Curs 12 Epilepsia
-
Upload
epinefrine-dudie -
Category
Documents
-
view
57 -
download
9
description
Transcript of Curs 12 Epilepsia
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
CURSCURSDE DE
NEUROLOGIENEUROLOGIE
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIEUNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
CAROL DAVILACAROL DAVILA
BUCURESTIBUCURESTI
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
EPILEPSIAEPILEPSIA
Tulburare recurenta, paroxistica a functiei cerebraleTulburare recurenta, paroxistica a functiei cerebraleCaracterizata prin:Caracterizata prin:-atacuri/crize de scurta durata 1-2 minute si debut atacuri/crize de scurta durata 1-2 minute si debut brusc de:brusc de: - activitate motorie- activitate motorie - fenomene senzoriale- fenomene senzoriale - fenomene vegetative- fenomene vegetative - tulburari de comportament, insotite sau nu de- tulburari de comportament, insotite sau nu de - pierderea constientei- pierderea constienteiEpilepsia presupune existenta a cel putin 2 crize.Epilepsia presupune existenta a cel putin 2 crize.Incidenta – 70/100000/anIncidenta – 70/100000/an – – mai mare la copii si batranimai mare la copii si batraniPrevalenta – 6,4/1000Prevalenta – 6,4/1000
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
CRIZA EPILEPTICA CRIZA EPILEPTICA
SE DATOREAZA DESCARCARISE DATOREAZA DESCARCARIII DE TIP EPILEPTIC DE TIP EPILEPTIC A A NEURONNEURONIILLOR OR CORTICALCORTICALI,I, SECUNDARE UNUI DEZECHILIBRU INTRE EXCITATIE SECUNDARE UNUI DEZECHILIBRU INTRE EXCITATIE (CRESTE) SI INHIBITIE (SCADE) => HI(CRESTE) SI INHIBITIE (SCADE) => HIPEREXCITABILITATEPEREXCITABILITATE
CAND INHIBITIA DE VECINATATE CAND INHIBITIA DE VECINATATE ESTE ESTE INEFICIENTAINEFICIENTA →→ EXCITATIA EXCITATIA DIFUZEAZA DIFUZEAZA CONTRALATERAL CONTRALATERAL →→ CENTRI SUBCORTICALI CENTRI SUBCORTICALI →→ TRUNCHIUL CEREBRALTRUNCHIUL CEREBRAL→→ MADUVA SPINARII => SE MADUVA SPINARII => SE GENERALIZEAZAGENERALIZEAZA
FENOMENUL PAROXISTIC FENOMENUL PAROXISTIC – POATE AVEA CONTINUT – MOTOR, – POATE AVEA CONTINUT – MOTOR, SENZITIV, VEGETATIV, PSIHICSENZITIV, VEGETATIV, PSIHIC
NU ORICE EPISOD PAROXISTIC DE PC = CRIZA EPILEPTICA.NU ORICE EPISOD PAROXISTIC DE PC = CRIZA EPILEPTICA. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL CU:DIAGNOSTIC DIFERENTIAL CU: - SINCOPA- SINCOPA - CRIZE PSEUDOEPILEPTICE- CRIZE PSEUDOEPILEPTICE - AIT- AITPOATE FI SEMNUL MULTOR BOLI CE POATE FI SEMNUL MULTOR BOLI CE AFECTEAZA NEURONI AFECTEAZA NEURONI
CORTICALICORTICALI
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
EPILEPSIAEPILEPSIA – CRIZE REPETATE, SUCCESIVE CARE APAR – CRIZE REPETATE, SUCCESIVE CARE APAR IN AFARAIN AFARA UNEI AFECTIUNI NEUROLOGICE ACUTE UNEI AFECTIUNI NEUROLOGICE ACUTE
• IDIOPATICA – FRECVENT LA COPII (IDIOPATICA – FRECVENT LA COPII (SUBSUB 18 ANI), AU 18 ANI), AU TRASATURA GENETICATRASATURA GENETICA
• SECUNDARA (SIMPTOMATICA) – ORICE VARSTASECUNDARA (SIMPTOMATICA) – ORICE VARSTA
• CRIPTOGENETICA – ADULTI PESTE 18 ANI, FARA CRIPTOGENETICA – ADULTI PESTE 18 ANI, FARA CAUZA DECELABILACAUZA DECELABILA
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ETIOLOGIAETIOLOGIA EPILEPSIEPILEPSIEIEI SECUNDAR SECUNDAREE SUB 3 ANI: SUB 3 ANI: SUFERINTA PERINATALASUFERINTA PERINATALA, , IDIOPATICA, IDIOPATICA, MALFORMATII A-V, MALFORMATII A-V,
TRAUMATISME, TRAUMATISME, POSTINFECTIOASA (encefalita, POSTINFECTIOASA (encefalita,
meningita)meningita) CONVULSII FEBRILECONVULSII FEBRILE TUMORI I/II, TUMORI I/II, 3-20 ANI: 3-20 ANI: IDIOPATICAIDIOPATICA, , MALFORMATII A-V, MALFORMATII A-V, TRAUMATISME, TRAUMATISME, TUMORI I/II, TUMORI I/II, POSTINFECTIOASAPOSTINFECTIOASA
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
20-50 ANI: 20-50 ANI: TUMORITUMORI I/II, I/II, TRAUMATISME, TRAUMATISME, TOXICA (endogene, exogene) TOXICA (endogene, exogene) METABOLICA (hipoxie cerebrala, METABOLICA (hipoxie cerebrala,
diselectrolitemii – Na diselectrolitemii – Na ±, hipo/hiperglicemii, ±, hipo/hiperglicemii, encefalopatii – uremica, hepatica, hipertensiva, encefalopatii – uremica, hepatica, hipertensiva, porfirie)porfirie)
POSTINFECTIOASA, POSTINFECTIOASA, VASCULARAVASCULARA SEVRAJSEVRAJ PESTE 50 ANI: PESTE 50 ANI: VASCULARAVASCULARA, ,
TUMORAL I/II, TUMORAL I/II, TRAUMATISMETRAUMATISME METABOLICA
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
CLASIFICAREA CRIZEI EPILEPTICECLASIFICAREA CRIZEI EPILEPTICE in functie de starea de constientain functie de starea de constienta
a)a) partialepartiale (cu pastrarea starii de constienta) (cu pastrarea starii de constienta) se clasifica la randul lor in functie de gradul de alterare se clasifica la randul lor in functie de gradul de alterare al starii de constienta in: al starii de constienta in: • simpla:- constienta pastratasimpla:- constienta pastrata:: - crize motorii focale (crize jacksoniene).- crize motorii focale (crize jacksoniene).Postcritic pareza Todd.Postcritic pareza Todd. - crize somatosenzitive (amorteli, furnicaturi)- crize somatosenzitive (amorteli, furnicaturi) - crize senzoriale (vizuale, auditive, olfactive)- crize senzoriale (vizuale, auditive, olfactive) - crize vegetative (discomfort digestiv,paloare)- crize vegetative (discomfort digestiv,paloare) - crize psihice (tulb. paroxistice de constienta,- crize psihice (tulb. paroxistice de constienta,afazii, dezorientare temporo-spatiala, deja vu, jamais vu.afazii, dezorientare temporo-spatiala, deja vu, jamais vu.• complexa: - constienta alteratacomplexa: - constienta alterata:: - automatisme = miscari coordonate- automatisme = miscari coordonateinvoluntare, care pot apare si postcritic.involuntare, care pot apare si postcritic.AAutomatismeutomatismele ple pot fiot fi:: - - dede perseverare (repetarea unei miscariperseverare (repetarea unei miscari obisnuite) sauobisnuite) sau - - de novo (repetarea unei miscari nefamiliare). de novo (repetarea unei miscari nefamiliare).
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
- s- sunt prezente la membre sau orofaringe. unt prezente la membre sau orofaringe. - s- sunt specifice epilepsiei de lob temporal si frontalunt specifice epilepsiei de lob temporal si frontalcu generalizare secundara – stare de constientacu generalizare secundara – stare de constientaalterataalteratab) b) totale totale (pierderea starii de constienta)(pierderea starii de constienta)- - conteaza daca tonusulconteaza daca tonusul muscular muscular e pastrat e pastrat sau nu sau nu
- absente - absente - - tipice tipice ±± automatisme automatisme - atipice- atipice - mioclonice- mioclonice- clonice- clonice- tonice- tonice- - atonice – sindrom Leatonice – sindrom Lennnox – Gastnox – Gastaauutt – tulburari – tulburari
dde migrare neuronala, ce ajung in substantae migrare neuronala, ce ajung in substanta alba si devin focare de hiperexcitabilitate.alba si devin focare de hiperexcitabilitate. CCrize epileptice multiple, retard mintal, rize epileptice multiple, retard mintal, prognostic grav.prognostic grav.
- tonico-clonice- tonico-clonice
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Clasificarea epilepsiilor si sindroamelor epilepticeClasificarea epilepsiilor si sindroamelor epilepticefunctie de manifestarea clinica, varsta debutului, EEG,functie de manifestarea clinica, varsta debutului, EEG, prognostic, cauza prognostic, cauza ((cand o stim)cand o stim) A) A) epilepsie focalaepilepsie focala
epilepsia rolandica – idiopaticaepilepsia rolandica – idiopaticacrize rarecrize rareevolutie benignaevolutie benignaEEG – varfuri EEG – varfuri inin derivat derivatiiiile le centrocentro--temporaletemporale
simptomaticasimptomaticacriptogeneticecriptogenetice
B) B) epilepsie generalizataepilepsie generalizata
idiopaticaidiopaticasimptomaticasimptomaticacriptogeneticacriptogenetica
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
CRIZA PARTIALA Presupune: - ‘firing’Presupune: - ‘firing’
- sincronizarea neuronala, cu - sincronizarea neuronala, cu succesiunea mecanismelor:succesiunea mecanismelor:
1. Celulare → depolarizare membranara paroxistica 1. Celulare → depolarizare membranara paroxistica (→Na, Ca) cu t=200ms. Depolarizarea = (→Na, Ca) cu t=200ms. Depolarizarea = manifstare a ↓inhibitiei sau a ↑ excitatieimanifstare a ↓inhibitiei sau a ↑ excitatiei
2. Agregare epileptogena – are la baza sincronizarea 2. Agregare epileptogena – are la baza sincronizarea neuronilor, care se realizeaza prin:neuronilor, care se realizeaza prin:
- Conexiuni sinaptice- Conexiuni sinaptice
- Jonctiuni electrotonice- Jonctiuni electrotonice
- Efecte directe de camp electric.- Efecte directe de camp electric.
Sincronizarea se traduce EEG prin varfuri (sumare Sincronizarea se traduce EEG prin varfuri (sumare potentiale postsinaptice excitatorii) si unde lente potentiale postsinaptice excitatorii) si unde lente (sumare potentiale postsinaptice inhibitorii)(sumare potentiale postsinaptice inhibitorii)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
3. Propagarea fenomenului 3. Propagarea fenomenului → e→ este faza cu ste faza cu corespondent clinic – tabloul crizei epileptice.corespondent clinic – tabloul crizei epileptice.
Mecanismul distrugerii neuronale:Mecanismul distrugerii neuronale:Crizele prelungite Crizele prelungite → distrugeri neuronale determinate → distrugeri neuronale determinate
de anoxie, hipotensiune, hipertermie.de anoxie, hipotensiune, hipertermie.Specific este efectul intrarii prelungite a Ca, cu Specific este efectul intrarii prelungite a Ca, cu
activarea receptorilor NMDA. Activarea lor activarea receptorilor NMDA. Activarea lor potenteaza intrarea Ca, cu efect citotoxic. rNMDA potenteaza intrarea Ca, cu efect citotoxic. rNMDA stau la baza potentarii neuronale de lunga durata => stau la baza potentarii neuronale de lunga durata => modificari pre si post sinaptice cu ↓ pragului de modificari pre si post sinaptice cu ↓ pragului de excitabilitate, intretinuta in cerc vicios si excitabilitate, intretinuta in cerc vicios si determinata de stimuli, initial cu frecventa si determinata de stimuli, initial cu frecventa si intensitate mareintensitate mare
Anomaliile sau antagonizarea neurotransmitatorilor Anomaliile sau antagonizarea neurotransmitatorilor inhibitori (GABA, adenozina), permit cresterea inhibitori (GABA, adenozina), permit cresterea excitabilitatii in zona respectiva.excitabilitatii in zona respectiva.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Criza simplă motorie - reprezintă manifestarea directă a unei populaţi
neuronale, - determină excitaţii pe calea piramidală la mâna de
partea opusă (ex). Sunt mişcării involuntare = clonii ale mâinii de partea opusă.
- criza parţială simplă dureză câteva secunde. - activitatea unui focar aflat într-o arie motorie determină
crize de arie motorie principală : -localizată pe aria mâini = cloniile mâinii, -localizată la baza frontalei ascendente = clonii ale
feţei. - nu antrenează pierderi de conştienţă, bolnavul este
critic, poate aprecia durata crizei, circumstanţele favorizante.
Criza parţială simplă motorie se complică cu extinderea pe întreaga arie motorie şi în cea vecină, sau excitaţia cuprinde ambele emisfere = criza generalizată (bolnavul îşi pierde cunoştinţa).
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Criza Jacksoniană reprezintă criza de arie motorie principală care debutează într-o anumită extremitate şi se extinde cuprinzând întreaga arie motorie.
Exemplu : clonii mână – clonii membru superior – clonii membru inferior ipsilateral, progresinea se face succesiv la nivelul hemicorpului, pe toată aria primară în ,,pată de ulei”.
Criza motorie : - de arie 6, hipertonie localizată la nivelul unui
segment sau a unui hemicorp de partea opusă. - aria 8 (oculocefalogire), deviaţia capului tonico-
clonică persistentă cu clonii de partea opusă.După criză există situaţii în care apare un deficit
neurologic corespunzător focarului epileptogen: - paralizii postcritice Todd.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Epilepsia generalizata – mecanism :Diferit datorita modificarilor pe intreaga suprafata a
cortexului si implicarii talamusului.In producerea atacului sunt necesari prezenta a 4
factori:- Existenta focarului epileptogen = populatie neuronala
cu descarcare electrica de voltaj inalt si frecventa crescuta sau hipersincrona cu frecventa ↓(1000c/sec N=1c/sec)
- Gradul de propagare – e invers proportional cu gradul excitabilitatii, care la epileptici este ↓.
- Scaderea controlului inhibitor al cerebelului asupra neuronilor cerebrali
- Prezenta unui factor declansator (trigger)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Absenta Epileptica a CopiluluiAbsenta Epileptica a Copilului ( ( Petit Mal)Petit Mal)
- debuteaza la copil si scolar (3-10 ani)- debuteaza la copil si scolar (3-10 ani)
- crize scurte 10 sec. maxim un minut cu mioclonii - crize scurte 10 sec. maxim un minut cu mioclonii
putin ample ale pleoapelor, fata, membre cu frecventa putin ample ale pleoapelor, fata, membre cu frecventa
de 3 cicli/ secde 3 cicli/ sec
-simptomatologie motorie saracasimptomatologie motorie saraca
- debutul brusc,- debutul brusc,
- copilul îşi pierde conştienţa,- copilul îşi pierde conştienţa,
- nu cade îşi păstrează tonusul,- nu cade îşi păstrează tonusul,
- privirea pironită, ochii deschişi în poziţie în care află,privirea pironită, ochii deschişi în poziţie în care află,
- nu se poate comunica cu el – absenţa tipică,- nu se poate comunica cu el – absenţa tipică,
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
-- fara rezolutia tonusului muscularfara rezolutia tonusului muscular-- incepe si se termina brusc incepe si se termina brusc-- pot fi foarte multe pe zi = picnolepsie pot fi foarte multe pe zi = picnolepsie- - EEG - foarte clar, caracteristic – normal intre crize, EEG - foarte clar, caracteristic – normal intre crize,
descarcari varf – unde lente cu frecventa 3 cicli/secdescarcari varf – unde lente cu frecventa 3 cicli/sec- - Pot fi provocate prin hiperventilatie, SLI.Pot fi provocate prin hiperventilatie, SLI.- - Au tendinta de disparitie spontana in timp.Au tendinta de disparitie spontana in timp.- - Control medicamentos bun.Control medicamentos bun.- - In 10-20% din cazuri exista antecedente de epilepsie in In 10-20% din cazuri exista antecedente de epilepsie in
familie.familie.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Sindrom WestSindrom West a apare in primul an de viatapare in primul an de viata (spasm infantil)(spasm infantil) lala adultadult =>=> sindromsindrom Lennox Lennox tulburari de comportament, tulburari de comportament,
retard retard mintalmintal
crize rezistente la tratamentcrize rezistente la tratament
Sindrom LaSindrom Lanndau – Kleffnerdau – Kleffner tulburari psihiatricetulburari psihiatrice aararrareorieori devin afazici devin afazici
= afazia epileptica dobandita – rezistenta la tratament si face status = afazia epileptica dobandita – rezistenta la tratament si face status epileptic in timpul somnului cu unde lenteepileptic in timpul somnului cu unde lente
ParaclinicParaclinic - - EEG (de veghe si de somn) EEG (de veghe si de somn) - monitorizare- monitorizare video EEGvideo EEG - CT, RMN - CT, RMN ((imagistica structurala -imagistica structurala - tumori, sechele, tumori, sechele,
traume, cicatrici)traume, cicatrici) - PET, SPECT (in criza focarul epileptic e - PET, SPECT (in criza focarul epileptic e
hipermetabolic, hipermetabolic, iar intercritic e hipometabolic si fluxul sangvin scade), iar intercritic e hipometabolic si fluxul sangvin scade), RMNRMNff (imagistica functionala) pentru epilepsia partiala (imagistica functionala) pentru epilepsia partiala rezistenta la tratament si pentru chirurgierezistenta la tratament si pentru chirurgie
- spectroscopie- spectroscopie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
E E G E E G - unde alfa (apar doar cu ochii inchisi) - 8-12 cicli/secunde alfa (apar doar cu ochii inchisi) - 8-12 cicli/sec- unde beta - >12 cicli/sec. Cu cat ritmul are frecventa unde beta - >12 cicli/sec. Cu cat ritmul are frecventa mai mare cu atat amplitudinea e mai mica.mai mare cu atat amplitudinea e mai mica.- unde teta - 3-7 cicli/secunde teta - 3-7 cicli/sec
- - reprezinta 20% din traseu la tineri → undereprezinta 20% din traseu la tineri → unde de tineretede tinerete - - patologic -> 20%patologic -> 20% - - in focarin focar - - paroxisticeparoxistice
- unde delta- unde delta frecventa <3 cicli/sec => net patologic unde delta lente, frecventa <3 cicli/sec => net patologic unde delta lente, hipervoltatehipervoltateunde delta cuplate cu varfuri => epileptic, apar in criza si intre crizeunde delta cuplate cu varfuri => epileptic, apar in criza si intre crize - manifestari intercritice- manifestari intercritice prezente in prezente in 70% 70% din cazuri din cazuri, restul au traseu , restul au traseu normal – trebuie reprodusa crizanormal – trebuie reprodusa criza (activare) (activare) - fiecare tip de criza are un tip de descarcare- fiecare tip de criza are un tip de descarcare
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Criza generalizata tonico-clonica (Grand-mal)
-se caracterizeaza prin alterarea starii de constienta
- Comporta urmatoarele faze:
- - faza de prodomfaza de prodom – nervozitate, mioclonii – mereu – nervozitate, mioclonii – mereu aceiasiaceiasi
auraaura -- manifestarea primei descarcari manifestarea primei descarcari
- reprezinta semnalul de alarma pentru - reprezinta semnalul de alarma pentru bolnavbolnav
- - poate lipsi- poate lipsi- - mereu aceeasi indicand focarul epileptogen- mereu aceeasi indicand focarul epileptogen
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
faza tonicafaza tonica : : -- dureaza 10-20 sec dureaza 10-20 sec - cade,- cade, - contractura generalizata, in extensie (opistotonus), apoi - contractura generalizata, in extensie (opistotonus), apoi
flexieflexie - contractia ms respiratori – tipat - contractia ms respiratori – tipat - si a detrusorului–golirea vezicii - si a detrusorului–golirea vezicii -- contractia ms masticatori – muscarea limbi contractia ms masticatori – muscarea limbi
- apneic, cianotic, tahicardie /aritmii, sialoree, - apneic, cianotic, tahicardie /aritmii, sialoree, creste TAcreste TA
EEG – unde repetitive 10 cicli/sec, apoi apare o unda EEG – unde repetitive 10 cicli/sec, apoi apare o unda lenta ce corespunde cu relaxarealenta ce corespunde cu relaxarea
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
faza clonica faza clonica – relaxare EEG – unde lenta, fara varf– relaxare EEG – unde lenta, fara varf - -
completă,completă, - durată este mai lungă de un minut,- durată este mai lungă de un minut,- - clonii generalizate ale membrelor şi trunchiului clonii generalizate ale membrelor şi trunchiului
(contracţie –relaxare),(contracţie –relaxare), - cresc în amplitudine şi frecvenţă şi scad treptat până - cresc în amplitudine şi frecvenţă şi scad treptat până
la dispariţia la dispariţia - se însoţeşte de tulburări vegetative importante : - se însoţeşte de tulburări vegetative importante : *hipersalivaţie, cu spu*hipersalivaţie, cu sputtă rozată,ă rozată, *hipersudoraţie,*hipersudoraţie, *cianoză intensă,*cianoză intensă, *apneeic,*apneeic, *variaţi de ritm cardiac – tahicardic,*variaţi de ritm cardiac – tahicardic, - leziuni traumatice,- leziuni traumatice, - relaxare sfinctere, pentru urină apare încă din faza - relaxare sfinctere, pentru urină apare încă din faza
tonică = golirea vezici urinare.tonică = golirea vezici urinare.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
- - Bolnavul este încă inconştient. Cloniile Bolnavul este încă inconştient. Cloniile descresc în amplitudine şi frecvenţă până descresc în amplitudine şi frecvenţă până la epuizare. Apare dominanţa structurilorla epuizare. Apare dominanţa structurilor inhibitorii.inhibitorii.
- - Se asociază o modificare metabolică care Se asociază o modificare metabolică care nu mai permite susţinerea funcţiei nu mai permite susţinerea funcţiei epileptice = paralizii postcritice.epileptice = paralizii postcritice.
CComa post-cripticaoma post-criptica ~ 30’, simetrica, ~ 30’, simetrica, hipotona, nu are redoare de ceafahipotona, nu are redoare de ceafa
RRevenire progresivaevenire progresiva, confuzie datorita , confuzie datorita amnezie pe perioada critica, cefaleeamnezie pe perioada critica, cefalee
-poate sa urmeze un somn profund-poate sa urmeze un somn profund
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Diagnosticul pozitiv al crizelor epileptice :Diagnosticul pozitiv al crizelor epileptice : - anamneza bolnavului şi al martorilor oculari,- anamneza bolnavului şi al martorilor oculari, - bolnavul poate da informaţii descriptive în crizele - bolnavul poate da informaţii descriptive în crizele
parţiale simple,parţiale simple, - crizele parţiale generale :- crizele parţiale generale : *bolnavul face mărturia amneziei complete şi *bolnavul face mărturia amneziei complete şi
postcritic, postcritic, *martorii oculari dau informaţii descriptive ale *martorii oculari dau informaţii descriptive ale
crizei,crizei,Diagnosticul de certitudineDiagnosticul de certitudine
- vizualizarea de către un cadru medical a crizei,- vizualizarea de către un cadru medical a crizei, - EEG modificat.- EEG modificat. Diagnosticul este clinic şi numai susţinut de EEG – Diagnosticul este clinic şi numai susţinut de EEG –
nu poate fi pus în exclusivitate de EEG.nu poate fi pus în exclusivitate de EEG.Criza de epilepsie – nu se vindecă, se poate obţine Criza de epilepsie – nu se vindecă, se poate obţine
o ameliorare de lungă duratăo ameliorare de lungă durată.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Diagnosticul diferenţial - alte pierderi de conştienţă :
- sincope,
- lipotimie de scurtă durată,
- crize psihogene,
- tetanie latentă (tulburare paratiroidiană), histeroepilepsie sau boală psihiatrică de altă natură
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
DIAGNOSTIC DIFERENTIALDIAGNOSTIC DIFERENTIAL
-- MIGRENA -> DUPA DURATA CRIZEI + EEG MIGRENA -> DUPA DURATA CRIZEI + EEG-- AIT – DURATA (ORE) + SIMPTOME CARACTERISTICE DE AIT – DURATA (ORE) + SIMPTOME CARACTERISTICE DE DEFICITDEFICIT-- TICURI TICURI-- MIOCLONII (DE ALTE CAUZE EX. UREMIE, AFECTIUNI MIOCLONII (DE ALTE CAUZE EX. UREMIE, AFECTIUNI DEGENERATIVE CEREBRALE)DEGENERATIVE CEREBRALE)-- HEMISPASM FACIAL HEMISPASM FACIAL-- TULBURARI DE SOMN TULBURARI DE SOMN- - AMNEZIE GLOBALA TRANZITORIE - IN GENERAL LA AMNEZIE GLOBALA TRANZITORIE - IN GENERAL LA VARSTNICI, PACIENT DEZORIENTAT, DUREAZA ORE, NUVARSTNICI, PACIENT DEZORIENTAT, DUREAZA ORE, NU
STIE CE S-A INTAMPLAT, DATORITA FENOMENELOR STIE CE S-A INTAMPLAT, DATORITA FENOMENELOR VASCULARE TALAMICEVASCULARE TALAMICE
-- BOLI METABOLICE -> UREMIE, INSUFICIENTA HEPATICA BOLI METABOLICE -> UREMIE, INSUFICIENTA HEPATICA-- ATACURI PSIHOGENE ATACURI PSIHOGENE
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
TRATAMENTTRATAMENT
identifcarea factorilor favorizantiidentifcarea factorilor favorizanti explicarea masurilor de igiena generalaexplicarea masurilor de igiena generala criza epileptica unica va fi tratata daca: criza epileptica unica va fi tratata daca: este asociata o leziune cerebrala structurala este asociata o leziune cerebrala structurala
(decelabila prin RMN), traseu EEG modificat, (decelabila prin RMN), traseu EEG modificat, pestepeste 4-6 saptamani de la producere. 4-6 saptamani de la producere.Peste 65% din pacienti ce au facut o criza Peste 65% din pacienti ce au facut o criza epileptica unica se afla in situatiepileptica unica se afla in situatiaa de a nu de a nu primi tratament; ii tinem sub observatie.primi tratament; ii tinem sub observatie.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Monoterapia este regula.Monoterapia este regula. Se incepe cu cea mai mica doza considerata Se incepe cu cea mai mica doza considerata
eficace, si se va creste pana la controlul crizelor eficace, si se va creste pana la controlul crizelor sau la aparitia efectelor adverse. sau la aparitia efectelor adverse.
Atentie la interactiunile medicamentoase !Atentie la interactiunile medicamentoase ! Cand nu functioneaza facem asocieri. Cand nu functioneaza facem asocieri.
Eficacitate suplimentara 15%.Eficacitate suplimentara 15%. Daca nu se reuseste controlul crizelor dupa 1 Daca nu se reuseste controlul crizelor dupa 1
an => epilepsie refractara an => epilepsie refractara →→ la chirurgie la chirurgie Daca raspunde la tratament, nu face crize 2-3 Daca raspunde la tratament, nu face crize 2-3
ani, se incepe micsorarea progresiva a dozei ani, se incepe micsorarea progresiva a dozei pana la intrerupere si verificare electricapana la intrerupere si verificare electrica
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PRIMA LINIEPRIMA LINIE
CARBAMAZEPINA - cp 100/200mgCARBAMAZEPINA - cp 100/200mg - 200mg/zi →600-1200mg/zi- 200mg/zi →600-1200mg/zi - crize generalizate, partiale- crize generalizate, partiale - monitorizam: R, F- monitorizam: R, F,, H H
- poate agrava unele forme (mioclonii)- poate agrava unele forme (mioclonii) Ac. VALPROAT – foarte bun, inclusiv in absente Ac. VALPROAT – foarte bun, inclusiv in absente - cap. 250mg- cap. 250mg -15mg/kg→5-10mg/zi saptamanal -15mg/kg→5-10mg/zi saptamanal Valproat de sodiu – tb 125, 250, 500mg Valproat de sodiu – tb 125, 250, 500mg - reactii adverse mai reduse - reactii adverse mai reduse
FENITOIN – cp 30, 50, 100mg sau sol. InjectabilaFENITOIN – cp 30, 50, 100mg sau sol. Injectabila - 300mg/zi oral →600mg; i.v. Max 50mg/min - 300mg/zi oral →600mg; i.v. Max 50mg/min - R.A. REDUTABILE- R.A. REDUTABILE ETOSUXIMID - in absente (de electie)ETOSUXIMID - in absente (de electie) - i.v.- f. Bun in status- i.v.- f. Bun in status - 250mg/zi- 250mg/zi
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
NOUA GENERATIENOUA GENERATIE
- TOPIRAMAT →- TOPIRAMAT → CEL MAI EFICIENT, CEL MAI EFICIENT, DAR ARE REACTII ADVERSEDAR ARE REACTII ADVERSE
- LAMOTRIGINE → LA MIJLOC INTRE - LAMOTRIGINE → LA MIJLOC INTRE EFICIENTA SI TOLERANTAEFICIENTA SI TOLERANTA
- GABAPENTIN → CEL MAI PUTINE - GABAPENTIN → CEL MAI PUTINE RA BINE SUPORTATRA BINE SUPORTAT
- FELBAMAT- FELBAMAT → RA redutabile → RA redutabile
- - Levetiracetam Levetiracetam KEPRAKEPRA
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
STATUS EPILEPTICUSSTATUS EPILEPTICUS
- - crize epileptice generalizate, recurente, cu durata de 30 ‘ faracrize epileptice generalizate, recurente, cu durata de 30 ‘ fara
- - recuperarea starii de constienta intercriticrecuperarea starii de constienta intercritic
- - trebuie eliberate caile respiratorii si ferit de traumatismetrebuie eliberate caile respiratorii si ferit de traumatisme
- - de obicei criza e autolimitata, dar atunci nu e statusde obicei criza e autolimitata, dar atunci nu e status
- - se administreaza intrarectal un tub de Diazepam (gel) se administreaza intrarectal un tub de Diazepam (gel)
- - la spital – sustinerea functilor vitale plus masca de oxigen la spital – sustinerea functilor vitale plus masca de oxigen
- - ii luam analize pentru dozarea medicamentuluiii luam analize pentru dozarea medicamentului
- - iv – Diazepam/ Lorazepam 1 fiola diluata pentru a impiedica stopul iv – Diazepam/ Lorazepam 1 fiola diluata pentru a impiedica stopul
respirator; (0,25-0,5mg/kg →10mg, 1-2mg/min) daca apare => respirator; (0,25-0,5mg/kg →10mg, 1-2mg/min) daca apare =>
resuscitare, IOTresuscitare, IOT
- - Fenitoin (20 mg/kgc) sau Fenobarbital daca nu a mers DiazepamulFenitoin (20 mg/kgc) sau Fenobarbital daca nu a mers Diazepamul
- - dupa 30’ => leziune ireversibila cerebraladupa 30’ => leziune ireversibila cerebrala
- - in stare grava – curarizare, IOT, VM + Ein stare grava – curarizare, IOT, VM + E
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie