COMPETENTA INSTANTELORCompetenta este de 3 feluri- generala,materiala si teritorialaIn ceea ce priveste competenta generala ea se refera la separarea atributiilor instantelor jud de atrivutiile jurisd ale altor organe( CCR, CC, Comisia de solutionarea a constestatiilor in materie de achizii publice). Potsa intr si organe far activitate juridisctionale- notarul public in materie succesorala sau constatarea unor fapte.Competenta materialaSe stabileste in functie de 3 cat: natura rap, obiectul litigiului si valoarea litigiuluiCompetenta materiala este cea care stabileste atributiile instatelor dupa gradul acestora deci pe cale verticala. Ea nu vizeazaaspecte teritoriale ci exclusiv de ierarhie a instantelor. Pe langa competenta pe cale ierarhic mai pare o situatie particulara. La nivelul instantelor se pot organiza sectii sau complete specializate. Notiunea de competenta vizeaza o instanta ca atare, nu un jud, nu un complet, nu o sectie. Pentru situatia in care apar conflicte de competenta sau declinari de cometenta care pot genera conflicte intre sectii ( asta este de specializarea altei sectii) nu ne aflam intr o zona de competenta, dar legea spune ca pt rezolvarea acestor probleme se vor aplica rgeulilor de la competenta pt a rezolva distribuirea pe sectii. In practica de multe ori se confunda. Sectiile sunt constituite de CSM prin hotarare la propunerea colegiilor de conducere a instantelor. Competenta instantelor se stabileste prin lege deci ar inseamna ca CSM ul s ar substituit leguitorului constituind el insusi competente.O alta terminologie incorecta este neintelegrea conceptului de competenta functionala. F multi denumesc repartizarea pe functii drept competenta functionala. De fapt competenta functionala se stabileste dupa felul atributiilor deci competenta judecatoriei de a judeca ca prima instanta; competenta tribunalului de a judeca in prima instanta, apel, recurs.Filosofia NCPC este aceea ca dintre toate instantele plenitudinea de comoetenta revine tribunalului=> ori de cate ori nu exista atribuire atunci la tribunal. Prin acest lucru NCPC se distinge de vechiul care imbratisza teoria ca jud are plenitudine de competenta. Pe vechiu cod se mergea pe ideea ca jud e mai aproape de cetatean- gandire sociala, socialista. NCPC schimba aceasta filozofie spunad ca tribunalul are plenitudine de competenta pentru ca daca pricinile incep la tribunal ele trebuie sa se termine la iCCJ, deci apel la CA si recurs la ICCJ punand in ordine sistemul judiciar. Pe vechiul cod exista o competenta restransa in materie de recurs la ICCJ din cauza ca jud avea plenitudine de competenta. Admitand mai multe recursuri la ICCJ pana la urma instantele preiau opinia din recurs ca vad ca li se caseaza hotararile. Jud raman in flosofia NCPC cu o competenta pe cauze mai mici, mai usoare, cu elemente de cost social. La filosifia asta se adauga si tendinta generala din Europa de a merge pe competenta cu plenitudine a tribunalelor. Cand s a pus in practica s a ridicat o problema, f multe pricini sunt inca de competenta judecatoriei desi este destul de indoilenic ca n ar fi pricini serioase. Din enumerarea cauzelor de competenta judecatoriei ne dam seama ca nu toate sunt minore.94 lit a este coprespundentul lui 107 din CC. CC spune instanta de tutela, nu care este ea. Legea de aplciare a CC a spus ca pana la infiintarea isntanetlor de tutela prin legea de org jud, atributiile vor fi luate de instantele de dr comun, eventual sectiile specializate ale acestora. De abia CPC a spus ca instanta tutela dpdv material este judecatoria. Aici s a mers pe ideea ca ar fi cel mai usor pt minor ca sa fie la judecatorie pt ca sunt costurile cele mai reduse. Art 229 din legea 71/2011. Raportul de ancheta psihologica prevazut de CC este efectuat de autoritatea tutelara(competenta generala). Potrivit lui 107 trebuia sa fie la instanta de tutela dar pana atunci va fi la autoritatea tutelara. Practic imparte atributiile intre o instanta si un organ fara activitate juris. Alin 3- pana la infiintarea instantelor tutelare se face la autoritatea tutelara. 3 indice 1- pana la fiintarea instantelor de tutela plasamentul se monitorizeaza prin legea de protectie a copilului deci tot prin institutii din afara sistemului juridiciar. Numirea curatorului se face tot prin autoritatea tutelara. CC a conceput ca tot ce este in materie de tutela sa fie in competenta instantei de tutela. CC a spus ca aceasta instanta se va infiinta prin legea de org, dar nu s a infiintat=> sunt plaicabile disp lui 229 care spuen ca toate atibutiile aceleea revin autoritatii tutelara pana la infijntarea instantei de tutela. Pt celelalte care au ramaas in comoetenta instantelor se fac la judecatorie- divortul, punerea sub interdictie. Atributiile sunt segmentate intre autoritatea tutelara si instante. Raman in vigoare prevederie legii aadoptiei care spune ca procedura adoptiei este de competenta tribunalului, chiar daca sunt aspecte care potrivit CC ar intra in materia instantei de tutela.Judecatoria judeca si evacuarile, cea din CPC si cea de drept comun. Decoi vbm de act in evacuare.Art 94 pct h- de ex alte instante ar fi cele din legea societatilor comerciale adica tribunalul (convocarea adunarii actionarilor- obl de a face)94 lit j- indiferent cat de mare ar fi masa partajabila competenta revine judecatoriei iar nu tribunalului. Se deriga de la principiul de la litera k. in materie de partaj nu te mai uiti la cei 200000 si indiferent de valoare competenta este la judecatorie. Partaj este de 2 feluri- unul care nu provine dintr o succesiuni( o achizitie de doua sau mai multe pers a unui bun fara a delimita cotele sau delimitandu le dar ramanand copropr; dobandirea in timpul castaoriei a unuo bunuri potrivit reg comuniatii legale si in timpul sau ulterior castaoriei vor sa partajeze) sau provine dintr o succesiune. La partajul succesoral se deriva disuctia din faptul ca la art 105 cu denumirea marginala- cereri in materie de mostenire. Art 105 ne spune ca atunci cand fixam valoarea unei succesiuni in ceea ce priveste comoetenta ne uitam numai la activ(fictiune juridica, pasivul se determina mai greu) si ca cererile privind succesiunea sunt repartizate unei instante sau alteia dupa cum au o anumita valoare sau nu au o anumita valoare. Asta loveste oarecum litera j. in realitate litera j erau tot in functie de valoare adica la comsie s a dorit ca la imparteala sa conteze valoarea. La comisiile parlamentare pt dorinta ICCJ de a nu judeca partajul, s a introdus litera j. dar nu au mai corelat si cu art 105. S au produs mai mulote teorii. Una spune ca atunci cand avem o cerere de aprtaj succesoral dar fara alte capete de cerere atunci este competenta jud. tot competenta este jud si in situatia in acre avem cerere de partaj succesoral dar si alte cereri indispensabile in stabilirea cond partajului- adica stabilirea calitatiilor de mostenitor, cotele si masa. Cand avem cerere de isesire in individiune cu cerre de reductiune, de anulare a unui testament, petitie de ereditate si care se cumuleaza cu cererea de partaj, aici rasp e mai dificil- tot jud trebuie sa fie competenta deoarece scopul este iesirea din individiuze iar celelalte care sutn necesare iesirii din indiviziune nu genereaza scopul. Boroi si stancu care spun ca de principiu e asa dar nu in toate cazurile pt ca s ar putea ca cerereea de iesire din indiviziune sa fie accesorie celei de reductiune.iesirea din indiviziune se va face dupa cum voi reduce sau nu liberalitatile. De asta se spune ca se merge la tribunal pt ca daca se anuleaza un testament ea este principala si solutiaa de imparrtire se da dupa anularea unui testament. Atunci cand ceri iesirea din indiviziune vreau sa anulez testamentul de dragul anularii ci nu ca vreau bunurile- nu este real. Interpretarea lui boroi e buna dar rastoarna logica scopului. Nu se ddupa in fata jud pt anularea testamentului si pt reducerea liberalitatilor ci pt ca vrea o masa mai mare. Conflict de idei. In ceea ce privste partajul nesucc si partajul succ care nu are astefel de cereri intotdeauna este comoetenta judecatoria. Doar in ceea ce priveste partajul succ cu astfel de cereri este controversa.Judecatoria judeca si opozitii- art 62 din legea 58/1934; cererile de retractare; contestatiile la executare sunt de comoetenta jud; cereri de asigurare a dovezilor pe cale separata( nua inceput inca un proces dar stii ac e iminent si ai o proba pe care daca astepti procesul va disparea- martor grav bolnav pe moarte deci ceri administrarea pribei in avans si asta este de competenta judecatoriei) daca instanta deja a fost investita ea este o cerere aceesorie si urmeaza comoetenta instantei care judeca fondul. Daca nu este o actiune revine judecatoriei pe ideea de a fi cat mai aproape de locul adm probei.Compententa tribunaluluiTribunalul are plenitudine de cometenta in prima instanta. Cererile cu valoare peste 200000 lei si cele nepatr care nu sunt de competenta jud, dar f putine raman. Majoritatea natr sunt la instanta de tutela spre deosebire de jud care are competenta numai in prima instanta, tribunaul judeca si apelul imp hot judecate in prima instanta de jud. si ca instanta de recurs are competenta relativ redusa si anume cand legea prevde ca nu eista dr de apel iar pricina s a judecat in prima instanta la jud. de ex hotararea prin bare se constata perimarea unui proces, hotararea prin care paratul recunoaste pretentiile recl, hotararea prin care confistesc la o intelegere. Tribunalul mai are si alte cereri date in competenta sa prin legi speciale. Cea mai cunoscuta este cea in materia insolventei.Curtile de apelJudca in prima instanta cererile in materie de contencios adm date in comoetenta lor potrivit legii speciale adica cele indreptate imp actelor adm publice centrale. Daca ataci hot de guvern, ordin al minsitrilor, ordonanta. Cm asta este singura competenta de prima instanta cunoscuta. Dar CA in mod obsinuit judeca toate apelurile pronuntate imp hot date de tribunalin prima instanta=> CA are plenitudine de comoetenta in apel. Se ataca cu recurs la CA prin suprimarea apelului. Orice alte cereri date in cometenta lor prin legeICCJ judeca ca regula toate recursurile cu exceptia cazului in care se prevede expres altceva. Deci hot date de CA si alte hotarari in cazurile anume prvazte de lege. ICCJ este instanta cu plenitudine de competenta in ceea ce priveste recursul. Doar in virtutea unei prevederi a legii se poate ca alta instanta sa judeca un recurs. Daca prin lege se spune ca recursul se judeca de instanta superioare si ai o cauza la tribunal asta este o derogare de la regula. Va judeca si alyte cereri date in cometenta sa. De ex stramutarea de la CA daca o pers arata ca exista o banuiala de partinire cu privire la judecatoii CA. in raza ICCJ judeca si recurusrile in matrie disciplinara imp hotararilor CSM.Reguli speciale pentru determinarea valorii obiectului cereriiValoarea stabilita de recl prin cerrea de chemare in judecataPoate fi contestata ac valoare sau os tabileste discretionar recl- valoarea poate fi contestata de parat dar si de instant apt ca ne aflam la competenta materiala care este norma de ordine publica si se va da un singur termen pt lamurirea valorii pe baza de iscrisuri si expicatii date de parti, nu prin expertiza( ca s nu depbuteze procesul printr o proba dificila doar pt a se stabili daca este competenta instanta). Pe baza de inscrisuri ar putea fi art 104 din cod- in functie de valoarea impozabial deci cert de la adm finanaciara. Daca bunul nu are valoare impozabila poti folosi grilele notarilor publici care stabilesc valoarea minima a imobilelor.In cazul executarii unui contract se va tine seama de valoarea ob acestuai sau a partii din dr dedus judecatii. Putem avea nul totale sau partiale, executati totale sau partiale=> de ex daca ceri plata unei sume la scadenta dar nu si a altora stabileste cometenta numai dupa partea care se cere. In cererille prind anularea, rezoltuiunea- se va stabili competenta dupa valoarea acelui act chiar daca nu s solicita si repunerea partilor in situatia anterioara. ICCJ a mers pe aceasta teza adica ca repunerea in situatia anterioara se intampla oricum de drept, mereu ai un transfer patrimonialCand prin actiuen se solicita plata unei parti dintr o creanta valoarea se stabileste dupa intreaga din creanta care a devenit exigibila. Eu am un imprumut de 500000. Daca i as cere m as ducela tribunal. Dar nu fac proces pe 500000 si fac 2 procese a cate 200000 si unul de 100000 ca sa ma duc cu toate la judecatorie. Degeaba, judecatorul vede contr de imprumut si se duc la tribunal. Ea completeaza ipoteza de mai sus, este situate particulara, ipoteza de mai sus e generala care spuen ce se intampla daca ceri executarea unei parti dintr un contract, restul fiind nexigibile de ex.Cererile care au ca ob prestatii succesive daca durata existentei este nedeterminata, valoarea se socoteste dupa prestatia anuala datorata.Cerereile care au ca ob dr reale valoarea se determina in functie de valoare impozabila,dar daca nu exista valoare impozabila atunci se va determina pe baza de inscrisuri, legea nu prevde exact care dar instantele au ca pratica curenta ori raportarea la grilele notarilor, ori la un contract de vanzare cu data recenta sau alt element orientativ.In actiunile in consgatare valoare de stabileste ca la actiunile in realizare, deic competenta va fi ca la realizarea celui drept cchiar daca tu nu ceri realizarea.Momentul la care intereseaza valoare aob cereriiVal ob cererii este cea de la momentul sesizarii isntantei. Fluctuatiile valorii pe parursul procesului nu au relevanta. Norma care genereaza ac conclzuie este art 106 din CPC care spune ca sintanta legal investita dupa val ob cererii ramane cometenta chiar daca ulterior investirii intervin modificari asura cuantumului ac obiect. Osscilatiile pietei nu influenteaa schimbarea competentei.Daca sunt mai mulet capete de cerere poti sa ai o problema..unele atrag o compeytenta, altele alta competenta.regula prima si cea mai importanta o constituie cea potrivit caruia accesoriul urmareste principalul. De ex ai cerere de plata a 180000 de lei si cerere de plata a unor dibanzi de 30000 de lei. Daca le cumulezi mergi al tribunal dar nu le cumulei pt ca dobanzile sunt accesoriu al capitalului. Deci stabileste competenta in raport d capatul 1 iar cei 30000 urmazasoarta cererii rpincipale. Ac regula se aplica si cererilor aditionale si incidentale. Cererea aditionala este o cerere prin care se modifica cerrea initiala- o modificare a cererii intiiale nu schimba comoetenta. Cererile incidentala au independenta dar intervin intr un proces inceput.daca am proces care are ca ob revendicarea unui imobil cu val de 500000 de lei si paratul face cerere reconv orin acre se cere recl sa ii palteaca imbunatarilrile si pe care le evaluaza la 100000 lei. Cererea reconventionala va fi tot de competenta tribunalului.De ex intr o cauza in care am o act in revendicare cu privire la un bun de 200000 de lei si care vparatul face o cerere de chemare in garantie de la cel care a cumparat cerandu i 300000 de lei deci pretul paltit si sporulo de valoare adus si dibanzi, chletuilei de judecata. cererea se va judeca de judecatorie. Daca cererea de chemare in arantie este disjunsa pt ca intarzie ea ramane la judecatorie pt ca odata prorogata competenta ea ramane castigata chiar daca aspectul care a general prorograrea nu mai exista.Daca sunt mai multe cereri care sunt deopotriva principala. Solutia este aceea de disjungere a lor sid e trimitere la instantele competente. Cu o singura excpeit,e daca sunt deopotriva princiaple si intemeiate pe ac cauze sau cauze in stransa legatura atunci se judeca impreuna la instanta mai inalta in grad. De ex o pers revendica 3 aparyamente de la 3 pers diferite dar el are un singur titlu adica a avut o cladire cu 3 etaje si i a fost preluata de stat. Statul a vandut la 3 pers diferite etajele prin 3 titluri. Acum vine cel caruia ii sa preluat sa revendice si se adreseaza la toti 3 dar titlul este comun=> toate cele 3 cereri vor fi intemeiate pe ac cauza. E posibil ca apartamentele sa aiba valori diferite. Nu cumulezi valorile ci mergi pe cea mai mare dintre ele.In cazu coparticiparii procesuale avem regula ca daca sunt mai multi recl care formuleaz pretentii imp ac parat dar invcand rap jur distincte, valoarea nu se cumuleaza, determinandu se competenta dupa ficare capat de cerere in parte.daca sunt in stransa legatura exista sansa sa mearga la competenta celui mai inalt.100 per a contrario te ar duce la ideea ca se cumuleaza dar proful ca mai curand mergi pe art 99 alin 2In ceea ce priveste competenta teritoriala este de 3 feluri- de drept comun, alternativa si exclusiva.Competenta de drept comun constituie regula art 107 alin 1. Decurge din conceptia ca paratul pana nu se ovdedeste ceva este prezumat nevinovat. O serie de exceptii: daca paratul nu are domiciliul cunoscut art 108 spune ca cererea se intrdouce la isntanta unde sisi are resedinta sau reprezentanta sau la instanta la care isi are domiciliul reclamantulIn cazul pers jru mai avem o exceptie daca are dezmembraminte- in acest caz se face fie la seddiul rpincipal al acesteia fie la instanta unde isi are sediul un dezm al pers jru chiar fara pers jur dar pt obl sucursula unei societati care executa acte, savraseste fapte- poti introduce la isnatnat unde are sediul banca dar vpoti sa te judeci si al locul unde agentia isi are sediul ceea ce poate fi mai avantajos pt ca recl poate fi din localitatea respectivaIn cazul entitatilor fara pers jur exista regula la art 110Alte cazuri de competenta alternativa cu rum mentiune: in toate cazurile in care lege c exista competenat alternativa recl poate alege oricare faraa a justifica si fara ierarhie. Art 111 cererile indreptate imp statului, autoritatilor ori institutiilor centrale sau locale ori alte organe de dr publci pot fi introduse fie la isnatnta/sediul recl sau la instanta/sediul institutiilor. Practic statul a spus ca nu se prevaleaza de prezumtia de nevinovatia, ar cetateanul sa nu fie constrans, sa poata sa aleaga totusi instanta de la sediul organului. Un alt caz este cel de coparticipare procesuala pasiva adica cand ai mai multi parati. In acest caz relamantul poate sa se adreseze instantei de la domiciliul oricaruia dintre paratii chemati in porces. Daca unii sunt chemati naccesoriu atunc cererea se vva introduce la instantele unde domiciliaza obligatii principali. In acest caz insa exista si un pericol care s a manisfestat ca recl sa incerce atragerea competentei chemand in judecata o pers care nu are nicio legatura cu rap de dr dedu judecatii dar numai pt a atrage competenta so dupa renunta . pt asta s a instituit regia care spune ca daca un parat a fost chemat in judecata numai in scopul atragerii unei comoetente oricare dintre parati va putea invoca la primul termen necometenta instantei. Practic etse o sanctiune a unui abuz de dr procedural.Avem o serie de competente alternative la art 113 unde alternativa este intre instanta domciiliului paratului si diverse instante stabilit dupa natura rao jur dedus judecatii si ob litigiului.Majoritatea de la art 113 plaseaza subiectul caruia ii se ofera alternativa intr o pozitie oarecum de protectie. La stabilirea filiatiei normal este un minor- recl ar putea fi o pers intr o situatie dezavantajoasa deci sa poti face si la domiciliul lui. Cred obl de intretinere- numai minorul ar putea sa ceara la instanta de la domiciliul lui, dar daca parintele cere sistarea obl de intretinere se duce la instanta paratului. Singurul care nu ar avea substrat protectionist ar fi cele de 3, 4- ideea fiind aici legatura f mare a contr cu un alt loc. la 3 nu vbm de regulile de dr comun unde ne spune unde se executa un contract, ci laa cel prevazut in contract gen promisiune de vanzare care spune ca incheierea contr se va face la notarul de la asta atrage si o competenta. La pct 7 mentiunea cambiala genereaza si in planul competente un anumit efect.Competenta teritoriala exclusivaPresupune ca o singura instanta si nuami ea este competenta teritorial si etse regl prin norme de ordine publica. Prima si cea mai imp- cererile privitoare la dr reale imonbiliare sunt de cometenta instantei locului situarii imobilului. Ac regula se aplica si ruma actiuni- actiunile posesorii , act in granituire, cele privitoare la indragdirile dr de propr precum si cererilor de partaj daca partajul nu decurge dintr o succesiune. Daca imobilul se afla in circumscriptia mai multor instante, cerera se va face la isntanta domiciliului/resditei paratului daca unul se afla pe raza instantei unde se afla si imobilul. Palatul de justitie chiar daca o iesire intr un sector sialta intr altul el are un singur cadastru. Daca sunt mai multe imobile in masa partajabila vok considera ca imobilul se intinde in mai multe circumscriptii si in cazul asta vei vedea daca paratul are domicilkiul intr una din circumscriptii. Daca nu isi are alegi pe oricare dintre ele. Textul se aplcia mai degrba cand ai masa partajabila care se intanide in mai multe circ decat daca ai un imobil pe mai muolte circ.Cererile in materie de mostebire sunt de competenta ultimului domiciliu al defunctului. Daca cererea in materie de mostenore este un partaj sucesoral care cuprinde si un imobil art 117 intra in conflict cu 118=> decidem in faviarea art 118 care e special. Daca am cerere reala in materia mostenirii atunci merg pe regula speciala d la art 118. La art 118 am 3 cat de cereri in materie de mosteniri1. Cereri privind validitatea sau executarea disp testamentare- predarea unui legat sau anularea testamentului2. Reductiuni, petitie de ereditate, desocotirile mostenirii, partaj succesoral3. Creditorii defunctului isi vor recupera creantele nu dand in judecata si urmarind pe fiecare dintre mostenirtori la instantele domiciiliilor lor si la instanta ultimului domicliului al defunctului pt ac e aia o preconizau. Daca un tert ar revendica un bun care a fost in posesia defunctului si posesia a fost continuata si de mostenitorii lui neaflanfdu se in raport pers ca sa ii dea calitate de creditor, ci fiind act reale se merge pe arft 117=> nu orice pretentie la art 118 pct 3 ci doar cele care genereaza act pers. nu intra in sfera lui 118 nici ipoteza in acre mosetbitorii ar avea de recuperat creante imp tertilor provenite din mostenire pt ca pct 3 nu vizeaza ipoteza astaDaca exista mai multe mosteniri care se dezbat in ac proces alin 2 al art 118 spune ca se merge la instanta ultimului dom al oricaruia dintre defuncti. De ex moare bunicul, nu s e face nimic, moarte copilul lui si nepotii vor dezbate si chestiile de la bunic care se afla la tata.Ct in materie de societate sunt de competenta intantei unde societatea isi are sediul principal. art 119 si pe per dizolvarii daca nu s a produs lichidarea. Cereri in materie de soc inseamna cereri prin carev soc da in juecata asociatii; sau asociatii se dau in judecata unii pe altii; nu intra act tertilor imp societatii sau invers. De ex excluderea din societatea, anularea hot AGA, raspundderea administratorilor, plata dividendelorCererile privitoare la insolventa si concordantu preventiv sunt de comoetenta exclsuiva a tribunalului dpdv kmaterial si teritorial sediul debitorului.Cererile impotriva unui consumator. La act consumatorului imp profesionistului este comteneta alternativa. Aici avem profesionist imp consumatorului si se introduc la instanta domiciliui consumatorului. Totusi in ac privinta printr o conventie consumatorul poate accepta mutarea comoetentei dar numai dupa nasterea dr al despagubire. Nu poti prevdea in contract pt ca la incheierea contr prin ipoteza consumatorul este dezavantajat, daca s ar permite derogarea in ac moment profesionistul ar impune consumatorului prin contract aceasta chestie. Dar dupa ce consumatorul a luat intitiativa contestarilor nu se mai afla in inferioritateCereri in materie de stare si capacitatea persoanelorCererile in materie de divortArt 126- in matria comoetentei ter partile pot derog de al regulile de competenta cu doua limiet- sa nu exista dispozitie a legii acre sa elare competenta exclusiva si sa fie pricini privitoare la bunuri. Pricinile in materie de stare si cap pers si de divort nu sutn cu rpivre la bunuri=> de la ele nu se pot deroga prin interpretarea art 126 alin 1. La art 915 spune ca nu este competenta alternativa. Aici leg stabileste compeyenta din treapta in treapta. Prima instanta este locuint comuna a sotilor dar daca sotii nu au avut locuinta comuna sau nu mai locuiesc in circ jud unde s a aflat ultima locuinta comuna devine comoetenta instanta din circu careia isi are domiciliul paratul. Daca nu isi are dom in tara paratul devine cometenta instanta de la domiciliul/resedinta reclamantului. Alin 2 ne spune ca daca niciunul nu are domiciliul in tara atuncin partile pot conveni sa introduca la orice judecatorie, iar daca nu avem conventie la judecatoria sectorului 5.Apararile sau incidentele sunt de competenta instantei care judeca fondul.Competenta facultativa este ipoteza in care in proces fie in calitate de recl fie de parat este un judecator care functioneaa chiar la isntanta competenta sa judece pricina=> aceasta problema se soltuioneaza ca sa se evite din start stramutarea.