CURS I 10.10.2012GEOGRAFIA CA STIINTA

GEOGRAFIA poate fi definite prin 3 cuvinte: Sa aiba obiect propriu de studiu Sa se bazeze pe legi proprii Sa contina metode proprii de investigatiiInceputurile se gasesc inca din antichitate cand s-au manifestat doua directii: Baza de descriere CHOROGRAFIE Baza matematica, fizica, astronomicaObiect de studiu era pamantul luat ca intreg si analizat ca forma, alcatuire, etc.In antichitatea romana si perioada timpurie a evului mediu descrierile geografice aveau mai mult sau mai putin character practice. Accentul se punea pe cunoasterea pamantului, a regiunilor locuite, a cadrului natural, a denumirii tarii, etc.Marile opere ale antichitatii sunt descrierile lui Strabon si Ptolemeu.Epoca marilor descoperiri geografice, marcata prin modificari importante la nivelul gandirii geografice si in definirea obiectului geographic este etapa marilor explorari geografice de descriere a unor regiuni necunoscute, a explorarii fenomenelor natural si stabilirea unor corelari intre cadrul natural si cel uman. Reprezentarile cartografice devin tot mai exacte si detaliate primele grafii ale pamantului cuprind detalii legate de relief, ape, clima, vegetatie, actiuni ale omului.O importanta deosebita au avut-o cercetatorii: VARENIUS, ALL VON HUMBOLDT, KARL RITTER, TR. RATZED.ALL VON HUMBOLDT naturalist, considera in lucrarea sa COSMOS, ca geografia este o stiinta a lumii universului, unde pamantul este doar o componenta. Este prima data cand metoda observarii este folosita ca metoda de cercetare geografica si elaboreaza principiile de cauzabilitate si de comparative.La sfarsitul sec. al XIX-lea, se contureaza definirea acestui obiect de studiu al carui nume s-a schimbat mereu de la hartile topografice, fotografie, datele inregistrate si prelucrate din diverse domenii (meteorologei, hidrologie, biologie)Preluarea materialului se face prin mai multe metode:METODA MORFOMETRICA reprezentand analiza cantitativa pe baza reprezentarii pe cartograme a diferitelor indicii rezultate in urma masuratorilor effectuate de pe urma hartilor topografice, se pot realize diferite harti cu reprezentarea inclinarii versantilor, orientarea versantilor, a gradului de fragmentare.METODA BLOC-DIAGRAMA reprezinta tridimensionarea prin care se stabilesc corelatii intre diferitele elemente de relief, elemente de natura geologica, cat si alte component ale peisajului.METODA SCHITA-PANORAMICA reprezentarea schematic a elementelor specific unui sistem geographic local (asezari, relief, vegetatie etc).METODA DIAGRAMELOR folosirea in reprezentare a sirurilor de valori ale elementelor meteorologice, hidrologice, biogeografice de sol, atat individual cat si in sistem.METODA PROFILULUI GEOGRAFIC COMPLEX reprezentari sintetice pe anumite directii a principalelor elemente ale cadrului natural. Se pot complete diagramele separate de elemente, care nu pot fi trecute pe profil.In cercetarea geografica pe teren avem urmatoarele metode> Metoda cartarii geografice se bazeaza pe observatii, masuratori, comparatii pe hartile topografice, sunt marcate prin semen conventionale, unele elemente de mediu, iar in baza cercetarii acestora se pot obtine harti geografice stiintifice. Metoda schite de harta folosita pentru evidentierea unor detalii de peisaj Metoda crochiurilor folosita pentru evidentiereaq unor trasaturi majore ale peisajului Metoda profilelor schematice se aplica pentru evidentierea unor elemente de detaliu si realizarea unor profile de versanti si de sol.COSMOS geografia comparabila geomorfologia geografie generalaSe individualizeaza prima ramura a geografiei care are ca obiect de studiu invelisurile pamantului, in acest mod se pun bazele hidrologiei, climatologiei.Sec. XX are loc dezvoltarea geografiei modern delimitandu-se si stabilindu-se obiectul de studiu al geografiei.Una din cele mai cunoscute definitii geografia are ca obiect de studiu mediul geografic care este un sistem dinamic unitar, dar si diversificat local si regional, studierea alcatuirii lui naturala, relatia dintre component (atmosfera, hidrosfera, litosfera, biosfera) plus activitatile omului asupra lui.

DENUMIREA OBIECTULUI GEOGRAFIC. MEDIU GEOGRAFIC INVELIS GEOGRAF INVELIS TERITORIALIn ultimul timp se foloseste: Geo-sistem Invelis land-saptic - LANDSAFT Mediu inconjurator

INVELISUL TERESTRU reprezinta un spatiu larg a carui limita externa este data de marginea superioara a atmosferei la peste 65.000 km.LANDSAFT este o unitate teritoriala cu intindere diferita in care exista o oarecare omogenitate genetic si functie de camp natural de mediu Desertul Sahara.MEDIUL GEOGRAF este o notiune cu o sfera mai larga care cuprinde cele 6 subzistente: relief, apa, sol, aer,viata, societatea umana. Mediul geograf reprezinta obiect de studiu al geografiei, urmarit fie la scara globala, fie regional fie locala.MEDIUL NATURAL are caracter intuitiv si constituie o parte importanta din mediul geograf. Implica primele 5 componente ale acestuia cu relatiile dintre ele si exclude mai mult sau mai putin relatia cu activitatea umana.MEDIUL INCONJURATOR termen folosit de mai multe stiinte in sensul de spatiu unde omul este component principal, iar elementele naturale se combina cu cele construite sau modificate de om. Putem spune ca mediul inconjurator este alcatuit din 3 sisteme: Sistemul suportului ecologic Sistemul comunitatilor vegetale-animale Sistemul activitatilor umane de amenajare si utilizare a sistemului ecologic si sistemul comunitatilor vegetale-animale.METODE FOLOSITE IN STUDIEREA MEDIULUI GEOGRAFIC1. METODE GENERALE metoda analizei metodologia geografiei este un sistem complex care implica studierea fiecarui component a elementelor specific si a legaturii dintre component si elemente. Este necesar sa cunoastem alcatuirea si structura sistemului, modificat de functiile, componentele acestuia, etc. metoda sintezei metoda interioara care ii furnizeaza un bogat material faptic, din care mai multe fenomene similar, vor putea fi differentiate in commune si particulare, primele ducand spre sinteza. Prin acestea se cunosc mecanismele de functionare a sistemelor si relatiile dintre sisteme. metoda observatiei cea care sta la baza informatiilor necesare intocmirii unei lucrari, se aplica de obicei pe teren fie stationar, fie itinerary. Aceasta metoda ajuta la localizarea elementelor, descrierea lor, masuratori cu instrumente, analiza prototipurilor de sol, etc. metoda comparativa legata de metoda observarii. Pe baza observatiilor se obtin date privind procese, fenomene, forme, diferite locuri. Compararea lor conduce la diferite elemente commune, dar si la cele care le diferentiaza. Ea sprijina analiza si sinteza. 2. METODE FOLOSITE IN GEOGRAFIE:a. Metoda de cabinet folosita in fazele preliminare intocmirii unui studio fizico-geograf, sau in fazele de finalizare. In aceasta etapa se realizeaza harti,se elaboreaza idei, cea mai importanta fiind:b. Metoda de laborator realizarea de modele pentru urmarirea si definirea unor procese cum ar fi crearea artificial a unor forme de relief, bazine hidrografice, asezari, etc.

CURS II 17.10.2012UNIVERSULCOSMOSUL reprezinta un spatiu cu limite necunoscute unde material este organizata in structuri si forme care au diferite stadii de evolutie.In ultimul timp, limitele spatiului s-au inregistrat datorita perfectionarii instrumentelor de observatie.Acest spatiu se numeste UNIVERS OBSERVABIL sau METAGALAXIE.Limitele acestuia ar fi a 5 miliarde ani lumina.Dincolo de universal observabil se afla universal fizic, unde corpurile ceresti nu pot fi observate, ci doar intuite, datorita inflatiei ce o exercita asupra unor structure observabile.PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE UNIVERSULUIa. Transparent astfel limita pana unde se pot face observatii se afla la distante enorme.b. Omogen deoerece diversele componente apar distribuite uniform.Volumul universului este de 10 la puterea 80 metri cubiMasa este de 2,5 X 10 la puterea 54 kg.Greutatea 2,5 X 10 la puterea -26 kg/m cubEste alcatuit din: hidrogen, heliu, oxigen, carbon, azot, etc.In cadrul universului actioneaza o serie de forte: Gravitatia baza relatiilor corpurilor ceresti, tipul stelelor, planetelor etc. Forta electro-magneta determina emisia de unde radio si radiatii luminoase Forta nuclear si forta slaba actioneaza pe un spatiu limitat si este mai puternica decat Forta electro-magnetica care este slaba, manifestandu-se la nivelul particulelor elementare.In urma actiunii acestor forte s-a realizat evolutia universului, concentrarea materiei si individualizarea unor structuri cosmic, cu dimensiuni diferite (tip galaxiilor, tip planetelor, satelitilor, cometelor, etc.)STRUCTURA DIN UNIVERSMACROSTRUCTURILE formate din galaxii, cunoscandu-se peste 10 miliarde, care se asociaza in grupuri mari alcatuind roiuri si superroiuri de galaxii.GALAXIILE formate din sute de milioane, pana la miliarde de stele, rezultand astfel sisteme solare, nebuloase gazoase, formate din pulberi, atomi plus particule.Se presupune ca ar fi existand peste un milliard de roiuri, galaxii, cu o miscare in jurul axei mici, avand o masa de aproximativ 1,9 X 10 la puterea 30 kg.Greutatea lor scade de la centru spre periferie.In partea centrala se gaseste nucleul alcatuit din stele batrane si nori de plasma, iar pe masura ce ne indreptam spre periferie, stelele sunt tot mai tinere.A. Galaxia noastra face parte din sistemul solar, iar in apropierea galaxiei noastre mai gasim NORII LUI MAGELLAN, ANDROMEDA.

PRINCIPALELE TIPURI DE GALAXIIClasificarea este conceputa de HUBBLE, clasificare dupa forma avem. Galaxii spirale cele mai numeroase, sunt turtite si contin gaze. Nucleul este alcatuit din stele batrane, bratele avand forma de spirala. Galaxii eliptice sunt mai putine ca numar, au dimensiuni variabile, contur mai clar datorita scaderii continutului de praf, au luminozitate mai mare in centru si mai mica spre periferie rosie Galaxii neclarificate sau neregulate sunt galaxii tinere, cu un nucleu neregulat datorita vitezei mari de rotatie.B. Grupuri de galaxii CLUSTERE. Acestea sunt alcatuite din mai multe galaxii AndromedaC. Roiuri de galaxii SUPER CLUSTERE alcatuite din sute, mii de galaxii de tip deschis sau globular.D. Super roiuri de galaxii alcatuite din peste 40 de roiuri avand diametru foarte mare.MEZOSTRUCTURILE COSMICEa. Roiurile de stele grupuri de sute, mii de stele cu origine si varsta, precum si compozitie apropiata, avand ca nucleu un numar mare de stele si o zona periferica mai larga cu mai putine stele. Ele pot fi: Roiuri deschise cu aspect neregulat si cu un numar redus de stele Ursa Mare Roiuri globulare care cuprind un numar mare de stele.b. Stelele corpuri ceresti gazoase, cu forma sferica, lumina proprie, care au luat nastere prin concentrarea materiei in univers, sunt mici (neutronice) si mari (supergigantice). Stelele prezinta o serie de proprietati:LUMINOZITATEA reprezinta energia emisa de o stea pe secunda. Valoarea este de 10 la puterea 6 si 10 la puterea minus 6 in raport cu cea a Soarelui.TEMPERATURA aproximativ 2500/50.000 grade Kelvin, astfel pot fi stele fierbinti si stele reci.CULOAREA variaza intre rosu si albastruVARSTA stelelor variaza/oscileaza aproximativ 2 4 miliarde ani pana la aproximativ 10 miliarde aniCOMPOZITIA CHIMICA predomina Hidrogenul H 70-75 %, Helium He 20 25 %, alte elemente 5%.

TIPURI DE STELESe cunosc mai multe tipuri de stele: Stele normale, avand ca masa 1 sau 20 din masa Soarelui si o evolutie lenta Stele gigant, avand 30-50 din masa solara, o viata scurta si o luminozitate foarte mare. Stele super gigant lumina foarte mare, dar au cea mai scurta viata Stele pitice sunt de dimensiuni mici, masa este aproape de cea a soarelui, luminozitatea variabila, culoare alb-cenusiu, pot fi pitica alba, pitica galbena, pitica neagra. Pulsarii stele aflate in faza finala de evolutie, formate in urma exploziei unei stele gigant, emit unde radio, iar masa este mai mare decat a soarelui. Gaurile negre nucleu de stele explodate, cu o greutate foarte mare, gravitatie puternica care impidica emiterea de radiatii, luminoase, devenind astfel invizibile. Novele sunt din urma exploziilor termonucleare, au o stralucire puternica, iar in urma exploziilor in jurul nucleului se intend nebuloase. Supernovele formate ca urmare a exploziilor. Sunt forme nucleare in faza finala de evolutie a unor stele gigant. Au nucleul format din fier, iar invelisurile din siliciu, magneziu, carbon, heliu, hidrogen si oxigen.In urma exploziilor, invelisurile exterioare sunt expulzate de nebuloase.Materia interstelara spatial dintre galaxie este alcatuir dintr-o materie rarefiata formata din gaze (molecule de oxigen, carbon, elemente grele) care se concentreaza sub forma unor nori gazosi si pulberi formate din particule submicronice de cristale si grafit care determina oricare in anumite conditii formarea unor formatii de tip PROTO-STEA.ORIGINEA I EVOLUIA UNIVERSULUIMODELUL BIG-BEN s-a bazat pe teoria universului in expansiune, susinut de legea HUBBLE, care spunea ca indeprtarea galaxiilor, una de cealalta se realizeay proporional cu distana dintre ele. Aceast teorie prevedea compoziia universului ca fiind formata predominant din hydrogen, heliu, radiaie de fond.Ca urmare, la momentul Big-Benului, vrsta universului este apreciata la 15-18 miliarde de ani.n acesta interval au existat mai multe etape: etapa universului radiativ care a durat 1 milion de ani, perioada n care s-au desfasurat mai multe momente, marcate de variaia principalilor parametrii de presiune, greutate, alctuire. Cel mai important moment a fost determinat de scaderea temperaturii, rezultnd astfel principalele transformri fizico-chimice. Se poate vorbi de un moment 0 (zero), care corespunde unei limite a cunoasterii dincolo de care putem preciza cu exactitate ceea ce s-a ntmplat. Etapa universului material dup un million de ani, Big-Ben i n care materia incepe s predomine radiaia.Predomin material si va declana fora de gravitaie care va structura material i o va erarhiza n galaxie, stelele, planetele, sateliii, etc. Acestea s-au format de-a lungul mai multor etape n care temperatura si reaciile termonucleare au avut un rol esenial. Putem spune c n evoluia universului au rezultat mai multe generaii de stele cu masa diferita. Cele mai vechi (n partea central) datorit greutii mari, pe cnd cele mai noi (spre exteriorul galaxiei) prezentnd o structur complex.

CURS III CONTINUARE CURS IIFace parte din grupul total alctuit din 24 galaxi care prezint un sistem cosmic, care prezint peste 150 miliarde de stele de tipuri i vrste diferite, numeroase roiuri, inclusive Soarele. Se mai adauga numerosi atomi, particulele atomice, pulberi neutronice cu o raspndire neuniform. Face parte din grupul galaxiilor spiral turtite care prezint urmatoarea alcatuire: n partea central se afla bulbul cu aspect de sfer turtit, cu o greutate mare de stele i materie interstelar. Discul are aspect turtit, cu stele grupate n partea central. Diametrul este de 150.000 parseci (pc).HALOUL apare la exterior ca o sfer, cu materie gazoas, rarefiat. Masa galaxiei este de aproximativ 1,99 X 10 la puterea 33 kg. Micare ade rotaie se realizeaz n jurul axei mici, parcurgnd o orbit eliptic. n aproximativ 200 milioane ani, cu o vitez de 200,250 km/secund, Vrsta galaxiei noastre este de aproximativ 12 miliarde ani.SISTEMUL SOLAR este format dintr-o stea de marime mijlocie (Soarele) plus corpuri cosmice care se nvrtesc in jurul acestuia. De-a lungul timpului au fost elaborate mai multe concepte privitoare la evoluia acestuia, concepte care au stat la baza unor modele de cunoatere.1. MODELUL SISTEMULUI GEO CENTRIC a fost abordat de Ptolemeu, Aristotel, care au considerat ca Pamntul fiind poziionat n centrul ntregului system, considerndu-l imobil, iar n jurul sau se deplaseaz soarele, luna, planetele i stelele.2. MODELUL SISTEMULUI HELIOCENTRIC susinut de ctre Nicolaus Copernic, Galileo Galilei, Geordano Bruno, care susin c soarele este fix, situate n centrul universului, iar pmntul i stelele se nvrtesc cu o micare uniform n jurul lui pe orbite circulare. S-a emis i o ipotez conform creiapmntul execut o micare de rotaie n 24 ore i una de revoluie intr-un an.VRSTA SOARELUI este de aproximativ 4,6 5 ani, fiind alctuit din materie cosmic. n prima parte a evoluiei sale, Soarele a fost un corp mai luminos i mai fierbinte, dar n urma exploziilor solare, razele sale s-au micorat. Soarele este o stea de mrime mijlocie, cea mai aproape de pmnt, are form de sfer, alctuit dintr-un gaz incandescent. n partea central atinge temperatura de 1,5 grade Kelvin, iar la suprafa 5700 grade Kelvin.STRUCTURA INTERN alctuit din nucleu i 2 nveliuri. Nucleul prezint hidrogen 50%, heliu 40 %, elemente grele 2 %, plus alte elemente. n interiorul su au loc reacii termonucleare care determin o temperatur de pn la 15 milioane grade Kelvin, iar n urma acestor reacii se degaj mari cantiti de energie sub forma de radiaii electro-magnetice.ZONA RADIATIVA este nvelisul care ocup cea mai mare parte din soare, conine hidrogen 70 % i are o temperature de 5 milioane grade Kelvin.ZONA CONVECTIV face trecerea la fotosfer, energia de aici este transferata spre exterior, prin intermediul curenilor de convecie. Aceti cureni produc principalele fenomene din fotosfer i transport Q (cldura) spre suprafa.ATMOSFERA SOLAR1. FOTOSFERA este principala parte a atmosferei de la care se propag spre exterior lumina emanat de soare, are o grosime de 300-500 km i concentreaz cea mai mare parte din masa atmosferei solare. n alctuirea ei intr hidrogen 92 %, heliu 7,8 %, alte elemente 0,2 %. n cadrul fotosferei au loc o serie de fenomene ( granulele sunt provocate de curenii de convecie care strpung uneori fotosfera. Se manifest ca o deplasare a gazelor n sus sau jos, au durat de 5-10 minute, la o temperature de 100-300 grade Kelvin. ntre granule exist puncte negricioase care prin evoluie se transform n pete.FOCULELE sunt arealul cu strlucire mare aflate n jurul petelor solare. Oricare ca urmare a intensificrii cmpului magnetic determinate de activitatea convectiv. Durata de via este de 15 zile i ating o temperatur de 200-300 grade Kelvin.PETE SOLARE sunt areole cu dimensiuni variabile care apar n fotosfer sub forma unor pete ntunecate. Pot s apar grupate sau isolate, s ating temperature de 4000 grade Kelvin, iar n funcie de stadiul de evoluie sunt cunoscute 9 categorii notate cu litere de la A la J. n interiorul acestora, curenii convectiviformeaz vrtejuri magnetice care ajung la suprafaa fotosferei determinnd perechilor de pete numarul petelor solare de-a lungul unui ciclu solar de 11 ani, iar durata punctelor solare variaz de la o sptmna la cteva luni.2. CROMOSFERA se desfoar la exteriorul fotosferei i este alctuit din gaze rarefiate, temperature este mare la contactul cu fotosfera spre exterior unde ajunge la 0,5 milioane grade Kelvin.PRINCIPALELE FENOMENE CARE SE PRODUC IN CROMOSFER SPICULELE sunt punctele n care se concentreaz cmpul magnetic. Se prezint ca nite jeturi de gaze, care se ridic din cromosfer.Ating nlimea de 10-12 mii km, durat de la 2-3 minute la 10-15 minute. Au aspectul unor areole strlucitoare la partea superioar a cromosferei, fiind influenate de activitatea solar intens. ERUPIILE CROMOSFERE3. COROANA SOLAR este nveliul exterior al atmosferei solare dezvoltat inegal ntr-un spaiu inegal, nconjurat de mai multe raze solare. Se poate observa o coroan interioar i una exterioar. Temperaturile cresc ajungnd pn la 1,5 milioane grade Kelvin, n coroana interioar i scad la 1 milion grade Kelvin n coroana exterioar.La partea superioar a cromosferei se produc erupii massive. Cele mai mari dintre acestea au aspect de protuberan. Protuberanele i-au forma unor limbi de gaze, care conin un amestec de particule i gaze c eating temperature foarte mari. Protuberantele pot fi calme (cu o lung perioad de activitate) sau pot fi protuberane scurte , cu o perioad de activitate de cteva minute i au o nlime de cteva sute de kilometrii i o strlucire forte mare.3. VNTUL SOLAR reprezint radiaia corpuscular emis de ctre soare n spaiul interplanetary, alctuit din protonii, electronii, ionii, emii din coroan, fluxurile ating viteze mari de pn la 100-500 km pe secund. Vntul solar influenez cmpul magnetic i termic i determin producerea unei presiuni asupra magnetosferei, formarea aureolelor boreale, a furtunilor magnetice, a altor fenomene.ACTIVITATEA SOLAR totalitatea fenomenelor care au loc n diferite pri ale atmosferei solare reprezint activitatea solar. Aceasta este legat n principal de evoluia cmpului magnetic. Activitatea solar atinge un maxim atunci cnd cmpul magnetic prezint valoarea maxim. Aceast activitate se manifest sub forma unor fenomene solare : tipul petelor, protuberanelor, exploziilor.

CURS IV 31.10.2012MERCUR cea mai apropiata planeta de soare, iar prin dimensiune este una dintre cele mai mici planete din sistemul solar. Miscarea de revolutie este de aproximativ 87 de zile, iar cea de rotatie este mai lenta de 58 de zile, durata zilelor si noptilor fiind de aproximativ 30 de zile terestre.Atmosfera este foarte rarefiata, alcatuita din heliu, S-a format in urma concebtrarii materiei Structura sa a fost determinat de apropierea de soare, care a determinat pierderea in spatiu a materialelor usoare Nucleul este alcatuit din fier Material este solida, lichida, iar mantaua este alcatuita din material grele Prezinta un camp magnetic slab Relieful este alcatuit din cratere de dimensiuni mici sau mari numite baize, Platourile si campiile sunt rezultate in urma impactului meteoritic Temperaturile prezinta valori diferite la nivelul celor doua emisfere in emisfera insorita, temperature oscileaza intre 400-700 grade Celsius, iar in emisfera sudica -700/ - 100 grade Celsius. Aceste temperature se datoresc lipsei de atmosfera si a vitezei de rotatie redusa. VENUS a doua planeta in ordinea departarii de la soare, este cea mai apropiata planeta de pamant, prezentand marimi fizice apropiate de cele ale pamantului. Miscarea de revolutie este de 224 zile terestre, iar miscarea de rotatie este retrograda de la est la vest, foarte lenta Structura interna a planetei este mai putin cunoscuta, mai importanta fiind scoarta, care este mai groasa decat a pamantului, alcatuita dintr-un strat granitic si unul bazaltic. Relieful s-a format prin 3 mecanisme eruptii vulcanice, impact meteoritic si activitate tectonica. Formele de relief sunt reprezentate de continente: exemplu afrodita, alpha region, marea campie venetiana Atmosfera este alcatuita din formatiuni noroase, in compozitia carora intra dioxidul de carbon peste 90 %, oxygen, azot, vapori de apa, hydrogen, dioxid de sulf, hydrogen sulfurat. Formatiunile noroase reflecta peste 70 % din radiatie, la scoarta ajungand doar o cantitate redusa Temperaturile scad de la 650-750 grade ecuator spre 250-300 grade spre poli, intre zona umbroasa sic ea insorita acestea fiind de 100 grade.MARTE este a patra planeta de la soare prezentand caracteristici asemanatoare pamantului. Miscarea de rotatie este de 24 ore si 34 minute, iar cea de revolutie are o orbita eliptica determinand o succesiune a anotimpurilor. Campul magnetic este slab, iar structura interna este asemanatoare cu a pamantului,cu un nucleu format din elemente grele, cu o manta alcatuita din roci ultrabaltice si o crusta formata in urma eruptiilor vulcanice. La suprafata se afla praf amestecat cu apa de aproximativ 1 % si dioxid de carbon inghetat care vara se dezgheata pe o adancime de 50 cm. relieful este alcatuit din continente ce contin suprafete intinse de deseret, alcatuit din argila, nisip de culoare rosiatica, mari cu o culoare ce variaza sezonier, canale cu aspectul unor benzi aproape drepte care traverseaza continental, cu ape calde si reci cu temperature mai mari in timpul iernii si reduse in timpul verii. Relieful a luat nastere in urma activitatii vulcanice, a bombardamentului meteoritic, eroziunii vantului si apei, in prima parte a evolutiei planeta prezinta o denivelare maxima intre zona cea mai inalta OLIMPUS 15 km si joasa adancimi de 25 km. formele de relief au luat nastere si datorita ciocnirii a 2 platforme tectonice, rezultand fosele. Vulcanii sunt gigantic situati in nordul planetei formand un lant muntos numit THARSIS, vai, campii de nisip prezente pe fundul unor depresiuni mari sau la periferia unor calote glaciare. Atmosfera planetei este alcatuta din dioxid de carbon 95 %, heliu, azot, argon, oxygen si gaze rare. Apa este in cantitati mici, iar vaporii de apa se condenseaza in jurul particulelor de praf si cad sub forma de zapada. Temperatura variaza in cursul unei zile 15-20 grade, iar noaptea -40 grade. Vanturile sunt puternice generate de diferentele de temperature dintre zona calda si zona rece. Furtunile polare se gasesc la intalnirea aerului polar cu cel tropical. Inclinarea axei planetei determina prezenta anotimpurilor, astfel incat in emisfera sudica este primavara care este scurta si calda, iar toamnele si iernile sunt lungi si reci. Are 2 sateliti. PHOBOS si THARSIS.JUPITER este al doilea corp ceresc in ordinea marimii din cadrul sistemului solar, cu o miscare de rotatie de 9 ore si 50 minute, care se realizeaza la viteza de 64 km/secunda.structura interna este alcatuita dintr-un nucleu cu un continut de elemente grele in special fier cu un rol important in actiunea campului magnetic al planetei.Temperaturile ating 50.000 grade Celsius, emitand o energie de 1,7 ori mai mult decat energia primita de la soare. Mantaua lichida este alcatuita din heliu lichefiat, iar temperaturile sunt mai mari de la partea superior spre baza.Prezinta o atmosfera cu o grosime de peste 100 km, alcatuita din hydrogen 82 %, helium 17 %, metan ammoniac, vapori de apa. Contine elemente usoare,iar prezenta lor se datoreaza distantei mari fata de soare.BENZI LUMINOASE stralucitoare care alterneaza cu cele inchise la culoare, dispuse paralel cu ecuatorul.Culoarea benzilor difera de la rosu,roz, maron,gri, fiind dependente de aerosoliSOARELE a fost redat in filme ca Egiptul Taramul Soarelui Soarele Leul in infernPopoarele antice venerau soarele considerandu-l un zeuTemperatura la suprafata este de 6000 grade celsiuEste format din gaze si a parta stare de agregare plasmaStelele de plasma2006 eclipsa totala de soare

CURS VI 14.11.2012JUPITERCirculatia maselor de aer este contestata de unii specialist insa specific lui Jupiter este Marea Pata Rosie, considerata ca fiind un anticiclon cu activitate continua care se deplaseaza in jurul planetei aproximativ 6 zile.Inelul lui Jupiter se desfasoara in jurul orbitei planetei la o distant de aproximativ 500 mii de km, fiind alcatuit din praf, bolovani, gheta,sateliti si care efectueaza o miscare de rotatie de aproximativ 7 ore.Satelitii lui Jupiter sunt 4 mari si 12 mici, orbitele satelitilor sunt circulare(usor eliptice,iar orbitele celorlalti au o extremicitate foarte mare.Primii 12 sateliti au o miscare de evolutie in sens direct, iar ultimii in sens retrograde. Cei mai cunoscuti sunt:JO prezinta o activitate vulcanic intern, cu un relief ondulat cu vi drepte i lacuri cu sulf.EUROPA prezint o structur complex, un relief format din cratere din capactul meteoritic i o plato de ghea.GAMIMETE prezint un relief cu depresiuni, rezultat n urma impactului cu meteorii i o plato de ghea.CALLISTO cel mai vechi satelit care prezint depresiuni ce au luat natere n urma impactului meteoritic, iar la suprafa se observ o plato de ghea provenit dintr-un ocean existent n primele faze de evoluie. Asteroizii lui Jupiter sunt primele faze de evoluie.1. Aster provine de la greci , Ahile, Ajax, Nestor2. Aster de la troieni piramidaSATURN prezint o micare de rotaie de 10 ore i 40 minute, format dintr-un nucleu solid alctuit din silicai, oxizi metalici i ghea, i o manta alctuit din hidrogen, care prezint temperature foarte mari. Atmosfera planetei este format din hidrogen 83 %, heliu 11%, carbon, metan. Stratosfera i troposfera sunt alctuite din gaze cu temperaturi de 180 190 grade, exosfera fiind format dintr-un amestec de hydrogen i heliu.n cadrul atmosferei se observ un inel gros alctuit din hydrogen atomic. Acesta ar proveni din captarea de ctre planet a unei pri din gazele atmosferei sale titan. La partea superioar a atmosferei ntlnim benzi cu limi diferite, mai nchise sau mai deschise la culoare, paralele cu Ecuatorul i o Pat Mic Roie, un anticiclon, iar n zonele polare se manifest aureolele polare.INELELE LUI SATURN reprezint mici corpuri cosmice notate cu litere de la A la E. Originea inelelor este legat de explozia unui corp captat de Saturn. n alctuirea acestor inele intr praful, pietricele, bolovanii, blocuri de mari diametre, care mpiedic mprtierea elementelor unice i impugn limite fiecrui inel.SATELIII LUI SATUN - sunt n numr de 18, situai la distane mari i n mare parte la exteriorul inelelor (TITAN, CUNOS), alctuii din roc i ghea i prezint un metan lichid datorit temperaturilor foarte sczute - 170 grade Celsius.URANUS este a aptea planet de la Soare, micarea de rotaie este de 10 ore i 49 de minute, micarea de revoluie este n sens retrograde. Structura planetei prezint un nucleu format din silicate i fier sub form solid sau lichid. Temperaturile ating 1000 grade Celsius, iar mantaua este format din ghe de metan, ap i ammoniac. Atmosfera la exterior este mai ramificat, format din hydrogen atomic i mai dens n apropierea planetei, avnd o culoare roie-portocaliu. Temperaturile ating - 200 grade Celsius. n cadrul atmosferei observm benzi ntunecate i luminoase, care corespund unor formaiuni noroase. Planeta prezint 2 inele nguste, ntunecate, formate din particule mai mici sau mai mari, din bolovani, roci i blocuri de roc. Planeta prezint 15 satelii, cei mai mari cu o micare de revoluie retrograd, iar ceilali una direct( OBERONI, TITONIA, UMBRIELI, ARIEL, MIRONDA).NEPTUN a opta planet de la Soare, cu o micare de rotaie de aproximativ 17 ore, cu o structur intern alctuit din nucleu solid compus din fier i silicai, nconjurat de un nveli lichid, gros format din metan i ammoniac. Atmosfera este alctuit din metan, ammoniac, hydrogen i atinge o temperatur de 200 grade Celsius. Prezint un inle i 8 satelii, cei mai cunoscui fiind TRITON i NEREIDA.PLUTO este a noua planet de la Soare, cea mai mic din sistemul solar. Excentritatea orbitei este cea mai mare din intreg sistemul solar , planul nclinat al axei sale este foarte mare, n raport cu planul elliptic, ceea ce arat c Pluto poate fi un satelit al lui Neptun care a fost smuls din sistemul acestuia n urma atraciei determinat de o alt planet exterioar. Atmosfera este alctuit din metan i prezint un satelit numit SHARON.ASTERIOZII reprezint corpuri cereti cu dimensiuni mici care se deplaseaz n jurul soarelui pe orbite eliptice i care nu au lumin proprie. Cel mai mare asteroid este CERES cu 6,078 Km, urmat de POLLOS VESTA, DAVIDA, etc.Perioada de revoluie este diferit de la un asteroid la altul, cuprins ntre 3-14 ani. Micarea de rotaie se ralizeaz de la cteva ore pn la 24 ore. n zona dintre planetele Marte i Jupiter, exist o grupare de peste 4000 de asteroizi din care 30 se deplaseaz pe orbite eliptice foarte lungi, intersectnd orbitele mai multor planete. Forma asteroizilor este neregulat cei mai muli avnd aspect de sfer. ORIGINEA ASTEROIZILOR sunt 2 ipostaze:1. prima este c asteroizii ar fi rezultatul distrugerii unei planete asemntoare Pmntului2. Teoria planetei rotate care susine c ntre Marte i Jupiter, procesul de concentrare a materiei a fost lent, rezultnd astfel formaiuni simple de tipul planetoizilor, iar presiunea temperaturii crete forat, i puterea de atracie a mpiedicat formarea de planete.STRUCTURA asteroizii sunt corpuri solide alctuite din fier, mai ales cei care se afl la distane mici de Soare, fa de cei cu orbite largi ce sunt alctuii din roci carbonice. Au mas mic, gravitaie redus.METEORIII sunt corpuri comice care ptrund n atmosfera terestr cu dimensiuni submilimetrice, cunoscute ca pri meteoritice/cu diametere de la ctiva centimetri pn la civa metri numii meteorii. Cei care au mas foarte mare se numesc BOLIZI , iar dac ajung la suprafaa terestr formeaz cratere.Meteorul este termenul care se refer la dra luminoas care se observ pe parcursul trecerii prin atmosfera terestr. Mai sunt numite i stele cztoate. Aceste fenomene se desfoar la 120-180 km de Pmnt, iar acetia ptrund n atmosfer cu o vitez de 5 km pe secund, iar datorit frecrii cu aerul se nclzesc i dispar. n urma acestui fenomen rezult o lumin de culoare roiatic, galben, fum gri n funcie de compoziia fiecrui meteor.FORMELE DE MANIFESTARE METEORITIC pot fi izolai, roi meteoriic, acest fenomen manifestndu-se n diferite perioade ale anului ce corespund cu poziia pmntului n dreptul diferitelor constelaii. Se mai poate observa o ploaie meteoritic toridele, perseidele, leonidele, iar fenomenul are ca durat de la cteva secunde la cteva minute cu o vitez medie de 40 km pe secund.

CURS VII 21.11.2012COMPOZIIA CHIMIC A METEORIILORMETEORIII sunt formai din atomi de hydrogen, oxygen, azot sodium, magneziu, aluminiu siliciu, calciu, mangan, fier, etc, existnd n funcie de acestea 3 tipuri care reflect diferitele stadii de evoluie:a. Meteorii feroi care conin o cantitate de peste 80 % fierb. Meteorii pietroi, care conin oxygen 30%, siliciu, magneziu, fierc. Meteorii micti care conin fier, siliciu, magneziu i manganPtrunderea meteoriilor n atmosfer depinde de traiectoria pe care acesta l face cu suprafaa atmosferei n spaiul interplanetar, iar dac traiectoria este perpendicular pe suprafaa atmosferei, acetia vor ptrunde i vor ajunge sau nu la suprafaa terestr.ORIGINEA METEORIILOR se presupune c meteoriii alctuii din elemente uoare au rezultat n urma degradrii cometelor, iar alii n urma distrugerii asteroizilor. Deplasarea prin atmosfer este marcat de o strlucire puternic, ce se mrete pe msura apropierii de suprafaa terestr determinnd o und de oc, fenomene acustice (tunete) i o coad lung de fum. n urma impactului cu solul ia natere un crater mare. Cele mai multe zone de impact meteoritic de pe Terra sunt n SUA, CANADA, AUSTRALIA.COMETELE sunt corpuri cereti care descriu orbite alungite n jurul Soarelui, la deprtri mari, pe orbit apar ca nite blocuri cu dimensiuni mai mici, care cresc pe msur ce se apropie de Soare, iar datorit unor transformri fizico-chimice ele devin strlucitoare asemenei corpurilor cereti, ele devin vizibile pe bolta cereasc i apar ca nite stele cu coadpletoas.ORIGINEA COMETELOR 1. ipoteza originii interstelare Soarele n drumul su trece printr-o nebuloas i atrage o parte din material acesteia care se va nscrie pe diferite orbite.2. ipoteza originii planetare presupune c originea acestora ar fi rezultat din explozia unor planeteCOMETELE sunt alctuite din:1. NUCLEU o component permanent din care se dezvolt acele elemente pe msura apropierii de Soare. Are dimensiuni mici i o form neregulat. Este alctuit dintr-un amestec ngheat de pulberi solide, metan, hydrogen, care pe msura apropierii de soare se volatilizeaz, rezultnd coada i coama cometei, care se ntinde pe milioane de kilometrii . Apropierea prea mare de soare, determin o via scurt a cometei, acesta volatilizndu-se, explodnd n mai multe dimensiuni care se volatilizeaz repede.2. COAMA COMETEI se dezvolt n jurul nucleului cu care alctuiete capul cometei, are o raz de pn la 100.000 de km i o strlucire ce crete spre nucleu. Dimensiunile cometei sunt foarte mari peste 100.000 milioane km lungime, iar coama este n prelungirea ei.3. COADA COMETEI poate fi de 2 tipuri: coad ionic de culoare bleu alctuit din gaze coad de pulbere de culoare galben-portocaliu, alctuit din pri solide. Pe msura apropierii de Soare, din nucleu rezult mari cantiti de gaze ce se desprind i formeaz coada.Strlucirea cozii este mai mare n apropierea nucleului i slbete spre periferie. Deplasarea cometelor se realizeaz pe orbite cu form i dimensiuni diferite, care pot fi circulare, eliptice, parabolice. Cometele execut micri de revoluie i dimensiuni diferite, pentru acest motiv fiind mprite n: COMETE PERIODICE cu o durat de 200 ani HALLEY, RIGOLLET atracia exercitat de unele planete gigant asupra cometelor a determinat gruparea acestora n familia de comete ce apar n vecintatea lui Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. COMETE APERIODICE cu orbite lungi care ies din spaiul sistemului solar, cu o perioad de peste 32 mii ani.LUNAEste singurul satelit natural al Pmntulu i cel mai apropiat corp ceresc de Pmnt. Distana medie dintre Pmnt i Lun este de 384.403 km. Masa Lunii 7,33 X 22 kg. Este al cincilea satelit din sistemul solar, suparafaa 3,79 X 10 la puterea 7 km ptrai. Parcurge o orbit eliptic n jurul Pmntului, cu o vitez de 1,02 km pe secund, are o micare de rotaie egal cu cea de revoluie i ca urmare va expune pe Terra aceeai emisfer.ORIGINEA I EVOLUIA LUNII ipoteza originii terestre se presupune c luna a rezultat din desprinderea din Pmnt la nceputul evoluiei acesteia cnd avea o rotaie mai rapid i cnd a rezultat din planet o protuberan care s-a desprins de Pmnt, datorit vitezei inegale a micrii de rotaie protuberana s-a rupt. Ipoteza originii extraterestr presupune c luna ar fi fost un corp ceresc captat de Pmnt, ce a luat natere prin aglomerarea materiei dintr-un nor de corpuri i particule.RELIEFUL este accidentat, rezultat n urma impactului cu meteorii, ntlnim zone mai nchise la culoare, numite vi i depresiuni i zone strlucitoare formate din continente i mri.MRILE DE LUN sunt suprafee joase, plane, cu denivelri, din materii de bazaltcare sunt desprite de culmi, creste alungite i chiar sisteme muntoase cu lungimi de km i nlimi 100-300 m. Cele mai cunoscute sunt: IMBRIUM, CRISIUM, ORIENTAL, NECTALIS, HUMORUM, NUBIUM, GRIMOLNI.BAZINELE sunt depresiuni cu diametre de peste 300 km, rezultate n urma impactului cu asteroizii.. Aceste depresiuni pot include mri bazaltice i prezint creste laterale PROCELLARUM i POLUL SUD AITKINS.ANURILE prezint aspect arcuit, cu fundul plat i perei abrupi i drepi.MUNII cele mai nalte forme cu lungimi de 7000-9000 km. Se desfoar n jurul mrilor sau al craterelor mari, alctuite din bazine ALPI, APENINI, CARPAI, CAUCAZ.CRATERELE au rezultat n urma impactului cu meteoriii, n urma erupiilor vulcanice. Craterele de impact au luat natere din ciocnirea cu meteoriii i asteroizii mici, n urma impactului s-au format depresiuni pe fundul crora material topit s-a ntrit. n zonele laterale, din bucile de meteorit mprtiate, au rezultat cratere secundare cu dimensiuni diferite. Craterele simple au diametrul de peste 20 km, margini dispuse n trepte. Craterele vulcanice sunt mai puine, au dimensiuni mai mici i pot fi grupate n: Domuri cu cratere rezultate din erupii fluide din basalt Conuri cu cratere de dimensiuni mici aflate n zona mrilor lunare Depresiuni vulcanice cu diametre ntre 1-5 km aflate n mijlocul craterelor meteoritice foarte mari.

CURS VIII 28.11.2012ALCTUIREA PETROGRAFICntlnim roci magmatice rezultate din impactul cu meteoriii, de tip bazaltice i gabbrourilor; - roci sedimentare formate din acumularea fragmentelor de meteorii; regolitrul care formeaz o ptur de materiale dezagregate i dezagregarea meteoritului prezentnd grosimi de peste 10 m. Datorit diferenelor de temperatur de la zi la noapte, procesul de frmiare al rocilor este intens, acestea ajungnd la stadiul de praf.STRUCTURA LUNII scoara cu o grosime de 80 km, alctuit din roci primare mantaua este al doilea strat pn la adncimea de peste 5000 km mezomantaua 500-1000 km format din elemente feroase mantaua inferioar adncimea de pn la 1000 km, alctuit din elemente grele nucleul format din fier i sulfur de fierFAZELE LUNII faza de lun nou corespunde alinierii celor 3 corpuri cereti SOARE, LUN, PMNT, n poziie de conjucie, adic luna i Soarele rsar n acelai timp faza de crai nou se produce cnd ntre Lun i Soare, exist o diferen pe bolta cereasc de 45 grade. Luna se afl sub form de secer cu coarnele orientate spre stnga. Faza de lun plin se produce atunci cnd cele 3 corpuri cereti sunt din nou pe linie, numai c Pmntul se interpune ntre Lun i Soare Faza de corn atunci cnd Luna are forma de secer, dar coarnele sunt orientate spre dreapta.ECLIPSELE pentru producerea lor, n sistemul solar trebuiesc ndeplinite cteva condiii: corpul principal care lumineaz este soarele corpul care produce conul de umbr sunt planetele i asteroizii acestora Pmntul cu Luna, Jupiter cu Marte cu sateliii lorProducerea eclipselor se realizeaz atunci cnd corpurile cereti se afl pe aceeai linie, dar n aceste condiii se pot manifesta 2 situaii ntre soare si planet se interpune satelitul; - intre soare i satelit se interpune planeta.Se produce atunci cnd vorbim de o raportare a poziiilor planetelor i sateliilor la stele, atunci manifestndu-se fenomenul de eclipsare a stelelor.MAREELE reprezint micrile periodice ale unor poriuni de la exteriorul scoarei terestre a apei oceanice sau atmosferei, ca urmare a traciei reciproce dintre Pmnt, Soare i Lun i planetele din sistem. Dac ne raportm la cele 3 corpuri cereti, atracia cea mai puternic se exercit din partea Lunii, deoarece distana este mai mic dintre Pmnt i Lun (384000 km), n raport cu cea dintre Pmnt i Soare (1,5 milioane km).MAREEA TERESTR- influenat de partea exterioar a soarelui este foarte mic ca dimensiuni deoarece intervine rigiditatea materiei solide din care Pmntul este alctuit. Mrimea acesteia este de 23 cm n zona cald, 10-15 cm la latitudine medie i foarte mic n zona polar.MAREEA OCEANIC un fenomen foarte activ datorit apei care este maleabil la deformare. Mareele constau n fenomenul de ridicare coborre succesiv a apei de la suprafaa oceanului planetar. Acest fenomen se realizeaz urmare a atraciei exercitate de Lun i de Soare, prezentnd valori diferite ntre timp i spaiu.FORMAREA PMNTULUI I CONSECINELE GEOGRAFICEDe-a lungul timpului n funcie de cunotiinele i a concepiilor filozofice s-au emis mai multe teorii asupra formei pmntului ns doar cteva au fost luate n considerare: PMNTUL ESTE O SFER o concepie emis din antichitateavnd la baz forma sferic a soarelui, a Lunii i n consecin Pmntul ar avea o form asemntoare. n timpul eclipselor de lun, umbra pmntului pe aceasta este rotund. Migratorii observ steaua polar la ecuator la nivelul orizontului, iar pe msur ce se deplasau spre latitudini mai mari, steaua putea fi observat tot mai sus pe bolta cereasc. Consecina faptului c pmntul are forma de sfera. PMNTUL ESTE UN ELIPSOID SFEROID DE ROTAIE Elipsoidul se definete ca o sfer turtit la poli i bombat la ecuator. Aceast form se datoreaz micrii de rotaie a pmntului care a determinat ca fora centrifug s prezinte o valoare maxim la ecuator i nul la poli, iar fora centripet (gravitaia) s creasc treptat de la ecuator spre poli.Astfel de form se caracterizeaz prin: meridiane sub forma de elipse(lungimea unui meridian este de 40008) i lungimea deosebindu-se de raza pmntului, raza la ecuator este de 6378 km. Raza polar este de 6357 km, iar cea medie este de 6371 km. PMNTUL ESTE UN GEOID Acest model are la baz o sfer turtit alctuit din materie omogen, ns n realitate material din care este format este diferit de cea omogen din punct de vedere chimic, fizic i nici ca distribuie pe orizontal i vertical, astfel apare aceast nou form numit geoid.

20