7/25/2019 Curs 2 Tema 1

1/6

UNIVERSITATEA DIN BUCURETIFacultatea de Sociologie i Asisten Social

Specialia!ea Asisten Social

Disciplina" #etode i Te$nici de Inte!%en ie &n Asisten a Sociala 'a Ni%el de (!up i Co)unitate

'ect* Uni%* D!* Ana)a!ia Sa+o

Cu!sul , TE#A -" E.e)ple de g!upu!i /o!)ate

Student 0agiu (a+!iela Flo!entina Anul II I*D*

0

7/25/2019 Curs 2 Tema 1

2/6

-* (!upul de supo!tIn practica asistentei sociale, grupul de suport este utilizat de catre specialisti ca o

forma de interventie sociala care presupune participarea benevola si structurata a unorpersoane la dezbaterea si identificarea unor solutii la anumite probleme commune. Scopulutilizarii acestei tehnici este de a se oferi reciproc informatii, sfaturi, incurajare si suport

emotional. De cele mai multe ori, aceste intalniri au scop terapeutic si sunt coordonate decatre un specialist in domeniul psiho-social care impreuna cu membrii grupuluireglementeaza regulile si normele interne de functionare.

Grupul de suport se manifesta practic sub diferite forme, in functie decaracteristicile membrilor care il formeaza si de problema care urmeaza sa fie dezbatutain cadrul acestuia. Cu toate acestea, in cele mai multe dintre studiile de specialitaterealizate in acest domeniu pana in prezent, se regasesc doua mari tipuri de grupuri desuport

a. Grupul de suport cu scop terapeuticb. Grupul de suport profesionalc. Grupul de interventie comunitara.

,* (!upul educationalScopurile grupurilor educa!ionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri

sociale, "n primul r#nd prin orientarea lor e$plicit% "n direc!ia realiz%rii unorfinalit%!i formative

In interiorul grupurilor e$ista diverse categorii de scopuri -scopuri prescriptive-scopurile generate de grupul insusi-scopuri individualeClasa de ele%i este un g!up educational1

2* (!upul te!apeutic&rincipii de functionare ale grupului terapeutica* Inocula!ea spe!aneiInocularea si men!inerea speran!ei sunt cruciale in orice psihoterapie. 'u numai

speran!a este necesara pentru a pastra clientul in terapie astfel incat ceilal!i factoriterapeutici sa aiba efect, ci si credin!a in modalitatea de tratament poate fi in sine unfactor terapeutic eficient.

+* Uni%e!salitatea(ulte personae incep o terapie cu gandul nelinistitor ca sunt unice in nenorocirea

lor, ca doar ele au anumite probleme, ganduri, impulsuri sau fantasme inacceptabile sauinspaimantatoare.

c* T!ans)ite!ea in/o!)aiilo!- Instruirea didactica sau psihoeducatia- Sfatul directd* Alt!uis)

In grupurile de terapie membrii castiga oferind, nu doar primind ajutor ca parte asecven!ei reciproce )a da - a primi), si profitand de ceva intrinsec actului daruirii. *erapiade grup este unica, fiind singura terapie ce ofera clien!ilor oportunitatea de a aduce un

+

7/25/2019 Curs 2 Tema 1

3/6

beneficiu celorlati. De asemenea, incurajeaza versatilitatea rolurilor, cerand clientilor saoscileze intre rolul celui care primeste si rolul celui care ofera ajutor.

e* Recapitula!ea co!ecti%a a g!upului /a)ilial p!i)a!(ajoritatea clientilor care intra in grupuri au in fundal o e$perienta profund

nesatisfacatoare in primul si cel mai important grup familia primara. Grupul de terapie se

aseamana cu o familie sub multe aspecte e$ista figuri ale autoritatiifiguri parentale,figuri de tipul colegi de grupfrati, dezvaluiri personale profunde, emotii puternice si ointimitate profunda , ca si sentimente de ostilitate si competitie.

Daca liderii de grup sunt vazuti ca figuri parentale, ei vor atrage reactii asociatecu figurile parentaleale autoritatii unii membrii devin neajutorati, dependenti de lideri,pe care ii investesc cu putere si cunoastere nerealiste altii sfideaza orbeste liderii,perceputi ca infantilizandu-i si controlandu-i unii sunt prudenti cu liderii, suspectandu-ide intentia de a-i lasa pe membri fara propria individualitate alti membri incearca sa-iscindeze pe coterapeuti, incercand sa incite neintelegeri si rivalitati parentale... Importantnu este doar faptul ca sunt retraite conflictele familiale timpurii, ci si ca ele sunt retraitecorectiv.

/* De%olta!ea te$nicilo! de socialia!eInvatarea sociala - dezvoltarea abilitatilor sociale de baza sunt factori terapeuticicare opereaza in toate grupurile de terapie.

g* Co)po!ta)entul i)itati%Clientii pot sa se modeleze dupa aspecte ale altor membrii ai grupului sau in egala

masura ale terapeutului. De obicei in timpul terapiei clientii incearca fragmente dinceilalti oameni si apoi renunta la ele pentru ca nu li se potrivesc. cest proces poate aveaun puternic impact terapeutic sa aflam ce nu suntem reprezinta un pas inainte catre a aflace suntem.

$* In%ata!ea inte!pe!sonalaImportanta relatiilor interpersonale - proces al construirii respectului de sine pe

baza evaluarilor pe care le citim in ochii celor importanti pentru noi./$perienta emotionala corectiva - a e$pune pacientul, in cele mai favorabilecircumstante, situatiilor emotionale pe care acesta nu le-a putut gestiona in trecut.

i* Coeiunea g!upuluiImportanta coeziunii grupului - nu este important numai procesul de ventilare nu

este importanta numai descoperirea faptului ca si altii au probleme similare cu celeproprii pare a fi de o importanta cruciala impartasirea afectiva a propriei lumi interioareurmata de acceptarea ei de catre ceilal!i. aptul de a fi acceptat de catre ceilal!i zguduiecredin!a clientului ca, fundamental, este respingator, inaceptabil, de neiubit.

3* Cat$a!sisul/$primarea deschisa a afectului este vitala pentru procesul terapeutic de grup in

absenta sa grupul va degenera intr-un e$ercitiu academic steril.

4* (!upul de socialia!eSocializarea este, in esenta, acel proces de invatarea a unei fiinte umane despre

cum sa traiasca intr-o lume unde e$ista alte fiinte umane. cest lucru incepe inca de lanastere prin mentinerea contactului vizual, ganguritul si vorbirea si continua aproapetoata ziua, in fiecare zi, pentru restul vietii noastre. ie ca ne petrecem timpul cu prietenii,

1

7/25/2019 Curs 2 Tema 1

4/6

mergem la scoala, lucram, ne jucam, citim sau privim la televizor, practicam sporturi,cantam, mancam2noi e$perimentam anumite aspecte ale socializarii.

Copiii care au fost deprivati de oportunitatea de a socializa 3copiii care au fostizolati si abuzati4, nu vor invata sa inteleaga sau sa utilizeze elementele de baza aleinteractiunii umane vorbirea, atingerea, limbajul trupului, imitarea, etc. In cazul unui

copil cu autism se poate observa ca acesta prezinta aceleasi simptome ca ale unui copilcare a suferit din cauza izolarii, chiar daca acesta nu a fost fizic izolat in nici un fel.Izolarea, in cazul autismului, vine de la interior catre e$terior.

Scopurile unui grup de socializare este recomandat sa urmareasca

oferirea unui mediu bogat in care copilul sa fie e$pus la o varietate de activitati

ca muzica si joc imaginativ, arte si meserii, activitati sportive

activitati in pereche pentru a creste motivatia

lucrul pentru a stimula vorbirea prin motivatie, utilizand cererile 3mand4

construirea de competente si eficienta in activitati noi

dezvoltarea abilitatilor de imitare si de asteptare a randului in joc

cresterea varietatii limbajului utilizat de copil 3in joc, salutul, e$primarea

nevoilor4

oferirea de oportuntati pentru a interactiona cu ceilalti copii

stimularea independentiei prin activitati distractive si placute

lucrul si impartirea de jucarii sau materiale cu ceilalti copii

cresterea motivatiei in relatie cu ceilalti

lucrul in dezvoltarea citirii si interpretarii indiciilor nonverbale de la ceilalti copii

dezvoltarea si imbunatatirea abilitatilor de autoservire.

5* (!upul de auto6a3uto!a!e

Grupurile de auto-ajutorare au devenit, in timp, e$trem de populare si se bucurade mult succes, fiind, intr-adevar, eficace pentru anumite tipuri de probleme personalesi sau sociale. Definitia comprehensiva a acestor grupuri, formulata de . 5atz si /.6ender, 3+7894, ne permite sa intelegem atat popularitatea de care se bucura cat sieficacitatea lor.

Grupurile de auto-ajutorare sunt structuri grupale, de dimensiuni relativ mici,organizate volutar, pentru ca participantii sa-si ofere sprijin mutual si pentru atingereaanumitor scopuri. ceste grupuri sunt, de regula, formate pe criterii de similaritate, sireunesc persoane care convin sa-si acorde sprijin mutual, raspunzand astfel unor nevoi

comune, precum

: nevoia de a schima anumite practici, comportamente, atitudini, personalesau sociale

: nevoia de a depasi anumite situatii de viata,

: nevoia de a sti cum sa faca fata unor boli si sau handicapuri.

;

7/25/2019 Curs 2 Tema 1

5/6

Initiatorii si participantii la astfel de grupuri considera ca rezolvarea situatiei lor nuincumba autoritatilor, institutiilor publice sau organizatiilor, considerandu-se ei insisiresponsabili si competenti pentru gasirea solutiilor, prin intermediul interactiunilorsociale.

In cadrul grupurilor de auto-ajutorare membrii isi acorda reciproc atat sustinere

emotionala cat si materiala. In mod frecvent ele sunt orientate de o cauza comuna siau ca scop promovarea unei anumite ideologii, a anumitor valori, prin intermediulcarora membrii considera ca isi pot defini si afirma mai clar identitatea.

Clasificarea grupurilor de auto-ajutorare

+. Grupurile ce au ca scop dezvoltarea sau schimbarea personala. Cel maireprezentativ e$emplu pentru acest tip de grup este cel al )lcoolicilornonimi). sunt foarte raspandite grupurile care militeaza pentru o cauza, fie caaceasta este in beneficiu personal, al familiilor, al grupurilor restranse sau alunor categorii largi ale populatiei. Scopurile unor astfel de grupuri pot fi de aschimba legislatia, de a crea noi servicii, de a influenta o anumita politica./$emple pot fi organizatiile pentru apararea drepturilor diferitelor categorii depersoane.

;. Grupuri al caror scop este de a promova modalitati alternative de viata3grupuri ale homose$ualilor4.

?. Grupuri care ofera protectie si chiar adapost persoanelor aflate in declin fizicsau psihic, sau celor care se tem de presiuni din partea familiilor sau a unorgrupari sociale, ca reactie la anumite fapte, atitudini sau comportamenteasumate public 3e$-consumatorii de droguri, persoanele infectate cu virusul@IA, femeile care avorteaza sau sunt adeptele liberalizarii avortului4.

B. Grupuri mi$te, care intrunesc caractersticile a doua sau mai multe dintrecategoriile mai sus mentionate.

Grupurile de auto-ajutorare se bazeaza pe

: increderea si libertatea participantilor de a face confesiuni, de a dezvaluiaspecte ale vietii personale care constituie o problema de rezolvat

: povestirea e$perientelor trecute in legatura cu respectiva problema, ca sie$punerea modului in care intentioneaza sa ii faca fata in viitor

: apelul la ajutor si aceeptarea ajutorului din partea celorlalti membri, incazuri de urgenta 3de e$emplu, nevoia de a consuma alcool sau alte droguri4.

/$ista si alte motive care contribuie la succesul grupurilor de auto-ajutorare

?

7/25/2019 Curs 2 Tema 1

6/6

: (embrii acestor grupuri se pot raporta la problema respectiva )din interior),ceea ce le perminte sa-i inteleaga si sa-i ajute pe ceilalti in cunostinta decauza.

: &entru ca au trecut prin e$periente similare, sunt sensibili si motivati sa-siajute semenii in suferinta.

: &articipantii la astfel de grupuri beneficiaza si de ceea ce se poate numi)terapia celui care ajuta) cel care ofera ajutorul dobandeste nu numai o starede bine, 3multumirea de a putea fi de ajutor4, ci si o alta perspectiva asuprapropriilor probleme 3problemele sale sunt similare cu ale altora sau, aleacelora sunt chiar mai grave decat ale sale4.

: >nele grupuri de auto-ajutor strang fonduri si dezvolta programe comunitare3de e$emplu parintii copiilor cu handicap mintal4.

: >n alt avantaj al acestor grupuri este ca reusesc sa-si realizeze scopurile cufonduri relativ reduse.

B