Sistemul monetar

internaţional

Conf. univ. dr. Mihai Sebea

Conţinut

1. Sistemele monetare naţionale şi SMI

2. Evoluţia SMI

a) Sistemul Etalon aur

b) SMI de la Bretton Woods – primul sistem

monetar autentic

c) Sistemul Monetar actual

1. Sisteme monetare naţionale şi SMI

Definiţii: un sistem monetar reprezintă un

anumit mod de organizare şi

reglementare a circulaţiei monetare

dintr-o ţară, pe baza unor legi speciale

ale statului respectiv.

Costin Kiriţescu: “ansamblul normelor

legale şi al instituţiilor care reglementează,

organizează şi supraveghează relaţiile

băneşti dintr-un stat”

Tipuri de sisteme monetare naţionale

Sisteme metaliste

Bimetalist (aur-argint)

Mono metalist; (Gold Standard sau Silver Standard) etalon aur monedă (Gold Specie Standard) – abolit până în

1914, cu excepţia SUA. (după 1914 circulaţie exclusivă a bancnotelor)

etalon aur lingouri (Gold Bullion Standard) –convertibilitatea bancnotelor în aur lingouri (suma depinde de valoarea unui lingou)

etalon aur-devize (Gold Exchange Standard - GES)

Sisteme nemetaliste (etalonul puterea de cumpărare, aurul este eliminat din definiţia unităţii monetare)

SMI - Caracteristici şi evoluţie

În primul rând trebuie să definim relaţiile monetare internaţionale: raporturi băneşti care se formează între state sau agenţi economici din ţări diferite, ca urmare a participării acestora la REI.

Relaţii monetare înseamnă utilizarea unor mijloace de plată între ţări diferite.

În acest sens este clar că, în condiţiile în care şi tranzacţiile internaţionale se decontează pe baza monedelor emise de state, este necesară existenţa unui sistem monetar internaţional.

CE înseamnă SMI?SMI se bazează pe reguli care provin în mod direct din practicile comerciale impuse de state. Aceste reguli trebuie să definească:

Un regim de schimb constând în principii care asigură convertibilitatea între monede;

Aprovizionarea cu lichidităţi în cantitate suficientă pentru a face faţă progresului CI

Un sistem de rezerve care conferă membrilor, mijl. de plată necesare susţinerii dezechilibrelor valutare temporare

Mecanisme de reajustare în caz de dezechilibre ale balanţei tranzacţiilor curente (componentă de bază a Balanţei de Plaţi – Balance of Payments)

Balanţa de plăţi este instrumentul care înregistrează mişcările de fonduri între state, furnizând informaţii esenţiale despre starea unei economii.

Componentele Balanţei de Plăţi

Contul curent

Balanţa comercială

Contul financiar şi de capital

Contul rezervelor oficiale

Contul de erori şi omisiuni

Caracteristici

Până la cel de-al doilea război mondial RE

preponderent bilaterale; nu se poate vorbi de

un SMI în adevăratul sens al cuvântului

De ce? Tipul de sistem ce a funcţionat atunci

a fost creat ad-hoc, pe baza faptului că

monedele erau convertibile în aur, şi puteau fi

convertite între ele

Primul SMI autentic este cel creat după

război, prin conferinţa de la Bretton-Woods

Regimuri de curs de schimb

Regimuri de cursuri fixe Fixitate rigidă

Fixitate ajustabilă(Autorităţile fixează cursul şi iau măsurile necesare în economie pentru a

menţine continuitatea acelor cursuri; moneda este revalorizată sau devalorizată)

Regimuri de cursuri fluctuante (flotante) Flotare administrată sau impură

Flotare liberă, independentă sau pură(Cursul se formează pe piaţă conform cererii şi ofertei; apreciere-depreciere)

FMI foloseşte o clasificare mai detaliată

2.Evoluţia SMI –

2.a Sistemul etalon aur

A funcţionat ad-hoc până în 1914, când majoritatea ţărilor l-au abandonat

Se bazează pe sistemele naţionale Etalon aur monedă (Gold Specie Standard)

Etalon aur-lingouri (Gold Bullion Standard)

Era un sistem de cursuri fixe, bazat pe legătura fiecărei monede de aur Ex. 1 uncie de aur = 4 lire 1£ = ¼ uncii

1 uncie de aur = 20 dolari 1$ = 1/20 uncii

1 liră = 5 dolari

Principala monedă a fluxurilor internaţionale a fost lira sterlină, ceea ce a dus la denumirea neoficială a sistemului: sterling based gold standard

Evoluţii în perioada interbelică După 1918, pentru a contracara efectele războiului, unele ţări revin

la etalonul aur (SUA, Marea Britanie)

Gold standard a fost reinstalat însă sub forma GES, în 1925 GES s-a prăbuşit în 1930

Autorităţile trebuiau să urmărească obiective interne, cum ar fi ocuparea şi să menţină şi convertibilitate monedei, toate acestea cu liberă circulaţie a capitalurilor. În 1930 s-au instituit controale ale fluxurilor de capital

Dificultăţile crizei din 1929 au determinat majoritatea ţărilor să treacă la flotare liberă.

Unele state au încercat să stimuleze economia prin scăderea cursului monedei naţionale, şi să se protejeze de importuri prin creşterea taxelor

Aceste politici de “sărăcire a vecinilor” au dus la contracţia comerţului internaţional, şi la agravarea situaţiei din economia mondială

2.b SMI Bretton Woods

Sistem Etalon aur-devize (Gold Exchange Standard)

Economia mondială avea nevoie de un mediu stabil care să promoveze pacea şi prosperitatea

Înainte de încheierea războiului, liderii a 44 de ţări s-au întâlnit la Bretton Woods, pentru a stabili coordonatele noului sistem monetar financiar internaţional

S-a decis înfiinţarea a două instituţii: BIRD (BM) şi FMI, şi crearea primului Sistem Monetar Internaţional autentic, denumit aur-devize (în realitate aur-dolar)

Principii ale sistemului

Etalonului aur-dolar (uncia de aur 35$, sau

1$=0,888671 grame de aur).

Fixitatea cursului de schimb: valoare paritară faţă de

dolar, fluctuaţie de maxim 1% - (devalorizare sau

revalorizare monedei naţionale de către autorităţi).

Convertibilitatea monetară (monede naţionale-dolar şi

dolar-aur)

Crearea rezervelor oficiale şi asigurarea lichidităţii

internaţionale (rezerve la nivelul statelor şi al FMI)

Criza sistemului

15 aug 1971 are loc suspendarea convertibilităţii dolarului

După 1973 cursurile fluctuează liber (băncile centrale au decis astfel…).

Acordul de la Kingston (1976) oficializează flotarea liberă şi decide totodată demonetizarea aurului (acesta pierde statutul de etalon monetar)

După prăbuşirea SMI BW a urmat o perioadă de dezordine monetară.

Cauze

Scăderea rezervelor de aur ale SUA

Politici monetare şi fiscale, inconsistente cu

rate fixe, ale unor ţări cheie. În special SUA

(finanţarea războiului din Vietnam)

Integrarea financiară şi eliminarea restricţiilor

în calea circulaţiei capitalurilor;

2c. SMI actual Tip de sistem: bazat pe flotare; de fapt fiecare

ţară îşi alege regimul, dar respectă statutul FMI şi poate coopera cu alte ţări în probleme monetare.

Caracteristici

În prezent ţările dezvoltate se îndreaptă spre extreme: flexibilitate sau Uniune Monetară. Regimurile intermediare - ţări în dezvoltare

Flotarea este în principiu liberă

În anumite momente băncile centrale au intervenit concertat pt. a corecta niveluri extreme ale cursurilor

Ce regim aleg statele?

Nu există un regim valabil pentru toate ţările.

Au nevoie economiile de evoluţia cursului valutar?

Uneori datorită unor diferenţe între economii, cursul valutar

preia tensiunile care există şi realizează ajustările necesară.

Imposibila trinitate (“trilema”): statele nu pot avea în

acelaşi timp:

Curs fix

Libera circulaţie a capitalurilor

Politici independente (preferinţe diferite pentru

obiective economice, rate ale dobânzii diferite)

Valenţe ale diferitelor sisteme

Cea mai mare stabilitate a ratelor de schimb a fost regăsită în Gold standard şi Bretton Woods. Cea mai mare instabilitate în tipul războaielor şi în perioada interbelică. Volatilitate moderată în sistemul actual.

Inflaţia : cea mai redusă în gold standard şi BW, şi cea mai mare în timpul războaielor În anii 70 şi începutul 80 se regăseşte cea mai mare inflaţie

pe timp de pace

La mijlocul anilor 80 aceasta se reduce demonstrând importanţa ancorelor nominale (ca aur înainte de 1914, aur şi dolar la BW, sau ţintirea inflaţiei, ţintirea cursului etc.)