1

CAP. 4 Elaborarea documentaiei tehnico-economice: antemsurtoare, deviz estimativ si liste de consumuri

4.1 Aspecte introductive

In etapa de proiectare trebuie determinata valoarea total estimativ a cheltuielilor necesare realizrii obiectivului de investiie (a tuturor cheltuielilor asimilate investiiei). Structura tipurilor de cheltuieli pentru o investitie este reprezentata de structura devizului general, conform HG 28/2008:

Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului

Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectivului

Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnica

Cheltuieli pentru investiia de baz (lucrari de constructii si intalatii, montaj utilaje, utilaje, dotari

etc.)

Alte cheltuieli (organizare de santier, taxe, diverse si neprevazute)

Cheltuieli pentru probe tehnologice i teste i predare la beneficiar

Cheltuielile pentru investitia de baza ce se refera la costul lucrarilor de constructii si instalatii cuprind totalitatea costurilor generate de executia proceselor de constructii si instalatii.

Datorit particularitilor specifice, evaluarea unei investiii n construcii nu poate fcut global, n ntregul ei. Din acest motiv, ea se detaliaz, se descompune, pn la un nivel n care prile componente pot fi msurate i li se pot atribui unitati de msur. Ajuni n acest stadiu, se determin cantitile de lucrri ce trebuie efectuate pentru realizarea prilor componente ale investiiei i li se ataeaz preuri. Printr-un proces de recompunere a prilor componente, se determin preul investiiei n construcii.

Pentru a evidentia aceste cheltuieli estimative pentru executia lucrarilor de constructii, produsul-construcie poate fi structurat (printre diferitele variante posibile) ca un sistem de lucrri, pe categorii de lucrari sau pe stadii fizice, pentru care sa se calculeze cheltuielile aferente.

Pentru obiectul de constructie analizat se propune urmatoare impartire generica, aferenta stadiilor fizice:

Infrastructura (terasamente si rezistenta).

Suprastructura rezistenta.

Suprastructura arhitectura.

Instalatii.

Izolatii.

In cadrul acestui capitol se va elabora documentatia tehnico-economica aferenta lucrarilor de constructii pentru stadiul fizic infrastructura (lucrari de terasamente si rezistenta).

Asadar, pentru stadiul fizic infrastructura (lucrari de terasamente si rezistenta) pentru obiectivul de investitie ce constituie subiectul prezentului proiect de diploma, in cadrul documentatiei tehnico-economice au fost elaborate urmatoarele piese scrise:

Antemasuratoare

Deviz estimativ (formular F3)

Listele cu consumurile de resurse (formulare C6-C9)

4.2 Etape de lucru

Prin intermediul devizelor elaborate se determin preul lucrrilor. Devizul estimativ reprezint piesa scris principal pe baza creia se determin, prin estimare, valoarea lucrrilor aferente unei pri dintr-o lucrare de construcii in etapa de proiectare.

2

Devizul prezinta valoarea lucrarilor la nivel de proces (articol de deviz), iar pentru o evidentiere a cheltuielilor pe tipurile de resurse angrenate in executia lucrarilor de constructii se intocmesc listele cu consumurile de resurse:

- Lista consumurilor materiale - (Formular C6);

- Lista consumurilor cu mana de lucru (manopera) - (Formular C7);

- Lista consumurilor cu ore de funcionare utilaje de construcii - (Formular C8);

- Lista consumurilor privind transporturile - (Formular C9).

Devizele estimative se elaboreaza pe baza antemasuratorilor. Antemsurtoarea este piesa scris prin care se stabilesc cantitile de lucrri pentru fiecare articol de lucrare (proces) ce urmeaz a se executa. Antemsurtoarea se ntocmete de ctre proiectantul de profil (arhitect, inginer rezistenta, ingineri instalatii) pe obiect sau pri de obiect de construcie (ansambluri, subansambluri sau elemente) corespunztoare stadiilor fizice sau categoriilor de lucrari i n ordinea etapelor tehnologice de realizare a proceselor stabilite anterior.

Antemsurtoarea se materializeaz printr-o list de articole de lucrri, cu calculul detaliat al cantitilor de lucrri.

4.2.1 Etape de lucru in intocmirea antemasuratorii

Etapele ntocmirii antemsurtorii sunt urmtoarele:

1. intocmirea listei de lucrri (identificarea proceselor tehnologice)

2. incadrarea proceselor tehnologice in articole de lucrari, utilizand Indicatoarele de Norme de Deviz;

3. calculul cantitilor pentru fiecare articol de lucrare (conform procesului de provenienta);

4. elaborarea antemasuratorii ca piesa scrisa.

Lista cu procesele tehnologice se elaboreaza pe baza partii scrise si desenate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie. Se vor avea in vedere in special si tehnologiile de executie ce au fost propuse pentru executia proceselor respective, tehnologii ce sunt descrise in cadrul caietului de sarcini.

Incadrarea proceselor tehnologice in articole de lucrari, conform Indicatoarelor de norme de deviz, are drept rol:

fiecarui proces i se atribuie o incadrare unica (prin apartenenta la un articol) pentru o standardizare a procesului respectiv, astfel incat toti factorii interesati (potentiali constructori, consultanti, etc.) sa recunoasca/identifice procesul respectiv prin articolul unic in care este incadrat. In acest sens, pe baza caracteristicilor si particularitatilor procesului respectiv, are loc:

o identificarea categoriei de lucrari in care se incadreaza procesul respectiv (de ex.: Constructii - C, Terasamente - Ts, Izolatii - Iz, Transport - TRA etc.);

o identificarea tipului de proces (capitolului) in cadrul categoriei de lucrari (de ex., pentru categoria de lucrari Ts: sapatura mecanizata TsC, sapatura manuala TsA etc.; pentru categoria de lucrari Constructii: turnare beton CA, montare armatura CC etc.);

o identificarea numarului articolului in cadrul capitolului de lucrari, conform specificului procesului respectiv;

o identificarea variantei de lucru, conform particularitatilor de executie a procesului tehnologic respectiv.

cunoasterea reetei tehnologice standard ca si tehnologie de executie prin identificarea resurselor necesare (material, manopera, utilaj, transport) si a

3

consumurilor specifice pentru fiecare resursa, conform retelelor tehnologice atasate fiecarui articol ce pot fi consultate in Indicatoarele de norme de deviz.

In figura X se prezinta sintetic elementele care definesc simbolul articolelor de lucrari:

Ts C 19 B1

Indicatorul de norme de deviz

Capitolul din cadrul

Indicatorului de norme de deviz

Numarul articolului din cadrul capitolului

Varianta de lucrare din

cadrul articolului

Fig. X. Elementele componente ale unui articol de lucrare (norma de deviz)

4.2.2 Etape de lucru in intocmirea devizului estimativ si a listelor cu consumurile de resurse

Etapele ntocmirii devizului estimativ si a listelor cu consumurile de resurse sunt urmtoarele:

1. Asimilarea informatiilor din antemsurtoare (articolele de lucrari devin articole de deviz).

2. Identificarea preului unitar al fiecarei resurse.

3. Intocmirea devizului propriu-zis, utilizand un soft specializat.

4. Intocmirea listelor cu consumurile de resurse (extrase de resurse), utilizand un soft specializat.

Pentru elaborarea devizului estimativ si a listelor cu consumurile de resurse s-a utilizat softul Doclib 38, (elaborat de firma INFSERV), ce reprezinta un program specializat pentru elaborarea documentatiilor tehnico-economice.

Identificarea preului unitar al fiecarei resurse a rezultat n urma efectuarii unui studiu al pieei de profil (preul mediu de pe piaa locala si/sau pretul direct la furnizori pentru materiale), precum si prin consultarea preturilor din baza de preturi din cadrul programului Doclib.

Etapele elaborrii cu ajutorul programului Doclib a devizului estimativ si a listelor cu consumurile de resurse sunt:

1. Stabilirea apartenenei investitiei si a devizului ce se vor elabora la o baz de preuri.

2. Definirea investiiei i a obiectului din care va face parte devizul ce se va elabora.

3. Verificarea/definirea coeficienilor din recapitulaia devizului, conform ncadrrii n codul grupei de categorii de lucrri (cod 110).

4. Generarea devizului prin introducerea datelor necesare (introducerea articolelor de deviz si a cantitatilor aferente).

5. Calculul devizului.

6. Editarea provizorie a devizelor si a listelor cu consumurile de resurse cu preurile unitare existente n baza curenta de preturi a programului, daca nu au fost actualizate/modificate anterior;

7. Stabilirea/verificarea/actualizarea/intretinerea individual a preurilor unitare reale ale tuturor resurselor evideniate n listele cu consumurile de resurse.

8. Calculul devizului (recalculare) cu preurile unitare stabilite/actualizate/modificate de catre utilizator.

9. Elaborarea rapoartelor (devizul estimativ si extrasele de resurse).

10. Vizualizarea (editarea/tiparirea) rapoartelor elaborate.

4

Listele cu consumuri de resurse stabilesc cantitile de resurse ce se vor consuma precum i valoarea acestora in funcie de preurile unitare de procurare, tarife orare aplicabile sau chirii orare pe fiecare tip de resursa.

n cadrul documentaiei tehnico-economice exist patru categorii de resurse: - Liste cu consumuri de resurse materiale ce au n componen: denumirea resursei

materiale, unitatea de msur, cantitatea consumata, preul unitar de procurare, valoarea materialului, furnizorul, greutatea (tone);

- Liste cu consumuri cu mana de lucru ce au n componen: denumirea meseriei, cantitatea consumata (om-ore) , tariful orar, valoare mana de lucru ;

- Liste cu consumurile cu ore de functionare utilaje construcii ce au n componen: denumirea tipului de utilaj, cantitatea consumat (total ore funcionare: utilaj-ore), tarif mediu orar pe utilaj, valoare utilaje;

- Liste cu consumuri privind transporturile ce au n componen: tipul mijlocului de transport, cantiti de materiale transportate (sau, in functie de modalitatea de calcul: distanta parcursa sau orele de functionare), tarif unitar de transport, valoarea transport.

In continuare sunt prezentate piesele scrise intocmite pentru elaborarea documentatiei tehnico-economice pentru lucrarile de infrastructura (lucrari de terasamente si rezistenta):

1. Lista procese tehnologice si incadrarea acestora in articole de lucrari.

2. Note de calcul pentru determinarea cantitatilor articolelor de lucrari.

3. Antemasuratoare.

4. Deviz estimativ (F3).

5. Lista consumurilor de resurse materiale (C6).

6. Lista consumurilor de for de munc (C7).

7. Lista consumurilor de ore de funcionare a utilajelor( C8).

8. Lista consumurilor aferente transportului (C9).

...............Cele 8 documentatii.............

4.3 Concluzii

Pentru stadiul fizic infrastructura (lucrari de terasamente si rezistenta) pentru obiectivul de investitie ce constituie subiectul prezentului proiect de diploma, in cadrul documentatiei tehnico-economice au fost elaborate urmatoarele piese scrise:

Antemasuratoare

Deviz estimativ (formular F3)

Listele cu consumurile de resurse (formulare C6-C9)

In urma elaborarii devizului estimativ se pot evidentia, printre altele, si urmatoarele:

Valoare cheltuieli directe din articole: _________

Valoare alte cheltuieli directe: _________

Valoarea cheltuieli indirecte: _________

Valoare cheltuieli cu materialele: _________

Valoare cheltuieli cu manopera: _________

Valoare cheltuieli cu functionarea utilajelor: _________

Valoarea cheltuieli cu transporturile: _________

Valoare profit: _________

Valoare totala a devizului: _________

Valoare totala a devizului cu TVA: _________

5

CAP.5 PROGRAMAREA I ORGANIZAREA EXECUIEI LUCRRILOR

5.1 Aspecte generale privind programarea i organizarea execuiei lucrrilor

Avand in vedere faptul ca activitatea n construcii-montaj prezinta un complex bogat i variat de activiti, se impune astfel ca organizarea si planificarea lucrrilor s fie ntemeiat pe nite principii directoare care s asigure un nivel adecvat din punct de vedere al calitatitii, al bugetului si al timpului de executie. Cele mai importante principii sunt:

Continuitatea n execuie

Ritmicitatea n munc

Sincronizarea elementelor procesului de producie

Uniformitate n folosirea resurselor

In vederea armonizrii tuturor aspectelor ce se ivesc n execuia lucrrilor de construcii montaj este necesar s se realizeze o programare judicioas i documentat a execuiei.

Programarea executiei lucrarilor const n stabilirea desfurrii n timp i spaiu a proceselor

tehnologice componente.

In cadrul programrii i organizrii execuiei lucrrilor de constructii selectate pentru

obiectivul de investitie ce este subiectul proiectului de diploma, s-au elaborat:

Programarea executiei pe baza metodologiei de analiza a drumului critic

Planul de esalonare calendaristica tip Gantt

Graficul de resurse utilizate

5.2 Programarea executiei utilizand metodologia Analizei drumului critic

Programarea si organizarea lucrarilor de constructii-montaj are ca principal scop stabilirea

duratei de executie in anumite conditii (tehnice, tehnologice si organizatorice) a lucrarilor de

constructii din cadrul obiectivului de investitie analizat.

Fata de procedurile clasice de planificare i organizare a execuiei lucrrilor de construcii

(metodele matematico-grafice de tip ciclograme) ce au un domeniu limitat de aplicabilitate,

metodologia Analiza Drumului Critic (A.D.C.) aduce un spor de profunzime n conducerea eficient a

proceselor productive, reprezentand un grup de metode i de procedee de planificare optim,

urmrire i control eficient al execuiei proiectelor, ce se bazeaz pe teoria matematic a grafurilor.

Principiul Analizei drumului critic const n divizarea unui proiect de construcie (aciuni

complexe) n pri componente (aciuni simple - activiti), la un nivel care s permit corelarea

tehnologic a acestora, adic s fac posibil stabilirea legturii dintre activitile componente.

Analiza drumului critic folosete un mod de reprezentare a desfurrii execuiei proiectelor de

construcii sub form de reele plane, numite grafuri sau grafice reea.

n Analiza drumului critic se ia n considerare modalitatea de execuie a acestor procese simple

(activiti) i se accentueaz, n plus fa de abordarea prin ciclograme, analiza condiionrilor i a

dependenelor dintre aceste activiti. Scopul este s se coreleze execuia activitatilor astfel incat sa

se obtina cel mai scurt termen de executie al intregii lucrari. Acest lucru se poate obtine prin

depistarea activitatilor care se pot executa in paralel cu alte activitati, precum si termenul (momentul)

cel mai devreme in care acestea ar putea sa inceapa. Drumul din Analiza drumului critic parcurge

aceste activitati pe baza conditionarilor de executie (de natura tehnica, tehnologica, organizatorica si

financiara) intre activitatea precedenta si cea urmatoare.

In baza unor caracteristici principale ce le difereniaz, metodele din cadrul Analizei

Drumului Critic, dup tipul de reea folosit pentru analiza i reprezentarea proiectului se diferentiaza

in:

6

reele cu activitile pe arce, ntreaga reea fiind orientat pe evidenierea activitilor - reelele CPM- Critical Path Method;

reele cu activitile pe arce, ntreaga reea fiind orientat pe evidenierea evenimentelor - reelele PERT - Program Evaluation and Review Technique;

reele cu activiti n noduri, fiecare nod al reelei reprezentnd o activitate, iar arcul dintre noduri, o condiionare de ncepere ntre activiti - reelele MPM - Metra Potenial Method.

Metra Potential Method sau "Metoda Potenialelor Metra" este un procedeu derivat,

mbuntit al procedeului fundamental CPM din ADC. Fa de procedeul fundamental CPM,

procedeul MPM ofer o serie de avantaje principale ce-l definesc i care l plaseaz pe o poziie

distinct n sistemul ADC:

1. Elaborarea reelei este simplificat prin nlturarea evenimentelor i a activitilor

artificiale (fictive).

2. Modificrile se fac cu uurin, introducerea sau anularea unor activiti neantrennd

alterarea restului reelei.

3. Exist posibiliti de a se reprezenta n mod firesc unele categorii de restricii temporale,

cum sunt continuitatea, suprapunerea sau decalarea activitilor.

4. Calculul programului este mai puin laborios, obinndu-se pe calea cea mai scurt

parametrii caracteristici, adic termenele i rezervele activitilor.

Avand in vedere aceste aspecte, programarea executiei lucrarilor necesare realizarii obiectului

de constructie s-a elaborat cu ajutorul Metodei Potenialelor Metra. Programarea executiei lucrarilor

s-a elaborat pentru lucrarile de infrastructura (terasamente si infrastructura).

5.3 Elaborarea graficului de esalonare calendaristica si a graficului de resurse utilizate

Planul calendaristic reprezinta elementul final al programarii executiei lucrarilor. Acest plan

este elaborat pe baza rezultatelor programarii executiei, rezultate ce au fost obtinute in urma aplicarii

unei metode de analiza a drumului critic (cazul nostru, Metoda potentialelor metra).

Planul calendaristic se mai numeste plan Gantt si este de fapt o reprezentare a esalonarii in

timp a lucrarilor de constructii-montaj , motiv pentru care se mai numeste si grafic de esalonare.

Acest grafic ajuta la pregatirea executiei lucrarilor , la stabilirea in timp a resurselor alocate, la

lansarea si coordonarea executiei, la urmarirea si controlul acesteia.

Planul calendaristic este considerat ca fiind un instrument principal prin intermediul cruia se

reprezint grafic mult mai intuitiv, comparativ cu metodele de programare, desfurarea n timp a

proceselor de construcie sau activitile componente a lucrrilor de construcii montaj.

Pe baza planului calendaristic se ntocmeste graficul de resurse utilizate. Graficul de resurse

este reprezentarea de tip histograma a numarului de resurse utilizate in executia lucrarilor in fiecare

zi de lucru.

5.4 Etape de lucru in programarea executiei lucrarilor

Programarea executiei lucrarilor de constructii s-a elaborat pentru lucrarile de infrastructura

(terasamente si infrastructura).

Etape de lucru:

1) Evidentierea listei de activitati (procese tehnologice);

2) Determinarea conditionarilor si dependentelor intre activitati;

3) Determinarea duratelor si componentei formatiunilor de lucru;

4) Reprezentarea grafica a metodei de programare-organizare (grafic retea MPM);

5) Elaborarea graficul de esalonare calendaristica a lucrarilor de constructii-montaj;

6) Elaborarea graficul de resurse utilizate (forta de munca si utilaje) ;

7

5.5 Prezentarea documentatiei elaborate

1) Lista de activitati (procese tehnologice) ce contine si prezentarea conditionarilor si a

dependentelor dintre activitati

Se prezinta tabelul cu activitatile, conditionarile, dependentele (precedente, urmatoare)

2) Determinarea duratelor si componentei formatiunilor de lucru

Se prezinta tabelul cu determinarea

3) Reprezentarea grafica a metodei de programare-organizare (grafic retea MPM);

Se face trimitere la planul/plansa aferent/a.

4) Elaborarea graficul de esalonare calendaristica a lucrarilor de constructii-montaj;

Se face trimitere la planul/plansa aferent/a.

5) Elaborarea graficul de resurse utilizate (forta de munca si utilaje) ;

Se face trimitere la planul/plansa aferent/a.

5.6. Concluzii:

n urma realizrii programrii i organizrii execuiei lucrrilor selectate, durata de executie a rezultat de _______ zile lucrtoare (infrastructur/ suprastructur rezisten).

Execuia a fost structurat n _____ de activiti. Din graficul resurse reiese faptul c numrul maxim de resurse utilizate n antier este de ____.

n graficul Gantt se pot observa, la orice moment de timp, lucrrile ce au sau ar trebui s aib loc pe antier. Acest grafic permite verificarea continu sau periodic a lucrrilor de pe antier.

Se are in vedere faptul c toate resursele umane luate in calcul la programarea lucrarilor au competena profesionala pentru activitatea pe care o desfoar i sunt persoane responsabile crora li se face instructajul de protecia muncii naintea fiecrei faze determinante i nainte de trecerea la alt activitate.

ntre angajati i managementul de vrf exist o comunicare continu care se face prin intermediul efilor de echip, a efului de antier i a responsabililor desemnati.