UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA TEORIA ŞI ISTORIA DREPTULUI

APROBAT:la şedinţa catedrei din 25 august 2010

proces verbal nr. 1Şef. Catedră – Aramă Elena, dr. hab., prof. univ. / /

CURRICULUM

La modulul:Teoria generală a dreptului; doctrinelepolitice şi de drept

Disciplina: Doctrinele politice şi de drept(învăţămînt la zi )

Codul disciplinei-U02O10Numărul de credite-4

Forma de evaluare-examen

AUTORI:

Valentin Mărgineanu, magistru în drept, lector universitar

Zaharia Victor,doctor în drept, conferenţiar universitar

Rîbca Eugen,magistru în drept, lector universitar

Chişinău –2010

I. PRELIMINARII

Disciplina Doctrinele politice şi de drept studiază concepţiile teoretice despre stat şi drept, inclusiv apariţia şi evoluţia. Prin aceasta se are în vedere acele idei, concepţii, teorii care cuprind în sine procesul general şi universal de apariţie şi evoluţie a statului şi dreptului.

La perceperea lumii înconjurătoare şi pe sine însuşi, omul are posibilitatea să se limiteze la cunoştinţele cotidiene, bazate pe bunul simţ, cunoştinţe prezintă superficial obiectele şi fenomenele, fără a pătrunde în esenţa lor. Calea gândirii raţionale, doctrinale este mai grea şi pentru a o urma omul trebuie să depună eforturi, să utilizeze toate capacităţile sale intelectuale, altfel problematica va rămâne pentru el inaccesibilă. Aceasta poate fi lămurit prin faptul că doctrina politico-juridică pătrunde în adâncurile existenţei şi acţiunilor umane, impune necesitatea de a medita pe marginea unor fenomene inaccesibile bunului simţ, ea mai degrabă abordează probleme şi depistează contradicţii decât oferă soluţii definitive. Însă pentru a concepe realitatea cu adevărat este necesar de a avea curajul şi de a păşi pe această cale, cu toate că cultura gândirii raţionale nu poate fi impusă omului împotriva voinţei şi dorinţei lui.

Necesitatea studierii istoriei doctrinelor politice şi de drept rezultă din faptul că omenirii îi este caracteristică apelarea la experienţa trecutului (mai ales în perioadele critice, în care ne aflăm şi noi) pentru a trage concluziile necesare şi a nu repeta greşelile deja comise. În domeniul dreptului în modul cel mai profund şi mai concentrat tezaurul acestei experienţe a trecutului este exprimat doctrinele politico-juridice. Majoritatea problemelor doctrinale în esenţă au un caracter etern şi fiecare generaţie de oameni este nevoită să abordeze aceleaşi probleme, căutându-le soluţii. Însă de fiecare dată aceste probleme se prezintă oamenilor în forme specifice, irepetabile, determinate de mersul istoriei şi de experienţa individuală a omului, fiind în acelaşi timp exponente ai conţinutului general-uman. Aceste probleme nu pot avea pentru om o semnificaţie minoră sau superficială, ele referindu-se la însăşi esenţa existenţei sale.

În contextul celor menţionate, Doctrinele politice şi de drept oferă posibilitatea cunoaşterii concepţiilor reprezentative din gândirea politico-juridică legate de înţelegerea esenţei, formei şi conţinutului statului şi dreptului, a interacţiunii dreptului cu alte norme sociale etc. Aceste cunoştinţe pot influenţa în mod substanţial formarea şi cristalizarea unei abordări juste a acestor probleme de către viitorii specialişti din domeniul jurisprudenţei.

II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:- să determine obiectul de studiu al disciplinei;

- să descrie metodele de cercetare în domeniu;- să relateze despre principalele repere istorice în evoluţia doctrinelor juridice;- să identifice fundamentele gândirii juridice din antichitate până în prezent;- să relateze despre principalele şcoli şi curente în gândirea juridică;- să stabilească tendinţele actuale în gândirea juridică;

2. La nivel de aplicare: - să analizeze teoriile cu privire la apariţia, esenţa, rolul, funcţiile, valoarea dreptului ca

fenomen social;- să determine necesitatea dreptului în societate;- să analizeze conceptele şi instituţiile juridice în raport cu societatea şi individul;- să clasifice teoriile idealiste şi materialiste cu privire la diferite aspecte ale analizei

fenomenului juridic;- să interpreteze esenţa diferitor doctrine politico-juridice;- să compare experienţa şi concepţiile cu privire la stat şi drept din diverse etape ale evoluţiei

civilizaţiei umane;- să compare diferite doctrine politico-juridice;- să analizeze validitatea diferitor doctrine politico-juridice;

2

3. La nivel de integrare:- să investigheze perimetrul doctrinar al dreptului;- să îmbine în practica juridică raţionalitatea cu imperativitatea, moralitatea cu

constrângerea, forţa spirituală cu atitudinea intransigentă;- să stabilească rolul doctrinelor politice şi de drept şi locul lor în dezvoltarea ştiinţelor

juridice, dezvoltarea statului şi a dreptului;- să aplice metode adecvate de realizare a investigaţiilor ştiinţifice în domeniul ştiinţelor

juridice;- să determine principiile şi ideile universal valabile în domeniul juridic, comune atât în

antichitate, cât şi în prezent;- să determine modalităţile de adaptare a concepţiilor doctrinal-juridice la realităţile

existente;- să estimeze eficienţa fundamentului doctrinar în cadrul formării şi evoluţiei sistemului de

drept al Republicii Moldova atât la etapa contemporană cât şi în plan istoric şi comparat;- să stabilească corelaţia funcţională dintre diversele concepţii despre stat şi drept;- să stabilească modalităţile de utilizare a tezelor doctrinale la explicarea şi aplicarea

dreptului pozitiv.

III. ADMINISTRAREA MODULULUI / DISCIPLINEI

Codul disciplinei în planul de învăţământ

Anul de

studii

Semestrul Numărul de ore

Evaluarea Responsabil de disciplină

C S L.I. nr.de cred.

Forma de evaluare

U02O10 I II 15 30 75 4,0 examen Valentin Mărgineanu,Eugen Râbca,Victor Zaharia

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELORNr. d/o

Tema Nr.de ore

1 DPD - ştiinţă de sine stătătoare 0,5

2 Doctrine politice şi de drept în antichitate 13 Doctrine politice şi de drept în Evul mediu şi perioada Renaşterii 0,54 Doctrine politice şi de drept în perioada modernă 25 Im.Kant şi doctrine neokantiene 26 Doctrina marxistă şi derivatele ei 17 Doctrina pozitivistă 28 Doctrina normativistă 19 Doctrina sociologică 110 Concepţiile dreptului natural renăscut (jusnaturalismul) 111 Doctrina liberalistă 112 Alte doctrine, şcoli, curente 2

total 15

B) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la seminar Nr. d/o

Tema Nr.de ore

3

1 Obiectul de studiu al „Doctrinelor politice şi de drept” şi delimitarea ei de alte ştiinţe juridice

2

2 Doctrine politice şi de drept în Grecia Antică 63 Doctrine politico-juridice în Roma Antică 24 Doctrinele politico-juridice şi Creştinismul 25 Doctrinele politico-juridice în perioada Renaşterii 26 Doctrine politice şi de drept în Anglia şi Olanda în perioada revoluţiilor timpurii

(H.Grotius, T.Hobbes, J.Locke)2

7 Doctrine politice şi de drept în Franţa în perioada modernă (C.Montesquieu, J.J.Rousseau)

2

8 Utilitarismul englez. Istoricismul filosofic şi istoricismul juridic 29 Im.Kant referitor la stat şi drept 210 Doctrine neokantiene 211 Diferitele aplicări în practică a doctrinei marxiste 212 Pozitivismul juridic şi derivatele lui 213 Teoria pură a dreptului 2

total 30

V. OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ CONŢINUTURI- să definească obiectul şi metodele de studiere ale

DPD;- să delimiteze DPD de alte ştiinţe cu caracter teoretic

şi istoric;- să identifice rolul şi importanţa DPD în sistemul

ştiinţelor juridice.

I. Doctrinele politice şi de drept – ştiinţă şi disciplină de studiu de sine stătătoare1.Obiectul de studiu2.Doctrinele politice şi de drept – ştiinţă de

sine stătătoare3.Funcţiile şi sarcinile disciplinei Doctrinele

politice şi de drept- să se familiarizeze cu ideile politico-juridice a celor

mai reprezentativi gânditori, şcoli, curente din Grecia Antică (sofiştii, Socrate, Platon, Aristotel, şcoala stoică, scola epicuriană);

- să determine condiţiile apariţiei conceptului dreptului natural;

- să compare ideile lui Socrate cu ideile sofiştilor;- să stabilescă fundamentele şi modul de organizare a

statului ideal după Platon;- să aprecieze contribuţia lui Aristotel la evoluţia

doctrinelor statale;- să stabilească legătura conceptuală dintre doctrinele

politico-juridice în Roma Antică şi Grecia Antică;- să compare ideile lui Cicero şi ale lui Aristotel;- să evidenţieze particularităţile stoicilor romani;

II. Doctrine politice şi de drept în antichitate1. Sofiştii şi Socrate.2. Concepţiile filosofico – juridice ale lui

Platon.3. Aristotel referitor la apariţia, esenţa şi

formele statului.4. Şcoala stoică şi şcoala epicuriană.5. Cicero referitor la stat şi drept.

- să stabilească influienţele doctrinei creştinismului asupra doctrinelor politico-juridice în perioada medievală;

- să identifice particularităţile perioadelor patristică şi scolastică a filosofiei creştine prin prisma ideilor politico-juridice a sf.Augustin şi sf.Toma d'Aquino;

-- să aprecieze influienţa filosofiei clasice greceşti

asupra perioadei scolastice a filosofiei creştine;

III. Doctrine politice şi de drept în Evul mediu şi în perioada Renaşterii1. Doctrinele politico-juridice şi

creştinismul (sf.Augustin, sf. Toma d'Aquino, urentul guelf, curentul ghibelin).

2. Doctrinele politico – juridice ale lui N.Machiaveli.

4

- să stabilească legătura şi să delimiteze curentul guelf de curentul ghibelin;

- să argumenteze renunţarea la metodologia dogmatică în perioada Renaşterii;

- să determine semnificaţia noţiunii de „machiavelism”;

- să aprecieze contribuţia lui J.Bodin la formularea şi dezvoltarea conceptului suveranităţii.

3. Suveranitatea statului în concepţia lui J.Bodin.

- să aprecieze definiţia şi metodele de cunoaştere a dreptului natural formulate de H.Grotius;

- să stabilească contribuţia lui H.Gurotius în dreptul internaţional;

- să identifice fundamentele ideilor absolutiste ale lui T.Hobbes;

- să formuleze concluzii asupra condiţiilor costituirii unui stat bazat pe libertate enunţate de J.Locke;

- să aprecieze contribuţia lui C.Montesquieu la dezvoltarea teoriei separaţiei puterilor;

- să stabilească originea şi cauzele apariţiei statului după J.J.Rousseau;

- să argumenteze legătura dintre ideile lui J.J.Rousseau şi programul revoluţiei franceze;

- să aprecieze contribuţia lui J.Bentham la constituirea utilitarismului englez;

- să stabilească legătură conceptuală dintre „calculul plăcerilor” a lui J.Benthan şi „conştiinţa morală” a lui J.Mill;

- să identifice elementele filosofico-politico-juridice în teoria organică a lui H.Spencer;

- să explice evoluţia spiritului obiectiv în concepţia lui G.Hegel;

- să determine elementele fundamentale a doctrinei statale a lui G.Hegel;

- să stabilească rolul conştiinţei juridice populare la evoluţia dreptului conform şcolii istorice a dreptului.

IV. Doctrine politice şi de drept în perioada modernă1. Teoria dreptului natural la

H.Grotius.2. Concepţiile politico – juridice

ale lui T.Hobbes.3. J.Locke şi teoria separării

puterilor.4. Doctrinele politico – juridice ale

lui C.Montesquieu.5. J.J.Rousseau şi contractul social.6. Utilitarismul englez (J.Bentham,

J.Mill, H.Spencer).7. G.Hegel şi istoricismul filosofic.8. Şcoala istorică a dreptului.

- să aprecieze caraterul novator a doctrinei politico-filosofico-juridice kantiene;

- să analizeze raportul drept-morală după Im.Kant;- să explice conceptul coeixistenţei libertăţilor ca

fundament al dreptului;- să formuleze opinii asupra proiectului lui Im.Kant

despre pacea veşnică;- să prezinte evoluţia doctrinei kantiene prin

intermediul diferitelor curente politico-juridice;- să prezinte raportul dintre ideea de justiţie şi

conştiinţa subiectivă a individului după G.del Vecchio;

- să stabilească legătura dintre drept şi idealul social enunţată de R.Stammler;

- să analizeze raportul drept raţional-drept pozitiv după M.Djuvara;

- să aprecieze rolul voinţei legislatorului în procesul

V. Im.Kant şi doctrine neokantiene1. Im.Kant referitor la stat şi drept.2. Concepţiile lui G. del Vecchio.3. Neokantismul lui R.Stammler (şcoala de

la Marburg).4. Doctrina lui M.Djuvara.5. Aportul lui E.Speranţia în ştiinţa

dreptului.

5

de aplicare a legii;- să generalizeze legile obiective ale evoluţiei

dreptului după E.Speranţia;- să aprecieze sancţiunea ca element definitoriu pentru

drept.- să stabilească principiile fundamentale a doctrinei

marxiste;- să analizeze cauzele apariţiei statului şi dreptului şi

esenţa de clasă a acestora conform ideilor lui K.Marx;

- să aprecieze premizele apariţiei societăţii comuniste formulate de K.Marx;

- să stabilească contribuţia lui V.Lenin la aplicarea în practică a doctrinei marxiste;

- să cunoscă noile dimensiuni sociale şi politice acordate doctrinei marxiste de neomarxişti;

- să aprecieze tentativa Şcolii din Frankfurt de a adapta doctrina marxistă la condiţiile capitalismului sec.XX;

- să analizeze doctrina politico-juridică a marxismului în contextul vieţii politice contemporane.

VI. Doctrina marxistă şi derivatele ei1. Fundametele doctrinei marxiste.2. Concepţia marxistă despre stat şi drept.3. Concepţia cu privire la comunism.4. Concepţia lui Lenin despre stat.5. Legismul sovietic.6. Neomarxismul.7. Şcoala din Frankfurt.8. Unele probleme legate de tranziţia de la

regimul totalitar la regimul democratic.

- să descrie procesul de apariţie a pozitivismului;- să cunoască principiile fundamentale a

pozitivismului juridic;- să stabilească paricularităţile pozitivismului

exegetic, pozitivismului analitic şi pozitivismului etatic;

- să analizeze principiile pozitivismului logic prin prisma doctrinei lui H.Hart;

- să determine premisele realismului juridic american.

VII. Doctrina pozitivistă1. Apariţia pozitivismului.2. Principiile fundamentale ale

pozitivismului juridic.3. Pozitivismul exegetic.4. Pozitivismul analitic.5. Pozitivismul etatic german.6. Neopozitivismul lui H.Hart.7. Pozitivismul pragmatic (realismul

juridic american).- să determine elementele străine ştiinţei dreptului

conform teoriei pure a dreptului;- să explice natura şi trăsăturile normei juridice

evidenţiate de H.Kelsen;- să analizeze ideea identităţii statului cu dreptul

formulată de H.Kelsen;- să prezinte accepţiunile monismului kelsenian.

VIII. Doctrina normativistă1. Teoria pură a dreptului.2. Trăsăturile normei juridice după

H.Kelsen.3. Concepţia lui H.Kelsen despre stat.

- să analizeze teoria dreptului obiectiv a lui L.Duguit (în special prin prisma noţiunii de „masă de conştiinţe individuale”);

- să explice mişcarea şi transformarea forţelor juridice conform concepţiei dreptului social a lui G.Gurvitch;

- să analizeze ideea de raţionalizare progresivă a dreptului prin prisma concepţiei sociologico-juridice a lui M.Weber;

- să stabilească raportul stat-individ pornind de la ideile lui E.Durkheim;

- să formuleze opinii asupra conceptului restrângerii treptate a domeniului de intervenţie a dreptului (teoria non-dreptului).

IX. Doctrina sociologică1. Teoria dreptului obiectiv sau

pseudopozitivismul.2. Concepţia dreptului social a lui

G.Gurvitch.3. Concepţia sociologico-juridică a lui

M.Weber.4. Solidarismul.5. Teoria non-dreptului.

- să identifice cauzele renaşterii ideilor dreptului X. Concepţiile dreptului natural

6

natural;- să determine elementele novatorii a teoriei dreptului

natural renăscut;- să compare teoria clasică a dreptului natural şi teoria

dreptului natural renăscut;- să cunoască contribuţia lui F.Geny la renaşterea

dreptului natural;- să prezinte diversitatea concepţiilor neonaturaliste.

renăscut (jusnaturalismul)1. Confruntările de idei care au determinat

renaşterea dreptului natural.2. Contribuţia lui F.Geny la renaşterea

dreptului natural.3. Dreptul natural renăscut – tradiţii şi

renovări.4. Diversitatea concepţiilor neonaturaliste.

- să cunoască ideile de bază a doctrinei liberaliste;- să analizeze egalitatea condiţiilor ca principiu de

bază a democraţiei evidenţiat de Tocqueville;- să definească şi să explice conceptul libertăţii

individuale pornind de la ideile lui F.Hayek;- să explice conceptul priorităţii dreptului ca restricţie

impusă de liberalismul politic în viziunea lui J.Rawls.

XI. Doctrina liberalistă1. Concepţia politico-juridică a lui Alexis

de Tocqueville.2. Concepţia politică şi juridică a lui

F.Hayek.3. Conceptul priorităţii dreptului şi a ideii

de bine la J.Rawls.

- să efectuieze o analiză critică a doctrinei naţional-socialiste a statului şi dreptului;

- să determine dacă dreptul poate fi studiat după metoda structuralistă, aplicându-se regulile valabile în lingvistică;

- să stabilească relaţia dintre dreptul pozitiv şi dreptul prepozitiv, conform teoriei ontologice a dreptului;

- să cunoască ideile principale a şcolii dreptului liber;- să stabilească rolul emoţiilor în drept conform teoriei

psihologice a dreptului;- să prezinte principalele derivate a doctrinei

hegeliene.

XII. Alte doctrine, şcoli, curente1. Doctrina naţional-socialistă a statului şi

dreptului.2. Structuralismul juridic.3. Concepţia ontologică a dreptului.4. Şcoala dreptului liber.5. Teoria psihologică a dreptului.6. Concepţii neohegeliene.

VI. SUGESTII PENTRU LUCRUL INDIVIDUAL A STUDENŢILOR

Subiecte/probleme Forme de realizare Modalităţi de evaluare1. Rolul juriştilor romani în aplicarea doctrinelor politico-juridice în practică

Proiect individualReferate

Prezentarea referatelor

2. Idealismul obiectiv a lui G.Hegel.

ReferateStudiu individual

Prezentarea referatelorPrezentarea studiului

3. Compararea diferitor teorii de apariţie a statului

Analiza comparativăProiect de echipă

Prezentarea concluziilor

4. Raportul dintre dreptul raţional şi dreptul pozitiv la M.Djuvara.

Referate Prezentarea referatelor

5. Diferitele teorii pozitiviste. PortofoliuReferate

Prezentarea portofoliuluiPrezentarea referatelor

6.Elaborarea Constituţiei statului ideal conceput de Platon. Proiect de echipă Prezentarea Constutuţiei

7

VII. EVALUAREA DISCIPLINEI

A) Evaluări sumative periodice: lucrări de control; testări.

Lucrare de control nr.1Subiectul I. Concepţiile filosofico-juridice ale lui Platon1.1. Prezentaţi principalele concepţii filosofico-juridice ale lui Platon.1.2. Analizaţi raportul dintre organismul social şi organismul individual la Platon.1.3. Exprimaţi-vă atitudinea faţă de conceptul statului ideal formulat de Platon.

Subiectul II. Doctrinele politico-juridice ale lui Nicolo Machiavelli2.1. Prezentaţi doctrina politico-juridică a lui N.Machiavelli.2.2. Stabiliţi semnificaţia maximei lui N.Machiavelli „Scopul scuză mijloacele”.2.3. Evaluaţi „machiavelismul” ca principiu istoric şi ca realitate.

Lucrare de control nr.2Subiectul I. Neopozitivismul lui H. Hart1.1. Relataţi ideile neopozitiviste a lui H.Hart.1.2. Stabiliţi condiţiile minime ale existenţei unui sistem de drept după H.Hart.1.3. Apreciaţi raţionalitatea normelor juridice şi morale după H.Hart.

Subiectul II. Solidarismul2.1. Relataţi principiile fundamentale a solidarismului.2.2. Stabiliţi legătura dintre justiţia statică şi justiţia dinamică după ideile lui E.Durkheim.2.3. Evaluaţi raportul dintre stat şi individ la E.Durkheim.

B) Evaluarea sumativă finală

Test nr.1

Subiectul I. Teoria dreptului natural la Hugo Grotius1.1. Determinaţi fundamentul, principiile şi metodele de cunoaştere a dreptului natural după H.Grotius.1.2. Determinaţi contribuţia lui H.Grotius în dreptul internaţional public.1.3. Argumentaţi aplicabilitatea principiului „pacta sunt servanta” în dreptul intern şi în dreptul internaţional.

Subiectul II. Doctrina normativistă2.1. Descrieţi normativismul şi premizele teoriei pure a dreptului la H.Kelsen.2.2. Demonstraţi identitatea statului şi dreptului în doctrina lui H.Kelsen.2.3. Apreciaţi trăsăturile normei juridice pornind de la ideile lui H.Kelsen.

Test nr.2

Subiectul I. Jean J. Rousseau şi contractul social1.1. Prezentaţi teoria contractului social în viziunea lui J.J.Rousseau.1.2. Comparaţi cauzele de apariţie a statului după J.J.Rousseau şi T.Hobbes.1.3. Apreciaţi influenţa doctrinei lui J.J.Rousseau asupra programului revoluţiei franceze.

8

Subiectul II. Doctrina lui Mircea Djuvara2.1. Descrieţi principalele idei filosofico-juridice a lui Mircea Djuvara.2.2. Analizaţi raportul dintre dreptul pozitiv şi dreptul raţional la Mircea Djuvara .2.3. Apreciaţi rolul voinţei legislatorului la aplicarea legii, pornind de la ideile lui Mircea Djuvara

Test nr.3

Subiectul I. Aristotel referitor la apariţia, esenţa şi formele statului1.1. Prezentaţi concepţiile lui Aristotel referitor la apariţia, esenţa şi formele statului.1.2. Analizaţi clasificarea justiţiei după Aristotel.1.3. Apreciaţi corelaţia formei de guvernământ şi regimului politic pornind de la conceptul aristotelic despre formele statului.

Subiectul II. Teoria non-dreptului2.1. Definiţi conceptul flexibilităţii dreptului în concepţia lui J. Carbonnier.2.2. Determinaţi particularităţile cutumei în cadrul teoriei non-dreptului a lui J. Carbonnier.2.3. Apreciaţi valabilitatea sau nevalabilitatea teoriei non-dreptului a lui J. Carbonnier.

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Dicţionarul limbii române moderne, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1958. 2. Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1975.3. Dicţionar de termeni juridici uzuali explicativ-practic / Ion Pitulescu, Pavel Abraham, Emil

Derşidan, Ion Ranete, Ed. Naţional, Bucureşti, 1997.4. Mic dicţionar juridic / Vladimir Hanga, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1999.5. Dicţionar de filosofie, Ed. Politică, Bucureşti, 1978.6. Dicţionar de filosofie / Simeone Blackburn, Ed. Univers Enciclopedic, 1999.7. Dicţionar politic, Ed. Politică, 1975.8. Dicţionar latin-român, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1962.

* * *9. Adămuţ Anton I., Filosofia Sfântului Augustin, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.10. Andrei Petre, Filosofia valorilor. Valorile juridice în Axiologie juridică. Antologie (Ediţie,

studiu întroductiv, note şi comentarii de M.Măciu), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1992.11. Antologie de filosofie românească, Ed.Minerva, Bucureşti, 1988.12. Antologia filosofică. Filosofia antică, Ed.Minerva, Bucureşti, 1975.13. Aristotel, Analitica secundă, Ed.IRI, Bucureşti, 1998.14. Aristotel, Despre suflet, Ed.Antet, Oradea, 1996.15. Aristotel, Etica nicomahică, Ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1988.16. Aristotel, Metafizica, Ed.Academiei R.P.R., Bucureşti, 1965.17. Aristotel, Politica, Ed.Anten, Oradea, 1996.18. Aristotel, Statul atenian, Ed.Agora, Iaşi, 1992.19. Aubenque Pierre, Problema fiinţei la Aristotel, Ed.Teora, Bucureşti, 1998.20. Augustin, De magistro, Ed.European, Iaşi, 1995.21. Bagdasar Nicolae ş.a., Antologie filosofică. Filosofi străini, Ed. Universal Dalsi, 1995.22. Bagdasar Nicolae, Întroducere la David Hume: Cercetare asupra intelectului omenesc,

Societatea română de filosofie. 23. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1998.24. Bagdasar Nicolae, Studiu întroductiv la Critica raţiunii practice, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,

1972.25. Balan G., Procesul lui Socrate, Ed.Albatros, Bucureşti, 1993.26. Banu Ion, Studiu întroductiv la Platon. Opere, vol.I, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti, 1972.

9

27. Bădărău Dan, Studiu întroductiv la Metafizica, Ed.Academiei R.P.R., Bucureşti, 1965.28. Bădărău Dan, Studiu întroductiv la Montesquieu, Despre spiritul legilor, vol.I, Ed.

Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.29. Bărnuţiu Simeone, Dreptulu Naturale publicu, Iaşi Tipariulu Tribunei Române, Iaşi, 1870.30. Bărnuţiu Simion, Istoria filosofiei, Ed. România Press, Bucureşti, 2000.31. Bentham Jeremy, O întroducere la principiile moralei şi legislaţiei, în Adrian - Paul

Iliescu, Emanuel - Mihail Socaciu, Fundamentele gândirii politice moderne, Ed. Polirom, 1999.

32. Berceanu Barbu, Universul juristului Mircea Djuvara, Ed.Academiei Române, Bucureşti, 1995.

33. Bezdechi Ştefan, Întroducere la Legile lui Platon, Ed. IRI, Bucureşti, 1995.34. Boboc Alexandru, Kant şi neokantismul, Ed.Ştiinţifică, 1974.35. Boboc Alexandru, Marxismul şi confruntările de idei în lumea contemporană, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.36. Buchanan James M., Limitele libertăţii. Între anarhie şi Leviathan, Ed. Institutul European,

1997.37. Brucar I., Spinoza. Viaţa şi opera, Ed.Librăriei “Universala”, Bucureşti, 1933.38. Brun J., Socrate, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1996.39. Ceauşescu Gheorghe, Studiu întroductiv la Cicero, Despre supremul bine şi supremul rău,

Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983. 40. Ceterchi Ioan, Actualitatea conceptului statului de drept, Bucureşti, 1994.41. Chatelet F., Pisier E., Concepţiile politice ale sec.XX, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1994.42. Cicero, Despre legi şi Despre stat în Despre supremul bine şi supremul rău, Ed.Ştiinţifică

şi enciclopedică, Bucureşti, 1983.43. Claudian A., Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte, Fundaţia pentru literatură şi

artă, Bucureşti, 1936.44. Colţescu Viorel, Istoria filosofiei, vol.I, II, Ed. Brumar, Timişoara, 2006.45. Comte Auguste, Discurs asupra spiritului pozitiv, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1999.46. Cosma Doru, Socrate, Bruno, Galilei în faţa justiţiei, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982.47. Craiovan Ion, Doctrina juridică, Ed.ALL BECK, Bucureşti, 1999.48. Craiovan Ion, Întroducere în filosofia dreptului, Ed.ALL BECK, Bucureşti, 1998. 49. D'Aquino, Despre unitatea intelectului împotriva averoiştilor, Ed. Decalog, Satu Mare,

1997.50. Dănişor Gheorghe, Filosofia dreptului la Hegel, Ramuri, Craiova, 2001.51. Din gândirea politico–juridică din România, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.52. Djuvara Mircea, Eseuri de filosofie juridică, Ed.Trei, Iaşi, 1997.53. Djuvara Mircea, Precis de filosofie juridică, Tipografia ziarului “Universul”, Bucureşti,

1941.54. Djuvara Mircea, Teoria generală a dreptului. Drept raţional, izvoare, drept pozitiv,

Ed.ALL, Bucureşti, 1995 şi 1999.55. Drăganu Tudor, Întroducere în practica şi teoria statului de drept, Cluj, 1992.56. Drobniţki O.G., Noţiune de morală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 198157. Dunleavy Patrik, O'Leary Brendan, Teoriile statului. Politica democraţiei liberale, Ed.

Epigraf, Chişinău, 2002.58. Durkheim E., Regulile metodei sociologice, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.59. Ene George, Filosofia politică a lui John Stuart Mill, Polirom, 2000.60. Epictet, Convorbiri.61. Epicur, Scrisoare către Menoikens în Epicureea, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1999.62. Filosofia greacă până la Platon, coordonatori Adelina Piatkowski şi Ion Banu, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979.63. Filosofie. Materialism dialectic şi istoric, colectiv de coordonare: Ion Tudosescu, Mihai

Florea, Cornel Popa, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.

10

64. Flonta Mircea, Keul Hans-Klaus, Filosofia practică a lui Kant, Ed.Polirom, 2000.65. Florian Radu, Antonio Gramsci un marxist contemporan, Ed. Polirom, 1982.66. Fouillee Alfred, Istoria filosofiei, vol.I, Casa editorială Odeon, Bucureşti, 2000.67. Georgescu D. ş.a. Marii filosofi ai lumi, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.68. Georgescu Paul, Mircea Djuvara – un sistem de filosofie juridică, Bucovina, I.E.Torouţiu,

Bucureşti, 1942.69. Georgescu Ştefan, Filosofia dreptului. O istorie a ideilor în ultimii 2500 de ani, Ed.ALL,

Bucureşti, 1998.70. Gilson Étienne, Filosofia în Evul Mediu, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995.71. Graf Alain, Marile curente ale filosofiei antice, Ed. Institutul European, 1997.72. Grecescu I., Nicolae Titulescu. Concepţia juridică şi diplomatică, Ed.Scrisul românesc,

Craiova, 1982.73. Grimal Pierre, Seneca, Ed. Univers, Bucureşti, 1992.74. Grotius Hugo, Despre dreptul războiului şi al păcii, Ed.Ştiinţifică şi enciclopedică,

Bucureşti, 1983.75. Gulian C.I., Marxism şi structuralism, Ed. Politică, Bucureşti, 1976.76. Guthrie W.K., Sofiştii, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999.77. Guţu G., Lucius Annaeus Seneca. Viaţa, timpul şu opera morală, Ed. Ştiinţăfică, Bucureşti,

1999.78. Hanga Vladimir, Hugo Grotius şi opera sa “Despre dreptul războiului şi al păcii”, Ed.

Ştiinţifică, Bucureşti, 1968.79. Hanga Vladimir, Marii legiuitori ai lumii, - Bucureşti, 1994.80. Hart H. L. A., Conceptul de drept, Ed. Sigma, Chişinău, 1999.81. Hatmanu Ion, Istoria doctrinelor juridice, Ed.Fundaţiei România de mâine, Bucureşti,

1997.82. Hayek Friedrich A., Constituţia libertăţii, Institutul European, 1998.83. Hazard P., Gândirea europeană în sec.18: de la Montesquieu la Lessing, tip.Univers,

Bucureşti, 1981.84. Hegel G.W.F., Enciclopedia ştiinţelor filosofice, Filosofia spiritului, Ed.Humanitas,

Bucureşti, 1996.85. Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului, Ed.Academiei, Bucureşti, 1965.86. Hegel G.W.F., Principiile filosofiei dreptului, Ed.Academiei, Bucureşti, 1969.87. Hegel G.W.F., Studii filosofice, Ed.Academiei, Bucureşti, 1967.88. Hobbes, Leviathan sau materia, forma şi puterea unui stat ecleziastic şi civil, Ed.

Ştiinţifică, Bucureşti, 1951.89. Hobbes, Leviathan, Bucureşti, 1989.90. Hume David, Tratat despre natura umană, în vol. Adrian - Paul Iliescu, Emanuel - Mihail

Socaciu, Fundamentele gândirii politice moderne, Ed. Polirom, 1999.91. Ionaşcu Traian, Barasch Eugen, Teorie şi metodă în ştiinţele sociale, Ed.Politică, Bucureşti,

1966.92. Isac D., Aristotel, Ed.Tineretului, Bucureşti, 1959.93. Isac D., Jean-Jacques Rousseau, Ed.Tineretului, Bucureşti, 1966.94. Fellmann Ferdinand (editor), Istoria filosofiei în secolul al XIX-lea, Ed. All Educational,

Bucureşti, 2000.95. Istoria filosofiei moderne, vol.1, Ed.Tiparul universitar, Bucureşti, 1937.96. Istoria filosofiei moderne, vol.2, Ed.Tiparul universitar, Bucureşti, 1938.97. Istoria filosofiei moderne şi contemporane, Ed.Academiei Române, Bucureşti, 1984.98. Kant Im., Bazele metafizicii moravurilor, Ed. Antet, Oradea, 1994.99. Kant Im., Critica raţiunii practice, Ed.IRI, Bucureşti, 1995.100. Kant Im., Critica paţiunii pure, Ed.IRI, Bucureşti, 1994.101. Kant Im., Despre pacea eternă. Un proiect filosofic, Ed.I.Branişteanu, Bucureşti.102. Kant Im., Scrieri moral - politice, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.

11

103. Kelsen Hans, Doctrina pură a dreptului, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000.104. Kelsen Hans, Teoria generală a statului, Tiparul “Oltenia”, Bucureşti, 1928.105. Kojeve Alexandre, Întroducere în lectura lui Hegel, Ed. Apostrof, 1966.106. Laertoix Jean, Despre vieţile şi doctrinele filosofilor, Ed. Academiei, Bucureşti, 1963.107. Ley H., Studii de filosofie medievală, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1973.108. Libera Alain De, Cândirea evului mediu, Ed. Amarcord, Timişoara, 2000.109. Locke John, Al doilea tratat despre cârmuire; Scrisoare despre toleranţă, Nemira, 1999.110. Locke John, Eseu asupra intelectului omensc, vol.I, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1961.111. Locke John, Eseu despre toleranţă, în vol. Adrian - Paul Iliescu, Emanuel - Mihail

Socaciu, Fundamentele gândirii politice moderne, Ed. Polirom, 1999.112. Machiaveli Nicollo, Principele, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1960.113. Malaurie Philippe, Antologia gândirii juridice, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1997.114. Manolescu M., Ştiinţa dreptului şi artele juridice, Ed.Continent XXI, Bucureşti, 1992.115. Martinescu P., Prefaţă la J.-J. Rousseau, Confesiuni, Vol.1. Editura pentru Literatură,

Bucureşti, 1969.116. Marx Karl., Engels Fr., Opere alese, în două volume, Ed. Politică, Bucureşti, 1960;

ESPLP, 1975.117. Marx Karl., Engels Fr., Scrieri din tinereţe, Ed. Politică, Bucureşti, 1960.118. Mihai Gheorghe, Motica Radu, Fundamentele dreptului. Optima justitia, Ed. ALL BECK,

Bucureşti, 1999119. Mihai Gheorghe, Motică Radu, Fundamentele dreptului. Teoria şi filosofia dreptului,

Ed.ALL, Bucureşti, 1997.120. Mill John Stuart, Despre libertate, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994.121. Mill John Stuart, Eseuri etice, Paideia, 2003.122. Montesquieu, Despre spiritul legilor, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.123. Moroianu Gheorghe Emil, Actualitatea normativismului kelsian, Ed.ALL-BECK,

Bucureşti, 1998.124. Mureşan Valentin, Utilitarismul lui John Stuart Mill, Paideia, 2003.125. Muscă V., Întroducere în filosofia lui Platon, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1994.126. Naschitz A., Filosofia existenţialistă a dreptului în Studii şi cercetări juridice,

Ed.Academiei Române, Bucureşti, 1961.127. Negulescu Paul, Filosofia Renaşterii, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1986.128. Negulescu Paul, Filosofia Renaşterii, Vol.I, II, III, ed.”100+1 gramar”, Bucureşti, 2001.129. Nietzsche Friedrich, Aşa grăit-a Zarathustra, Ed.Humanitas, 1997.130. Nietzsche Friedrich, Voinţa de putere, Ed. AION, 1999.131. Noica Constantin, Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes, Leibniz şi Kant,

Humanitas, 1995.132. Oprea I.M., Nicolae Titulescu, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1966.133. Peticel Stela, Aristotel. Etica nicomahică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,

1988.134. Petrescu Nicolae, Thomas Hobbes: viaţa şi opera, Societatea română de filosofie,

Bucureşti, 1939.135. Petrovici I., Douăsprezece prelegeri universitare despre Immanuel Kant, Ed.Agora, Iaşi,

1994.136. Piaget Jean, Structuralismul, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1973.137. Piatkowski Adelina, Studiu întroductiv la Epicureea, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1999.138. Pisier Evelina, Istoria ideilor politice, Ed. Amarcord, Timişoara, 2000.139. Platon, Dialoguri, Ed. Literatura Universală, Bucureşti, 1968.140. Platon, Legile, IRJ, Bucureşti, 1995.141. Platon, Republica, 2 vol., Ed.Universitas, Bucureşti, 1998.142. Podgoreanu T., Curs de filosofie marxistă, vol.1, Tipografia Universităţii din Bucureşti,

1976.

12

143. Popa Nicolae, Dogaru Ion, Dănişor Dan Claudiu, Dănişor Gheorghe, Filosofia dreptului. Marile curente, Ed.ALL Bucureşti, 2001.

144. Popescu Sofia, Concepţii contemporane despre drept, Ed.Academiei, Bucureşti, 1985.145. Popescu Sofia, Eugeniu Speranţia, în Studii de drept românesc, 1991, nr.1-2.146. Popescu Sofia, Statul de drept în discuţii contemporane, Bucureşti, 1998.147. Popescu Sofia, Iliescu D., Probleme actuale ale metodologiei juridice, Bucureşti, 1979.148. Poopper K.R., Societatea deschisă şi duşmanii ei, vol.I, II, Ed. Humanitas, Bucureşti,

1993.149. Posescu Alexandru, Platon – filosofia dialogurilor, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.150. Raveica Titus, Istoria filosofiei moderne. Renaşterea, Institutul European, Bucureşti,

2002.151. Râbca Eugen, Zaharia Victor, Mărgineanu Valentin, Istoria doctrinelor politice şi de

drept, Ed.MUZEUM, Chişinău, 2005.152. Ross David, Aristotel, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1998153. Roşca D.D., Însemnări despre Hegel, Ed.Ştiinţa, Bucureşti, 1967.154. Rousseau J.J., Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni,

Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1958.155. Rousseau J.J., Contractul social, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1957.156. Russ Jacquline, Istoria filosofiei, vol.I, II, III, Bucureşti, 2000.157. Russ Jacqueline, Panorama ideilor filosofice. De la Platon la contemporani, Ed.

Amarcord, Timişoara, 2002.158. Scruton Roger, Kant, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1988.159. Singer P., Hegel, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1996.160. Sociologia franceză contemporană (Antologie), Ed.Politică, Bucureşti, 1971.161. Speranţia Eugeniu, Întroducere în filosofia dreptului, Tipografia Cartea Românească,

Cluj, 1946.162. Speranţia Eugeniu, Întroducere în filosofia dreptului, Cluj, 1999.163. Speranţia Eugeniu, Principii fundamentale de filosofie juridică, Ed. Institutul de Arte

Grafice Ardealul, Cluj, 1936.164. Spinoza, Etica, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981.165. Spinoza, Tratatul despre îndreptarea intelectului şi despre calea cea mai bună care duce

la adevărata cunoaştere a lucrurilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979.166. Spinoza, Tratat teologico - politic, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1960.167. Stere Ernest, Din istoria doctrinelor morale, Polirom, Iaşi, 1998.168. Stroe Constantin, Compendiu de filosofia dreptului, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1999.169. Stroe Constantin, Reflecţii filosofice asupra dreptului, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1998.170. Stroe Constantin, Culic Nicolae, Momente din istoria filosofiei dreptului, Ed.Ministerului

de Interne, Bucureşti, 1994.171. Sudeţeanu C., Întroducere în filosofia lui Auguste Comte, Ed.Librăriei Dicezane, Arad,

1925.172. Titulescu Nicolae, Discursuri, Ed.Politică, Bucureşti, 1967.173. Titulescu Nicolae, Reflecţii, Albatros, Bucureşti, 1985.174. Tocqueville Alexis de, Despre democraţia în America, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992.175. Trandafiroiu Nicolae, Substanţa şi cauzalitatea în interpetarea empirismului englez, Ed.

All, 1999.176. Tstatsos Constantin, Filosofia socială a vechilor greci, Ed. Univers, Bucureşti, 1979.177. Vecchio Giorgio del, Justiţia, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1923.178. Vecchio Giorgio del, Lecţiuni de filosofie juridică, Societatea Română de Filosofie,

Bucureşti, 1943.179. Vecchio Giorgio del, Lecţii de filosofie juridică, Ed.Europa Nova, Bucureşti, 1994.180. Villey Michel, Lecţii de filosofie juridică, Vol.I, II, Bucureşti, 1984.181. Vladuţescu Gheorghe, Etica lui Epicur, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.

13

182. Vladuţescu Gheorghe, Filosofia în Roma Antică: forme de gândire şi evoluţie, Ed.Albatros, Bucureşti, 1991.

183. Vladuţescu Gheorghe, Întroducere în istoria filosofiei medievale, Ed. Enciclopedică Română, Bucureşti, 1973.

184. Vladuţescu Gheorghe, Modernitatea ontologiei aristotelice, Ed.Dacia, Cluj Napoca, 1983.

185. Voiculescu M., Istoria doctrinelor politice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970.186. Weber Max, Caracterul „obiectiv” al cunoaşterii în domeniul ştiinţelor sociale şi

politice, în Teorie şi metodă în ştiinţele culturii, Ed. Polirom, 2001.187. Xenofon, Amintiri despre Socrate, Ed.Hiperion, Chişinău, 1990.

* * *188. Асмус В., Кант, Москва, 1973.189. Асмус В., Платон, Москва, 1975.190. Алексеев-Попов В., О социальных и политических идеях Ж.Ж.Руссо, Москва, 1971.191. Американские просветители. Избранные произведения, Москва, 1970.192. Азаркин Н., Монтескьё, Москва, 1988.193. Бентам И., Избранные сочинения, Санкт-Петерсбург, 1867.194. Боргош Ю., Фома Аквинский, Москва, 1975.195. Бэкон Ф., Сочинения, Москва, 1971.196. Галанза П., Учение Канта о государстве и праве, Москва, 1960.197. Гаррингтон, Основные течения американской мысли, Москва, 1962.198. Гончаров Н., Общественно – политические взгляды Томаса Пейна, Москва, 1969.199. Грацианский П., История политической и правовой мысли 15-16вв., Москва.200. Долгов К., Гуманизм, Возрождение и политическая философия Никколо Макиавели

в Макиавели Никколо, Избранные сочинения, Москва, 1997.201. Ефимов А., Очерки истории США, Москва, 1959.202. Кесседи Ф., Сократ, Москва, 1988.203. Кечекьян С., Учение Аристотеля о государстве и праве, Москва, 1947.204. Лейст О. и др., История политических и правовых учений, Москва, 2000.205. Лейст О. и др. История политических и правовых учений: Хрестоматия, Москва,

2000.206. Лейст О., Учение Спинозы о государстве и праве, Москва, 1960.207. Локк Дж., Два трактата о правлении. Сочинения. Т.III, Москва, 1988.208. Лосев А., История античной эстетики. Софисты. Сократ. Платон, Москва, 1969.209. Нарский И., Джон Локк и его теоретическая система, Москва, 1985.210. Нарский И., Кант, Москва, 1976.211. Нерсесянц В., История политических и правовых учений, Москва, 1995 или любое

издание.212. Нерсесянц В., Сократ, Москва, 1996.213. Нерсесянц В., Философия права, Москва, 1997.214. Нерсесянц В., Философия права Гегеля, Москва, 1999.215. Нерсесянц В., Платон, Москва, 1983.216. Новгородцев П., Историческая школа юристов, Санкт-Петерсбург, 1999.217. Римские стоики: Сенека, Эпиктет, Марк Аврелий, Москва, 1995.218. Пегатнов В., Гамильтон и Джеферсон, Москва, 1984.219. Розин Э., Политические и правовые учения в Древней Греции, Москва.220. Руссо Ж.Ж., Трактаты, Москва, 1969.221. Согрин В., Основатели США: исторические портреты, Москва, 1983.222. Соловьёв Э., Кант: взаимодополнительность морали и права, Москва, 1992.223. Хорошилов А. и др., История политических и правовых учений, Москва, 2001.224. Знаменитые греки и римляне: 35 биографий выдающихся деятелей Греции и Рима,

Санкт-Петерсбург, 1993.

14

225. Чанышев А., Аристотель, Москва, 1989.226. Четвертин В., Современные концепции естественного права, Москва, 1988.227. Утченко С., Цицерон и его время, Москва, 1972.

15