Curs 5 drept european

7/23/2019 Curs 5 drept european

http://slidepdf.com/reader/full/curs-5-drept-european 1/6

3.2. Caracterele juridice specifice dreptului de proprietate publică

În privinţa dreptului de proprietate publică, art. 861 din NCC stabileşte următoarele caractere juridiceincidente acestuia:

a) Dreptul de proprietate publică este inalienabil . Acest caracter este înscris în primul rnd în conţinutulart. 1!6 alin. " din Constituţie care stabileşte că bunurile care fac obiectul proprietăţii publice sunt

inalienabile# aşadar, ele nu pot fi înstrăinate prin acte $uridice nici în mod voluntar, nici prin e%propriere, deaceea putem a&irma că ele sunt scoase din circuitul civil. 'ai mult dect att, cu unele e%cepţii, dreptul de proprietate publică nu poate &i de(membrat prin constituirea drepturilor reale derivate: u(, u(u&ruct, abitaţie,servitute, etc. ) aşadar, noţiunea de inalienabilitate include şi interdicţia de a înstrăina unele prero*ative aledreptului de proprietate publică. +e asemenea, bunurile nu pot &i *a$ate sau ipotecate.

b) Dreptul de proprietate publică este imprescriptibil. Într)adevăr, el este imprescriptibil e%tinctiv şiaci(itiv# extinctiv pentru că acţiunea în revendicare poate fi introdusă oricând , dreptul la acţiune în sensmaterial nu se stin*e şi achizitiv deoarece bunurile a&late în proprietate publică nu pot fi dobândite de nicio persoană prin uzucapiune. -e*ula imprescriptibilităţii dreptului de proprietate publică, este consacrată şi dee*ea nr. 18/1001 şi de asemenea de e*ea nr. 1!/1008. 2mprescriptibilitatea este de &apt o consecinţă ainalienabilităţii dreptului de proprietate publică.

c) Dreptul de proprietate publică este insesizabil . Aceasta înseamnă că bunurile ce &ormea(ă obiectulacestui drept nu pot fi urmărite de către creditorii proprietarului sau ai persoanelor care le posedă pe temeiul

dreptului real de administrare ori cu alt titlu. Acest caracter este o consecinţă &irească a caracterului inalienabilal dreptului de proprietate publică deoarece, dacă el nu ar opera, s)ar ocoli re*ula inalienabilităţii. În adevăr,dacă această cate*orie de bunuri ar &i supusă e%ecutării silite, atunci s)ar a$un*e la vn(area lor silită şi deci laînstrăinarea lor. Aşa cum am mai arătat, 3tatul este întotdeauna pre(umat ca solvabil şi de aceea nu se aplicăasupra bunurilor sale re*imul comun privind urmărirea silită.

3. 3. Moduri de dobândire şi de stingere a proprietăţii publice. Exproprierea pentru cauză deutilitate publică

4nă la intrarea în vi*oare a Noului Cod civil, modurile de dobndire a proprietăţii publice eraure*lementate în dispo(iţiile art. 5 din e*ea nr. 1!/1008, privind bunurile proprietate publică. dată cuintrarea în vi*oare a dispo(iţiilor Noului Cod civil, practic, cea mai mare parte a ca(urile de dobndire a

proprietăţii publice pre(entate de dispo(iţiile le*ii speciale amintite, au &ost preluate în noile norme de dreptmaterial.Cert este că dobndirea proprietăţii publice se &ace numai prin operaţiuni $uridice şi întotdeauna asupra

unuor bunuri proprietatea privată a unei persoane de drept public sau privat. Cu oca(ia scimbării re*imului $uridic al bunurilor respective ,din privat în public autoritatea bene&iciară nu poate &i alte dect o structurăadministrativă centrală sau locală. 4rin intermediul acestor mecanisme $uridice de dobndire a proprietăţii publice, bunurile asupra cărora se va purta dreptul de proprietate publică va &ace parte din domeniul public alacelei autorităţi administrative.

7aţă de aceste aspecte, le*iuitorul nostru civil a re*lementat într)un mod deosebit de $udicios, ca(urile încare se poate dobndi proprietatea publică şi în mod natural şi cele prin intermediul cărora se poate stin*e acesttip de proprietate. În acest conte%t, considerăm că este &oarte util să e&ectuăm o pre(entare *enerică a modurilor de dobndire şi respectiv de stin*ere a proprietăţii publice. +e asemenea, în continuare ne vom opri la o

pre(entare concisă, dar succintă a procedurii de e%propriere pentru cau(ă de utilitate publică, ca &iind cea maie%ponenţială procedură prin intermediul căreia se poate dobndi dreptul de proprietate publică asupra unor bunuri.

3. 3. 1. Enumerarea modurilor de dobândire i de stin!ere a proprietăţii publice

4otrivit art. 86! din NCC, dreptul de proprietate publică se dobândeşte prin:a aci(iţie publică, e&ectuată în condiţiile le*ii#b e%propriere pentru cau(ă de utilitate publică, în condiţiile le*ii#



c donaţie sau le*at, acceptat în condiţiile le*ii#d convenţie cu titlu oneros, dacă bunul, prin natura lui sau prin voinţa dobnditorului, devine de u( ori de interes

public#e trans&erul unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia sau din domeniul privat al

unei unităţi administrativ)teritoriale în domeniul public al acesteia, în condiţiile le*ii#f prin alte moduri stabilite de le*e.

În privinţa stingerii dreptului de proprietate publicăart. 86" NCC9, aceasta se poate e&ectua prin:a) pieirea bunului pe cale naturală sau prin intervenţia omului#b) trecerea bunului în domeniul privat ea se &ace prin otărre a *uvernului, a consiliului $udeţean sau a

consiliului local9#c) trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat pentru reconstituirea dreptului de

proprietate privată, pentru retrocedarea lor &oştilor proprietari sau pentru a &i vndute.4roprietatea publică poate &i de domeniu public sau de domeniu privat # &iecare din aceste domenii pot &i

de interes naţional sau de interes local$udeţean, municipal, orăşenesc sau comunal9.+eoarece, e%proprierea pentru cau(ă de utilitate publică implică derularea unei proceduri mai comple%e,

considerăm din punct de vedere didactic, că această modalitate de dobndire a dreptului de proprietate publică, pre(intă un interes mai lar*, motiv pentru care va &i de(voltată în rndurile următoare.

3. 3. ". Exproprierea pentru cauză de utilitate publică Autorităţile publice pot să)şi mărească patrimoniul imobiliar prin modurile de dobndire de drept

comunprin vn(are)cumprare sau prin liberalităţi9. +ar ele pot recur*e şi la un alt procedeu care le estespeci&ic şi care are la ba(ă însăşi ideea de putere publică: cedarea &orţată care aplicată imobilelor proprietate privată, se în&ăţişea(ă sub &orma exproprierii pentru cauză de utilitate publică.

Alineatul !9 al art. 6 din NCC prevede că: ; Exproprierea se poate face numai pentru o cauză deutilitate publică stabilită potrivit le!ii# cu justă i prealabilă despă!ubire# fixată de comun accord între proprietar i expropriator. $n caz de diver!enţă asupra cuantumului despă!ubirilor# aceasta se stabilete pecale judecătorească<.

=e%tele constituţionale dar şi cele din Noul Cod civil, stabilesc pe de o parte, premisele cedării &orţate adreptului de proprietate, iar pe de altă parte, o *aranţie dată proprietăţii individuale deoarece e%proprierea estesubordonată: a9 e%istenţei unei cauze de utilitate publică# b9 plata unei despă!ubiri juste i prealabile.

+espă*ubirea trebuie plătită, în principiu, înainte ca e%propriatorul să intre în posesia imobiluluie%propriat, de comun acord între proprietar şi e%propriator, iar în ca( de diver*enţă, ea nu poate &i pronunţatădect de autoritatea $udecătorească.

+eci, exproprierea constă în trecerea forţată în proprietatea publică prin hotărâre judecătorească# dupăcaz# a unor imobile aflate în proprietate privată cu o justă i prealabilă despă!ubire# pentru cauză de utilitate publică.

%unurile supuse exproprierii, sau bunurile e%propriabile, sunt numai bunurile imobile proprietate privată.În acest sens, putem discuta de două acte normative speciale care re*lementea(ă proceduri de e%propriere pentru cau(ă de utilitate publică:

a e*ea nr. !!/100", privind e%proprierea pentru cau(ă de utilitate publică#b e*ea nr./>1>, privind e%proprierea pentru cau(ă de utilitate publică, necesară reali(ării unor obiective de

interes naţional, $udeţean şi local.4rin intermediul acestor acte normative speciale, se stabilesc ca(uri în care anumite bunuri imobile pot &i

e%propriate şi în mod implicit, se re*lementea(ă proceduri speciale de dobndire a dreptului de proprietate publică, asupra unor imobile care anterior, au avut un re*im de proprietate privată.+ispo(iţiile art. din e*ea nr. !!/100" scot în evidenţă &aptul că: ; &ot fi expropriate bunurile imobile

proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice cu sau fără scop lucrativ# precum i cele aflate în proprietatea privată a comunelor# oraelor# municipiilor i judeţelor <.

În acelaşi spirit, art. ! din e*ea nr. />1>, statuea(ă &aptul că pot &i e%propriate, bunurile imobile proprietatea persoanelor &i(ice sau $uridice precum şi cele a&late în proprietatea privată a comunelor, oraşelor,municipiilor, $udeţelor.



-e&eritor la bunurile imobile proprietate publică, ele sunt şi pot &i oricnd a&ectate unei utilităţi publice prin actul de putere al autorităţii competente. Nu pot &i supuse e%proprierii nici bunurile imobile a&late în proprietatea privată a statului deoarece, în calitatea sa de proprietar acesta poate să a&ecte(e utilităţii publiceoricare din bunurile pe care le are în proprietate privată. 4utem spune în acest sens, că se va scimba doar re!imul juridic al imobilelor respective. În acelaşi mod, se pune problema şi pentru bunurile imobile proprietatea privată a unităţilor administrativ)teritoriale, cnd utilitatea publică se declară pentru lucrări de

interes local.'tilitatea publică se declară pentru pentru lucrări de interes naţional sau pentru lucrări de interes

local art. din e*ea nr. !!/100"9. Att e*ea nr. !!/100"art. 69, ct şi e*ea nr./>1>art. 9, enumeră principalele cate*orii de lucrări de utilitate publică într)o listă nelimitativă.

4entru lucrările de interes naţional utilitatea publică se declară de către ?uvern iar pentru cele de intereslocal de către consiliile $udeţene, Consiliile ocale,de Consiliul ?eneral al municipiului @ucureşti, după ca(.

Actul de declarare a utilităţii publice se aduce la cunoştiinţă publică prin a&işare la sediul Consiliului ocalîn a cărui ra(ă este situat imobilul şi prin publicare în 'onitorul &icial al -omniei sau în presa locală, dupăcum este vorba despre utilitate publică de interes naţional sau localart. 11 dine*ea nr. !!/100"9.

7iind un act administrativ, declaraţia de utilitate publică este supusă controlului $udiciar în ba(a e*ii nr."/>>" privind contenciosul administrativ.

+eoarece, procedura de e%propriere pentru cau(ă de utilitate publică re*lementată de e*ea nr. !!/100",

repre(intă o instituţie $udiciară de drept public care completea(ă şi dispo(iţiile e*ii nr. />1>, considerămutil să pre(entăm doar etapele cele mai importante prevă(ute de acest act normativ ast&el:

) Măsuri premergătoare exproprierii . Întotdeauna, e%proprierea pentru cau(ă de utilitate publică,debutea(ă cu Declaraţia de utilitate publică asupra bunurilor, care aşa cum am mai amintit, repre(intă un actadministrativ supus controlului $udiciar. Înainte de a &i declanşată procedura propriu)(isă a e%proprierii, suntnecesare derularea unor măsuri premer*ătoare acesteia. În primul rnd, e%propriatorul va întocmi planurilecare cuprind imobilele e%propriate, cu indicarea numelui proprietarilor şi a o&ertelor de despă*ubiri. În termende 1 (ile de la publicare titularilor drepturilor reale asupra imobilelor în cau(ă li se va noti&ica propunerile dee%propriere şi procesul)verbal întocmit de comisia de cercetare prealabilă art.1!9, ei putnd &ace întmpinareîn termen de " de (ile de la primirea noti&icării art.1" alin.19. Întmpinările se soluţionea(ă în termende !> de (ile de către o comisie a cărei componenţă, mod de &uncţionare şi procedură sunt prevă(ute deart. 1)15 din le*e.

4rin otărrea motivată a comisiei se poate accepta sau respin*e punctul de vedere al e%propriatorului. Înca(ul respin*erii acesteia, acesta are posibilitatea să revină cu noi propuneri. În ca(ul în care şi acestea suntrespinse, e%propriatorul, proprietarul ori titularii altor drepturi reale asupra imobilului, pot introduce ocontestaţie împotriva otărrii comisiei la Curtea de Apel în ra(a căreia este situat imobilul propus pentrue%propriere.

!) Exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor . Acestea sunt re*lementate în Capitolul 2 ale*ii nr.!!/100". 3oluţionarea cererilor de e%propriere este de competenţa =ribunalului în ra(a căruia estesituat imobilul. 2nstanţa va veri&ica dacă sunt întrunite condiţiile cerute pentru e%propriere, &ără a putea repuneîn discuţie, în principiu, problemele de &ond privitoare la e%proprierede e%., necesitatea acesteia, întinderea,&aptul că nu a &ost contestată otărrea comisiei, etc.9. 4rin e%cepţie, =ribunalul va putea e%ercita un controlasupra problemelor de &ond în ca(ul în care e%propriatorul cere o e%propriere parţială iar proprietarul solicită

e%proprierea totală. =ot =ribunalul va otărî şi asupra despă*ubirilor cuvenite &iecăreia dintre persoanele interesate# şi în

această &a(ă părţile se pot învoi asupra întinderii despă*ubirilor cuvenite, ca( în care instanţa va pronunţa ootărre de&initivă. +acă părţile nu se înţele* re&eritor la cuantumul despă*ubirilor, acesta se va stabili de cătreo comisie &ormată din ! e%perţiunul desemnat de e%propriator, unul numit de instanţă şi unul din partea persoanelor supuse e%proprierii9. +espă*ubirea se compune att din valoarea reală a imobilului, ct şi din pre$udiciul cau(at proprietarului sau altor persoane. a stabilirea valorii reale a imobilului se va ţine seama devaloarea de piaţă a unui imobil similar la data întocmirii raportului de e%perti(ă. +espă*ubirea stabilită de



instanţă va trebui să nu &ie mai mică dect cea o&erită de e%propriator dar nici mai mare dect cea solicitată de proprietar şi alte persoane.

Botărrea pronunţată în materie de e%propriere este supusă căilor de atac prevă(ute de le*eapel, recurs9.

C) Efectele exproprierii . %proprierea produce următoarele efecte juridice: a) imobilul e%propriat trece în proprietatea publică liber de orice sarcini#

b) se stin* drepturile reale derivate din dreptul de proprietate)u(ul, u(u&ructul, abitaţie, super&icie precumşi orice alte drepturi reale. +e asemenea se stin* drepturile de concesiune şi dreptul de &olosinţă. =itulariiacestor drepturi au drept la despă*ubiri#

c) în ce priveşte dreptul de ipotecă şi privile*iul care *revea(ă bunul e%propriat, acestea se strămută dedrept asupra despă*ubirii stabilite de instanţă art.8 alin.9.

d) se stin* orice drepturi personale dobndite de alte persoane asupra imobilului e%propriatde e%emplu:cele născute din contractul de locaţiune, de comodat9.

") Retrocedarea şi dreptul de preemţiune la cumpărarea imobilului . +ispo(iţiile e*ii nr. !!/100",re*lementea(ă două drepturi în &avoarea proprietarului imobilului e%propriat art. !)!59 şi anume:

a) dreptul de a cere şi de a obţine retrocedarea imobilului expropriat . +acă imobilele nu au fost utilizate în termen de 1 an potrivit scopului în considerarea căruia au &ost preluate de la e%propriat, respectivlucrările nu au &ost începute, şi nici nu s(a făcut o nouă declaraţie de utilitate publică, &oştii proprietari pot cere

retrocedarea lorart.!9. Cererea de retrocedare se va introduce la =ribunalul care a otărt e%proprierea.-etrocedarea imobilului se va &ace în scimbul unui preţ care nu poate &i mai mare dect despă*ubireaactuali(ată#

b) dreptul de preemţiune la cumpărarea imobilului în ipoteza în care expropriatorul s-ar hotărî să-l înstrăineze. Acest drept este recunoscut &ostului proprietar atunci cnd e%propriatorul s)a otărt să înstrăine(eimobilul şi dacă lucrările pentru care s)a dispus e%proprierea nu s)au reali(at art.!59.

În scopul reali(ării acestui drept, e%propriatorul este obli*at să noti&ice în scris &ostului proprietar o&erta sade înstrăinare. =itularul dreptului de preemţiune îl poate e%ercita în termen de două luni de la data comunicăriinoti&icării. rice act de înstrăinare înceiat de către e%propriator cu încălcarea dreptului de preemţiune estelovit de nulitate relativă deoarece ocroteşte un interes personal.

3.#. "repturile reale corespunzătoare proprietăţii publice

+repturile reale corespun(ătoare proprietăţii publice, pot &i considerate şi modalităţi de e%ercitare adreptului de proprietate publică deoarece, este de competenţa or*anelor centrale ale puterii e%ecutive pentru bunurile din domeniul public de interes naţional şi autorităţile publice locale pentru bunurile din domeniul public de interes local, să decidă asupra situaţiei $uridice ale acestor bunuri. În vi(iunea Noului Cod civil,aceste modalităţi ale proprietăţii publice, repre(intă drepturi reale principale, derivate din dreptul deproprietate publicăart. 866)85 NCC9. În concret aceste modalităţi, sau drepturi reale derivate, sunt:

) Dreptul de administrare a bunurilor din proprietate publică $art. %&'(%' *CC) l se re&eră la patrimoniul autorităţilor centrale sau locale. +ar acest drept poate &i atribuit şi altor subiecte

de drept public precum re*iile autonome şi instituţiile centrale. +reptul de administrare acordat în &avoareaunor persoane $uridice de drept public, constituie principala modalitate de e%ercitare a dreptului de proprietate

publică. 4otrivit art. 1 din e*ea nr. 1!/1008, bunurile din domeniul public pot &i date, după ca(, în administrareare*iilor autonome, a pre&ecturilor, a autorităţilor publice centrale şi locale, a altor instituţii publice de interesnaţional, $udeţean şi local. Aşadar, titularii dreptului de administrare sunt: re*iile autonome, pre&ecturile şiautorităţile publice centrale şi locale cu personalitate $uridicăministere, comisii $udeţene şi consilii locale9,instituţiile publice de interes naţional, $udeţean sau, după ca(, local.

+reptul de administrare ia naştere în temeiul unor acte de drept administrativ. Aşadar, dreptul deadministrare este un drept real principal i el este constituit pe temeiul proprietăţii publice . l are o naturămi%tă: ast&el, în raport cu titularii dreptului de proprietate publică are o natură administrativă şi o natură civilă



&aţă de celelalte subiecte de drept. +reptul de administrare este un drept real corespun(ător dreptului de proprietate publică.

În ceea ce priveşte caracterele $uridice ale dreptului de administrare, ele sunt aceleaşi cu cele ale dreptuluide proprietate publică, anume: este inalienabil, imprescriptibil şi insesi(abil#

!) Dreptul de concesiune art! "#$-"#% &''(

Acest drept, repre(intă un mi$loc $uridic de utili(are a proprietăţii publice care re(ultă în primul rnd din prevederile art.1!6 alin."9 din Constituţie, care statuea(ă că bunurile proprietate publică pot &i concesionatesau înciriate, potrivit le*ii.

Noul Cod civil, re*lementea(ă acest drept real corespun(ător dreptului de proprietate publică, în prevederile art. 851)85!. Aceste te%te, stabilesc conţinutul, e%ercitarea şi titularul acţiunii în $ustiţie pentruapărarea acestui drept.

+e asemenea, e*ea nr.1/>>1 privind administraţia publică locală, prevede că bunurile ce aparţindomeniului public sau privat de interes local pot &i concesionate sau înciriate. e*ea nr.1!/1008 privind proprietatea publică şi re*imul $uridic al acesteia, statuea(ă &aptul că, operaţiunea de concesionare a bunurilor proprietate publică, se va &ace prin licitaţie publică, în condiţiile le*ii.

)oncesionarea este re*lementată prin anumite dispo(iţii speciale. ste vorba de rdonanţa de ur*enţă a?uvernului nr. !"/>>6 privind atribuirea contractelor de aci(iţie publică, a contractelor de concesiune de

lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, precum şi de rdonanţa de ur*enţă a ?uvernului nr."/>>6 privind re*imul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică. În concepţia acestor dispo(iţii le*ale, contractul de concesiune este contractul prin care o persoană numită concedent transmite pentru o perioadă determinată, de cel mult "0 de ani, unei alte persoane numită concesionar , care acţionea(ă pe riscul şi răspunderea sa, dreptul i obli!aţia de exploatare a unui bun# a unei activităţi sauaunuiserviciupublic,înscimbuluneiredevenţe.Concesiuneapoate &i de trei &eluri:

a) )oncesiunea de bunuri# b) )oncesiunea de servicii publice# c) )oncesiunea de lucrări publice. În ceeace priveşte natura acestui contract, ma$oritatea doctrinarilor consideră că el are o natură mi%tă. +reptul deconcesiune este un drept real, temporar şi inalienabil. l nu poate &i subconcesionat# deci contractul deconcesiune are un caracter intuitu personae.

*ubiecţii, sau titularii acestui drept sunt: concedentul care poate &i autoritatea publică care acţionea(ă înnumele statului, al $udeţului, al oraşului ori al comunei, şi concesionarul care poate &i orice persoană &i(ică sau $uridică de drept privatromnă sau străină9 ct şi de drept public. A se vedea în acest sens art. 851 NCC,

precum şi art 6 din D? nr."/>>6 privind re*imul contractelor de concesiune de bunuri94entru perioada concesiunii, concesionarul are posesia şi folosinţa bunului şi totodată dreptul de a cule!e fructele acestuia. Aşadar, concesionarul nu are drept de dispoziţie $uridică asupra bunului.

Durata concesiunii poate &i de "0 de ani, dar termenul poate &i prelun*it cu cel mult $umătate din duratainiţială.

$ncetarea concesiunii are loc prin:) împlinirea termenului, cnd contractul încetea(ă de drept#) prin denunţarea unilaterală a contractului de către concedent#) prin re(ilierea contractului#) prin dispariţia bunului concedat ori printr)o imposibilitate obiectivă de a)l e%ploata# C) Dreptul de folosinţă gratuită asupra unor bunuri din domeniul publicart! "#)-"#* &''( Noul Cod civil, re*lementea(ă acest drept real corespun(ător dreptului de proprietate publică prin

intermediul căruia se poate acorda &olosinţa cu titlu *ratuit, a unui bun mobil sau imobil, pe termen limitat, în&avoarea instituţiilor de utilitate publică.

=otodată art.1!6 alin."9 din Constituţie, stabileşte că: En.r. bunurile proprietate publică9. De asemeneaele pot fi date în folosinţă !ratuită instituţiilor de utilitate publicăE.

Dreptul de folosinţă !ratuită poate &i de&init ca &iind acel drept real principal, esenţialmente temporar,asupra unor bunuri proprietate publică, constituit prin acte administrative individuale, cu titlu *ratuit, în&avoarea unor instituţii de utilitate publică. 4rin utilitate publică, se poate întele*e orice activitate care vi(ea(ăatin*erea unor scopuri bene&ice în domenii de interes public *eneral şi/sau comunitar.

+e&iniţia enunţată pune în lumină caracterele dreptului de &olosinţă *ratuită, care pot &i:



a) este un drept real corespun(ător dreptului de proprietate publică#b) este un drept cu titlu *ratuit, deoarece titularul nu trebuie să plătească vreo cirie, redevenţă sau ta%ă#c) este un drept care se poartă asupra unor bunuri mobile sau imobile, normele le*ale &ac re&erire,

in lato sensu la bunuri proprietate publică#d) este un drept temporar întruct este constituit numai pentru o anumită perioadă de timp#e) este un drept revocabil, autoritatea care l)a constituit putnd reveni asupra acestui act#f) poate &i apărat de către titularul său, în &aţa instanţei de $udecată, prin intermediul acţiunii

con&esorii.'ai trebuie subliniat că acest drept este opo(abil er!a omnes mai puţin titularului dreptului de

proprietate publică. Acest drept presupune posesia şi &olosinţa de care se bucură titularul său. Însă, potrivit dispo(iţiilor re*ăsite în conţinutul articolului 85" alin.9 NCC, în lipsa unor dispo(iţiicontrare în actul de constituire, titularul nu bene&icia(ă de &ructele civile ale bunului.

Curs 5 drept european

Documents

Transcript of Curs 5 drept european