România în sistemul România în sistemul internaţionalinternaţional

În perioada 1965-1989În perioada 1965-1989

Din politica internDin politica internă a României:ă a României:

• După moartea lui Dej a început lupta pentru putere în partid. Candidaţii pentru funcţia de secretar general au fost Constantin Drăghici, Gheorghe Apostol şi Nicolae Ceauşescu. Cel din urmă s-a impus, şi cu ajutorul lui Maurer, care spera să îl poată dirija;

• În 1968 a fost înlocuit de la conducerea securităţii Alexandru Drăghici;

Din politica internDin politica internă a României:ă a României:

• Tot în 1977 a avut loc greva spontană a minerilor din Valea Jiului;

• În 1978 a dezertat Pacepa;

• 15 noiembrie 1987 a avut loc greva muncitorilor de la Braşov;

Minirevoluţia culturală:Minirevoluţia culturală:

• în perioada 1965-1968 se înregistrează o semnificativă destindere internă;

• stagnarea acestei destinderi după 1968 poate fi explicată şi prin teama conducerii de a nu determina o invazie sovietică;

• în 1971 odată cu lansarea tezelor din iulie România se îndrepta spre modelul chinez; în acel an Ceauşescu făcuse o vizită în China şi Coreea de Nord;

Minirevoluţia culturală:Minirevoluţia culturală:

• în perioada 1965-1968 se înregistrează o semnificativă destindere internă;

• stagnarea acestei destinderi după 1968 poate fi explicată şi prin teama conducerii de a nu determina o invazie sovietică;

• în 1971 odată cu lansarea tezelor din iulie România se îndrepta spre modelul chinez; în acel an Ceauşescu făcuse o vizită în China şi Coreea de Nord;

• cu prilejul vizitei din China a lui Ceauşescu chinezii îl informaseră că era subminat de aparatnicii din partid;

Minirevoluţia culturală:Minirevoluţia culturală:

• (aparatnicii erau ofiţeri de informaţii sovietici (infiltraţi în partide din diferite ţări comuniste), în cele mai multe cazuri de altă naţionalitate decât românească dar purtând nume româneşti);

• Ceauşescu introduce sistemul rotirii cadrelor pentru a evita ca un potenţial duşman al său să capete prea multă putere/influenţă;

Politica externă:Politica externă:• 1965-1971 – perioadă de maximă

deschidere; România întreţine relaţii cu un mare număr de ţări de pe toate continentele;

• 1971-1981 – treptat România scade intensitatea cu care acţiona în mediul internaţional şi reduce numărul de state cu care întreţine relaţii;

• 1981-1989 – România nu pune deloc accent pe relaţiile cu alte ţări; se implică în zone de conflict din Lumea a III-a cu scopul de a extinde comunismul;

Atitudinea lui Ceauşescu faţă de Atitudinea lui Ceauşescu faţă de Moscova:Moscova:

• în 3-11 septembrie 1965 are loc prima vizită a lui Ceauşescu la Moscova;

• în 1966 Ceauşescu a propus stabilirea unui comandament al Pactului de la Varşovia separat de Înaltul Comandament Sovietic, în care să lucreze echipe din fiecare ţară; funcţia de comandant şi cea de şef al statului major aveau să fie subordonate comitetului politic al Pactului;

Atitudinea lui Ceauşescu faţă de Atitudinea lui Ceauşescu faţă de Moscova:Moscova:

• Moscova a ignorat propunerile, a regizat o contraofertă maghiaro-cehoslovacă;

• în 1967 România a refuzat să se supună consemnului Moscovei de a rupe relaţiile cu statul Israel, în urma războiului de 6 zile;

• Ceauşescu nu a vrut niciodată să renunţe la comunism, la marxism-leninism, nici atunci când s-a îndepărtat de Moscova; el a fost obsedat de independenţa României însă atunci când a simţit posibilitatea unei intervenţii a dat înapoi pentru a evita acest lucru;

Politica externă. Relaţiile cu SUA:Politica externă. Relaţiile cu SUA:• în vreme ce URSS l-a tratat pe Nixon cu nepăsare,

vicepreşedintele şi apoi preşedintele american a fost primit la Bucureşti cu toate onorurile;

• pe 26 iunie a avut loc o întâlnire între ministrul de externe român I.Gh. Maurer şi preşedintele Lyndon Johnson, “desfăşurată într-un climat de perfectă înţelegere;

• înainte de întâlnire consilierul preşedintelui caracterizase politica Bucureşriului faţă de Moscova drept exceedingly independent;â

• un rol important în buna relaţie cu SUA a avut-o şi numirea lui Corneliu Bogdan în funcţia de ambasador la Washington (el va fi un mediator în relaţia SUA – RD Vietnam);

Politica externă. Relaţiile cu SUA:Politica externă. Relaţiile cu SUA:

• în 2-3 august 1969 a avut loc vizita preşedintelui Richard Nixon la Bucureşti, prima vizită a unui preşedinte american într-o ţară comunistă;

• preşedintele american l-a rugat pe liderul român să medieze în raporturile americano-chineze, în general în raporturile SUA cu lumea comunistă şi ale Israelului cu lumea arabă şi în special cu OEP;

Politica externă. Relaţiile cu SUA:Politica externă. Relaţiile cu SUA:• Nixon a oferit României informaţii foarte

preţioase legate de zăcămitele româneşti de petrol din Marea Neagră;

• în decembrie 1973 Ceauşescu l-a vizitat pe Nixon la Washington; preşedintele american a apreciat medierea românească în relaţiile americano-chineze, afirmând că s-a deschis un dialog care ar fi putut rămâne închis pentru totdeauna;

• în 8-9 decembrie 1977 secretarul de stat la Finanţe Michael Blumenthal a făcut o vizită în România, subliniind importanţa pe care această ţară o prezintă pentru SUA;

Politica externă. Relaţiile cu R.F.G.:Politica externă. Relaţiile cu R.F.G.:

• în acelaşi an 1967 România a recunoscut Republica Federală a Germaniei; în perioada 3-7 august 1967 Willy Brandt, pe atunci ministru de externe şi vicecancelar, a făcut o vizită oficială în România;

• iniţierea relaţiilor diplomatice cu RFG a fost precedată de o campanie de vizite ale unor intelectuali români în Germania, care au susţinut acolo conferinţe; un rol l-a avut şi minoritatea germană din România;

Politica externă. Atitudinea faţă de Politica externă. Atitudinea faţă de criza cehoslovacă:criza cehoslovacă:

• pe 9 iulie 1968 Kosîghin îi acuza pe cehoslovaci în Biroul Politic al PCUS că s-au apropiat de România şi Iugoslavia;

• pe 19 iulie Brejnev atrăgea atenţia că la Praga se aştepta o vizită a lui Ceauşescu şi a lui Tito iar Cehoslovacia, Iugoslavia şi România pregătesc o “cârdăşie” (sgovor) dunăreană;

• vizita în Cehoslovacia a lui Ceauşescu a avut loc în 15-17 august;

• cancelarul est-german Walter Ulbricht a scris lui Brejnev că dacă nu se intervine în Cehoslovacia şi România “socialismul este în primejdie”;

Politica externă. Atitudinea faţă de Politica externă. Atitudinea faţă de criza cehoslovacă:criza cehoslovacă:

• pe 21 august 1968 Nicolae Ceauşescu a susţinut celebrul discurs de la mitingul organizat la Bucureşti pentru condamnarea invaziei sovietice în Cehoslovacia;

• problematica actului sovietic şi a atitudinii României este însă mult mai profundă:

• Ceauşescu a discutat cu Tito la Vîrşeţ la 24 august, de retragerea în Iugoslavia a militarilor români în cazul unei invazii sovietice în România, însă dezarmaţi;

• americanii au considerat că problema cehoslovacă ţine de pactule de la Varşovia; legat de România Johnson a afirmat că nu ştia ce poziţie va adopta în cazul unei invazii sovietice;

Politica externă. Poziţia faţă de Politica externă. Poziţia faţă de relaţiile arabo-israelienerelaţiile arabo-israeliene

• după cum precizam, în 1967 România nu a rupt relaţiile cu statul Israel, aşa cum au făcut celelalte state comuniste supuse Moscovei;

• în perioada 22-23 iunie 1967 George Macovescu, prim adjunct al ministrului de Externe a efectuat o vizită la Tel Aviv, fiind contactul bilateral cel mai înalt de până atunci;

• în mai 1972 a vizitat Bucureştiul premierul israelian Golda Meir

Politica externă. Poziţia faţă de Politica externă. Poziţia faţă de relaţiile arabo-israelienerelaţiile arabo-israeliene

• în a doua zi a vizitei un grup de arabi au pregătit un atentat în apropierea Templului Coral din Bucureşti; securitatea a dejucat planurile atentatorilor arabi; organizator a fost Abu Daoud, cel care plănuise şi atacurile împotriva echipei olimpice a Israelului la olimpiada de la München; el a acţionat din ordinul OEP;

• Israelul a cerut României predarea teroriştilor; Bucureştiul a ales, însă, să îi predea părţii arabe, cu care întreţinea, de asemenea, bune relaţii;

Relaţii ale României cu diverse Relaţii ale României cu diverse mari puteri. Vizite oficialemari puteri. Vizite oficiale

• pe 19 septembrie 1967 Corneliu Mănescu, ministrul de Externe al României, a devenit preşedinte al celei de a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU;

• În iunie 1967 George Macovescu, adjunctul ministrului de externe român, a efectuat o vizită oficială la Tel Aviv;

• la CSCE România s-a prezentat după o prealabilă foarte intensă activitate diplomatică;

• la 28 iulie 1978 a dezertat generalul Mihai Ion Pacepa; în acelaşi an a sosit la Bucureşti Carlos “Şacalul” pentru a stabilii cu partea română detaliile asasinării lui Pacepa, care însă nu a putut avea loc; cu acel prilej Carlos a afirmat, aflându-se pe aeroportul Otopeni, că acolo nu se putea atenta nimic;

Relaţii ale României cu diverse mari Relaţii ale României cu diverse mari puteri. Vizite oficialeputeri. Vizite oficiale

• în 14-18 mai 1968 Ceauşescu s-a bucurat de vizita la Bucureşti a generalului de Gaulle;

• generalul a venit la Bucureşti în pofida crizei care avea loc în Franţa;

• după condamnarea de către Ceauşescu a invaziei sovietice din Cehoslovacia partea franceză a trimis în România pe ministrul Andre Betancourt; unii analişti afirmă că deoarece acesta era o personalitate “de a doua clasă” interesul francez pentru România nu era prea mare;

• în perioada 16-21 august 1978 s-a aflat în vizită la Bucureşti liderul comunist chinez Hua Guofeng;

Relaţii economice internaţionale Relaţii economice internaţionale ale României:ale României:

• în perioada 1960-1970 România a achiziţionat tehnologie modernă din RFG, Japonia, Marea Britanie, aplicând-o industriei româneşti;

• ponderea comerţului cu occidentul a crescut de la 0,5% în 1960 la 25% în 1980;

• începând din 1974 ca urmare a intereselor economice şi a poziţiei politice a României Piaţa comună a aplicat importante înlesniri vamale importurilor din România;

• 1975 s-a încheiat un tratat economic cu SUA, care deveneau al treilea partener al României după URSS şi RFG;

Instituţii şi organizaţii economice Instituţii şi organizaţii economice la care a aderat România:la care a aderat România:

• România a fost membră CAER

• 1963 – Banca Internaţională de Cooperare Economică;

• 1971 – Banca Internaţională de investiţii;

• 1973 – Fondul Monetar Internaţional;

• 1973 – Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare;

Instituţii şi organizaţii economice la Instituţii şi organizaţii economice la care a aderat România:care a aderat România:

România a devenit acţionară la unele bănci cu activitate internaţională:

• 1971 – Banca Franco-Română, cu sediul la Paris;

• 1973 – Banca Anglo-Română, cu sediul la Londra;

• 1976 . Banca Frankfurt-Bukarest A.G., cu sediul la Frankfurt a.M.;

Instituţii şi organizaţii economice Instituţii şi organizaţii economice la care a aderat România:la care a aderat România:

La Bucureşti s-au deschis filiale ale unor mari bănci:• Manufactures Hannover Trust (SUA), Societe Generale

(Franţa);Au fost create societăţi comerciale sau de producţie mixte:• Terra-Power (Canada), Sotecom, Universal France şi

Decofra (Franţa), Contechemil (RFG), Arcade (Marea Britanie), Romital (Italia)

• Romcontroldata (tehnică de calcul cu SUA), Oltcit (cu Franţa), Reşiţa-Rank (cutii de viteză cu RFG), Rifil (fire şi fibre acrilice cu Italia)

Miniştrii de externe ai RomânieiMiniştrii de externe ai Românieiîn perioada 1965-1989:în perioada 1965-1989:

• Corneliu Mănescu (18 martie - 20 august 1965) (guv. Ion Gh. Maurer 2);

• Corneliu Mănescu (21 august 1965 - 8 decembrie 1967) (guv. Ion Gh. Maurer 3);

• Corneliu Mănescu (9 decembrie 1967 - 12 martie 1969) (guv. Ion Gh. Maurer 4);

• Corneliu Mănescu (13 martie 1969 - 23 octombrie 1972) (guv. Ion Gh. Maurer 5);

• George Macovescu (23 octombrie 1972 - 27 februarie 1974) (guv. Ion Gh. Maurer 5);

Miniştrii de externe ai RomânieiMiniştrii de externe ai Românieiîn perioada 1965-1989:în perioada 1965-1989:

• George Macovescu (27 februarie 1974 - 18 martie 1975) (guv. Manea Mănescu 1);

• George Macovescu (18 martie 1975 - 23 martie 1978) (guv. Manea Mănescu 2);

• Ştefan Andrei (23 martie 1978 - 30 martie 1979) (guv. Manea Mănescu 2;)

• Ştefan Andrei (30 martie 1979 - 29 martie 1980) (guv. Ilie Verdeţ 1);

• Ştefan Andrei (29 martie 1980 - 20 mai 1982) (guv. Ilie Verdeţ 2);

Miniştrii de externe ai RomânieiMiniştrii de externe ai Românieiîn perioada 1965-1989:în perioada 1965-1989:

• Ştefan Andrei (21 mai 1982 - 28 martie 1985) (guv. Constantin Dăscălescu 1);

• Ştefan Andrei (29 martie - 8 noiembrie 1985) (guv. Constantin Dăscălescu 2);

• Ilie Văduva (8 noiembrie 1985 - 26 august 1986) (guv. Constantin Dăscălescu 2);

• Ioan Totu (26 august 1986 - 2 noiembrie 1989) (guv. Constantin Dăscălescu 2);

• Ion Stoian (2 noiembrie - 22 decembrie 1989) (guv. Constantin Dăscălescu 2);