Cercetarea Tip Ancheta

31
STUDIU PRIVIND OPTICA CELOR IMPLICAŢI ÎN VALORIFICAREA PREGĂTIRII, POLIŢIŞTILOR PRIN PROCEDEE ADAPTATE DIN LUPTE Cercetarea psihopedagogică este „un demers raţional organizat în vederea surprinderii relaţiilor funcţionale şi cauzale dintre variabilele acţiunii educaţionale practice1 . Ea este o „investigaţie delimitată precis ca temă la o întrebare restrânsă ivită în procesul perfecţionării muncii de învăţare, de educaţie şi care presupune să se afle un răspuns cert, temeinic, argumentat ştiinţific la o întrebare2 . 5.1. Scopul cercetării Pentru domeniul nostru de cunoaştere şi acţiune, creşterea importanţei cercetării psihopedagogice şi metodice a procesului de perfecţionare a pregătirii vine din două direcţii: pe de o parte cererea de educaţie este tot mai mare, în măsura în care educaţia permanentă se extinde spre vârsta a doua – vârsta deplinei maturităţi şi chiar vârsta a treia, pe de altă parte această presiune creşte datorită creşterii infracţionalităţii din ce în ce mai greu de combătut cu mijloacele clasice. Este bine ştiut faptul că educaţia fizică constituie parte a perfecţionării pregătirii ofiţerului de poliţie şi o însoţeşte tot parcursul profesional al funcţionarului Ministerului Administraţiei şi Internelor. În afară de accesul direct la experienţa personală şi a altor specialişti prin studiului lucrărilor de specialitate, am căutat să cunoaştem opinia subiecţilor cercetaţi, cu privire la diferite aspecte cercetate de noi în procesul de instruire a viitorilor poliţişti. 1 DRĂGAN, I., NICOLA, I., Cercetarea psihopedagogică, Editura Tipomur, Targu Mureş, 1993, p.9 2 MUSTER, D. (1985). Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ, Editura Litera, Bucureşti, 1985, p.22

Transcript of Cercetarea Tip Ancheta

Page 1: Cercetarea Tip Ancheta

STUDIU PRIVIND OPTICA CELOR IMPLICAŢI ÎN VALORIFICAREA PREGĂTIRII, POLIŢIŞTILOR PRIN PROCEDEE ADAPTATE DIN

LUPTE

Cercetarea psihopedagogică este „un demers raţional organizat în vederea surprinderii relaţiilor funcţionale şi cauzale dintre variabilele acţiunii educaţionale practice” 1. Ea este o „investigaţie delimitată precis ca temă la o întrebare restrânsă ivită în procesul perfecţionării muncii de învăţare, de educaţie şi care presupune să se afle un răspuns cert, temeinic, argumentat ştiinţific la o întrebare”2.

5.1. Scopul cercetării

Pentru domeniul nostru de cunoaştere şi acţiune, creşterea importanţei cercetării psihopedagogice şi metodice a procesului de perfecţionare a pregătirii vine din două direcţii: pe de o parte cererea de educaţie este tot mai mare, în măsura în care educaţia permanentă se extinde spre vârsta a doua – vârsta deplinei maturităţi şi chiar vârsta a treia, pe de altă parte această presiune creşte datorită creşterii infracţionalităţii din ce în ce mai greu de combătut cu mijloacele clasice. Este bine ştiut faptul că educaţia fizică constituie parte a perfecţionării pregătirii ofiţerului de poliţie şi o însoţeşte tot parcursul profesional al funcţionarului Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În afară de accesul direct la experienţa personală şi a altor specialişti prin studiului lucrărilor de specialitate, am căutat să cunoaştem opinia subiecţilor cercetaţi, cu privire la diferite aspecte cercetate de noi în procesul de instruire a viitorilor poliţişti. Natura informaţiilor pe care noi am dorit să le evidenţiem se refereau în mod prioritar la luptele greco-romane şi libere, vizând aspecte privitoare la complexitatea solicitărilor, tipurile de tehnici, eficienţa tehnicilor utilizate în comparaţie cu tehnici adaptate din alte ramuri sportive, oportunitatea şi posibilităţile de adaptare a tehnicilor din lupte în procesul didactic etc.

Deşi educaţia nu poate modela ea singură viitorul unei naţiuni, sau al omenirii în general, ea a devenit totuşi factorul cel mai activ al schimbării, sarcinile ei fiind legate de „ingineria umanului”, de multiplele „alfabetizări” pe care procesul le implică.

5.2. Obiectivele cercetării

Studiul de faţă îşi propune următoarele obiective de cercetare:a. Relevarea unor aspecte implicate în munca lucrătorului de poliţie;

1 DRĂGAN, I., NICOLA, I., Cercetarea psihopedagogică, Editura Tipomur, Targu Mureş, 1993, p.92 MUSTER, D. (1985). Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ, Editura Litera, Bucureşti, 1985, p.22

Page 2: Cercetarea Tip Ancheta

b. Investigarea existenţei unor diferenţe privind adaptabilitatea şi eficienţa, între procedeele adaptate din lupte libere şi greco-romane şi celelalte mijloace folosite în lecţia de educaţie fizică din Academia de Poliţie;

5.3. Ipoteze

Pornind de la obiectivele anterior enunţate am stabilit următoarea ipoteză de cercetare: „Anticipăm faptul că poliţia, ca instituţie, a rămas în urma realităţii privind capacitatea de adaptare la infracţionalitatea cotidiană şi ne propunem cercetarea şi evidenţierea oportunităţii introducerii unor tehnici adaptate din lupte în vederea optimizării efectelor pregătirii personalului de specialitate, în lecţiile de educaţie fizică”.

5.4. Lotul de participanţi la studiu

În vederea verificării ipotezei stabilite am testat opinia unor subiecţi din trei categorii de grupe, diferenţiate una de cealaltă pe baza apartenenţei sau nu la instituţia Poliţie. Alegerea subiecţilor s-a realizat în mod diferenţiat pentru fiecare dintre cele trei grupe.

Prima grupă a fost reprezentată dintr-un număr de 40 specialişti din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, aceştia fiind profesori de educaţie fizică la diferite şcoli din cadrul MAI sau având funcţii în contextul perfecţionării pregătirii personalului pe această linie.

A doua grupă a fost constituită din 40 specialişti în lupte greco-romane şi lupte libere (profesori şi antrenori) de la cluburi sportive din Bucureşti şi din ţară, iar a treia grupă a fost constituită din 40 de studenţi din Academia de Poliţie, fiecare dintre aceştia reprezentând câte o grupă.

Drept urmare, studiul s-a efectuat pe un număr de 120 de persoane, dintre care 80 cadre din sursa internă.

Prin selecţionarea acestui eşantion de cercetare, s-a urmărit reducerea pe cât posibil a efectului moderator a unor variabile precum vârsta şi genul, motiv pentru care s-a urmărit obţinerea unei structuri relativ similare în fiecare dintre cele trei grupe de subiecţi. Astfel, majoritatea reprezentanţilor lotului au fost de gen masculin (aproximativ 90%), cu vârste cuprinse în intervalul 21-45 de ani.

5.5. Metode utilizate în culegerea datelor

Pentru realizarea cercetării s-a utilizat ca instrument de investigare ancheta pe baza de chestionar. În cadrul anchetei s-a optat pentru utilizarea unui chestionar de opinie alcătuit din 15 itemi, fiind respectate normele de alcătuire a itemilor.3

3 CHELCEA, S. Chestionarul de investigaţie sociologică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975, p.141 şi p.148

Page 3: Cercetarea Tip Ancheta

Pentru identificarea setului opinii personale, am urmarit un set de 8 valori profesionale şi educaţionale:

- Oportunitatea cercetării se refera, în principal, la atitudinea faţă de schimbare şi optimizare a procesului de învăţământ;- Identificarea resurselor informaţionale şi materiale compatibile cu schimbările proiectate în aria curriculară;- Aprecierea complexităţii luptelor atât ca solicitare funcţională cât şi psihică; - Aprecieri cu privire la eficienţa tehnicilor adaptate din lupte este abordată ca factor motivaţional;- Siguranţa oferită prin efectuarea tehnicilor adaptate din lupte, atât pentru cei care le utilizează, cât şi pentru cei asupra cărora sunt aplicate;- Mărirea numărului de lecţii cu teme de învăţare şi perfecţionare a procedeelor adaptate din lupte.

5.6. Anchetă Experimentală (chestionarea subiecţilor cercetării privitor la locul procedeelor adaptate din lupte pentru pregătirea poliţiştilor)

În acest scop am alcătuit un chestionar din 15 itemi la care au fost solicitaţi să răspundă un număr de 120 de subiecţi, care ne-au oferit un volum mare de informaţii referitoare la aspectele de interes ale luptelor sportive.

La completarea chestionarelor au participat trei categorii de subiecţi care au în comun în cadrul perfecţionării pregătirii diferite aspecte apreciative din sportul lupelor şi anume: 40 studenţi din Academia de Poliţie, 40 specialişti de educaţie fizică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi 40 specialişti - profesori şi antrenori de lupte libere şi lupte greco-romane de la cluburi sportive din Bucureşti şi din ţară. Modul în care toţi aceştia au interacţionat cu procedeele de lupte ca atare (chiar şi sub forma adaptată în autoapărare) sau cu sportul ca atare sub forma organizată în antrenamente şi competiţii reflectă prin răspunsurile grupate în chestionarul nostru opiniile referitoare la accesibilitatea, eficienţa, nivelul solicitării şi necesitatea completării pregătirii poliţiştilor şi cu ajutorul tehnicilor din lupte în vederea eficientizării comportamentului de autoapărare şi a optimizării principalelor componente ale capacităţii de efort.

5.7. Prelucrarea datelor anchetei. Analiza opiniilorsubiecţilor anchetaţi privind posibilitatea şi oportunitatea folosirii

tehnicilor adaptate din lupte în lecţiile deeducaţie fizică din Academia de Poliţie

Chestionar1. Credeţi utilă o cercetare în vederea optimizării nivelului pregătirii de

autoapărare a viitorilor poliţişti, prin adaptarea procedeelor din lupte? Da

Page 4: Cercetarea Tip Ancheta

Nu

Page 5: Cercetarea Tip Ancheta

Tabelul nr.5 Răspunsurile subiecţilor privind utilitatea cercetării

Răspunsuri Da Nu

Subiecţii cercetării % %

Specialişti MAI 92.5 7.5

Specialişti lupte 97.5 2.5

Studenţi 72.5 27.5

Graficul nr.1 Răspunsurile subiecţilor privind utilitatea cercetării

Opinia subiecţilor privind utilitatea unei cercetari a optimizarea pregătirii

92.5

7.5

97.5

2.5

72.5

27.5

0102030405060708090

100

1 2

Da Nu

Răs

pu

nsu

ri

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

La acest item, răspunsurile celor trei categorii de subiecţi au fost diferenţiate, după cum urmează (tabelul nr.5 şi Graficul nr.1):Un număr de 37 specialişti MAI şi 92.5% au declarat ca fiind utilă efectuarea unei cercetări în vederea optimizării nivelului pregătirii de autoapărare a viitorilor poliţişti, prin adaptarea procedeelor din lupte.

Dintre profesorii şi antrenorii de lupte, şi-au declarat adeziunea la obiectivele cercetării noastre un număr de 39 de subiecţi (97,5%) şi cea mai mare rezistenţă la noutatea cercetării a fost înregistrată la subiecţii din rândul studenţilor la care ne-am fi aşteptat la cea mai mare deschidere: 29 şi 72,5%.

2. Credeţi că în Academia de Poliţie există resurse informaţionale pentru implementarea luptelor în programele de educaţie fizică?

Da Nu

Răspunsurile subiecţilor la acest item sunt diferenţiate în funcţie de categoria din care aceştia fac parte. Cei mai încrezători în existenţa resurselor informaţionale privind implementarea procedeelor adaptate din lupte au fost profesorii specialişti din MAI (38 şi 95%) şi studenţii din Academia de Poliţie (37 şi 92,5%) – Tabelul nr.6 şi Graficul nr.2.

Page 6: Cercetarea Tip Ancheta

Tabelul nr.6Răspunsurile subiecţilor privind resurselor informaţionale pentru

implementarea luptelor în programele de educaţie fizică

Răspunsuri Da Nu

Subiecţii cercetării % %

Specialişti MAI 95 5

Specialişti lupte 55 45

Studenţi 92.5 7.5

Graficul nr.2Răspunsurile subiecţilor privind resursele de competenţă

Opinia subiecţilor privind resursele de competenţă în vederea implimentării

procedeelor adaptate din lupte95

5

5545

92.5

7.5

0102030405060708090

100

1 2

Da Nu

spu

nsu

rii

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

În această privinţă, observăm că cei mai puţin încrezători s-au manifestat profesorii şi antrenorii de la cluburile sportive, specializaţi în lupte libere şi lupte greco-romane, doar 22 dintre aceştia şi 55% având încredere în competenţele catedrei de educaţie fizică din Academia de Poliţie, privind capacitatea de implementare a noilor tehnici în comportamentul de autoapărare la studenţii viitori poliţişti.

Părerea noastră în această privinţă este că datorită complexităţii şi cerinţelor speciale ale acestor ramuri sportive, tehnicile adaptate din lupte pot fi introduse în programa de specialitate cu condiţia ca lecţiile de educaţie fizică să capete în acest sens alura antrenamentelor din sporturile respective, aceasta fiind condiţia de bază în realizarea unor comportamente eficiente de autoapărare.

3. Credeţi că Academia de Poliţie are o bază materială corespunzătoare pentru implementarea tehnicilor adaptate din lupte în programa de educaţie fizică?

Da Nu Nu cunosc

Page 7: Cercetarea Tip Ancheta

La acest item, răspunsurile subiecţilor anchetaţi converg, în sensul că majoritatea subiecţilor sunt de acord că baza materială (săli de sport, saltele, manechine etc) a Academiei de Poliţie oferă posibilitatea antrenării studenţilor viitori poliţişti în acest sens. Există mici variaţii în răspunsurile subiecţilor, dar acestea nu au o semnificaţie deosebită (Tabelul nr.7 şi Graficul nr.3)

Tabelul nr.7Răspunsurile subiecţilor privind baza materială a academiei

RăspunsuriSubiecţii cercetării

Da Nu Nu cunosc

% % %

Specialişti MAI 72.5 17.5 10

Specialişti lupte 82.5 5 12.5

Studenţi 75 17.5 7.5

Graficul nr.3Opinia subiecţilor privind baza materială a academiei

Opinia subiecţilor privind condiţiile materiale necesare învăţării luptelor

72.5

17.510

82.5

512.5

75

17.57.5

0102030405060708090

1 2 3

Da Nu Nu cunosc

spu

nsu

ri

Specialişti MAI Specialişti lupte Srudenţi

Referitor la acest aspect, părerea noastră este că în acest moment, posibilităţile materiale ale instituţiei sunt compatibile cu cerinţele formulate de învăţarea şi practicarea procedeelor adaptate din lupte, cu atât mai mult cu cât baza materială se va îmbunătăţi considerabil în foarte scurt timp prin programe guvernamentale care sunt deja în derulare.

4. Cunoaşteţi conţinutul tehnico-tactic al luptelor? Da, foarte bine Da, nu foarte bine Foarte puţin Deloc

Poziţionarea acestei întrebări în chestionarul administrat nu este deloc întâmplătoare. Deşi ţara noastră are tradiţii la aceste discipline sportive atât prin

Page 8: Cercetarea Tip Ancheta

clasica „trânta românească4”, cât şi prin rezultatele obţinute în marile competiţii internaţionale de-a lungul timpului, conţinutul tehnico-tactic şi cerinţele formulate în învăţarea şi practicarea acestora nu este cunoscut decât de un număr foarte mic de persoane.

Tabelul nr.8 Răspunsurile subiecţilor privindconţinutul tehnico-tactic al luptelor

Răspunsuri 

Da, foartebine

Da, nu foartebine

Foarte Puţin

De loc

 

Subiecţii cercetării % % % %

Specialişti MAI 22.5 30 40 7.5

Specialişti lupte 100 0 0 0

Studenţi 7.5 5 22.5 65

Graficul nr.4Opinia subiecţilor privind conţinutul tehnico-tactic al luptelor

Opinia subiecţilor privind cunoaşterea conţinutului luptelor greco-romane/libere

22.530

40

7.5

100

0 0 07.5 5

22.5

65

0102030405060708090

100

1 2 3 4Foarte bine Nu foarte bine Foarte puţin Deloc

spu

nsu

ri

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

Dacă toţi profesorii şi antrenorii care se ocupă de antrenarea şi pregătirea luptătorilor de performanţă cunosc în proporţie de 100% conţinutul acestor discipline sportive, observăm că doar o parte dintre specialiştii de educaţie fizică din MAI cunosc „Foarte bine” (9 şi 22,5%) şi „Bine” (12 şi 30%). Dintre studenţii chestionaţi un număr foarte mic au cunoscut conţinutul acestor discipline sportive „Foarte bine” (3 şi 7,5%) şi „Bine” (2 şi 5%) – Tabelul nr.8 şi Graficul nr.4.

5. De unde cunoaşteţi conţinutul tehnico-tactic al luptelor? Lucrez în domeniul luptelor Am practicat şi/sau practic luptele Din mass-media

4 Waskul, P., I., Lupte. Istoric. Regulament. Clasificare. Terminologie., I.C.F., Bucureşti, 1968

Page 9: Cercetarea Tip Ancheta
Page 10: Cercetarea Tip Ancheta

Tabelul nr.9 Opinia subiecţilor privind cunoaşterea conţinutului tehnico-tactic al luptelor

Răspunsuri  

Lucrez în domeniulluptelor

Am practicat /practic luptele

Din mass-media  

Subiecţii cercetării % % %

Specialişti MAI 7.5 62.5 30

Specialişti lupte 100 0 0

Studenţi 0 22.5 77.5

Chiar dacă în experienţa anterioară a subiecţilor din grupa specialiştilor MAI şi din grupa studenţilor, aceştia afirmă în cea mai mare parte că au luat cunoştinţă cu sportul luptelor prin intermediul mass-media. Este cunoscut faptul că atât unele posturi de televiziune, cât şi multe site-uri din spaţiul virtual al web-ului, consacră multe pagini acestui sport (Tabelul nr.9 şi Graficul nr.5.)

Graficul nr.5 Opinia subiecţilor privind cunoaşterea conţinutului tehnico-tactic al luptelor

Opinia subiecţilor privitoare la modul în care aceştia au cunoscut sportul luptelor

7.5

62.5

30

100

0 00

22.5

77.5

0

20

40

60

80

100

1 2 3

Lucrez în dom. Am practicat/practic Din mass-luptelor luptele -madia

Su

bie

cţi

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

6. Cum apreciaţi tehnicile din disciplina lupte în funcţie de complexitate şi cerinţe?

Foarte complexe Complexe Puţin complexe

Page 11: Cercetarea Tip Ancheta

Tabelul nr.10Opinia subiecţilor privind aprecierea complexităţii luptelor

Răspunsuri Foarte Complexe

Complexe Puţin compl.

Subiecţii cercetării % % %

Specialişti MAI 18 15 7 45 37.5 17.5

Specialişti lupte 39 1 0 97.5 2.5 0

Studenţi 11 13 16 27.5 32.5 40

La acest item al chestionarului, răspunsurile celor trei categorii de subiecţi converg într-o oarecare măsură, cea mai mare parte dintre aceştia apreciind tehnicile din disciplina lupte ca fiind „Foarte complexe” şi „Complexe” (Tabelul nr.10 şi Graficul nr.6.)

Graficul nr.6 Opinia subiecţilor privind aprecierea complexităţii luptelor

Opinia subiecţilor referitoare la complexitatea tehnicilor de luptă

37.5

17.5

97.5

2.5 0

27.5 32.54045

0102030405060708090

100

1 2 3

Foarte complexe Complexe Puţin complexe

Răs

pu

nsu

ri

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

7. Cum apreciaţi aplicativitatea tehnicilor din lupte în formarea conduitei de autoapărare, în funcţie de eficienţa lor?

Foarte mare Mare Mică Nu pot fi adaptate

Tabelul nr.11 Opinia subiecţilor privind aplicativitatea tehnicilor din lupte în formarea conduitei de autoapărare

Răspunsuri Foartemare

Mare Mică Nu pot fi aplicate

Subiecţii cercetării % % % %

Specialişti MAI 72.5 20 5 2.5

Page 12: Cercetarea Tip Ancheta

Specialişti lupte 90 7.5 2.5 0

Studenţi 22.5 32.5 40 5

Privitor la acest item, categoria „specialişti lupte”un număr de 36 dintre aceştia şi 90% sunt de acord că tehnicile din lupte au o mare aplicativitate în formarea conduitei de autoapărare a poliţiştilor. De asemenea, dintre celelalte categorii de subiecţi un număr considerabil apreciază că tehnicile din lupte au o aplicativitate „Foarte mare” şi „Mare” (Tabelul nr.11 şi Graficul nr.7.)

Graficul nr.7Opinia subiecţilor privind aplicativitatea tehnicilor din lupte în formarea conduitei de autoapărare

Opinia subiecţilor referitoare la aplicabilitatea tehnicilor din lupte

72.5

205 2.5

90

7.5 2.5 0

22.532.5

40

5

0

20

40

60

80

100

1 2 3 4

Foarte Mare Mică Nu pot mare fi

aplicate

Răsp

un

su

rii

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

Părerea noastră coincide cu cea a specialiştilor din lupte şi se bazează pe mai multe argumente. Primul ar fi acela că după debutul luptei de stradă din cercetările noastre, dar şi din literatura de specialitate „în peste 90% „încăierări”, după 5 – 10 secunde adversarii trec instinctiv la lupta corp la corp”5, chiar dacă aceştia nu cunosc subtilităţile acestei lupte.

8. În ce măsură credeţi că acţiuni tehnico-tactice din lupte pot fi adaptate autoapărării specifice poliţiştilor?

Foarte mare Mare Mică Nu sunt oportune

Privitor la acest item, observăm că subiecţii tuturor categoriilor interogate prin chestionarul de anchetă afirmă că tehnicile de lupte pot fi adaptate în contextul comportamentului de autoapărare, încadrând răspunsurile la calificativele „Foarte mare” şi „Mare” (Tabelul nr.12 şi Graficul nr.8.). 5 CHIRILĂ, M., Particularităţile învăţării şi aplicării tehnicilor de autoapărare din sporturile de luptă, Teza de doctorat, ANEFS, Bucureşti, 2002

Page 13: Cercetarea Tip Ancheta
Page 14: Cercetarea Tip Ancheta

Tabelul nr.12 Răspunsurile subiecţilor privitor la adaptarea acţiunilor din lupte la autoapărarea poliţiştilor

Răspunsuri Foartemare

Mare Mică Nu pot fi aplicate

Subiecţii cercetării % % % %

Specialişti MAI 27.5 52.5 22.5 7.5

Specialişti lupte 82.5 10 5 2.5

Studenţi 22.5 42.5 25 10

Graficul nr.8Răspunsurile subiecţilor privitor la adaptarea acţiunilor

din lupte la autoapărarea poliţiştilor

Opinia subiecţilor cercetării privind adaptarea tehnicilor din lupte în autoapărarea poliţiştilor

27.5

52.5

22.5

7.5

82.5

105 2.5

22.5

42.5

25

10

01020304050607080

1 2 3 4

Foarte mare Mare Mică Nu pot fi adaptate

spu

nsu

ri

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

Şi în cadrul acestui item, observăm că 22,5% dintre studenţii chestionaţi îşi imaginează într-o măsură „Mică” că luptele pot fi adaptate autoapărării specifice poliţiştilor şi 2,5% că „Nu pot fi adaptate” în programele de studiu, ceea ce reprezintă pentru noi o rezistenţă suficient de mare la anumite schimbări ale curriculei.

9. Cum apreciaţi eficienţa tehnicilor adaptate din lupte în lupta de autoapărare a poliţiştilor?

Foarte mare Mare Mică Nu sunt oportune

Răspunsurile prelucrate la acest item aduc o clarificare în ceea ce priveşte recunoaşterea eficienţei tehnicilor adaptate din lupte de către toate categoriile de subiecţi, bineînţeles în proporţii diferite. Astfel, specialiştii în lupte consideră că tehnicile adaptate din lupte pot avea o eficienţă „Foarte mare” (21 şi 52,5%) şi

Page 15: Cercetarea Tip Ancheta

„Mare” (11 şi 27,5%). De asemenea, 30 şi 75% dintre specialiştii MAI consideră o eficienţă „Foarte mare” şi „Mare” şi doar puţin mai mult de jumătate dintre studenţii chestionaţi (21 şi 55%) consideră o eficienţă „Foarte mare” şi „Mare” pentru tehnicile din lupte (Tabelul nr.13 şi Graficul nr.9.)

Tabelul nr.13 Răspunsurile subiecţilor privind eficienţa tehnicilor adaptate din lupte autoapărarea poliţiştilor

Răspunsuri Foartemare

Mare Mică Nu au eficienţă

Subiecţii cercetării % % % %

Specialişti MAI 35 40 15 10

Specialişti lupte 52.5 27.5 17.5 2.5

Studenţi 22.5 32.5 30 15

Graficul nr.9Opinia subiecţilor privind eficienţa tehniciloradaptate din lupte autoapărarea poliţiştilor

Opinia subiecţilor referitoare la eficienţa tehnicilor de luptă adaptate în lupta de autoapărare

3540

1510

52.5

27.5

17.5

2.5

22.5

32.5 30

15

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3 4

Foarte mare Mare Mică Nu au eficienţă

spu

nsu

ri

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

Privitor la acest, fapt noi credem că eficienţa tehnicilor din lupte adaptate la autoapărarea învăţată şi practicată de poliţişti este foarte mare şi se bazează pe două argumente: pentru luptători, orice parte a corpului advers reprezintă o „oportunitate de a efectua o acţiune de imobilizare”. Pe de altă parte, acţiunile de imobilizare din lupte „nu produc vătămări corporale” asemănătoare cu tehnici aparţinând altor sporturi de luptă cu lovire.

10. Care dintre sporturile de luptă produc un grad mai ridicat de oboseală la nivelul organismului în unităţi de timp (reprize) identice?

lupte arte marţiale box kik boxing

Page 16: Cercetarea Tip Ancheta

Răspunsurile subiecţilor chestionaţi la acest item, chiar dacă nu sunt identice, converg în mare măsură către aceleaşi păreri. Astfel, 22 şi 55% dintre specialiştii în lupte opinează că efortul din lupte este cel mai solicitant, producând cel mai mare grad de oboseală prin solicitările specifice. De asemenea, o parte dintre aceştia 10 şi 25% cred că boxul este cel mai solicitant, şi 8 şi 20% apreciază că efortul din kick-boxing este cel mai solicitant.

Tabelul nr.14Răspunsurile subiecţilor privind gradul de solicitare

a sporturilor de luptă

Răspunsuri Lupte AM Box Kick

Subiecţii cercetării % % % %

Specialişti MAI 42.5 10 17.5 30

Specialişti lupte 55 0 25 20

Studenţi 27.5 15 17,5 40

Specialiştii în sport din MAI (17 şi 42,5%) recunosc de asemenea, nivelul ridicat al solicitărilor funcţionale din lupte, 13 şi 32,5% dintre aceştia optează pentru efortul din kick-boxing, iar 7 ţi 17,5% pentru box.

Studenţii din Academia de Poliţie au avut o perspectivă puţin diferită, dar nu departe de cea menţionată la celelalte grupe de subiecţi. Ei apreciază că efortul din kick-boxing este cel mai solicitant (16 şi 40%) şi doar 11 şi 27,5% apreciază efortul din lupte ca fiind foarte solicitant (Tabelul nr.14 şi Graficul nr.10.). Opinia noastră este că în momentul prestării efortului fizic specific fiecărei discipline sportive, cu cât este angrenată o masă musculară mai mare, cu atât nivelul solicitării funcţionale este mai ridicat.

Graficul nr.10Opinia subiecţilor privind gradul desolicitare al sporturilor de luptă

Opinia subiecţilor privind nivelul de solicitare pe parcursul luptei în diferite sporturi

1017.5

30

55

0

2520

27.5

15 17.5

4042.5

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3 4

Lupte AM Box Kick-box

Răsp

un

su

rii

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

Page 17: Cercetarea Tip Ancheta

11. Ierarhizaţi influenţa solicitărilor din lupte în dezvoltarea capacităţii de efort.

Foarte mare Mare Mică

În acelaşi sens ca şi itemul anterior, răspunsurile subiecţilor converg şi în acest caz. Majoritatea subiecţilor din fiecare grupă îşi concentrează răspunsurile în mod preponderent considerând că solicitările din lupte pot avea o influenţă „Foarte mare” şi „Mare” (Tabelul nr.15 şi Graficul nr.11.).

Tabelul nr.15Răspunsurile subiecţilor privind influenţa solicitărilor din lupte în dezvoltarea capacităţii de efort

Răspunsuri Foarte mare

Mare Mică

Subiecţii cercetării % % %

Specialişti MAI 35 52.5 12.5

Specialişti lupte 92.5 7.5 0

Studenţi 4 32.5 57.5 10

Graficul nr.11Opinia subiecţilor privind influenţa solicitărilor din lupte în dezvoltarea capacităţii de efort

Opinia subiecţilor referitoare la ierarhizarea influenţei solicitării asupra capacităţii de efort

35

52.5

12.5

92.5

7.50

32.5

57.5

10

0102030405060708090

1 2 3Foarte mare Mare Mică

spu

nsu

ri

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

12. Cum apreciaţi oportunitatea folosirii tehnicilor din lupte în acţiunile poliţieneşti specifice?

Foarte mare

Page 18: Cercetarea Tip Ancheta

Mare Mică Nu sunt oportune

La acest item răspunsurile au avut aceiaşi orientare pentru toate grupele de subiecţi, chiar dacă ele nu sunt identice. Subiecţii din grupa specialiştilor în lupte 31 şi 77%se detaşează în a aprecia că tehnicile adaptate din lupte au o oportunitate „Foarte mare” pentru autoapărarea poliţiştilor şi doar 8 şi 20% dintre aceştia consideră că tehnicile adaptate din lupte sunt oportune într-o măsură „Mare”.

Tabelul nr.16 Răspunsurile subiecţilor privind oportunitatea folosirii tehnicilor din lupte în acţiunile poliţieneşti specifice

Răspunsuri FoarteMare

Mare Mică Nu sunt oportune

Subiecţii cercetării % % % %

Specialişti MAI 22.5 57.5 15 5

Specialişti lupte 77.5 20 2.5 0

Studenţi 17.5 37.5 35 10

Graficul nr.12 Opinia subiecţilor privind oportunitatea folosirii tehnicilor din lupte în acţiunile poliţieneşti specifice

Opinia subiecţilor referitoare la oportunitatea aplicării tehnicilor adaptate din lupte în

autoapărare

22.5

57.5

15

5

77.5

20

2.5 0

17.5

37.5 35

10

01020304050607080

1 2 3 4

Foarte mare Mare Mică Nu sunt . oportune

spu

nsu

ri

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

Dintre specialiştii în educaţie fizică ai MAI 9 şi 22,5% au apreciat o oportunitate „Foarte mare” a tehnicilor din lupte pentru autoapărarea poliţiştilor iar 23 şi 57,5% o oportunitate „Mare”. Dintre studenţii chestionaţi doar 7 şi 17,5% opinează că luptele libere şi greco-romane sunt într-o măsură „Foarte mare” oportune şi 15 şi 37,5% într-o măsură „Mare” (Tabelul nr.16 şi Graficul nr.12).

Page 19: Cercetarea Tip Ancheta
Page 20: Cercetarea Tip Ancheta

13. Consideraţi necesară mărirea numărului de lecţii cu teme de învăţare /perfecţionare a tehnicilor adaptate din lupte în lecţia de educaţie fizică?

Da Nu

Tabelul nr.17Răspunsurile subiecţilor privind necesitatea măriri numărului de lecţii cu

teme de învăţare /perfecţionare a tehnicilor adaptate din lupte

Răspunsuri Da Nu

Subiecţii cercetării % %

Specialişti MAI 60 40

Specialişti lupte 92.5 7.5

Studenţi 52.5 47.5

Graficul nr.13Opinia subiecţilor privind necesitatea măriri numărului de lecţii cu teme

de învăţare /perfecţionare a tehnicilor adaptate din lupte

Opinia subiecţilor cercetaţi privind mărirea numărului de lecţii cu tehnici din lupte

40

92.5

7.5

52.547.5

60

0102030405060708090

1 2

Da Nu

spu

nsu

rii

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

Răspunsurile subiecţilor la acest item au avut aceeaşi orientare ca şi în celelalte cazuri, cu unele diferenţe de la o categorie la alta. Majoritatea specialiştilor MAI în educaţie fizică (24 şi 60%) opinează că trebuie crescut numărul lecţiilor cu teme din lupte, un număr de 37 şi 92% dintre specialiştii în lupte cred că trebuie introduse mai multe lecţii de învăţare şi consolidare cu teme din lupte şi doar 21 şi 52,5% dintre studenţii chestionaţi consideră că sunt necesare mai multe lecţii cu teme de învăţare a procedeelor din lupte (Tabelul nr.17 şi Graficul nr.13).

14. Cât apreciaţi că ar trebui să fie intervalul de studiere (iniţiere şi antrenare) a luptelor la nivelul studenţilor pe parcursul studiilor?

Un semestru

Page 21: Cercetarea Tip Ancheta

Două semestre Trei semestre

Tabelul nr.18Răspunsurile subiecţilor privind intervalul de studiere (iniţiere şi antrenare) a luptelor la nivelul studenţilor pe parcursul studiilor

Răspunsuri Un semestru

Două sememestre

Trei sememestre

Subiecţii cercetării % % %

Specialişti MAI 17.5 42.5 40

Specialişti lupte 0 15 85

Studenţi 25 37.5 37.5

Răspunsurile la acest item sunt oarecum diferite la cele trei grupe de subiecţi (Tabelul nr.18 şi Graficul nr.14). Observăm că dintre specialiştii în lupte cea mai mare parte, 34 şi 85% consideră că intervalul de studiere al tehnicilor de lupte trebuie să fie de „Trei semestre”. Pentru specialiştii în educaţie fizică din MAI 16 şi 40% şi pentru studenţii din Academia de Poliţie, 15 şi 37,5% valorile sunt aproape identice.

De asemenea, valori asemănătoare au aceste categorii de subiecţi şi pentru opţiunea privind durata de studiu pe „Două semestre” (Tabelul nr.14 şi Graficul nr.14). Foarte important, ni se pare aspectul că există o unitate de vederi privind opinia tuturor categoriilor de subiecţi că „Un semestru” este insuficient pentru învăţarea şi perfecţionarea procedeelor adaptate din lupte.

Graficul nr.14Opinia subiecţilor privind intervalul de studiere (iniţiere şiantrenare) a luptelor la nivelul studenţilor pe parcursul studiilor

Opinia subiecţilor privitoare la durata de studiu a tehnicilor de lupte

17.5

42.5 40

0

15

85

2537.5 37.5

0102030405060708090

1 2 3

Un semestru Două semestre Trei semestre

Răs

pu

nsu

ri

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

Page 22: Cercetarea Tip Ancheta

15. Care sunt sporturile preferate în lecţia de educaţie fizică exprimate în ordinea preferinţei?

Lupte Arte marţiale Box Kick boxing Jocuri Altele

Tabelul nr.19 Răspunsurile subiecţilor privind sporturile preferate în lecţia de educaţie fizică exprimate în ordinea preferinţei

Răspunsuri Lupte AM Box Kick Jocuri Altele

Subiecţii cercetării % % % % % %

Specialişti MAI 22.5 17.5 7.5 17.5 30 5

Specialişti lupte 85.5 0 0 0 15 2.5

Studenţi 7.5 12.5 2.5 15 52.5 10

Răspunsurile acestui item sunt foarte diferite pentru cele trei categorii de subiecţi. Ni se pare firesc ca pentru specialiştii în lupte sportul preferat să fie luptele (33 şi 85%), cu atât mai mult cu cât cei mai mulţi dintre aceştia sunt foşti practicanţi la nivel de performanţă. Se pare că şi la nivelul specialiştilor de educaţie fizică ai MAI, răspunsurile au fost influenţate de faptul că aceştia au practicat o ramură sportivă sau alta. De asemenea, se pare că la nivelul grupei studenţilor există o preferinţă foarte mare pentru practicarea jocurilor (în speţă, fotbalul) în lecţia de educaţie fizică 21 şi 52,5% (Tabelul nr.19 şi Graficul nr.15).

Graficul nr.15 Opinia subiecţilor privind sporturile preferate în lecţia de educaţie fizică exprimate în ordinea preferinţei

Page 23: Cercetarea Tip Ancheta

Opinia subiecţilor cercetaţi privind ordinea preferinţei ramurilor sportive

22.517.5

7.517.5

30

5

85.5

0 0 0

15

2.57.5

12.5

2.5

15

52.5

10

0102030405060708090

1 2 3 4 5 6

Lupte AM Box Kick box Jocuri Altele

Răsp

un

suri

Specialişti MAI Specialişti lupte Studenţi

Opinia noastră este că această opţiune preponderentă a studenţilor pentru jocuri în lecţia de educaţie fizică este în ton cu vârsta şi mai mult de atât, explică atitudinea şi răspunsurile acestora din ceilalţi itemi, acestea venind oarecum în contradicţie cu o firească dorinţă de reformare a învăţământului manifestată de studenţi.

CONCLUZIIDin răspunsurile celor trei categorii de subiecţi participanţi la această anchetă

reiese faptul că metodele de pregătire ale viitorilor poliţişti trebuie să fie restructurate şi readaptate în concordanţă cu evoluţia mediului infracţional şi cu metodele utilizate de aceşti indivizi certaţi cu legea. Tehnicile de autoapărare adaptate din lupte, creează oportunitatea pregătirii superioare a poliţiştilor, capacitându-i pe aceştia cu tehnici de anihilare şi imobilizare a infractorilor superioare, crescându-le totodată încrederea în sine şi eficientizându-le comportamentul de autoapărare în concordanţă cu cerinţele profesionale şi dinamica mediului infracţional, în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.