Curs 7 Curs Hemodinamica Sfredel 2012_2013

53
HEMODINAMICA - CUPRINS 1. FIZIOLOGIA CIRCULATIEI. Structura vaselor 2. CLASIFICAREA FUNCTIONALA A VASELOR 3. HEMODINAMICA - Parametri hemodinamici utilizati pentru studiul curgerii sangelui. - Volumul de sange - Suprafata totala de sectiune - Presiunea in diferite segmente ale circulatiei 4. PRINCIPII DE BAZA ALE FUNCTIEI CIRCULATORII - Volumul de sange din fiecare tesut este adaptat nevoilor tisulare - Debitul cardiac este controlat de suma volumelor necesare la nivel tisular - Tensiunea arteriala este controlata independent de circulatia locala 5. PROPRIETATILE MECANICE ALE VASELOR: elasticitatea, contractilitatea, distensibilitatea. 6. FACTORII CARE DETERMINA CURGEREA SANGELUI PRIN VASE - Diferenta de presiune de la un capat la altul al vasului sau gredientul presional

Transcript of Curs 7 Curs Hemodinamica Sfredel 2012_2013

SECTORUL DE NALT PRESIUNE

HEMODINAMICA - CUPRINS

FIZIOLOGIA CIRCULATIEI. Structura vaselorCLASIFICAREA FUNCTIONALA A VASELORHEMODINAMICA- Parametri hemodinamici utilizati pentru studiul curgerii sangelui.- Volumul de sange - Suprafata totala de sectiune - Presiunea in diferite segmente ale circulatiei4. PRINCIPII DE BAZA ALE FUNCTIEI CIRCULATORII- Volumul de sange din fiecare tesut este adaptat nevoilor tisulare- Debitul cardiac este controlat de suma volumelor necesare la nivel tisular- Tensiunea arteriala este controlata independent de circulatia locala5. PROPRIETATILE MECANICE ALE VASELOR: elasticitatea, contractilitatea, distensibilitatea.6. FACTORII CARE DETERMINA CURGEREA SANGELUI PRIN VASE- Diferenta de presiune de la un capat la altul al vasului sau gredientul presional- Rezistenta opusa la deplasarea sangeluiCUPRINS.

7. TIPURI DE CURGERE A SANGELUI: curgerea laminara si turbulenta

8. PRESIUNEA ARTERIALA- definitie- factorii de care depinde PA- tipuri de presiune arterial- metode de determinare a presiunii arteriale- variatii fiziologice si patologice ale PA

9. UNDA PULSATIL

10. INSPECTIA SI PALPAREA PULSATIILOR ARTERELOR. - Modificri ale pulsului - Zone de palpare a pulsului

Fiziologia circulaiei. Parametrii hemodinamici ai circulaiei.Presiunea arterial: tipuri, factori determinani, variaii fiziologice. Pulsul arterial. Fiziologia circulaiei venoase.

S defineasc parametrii hemodinamici ai circulaiei arteriale: conductana vascular, distensibilitatea vascular, compliana i elasticitatea vascular; s descrie relaia dintre aceti parametri n diferite sectoare arteriale S cunoasc tipurile de curgere ale sngelui, cu exemplificriS defineasc tensiunea arterial, s cunoasc factorii determinani i variaiile fiziologice S descrie tipurile de presiune arterial (sistolic, diastolic, diferenial, medie); s stabileasc relaia dintre tensiunea arterial medie i presiunea pulsuluiS cunoasc i s descrie metodele de determinare ale tensiunii arteriale i principiul care st la baza acestoraS descrie comparativ mecanismele de reglare a tensiunii arteriale (mecanisme presoare i depresoare); s descrie modul n care modificrile volumului sistolic, frecvenei cardiace, complianei arteriale i rezistenei periferice totale induc modificri la nivelul parametrilor tensiunii arterialeS defineasc noiunea de puls arterial i s cunoasc mecanismul de producere i factorii de care depinde.S reprezinte grafic unda de puls arterial i corelaia fonocardiogram puls arterial.S identifice zonele de palpare ale pulsului i s descrie care sunt modificarile acestuia

Fiziologia microcirculaiei. Circulaii speciale. Fiziologia circulaiei coronariene. Fiziologia circulaiei cerebrale i a LCR.

1. Intima - stratul cel mai intern 2. Media 3. Adventicea

Intima - este formata dintr-un strat de celule endoteliale turtite, dispuse pe un strat subtire de tesut conjunctiv. Aceasta tunica este prima bariera pentru proteinele plasmatice, avand in acelasi timp si un rol important in secretia de substante vasoactive .

Agresiunile produse de agenti fizici, chimici sau biologici: fumat, HTA, dislipidemie, diabet la acest nivel reprezinta punctul de initiere si dezvoltare a leziunilor aterosclerotice.FIZIOLOGIA CIRCULATIEI

Structura vaselor: cu exceptia capilarelor, vasele au 3 tunici :

Arter cu plac de aterom. Se observ reducerea lumenului artrial i a fluxului sanguin. 2. Tunica medie - este formata din fibre musculare dispuse circular, invelite in matricea de elastina si fibre de colagen . Stratutrile de elastina alcatuiesc o lamina interna si o lamina externa ce stabilesc granitele tunicii medii .Ea confera rezistenta si forta de contractie .

3. Adventicea - este alcatuita din tesut conjunctiv. Nu are o limita externa precisa. In arterele mari, la nivelul adventicei, exista vasa vasorum al carei rol este de a hrani arterele, precum si fibre nervoase.

Structura vaselor: cu exceptia capilarelor au 3 tunici

Din punct de vedere funcional, vasele sanguine sunt clasificate n 2 sectoare principale: de nalt presiune i de joas presiune SECTORUL DE NALT PRESIUNE este format din:artere elastice, cu continut mare de fibre elastice. Sunt reprezentate de aorta cu ramurile sale si artera pulmonaraau peretii distensibili, pentru ca media lor este foarte bogata in elastina care le permite sa expansioneze in sistola si sa primeasca volumul bataie in timpul ejectiei, iar in diastola sa revina la forma lor initiala, impingand coloana de sange. In alcatuirea lor mai intra si colagen, de 100 de ori mai eficient ca elastina, care previne supradistensia.opun rezistenta mica la curgerea sangelui. ROL: reprezint un rezervor de amortizare a contractiei cardiace, transformand curgerea pulsatila in curgere continua;de conducte de deplasare a sangelui oxigenat de la inima la tesuturi.artere musculare: reprezentate de artere mijlocii si mici: a. poplitee, a. radiala, aa. cerebrale, aa. coronare etc. sunt artere de rezistenta joasa;media are fibre musculare in cantitati crescute. Aceste fibre au o importanta inervatie autonoma, putandu-se contracta sau relaxa;ROL: prin contractie si relaxare au un rol major in ajustarea presiunii arteriale!!

Clasificarea functionala a vaselorarteriolele = vase de rezistenta deoarece au un continut mare de fibre musculare in perete. constituie sectorul rezistiv al arborelui circulator, deoarece opun cea mai mare rezistenta la curgerea sangelui. rezistenta crescuta este conferita de numarul relativ scazut al acestor vase si de diametrul lor mic;

la nivelul lor se produce cea mai mare pierdere de presiune.prin procesele de vasoconstrictie si vasodilatatie, acest sector adapteaza curgerea sangelui la necesitatile tesutului irigat: functioneaza ca supape ale circulatiei, crescand sau scazand fluxul local in functie de necesitati: cand se dilata, rezistenta periferic scade, rezultand o crestere a fluxului; cand se contracta, rezistenta periferic creste si fluxul scade.SECTORUL DE NALT PRESIUNE - continuare SECTORUL DE JOAS PRESIUNE:Capilarele = vase de schimbau diametrul de 4-7 si sunt foarte numeroase; desi sunt foarte inguste, totusi rezistenta nu este crescuta pentru ca nr. lor este foarte mare. suprafata de sectiune este cea mai mare (tot datorita numarului mare);viteza de circulatie a sangelui este mica datorita suprafetei mari de sectiune.Alaturi de arteriole si venule formeaza MICROCIRCULATIA

Venele reprezinta componenta capacitiva, cu cel mai mare volum de sange continut, transportat la presiune mica;venele situate sub nivelul inimii sunt prevazute cu valvulevenulele se pot expansiona si colaba usor si pot actiona ca un rezervor variabil .

HEMODINAMICAHemodinamica ramura a stiintei care studiaz curgerea sngelui, funcie de proprietile fluidului circulant, de forele dezvoltate i de calitatea lichidului.Reologia studiaz proprietile fizice i compoziia chimic a lichidului circulant.Parametrii hemodinamici utilizati pentru studiul curgerii sangelui: Volumul de sange care circula prin diversele segmente ale arborelui circulator. 84% din intreg volumul se afla in circulatia sistemica si 16 % in inima si plamani

2. Suprafata totala de sectiune si relatia cu viteza de curgereParametri hemodinamici utilizati pentru studiul curgerii sangelui

Se observa ca la vene, suprafata de sectiune este de 4X mai mare decat la arterele corespondente. Aceasta explica de ce venele pot depozita cantitati mai mari de sange fata de artere.Viteza medie de circulatie a sangelui este invers proportionala cu S de sectiune:- aprox. 50 cm/sec in aorta - aprox. 20 cm/sec in vena cava- aprox. 0.5 mm/sec in capilare

Parametrii hemodinamici utilizati pentru studiul curgerii sangelui3. Presiunea in diferite segmente ale circulatieiIn aorta presiunea este pulsatila: P sistolica = 120 130 mmHg; P diastolica = 60 -80 mmHg cu o P medie de 95-100 mm HgPresiunea se prabuseste progresiv pe masura ce diametrul vaselor scade :artere mici= 100 mmHg, arteriole= 60 mmHg; capilare: 35 mmHg la capatul arterial si 10 mmHg la cel venos. P medie, functionala aprox. 17 mmHg; ajunge la 0 in venele cave, aproape de atriul drept.In artera pulmonara, presiunea este tot pulsatila dar are valori mult mai mici: P sistolica = 20 - 25 mmHg; P diastolica = 8 mmHg, cu o medie de 16 mmHg. Capilarul pulmonar P medie aprox. 7 mmHg

Proprietatile mecanice ale vaselor: elasticitatea, contractilitatea, distensibilitatea .1. Elasticitatea proprietatea unei structuri de a se destinde la actiunea unei forte si de a reveni la dimensiunile initiale cand forta a incetat.este, in special o proprietate a arterelor mari . in timpul ejectiei sistolice arterele primesc un volum mare de sange, peste un volum initial care le umple complet. Elasticitatea amortizeaza unda de soc prevenind cresterile exagerate de presiune. Structurile elastice inmagazineaza o parte din energia sistolei pe care o cedeaza in diastola cardiaca . Aceasta proprietate este abolita la arterele sclerozate, care devin rigideEfectele benefice ale elasticitii vasculare. Datorita elasticitatii: se previne prabusirea presiunii in diastola; se asigurara irigatia coronariana curgerea pulsatila se transforma in curgere continua in urmatoarea sistola, inima nu este obligata sa invinga inertia unei mase de sange inerte .2. Distensibilitatea

Venele sunt mai distensibile decat arterele de 8 X, ceea ce le permite sa acumuleze volume mari de sange cu variatii mici de presiune.

3. Complianta sau capacitanta cunoasterea compliantei unui teritoriu vascular este mai importanta decat distensibilitatea (Guyton). Reprezinta cantitatea de sange care poate fi depozitata intr-un segment circulator, pentru o crestere a presiunii cu 1 mmHg Complianta vasculara = cresterea de volum/cresterea de presiune sau distensibilitatea x cu volumulComplianta si distensibilitatea sunt parametri diferiti!Arterele sunt mai putin compliante decat venele. Complianta venelor este de 24 ori mai mare decat a arterelor, deoarece:volumul total al patului vascular venos este de 3 ori mai mare decat in sistemul arterial, iar destensibilitatea este de 8x mai mare; prin urmare, conform formulei de calcul de mai sus: 8 x 3 = 24.4. Contractilitatea

Capacitatea fibrelor musculare netede din media arterelor si venelor de a se contracta si relaxa sub actiunea unor factori nervosi si umorali. Acest comportament se numeste VASOMOTRICITATE.se manifesta mai ales la nivelul arteriolelor. Prin vasoconstrictie sau vasodilatatie arteriolara se creste sau se scade tonusul vascular dintr-un anumit teritoriu, consecintele aparand atat la nivel local, cat si general.relaxarea musculaturii arteriolare va determina vasodilatatie intr-un anumit teritoriu si cresterea fluxului circulator. Tensiunea arteriala tinde sa scada datorita sustragerii unui volum de sange din circulatie. In acest fel, circulatia se adapteaza nevoilor tisulare crescute de O2 si substante nutritive.in arteriole este foarte importanta presiunea critica de inchidere care este de aprox. 20 mmHg. In situatii de dominanta adrenergica (emotii, frig) datorita vasoconstrictiei, aceasta presiune creste la 50 - 60 mmHg, producand tulburari de irigatie in anumite teritorii: maini, obraji, picioare. In aceste situatii, perfuzia capilara scade, desi presiunea in arteriolele din amonte este crescuta.FACTORII CARE DETERMINA CURGEREA SANGELUI PRIN VASE1. Diferenta de presiune de la un capat la altul al vasului sau gredientul presional2. Rezistenta opusa la deplasarea sangelui1. Diferenta de presiune in sistemul circulator sau gradientrul presional este 100 mmHg. presiunea arteriala medie (presiunea la capatul arterial P1 in imagine) este 100 mmHgpresiunea la capatul venos (atriul drept) al sistemului circulator este 0 (P2 in imagine).

FACTORII CARE DETERMINA CURGEREA SANGELUI PRIN VASERelatia dintre fluxul sanguin, presiune si rezistenta este ilustrata de formula: care este o adaptare a legii lui Ohm i se numeste legea lui Hagen Poiseuille, in care:Q = debitul sanguin sau volumul de sange vehiculat de vase timp de 1 minut. Acest parametru este de fapt debitul cardiac, care are o valoare de aprox. 5 l/min. P = gradientul presionalR = rezistenta perifericaAceasta relatie poate fi scrisa si sub forma: P = Qc x R si ne arata dependenta presiunii arteriale fata de debit si rezistenta.cresterea debitului cardiac va determina cresterea presiunii arterialeo rezistenta periferica crescuta determina cresterea presiunii Sau sub forma R = P/Qccresterea rezistentei va duce la cresterea presiuniicresterea rezistentei va determina scaderea debitului

2. FACTORII CARE DETERMINA CURGEREA SANGELUI PRIN VASE - REZISTENTA OPUSA LA DEPLASAREA SANGELUILegea fundamental a hemodinamicii este legea lui Hagen - Poiseuille care arat c debitul este proporional cu diferena de presiune i raza vasului la puterea a 4-a i invers proporional cu lungimea vasului i cu vscozitatea lichidului: Q = Pr4/8lP = P1 P2 (piederea de presiune de la un cap la altul al tubului);r4/l = factorul geometric, dependent de vas; = factorul reologic (vscozitatea).Factorul geometric i reologic reprezint rezistena periferic R, deci, formula va deveni:Q = P/RPrin urmare, Rezistenta opusa la curgerea sangelui este data de 1. Factorii geometrici (care tin de vas):raza vasului, in fapt de diametrul lui; ingustarea vasului prin procese de ateroscleroza va duce la cresterea presiunii si la scaderea debituluilungimea vasuluidesi nu apare in ecuatie, de ELASTICITATE

2. Factorii reologici care tin de sange, de calitatea si cantitatea acestuia:vascozitatea sangelui;volumul de sange.Dintre factorii determinanti ai rezistentei periferice, cei mai importanti si cu cele mai mari implicatii in patologie sunt diametrul vasului, elasticitatea si vascozitatea!Diametrul vasului se modifica prin procese de vasomotricitate exacerbata si prin procese de aterosclerozaa !Vscozitatea reprezinta raportul dintre fora aplicat pe unitatea de suprafa a lichidului i variaia vitezei de curgere de la un strat la altul. Este factor determinat al R periferice, alturi de diametrul vaselor;depinde de prezena elementelor figurate, in fapt de hematocrit;- nr. de eritrocite (E) vscozitatea R periferic TA.- vscozitatea (anemii) viteza circulaie a sngelui frecventa cardiaca.2. FACTORII CARE DETERMINA CURGEREA SANGELUI PRIN VASE - REZISTENTA OPUSA LA DEPLASAREA SANGELUI - continuare

FACTORII CARE DETERMINA CURGEREA SANGELUI PRIN VASE - REZISTENTA OPUSA LA DEPLASAREA SANGELUI - continuare

Cresterea volumului de snge din vas va duce la cresterea presiunii (PA) cu care circul sngele prin vasul respectiv. Pentru a scdea PA se impune scderea volumului. Aa se explic administrarea de diuretice n HTA. Acestea cresc volumul de urin eliminat, ceea ce va duce la scderea volumului plasmatic si astfel a PA

TIPURI DE CURGERE A SANGELUI PRIN VASE 1. Curgere laminara - in straturi paralele cu axul vasului 2. Curgere turbulenta - perpendiculara pe ax sau in sens opus

Curgerea este laminar sau turbulent dup valoarea numrului lui Reynolds (NR): NR = rvd/r = raza tubului; v = viteza de curgere; d = densitatea fluidului; = vscozitateaNR 2000 = curgere laminar; NR=2000-3000 = curgere tranzitorie; NR > 3000 = curgere turbulent.

Curgerea laminar este linitit, economic, silenioas

Curgerea turbulent este zgomotoasa, agresiva pentru vas (frecare mai mare) si neeconomic.Fiziologic apare: in ER, UR, la sportivi, la inchiderea valvelor, la producerea zgomotelor Korotkov;Patologic apare: la ingustarea diametrului vasului; in valvulopatii, la cresterea vitezei de curgere a sngelui - hipertiroidie si anemii. Cand curgerea este turbulenta se aud zgomote pe traiectul vasului, numite SUFLURI!

TIPURI DE CURGERE A SANGELUI prin vase - continuare

PRESIUNEA ARTERIALABlood pessure sau presiunea arterial = este presiunea pe care sngele o exercit asupra pereilor arteriali. PA este condiionat sau determinat de 2 factori principaliun factor central = Q. cardiacun factor periferic = Rezistenta vascular periferic, adica de:diametrul vasului; calitile reologice ale sngelui (vascozitatea);volumul de snge; elasticitatea pereilor vasculari.

Modificarea QC influenteaza TA sistolica, iar modificarea R. periferice influenteaza TA diastolic.Qc=P/R P=QxR R (vasoconstricie arterial) PA Vscozitatea (poliglobulii) PAVase cu calibru mare PA nu se modific semnificativ.Arteriole - P. scade cu peste 60% PA elasticitatea vascular (vrstnici) PA

Fig. 6.5. Determinarea tesiunii arteriale prin metoda ascultatorie(Dup Bensen, 1992) 1. P. sistolic (maxim) = presiunea imprimata sangelui de catre ventriculul stang, in timpul sistolei ventriculare. Depinde de: - forta de contractie- volumul sistolic- presiunea intraventricular- volumul de umplere ventriculara (presarcina)

Valori normale: La adult, la nivelul arterelor mari:100-120 mmHg sau 13,3 -16 kPa. Limita superioar = 130 mmHg; limita inferioar = 100 mmHg (14-16 KPa)La arterele mici (metatarsiene) = 70-80 mmHgLa capilare nu mai exista diferente presionale, exista, deci o singura presiune = 30 -35 mmHg TIPURI DE PRESIUNE ARTERIAL2. P. diastolic (minim) = presiunea pe care o exercita sngele n diastol. Este cea mai mic valoare n cadrul unui ciclu cardiac, corespunznd sfritului diastolei ventriculare. Depinde de rezistena periferic opus de sistemul arterial, adica de proprietile i calitatea vaselor elasticeValori normale: P.sist+10 mmHg = 60-80 mmHg (8-11 KPa).3. Presiunea pulsului = Diferenta dintre presiunea sistolica si presiunea diastolica. Se mai numeste presiune diferentiala P. pulsului = P.sist P.diast = 50 mmHg.Depinde de:volumul bataie ( VS ) - presiunea pulsului este direct proportionala cu volumul sistoliccomplianta sitemului arterial - presiunea pulsului este invers proportionala cu complianta . Pp = VS / C 4. Presiunea medie este suma valorilor presionale inregistrate milisecunda cu milisecunda intr-un anumit interval de timp sau valoarea medie a presiunii sangelui in sistemul arterial pe durata ciclului cardiac (sistola si diastola ventriculara)In tuburi elastice: P diastolica (minima) + 1/3 P pulsului.Valori normale: 95-100 mmHg.Este un bun indicator al perfuziei tisulare.

Variatiile PA in arterele mari, in timpul sistolei si diastoleiMetode directe (sngernde) realizate prin introducerea unui cateter n arter i conectarea lui la un sistem de msurare i nregistrare a presiunii;Metode indirecte (nesngernde) permit msurarea gradului de tensionare a pereilor arteriali:- met. palpatorie (Riva-Roci) masoara P. sistolic- met. ascultatorie (Korotkov) P. sistolic i diastolic- met. oscilometric (Pachon) IO, P. sist, P. diast, P. medie.Principiu: se comprim o artera mare cu ajutorul unei manete pneumatice n care se realizeaz o presiune msurabil. Valorile presiunii intraarteriale se apreciaz prin diverse metode ascultatorie, palpatorie, oscilometrica, comparativ cu presiunea cunoscut din manet.

METODE DE DETERMINARE A PRESIUNII ARTERIALE

Aplicarea unei presiuni din exteriorul vasului, cu ajutorul mansetei pn cnd acesta se colabeaz complet; se scade presiunea din aparat; cnd presiunea din aparat este egal cu P. maxim din vas se percepe puls (metoda palpatorie) n sectorul din aval sau se aude primul zgomot (metoda ascultatorie) sau apar primele oscilaii ale peretelui arterial (metoda oscilometrica).Metoda ascultatorie (Korotkow). Principiu. Se ascult cu stetoscopul plasat n plica cotului, zgomotele care apar la decomprimarea lent a manetei. Aceste zgomote se datoreaza circulaiei turbulente a sngelui prin vas i se numesc zgomotele lui Korotkow.

Zgomotele lui Korotkow determinate de curgerea turbulent a sngelui prin vasul care se decomprim (cu diametru mai mic dect n condiii normale).

VARIAII FIZIOLOGICEfunctie de varsta - PA creste cu varsta datorita procesului de arterioscleroza. La indivizii sntoi, TA crete foarte puin sau chiar deloc pana la 50 de ani. De la acesta varsta ncepe s creasc , la fiecare decad cu 10 mmHg. Cu vrsta, vasele se sclerozeaz apar ingustari ale calibrului vaselor din creier, cord , etc., iar PA crete ca o adaptare la necesitatea asigurarii unui debit normal pentru diferite organe.Limitele maxime, considerate de granita ale TA sunt 140 / 90 mmHg!!!

functie de sex barbatii au valori presionale mai mari decat femeile (au un volum sanguin mai mare);VARIATII FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE ALE PAEvoluia PA cu vrstaNou nscuiPAS 65-80 mmHg;PAD 30-46 mm Hg; 7-9 aniPAS 80-100 mmHg;PAD 41-59 mmHg; 10-13 aniPAS 82-120 mmHgPAD 40-65 mmHg; 14-15 aniPAS 90-120 mmHgPAD 50-70 mmHg; 16-17 aniPAS 100-125 mmHgPAD 50-75 mmHgVARIATII FIZIOLOGICE ALE PAgravitatia influenteaza valoarea PA :vasele de sub nivelul inimii au PA crescuta - aa. picioarelor au o PA de 180 mmHg vasele de deasupra inimii au PA scazuta (efectul fortei gravitationale) - vasele cerebrale au o PA de 70 mmHg .

schimbarea pozitiei corpului : de la clinostatism la ortostatism duce :la o scadere tranzitorie a presiunii apoi presiunea creste progresiv, ajungand la valori mai mari decat valoarea initiala din clinostatism . Mecanism: cand ne ridicam, sangele se acumuleaza in membrele inferioare scade intoarcerea venoasa scade VS scade PA scade Ppulsului . Scaderea PA este sesizata de baroreceptorii din sinusul carotidian care vor trimite impulsuri ce vor declansa reflexe presoare: scade tonusul vagal si creste tonusului simpatic creste foarta de contractie, apare vasoconstrictia cu cresterea rezistentei periferice, creste frecventa cardiaca. Ca rezultat va creste VS creste debitul cardiac crete PA. Vasoconstrictia produce cresterea R periferice, ceea ce duce la cresterea PA .Aceste modificari readuc valorile presionale la normal, cu o crestere initiala cu 10-15 mmHg, mai mult fata de valorile din clinostatism.VARIATII FIZIOLOGICE ALE PA

functie de starea de repaus sau efort: efortul fizic modifica PA , dar depinde de intensitatea efortului :in efortul fizic de intensitate mica, in exercitii usoare , PA scade datorita scaderii K (conductanta hidraulica) .in efortul fizic moderat, PA creste .In somn PA scade tonus parasimpatic dominant;Teama , emotiile , stimulii durerosi cresc PA predomina tonusul simpaticIn graviditate, PA scade in trimestru I, atingand valori minime la sfarsitul celui de-al 2 -lea trimestru deoarece creste sinteza de substante vasodilatatoare. Apoi, datorita nivelului crescut de estrogeni si progesteron (mai ales) se retine sodiu si apa care incarca patul vascular prin cresterea volumului cresterea PA.

VARIAII PATOLOGICE ale PA

Creteri: Presiunea sistolica in febr, hipertiroidie; Insuficienata aorticaP. sistolica i diastolica in boala hipertensiv, feocromocitom (tumora de medulosuprarenala, cu secretie crescuta de catecolamine).Scderi: P.sist i diast dup hemoragii masive, oc, insuficien suprarenal, hipoTA (ortostatic sau constituional).Presiune convergent - P.diast , P.sist. normal ASC, bolnavii renali, persoanele stresate.Presiune divergent - P.diast , P.sist. normal sau crescuta, P.diferentiala sportivii vagotonici bine antrenai, pacienii cu insuficienta aortica

UNDA PULSATILUnda pulsatil = und energetic care se propag prin peretele vascular, din aproape n aproape, generat de oscilaiile presionale care apar ca rezultat al fortei de contracie a inimii.Depinde de:- factori hemodinamici (rapiditatea i mrimea expulziei)- factori arteriali (elasticitatea Ao i rezistena pereilor vasculari).Are 2 unde pozitive:UNDA PRIMAR (nceput ascensiune incizura dicrot (ID)UNDA SECUNDAR (ID sfritul curbei).UNDA PRIMAR cuprinde:- panta anacrot (nceput vrf)- platoul sistolic (vrf ID)Panta anacrot depinde de:- Q. sistolic- durata sistolei- elasticitatea pereilor vasculari- valoarea presiunii diastoliceID semnifica:la pulsul carotidian inchiderea aorteila pulsul femural unda reflectat de periferie i amortizat de rezistenta periferic, de interferena ntre unda primar i secundar.Unda dicrot depinde de calitile elastice ale pereilor arteriali care menin o presiune n vase, dup nchiderea sigmoidelor.

Diferena PC i PF:

P Femural prezint:ntrziere mai mare fa de reperele Fono i EKGamplitudine mai redusvrf mai regulat, ocup tot platoulID mai jos situat, mai tardivunda dicrot mai redus ca amplitudine.

VITEZA UNDEI PULSATILEnregistrare simultan de PC, PF, II EKG, Fono; transductor la artera carotid i femural.V = S/TS = distana parcurs de und de la carotid femural.T = timpul de ntrziere a celor 2 unde.X = dist. carotid furculia sternal.Y = dist. furculia sternal ombilic.Z = dist. ombilic artera femural.T T = diferena ntre timpul de propagare al undei PF i PC.V = S/T = (Y+Z) X/T T4m/sec la aort6m/sec la arterele periferice.Importana determinrii undei de puls arterial

reper pentru zgomotele cardiace (Zg.I = picior ascensiune; Zg.II = ID cu decalaj de 0,02 fa de A)determinarea vitezei undei pulsatilediagnosticul valvulopatiilor orificiului aortic:n stenoza aortic:T.asc panta anacrot mai lent, n trepteamplitudinea pulsului mai micn insuficiena aortic:panta anacrot rapidpuls ampluID jos situat, tearsmsurarea intervalelor de timp sistolici ai VS

PULSUL ARTERIALPulsaiile arterelor pot fi observate prin inspecie i palpare:Artera suficient de mare, aezat n plan superficial i pe un plan dur (oase) sau semidur (pachet muscular).Se exercit presiune moderat cu 3 degete.De regul se palpeaz artera carotid i radial.

Clinic, se urmresc 4 aspecte:- prezena/absena pulsului- frecvena pulsului- regularitate/iregularitate- amplitudinea (tria, fermitatea pulsului)Normal: 60-100 pulsaii/min, regulat, amplu, ferm, bine btut, simetric, sincron n 2 puncte arteriale simetrice.Modificri ale pulsului:

Frecven crescut (puls frecvent) tahicardie sinusal, tahicardie paroxistic)Frecven sczut (puls rar) bradicardie sinusal, ritm nodal, bloc A-V complet cu ritm idioventricular)Ritm neregulat tulburri de ritm: extrasistole, FiA.Puls slab (molis) IC, sincop, hemoragii mari, febrPuls dur (durus) ASC, glomerulonefritPuls sltre (magnus et celer) n IAo amplitudine mare, viteza de ascensiune mare, cdere mare, aspect de dans arterial, de hiperpulsatilitate a arterelor, datorit diferenei mari dintre TA sistolic i diastolic.Puls n platou (parvus et tardus) n SAo amplitudine mic, vrf ntrziat, pant de ascensiune i coborre lente).

1. Artera temporala2. Artera faciala3. Artera carotida4. Artera brahiala5. Artera radiala6. Artera femurala7. Artera poplitee (in spatele genunchiului)8. Pulsul la artera tibiala posterior9. Artera pedioasa dorsalaZone de palpare a pulsului

Pulsul la tibiala posterioara

Pulsul la artera femurala

Pulsul la Artera dorsala pedioasa

Pulsul la artera poplitee