Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior

MD, PhD, Cercettor tiinific grd I

Metoda tiinific:

Instrumentul utilizat de

cercettor pentru

rezolvarea unei

probleme

Proces de prefigurare a

unor posibile soluii la o

problem

Testarea fiecrei soluii

pentru a o gsi pe cea

mai bun

Metodologia cercetrii:

Metoda cea mai

general de cunoatere

Abordarea general

asumat de cercettor n

procesul de investigaie

tiina este o u a crei cheie

este cercetarea

Anton Pann

Metoda < grec. meto = spre

odos = cale, drum

Procedee Tehnici

Metoda

ansamblu coerent

Metoda tiinific Identificarea problemei

Formularea unor ipoteze

Decizia asupra procedurii

(rationament deductiv)

Colectarea datelor i

analiza

Formularea concluziilor

Procesul cercetrii tiinifice

Selectarea ariei de interes

Formularea de ipoteze

Studiul bibliografic de

specialitate

Conturarea unei metodologii

de lucru

Colectarea i analiza datelor

experimentale

Interpretarea rezultatelor

4

Cercetarea

d soluii posibile la

problem prin ipoteze

3

Cercetarea

divide

problema n subprobleme

adecvate

2

Definirea

scopului prin

precizarea

clar a problemei

1 Cercetarea

ncepe cu o problem: o

ntrebare

fr rspuns

5

Analiza

datelor n funcie de ipoteze ;

colectarea,

organizarea

datelor

6

Interpretarea

datelor

rezolv problema:

confirm/ respinge

ipotezele;

alte

probleme

CERCETAREA ESTE

UN PROCES CICLIC

Cum rezolvm o problem

Etape Coninut ntrebri

1 nelegerea problemei

Ptrunderea n coninutul problemei.

- Care este necunoscuta ?

- Care sunt datele

problemei ?

- Care sunt condiiile de lucru?

2 ntocmirea

unui plan de lucru

Legtura ntre datele problemei i necunoscut.

Posibilitatea utilizrii tuturor datelor aflate la

dispoziie.

- n ce msur se cunoate o problem nrudit i rezolvat anterior ?

- Cum s-ar putea utiliza

rezultatul acesteia ?

- Se poate ntocmi un plan al rezolvrii sau al soluiei problemei ?

3 Realizarea

planului de lucru

Se realizeaz planul i se deruleaz rezolvarea problemei.

Se verific fiecare pas pentru a controla

corectitudinea fiecrei etape de rezolvare.

- n ce msur se poate demonstra c fiecare etap este corect?

4 Privire retrospectiv

Se analizeaz rezultatul obinut.

- Cum s-ar putea verifica

rezultatul obinut ? - Cum se poate verifica

argumentarea ?

- Se poate obine rezultatul i pe alt cale ? - S-ar putea folosi

rezultatul sau metoda la o

alt problem ?

Cum rezolvm o problem (continuare)

Operaii mentale specifice ntrebri i recomandri n parcurgerea operaiilor

nelegerea sensului problemei

- Ce spune problema ?

- Ce trebuie aflat ?

- Care ar fi o alt formulare a problemei? - Exist o legtur cu o problem

anterioar rezolvat sau care se poate rezolva mai simplu ?

Analiza gsirea cii de la necunoscut la date

- Enunarea relaiei (relaiilor) dintre necunoscut i date.

- Rezolvarea parial a problemei.

Sinteza realizarea ideii asupra soluiei

- Verificarea corectitudinii fiecrui pas, cu pstrarea numai a ceea ce se concepe cu maxim claritate i cu deplin certitudine.

Verificarea rezultatului

i aprecierea critic

- Este rezultatul plauzibil? De ce ?

- Se poate face o verificare ?

- Exist o alt cale care s duc la acelai rezultat ?

- Ce rezultate se mai pot obine pe aceast cale ?

Inducie i deducie

Cu toate acestea:

- S lsm teoria s ne ghideze !

Teoria ghideaz cercetarea: Care este problema de cercetat

Care sunt conceptele sau variabilele de lucru

Ce rezultate ar trebui sa se obin

Exist puine teorii (testate).

Se poate ncepe cu o problem de fiecare zi, din domeniul

propriu de activitate.

Sublinierea problemelor de fiecare zi poate conduce la o nou

teorie.

Problema de cercetat = chestiune/ntrebare cu final deschis ,nu

doar prin DA sau NU.

Limitarea clar a problemei de cercetat.

Selectarea de probleme care pot fi rezolvate experimental.

Multe probleme de cercetat ncep cu o descriere, prezentare

general (ceea ce i trebuie), dar multe nu duc mai departe

investigaiile.

Aciunea Cercetare = cercetri pentru a aciona, a se lua decizii

ntr-o manier mai mult informativ/formal.

O bun nelegere a fenomenului presupune mai mult munc.

ntr-o abordare formal:

- M ntreb dac

- Intuiesc, bnuiesc

- Cum ar fi dac, cum este s

- Ce ar mai fi de fcut aici

OBSERVARE, DESCRIERE a unui fenomen sau grup de fenomene

Formularea unei IPOTEZE pentru explicarea fenomenului

Utilizarea ipotezei pentru PREFIGURAREA altor fenomene, sau cantitativ a rezultatelor unor noi Observaii

Derularea unui PROGRAM EXPERIMENTAL (experimente independente)

Confirmarea experimental a ipotezelor poate conduce la o nou TEORIE (LEGE, MODEL)

OBSERVAIE

EXPERIMENT IPOTEZ

Ipoteze Observaii Predicii

Teste

Consis-

tente

Ne-consistente:

Modificare ipoteze

Teorie

Cunostinte Anterioare Cercetari Preliminarii Studiu Bibliografic

Idee asupra solutionarii problemei

Ipoteza de lucru

Scopul proiectului de cercetare:

Exprimarea unei probleme;

Propunerea unor rspunsuri = ipoteza de lucru;

Proiectarea programului experimental

Proiectul tiinific

Experimente pentru testarea

ipotezei

Caracteristicile unor bune ipoteze de lucru:

Reprezint afirmaii asupra legturii dintre dou sau mai multe

variabile (factori, categorii)

Conin informaii asupra etapei de testare (experimentare)

Baza : experiene anterioare sau observaii.

Notarea ipotezelor se face naintea nceperii programului experimental;

Experiment euat --- se reia experimentarea sau se proiecteaz un nou experiment naintea modificrii/reformulrii ipotezei de lucru iniiale.

Selectarea ipotezelor:

Interes ntr-un anumit domeniu ;

Fezabilitate ;

Etic .

Sursa pentru formularea de ipoteze:

Experiena personal ;

Cri de specialitate ;

Periodice .

NON-Direcionale La sfritul primului an de studiu, va exista o diferen din punct de vedere a

pregtirii tiinifice ntre studenii care urmeaz acest curs i cei care nu au urmat acest curs.

Direcionale La sfritul primului an de studiu, studenii care urmeaz cursul vor fi mai

pregtii din punct de vedere tiinific fa de studenii care nu au urmat acest curs.

Ipoteze de nul La sfritul primului an de studiu, nu va exista o diferen din punct de vedere a

pregtirii tiinifice ..

De tip chestiuni/ntrebri de cercetat Vor fi mai pregtii din punct de vedere tiinific studenii care urmeaz cursul

fa de studenii care nu au urmat acest curs ?? .

1. Stabilirea TEMEI (PROBLEMA) de cercetat

2. Derularea STUDIULUI BIBLIOGRAFIC

3. Formularea IPOTEZEI / IPOTEZELOR

4. Proiectarea experimentelor (PROGRAM

EXPERIMENTAL) statistic

5. Derularea experimentelor. Achiziia DATELOR

6. INTERPRETAREA rezultatelor

7. Formularea CONCLUZIILOR

Greeli frecvente n aplicarea metodelor tiinifice

Etapa preliminar: minimizarea influenei active a altor cercettori n derularea sau rezultatele experimentelor iniiale

Testarea ipotezei sau teoriei preferin pentru anumite rezultate sau interpretri

Formularea greit a unei ipoteze n vederea explicrii unui fenomen, fr derularea testelor experimentale.

De bun sim sau logic - pot influena n a nu efectua anumite teste.

Ignorarea sau eliminarea datelor care nu se ncadreaz n ipoteza formulat. (presiuni interne sau externe pentru obinerea unui rezultat specific, ceva nu merge). Datele care convin ipotezei nu sunt atent verificate.

Ne-estimarea corect, cantitativ a erorilor sistematice (sau a tuturor erorilor). Descoperiri adevrate interpretate ca zgomote de fundal i invers.

Ignorarea importanei experimentrii repetate de mai multi cercettori dintr-un grup (anularea reciproc a erorilor sistematice) i a comunicrii.

Ignorarea importanei replicrii rezultatelor i de ctre ali

cercettori (independent) = rutin

Idealismul cercettorilor . Frumuseea adevrului tiinific =

propria vocaie

Cercetarea medical companii care distorsioneaz/suprim date

pentru promovarea propriilor produse

1. Cercetarea fundamentala - activitatea desfasurata, in principal, pentru a dobandi cunostinte noi cu privire la fenomene si procese, precum si in vederea formularii si verificarii de ipoteze, modele conceptuale si teorii.

2. Cercetarea aplicativa - activitatea destinata, in principal, utilizarii cunostintelor stiintifice pentru perfectionarea sau realizarea de noi produse, tehnologii si servicii.

3. Dezvoltarea tehnologica este formata din activitatile de inginerie a sistemelor si de inginerie tehnologica, prin care se realizeaza aplicarea si transferul rezultatelor cercetarii catre agentii economici, precum si in plan social, avand ca scop introducerea si materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme si servicii, precum si perfectionarea celor existente, si care cuprinde:

a) cercetarea precompetitiva, ca activitate orientata spre transformarea rezultatelor cercetarii aplicative in planuri, scheme sau documentatii pentru noi produse, procese ori servicii, incluzand fabricarea modelului experimental si a prototipului, care nu pot fi utilizate in scopuri comerciale; b) cercetarea competitiva, ca activitate orientata spre transformarea rezultatelor cercetarii precompetitive in produse, procese si servicii care pot raspunde, in mod direct, cererii pietei, incluzand si activitatile de inginerie a sistemelor, de inginerie si proiectare tehnologica.

4. Inovare - activitate orientata catre generarea, asimilarea si valorificarea rezultatelor cercetarii-dezvoltarii in sfera economica si sociala.

5. Inovarea de produs - introducerea in circuitul economic a unui produs nou sau cu unele caracteristici imbunatatite in mod semnificativ, astfel incat sa se ofere consumatorului servicii noi sau imbunatatite.

6. Inovarea tehnologica - introducerea in circuitul economic a unui proces sau a unei tehnologii ori ameliorarea semnificativa a celor existente, inclusiv imbunatatirea metodelor de gestiune si organizare a muncii.

7. Transfer tehnologic - ansamblul de activitati desfasurate cu sau fara baza contractuala, pentru a disemina informatii, a acorda consultanta, a transmite cunostinte, a achizitiona utilaje si echipamente specifice, in scopul introducerii in circuitul economic a rezultatelor cercetarii, transformate in produse comerciale si servicii.

8. Valorificare - procesul prin care rezultatele cercetarii competitive ajung sa fie utilizate, conform cerintelor activitatii industriale sau comerciale, in viata sociala, economica si culturala.

9. Diseminare - transmiterea informatiilor, a experientei si a bunelor practici, precum si cooperarea pentru promovarea inovarii, pentru sprijinirea celor care vor sa-si creeze intreprinderi inovative si pentru sprijinirea proiectelor inovative.

10. Absorbtia inovarii - capacitatea mediului socio-economic de a ingloba inovarea, in mod deosebit in intreprinderi, de a utiliza, de a transforma si de a largi cunostintele despre rezultatele inovarii, in scopul de a se extinde posibilitatea aplicarii acestor rezultate in noi produse, procese sau servicii.

11. Plan national de cercetare-dezvoltare si inovare - instrumentul prin care statul realizeaza politica generala in domeniul cercetarii-dezvoltarii, al inovarii si prin care asigura corelarea acestora.

12. Plan sectorial - instrument prin care organele administratiei publice centrale si locale, precum si academiile realizeaza politica de cercetare menita sa asigure dezvoltarea domeniului coordonat si cresterea eficientei activitatilor.

13. Program de cercetare-dezvoltare-inovare - component al Planului national de cercetare-dezvoltare si inovare, alcatuit dintr-un set de obiective care au legatura intre ele si carora le pot corespunde subprograme. Prin program se urmareste implementarea unei politici intr-un domeniu specific. Realizarea programului se efectueaza prin intermediul proiectelor.

14. Obiectiv in program - necesitate a unui sector sau domeniu al societatii, a carei rezolvare implica mai multe discipline in domeniul cercetarii-dezvoltarii. Realizarea obiectivului se face prin intermediul proiectelor de cercetare-dezvoltare.

15. Proiect de cercetare-dezvoltare - modalitatea de atingere a unui obiectiv al unui program, cu un scop propriu bine stabilit, care este prevazut sa se realizeze intr-o perioada determinata utilizand resursele alocate si caruia ii este atasat un set propriu de reguli, obiective si activitati.

16. Program-nucleu de cercetare - program propriu al institutelor nationale sau al institutiilor publice de cercetare-dezvoltare care fac parte din sistemul de cercetare de interes national, care poate fi finantat direct de catre autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.

17. Lucrare de cercetare-dezvoltare -

componenta a proiectelor de cercetare-

dezvoltare care are un obiectiv concret ce

trebuie atins in cursul unui an.

18. Raport de cercetare-dezvoltare - document

tehnico-stiintific care prezinta obiectivul si

rezultatele activitatilor desfasurate in cadrul

unei lucrari de cercetare, precum si actiunile

concrete pentru valorificarea rezultatelor

obtinute.

19. Atestare - proces de confirmare a unui nivel

de competenta acceptabil unei unitati in

domeniul cercetarii-dezvoltarii, conform unei

proceduri specifice bazate pe criterii si

standarde.

20. Acreditare - proces prin care se recunoaste

si se garanteaza ca o unitate de cercetare-

dezvoltare corespunde unor criterii si

standarde de competenta in domeniu, care-i

permit sa faca parte din sistemul de cercetare-

dezvoltare de interes national.