7/25/2019 Curiozități Despre Mintea Umană

http://slidepdf.com/reader/full/curiozitai-despre-mintea-umana 1/5

CURIOZITĂ I DESPRE MINTEA UMANĂȚ

Mintea umana este un lucru uimitor. Cunoasterea, procesele an!irii, anali"a, cantitatea!e in#ormatii stocata si $ite"a cu care acestea sunt percepute si asimilate sunt !oar cate$a !in

 procesele care e%empli#ica mo!ul #ascinant in care lucrea"a mintea noastraCon&in'n! apro%imati$ ()) !e miliar!e !e neuroni, creierul este cea mai comple%*structur* a corpului uman. +iecare neuron poate crea minim (.))) !e le*turi, ast#el c* ntr-uncreier pot e%ista ()).))).))).))).))) !e cone%iuni neuronale. De asemenea, neuronii !in creier  pot transmite n #iecare secun!* p'n* la (.))) !e semnale electrice, $ite"a cu care acesteimpulsuri se !eplasea"* #iin! uneori !e )) !e /ilometri pe or*.

Misterele creierului uman au #ascinat omenirea nc* !in primii ani ai ci$ili"a&iei umane.Prima men&iune n scris a acestui oran !atea"* !e acum 0.))) !e ani, re*sin!u-se ntr-un te%tn care un autor necunoscut !in Sumeria a !escris e#ectele eu#orice ale macului. Di#icultateastu!ierii acestui oran misterios a #*cut ca, !e-a lunul timpului, creierul s* !e$in* o1iectulmultor cre!in&e #alse. Spre e%emplu, eiptenii cre!eau c* mintea se a#l* n inima unui om,

consi!er'n! creierul un oran neimportant. 2n timpul procesului !e mumi#icare, creierul eraeliminat pur 3i simplu, n timp ce alte orane erau p*strate cu ri4* 3i m1*ls*mate.

Do$e"ile istorice arat* c* Alcmeon !in Crotone, care a tr*it n 4urul anului 5)) .e.n., a#ost primul om care a reali"at, n urma a numeroase !isec&ii, c* 'n!urile, sen"a&iile 3i intelien&are"i!* n creier 3i nu n inim*, a3a cum se cre!ea la acea $reme. Aristotel, care a tr*it n secolul alI6-lea .e.n., continua s* sus&in* c* inima este oranul 'n!irii, creierul #iin! !oar un mecanismce r*ce3te inima. Acest mit a persistat p'n* n secolul al II-lea e.n., atunci c'n! 7alen, un me!icroman ce a$ea ca pacien&i numero3i la!iatori, a o1ser$at c* ace3tia 3i pier!eau #acult*&ilemintale atunci c'n! su#ereau lo$ituri n "ona capului.

7alen cre!ea c* n creier se *sesc patru umori 8s'nele, #lema, 1ila near* 3i 1ila

al1en*9 al c*ror ec:ili1ru repre"enta c:eia spre o $ia&* s*n*toas*. 7alen a n&eles rolul esen&ialal creierului n ceea ce pri$e3te memoria, emo&ia 3i sim&urile, c:iar !ac* l atri1uia ine%istentelor umori. I!eile lui 7alen au !*inuit mai 1ine !e un mileniu, sus&inute 3i !e #aptul c* n E$ul Me!iuautorit*&ile 1iserice3ti au inter"is e#ectuarea !isec&iilor pe ca!a$re omene3ti. De aceea, !e multeori me!icii apelau la reme!ii 1i"are precum trepana&ia pentru a elimina ;piatra ne1uniei< !incraniul pacientului tratat.

Misterele creierului au nceput s* #ie eluci!ate a1ia ncep'n! cu secolul al =6II-lea, pem*sur* ce oamenii !e 3tiin&* au n&eles, stu!iin! pacien&ii cu pro1leme mentale, c* !i#eritele p*r&iale creierului 4oac* roluri !istincte. Cu timpul, creierul a nceput s* #ie stu!iat n ca!rul maimultor ramuri ale me!icinei 3i 3tiin&ei, ns*, n ciu!a proresului e%traor!inar, numeroase miturie%ist* 3i n "iua !e a"i.

 Folosim doar 10% din creier?Unul !intre cele mai r*sp'n!ite mituri !espre creierul uman este acela c* oamenii l

#olosesc !oar n propor&ie !e 5>-()>. Stu!iile istorice arat* c* acest mit a #ost conceput las#'r3itul secolului al =I=-lea, a#irma&ia #iin! #olosit* n !i#erite 1ro3uri 3i reclame ce promiteau poten&ialilor clien&i 3ansa !e a #olosi p*r&ile neaccesate ale creierului, !e$enin! ast#el maiintelien&i 3i mai n&elep&i. Un alt moment c:eie n r*sp'n!irea acestei cre!in&e #alse !espre creier 

(

7/25/2019 Curiozități Despre Mintea Umană

http://slidepdf.com/reader/full/curiozitai-despre-mintea-umana 2/5

i este atri1uit lui Al1ert Einstein. ?een!a spune c* un 4urnalist l-ar #i ntre1at pe omul !e 3tiin&*care este secretul intelien&ei sale, iar acesta i-ar #i spus c* oamenii 3i #olosesc !oar o mic* parte!in poten&ialul creierului lor, pe c'n! el #olose3te ce$a mai mult. C:iar !ac* ar:i$ele nu con#irm*c* acest inter$iu ar #i a$ut loc $reo!at*, leen!a sa a permis r*sp'n!irea mitului.

Ulterior, aceast* leen!* a #ost #olosit* !e autorii !e c*r&i !e !e"$oltare personal*, ace3tia

 promi&'n! poten&ialilor clien&i !e"$*luirea unor secrete care s* le permit* s* #oloseasc* o partemai mare !in creier. De asemenea, leen!a a #ost preluat* 3i !e maicieni pentru a e%plica presupusele lor puteri paranormale. Daca aceasta i!ee este !oar un mit sau !impotri$a, Einsteina$ea !reptate sa a#irme ca isi #oloseste un procent mai mare !in creier, ramane inca un su1iect!esc:is. O a#irma&ie mai apropiat* !e a!e$*r, spun speciali3tii, este aceea c* n&eleem !oar ()>!in mo!ul n care #unc&ionea"* creierul.

Muzica lui Mozart ii ajuta pe bebelusi sa devina mai isteti?Un alt mit re#eritor la creierul uman este acela c* mu"ica lui Mo"art contri1uie la

!e"$oltarea coniti$* a 1e1elu3ilor, #*c'n!u-i mai intelien&i !ec't ar #i #ost n mo! normal.Aceast* leen!* a a4utat la !e"$oltarea unei companii americane, @a1 Einstein, ce a o1&inut pro#ituri !e milioane !e !olari !in $'n"area !e pac:ete speciale !e c*r&i 3i CD-uri !estinate

 p*rin&ilor care 3i !oresc copii mai iste&i. Acest mit 3i are oriinile ntr-un stu!iu e#ectuat n aniiB5) !e un specialist OR?, con#orm c*ruia pacien&ii cu pro1leme !e au" 3i !e $or1ire pre"int*m1un*t*&iri semni#icati$e ale s*n*t*&ii atunci c'n! ascult* mu"ica lui Mo"art. Apoi, un stu!iureali"at n anii B) pe un rup !e stu!en&i americani a suerat c* persoanele care au ascultat ()minute mu"ica lui Mo"art nainte !e un test I pre"entau re"ultate m1un*t*&ite, o1&in'n!, nme!ie, puncte n plus.

2n scurt timp, mesa4ul a #ost r*sp'n!it cu a4utorul mass-me!ia nainte ca alte stu!ii s* poat* in#irma sau con#irma !escoperirea. Cercet*rile ulterioare au rele$at c*, atunci c'n! oameniiascult* orice tip !e mu"ic* ritmat* nainte !e un test !e 'n!ire, sunt mai operati$i 3i maientu"iasma&i, ceea ce creea"* con!i&iile pentru un re"ultat mai 1un. Aceste stu!ii nu au #ost populari"ate, ast#el c* mitul mu"icii lui Mo"art a continuat s* se r*sp'n!easc*, a!uc'n! un pro#it

semni#icati$ companiilor care au 3tiut s* specule"e leen!a. Cercet*torii a#irm* c* p*rin&ii ar #acemai 1ine !ac* ar c:eltui ace3ti 1ani pentru a-i asiura copilului 3ansa s* n$e&e s* c'nte la uninstrument mu"ical, !eoarece e%ist* numeroase !o$e"i care arat* c* acest lucru m1un*t*&e3te,ntr-a!e$*r, concentrarea, ncre!erea n sine 3i capacit*&ile !e coor!onare.

Ce mistere urmează să mai fie elucidate?Cu to&ii am au"it !espre e#ectul place1o, ce e$i!en&ia"* capacitatea !e $in!ecare pe care o

are creierul uman. C:iar !ac* oamenii !e 3tiin&* nu n&ele nc* n totalitate cum #unc&ionea"*e#ectul place1o, re"ultatele incre!i1ile pe care acesta le are #ac ca el s* #ie un instrument !in ce nce mai #olosit !e c*tre !octori.

+a&* !e me!icamentele con$en&ionale, pilulele place1o au c'te$a a$anta4e ma4oreF au mai pu&ine e#ecte secun!are 3i nici nu cost* mult. 2ns* !octorii ermani au #*cut o !escoperireinteresant*F cu c't place1o-ul era mai scump, cu at't procentul ca"urilor tratate cu succes era maimare. De asemenea, cu c't un #als reme!iu este mai comple%, !e e%emplu o in4ec&ie ncompara&ie cu o pilul*, cu at't este mai e#icient. Re"ultatele !escoperite !e !octorii ermanicon#irm* stu!iul e#ectuat !e Dan Ariel n G)), care a ar*tat c* un #als reme!iu pre"entat ca#iin! mai scump are o rat* !e succes mai mare !ec't unul cu un pre& mai sc*"ut.

2n mo! curios, 3i me!icamentele place1o au e#ecte secun!are, !e3i nu con&in niciosu1stan&* acti$*. Un stu!iu e#ectuat pe un #als reme!iu ce a #ost pre"entat pacien&ilor ca #iin! unme!icament contra mirenelor a ar*tat c* acesta a pro$ocat e#ecte secun!are similare cu cele

G

7/25/2019 Curiozități Despre Mintea Umană

http://slidepdf.com/reader/full/curiozitai-despre-mintea-umana 3/5

 pro!use !e me!icamentele anti-miren*H At't 1ene#iciul !e pe urma pilulei-place1o c't 3ie#ectele secun!are sunt e%clusi$ e#ectul 'n!irii noastre, iar e#ectul neati$ poart* numele !enoce1o.

Cercetatorii !e la Uni$ersitatea O%#or! au stu!iat cele !ou* ca$it*&i osoase ale craniuluin care se a#l* lo1ul ocular 3i capacitatea creierului a 55 !e cranii umane !e la (G popula&ii

!i#erite !in ntreaa lume 3i au constatat c* populaţiile umane au creierul cu atât mai mare, cucât trăiesc mai departe de cuator! "ceastă diferenţă a mărimii creierului nu se datoreazăinteli#enţei crescute a populaţiilor, ci nevoilor acestora de a avea zone ale vederii mai mari $n creier, care să se acomodeze la lumina redusă $ntâlnită la latitudinile mari, auconclu"ionat cercet*torii.

Craniile utili"ate la stu!iu !atea"* !in anii ()) 3i inclu!e e%emplare ale popula&iilor in!iene !in Anlia, Australia, Insulele Canare, C:ina, +ran&a, In!ia, ena, Microne"ia,Scan!ina$ia, Somalia, Uan!a 3i Statele Unite ale Americii. Cercet*torii au mp*r&it !imensiuneaca$it*&ilor oculare 3i a ca$it*&ii creierului n #unc&ie !e latitu!inea #iec*rei t*ri !e oriine 3i au!escoperit c* !imensiunile oc:ilor 3i a creierului sunt str'ns leate !e latitu!inea la care a tr*it#iecare popula&ie.

Atata timp cat oc:ii sunt !esc:isi, creierul nostru este 1om1ar!at constant cu stimuli. Cutoate acestea, procesele !e an!ire nu sunt intot!eauna corecte. Ni se intampla sa resim c:iar siatunci can! suntem con$insi ca a$em !reptate. I se poate intampla oricui, in!i#erent !e $arsta,se%, e%perienta sau intelienta. Iata care sunt cele mai comune erori in an!irea umana .

Eroarea 4ucatorului !e noroc se re#era la ten!inta unei persoane !e a cre!e ca pro1a1ilitatile $iitoare sunt in#luentate !e e$enimente !in trecut. Realitatea este cu totul alta, 1ineinteles. De e%emplu, pro1a1ilitatea sa nimeresti ;cap< can! !ai cu 1anul este !e 5)>,in!i#erent !aca in ultimele () !ati can! ai incercat ai nimerit !oar ;pa4ura<.

Reacti$itatea este ten!inta oamenilor !e a se comporta !i#erit atunci can! stiu ca sunturmariti. In (G), JaKt:orne Lor/s a orani"at un stu!iu pentru a $e!ea !aca si cum

in#luentea"a lumino"itatea spatiului !e lucru acti$itatea muncitorilor. Ceea ce au !escoperit a #ostcu a!e$arat uimitorF sc:im1an! lumino"itatea, pro!ucti$itatea crestea. Atunci can! stu!iul s-ainc:eiat, insa, pro!ucti$itatea muncitorilor a re$enit la cote normale.

Conclu"iile stu!iului au aratat ca intre lumino"itatea spatiului si pro!ucti$itate nu e%ista,in realitate, nicio leatura. Stiin! ca sunt o1ser$ati, muncitorii au !e$enit 1rusc mai :arnici. Ni seintampla si noua asta. Atunci can! stim ca suntem pri$iti, ne purtam in asa #el incat sa #acem oimpresie 1una.

6i s-a intamplat, cu siuranta, sa pri$iti un nor si sa $i se para ca ia #orma unui o1iect, aunui animal sau a unei persoane. Acest #enomen poarta numele !e parei!olie si se re#era laten!inta !e a acor!a unei imaini oarecare o semni#icatie. @ineinteles ca semni#icatia nu estereala, ci este atri1uita !e pri$itor.

Ca sa inteleeti mai 1ine la ce se re#era auto-implinirea !estinului, $a $oi !a urmatorule%emplu. Sa ne imainam ca $a a#ati intr-o relatie si ca, !in !i#erite moti$e creeti ca se relatia se$a termina prost. Inconstient, $eti incepe sa $a porti !i#erit, !istantan!u-$a !e partener.Comportan!u-$a ast#el, pre!ictia ca relatia se $a inc:eia prost, se $a a!e$eri.

Mentalitatea !e turma repre"inta ten!inta !e a a!opta opiniile si comportamentulma4oritatii pentru a te simti in siuranta si pentru a e$ita un con#lict in rupul social sau cultural.Mentalitatea !e turma este e%plicatia pentru care anumite comportamente, ten!inte, mai 1une sau

7/25/2019 Curiozități Despre Mintea Umană

http://slidepdf.com/reader/full/curiozitai-despre-mintea-umana 4/5

mai putin 1une, au prins. Este su#icient ca un rup restrans sa crea!a ca anumite :aine, masini, pasiuni sau un anumit comportament este ;cool< pentru ca restul sa le a!opte.

Re"istenta acti$a poate #i e%plicata prin ne$oia !e a #ace opusul a ceea ce ti se cere sa #aci!in !orinta !e a te impotri$i unei i!ei pe care o percepi ca o inra!ire a li1erului ar1itru. Este#oarte comuna in ran!ul a!olescentilor, !ar nu numai. Ceea ce este 1i"ar este ca, !e cele mai

multe ori in!i$i!ul nu isi !oreste sa actione"e in $reun #el anume, !ar #aptul ca ii este inter"is il#ace sa isi !oreasca acest lucru. Oamenii au ten!inta !e a pre#era rasplata mai mica, !ar ime!iata in !etrimentul uneia

consistente !ar pentru care este ne$oit sa astepte o perioa!a mai luna !e timp. Cu alte cu$inte,cei mai multi oameni $or pre#era sa primesca ()) !e lei asta"i in loc !e ())) lei peste un an.

Prelunirea compromisului este ten!inta oamenilor !e a continua un e#ort care in trecut s-a !o$e!it ine#icient. Este normal ca unele !eci"ii pe care le luam sa nu #ie corecte. ?ucrul loic pe care ar tre1ui sa il #acem atunci can! o masura se !o$e!este a #i eronata este sa incercam alta$arianta. Cu toate acestea, anumite persoane continua sa in$esteasca mai mult in !eci"iarespecti$a, speran! sa nu se !uca !e rapa

E#ectul Place1o este tratamentul prin puterea an!ului. Pacientilor li se !au pastile !e

"a:ar sau sunt in4ectati cu ser #i"ioloic, spuna!u-li-se ca acesta este tratamentul minune pentrua#ectiunea lor si, ca prin minune, acestia se insanatosesc.  Ce se intampla, insa, atunci can! pacientul a#la ca tratamentul pe care il cre!ea $in!ecator este !oar un truc. Un ca" pe careme!icii il citea"a !es este cel al !omnului Lri:t. Domnul Lri:t su#erea !e cancer lim#atic. Inciu!a incercarilor me!icilor si a tratamentelor la care a #ost supus, tumoare continua sa see%tin!a. Ca o incercare #inala, !octorii i-au spus !omnului Lri:t !espre un tratament nou sire$olutionarF re1io"en. Cate$a luni mai tar"iu, !omnul Lri:t a parasit spitalul $in!ecat. Nu!upa #oarte multa $reme a a#lat ca me!icamentul era un #als si ca nu continea nici o su1stantaminune care l-ar #i putut a4uta. S-a stins in cate$a "ile.

Timpul parea sa ai1a mai multa ra1!are cu noi in copilarie. De $ina este, si !e aceasta!ata, su1iecti$itatea cu care percepem timpul.

Moti$ul pentru care timpul pare sa treaca mai repe!e atunci can! im1atranim, nu areleatura cu $arsta, ci cu mo!ul in care in#ormatia este procesata. Pentru ca tinerii au constante%periente noi, timpul pare sa treaca mai reu, in timp ce atunci can! nu mai apar surpri"e,timpul se comprima. Oamenii !e stiinta au o1ser$at ca, atunci can! cer unui a!olescent si unui 1atran sa estime", #ara sa numere, in cat timp a trecut un minut, raspunsul a!olescentului estemult mai precis.

C5 M5 DM)N5RZ C M(NA N)5R E5 CP@(? D@5RC(ZR( =R)RD(NRH@5)?U (MPR5()NNH? (NCPU A +O5 M( 7RU, DR CUM, ? ? D)(? RND, M(NA (NCP 5 C(5C U)MT, +R 5M( 7ND5C. P)( 5 MNDR5(H NU )( )MN(( P) C(( =U? 5

7/25/2019 Curiozități Despre Mintea Umană

http://slidepdf.com/reader/full/curiozitai-despre-mintea-umana 5/5

5