Curs 1 MEF
-
Upload
alex-belea -
Category
Documents
-
view
113 -
download
6
Transcript of Curs 1 MEF
Metode Aproximative-Metoda
Elementului Finit in Vibroacustica
Master anul I
Controlul zgomotelor si vibratiilor
Curs 1
Prof.dr.ing. Mihai Valentin PREDOI
Curs M.V. Predoi 2
Introducere
• Bazele metodei elementelor finite
– Aproximarea cu elemente finite. Principii, algoritmi generali: idealizare, discretizare, rezolvare, prelucrarea rezultatelor.
– Metoda matricelor de rigiditate. Exemplul tijelor.
– Asamblarea matricelor elementare, rezolvare, postprocesare. Aplicarea deplasărilor nodale impuse.
– Efecte termo-mecanice
Curs M.V. Predoi 3
Definirea problemei
• Proiectarea moderna a structurilor mecanice si a maşinilor presupune calcule de rezistenta si vibraţii in care să se recurgă la un minim de simplificări ale formei si condiţiilor la limite.
http://public.cranfield.ac.uk/ab051154/FEMEC/femec.htmlhttp://www.npd-solutions.com/feaoverview.html
http://illustrations.marin.ntnu.no/structures/analysis/FEM/index.html
Curs M.V. Predoi 4
REFERINTE
• K.-J. Bathe, Finite Element Procedures, Prentice Hall, N. Jersey, 1996.
• O.C. Zienkiewicz, R.L. Taylor, The Finite Elements Method, vols. 1-4, ed.5, Butterworth-Heinemann, Oxford, 2000
• S.S. Rao, The Finite Elements Method in Engineering, Elsevier Science & Technology Books, 2004.
• I. Pascariu, Elemente Finite, Concepte-Aplicatii, Ed. Militara, 1985
• M. Blumenfeld, Introducere in metoda elementelor finite, Ed. Tehnica, 1995
• M. Rades, Finite Elements Analysis, Printech, 2006 (http://www.scribd.com/doc/27919257/M-Rades-FiniteElementAnalysis)
• A. Pascu, Metoda Elementului Finit, curs online: http://www.omtr.pub.ro/didactic/mef_fim.htm
Curs M.V. Predoi 5
Scurt Istoric
• 1940: Utilizarea metodelor matriciale in calculul structurilor (A. Hrennicoff -1941 si formulare variationala R.Courant- 1942)
• 1947: O. Zienkiewicz – sinteza metodelor de calcul bazate pe discretizare
• 1960: R.W. Clough – introduce denumirea de “element finit”
• 1967: O. Zienkiewicz, Y.K. Cheung “The finite element method in structural and continuum mechanics: Numerical solution of problems in structural and continuum mechanics”
Curs M.V. Predoi 6
Programe de calcul
• SAP4 (1973), SAP5 and NONSAP
• NASTRAN (1965), PATRAN,
• ANSYS, Swanson Analysis Systems (1970),
• ADINA – developed by K.-J. Bathe at M.I.T. (1975),
• MARC – Marc Analysis Research Corporation,
• ABAQUS - Hibbitt, Karlsson @ Sorensen, Inc. (1978),
• COSMOS-M – Structural Research& Analysis Corp. (1985),
• SAMCEF - by SAMTECH (1965)
• ALGOR- ALGOR Incorporated – Autodesk
• COMSOL – Comsol A.B. (1998)
Curs M.V. Predoi 7
Etapele unei analize cu elemente
finite• Realizarea modelului (idealizarea)
– Simplificarea optimala a geometriei
– Stabilirea incarcarilor
– Stabilirea conditiilor la limita
• Preprocesarea (discretizarea) – Introducerea in programul de calcul a datelor de intrare
(geometrie, incarcare, conditii la limite) si realizarea structurii de elemente finite (noduri si elemente)
• Procesarea (rezolvarea problemei)– Programul calculeaza valorile cerute in fiecare nod al structurii.
• Postprocesarea (prelucrarea rezultatelor)– Utilizatorul extrage din rezultate, cele necesare unei analize
complete a problemei analizate.
Curs M.V. Predoi 8
Tipuri de calcule cu elemente finite
• Rezistenta structurilor – calcul static
• Vibratii: pulsatii si forme proprii
• Vibratii: raspuns dinamic la solicitari variabile in
timp
• Calcule termice: temperaturi si fluxuri de caldura
• Mecanica fluidelor: ideale, compresibile,
viscoase.
• Calculul campurilor electrice si magnetice
• L
Curs M.V. Predoi 9
Calcule de Rezistenta Materialelor
• Metoda deplasarilor
In rezolvarea problemelor de calcul pentru structuri mecanice apar patru tipuri de ecuatii:– Ecuatii de echilibru
– Ecuatii de compatibilitate geometrica,
– Ecuatii constitutive,
– Conditii la limite
Daca fortele si deformatiile sunt eliminate si problema se rezolva in deplasari ale nodurilor, atunci se aplica metoda deplasarilor.Dupa determinarea deplasarilor, se determina deformatiile, apoi acestea se inlocuiesc in ecuatiile constitutive si se obtin tensiunile.
Curs M.V. Predoi 10
Calcule de Rezistenta Materialelor
• Metoda tensiunilor
In aceasta metoda, pentru cazul structurilor
formate din tije, elementele structurii reale devin
elemente finite si sunt conectate in articulaţii.
Relaţiile intre forte si deplasări pentru fiecare
element sunt reprezentate printr-o matrice de
rigiditate. Pentru o structura formata din multe
tije, aceste matrice trebuie asamblate intr-o
matrice globala de rigiditate, a întregii structuri.
Curs M.V. Predoi 11
Exemplul unei tije
• Ecuatia de echilibru
• Ecuatiile constitutive si de compatibilitate: Hooke
• Sub forma matriceala:
Ref. M. Rades, Finite Elements Analysis, Printech, 2006
f1 f2
u1 u2
f1 +f2 =0
1 1 2
2 2 1
EA EAf u u
L L
EA EAf u u
L L
= = −
= = −
{ } [ ]{ }1 1
2 2
1 1
1 1
f uEAf k u
f uL
− = ⇔ = −
Matricea de rigiditate a elementului in coordonate locale (legate de element)
x
Curs M.V. Predoi 12
Transformări de coordonate
u2
u1 U2i
U1i
V2i
V1i
Y
Xθ
[ ]
1 1 1
2 2 2
1
11
22
2
cos sin
cos sin
cos sin 0 0 cos sin 0 0;
0 0 cos sin 0 0 cos sin
i i i i
i i i i
i
i i i ii
ii i i i
i
u U V
u U V
U
VuT
Uu
V
θ θ
θ θ
θ θ θ θ
θ θ θ θ
= +
= +
= =
X,Y = coordonate globale
(ale structurii in ansamblu)
u1,u2 = deplasări in sistemul
local (al elementului (i))
U1i,U2i, V1i,V2i = deplasări
in sistemul global (al
sistemului mecanic)
Curs M.V. Predoi 13
Proiecţii de forte
f2
f1 Fx2
Fy1
Fy2
Fy1
Y
Xθ
{ } [ ] { }
1 1 1 1
2 2 2 2
1
1 1
22
2
cos ; sin
cos ; sin
cos 0
sin 0;
0 cos
0 sin
x y
x y
x
y Ti i i
x
y
F f F f
F f F f
F
F fF T f
fF
F
θ θ
θ θ
θθ
θθ
= =
= =
= =
Curs M.V. Predoi 14
Matricea de rigiditate a unui
element (i) in coordonate globale
{ } [ ] { } [ ] [ ]{ } [ ] [ ][ ]{ }T T Ti i i i i i i i i iF T f T k u T k T U= = =
Matricea de rigiditate a elementului in reperul de coordonate globale
[ ] [ ] [ ][ ]
2 2
2 2
2 2
2 2
cos cos sin cos cos sin
cos sin sin cos sin sin
cos cos sin cos cos sin
cos sin sin cos sin sin
i i i i i i
T i i i i i ii ie i i i
i i i i i i i
i i i i i i
E AK T k T
L
θ θ θ θ θ θ
θ θ θ θ θ θ
θ θ θ θ θ θ
θ θ θ θ θ θ
− − − −
= = − − − −
Este o matrice: a) simetrica; b) singulara (matrice de ordin 4 si rang 1);
c) diagonal pozitiva
Curs M.V. Predoi 15
Exemplul unui sistem de tije
22 ,
2AE L
[ ]
1
12
3
3
11 1 1 1
21 1 1 1
51 1 1 1
61 1 1 1
U
VEAK
UL
V
→− − →− − = →− −
→− −
[ ]
1
11
2
2
11 0 1 0
20 0 0 0
31 0 1 0
40 0 0 0
U
VEAK
UL
V
→− → = →−
→
Ref. M. Rades, Finite Elements Analysis, Printech, 2006 (pag.25)
AE,L
6F
9F
22 ,
2AE L
12
3
1
2 3
[ ]
2
23
3
3
31 1 1 1
41 1 1 1
51 1 1 1
61 1 1 1
U
VEAK
UL
V
→− − →− − = →− −
→− −
Curs M.V. Predoi 16
Compatibilitatea deplasărilor
• Fiecare matrice de rigiditate a elementului se aplica
deplasărilor nodurilor de la capetele elementului.
• Deplasările posibile ale structurii se trec intr-o anumita
ordine intr-o matrice coloana.
• Legătura intre deplasările nodale ale unui element si
deplasările din matricea colana se face printr-o matrice
de poziţie.
[ ]{ }
1
1 1
1 22
3 2
3 3
3
1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0
0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 0 1
U
U V
V UP U
U V
V U
V
= =
[ ]{ }
1
11
211
22
32
3
1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0
0 0 0 1 0 0
U
VU
UVP U
VU
UV
V
= =
[ ]{ }
1
2 1
2 23
3 2
3 3
3
0 0 1 0 0 0
0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 0 1
U
U V
V UP U
U V
V U
V
= =
Curs M.V. Predoi 17
Matricea de rigiditate extinsa a unui
element • Matricele de
rigiditate extinse au ca scop sa distribuie coeficienţii matricelor de rigiditate ale elementelor astfel incat sa multiplice o aceeaşi matrice coloana a tuturor deplasărilor nodale ale structurii.
[ ] [ ]1 1 1
1 0 1 0 0 0
1 0 1 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 1 0 1 0 0 0
1 0 1 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
T EA EAK P P
L L
− − − = = −
ɶ
[ ] [ ]2 2 2
1 1 0 0 1 1
1 1 1 1 1 1 0 0 1 1
1 1 1 1 0 0 0 0 0 0
1 1 1 1 0 0 0 0 0 0
1 1 1 1 1 1 0 0 1 1
1 1 0 0 1 1
T EA EAK P P
L L
− − − − − − − − = = − − − − − − − −
ɶ
[ ] [ ]3 3 3
0 0 0 0 0 0
1 1 1 1 0 0 0 0 0 0
1 1 1 1 0 0 1 1 1 1
1 1 1 1 0 0 1 1 1 1
1 1 1 1 0 0 1 1 1 1
0 0 1 1 1 1
T EA EAK P P
L L
− − − − − − = = − − − − − − − −
− −
ɶ
Curs M.V. Predoi 18
Matricea de rigiditate globala
• Rezolvarea problemei presupune reunirea matricelor de rigiditate ale elementelor astfel incat coeficienţii matricei sa multiplice aceeaşi matrice coloana a deplasărilor întregii structuri.
• Matricea de rigiditate globala se obţine ca suma a matricelor de rigiditate extinse ale tuturor elementelor
[ ]
2 1 1 0 1 1
1 1 0 0 1 1
1 0 2 1 1 1
0 0 1 1 1 1
1 1 1 1 2 0
1 1 1 1 0 2
ii
K K
− − − − − − − −
= = − − − − − − − −
∑ ɶ
Curs M.V. Predoi 19
Conditii la limite si solicitari
22 ,
2AE L
AE,L
6F
9F
22 ,
2AE L
12
3
1
2 3
1
1
2
3
0
0
0
0
U
V
V
U
=
=
=
=
2
3
6
9
x
y
F F
F F
=
=
Curs M.V. Predoi 20
Rezolvarea sistemului de ecuatii
1
1
2
3
2 1 1 0 1 1 0
1 1 0 0 1 1 0
1 0 2 1 1 1 2 6
0 0 1 1 1 1 0
1 1 1 1 2 0 0
1 1 1 1 0 2 3 9
x
y
y
x
F
F
U F
F
F
V F
− − − − − − − −
= − −
− − − − − −
22 3
2 1 6 4;
1 2 3 9
U FEA FL FLU V
V FL EA EA
= ⇒ = =
Sistemul de ecuatii redus se obtine prin eliminarea liniilor si coloanelor pentru
care deplasarile impuse sunt nule:
Curs M.V. Predoi 21
Tensiunile in tije
• Tensiunile in tije se obţin din ecuaţiile
constitutive (in acest caz legea Hooke)
( )i ii i
i
E AT L
L= ∆ ( ) ( )2 1 2 1cos cosi i i i i i iL U U V Vθ θ∆ = − + −
Pentru exemplul considerat:
1 2 3; 4 2 ; 5 2T F T F T F= = =
Curs M.V. Predoi 22
Tema
• Studiu bibliografic de pe internet, privind documentatie asupra Metodei Elementelor Finite (Finite Elements Method FEM) si de analizat exemplele din lucrarile respective.
• Pentru laborator se vor relua pasii de calcul pentru structura data si se vor programa in Matlab (Scilab).
• Se vor modifica parametrii de calcul (Arii, forte, conditii la limite)