cercetarea sociometrica

7/25/2019 cercetarea sociometrica

1/16


2/16

ASEM, Chisinau 2015Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

Considerata de multi teoreticieni ca fiind o

forma specifica de ancheta psihosociologica,

analiza sociometrica s-a impus odata cu

aparitia lucrarii lui J. L. Moreno, We shall

survive prin care el isi manifesta intentia de

a gasi o modalitate de sondare a relatiilorinterpersonale din cadrul grupurilor mici, mai

cu seama a celor de natura preferentiala.


3/16

Principalul instrument utilizat in cadrul metodelor

sociometrice il constituie testul sociometriccare,

de la Moreno si pana astazi, a fost utilizat cu o

dubla destinatie:

a) sa permita determinarea locului pe care il

ocupa un individ oarecare in contextul relatiilorinterpersonale din grup (cat de popular sau,

dimpotriva, cat de izolat, respins, ignorat este);

b) sa permita detectarea structurii psihologice

globale a grupului, cu diferitele lui substructuri,in centre de influenta, grade de coeziune etc.



4/16

Prin intermediul acestui instrument se incearca ostudiere a structurilor de grup prin prisma

factorilor psihologici, mai ales a atractiilor sirespingerilor ce se manifesta in cadrul grupului.

Cercetarea cu ajutorul testului sociometricparcurge cateva etape distincte:

A) alcatuirea si aplicarea testului sociometric;B) despuierea testului si

alcatuirea sociomatricei;

C) intocmirea sociogramei;

D) reorganizarea grupului potrivit imaginiirezultate din test.



5/16

A. In cursul primei etape se construiesc si seaplica itemii sociometrici,prin care li se cere

subiectilor sa isi exprime preferintele, repulsiile siindiferentele fata de ceilalti membri ai grupuluidin care fac parte in prezent sau din care arputea face parte in viitor, in legatura cuparticiparea la o activitate comuna (munca,invatatura, petrecerea timpului liber) sau la osituatie comuna (locuitul in comun). Nu suntvizate toate relatiile interpersonale, ci numairelatiile preferentiale (simpatetice, afective) si

relatiile perceptive avand drept continutreflectoriu preferinta simpatetica.



6/16

George Bastin, pentru a imbunatati sistemul deobtinere a datelor cu privire la alegerilepreferentiale, trasforma testul sociometric intr-unchestionar, incercand sa obtina raspunsuri laanumite tipuri de intrebari. Astfel, un asemeneachestionar va cuprinde urmatoarele parti:

a) motivatia(de ce se cere completarea

chestionarului);b) crearea unei stari de incredere asubiectilor(ei vor fi incredintati de faptul ca acelchestionar va avea un caracter confidential);

c) determinarea situatiei preferentiale;aici se

va avea in vedere:



7/16

- stabilirea limitelor ariei preferentiale (clasa,echipa de lucru etc.);

- precizarea calitatii preferintei (alegere,respingere, indiferenta);

- criteriul de alegere unul sau mai multe;

- limitarea sau nelimitarea numarului de

alegeri (respingeri);- utilizarea unei scari preferentiale si

descrierea ei; de exemplu: Scrieti in ordineapreferintelor, incepand cu cel cu care doriti celmai mult sa fiti in aceeasi echipa.



8/16

Chestionarul este destinat sa ofere date atat cu privirela afirmarea preferintelor de catre un subiect (pe cine

alege sau respinge), cat si asupra perceptiei de catreel a atitudinii afective exprimate de ceilalti membri aigrupului (cine crede ca l-a ales si cine nu). Acestultim aspect si insemnatatea sa pentru sporireaeficientei unui astfel de instrument de investigare a

fost semnalat de catre Taguiri. El onumesteperceptie sociometricasi mentioneazatotodata faptul ca nici un comportamentinterpersonal nu ar putea fi inteles fara a cunoastemaniera in care este perceputa relatia de catre

persoanele implicate



9/16

O problema importanta ce tine de intocmireachestionarului o constituie caracterul formalizat

al preferintelor. Subiectilor li se cere sa raspundaprin (+) pentru alegeri, (-) pentru respingeri si(0) sau (X) pentru atitudinea de indiferenta. Inalte cazuri li se cere sa insire intr-o ordinepreferentiala, de obicei de la 1 la 5 pe cei cu caredoresc sau nu sa stea in grupul respectiv (EugenDavid, 2000, p. 145).



10/16

B.Dupa obtinerea datelor testului sociometric eletrebuie despuiate si prelucrate pentru aflarea

locului preferential pe care il ocupa individul ingrup. O prima operatie in acest caz o constituieconstruirea matricei sociometrice,adica a unuitabel cu doua intrari in care, atat pe orizontalacat si pe verticala se trec cu initiala numeleindivizilor grupului. La despuierea datelor seciteste numele celui care a intocmit testul si setrec raspunsurile formalizate (de la 1 la 5) peorizontala in dreptul rubricilor verticale care

indica pe membrii din grup, fie alesi, fie respinsi.



11/16


Cod

MembriigrupuluiPreferinte Scor Respingeri Scor

Scorgene-ral(+-)

Observ.

3 2 1 3 2 1

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 (Bl) 9 10 5 3 6 2 - 7 - 4Liderformal

2 (V.G.) 3 1 4 1 5 - - 11 -10

3 (C.i.) 7 9 1 16 2 10 - 0 +16 Liderinformal

4 (VI) 9 6 3 11 2 5 - 0 +11

5 (II) 4 9 7 1 8 6 1 14 -13

6 (V.D.) 4 3 7 2 5 1 2 9 -7

7 (A.G.) 3 - 2 6 8 1 - 2 +4

8 (V.P.) 3 10 7 0 5 1 6 7 -7

9 (P.A.) 3 4 10 13 6 7 8 0 +13

10 (D.V.) 9 4 3 5 5 2 - 2 +3


12/16

C.Pentru a trece la un nivel superior de analiza adatelor cuprinse in matricea sociometrica si anume, la

nivelul interpersonal al relatiilor socioafectiveconstituite in cadrul grupului, este necesaraelaborarea sociogrameiacestuia. Cu ajutorul ei putemurmari si in plan intuitiv configuratia de moment astructurii socioafective a grupului, masura in care

relatiile de alegere (respingere) exprimate suntunilaterale sau reciproce. Ca forma de prezentaregrafica a sociogramelor, cea mai utilizataeste sociograma-tintaconceputa de catre M. L.Northway si care cuprinde un sistem de cercuri

concentrice in care subiectii sunt dispusi in functie degradul de popularitate.



13/16

Astfel, in raport cu valorile indicilor de statuspreferential calculat pentru fiecare saubiect

investigat, putem stabili cinci categorii deputerepreferentiala, dupa cum urmeaza:

a) subiectifoarte populariavand un indice alstatusului preferential cu valori de peste 0.50;

b) subiectipopulariavand un indice al statusului

preferential cu valori cuprinse intre 0.20 0.50;c) subiectiacceptatiavand un indice al statusului

preferential cu valori cuprinse intre 0 0.20;

d) subiectiindiferential caror indice este devaloare nula;

e) subiectirespinsial caror indice al statusuluipreferential primeste valori negative.



14/16

Importanta analizei sociometrice pentru cunoasterea unor

caracteristici definitorii pentru grupul social este data si de

faptul ca, in afara indicilor analizati mai sus, pot fi calculati

si altii, cum ar fi:

indicele de coeziune grupala;

indicele integrarii in grup;

indicele coerentei grupului;

indicele interesului pentru propriul grup etc.

(vezi Septimiu Chelcea, 1996).



15/16

Cu toate acestea, retinem atentia si asuprafaptului ca, desi are o serie de avantaje

incontestabile, tehnica sociometrica nu trebuieabsolutizata. Ea prezinta si o serie de limiteprintre care, cea mai importanta este aceea cadezvaluie doar structura grupului la un momentdat fara a preciza insa cauzele, natura sauevolutia ulterioara a interrelatiilor din grup decatin mod aproximativ. De aceea, cunoasterea inprofunzime a acestor aspecte necesitacoroborarea rezultatelor obtinute prin tehnica

sociometrica cu cele obtinute prin alte metode deanaliza psihosociologica (observatia, interviul,analiza documentara etc.).



16/16

TEST SOCIOMETRICNumele si prenumele.Uzina.SectiaFormatiunea de munca..

I. Daca s-ar reorganiza formatiunea dvs. de munca, cu care dintre colegi ati prefera salucrati si in formatiunea reorganizata?

1 ...2.3..II. Dar pe cine ati prefera mai putin sau nu ati prefera deloc?1...2..

3..III. Cine credeti ca v-ar prefera pe dvs. sa lucrati in formatiunea reorganizata?1..2..3.IV. Cine credeti ca ar prefera mai putin sau nu ar prefera deloc sa lucreze in continuare cu

dvs.?1..2..3WIESE, Leopold von, Dictionnaire de la languephilosophique, 1966.


cercetarea sociometrica

Documents

Transcript of cercetarea sociometrica