MINTEA CARE POATE VINDECA

dr. FREDERICK W. BAILES

1978

Traducere din limba engleza

2

MINTEA POATE VINDECA

Exist` o lege bine definit` a t`m`duirii mintale [i aceast` lege poate fi aplicat` oricui, indiferent de puterea mintal` sau puterea voin]ei sale, acest lucru fiind demonstrat de lucrarea de fa]`, s-ar putea spune, inspirat`.

Lucrarea este o introducere practic` în tehnica tratamentului mental [i fizic.

Este compatibil` cu orice fel de credin]` religioas`; ea fiind, mai de-grab`, o lucrare [tiin]ific`, dec\t religioas`.

|n timp ce era student la un mare spital londonez, autorul, Dr. F.W. Bailes, a observat \ndeaproape factorii mentali care interveneau în procesul de vindecare al pacien]ilor. A remarcat faptul c`, unele modele funda-mentale de g\ndire, \n mod inevitabil, produceau reac]ii fizice corespunz`-toare [i c` el putea provoca aceste reac]ii, stimul\nd modelele mentale in cauz`. Av\nd o preg`tire [tiin]ific`, el a socotit c` trebuie s` existe \n lumea mentala certitudini asem`n`toare de ac]iune.

De-a lungul anilor ce au urmat, el a dovedit c` at\t boala c\t [i s`n`tatea \[i au originea \n st`ri mentale corespunz`toare, c` exist` o tehnic` bine definit` de tratament mental [i spiritual, care pune \n mi[care Legea Mental` [i, ca rezultat, aduce s`n`tatea fizic`.

|n ac]iunile sale \n acest domeniu, a fost sprijinit [i \ncurajat de oameni de [tiin]a, prieteni [i medici, unii dintre ace[tia chiar vindeca]i de el.

Prima edi]ie a fost publicat` \n 1942 [i prezenta este a 10-a edi]ie (1973).

INTRODUCERE

Oricine se poate bucura de o s`n`tate excelent`, dac` urmeaz` calea adev`rat` c`tre aceasta. O bun` s`n`tate nu este darul acordat c\torva favoriza]i de c`tre Providen]a capricioas`, dup` cum nici boala nu atinge pe unii sau pe al]ii pe motivul c` o Providen]` de nep`truns [i de ne\n]eles dore[te ca ace[tia "s`-[i poarte crucea", ob]in\nd, \n acest fel, un soi de purificare spiritual` nebuloas`.

|n [tiin]a medical`, prima lege a vindec`rii este: "\nl`tur` cauza". Cauza respectiv` a fost mai totdeauna c`utat` \n ]esuturile trupului. Totu[i, nu numai metafizicianul, ci chiar [i medicul practician, a ajuns s`-[i dea seama c` motivul fundamental al multor maladii se g`se[te \n minte. Aceasta nu \

3

nseamn` c` oamenii \[i \nchipuie c` sunt bolnavi [i c` deci, tot a[a, \[i \nchipuie c` se \ns`n`to[esc. Explica]ia este mai \n profunzime, \n activit`]ile complexe ale min]ii umane.

Cauza real` a bolii se g`se[te \n st`rile emo]ionale, de spaim`, gelozie, invidie, anxietate, \n frustr`ri [i contrariet`]i, generate de \ncerc`rile omului de a ob]ine fericirea [i de a putea face fa]` preten]iilor vie]ii moderne. Impresii [i \nv`]`minte din copilarie pot fi cauze ajut`toare; impactul milioanelor de min]i \nconjur`toare, sigur c` are o influen]` determinant`; conversa]ia prietenilor sau rudelor \l poate afecta mult. La aceste cauze se mai poate ad`uga o gam` \ntreag` de simptome imaginare sau nu, "constatate" \n urma citirii prospectelor de prezentare a medicamentelor, precum [i din articolele sau publica]iile de popularizare privind bolile [i s`n`tatea. Toate acestea nu sunt totdeauna con[tient recep]ionate [i totu[i, ele creaz` \n mod incon[tient \n minte, un fel de complex subiectiv de fric` - g\nd care, afecteaz` organismul uman zi de zi [i noapte de noapte, fie c` este treaz sau doarme. Cu alte cuvinte, se formeaz` incon[tient o stare subiectiv` de fric`, de care cel afectat nu-[i poate da seama.

Ajung\nd la cauze obiective, observarea unor fenomene (forme) de boal` la prieteni sau rude, creeaz` o stare de team`, ca nu cumva maladii asem`n`toare s`-l atace [i pe cel care constat`. Faptul c` p`rin]ii sau alte rude au suferit de anumite boli, conduce la teama c` poate s` existe o tendin]` spre boal` \n familie, mo[tenit` de al]i membrii.

Oricare ar fi modelul fricii de baz`, un fapt este clar [i anume c`, adev`rata maladie nu const` at\t \n manifestarea fizic` exterioar`, c\t \n starea mentala de baz`. Boala este semnul exterior al unei tulbur`ri mentale. Reiese de aici c` orice \ncercare de remediere, \ndreptat` numai asupra formei fizice, va l`sa cauza fundamental` neatins`.

Prin urmare, dictonul: "\nl`tur` cauza " determin` pe cel care caut` s` refac` s`n`tatea, a lui sau a altuia, s` \nve]e cum s` [tearg` modelul-g\ndire destructiv`, \nainte de a putea ob]ine dezr`d`cinarea tulbur`rii fizice.

Scopul prezentei lucr`ri este de a scoate \n eviden]`, \ntr-un stil curent, evit\ndu-se termenii tehnici, modul \n care boala \[i are originea \n fluxul de g\ndire, precum [i metoda precis` pe care o poate folosi cel care dore[te s`-[i refac` o stare mentala eliberat` de teama bolii, prin \n]elegerea for]elor universale ce pot fi utilizate \n acest scop.

4

CAPITOLUL I

REALITATEA DESPRE MINTE {I POSIBILIT<}ILE SALE

Secretul [tiin]ei vindec`rii se bazeaz` pe o \n]elegere corect` a ceea ce este g\ndirea, modul de ac]iune [i leg`tura cu Mintea Universala. Inteligen]a cosmic` poate fi sesizat` de aceia care g\ndesc mai profund. Sunt legi evidente [i de net`g`duit ale ordinii \n univers [i aceasta pentru c` exist` o Inteligen]` diriguitoare \n spatele Universului, care este dovedit` de felul \n care particulele de materie sunt atrase sau respinse unele fa]` de altele. Orice din acest Univers, p\n` la cel mai simplu fir de iarb`, urmeaz` un plan de dezvoltare. Pozi]ia [i mi[carea astrelor [i planetelor sunt m`rturia unei Inteligen]e Creatoare [i diriguitoare.

Odat` admis` Inteligen]a Universal`, se pune \ntrebarea: care este leg`tura \ntre noi [i aceast` Inteligen]`? Dac` am putea r`spunde la aceast` \ntrebare, problema \mboln`virii ar fi rezolvat`. Trebuie spus c` secretul vindec`rii const` \n abilitatea omului de a se uni con[tient cu aceast` Inteligen]` Universal` [i s` extrag` din ea ceea ce \i trebuie pentru \nl`turarea modelelor de g\ndire-boal` [i \nlocuirea lor cu modele de g\ndire-s`n`tate. Este mult mai u[or de procedat astfel, dec\t mul]i \[i \nchipuie, [i sunt milioane de oameni care au reu[it s` elimine boala din existen]a lor, prin vindecarea mental-spiritual`.

Fiind stabilit [tiin]ific faptul c` Inteligen]a Universal` este Unic`, a[a cum [i materia este unic`, iar legile universale se reduc tot la Una. Inteligen]a folosit` de om \n oricare din ac]iunile sale, face parte integrant` din aceast` Inteligen]` care conduce universul; diferen]a dintre ele const` numai \n grad [i nu \n esen]`. Omul poate s` nu \n]eleag` acest adev`r, dar este un fapt real c`, atunci c\nd g\nde[te, el g\nde[te cu Unica Minte

5

a Universului. Nu exist` un astfel de lucru ca mintea mea sau mintea ta. Ceea ce numim minte individual` este numai acea p`rticic` din Mintea Universal`, pe care cineva o folose[te la timpul s`u. Nu exist` un astfel de lucru ca aerul meu sau aerul t`u, exist` numai un singur aer, distribuit \n mod egal pe \ntreaga planeta. C\nd am \n]eles c` aceast` Minte Universal` umple Universul, ne-o putem reprezenta pe aceasta ca pe un mare ocean al Min]ii, ce ne \nconjoar` [i \n care suntem cufunda]i. Aceast` minte este subiectiv` sau subcon[tient`, ceea ce \nseamn` c` nu are puterea de a alege, c` trebuie s` fie dirijat` pentru a ac]iona. Este extrem de inteligent`, con]ine toat` cunoa[terea din Univers, dar nu este o minte care judec`. Ea [tie numai un singur lucru: s` ac]ioneze \n direc]ia \n care este dirijat`.

Se poate na[te o \ntrebare: cine sau ce de]ine alegerea, judecata sau conducerea? Acestea le are Prima Cauz` sau Spiritul.

Dac` ne ducem cu g\ndul \napoi, departe, dincolo de \nceputul a tot ce este format, suntem for]a]i s` tragem concluzia c` Universul trebuie s` fi fost crea]ia g\ndului. {tiin]a cunoa[te c` p`m\ntul nu s-ar fi putut forma singur. Proprietatea principal` a materiei este iner]ia, adic` ea nu are puterea de a se mi[ca prin ea \ns`[i, \n nici un fel. Asupra materiei trebuie totdeauna ac]ionat de c`tre o form` de energie din Univers, care nu este materie. G\ndul este produsul inteligen]ei; deci putem presupune c` \nainte de a lua form` materia, trebuie s` fi fost o Inteligen]` care a putut cauza aceast` condensare \n form`.

Unii numesc aceast` Inteligen]`, DUMNEZEU. Numele nu import`. Faptul c` exist` are importan]`.

Aceast` Inteligen]` ac]ioneaz` \n dou` feluri. Mai \nt\i ca o Inteligen]` selectiv` creatoare, care hot`r`[te ceea ce voie[te s` se fac`. |n al doilea r\nd, ca o Inteligen]` ce se supune \ndeplinind directivele Inteligen]ei Creatoare. Aceast` inteligen]` secundar` ac]ioneaz` totdeauna [i integral ca Lege, av\nd toat` cunoa[terea necesar` de a construi orice este f`cut, dar lucr\nd totdeauna dup` un model prestabilit, de la care nu are puterea de a se abate. Dac` s-ar putea abate, nu ar mai exista nici o lege \n Univers [i rezultatul ar fi HAOS. Universul este produsul unui G\nditor care g\nde[te matematic. Acest G\nditor sau Dumnezeu este indivizibil, unic, manifestarea Sa put\nd fi separat` \n trei p`r]i, pentru a \n]elege mai bine cum ac]ioneaz`. Avem, deci, un DUMNEZEU unic, ac]ion\nd pe trei planuri de vibra]ii.

Astfel, avem pe Dumnezeu ca SPIRIT, cea mai \nalt` [i cea mai pu]in tangibil` vibra]ie, dorind s` creeze un univers al

6

formelor. PENTRU SPIRIT, A DORI |NSEAMN< A CREA. Integrat` \n acest spirit, exist` marea substan]a amorf` a Universului, care ar putea fi pe drept numit` corpul lui Dumnezeu. Asupra acestei substan]e, caracterizat` prin iner]ie, trebuie s` se ac]ioneze de c`tre o for]a din afara ei. Este vibra]ia cea mai joas` [i cea mai tangibil`. Prin urmare, Spiritul folose[te Mintea ca s` ac]ioneze ca Lege, pentru a modela [i forma Universul, materia dens`, a[a cum \l cunoa[tem. Vibra]ia min]ii fiind mai mic` dec\t cea a Spiritului, o face s` fie subordonat` acesteia. Vibra]ia Spiritului fiind mai \nalt` dec\t cea a materiei, face ca materia s` fie supus` ei. Prin urmare, Dumnezeu ca MINTE, ar putea fi \n]eles ca vibra]ie de mijloc. Astfel, Spiritul \[i exprim` voin]a, iar Mintea se supune necontestat, model\nd materia \n forma conceput` [i de]inut` numai de Spirit.

Oricum, omul este \n mic, ceea ce Dumnezeu este \n mare, fiind [i el, la r\ndul lui, o trinitate similar`. Omul este material prin corpul s`u [i deci, Una cu Dumnezeu \n cea mai joas` dintre vibra]ii.

Apoi, el este un g\nditor, mintea lui f`c\ndu-l s` fie Una cu Dumnezeu pe planul mental [i este spiritual, fiind Una cu Dumnezeu la nivelul cel mai \nalt al vibra]iei.

Este necesar, \nainte de a aprofunda acest modus operandi al vindec`rii, s` \n]elegem \n mod clar, c` trupul omului este f`cut din marea substan]` amorf`, care este materia prim` a universului \nsu[i, care a fost numit corpul lui Dumnezeu. Prin urmare, corpul omului nu este deloc un lucru tic`los. El este un templu sacru, \n care s`l`[luie[te Spiritul [i prin care Spiritul ac]ioneaz`, folosind Legea Min]ii. Este adev`rat, corpul uman este de o vibra]ie mai joasa dec\t Spiritul sau Mintea, fiind mai dens, dar \n acela[i timp este substan]a spiritual` [i dac` nu prindem \n toat` claritatea acest adev`r, vom pierde mult din cuno[tintele necesare vindec`rii.

Mintea omului este Mintea lui Dumnezeu. Psihologul ne spune c` mentalitatea uman` se \mparte \n dou` nivele; nu dou` min]i, ci dou` faze ale unei singure min]i, numite fie con[tient [i subcon[tient, fie obiectiv` [i subiectiv`.

Mintea obiectiv` a omului este Mintea ra]iunii, a alegerii, a dirij`rii [i nu creaz` at\t de mult, c\t dirijeaz` activitatea creatoare. Mintea subiectiv` este mintea creatoare. Este acea profunzime enorm` a incon[tientului, \n care sunt depozitate toate amintirile g\ndirii [i ac]iunii trecutului, care nu dispar, chiar dac` nu pot fi rechemate \n con[tient, dar care plutesc la suprafa]`, \n vise [i complexe.

Mintea subiectiv` este aceea care duce diversele activit`]i ale corpului. Nimic \n Univers nu se poate desf`[ura f`r` minte [i

7

acest adev`r este valabil [i pentru corpul omenesc. Mintea subiectiv` este aceea care face inima s` bat`, men]ine procesul respirator al pl`m\nilor, stimuleaz` ac]iunea digestiv`, dirijeaz` transportul de energie nervoas`, men]ine temperatura corpului [i multe altele, pe care le \ndepline[te u[or [i f`r` efort. Motivul pentru care mintea subiectiv` a omului poate face toate acestea, este acela c` ea este, de fapt, o parte din Mintea Subiectiv` Universal`.

Atunci c\nd \n]elegem c` nu exist` dec\t o Unic` Minte \n \ntregul univers [i c` omul este |N [i DIN aceast` Minte, ne putem u[or da seama c` Mintea, care a creat pentru prima oara celulele corpului, poate, tot a[a de bine [i u[or s` fac` altele noi, impregnate cu for]a vital`. Dac` \n]elegem c` aceast` Minte Subiectiv` Universal` construie[te totdeauna conform unui model pus la dispozi]ie de Spirit, ne d`m u[or seama c` omul poate pune \n mi[care aceast` Lege a Min]ii \n direc]ia dorit`, c\nd a \n]eles c` toat` puterea universului a[teapt` recunoa[terea de c`tre el \nsu[i ca Spirit, av\nd privilegiul de a spune cuv\ntul care dirijeaz` mintea s` urmeze modelul pe care i-l pune \n fa]`.

Mintea obiectiv` sau con[tient` a omului corespunde cu Spiritul Divin. Prin aceasta nu se \n]elege c` g\ndirea con[tienta este perfect`; [tim c` uneori este diabolic`. OMul este Spirit, \n sensul c` are puterea s` reac]ioneze, s` aleag`, s` selecteze, precum [i abilitatea de a dirija Mintea Subiectiv` \n direc]ia dorit`. Un exemplu \l constituie cazul c\nd hot`r\nd s` ne trezim la o anumit` or`, diminea]a, ceva mai devreme dec\t de obicei (ceea ce constituie o alegere con[tient`), exact la ora fixat`, Mintea subiectiv` ne scoal`, adesea cu c\teva secunde \nainte de a suna ceasul. Se \n]elege deci, c` omul, ca Spirit sau minte obiectiv`, se serve[te de mintea subiectiv`, care se supune alegerilor sale con[tiente. Sufletul este una cu Mintea Subiectiv`.

Sufletul Universal este Mintea Subiectiv` Universal`.Sufletul individual este Mintea Subiectiv` individual` [i

poate c` cea mai important` caracteristic` a sa este supunerea absolut` fa]` de Spirit.

Nu are nici o dorin]` sau preferin]` proprie, r`m\n\nd totdeauna la dispozi]ia Spiritului. |n aceasta nu exist` nici o constr\ngere. Exist` numai egalitate. Se aseam`n` cu un c`min fericit, \n care fiecare partener consider` pe cel`lalt egal.

Unul din lucrurile greu de sesizat pentru unii este acela c` Mintea Universal`, atotputernic`, prin toate puterile Divinit`]ii, voie[te s` fie la dispozi]ia omului [i s` intre \n ac]iune, \n direc]ia dorit` de om. C\nd suntem p`trun[i de

8

acest adev`r [i putem pune \n mi[care Legea \n folosul nostru propriu, descoperim c` avem de-a face cu o for]a care, de[i at\t de formidabil` \nc\t ar putea s` ne sf`r\me, se supune \n \ntregime voin]ei noastre.

Nu trebuie s` existe nici un fel de supersti]ie [i nici fric` atunci c\nd venim \n contact, \n acest mod, cu Legea Min]ii. Aceast` considerabil` for]` de vindecare nu este o persoan`, ci ESTE UN PRINCIPIU din Univers. Legea Min]ii r`spunde la o inteligent` folosire a for]elor sale. Puterea sa creatoare se \ndreapt` \n orice direc]ie dorim, singurul lucru cerut, fiind acela de a fi respectate legile mecanismului sau, ale modului sau de a ac]iona. Vom afla mai t\rziu care sunt aceste legi, dar pentru \nceput putem fi \ncredin]a]i c`, de fapt, exist` un flux de for]` universal`, dedicat folosului nostru, \n \ntregime supus dorin]elor noastre, a[tept\nd doar cuv\ntul nostru. Mai mult: nici nu trebuie s` ne rug`m de aceasta, s`-i cerem, s`-i implor`m sau s` ne chinuim pentru el! Tot ce avem de f`cut este s`-l recunoa[tem [i s` fim convin[i c` exist`, pentru \mbog`]irea vie]ii noastre, pentru s`n`tatea, fericirea [i prosperitatea noastr`.

Dup` cum am ar`tat, aceast` Lege nu trebuie abordat` cu team` sau groaz`, fiind o Lege natural` [i nu o persoan`. Mai putem \n]elege c`, de[i este impersonal`, posed` o Inteligen]` infinit` [i nu are nici o dorin]` proprie; este \n \ntregime neutr`. Este gata, la comanda omului, s`-i acorde puterea sa creativ` [i, cu toate acestea, nu posed` o con[tiin]a de sine, ca [i legea electricit`]ii. Nu trebuie, din acest` cauz`, s` ne \nchipuim c` nu posed` o inteligen]`. Din contr`, cum am ar`tat, are o inteligen]` infinit`.

Mintea universal` nu pune nici o limit` [i omul poate merge c\t de departe dore[te sau poate s` stea pe loc. Singura limit` este aceea creat` de el \nsu[i, deoarece este liber s` decid` singur [i nimeni altul nu poate face pentru el, ceea ce face el \nsu[i, fiind ac]iunea lui [i numai a lui. |n c`l`toria descoperirii de sine, el este comandantul propriului s`u vas [i este singur r`spunz`tor de oprirea din curs`, ca [i un navigator solitar.

Deci, r`spunderea omului este de a-[i alege propria destina]ie, iar puterea motrice de a-l duce acolo este furnizat` de aceast` Lege impersonal`. Numai c\nd s-a p`truns de acest adev`r fundamental, este preg`tit s`-[i coordoneze propriile sale for]e [i s` se bizuie pe Mintea Cosmic`, de a p`stra ma[inile \n func]iune, \n timp ce el c\rmuie[te nava. Tot at\t de impersonal cum r`spund ma[inile navei comenzilor precise, tot a[a [i Legea

9

Universal` a Min]ii r`spunde comenzii con[tiente a omului.

|n]elegem c` tr`im \ntr-un ocean de minte subiectiv`. Ceea ce ne \nconjoar` este numit Minte Subiectiv` Universal`. Ceea ce folosim noi numim minte individual` subiectiv`, dar am\ndou` sunt absolut identice.

Cu c\t suntem mai capabili s` concepem mai bine c` putem folosi Mintea Universal`, cu at\t mai puternic devine g\ndul nostru. Fiin]a uman` \[i poate m`ri concep]ia despre for]a disponibil`, pentru a o folosi la infinit; dac` ne limpezim viziunea [i \n]elegerea \n mod corespunz`tor, vom descoperi totdeauna c` exist` tot at\t de mult din aceast` for]`, c\t poate accepta mintea noastr`.

Nu trebuie s` existe nici o team` c` s-ar putea atinge vreo limit` care s` dep`[easc` universalul. Am putea, dac` am dori, s` folosim totul din for]a cosmic`, f`r` a o reduce c\t de pu]in. Chiar dac` toate sufletele \n via]` ar fi suficient de con[tiente, astfel \nc\t to]i s` trag` maximum de for]` din univers, \nc` nu ar fi nici o diminuare \n aceast` putere, \ntruc\t ea este infinit`, nelimitat` [i inepuizabil`.

Omul tr`ie[te \ntr-o lume a sim]urilor, fiind m`rginit din cauza concep]iilor eronate pe care le are despre spa]iu [i timp. El aplic` termeni cantitativi lucrurilor spirituale, nereu[ind s`-[i dea seama c` Dumnezeu nu are m`sur`. De fapt, toat` Divinitatea umple \ntregul univers [i totu[i, totul din Divinitate este \n fiecare om. Mai mult dec\t at\t, totul din Divinitate este \n fiecare celul` a corpului, \n cel mai pl`p\nd organism, \n fiecare fir de iarb`. Totu[i, aceasta nu \nseamn` c` este divizat` \n buc`]i. DUMNEZEU fiind indivizibil, SE AFLA IN ORICE LOC, IN ORICE CLIPA, IN TOATA MARETIA SA. Trebuie s` ne eliber`m de concep]ia materialist`, al c`rei ra]ionament presupune divizarea \n p`rticele minuscule a Divinit`]ii, \n scopul de a impregna diversele organisme!

Este esen]ial s` cuprindem \n \n]elegerea noastr` acest principiu fundamental, c` suntem p`trun[i de \ntreaga prezen]` a Divinit`]ii [i nu numai de o minuscul` p`rticic` din Aceasta, pentru c` atunci c\nd vedem semnifica]ia sa, realiz`m c` acest lucru zguduie imagina]ia. Prima data c\nd cineva ajunge s` realizeze faptul c` este impregnat de \ntreaga Putere [i Prezen]` a lui Dumnezeu [i nu numai de o p`rticic`, se trezeste \n el un puternic sentiment de siguran]`, imposibil de sim]it p\n` atunci. C\nd \ntrez`re[te imensitatea Adev`rului, c` \ntreaga For]` Universal` se scurge prin corpul s`u, este capabil s` r`m\n` lini[tit, \n siguran]`, complet lipsit de team` la apari]ia unei maladii. Pentru c` teama

10

lui a fost creat` de imaginea pe care [i-a format-o singur, c` este invadat de un inamic puternic, crud [i nemilos; acesta este motivul pentru care nu a putut crede niciodat` c` for]a sa mental` ar putea s` \nfrunte crunta boal`.

Acum el are \ns` o nou` imagine. Aceast` boal`-form` nu mai este o creatur` amenin]atoare. Toate lucrurile sunt relative. |n fa]a For]ei Universale de Vindecare, forma-boal` se diminueaz`, devenind \n fa]a ochilor s`i, o apari]ie mic` [i firav`, o simpl` imagine ce \ncearc` s`-l sperie. El \[i d` seama c` este, de fapt, o imagine ce \ncearc` s`-[i ia \nf`]i[area de realitate. OMul [tie c` singura realitate din Univers este SPIRIT; c` lumea material`, cu toate formele sale diferite, este numai o lume a umbrei, \n timp ce adev`rata lume este cea a Spiritului [i a Min]ii. Astfel, omul se elibereaz` de teama sa fa]` de boal`, deoarece "mai mare este El, Care este cu noi, dec\t ei, care sunt \mpotriva noastr`".

Omul nu trebuie s` accepte a[a-numita revela]ie, pentru a cunoa[te pe Dumnezeu. F`r` \ndoial` c` scrierile sacre ne-au spus mult despre Divinitate, dar nu suntem sili]i s` le acceptam concluziile, c\nd ne violeaz` ra]iunea sau c\nd vin \n conflict cu ceea ce noi \n[ine suntem capabili s` observ`m. Omul poate observa singur cum lucreaz` Inteligen]a Universal` [i astfel s`-[i creeze propria-i credin]` \n aceasta. Astfel, el construie[te pe o funda]ie pe care el \nsu[i a pus-o, mai degrab` dec\t pe una care a fost pus` de altcineva. S` consider`m Universul ca o demonstra]ie a lucrului Inteligen]ei Universale. Toat` aceast` armat` de corpuri cere[ti evolueaz` prin spa]iu ca o armat` de solda]i, fiecare urm\ndu-[i c`rarea f`r` urme, prin milioane de mile de spa]iu, fiecare exact la timpul s`u, ca [i cum ar fi conduse de degetele invizibile ale unui maestru de marionete.

Factorul invizibil care dirijeaz` este Mintea Universal`. Ea desf`[oara o \nalt` ordine, printr-o Inteligen]` Infinit`, care demonstreaz` for]a f`r` limit`. Trebuie s` fie exercitat` o imens` energie, pentru a pune \n mi[care aceste corpuri masive prin spa]iu, totu[i aceasta se face \n t`cere, cu siguran]` [i certitudine de c`tre aceast` Inteligen]` Infinit`, care trebuie, de asemenea, s` fie o For]` Infinit`.

Aceasta este For]a Inteligent` la care omul are acces, deoarece el este una cu aceast` Minte Universal`. At\ta timp c\t el continu` s` r`m\n` orb la acest fapt, va continua s` duc` via]a unui sclav. Acea imens` for]` se afl` la dispozi]ia sa, spre a fi folosit`, dar nu se pune \n mi[care, p\n` ce nu este solicitat` de el. C\nd el \n]elege [i accept`, faptul c` accea[i for]`, care men]ine universul \n activitate, este

11

gata s` men]in` corpul s`u \n afara pericolului \mboln`virii, atunci poate [ti c` nu exist` boli incurabile, ci numai oameni incurabili [i aceasta deoarece ei r`m\n orbi la poten]ialul lor de vindecare. Aceia care g\ndesc c` vindecarea lor depinde numai de micile lor eforturi mintale, cum ar fi concentrarea, puterea voin]ei [i altele, vor fi dezam`gi]i. Aceia care \ns` \nva]` cum s` permit` acestei Inteligen]e Universale s` curg` \n folosul lor, vor g`si eliberarea [i vindecarea.

Aceasta este deci, Inteligen]a [i For]a pe care omul le poate pune \n ac]iune. Pe c\t de puternic` este pentru a men]ine un univers \n armonie, tot at\t de ascult`toare este la G|NDUL [i CUV|NTUL omului, put\nd fi \ndreptat` c`tre construirea s`n`t`]ii perfecte, fericirii [i prosperit`]ii de c`tre acela care i-a \n]eles completa ei reac]ie favorabil`.

Aceasta este Legea Min]ii a c`rei for]` o invoc`m. Este mai mare dec\t orice ar p`rea c` se opune dorin]ei noastre. Nimic \n acest Univers nu are puterea de a ne frustra, deoarece suntem Una cu DUMNEZEU-MINTE [i DUMNEZEU-FOR}<.

CAPITOLUL II

CUM G|NDUL PROVOAC< BOALA

Omul tr`ie[te \n interiorul con[tiintei sale [i nu afar`, \n lumea exterioar`. El nu-[i d` seama c` s-a lovit de o obstruc]ie material`, dec\t atunci c\nd mesajul a fost transmis con[tiin]ei sale, prin intermediul nervilor. Lucrurile pe care le sufer` omul, le sufer` \n interiorul con[tiin]ei sale, atunci c\nd nervii \i raporteaz` senza]ia.

Trebuie s` \n]elegem adev`rata rela]ie dintre minte [i trup, pentru a vedea de ce este f`cut` afirma]ia c` st`rile mentale sunt responsabile pentru boal`. Omul nu este un corp ce con]ine o minte; el este o minte ce ac]ioneaz` \ntr-un corp. Acesta este un adev`r fundamental, ce trebuie s` fie acceptat dac` vrem s` existe vindecare mental` [i spiritual`. Corpul \nsu[i este rezultatul activit`]ii min]ii, este modelat de minte [i modificat de c`tre aceasta.

12

Modific`rile fizice, de natur` superficial` pot fi observate dac` se urm`resc schimb`rile din st`rile mentale. Se [tie, de mai mult` vreme, c` ulcerele gastrice, astmul, afec]iuni ale pielii, tulbur`rile cardiace [i altele sunt cauzate de deranjamentul mental ce se manifest` pe o perioad` de timp. Se afirm` ca st`ri emotive adverse opresc produc]ia de celule ro[ii sanguine, duc\nd astfel la anemie; de asemenea, o mare parte din a[a-numitele indigestii nervoase sunt indigestii emotive.

Se pune \ntrebarea dac` st`rile fizice pot fi corectate prin modificarea st`rii mentale. Oamenii de [tiin]` afirm` c` s-au v`zut cazuri de vindecare ale unor afec]iuni cutanate, st`ri de r`ceala provocate de frustrarea unor necesit`]i fiziologice (dragoste, relaxare etc.) prin tratamente mentale corespunz`toare. De asemenea, se afirm` c` sinuzita, polipii nazali, colita [i st`rile nervoase pot avea o origine mental`.

Recent, revista "Physician" din New-York a publicat un articol, \n care a raportat c` sistemul nervos autonom, sub influen]a g\ndirii negative, provoac` curgerea excesiv` a unor fluide numite "apoase" \n ]esuturi [i membrane. Opera]iile, medicamentele [i regimul vor \ndep`rta excesul de fluide, dar, afirma mai departe articolul, mintea \n mod obi[nuit \ndepline[te o func]ie de umplere din nou [i deci nu exist` un tratament eficient p\n` ce starea mental` [i emo]ional` nu sunt \nlocuite cu una de "\ncredere".

Cum se poate ca mintea s` aib` for]a de a influen]a st`ri fizice, p\n` \ntr-at\t, \nc\t s` conduc` la \mboln`vire?

Aceasta se datoreaz` faptului c` omul g\ndeste nu numai cu creierul, ci [i cu \ntregul organism. Fiecare celula \n parte, oric\t de mic`, este o sc\nteie infinitezimal` a min]ii. Nu exist` \n \ntregul Univers, un singur punct care s` nu fie influen]at de Minte, prin urmare, nu exist` un singur atom \n corpul omenesc, care s` fie desp`r]it de ac]iunea mentala, nici m`car pentru o clip`.

Omul este at\t de obi[nuit s` g\ndeasc` pe dou` planuri: fizic [i mental, \nc\t \i vine greu s` conceap` c` am\ndou` sunt \n realitate un singur plan. |ntr-adev`r, trupul este Mintea condensat` \n forma fizic`, a[a cum este [i Spirit condensat \n form`. Activitatea mental` nu poate fi desp`r]it` de manifestarea fizic`, deoarece manifestarea fizic` este manifestarea mentala. |ntr-un sens, CEEA CE MINTEA G|NDE{TE, CORPUL G|NDE{TE, CEEA CE CORPUL G|NDE{TE, EL DEVINE. Fiecare condi]ie mental` diferit` se \nregistreaz` \n corp [i c\nd mintea se modific`, se produce o schimbare corespunz`toare \n corp, o reflectare a g\ndirii modificate.

13

Boala este o idee deformat`, care [i-a asumat domina]ia. |n sensul cel mai veridic, este incorect s` se spun` c` boala este "cauzat` de minte". Forma distorsionat`, ce o numim boal`, este numai g\ndul-form`, distorsio-nat \n stare vizibil`. Problema este, \n primul r\nd, o chestiune de g\ndire, la fel fiind [i solu]ia. Controlul bolii este mental, deoarece boala \ns`[i este mental`. Corpul nu are putere, ca el \nsu[i s` genereze boala, care este numai o umbr` aruncat` de minte; mintea s`n`toas` va proiecta un corp s`n`tos.

Fiecare noua celula \n corp este un g\nd \n form`, fie negativ, fie pozitiv, el av\nd substan]`. Celulele sunt \nsu[i g\ndul. G\nduri de s`n`tate \nseamn` celule s`n`toase, g\nduri de boal` \nseamn` celule bolnave. Este necesar s` fim foarte siguri de acest adev`r, dac` inten]ion`m s` cerem corpului o condi]ie de s`n`tate abundent`.

C\nd socotim c` celulele corpului sunt create cu viteza fulgerului, putem \n]elege cum ele sunt g\ndire \n form`. Ca un simplu exemplu, se poate ar`ta c` globulele ro[ii sunt construite \ntr-un ritm de 150.000 pe secund`, [i-n mod normal, dispar \n acela[i ritm. Raport\nd acest lucru la alte ]esuturi ale corpului, ne putem da seama c` acest organism, pe care-l numim OM, este un v\rtej dinamic de energie g\ndit`, pe care mintea, f`r` \ncetare, o face s` ia form`. Se poate spune, c` controlul afec]iunii const` \n controlul g\ndirii [i c`, pentu a schimba o condi]ie fizica, trebuie mai \nt\i schimbat` g\ndirea. Prin urmare, c`ut`m o tehnic` care s` ne dea posibilitatea de a schimba caracterul fluxului con[tiin]ei. |ntr-un alt capitol, vom ajunge la acest subiect. La acest nivel, este suficient s` repet`m c` tehnica nu const` \n for]a voin]ei, a concentr`rii sau a repet`rii zi de zi; \n orice fel, \mi merge mai bine. Tehnica const` \ntr-o unificare con[tient` a Fiin]ei cu Inteligen]a Universal`, care niciodat` de la sine, nu are vreun g\nd de boal` [i, prin urmare, nu poate avea niciodat` o form` de boal`. Exist` o foarte precis` tehnic`, prin care ne putem conduce [i noi \n[ine la aceast` unificare.

Boala este dovada exterioar` [i semnul unei tulbur`ri interioare.

S`n`tatea este semnul exterior al unei min]i integre. Putem spune, c` nimic nu apare \n via]a noastr`, dec\t

ceea ce atragem printr-o g\ndire intens` [i este gre[it s` se cread` c` Divinitatea ar fi aceea care ar da boala. S-a mai ar`tat faptul c`, Mintea Universal` este \n \ntregime neutr`, nu are nici o dorin]` personal`, se manifest` printr-o Lege Impersonal`. Este dirijat` \n ac]iune de c`tre dorin]a noastr`, exprimat` sau nu,

14

dac` este \ndeajuns de clar` [i intens`, a[a ca s` devin` dominant`.

Spiritul este personal, dar Legea este impersonal`. Este Legea g\ndirii, a[a cum exist` [i Legea electricit`]ii, care, f`r` nici o emo]ie [i cu totul impersonal, poate ucide un om care atinge un fir neizolat, dup` cum, tot at\t de repede, poate s`-i pr`jeasc` p\inea, deoarece aceasta nu cunoa[te altceva, dec\t s` func]ioneze potrivit legii ac]iunii sale.

Dup` cum s-a mai subliniat, omul este pe drumul descoperirii de sine. Lui \i revine \ndatorirea de a p`trunde \n]elesul universului \n care tr`ie[te [i el va suferi at\ta timp c\t nu va realiza aceasta. Copilul va suferi de zg\rieturile pisicii, p\n` c\nd va \nv`]a c` nu trebuie s` o trag` de coad`. Legea \i apare crud`, totdeauna, aceluia care nu o \n]elege, [i-n consecin]` ac]ioneaz` contrar acesteia. Toate legile ne sunt st`p\ne, at\t timp c\t nu le \n]elegem; c\nd \ns` le p`trundem semnifica]ia ele devin gata de a ne servi.

Acela care \[i permite s` se satureze cu o g\ndire distructiv` \[i atrage o manifestare fizic` distructiv`. Aceea[i Lege a Min]ii care-i produce omului boala, \l va face s` se \ns`n`to[easc`. Boala nu este o pedeaps` pentru p`cat, ci o consecin]` a \n]elegerii [i folosirii gre[ite a Legii Min]ii. Elementul personal \ntre om [i Dumnezeu nu intr` \n discu]ie deloc, \n sensul condamn`rii [i pedepsirii. A[a c`, argumentul c` Divinitatea este crud` [i pedepse[te cu boala, este o judecat` incorect`.

Principiile vindec`rii spirituale sunt ast`zi bine cunoscute [i larg r`sp\ndite, f`c\ndu-se cunoscute, at\t motivele rezultatelor bune, c\t [i cele ale e[ecurilor, \n cazurile izolate. Vindecarea mental` [i spiritual` s-a transformat din form` de cult, cum era privit` \n trecut, \n [tiin]`; dezvolt\ndu-se ca urmare a rezultatelor pozitive ob]inute [i mai ales datorit` modific`rii ideilor \n ceea ce prive[te originea bolilor, schimb\nd-o din planul fizic \n planul mental al spiritului. Acest mare salt nu a fost u[or de realizat. Cu toate acestea, s-a ajuns, de la o concep]ie vag` privind originea bolilor, la precizia de ast`zi. Acum [tim c`: DORIN}ELE FIZICE SUNT O REFLECTARE A ST<RILOR MENTALE, simpla schimbare a procesului de g\ndire.

Odat` ajun[i la concluzia c` exist` o Minte Universal` Unic`, reprezent\nd eterna pace, lini[te, putere, iubire, credin]`, armonie, expansiune, s`n`tate [i des`v\r[ire, obiectivul nostru este de a aduce ceea ce numim minte individual` la o stare de unificare cu Mintea Unic`. Astfel, de vreme ce Mintea Universal` este ve[nic netulburat` de for]e ostile, nu recunoa[te niciodat` existen]a a altceva, ce nu este ca ea \ns`[i; atunci, mintea

15

noastr`, f`c\nd parte din acea Minte Unic`, nu poate experimenta nimic ce nu este experimentat \n aceast` Minte. Acesta este numai un punct \n vindecarea spiritual` [i mental`, dar arat` o diferen]`, a c`rei explica]ie este adesea cautat` prin \ntrebarea: \n ce const` diferen]a \ntre metoda aceasta [i psihologie?

CAPITOLUL III

PRINCIPIUL VINDEC<RII UNIVERSALE

Este o eviden]` clar` c` exist` \n Univers un principiu de vindecare, ce ac]ioneaz` independent de orice tratament cu medicamente, urmat de om. Exist` o rivalitate \ntre diferitele [coli de vindecare pe plan uman, fiecare dintre acestea pretinz\nd c` de]ine metoda unic` [i c` celelalte trebuie eliminate din practic`. Dac` lucrurile ar sta a[a, atunci acea metod` unic` ar trebui s` asigure vindecarea, iar celelalte metode competitive s` nu conduc` la vindecare. Cum de a[a ceva nu poate fi vorba, vom ajunge la un rezultat mult mai potrivit \n cercetarea noastr` privind calea vindec`rii reale, dac` ne vom str`dui s` descoperim ce posed` aceste metode materiale, care produc eventuala vindecare a pacientului.

Toate vindec`rile primitive erau mentale. La \nceputul existen]ei omului, se credea c` boala era invadarea corpului de c`tre spiritele rele, pe care \ncerca s` le alunge vraciul comunit`]ii, prin diverse incanta]ii sau cu ajutorul unor plante, ce posedau propriet`]i medicale, ob]in\ndu-se unele rezultate pozitive.

Cu timpul, cuno[tin]ele c`p`tate, s-au \nmul]it [i s-au format speciali[ti \n ierburi sau incanta]ii [i astfel au ap`rut dou` profesiuni: cea de medic [i cea de preot. |n mileniile ce au urmat, [tiin]a medical` a f`cut mari progrese, ad`ug\nd noi cuno[tin]e \n folosirea plantelor medicinale, a[a c` ast`zi, constat`m c` [tiin]a medical` ocup` o pozi]ie ce impune respect. Cele dou` [coli ce s-au format cu timpul [i exist` [i \n prezent: alopatia (tratarea bolii cu medicamente) [i homeopatia au creat adep]i [i practicieni, fiind sus]inute mai puternic, c\nd una, c\nd alta, dar cu preponderen]` [coala alopat`.

|ntre timp, cam pe la mijlocul sec. al 19-lea, s-a intercalat o nou` metod`, [i anume, aceea a vindec`rii prin stimularea mecanic` a circula]iei sanguine [i limfatice, excluz\nd folosirea medicamentelor de orice fel, deoarece boala ar fi cauzat` de o lenevire a func]iilor organice vitale. Pe l\ng` aceasta, a treia [coala - a osteopatiei - a mai ap`rut spre sf\r[itul secolului trecut, o a patra, cea a chiropracticii, care sus]ine c` maladiile se

16

datoresc unor [trangul`ri ale nervilor la ie[irea lor din canalul vertebral, cauz\nd o sc`dere a fluxului nervos \n par]ile afectate.

De[i fiecare dintre aceste [coli are ceva ce produce rezultate pozitive, totu[i, nici una nu este unica de]in`toare a unei metode infailibile. Toate acestea ne conduc la ideea c` trebuie s` existe un principiu unic de vindecare, ce st` la baza tuturor metodelor, f`r` ca aceasta s` fie proprietatea exclusiv` a vreuneia dintre ele. Care s` fie oare acest principiu fundamental de vindecare? Acesta este Inteligen]a Divin`, Mintea lui Dumnezeu, care satureaz` orice particul` de materie din Univers. Nu trebuie s` fim nici supersti]io[i \n atitudinea noastr` fa]` de Mintea Divin`, nici nu este nevoie s` adopt`m o comportare de smerenie la pomenirea cuvintelor: Minte Divin`. Aceast` Minte este Inteligen]a care ]ine laolalt` atomii din st\nc` sau face ca ceva s` urce prin tulpina copacului. Nu este ceva care s` fie abordat cu spaim` [i plec`ciuni, ci ceva care trebuie descoperit \n tot ceea ce exist`, c`ci omul, privind \n fa]` Natura, prive[te la fa]a Divin`. Poate c` el ignor` aceste lucruri, sau chiar le neag`, dar r`m\ne cert faptul c` Universul poate fi numit trupul Domnului.

Cu toate interpret`rile date de teologi de-a lungul timpului, un fapt r`m\ne de net`g`duit [i anume, c` Dumnezeu este Minte Impersonal` [i Spirit Personal [i c` activitatea LUI ca Minte este o chestiune de Lege fix` [i neab`tut`. Cutremurele [i tunetele nu sunt pedepse pentru p`cate, ci reprezint` mi[carea materiei \n baza activit`]ii acestei LEGI. Acest fapt nu este o afirma]ie senza]ional` [i trebuie s` [tim s` ne trat`m pe noi [i pe al]ii, atunci c\nd vom \n]elege cum ac]ioneaz` Legea Divin`.

Vechiul Testament este plin cu exemple de vindecare mental` [i spiritual`. Apoi, a venit IISUS, care a l`murit lumea c`, orice boal` este rezultatul unori st`ri mentale dereglate. EL a propov`duit c` atunci c\nd aceste st`ri mentale sunt corectate, starea fizic` bolnav` dispare. |nv`]`tura sa cuprinde mai mult dec\t at\t, dar aceasta este \ndeajuns pentru scopul nostru.

|n acest punct, putem intercala faptul c` medicina modern` aduce \n actualitate teza lui IISUS [i se str`duie[te s` corecteze st`rile mentale dereglate, care sunt cauza real` a bolilor. Dup` cum este adev`rat c` IISUS a adus un mesaj de via]` interioar` spiritual`, este [i mai adev`rat c` miezul [i baza doctrinei SALE au fost trecute cu vederea [i ascunse de c`tre conglomeratul de dogme religioase.

IISUS ne-a \nv`]at c` mintea omului este una cu Mintea Divin` Universal` [i c`, at\t timp c\t omul merge \mpreun` cu Mintea Divin`, nu este posibil s` mai apar` vreo fric]iune, frustrare sau dezacord. St`rile mentale ale omului pot ridica

17

piedici \n calea c`tre Mintea Divin` [i c\nd se produce a[a ceva, omul sufer`. Pe scurt, IISUS ne-a \nv`]at c` omul este o trinitate, activ\nd pe trei nivele, \ntr-o singur` fiin]`. Dac` ni-l putem imagina pe om reprezentat de trei cercuri concentrice, ne putem face o p`rere mai bun` despre viziunea lui IISUS. EL a \nv`]at c` omul, \n cercul interior, care ar reprezenta centrul f`pturii sale, este Esen]a Spiritual` Divin` sau Fiin]a. Acest centru este ca [i Dumnezeu, niciodat` bolnav, suferind sau limitat \n vreun fel, totdeauna perfect \n s`n`tate [i \n fericire, \n pace deplin` [i cu totul \n armonie cu Universul [i cu tot ce exist` \n acesta, ceea ce constituie partea neschimb`toare din fiin]a uman`. Nimic nu-l tulbur` aici, nu-l poate r`ni sau distruge vreodat`. Din acest centru spiritual vine vindecarea [i tot din el se dezvolt` [tiin]a st`p\nirii vie]ii; este lumea sa interioar`, a cauzelor.

Al doilea cerc, intermediar, este acela al min]ii, iar cercul exterior reprezint` corpul fizic al omului [i toate posesiunile sale materiale. Acest cerc periferic reprezint` lumea de afecte personale ale omului. Calea prin care cauza devine efect este mintea. Omul posed` puterea de a alege. El poate s`-[i \ndrepte g\ndurile \n afar`, c`tre cercul exterior, precum [i-n interior, c`tre cercul central. Dac` st`rile lui mentale sunt l`sate s` se complac` \n cercul s`u exterior cu afec]iunile, s`r`cia [i priva]iunile sale, aceste lucruri sunt men]inute datorit` for]ei creatoare a g\ndurilor.

Dar dac`, pe de alt` parte, omul se folose[te de puterea sa de a alege s` mearg` m\n` \n m\n` cu pacea, perfec]iunea, armonia fiin]ei sale interioare, aceste calit`]i se vor manifesta \n via]a lui din afar`, pentru c` mintea omului posed` puterea creatoare. Fiecare experien]` este mai \nt\i o idee \n minte [i tot ce ne priveaz` de fericire a fost, de asemenea, mai \nt\i o idee. Mintea este \n \ntregime neutr` \n activitatea sa creatoare.

Ea lucreaz` f`r` \ntrupere, chiar [i atunci c\nd dormim, transform\nd \n realitate, tot ceea ce primim ca idei mentale.

Orice lucrare, intreprindere, a fost mai \nt\i o idee \n mintea fondatorului. Orice boal` este mai \nt\i o idee \n mintea g\nditorului. Pierderea unui serviciu sau a unui prieten, sau a siguran]ei, este mai \nt\i de toate IDEE p`strat` \n minte. Omul, uneori, obiecteaz` la astfel de afirma]ii, c`ci el nu a fost totdeauna \ndeajuns de atent, pentru a putea s` \[i dea seama de calitatea g\ndului s`u. Un g\nd este uneori numai o sclipire de o clip`, \nainte de a fi depozitat \n profunzimile fiin]ei min]ii subiective. Odat` ajuns aici, sub nivelul con[tiintei, nu mai este recunoscut de individ care, uneori, neag` indignat c` i-ar fi trecut prin minte un asemenea g\nd. Asupra acestui g\nd

18

lucreaz` ne\ntrerupt Legile Min]ii [i continu` s` emit` st`ri de sim]`minte, pentru care nu avem totdeauna explica]ii. Putem afirma ca adev`r c` niciodat` nu se mai manifest` \n via]a din afar`, dec\t ceea ce s-a acceptat [i depozitat \n subiectiv, care este mai mult dec\t un depozit mental, este \ns`[i uzina ce prelucreaz` continuu, transform\nd cauzele \n efecte, potrivit unei legi invariabile. Calitatea omului de a putea alege, \i d` posibilitatea de a g\ndi, fie ca un \nger, fie ca un demon, ca un [ef sau ca un sclav. Orice ar alege ca g\nd, mintea va transforma \n crea]ie ce se va manifesta.

IISUS a accentuat necesitatea de a p`stra mintea \ndreptat` c`tre centrul spiritual [i a insistat, c` dac` se procedeaz` astfel, perfec]iunea spiritual` se va scurge prin mentalitate, \n fizic. |n mod contrar, dac` st`rile sale mentale sunt ocupate cu lumea din afar`, a st`rilor fizice schimb`toare, el va continua s` resimt` ce a contemplat. Este un mare adev`r \n aceasta [i care, din p`cate, a fost de prea multe ori trecut cu vederea. Ori de c\te ori aten]ia omului este deviat` de la Centrul Spiritual Etern, s`n`tos, de ne\nvins, care este \ns`[i Imaginea [i Asem`narea lui Dumnezeu \n om, ori de c\te ori mintea omului se abate de la con[tiin]a acestui Centru Divin, atunci [i numai atunci, pot aparea manifest`ri fizice de boal`.

Metoda de vindecare a lui IISUS consta \n a nega realitatea aparent` a patologiei exterioare [i-n afirmarea realit`]ii de perfec]iune interioar` a omului. Aceasta este metoda folosit` ast`zi de c`tre practicieni [i consultan]ii mentali [i spirituali. Ceea ce trebuie clarificat bine, totusi, este c` tratamentul se produce \n mintea practicianului. El nu folose[te puterea voin]ei asupra pacientului. El nu \ncearc` s` influen]eze mintea pacientului, ci numai desf`[oar` o explica]ie a proceselor de g\ndire, \n scopul de a clarifica \n]elegerea pacientului. C\nd ajungem la metodele \n sine, folosite de tratamentul mental, vom vedea c` intregul efort al practi-cianului, \n timpul tratamentului, este de a se convinge el \nsu[i, \n afara celor mai slabe urme de \ndoial`, c` persoana pentru care lucreaz` este perfect` [i s` \nl`ture din propria sa minte orice credin]` de imperfec]iune \n ceea ce-l prive[te pe pacientul s`u. De vreme ce vedem probe ale Inteligen]ei Cosmice ac]ion\nd p\n` departe, printre astre, suntem \ncredin]a]i c` ne \nconjoar` un imens ocean al Min]ii, care exist` \n infinit, c` aceast` Minte este singura Minte \n Univers [i c`, atunci c\nd g\ndim, o facem folosind aceast` Minte. Ceea ce numim min]i individuale sunt \n realitate numai ni[te pic`turi infime \n acest Ocean al Min]ii; totu[i ele sunt \ns`[i acest` unic` Minte.

19

Pacientul vine la practician, pl\ng\ndu-se c` este bolnav. Acest fapt este pentru sine o realitate, de vreme ce dovada \i vine pe calea sim]urilor. Practicianul [tie c` proba sim]urilor apare real`, dar nu este aceasta realitatea fundamental`. Realitatea fundamental` este Spirit neschimb`tor. D\ndu-[i seama c` pacientul are o viziune distorsionat` asupra sa [i a condi]iei sale, practicianul trebuie s` vindece falsa credin]`. El se convinge prin argumente [i \n]elegere, de falsitatea p`rerii ce o are pacientul despre sine. El trebuie s` se fereasc` de falsa credin]` cu care vine pacientul, \ntocmai cum salvatorul se fere[te de m\inile celui care se \neac`, s` nu-l prind`. Conving\ndu-se pe sine \nsu[i de perfec]iunea spiritual` a pacien-tului, el pune \n mi[care un g\nd adev`rat, care se opune g\ndirii false a pacientului. Am\ndoi f`c\nd parte din Mintea Unic`, practicianul [tie c` pacientul \[i d` seama de ceea ce el \nsu[i cunoa[te, \n ceea ce prive[te perfec]iunea spiritual` a bolnavului, chiar dac`, aceast` cunoa[tere, mo-mentan, se afl` numai \n subcon[tientul pacientului [i, deci, \nc` nerecu-noscut`. De \ndat` ce g\ndul imperfect al pacientului a fost \nlocuit cu g\ndul perfect al practicianului, vindecarea nu \nt\rzie s` se produc`. Aceasta este unica metod` folosit` de IISUS. El nu s-a bazat deloc pe concentrare, pe puterea voin]ei, pe sugestie, hipnotism sau orice alte procedee psihologice bine cunoscute. EL punea totdeauna \n ac]iune suprema Lege a Spiritului, av\nd viziunea propriei ei reflec]ii, ca o imagine perfect`, proiectat` asupra Min]ii, care, la r\ndul ei, transform` aceast` reflec]ie, \n imagine a perfec]iunii \n corpul [i-n mintea pacientului.

S-ar putea pune \ntrebarea dac` pacientul nu folose[te, proced\nd astfel, o form` subtil` de sugestie? La aceasta se poate r`spunde c`, dac` pacientul \[i \nchipuie numai c` ar avea o tulburare [i c` practicianul \[i imagineaz` numai c` l-a vindecat, atunci \ntregul procedeu ar fi o experien]` ireal`, un fel de vis. Trebuie s` existe o lege, \n virtutea c`reia, rezultatele fizice sunt introduse de practician, \n pacient.

Aceast` lege poate fi, pe scurt, formulat` astfel: IMAGINEA MENTAL< ESTE REALITATE, IAR FORMA EXTERIOAR< ESTE PUR {I SIMPLU PROIECTAREA ACESTEI REALIT<}I. De vreme ce mintea este mai veche dec\t corpul, atunci ea a creat corpul, care este \n \ntregime ref`cut la fiecare c\]iva ani, \n timp ce mintea r`m\ne neschimbat`, reamintindu-ne, astfel, experien]ele din copil`rie, s` zicem dup` 70 de ani. Atunci, probabil c` Mintea este CAUZA, iar corpul este EFECTUL. Mintea este substan]a, iar corpul, umbra ei. Umbra este tot-deauna determinat` de caracterul substan]ei [i, prin urmare, condi]iile fizice, care urmeaz` tratamentului, sunt o copie a convingerii

20

mentale de]inut` mai \nt\i de practician [i, mai cur\nd sau mai t\rziu, acceptat` [i de pacient. Trebuie s` existe o acceptare mental` des`v\r[it` a s`n`t`]ii complete a pacientului, at\t din partea practicianului, c\t [i din partea pacientului. Atunci c\nd pacientul \[i aplic` singur tratamentul, bine\n]eles c` trebuie s`-[i reprezinte mental acceptarea [i con[tiin]a perfec]iunii.

Sute de cazuri autentice, sprijin` afirma]ia c` Mintea modeleaz` corpul. Unii devota]i catolici au reu[it s`-[i produc` r`ni sau semne pe corp, practic\nd a[a-zisa contemplare a r`nilor lui IISUS.

Dac` aceast` Lege a Min]ii va lucra \mpotriva tendin]ei naturale, produc\nd ]esuturi morbide, \n loc de ]esuturi s`n`toase, cu at\t mai mult` \ncredere ar trebui s` avem, atunci c\nd abord`m problema schimb`rii ]esuturilor morbide, \n unele s`n`toase.

Persoana care \n]elege puterea [i tendin]a acestei Legi a Min]ii, are la dispozi]ia sa o sursa de energie care este infinit`. Prin urmare, \ncrederea sa deplin` nu este bazat` pe o for]` intelectual` ce-i apar]ine numai sie[i, nici pe vre-un presupus dar al vindec`rii, acordat lui ca individ, ci este ceva cu mult mai m`re] dec\t orice se poate imagina, [i anume, este Inteligen]a Cosmic`, dedicat` folosirii de c`tre el [i dirijat` de c`tre sine. Iat` de ce noi spunem c` un tratament este "o mi[care bine definit` a g\ndului \ntr-o anumit` direc]ie, \n scopul de a ob]ine un anumit rezultat, reflect\ndu-se \n forma material`.". Acest dar nu este o posesie specific` a unor favoriza]i, el este acordat tuturor, dar nu-i apar]ine dec\t atunci c\nd accept` mental adev`rul c` totu[i \i apar]ine [i trece la punerea lui \n ac]iune.

Iat` de ce se poate afirma c` nu exist` boli mari sau mici, grele sau u[oare, vindecabile sau nevindecabile. Avem de-a face cu o for]` [i o Inteli-gen]` care nu ]ine seama de no]iunile "mare" sau "mic", deoarece conduce cu u[urin]` \ntreg universul. M`rimea sau micimea sunt termeni relativi. Ceea ce este mare pentru inteligen]a limitat`, este mic pentru Inteligen]a Infinit`.

Medicul materialist, necunosc`tor al acestei Legi a vindec`rii, este limitat la propria sa dib`cie [i la puterea medicamentului ce-l administreaz` pacientului. El trebuie s` pun` mai \nt\i diagnosticul precis, deoarece aceasta este baza tratamentului s`u.Trebuie s` aleag` cu mult discern`m\nt medicamentul sau modalitatea ce se potrive[te diagnosticului. Aten]ia lui este \ndreptat` spre efectele fizice, pe care al]i medici materiali[ti le-au f`cut cunoscute \n trecut.

|n contradic]ie cu procedeele medicului materialist, noi \ncerc`m s` ne scutur`m de trecut, deoarece acesta ne leag` de lan]urile \ndoielii [i, cu toate c` navig`m pe o mare necunoscut`,

21

spre o lume nou`, avem un dicton \ndrum`tor: "SUNTEM |NTRUPAREA A CEEA CE G|NDIM".

Orice poate mintea s` conceap`, poate fi realizat [i, dup` cum a spus Swedenborg: "\ngerii citesc autobiografia omului \n structura sa.".

22

CAPITOLUL IV

CUM SE FORMEAZ< O CREDIN}< PUTERNIC<

Poate c` cea mai mare dificultate, \nt\mpinat` de acela care \ncearc` s` p`trund` \n domeniul vindec`rii mentale [i spirituale, este sentimentul lipsei de \ncredere. El spune: "cred c` acesta este adev`rul [i v`d lumea care pare a avea mare credin]` \n el, dar se poate c` sunt sceptic din fire, c`ci nu m` simt capabil de a ajunge la o credin]` puternic`, oric\t de mult m-a[ str`dui".

Ace[ti oameni pun c`ru]a \naintea calului. Credin]a nu este o stare emotiv` ce se realizeaz` la comand`. Nu este ceva ca aerul, pe care-l pompezi \ntr-o anvelop` [i apoi porne[ti la drum. Credin]a nu const` \n sentimentul pe care-l dezvolt`m.

CREDIN}A SE BAZEAZ< |NTOTDEAUNA PE SCOPUL EI {I C|ND OBIECTIVUL ESTE DESTUL DE IMPORTANT, NU SE MAI PUNE PROBLEMA CREDIN}EI.

EA URMEAZ< |N MOD FIRESC CUNOA{TERII.Mai \nt\i ajungem la cunoa[tere [i numai apoi ne d`m

seama c` am c`p`tat [i credin]a, care a venit de la sine, c\nd am g`sit un obiectiv subs-tan]ial pe care s` se bizuie.

Orice fel de credin]` se bazeaz` pe observa]ie [i cunoa[tere [i se poate afirma c` este destul de u[or s` ajungi s` te \ncrezi \n aceast` Lege a vindec`rii. Credin]a nu este cl`dit` pe nesiguran]` sau pe revela]ii [i nu suntem obliga]i s` accept`m o scriere sacr`. Avem \n fa]a ochilor no[tri un exemplu concludent: corpul omenesc. Acesta, corect \n]eles \n activit`]ile [i \ndatoririle sale, procur` baza pentru credin]`, care va face din fiecare un vindec`tor pentru sine [i pentru al]ii.

Corpul omenesc este cea mai minunat` ma[in` construit` vreodat`. Este mai m`re] dec\t cele [apte minuni ale lumii antice [i mult mai complex dec\t orice aparat construit de om. Reprezint` o cunoa[tere vie a ac]iunii desf`[urate de minte, c`ci dac`-l observ`m, el reprezint` o prob` clar` despre ceea ce \nseamn` Inteligen]a Divin` [i felul \n care aceasta se manifest`, totdeauna conform unui plan perfect conceput de Spirit. Execu-torul crea]iei, mintea, urmeaz` \ntocmai [i aduce la \ndeplinire acest plan.

Totdeauna, mintea \[i ofer` for]a creatoare infinit`, aceluia care [i-a f`urit un plan bine clarificat, pentru c` aceast` Minte nu [tie nimic altceva dec\t s` lucreze conform planului, fiind Minte Subiectiv`.

Inteligen]a ce s-a manifestat la construirea corpului, este aceea[i Minte care [tie perfect cum s` repare, atunci c\nd este

23

necesar, structura pe care a cl`dit-o [i nu poate fi conceput ca, odat` lucrul terminat, s` nu se mai intereseze de el. S` nu uit`m c` Mintea s`l`[luie[te \n acest corp construit, pe care \l folose[te ca vehicul [i ca instrument pentru propriile ei activit`]i.

Atunci c\nd, \n acest corp se produce o dereglare, nu este nevoie s` ne rug`m de Minte ca s` vindece; de fapt, ea \ns`[i necesit` un vehicul s`n`tos, iar ceea ce ne revine, este de a-i prezenta planul perfect ce trebuie urmat pentru refacere, ca fiind for]a executorie. Nu trebuie sc`pat din vedere c` aceast` activitate depus` de g\ndire, de[i foarte inteligent`, capabil` de a construi perfect orice structuri, este o Inteligen]a care nu judec`. Ea cunoa[te perfect tehnica construc]iei, dar totdeauna trebuie s` lucreze dup` un plan. Fiind neutr`, ea poate lucra dup` un plan ce duce la boal` [i tot a[a de prompt, poate executa un plan ce duce la s`n`tate. Astfel, acela a c`rui activitate de g\ndire este caracterizat` printr-o g\ndire distructiv`, cu fric`, ur`, ranchiun`, invidie sau discutarea [i absorbirea subiectelor de boal` [i triste]e, creaz` un model-g\ndire, pe care Mintea \l prelucreaz` cu totul impersonal, \n form` de boal`. Datoria noastr` este de a proceda la schimbarea acestui model de g\ndire cu altul, \n care s` se oglindeasc` s`n`tatea, iubirea, pacea, fericirea. |n acest fel, Mintea va prelucra modelul-g\ndire pozitiv` [i s`n`tatea, fericirea ce rezult` nu sunt un miracol, ci manifestarea deplin` a Legii Universale.

Alexis Carrel, \n lucrarea sa "Omul fiin]a necunoscut`" se referea la faptul c` aceast` Inteligent` va aranja celulele, chiar acolo unde nu sunt necesare. Un exemplu \l constituie experien]a din laborator cu celulele epiteliale, care sunt celule de protec]ie a pielii [i care, transplantate pe un alt mediu dec\t pielea, s-au dezvoltat tot ca celule de protec]ie, ca [i cum ar fi fost pe piele, pentru c` este \n natura lor s` se manifeste numai a[a. Acestea au fost desemnate de c`tre Spirit ca celule de protec]ie. Prin urmare, Mintea, conform planului, le va folosi ca atare, indiferent dac` sunt pe piele sau \n alt mediu.

Trebuie, deci, s` se \n]eleag` c`, potivit acestui mecanism, Mintea poate tot a[a de u[or s` distrug` corpul, cum poate s`-l [i construiasc`. Astfel, dac` prime[te g\nduri morbide, le urmeaz` fidel, reproduc\nd condi-]ii patologice. Cu alte cuvinte, Mintea construie[te ne\ncetat celule noi, dar calitatea acestora este determinat` de nuan]a g\ndurilor, deoarece g\ndul reprezint` Modelul.

Mintea asigur` repara]ii \n corp atunci c\nd sunt necesare, de multe ori chiar f`r` [tirea omului, deoarece ea are totu[i o responsabilitate permanent` pentru p`strarea unei condi]ii bune a corpului.

24

Acest principiu de vindecare, ce ac]ioneaz` chiar [i c\nd nu suntem con[tien]i, devenind o arm` puternic` la dispozi]ia noastr`, ne atrage aten-]ia asupra lui [i ne arat` totodat`, cum s`-l facem s` ac]ioneze. Un exemplu \l ofer` apendicita, c\nd, deseori, peritoneul \nconjoar` [i izoleaz` ca \ntr-un sac, apendicele bolnav [i astfel, \n cazul \n care acesta perforeaz`, se produ-ce numai o peritonit` izolat`, mult mai pu]in grav` dec\t una generalizat`.

Omul se m\ndre[te cu cuno[tintele sale, deoarece a f`cut pa[i mari \n c\[tigarea cuno[tin]elor privind corpul omenesc, dar, \n fond, el este \nc` departe de a putea da un r`spuns la problema vie]ii. El nu [tie s` construiasc` nici m`car o celul`, a[a c` atunci c\nd spune c` o stare sau alta de boal` este incurabil`, face apel la cuno[tin]ele sale limitate. |n tratamen-tul mental, am mers mult mai departe, baz\ndu-ne pe marea Inteligen]` Cosmic`, a c`rei Lege a Vindec`rii suntem pe cale s` o \n]elegem. Astfel, vedem cazuri etichetate drept f`r` speran]` de vindecare de c`tre medici cu experien]`, complet [i permanent vindecate prin aceast` Inteligen]` dirijat` de c`tre o persoan` care a \n]eles Legea \n virtutea c`reia ac]ionea-z`. Astfel, putem spune c` nu exist` maladii incurabile, ci numai oameni "incurabili". Aceia care afirm` cu insisten]` c` "medicii au f`cut tot ce era posibil, nu mai are rost s` mai \ncerc`m [i altceva", sunt oameni incurabili. Aceia care accept` adev`rul mental c` LA DUMNEZEU (MINTE) TOATE LUCRURILE SUNT POSIBILE, sunt oameni vindecabili.

Inteligen]a Divin` procedeaz` \n lini[te, cu u[urin]`, f`r` efort [i f`r` agita]ie.

For]a ce curge printr-un corp bolnav, poate vindeca orice. Omul fizic se \nsp`im\nt`, dar Mintea este totdeauna sigur` de sine [i calm`. Mintea [tie cum s` refac` ceva care s-a deranjat \n trup. {tie cum s` construiasc` orice fel de celul`, [tie cum s` refac` func]ii ce au fost pierdute, [tie cum s` smulg` pe om de pe marginea morm\ntului, \ntrebuin]\nd un efort nu mai mare dec\t acela pe care omul l-ar face ca s` ridice un pai. De fapt, chiar mai pu]in dec\t at\t, de vreme ce Mintea nu opereaz` cu str`danie sau efort. Toate aceste numeroase activit`]i chemate la ac]iune, \ntreag` aceast` Inteligen]`, care [tie exact ce s` fac` [i cum s` fac`, a fost folosit` la crearea acestui Univers, la men]inerea [i reglarea lui, la p`strarea vie]ii \n el, la executarea corec]iilor necesare din timpuri imemoriale [i totu[i, aceast` For]` [i Inteligen]` nu au sc`zut sau sl`bit c\tu[i de pu]in. For]a [i Inteligen]a ne \nconjoar` [i ne p`trund chiar \n clipa de fa]` [i totdeauna, gata de a intra \n ac]iune \n favoarea noastr`, \n

25

lini[te, de \ndat` ce \ncet`m a \mpiedica curgerea lor, \nl`tur\nd barierele noastre mentale.

S<N<TATEA ESTE CEVA NATURAL, BOALA ESTE CEVA NEFIRESC. Boala nu este niciodat` pornit` din partea Divinit`]ii, ci totdeauna din partea omului.

Omul este acela care ridic` baricada \n calea vindec`rii, \n timp ce Dumnezeu - Minte se str`duie[te permanent pentru a men]ine sau a reface corpul ca pe un templu perfect, \n care s`l`[luie[te Spiritul.

Se va ar`ta mai t\rziu, c\nd va fi prezentat` tehnica de aliniere a noastr` cu aceast` Inteligen]`, cum se explic` c` aceast` fiin]` uman`, aparent ne\nsemnat`, poate totu[i dirija For]a care conduce universul.

Vindecarea mentala [i spiritual` este rezultatul, nu al efortului acestei fiin]e, ci al capacit`]ii sale de a dirija Inteligen]a Cosmic`, a[a dup` cum un sudor dirijeaz` flac`ra de oxiacetilena, care taie o]elul.

Inteligen]a Cosmic` a creat corpul omenesc, cu inten]ia de a func]iona totdeauna perfect. Boala este interferen]a omului cu aceast` inten]ie. Inteligen]a Cosmic` are \n permanen]` viziunea corpului \n perfect` stare [i ac]ioneaz` neobosit` ca s` \nl`ture orice ar amenin]a starea armonioas` a corpului. S`n`tatea nu este altceva dec\t interdependen]a tuturor p`r]ilor componente ale trupului. Boala este pur [i simplu \ntreruperea acestei armonii.

Armonia este cheia de bolt` a \ntregului Univers. TOTUL |N UNIVERS PULSEAZ< CU UN RITM ARMONIOS

{I CONSTANT. |nc` din timpuri str`vechi, omul a observat acest ritm al

universului [i a \n]eles cum func]ioneaz`. |n timpurile noastre, oamenii de [tiin]` au descoperit c` acest lucru este adev`rat [i-n ceea ce prive[te desf`[urarea g\ndirii. Ei au \nv`]at c`: IUBIREA ESTE RITM, iar URA ESTE DEZACORD, GENEROZITATEA ESTE RITM, iar EGOISMUL ESTE DISCORDAN}<, |NCREDEREA ESTE RITM, GELOZIA ESTE DISCORDAN}<, SPERAN}A ESTE RITM, DISPERAREA ESTE DISCORDAN}<, CREDIN}A ESTE RITM, TEAMA ESTE DISCORDAN}<, CINSTEA ESTE RITM, |N{EL<CIUNEA ESTE DISCORDAN}<, SENIN<TATEA ESTE RITM, ENERVAREA ESTE DISCORDAN}<.

At\t timp c\t st`rile mentale ale omului sunt \n acord cu ritmul universului, echilibrul s`u psihic [i fizic este asigurat. C\nd intervine discordan]a \n fluxul de g\ndire, acest echilibru este pierdut. Explica]ia const` \n faptul c` avem de-a face cu o Inteligen]` Universal` ale c`rei Legi nu le putem \nv`]a dec\t prin observa]ii. Din clipa \n care am \n]eles c` armonia este cheia de

26

bolt` a Universului, acela care dore[te ca aceast` Inteligen]` s` ac]ioneze \n folosul s`u, trebuie mai \nt\i s` se str`duiasc` s` coopereze cu ea. St`rile mentale discordante produc boala, dau n`vala [i se izbesc de Legea etern stabilit` a Armoniei Universale. Lumea ra]ional` recunoa[te existen]a acestei Armonii Universale [i \[i d` seama c`, atunci c\nd aceast` armonie este rupt` de oameni, Divinitatea nu se modific` pentru a ne face nou` pe plac, noi suntem aceia care trebuie s` ne schim-b`m.

SECRETUL VINDEC<RII REZID< |N UNIFICAREA CU INTELIGEN}A COSMIC<, ce posed` cuno[tin]e infinite ale c`ilor de vindecare [i o bun`voin]` nem`rginit` de a produce forma perfect`. Ne putem bizui pe curentul de |n]elepciune Divin` \n corpurile noastre, atunci c\nd ne ferim s`-i st`m \n cale.

DUMNEZEU DIN NOI ARE FOR}A DE A VINDECA.

CAPITOLUL V

CUM SE APLIC< UN TRATAMENT MENTAL

Tehnica tratamentului poate fi m\nuit` \n oricare dintre diferitele c`i ce se afl` la dispozi]ia noastr`. La o ultim` analiz`, oricine poate face uz de propria-i form` de exprimare [i chiar de propria-i metoda. Metoda indicat` mai jos este considerat` de autor, ca fiind de o mare eficien]`.

Tratamentul propriu-zis const` \ntr-o activitate mental`. Este o mi[care bine definit` a Min]ii, \ntr-o direc]ie specific`, \n folosul unei anumite persoane. Nu este nevoie s` se pun` m\inile asupra persoanei tratate, ca-n metoda magnetismului. Astfel, ne desprindem imediat de orice form` de vindecare magnetic`. Mai mult dec\t at\t, nu folosim nici un fel de hipnotism. Psihiatrul folose[te hipnotismul \n scopul de a \nl`tura bariera min]ii con[tiente [i a deschide subcon[tientul, pentru a implanta aici, propriile sale sugestii. Nu avem nimic de criticat, deoarece

27

psihiatria a fost [i este o cale de \nl`turare a complexelor [i obsesiilor; de fapt, psihiatrul se folose[te de ceva mai mult dec\t hipnotismul. Ne referim aici la hipnotism, pentru a putea l`muri pozi]ia noastr` \n ceea ce prive[te vindecarea. Nu folosim nici puterea voin]ei, spre a impune ideile [i imaginile noastre pacientului cu o putere slab` a voin]ei. Aceasta ar \nsemna c` folosim for]a personal`, ceea ce nu facem. Nu folosim nici sugestia, care presupune repetarea unor formule. Folosim cuvinte, dar acestea \n scopul unic de a transmite ni[te idei clare [i care, de fapt, stau la baza vindec`rii. Nu posed`m nici un fel de formul` magic`, de repetat \n clipe de tensiune, av\nd ca urmare \nl`turarea afec]iunii. Toate acestea nu ar fi dec\t tot un fel de sugestie. Nu \ncerc`m s` influen]`m mintea pacientului \n nici un fel. Nu proiect`m g\ndul [i nici nu re]inem g\ndul pentru altul.

Tratamentul spiritual [i mental este completat \n \ntregime \n mintea pacientului. Acesta \ncepe cu adev`rul fundamental c` persoana pe care o trateaz` este o idee perfect` \n MINTEA DIVIN< [i c` \ntregul s`u proces \n timpul tratamentului, const` \n A |NL<TURA DIN PROPRIA-I MINTE, ORICE IDEE SAU IMAGINE DE IMPERFEC}IUNE SAU BOAL<, la pacient sau la el \nsu[i, atunci c\nd se trateaz` pe sine. Dup` ce s-a asigurat de faptul c` mintea a creat un vehicol perfect, prin care Spiritul dore[te s` se manifeste [i dup` ce a v`zut felul minunat \n care Mintea se gr`be[te s` refac` corpul c\nd ceva nu este \n regul`, atunci \ncearc` s`-[i al`ture propria-i g\ndire, de aceea a Min]ii Universale. Prin urmare, el ac]ioneaz` \nl`untrul s`u, ca s` [tearg` orice credin]` \n tulburarea fizic` ce [i-a f`cut apari]ia asupra persoanei cu care lucreaz`. Pacientul a acceptat credin]a c` este bolnav. Practicianul nu admite s` \mp`rt`[easc` aceast` credin]` cu el, fiind convins c` numai aceast` credin]` a pacientului o men]ine treaz`; prin urmare, practicianul trebuie s` cread` el \nsu[i \n realitatea perfec]iunii pacientului, dac` voie[te s` neutralizeze falsa credin]` a celui suferind.

El [tie c` nu exist` mai multe min]i, adic` fiecare individ nu posed` o minte aparte fa]` de cea a semenului s`u, precum nici fa]` de Mintea Universal`. El [tie c` exist` \n univers o singur` Minte Atotcuprinz`toare, iar, ceea ce numim min]i individuale, sunt de fapt, volumul de Minte Uni-versal` pe care o folosim atunci c\nd g\ndim. El mai [tie c` este imposibil ca Mintea Unic` s` se manifeste \n acela[i timp [i \n boal` [i \n s`n`tate. Mai [tie, de asemenea, c` este s`n`tos \n aceea[i Minte \n care pacientul se crede bolnav. O f\nt\na nu poate da \n acela[i timp [i ap` dulce [i amar`. Prin urmare, sau cei s`n`to[i nu sunt s`n`to[i, sau cei bolnavi nu sunt bolnavi. |n ambele cazuri, nu se spune

28

adev`rul c\nd \[i descriu st`rile fizi-ce contrare. Din ceea ce pacientul a \nv`]at din Univers, [tie c` s`n`tatea este starea normal`, \n timp ce boala este stare anormal`. Mai departe [tie c` Legea Min]ii este o lege a reflec]iei. Stie, de asemenea, c` Mintea este \ntr-o activitate ne\ntrerupt`. |napoi [i \nainte se mi[c` suveica min]ii, pre-lucr\nd particulele de materie \ntr-un model fizic, model ce reprezint` reproducerea exact` a modelului mental pus la dispozi]ia sa. |ntruc\t pacientul p`streaz` un model de boal`, practicianul trebuie s`-[i asigure un model de s`n`tate, demonstr\nd prin cuvinte, \ncrederea total` pe care o are \n Mintea Subiectiv` Universal`, devenind prin aceasta, capabil s` dirijeze aceast` for]` gigantic`, pentru a lucra dup` modelul s`u [i nu dup` cel al pacientului. |n cazul c\nd cineva se trateaz` singur, trebuie s` se conving` c`, \n timp ce sim]urile sale \l informeaz` c` este bolnav, mintea sa obiectiv` trebuie s`-i spun` con[tient [i deliberat, c` informa]iile transmise de sim]uri sunt incorecte [i trebuie s`-[i proclame propria sa perfec]iune divin`.

Toat` lumea [tie c` \n timpul unei emo]ii puternice, ca [i \n timpul unei lupte sau a unei \ncerc`ri de salvare, cei implica]i nu simt durerea loviturilor, care ar fi de nesuportat atunci c\nd mintea le \nregistreaz` pe calea sim]urilor. A[a c`, este posibil pentru cineva s`-[i \ndrepte g\ndul \ntr-o astfel de direc]ie, \nc\t s` uite de durere sau de alte nepl`ceri. Recu-nosc\nd c` multora le vine greu s` procedeze astfel, un fapt r`m\ne clar, [i anume c` acest lucru a fost f`cut [i deci poate fi f`cut de oricine.

Primul lucru pe care-l are de f`cut cel ce aplic` tratamentul este de a-[i asigura o RELAXARE c\t mai complet`. Se va lua o pozi]ie care s` asigure relaxarea fizic`. RELAXA}I-V< MINTEA! Nu se poate trata bine atunci c\nd e[ti influen]at de team`, griji, sup`rare sau anxietate. Aceast` relaxare mentala poate fi realizat` printr-o contemplare lini[tit` a faptului c` tr`im \ntr-un univers care ne dore[te binele, \n acea Minte Universal`, care caut` totdeauna s` imping` binele spre noi. Am putea afla, a[a cum mul]i o fac, c` se poate ob]ine lini[tea [i relaxarea, citind c\teva pagini dintr-o carte bun`, care trateaz` tocmai subiectul ce intereseaz` - vindecarea. Mul]i folosesc \n acest scop Psalmul 23 sau 91. Dar, oricare ar fi metoda folosit` pentru a atinge acest scop, relaxarea mental` este esen]ial` pentru succesul deplin al tratamentului.

Acum, c\nd practicianul cunoa[te c` at\t el c\t [i pacientul fac parte din aceea[i Minte [i cum ceea ce este [tiut \ntr-un anumit punct al Min]ii, trebuie s` fie cunoscut \n toate punctele, rezult` c` deta[area sa calm` de tulburarea ce-l ]ine \n gheare, trebuie s` se produc` chiar dac` el nu recunoa[te deocamdat`

29

starea cea buna realizat`. Din aceast` cauz`, foarte adesea, pacientul \ncepe s` se simt` mai bine de \ndat` ce se afl` \n prezen]a practicianului s`u, din momentul \n care a \nchis telefonul, dup` ce i-a cerut ajutor. |n alte cazuri, aceast` u[urare nu este resim]it` imediat de cel tratat, dar practicianul continu` s`-[i dea seama c`, \n profunzimea Min]ii Subiective, exist` \n permanen]` o stare de calm [i c` starea de tulburare mental` a pacientului, nu este altceva dec\t o emo]ie superficial`. Eventual, ceea ce practicianul cunoa[te temeinic, va fi cunoscut con[tient [i de c`tre pacient.

Cel mai bun procedeu este ca pacientul s`-[i comunice numele [i prenumele [i chiar adresa, \n scopul de a face tratamentul specific. Astfel, se poate spune: " vorbesc pentru H.S., din orasul x, strada y, nr. 10, pentru care am \nceput acest tratament " sau " acest tratament este destinat fiului J. care se afl` \n aceast` \nc`pere, cu mine ".

Trebuie s` se ]ina seama, \n mod serios, de faptul c` nu se vorbe[te \n gol. G\ndul merge undeva, nici nu moare, nici nu se pierde. Suntem \nconjura]i de un ocean al Min]ii, aceast` Minte Universal`, creatoare, care imediat prime[te g\ndul nostru [i imediat trece la ac]iune ca s`-l realizeze \n form` material`, [tiindu-se c` Mintea ac]ioneaz` ne\ncetat, \n acest fel, asupra oric`rui g\nd.

Trebuie recunoscut faptul c` aceast` Minte are capacitatea de a crea orice [i este dispus` s` creeze forma de s`n`tate, la fel ca [i forma de boal`, deoarece este la dispozi]ia Spiritului [i omul este, \n esenta, Spirit. Trebuie s` existe certitudinea de supunere absolut` a acestei Legi a Min]ii la cuv\ntul Spiritului [i certitudinea c` vireaz` \ntreaga sa for]` \n direc]ia indicat` de cuv\ntul nostru. Trebuie s` se recunoasc` faptul c` acest ocean al Min]ii cuprinde \ntregul Univers, c` aceast` Minte Creatoare Unic` este pretutindeni, at\t acolo, departe, \n spa]iu, dincolo de soare [i de a[trii, c\t [i-n orice loc de pe p`m\nt. Deci, distan]a nu reprezint` o barier` pentru reu[ita tratamentului. De asemenea, trebuie [tiut c` aceast` Minte umple \ntreg spa]iul din ora[ul \n care tr`im, umple camera \n care ne afl`m, umple propria noastra con[tiin]`, [i c` ea este at\t con[tiin]a sa proprie c\t [i a aceluia care se trateaz`.

Trebuie s` se realizeze o unificare con[tient` cu aceast` Minte Unic`. Mai trebuie s` [tim c` practicianul, pacientul [i aceast` Minte sunt Una singur` \n Marele |ntreg. Nu poate exista nici o separare \ntre ele, iar persoana care se trateaz`, [i-a creat pur [i simplu falsa idee c` este desp`r]it de Divinitate. Este posibil c` el nu a exprimat \n cuvinte precise [i nici nu recunoa[te c` a g\ndit a[a. Un fapt este clar, [i anume c` Spiritul

30

nici nu este, nici nu poate fi vreodat` bolnav, prin urmare, bolnavul ar putea s` \ntre]in` numai aceast` idee, pentru c` el crede c` s-a desp`r]it de Dumnezeu. Acel care sesizeaz` [i cunoa[te unitatea sa esen]ial` cu Spiritul, [tie c`, a[a dup` cum Divinitatea nu se poate \mboln`vi, tot a[a nici el nu poate fi bolnav. Prin urmare, aceast` aparen]` de boal` trebuie s` fie o form` distorsionat` de g\nd, neav\nd nici o baz` \n realitate, neav\nd nici o existen]` separat` de entitate.

Singura lege a universului este Legea Unit`]ii.Orice nu seam`n` cu unitatea, nu poate fi real. Prin

urmare, acest lucru ce [i-a f`cut apari]ia, nu este sprijinit de nici o Lege, nu poate avea nici o baz` real` de existen]`. C\nd Mintea a creat acest corp, nu a l`sat \n el nici un loc pentru boal`. Poate fi dureros [i \ngrozitor, dar este o fals` spaim`, asemeni co[marelor care dispar la trezire, de[i ele p`reau reale \n timpul somnului. Existen]a bolii nu are justificare \n corp, prezen]a ei fiind o iluzie.

|n leg`tur` cu aceasta, ar fi indicat s` scoatem \n eviden]` faptul c`, nu trebuie s` acord`m prea mult timp [i aten]ie contempl`rii formei-boal`. Cu c\t o discut`m mai mult [i o examin`m mai atent, cu at\t o \nzestr`m cu mai mult` fals` realitate. Nu-i acord`m mai mult` aten]ie dec\t pentru a afla ce avem de tratat, apoi trecem la contemplarea perfec]iunii spirituale a pacientului, pe care o [tim adevarat` [i real`. Ori de c\te ori un individ resimte oroare sau dezgust la apari]ia unei tulbur`ri, ar trebui s` se autotrateze, pentru a-[i da seama c` aceast` situa]ie este ireal` [i c` este vorba de fapt de ceva mic [i ne\nsemnat, \n compara]ie cu Mintea Universal`. Oric\t constat`m [i socotim o form`-boal` ca fiind mare, grea sau incurabil`, ar trebui s` ne \ntoarcem g\ndul spre Univers [i s` ne umplem con[tiin]a cu eviden]a m`re]iei infinite, a for]ei [i \n]elepciunii acestei Min]i Creatoare, fa]a de care forma-boal` nu reprezint` nimic. Astfel, refuz`m s` ne unific`m cu forma-boal` [i ne unific`m al`turi de pacient cu Mintea Creatoare [i minunata ei For]` Vindec`toare.

Atunci c\nd ne d`m seama [i ne l`s`m p`trun[i de adev`rul c` fiin]a din fa]a noastr` este perfect`, \nseamn` c` am atins punctul c\nd trata-mentul \ncepe s` devin` efectiv. Uneori, totu[i, pentru a ajunge la aceast` certitudine, trebuie s` risipim propriile noastre \ndoieli, care pot fi alimentate de declara]ia medicilor c` nu mai este nici o speran]`. Aceste \ndoieli mai pot proveni [i de la starea de deprimare a bolnavului, stare pe care practicianul ar putea-o interpreta ca fiind a sa proprie. Mai poate proveni [i din faptul c` pacientul declar`: "am mai consultat [i al]i vindec`tori, f`r` nici un rezultat.".

31

Oricare ar fi originea lor, aceste \ndoieli trebuiesc \nl`turate, spre a se putea asigura succesul tratamentului. Pentru a putea atinge acest scop, uneori este necesar s` str`batem un \ntreg proces de ra]ionamente. S-ar putea s` fie nevoie s` ne combatem pe noi \n[ine [i acest lucru reprezint` una din par]ile esen]iale ale unui bun tratament. S-ar putea s` fim nevoi]i s` repet`m mereu, p\n` ce ne convingem: "Nu-mi pas` de ce spun medicii. {tiu c` Mintea poate face s` creasc` [i un os rupt, s` fabrice hormoni, s` opereze f`r` durere [i-n general, s` aduc` pacea, calmul, ordinea [i elibe-rarea de orice tulburare. Mai [tiu c` durerea nu este real`, deoarece Spiritul nu poate fi atins de durere, iar acest corp este substan]a spiritual` pur`, \n fiecare din celulele componente. Acolo unde s`l`[luie[te Spiritul, sunt totdeauna prezente: pacea, calmul, odihna, siguran]a, perfec]iunea."

Spiritul se afl` \n momentul \n care aceast` fals` manifestare \ncearc` s` ia form` real`, dar El intervine [i umple orice celul`, oric\t de mic` ar fi, cu prezen]a SA. Oriunde intervine aceast` prezen]`, EA vindec` de toate for]ele false, iar noi ne trat`m propria noastr` fals` credin]`, con[tien]i c` Spiritul este peste tot [i chiar acest corp, din cap p\n` \n picioare, de la cel mai ne\nsemnat atom, este locuit numai de Spirit.

Oricare ar fi el, cauz\ndu-i aceast` tulburare, nu are ce c`uta acolo. Nu are nici cea mai slab` autoritate sau for]`. Nu are nici o capacitate de a provoca durere sau suferin]`. Nici o otrav` nu poate avea efect \n prezen]a Spiritului. Divinitatea a creat totul numai bun [i conform Legii Armoniei, nici un punct al Corpului Divin nu poate dori s` fac` r`u unui alt punct din corp. |n planul Divin, totul coopereaz` \n Univers. Prin urmare, m` tratez ca s`-mi dau seama c` nu exist` nici o urm` de oscila]ie \n acest corp, ci doar o ac]iune armonioas`, binef`c`toare. Dumnezeu exist` [i p`trunde acest templu, chiar \n momentul de fa]`, cu prezen]a p`cii, s`n`t`]ii [i perfec]iunii Sale.

Odat` ajun[i la punctul \n care am realizat perfec]iunea interioar` etern` a pacientului, ne vom da seama de aceasta, pentru c` vom fi ajuns la o stare de lini[te, calm interior, de siguran]` proprie, ca [i cum am fi traversat o mare agitat` [i am fi intrat \n apele lini[tite ale unui port. Odat` acest punct atins, putem preda Min]ii partea de lucru ce-i revine. Aceast` realizare interioar` poate fi ob]inut` \ntr-o secund` sau \ntr-o or`; poate diferi ca timp, chiar \n timpul aceleia[i s`pt`m\ni, pentru c`, la urma urmelor, practicianul este totu[i o fiin]` uman`, uneori influen]at gre[it de propriile sale st`ri de dispozi]ie. Prin dispozi]ii se \n]elege c`, omul, fiind de fapt fiu al speciei, este supus unor sugestii comune. El a mo[tenit un volum mare de g\ndire de la o

32

rasa care a cunoscut mult` \nfr\ngere, necaz [i boal`. El nu trebuie s` se lase legat de lan]urile fatalit`]ii rasei, [i cu at\t mai mult cre[te cunoa[terea Legii, cu c\t viziunea lui spiritual` se limpeze[te de norii g\ndirii negative [i cu at\t mai direct [i mai neted atinge acel punct mare] al realizarii - \n]elegerea perfec]iunii spirituale a pacientului. |n cazul \n care ne trat`m pe noi \n[ine de vreo maladie, va trebui s` realiz`m propria noastra perfec]iune spiritual`. Trebuie s` ne aducem aminte s` ne degajam de orice responsabilitate pentru rezultatul tratamentului. "Tat`l din Mine, El este cel care \ndepline[te lucrarea. Cu de la Mine putere, nu pot face nimic".(Iisus) Aceste cuvinte ar trebui s` fie gravate \n inima fiec`rui practician \n acest domeniu. Niciodat` nu suntem r`spunz`tori de vindecare [i nu avem nici un merit c\nd este realizat`. Niciodat` nu suntem r`spunz`tori de vindecare, ci de un singur lucru, acela de a fi pus Legea \n ac]iune.

Acum am ajuns \n clipa c\nd practic, tratamentul este terminat. P\n` \n acest stadiu, responsabilitatea noastr` a constat \n a construi un tablou clar al perfec]iunii permanente, at\t a noastr`, c\t [i a pacientului, \nl`turarea oric`rei \ndoieli privind aceast` perfec]iune [i orice team` c` Mintea nu ar fi \n stare s` manifeste s`n`tate \n pacient. Acum, pred`m tabloul nostru complet al perfec]iunii, marelui medic, Mintea Universal`, pe care ni-l putem reprezenta ca pe un ajutor, care ar fi stat l\nga noi \n timp ce scriam instruc]iunile ce trebuiau urmate. |n fapt, spuneam: "iat` instruc]iunile mele, tu e[ti ajutorul perfect, [tiu c` le vei \ndeplini \ntocmai, pentru c` niciodat` nu ai dat gre[.". Cu aceasta, consider`m misiunea \ndeplinit` [i ne \ndrept`m spre ocupa]iile noastre, fiind con[tien]i c` am pus Legea \n ac]iune; din momentul \n care i-am oferit un model-g\nd perfect, ea a pornit imediat la ac]iunea creatoare, prelucr\nd \n form`, g\ndul nostru. De fapt, am putea folosi chiar cuvintele citate mai sus, ca metoda de predare a tratamentului min]ii, emi]ind cuv\ntul [i ideea noastr` perfect`, c`tre unica energie creatoare din lume. Aceasta trebuie s` fie o ofert` des`v\r[it`.

Dac` ne g`sim \n situa]ia de a reveni cu tratamentul prea des, aceasta este dovada c` nu am fost des`v\r[i]i, oferind cuv\ntul nostru \n totalitate c`tre Minte. |n acest caz, \nseamn` c` practicianul nu este el \nsu[i complet edificat \n ceea ce prive[te cui \i revine de fapt lucrarea. Efortul s`u mental nu ajut` legii, care are de fapt toat` puterea necesar` s` vindece complet orice boal`, oric\t de grav` ar p`rea. Efortul lui are un singur obiectiv [i numai unul: s` prezinte Min]ii modelul-g\nd perfect. Odat` acesta oferit, este \nsu[i Tat`l care ac]ioneaz`, iar

33

str`daniile slabe ale practicianului n-au nici un efect. A[a c`, dac` ne d`m seama c` intervenim, este obliga]ia ce ne incumb` potrivit tehnicii ar`tate, trebuie s` ne oprim [i s` ne spunem: "Ei bine, m` bucur c` Legea Min]ii ac]ioneaz` asupra acestui caz. {tiu c` face un lucru bun, constant [i complet.".

Un exemplu edificator la cele de mai sus: s` ne \nchipuim un vas \mpotmolit la t`rm \n timpul refluxului. Cu toate eforturile depuse de oameni, nu poate fi degajat din nisip; cineva vine [i spune: "a[tepta]i c\teva ore p\n` ce vine fluxul", atunci puterea oceanului va ridica vasul [i-l va repune pe linia de plutire, astfel c` va putea fi scos \n larg de for]a propri-ilor sale ma[ini. S` ne l`s`m convin[i [i s` avem \ncredere \n Legea Universal`, care nu d` gre[ niciodat`.

Autorul sugereaz` c` este indicat s` mul]ume[ti Ajutorului Divin, \n clipa \n care \i pred` pacientului. Legea este cu totul impersonal` [i nu este afectat` de asemenea mul]umiri, \ns` gestul are totu[i o \nsemn`tate pentru om. Aceasta ajut` s`-i \nt`reasc` credin]a c` acum totul a fost pus \n mi[care, sub o conducere competent` [i c` el, practicianul, a declan[at ceva ce nu mai poate fi oprit. De regul`, nu ne exprim`m mul]umirile pentru ceva ce nu am primit, astfel, aceast` manifestare este, de fapt, o indica]ie c` \ntr-adev`r, credem cu t`rie \n tot ceeea ce am spus.

O alt` problem` ce ar trebui luat` \n considera]ie, este aceea a repet`rii. Am avertizat s` se evite exagerarea tratamentului. Se pune \ns` \ntrebarea: "Este oare suficient un singur tratament ?". |ntr-adev`r, un sin-gur tratament ar trebui s` fie de ajuns, dac` ar fi \ndeplinite toate regulile cerute de metod`. Din c\te [tim, IISUS nu a fost nevoit niciodat` s` repete tratamentul. Pu]ini oameni posed` viziunea [i iluminarea lui IISUS. Se poate spune c` a avut cea mai clar` viziune ce a avut-o vreodat` fiin]a uman`. Avea un astfel de sim] al unit`]ii des`v\r[ite cu Divinitatea, \nc\t atunci c\nd vorbea El, era ca [i cum se exprima cu vocea lui Dumnezeu. "EU {I TAT<L SUNTEM UNA". Aceasta nu era o repetare de[art`, a[a cum se \nt\mpl` la unii dintre noi. Era o convingere de nezdruncinat, c`ci o avea f`r` nici o umbr` de \ndoiala. Chiar cei mai buni dintre noi suntem cu mult sub nivelul nobilului s`u ideal; astfel c` socotim uneori necesar s` repetam totu[i tratamentele. Certitudinea lui absolut` era comunicat` Min-]ii la mul]i dintre cei trata]i, cu excep]ia celor din Capernaum, unde nu a f`cut minuni, din cauza necredin]ei celor de acolo. Viziunea noastr` nu reu[e[te totdeauna s` r`zbat` prin necredin]a celor pe care \i trat`m. Trebuie s` ne amintim c` tratamentul nu este des`v\r[it dec\t atunci c\nd este primit [i acceptat pe deplin de c`tre con[tiin]a

34

pacientului; prin urmare, repetarea tratamentului este adesea necesar`, din cauza acestei con[tiin]e \ntunecate a pacientului.

De regul`, de 2-3 ori pe zi este cel mai mult ce se poate face ca tratament pentru o singur` persoan`. Dac` \ntre timp, aceasta revine mereu \n minte, putem spune cu calm: "sunt bucuros c` Legea Min]ii lucreaz` asupra acestui caz "[i nu ne mai g\ndim la aceasta. Acolo unde trebuie continuat tratamentul p\n` c\nd s-a realizat o receptare mental` complet` a acestuia, fiecare tratament trebuie aplicat ca o ac]iune separat`, adic` fiecare [edin]` de tratament s` fie f`cut` ca [i prima dat`. S` pornim chiar de la \nceput, ajung\nd la deplina realizare a perfec]iunii pacientului [i oferind aceast` perfec]iune Min]ii, cu acela[i des`v\r[it abandon. Dac` accept`m ideea c` trebuie aplicate mai multe sau o serie de tratamente, trebuie s` ne ferim s` admitem c` nu s-a realizat perfec]iunea. |n multe cazuri, sunt necesare serii de tratamente, unele din acestea cu vindec`ri dintre cele mai reu[ite, v`zute de autor. Acestea au fost rezultatul unor serii de tratamente aplicate pe o perioad` de luni de zile. Adeseori este nevoie de timp, pentru ca pacientul s` ajung` s` nu mai fac` nici o obstruc]ie Min]ii. Astfel, dac` sunt necesare mai multe tratamente, trebuie s` avem grij` s` nu privim persoana g\ndind c` acest caz va lua mult timp. Dac` g\ndim astfel, dezmin]im propria noastr` afirma]ie, care sus]ine tocmai perfec]iunea imediat` a pacientului. De un singur lucru trebuie s` ne amintim totdeauna [i anume c` acum, to]i oamenii sunt perfec]i, c` ei nu au fost niciodat` mai pu]in perfec]i dec\t propriile lor min]i, a rudelor, a prietenilor, a medicilor [i a celorlal]i c`rora le-am \mp`rt`[it sim]`mintele.

Practicianul \nsu[i nu vindec` niciodat` pe acela pe care \l trateaz`. Rolul lui este s` cunoasc` perfec]iunea etern`, s` o declare cu convingere, s` nege realitatea [i adev`rul oric`rei aparen]e contrarii [i s` a[tepte cu \ncredere ca Marele Ajutor, Mintea, s` manifeste acea s`n`tate pe care practicianul o [tie c` exist` \n aceast` clip`. |ntruc\t Mintea este substan]`, iar trupul umbra, aceast` form`-boal` nu este real`; este numai o imagine imperfect` a g\ndului-form` distorsionat; [terg\nd aceast` distorsiune [i substituind-o cu g\ndul-form` de perfec]iune ce nu a fost niciodat` [tirbit, se revine la adev`rata stare. Aceasta a existat totdeauna acolo [i nu poate fi pierdut` niciodat`. A fost acoperit` temporar de un tablou al imperfec]iunii. Pentru tratament, oferim Ajutorului din nou, tabloul limpede pe care l-a avut \n fa]` atunci c\nd a creat corpul copilului ce urma s` se nasc`.

|n \ncheierea acestui capitol, am putea oferi un cuv\nt de \ncurajare. NU VA DESCURAJA}I dac`, la \nceput, vindec`rile nu

35

au un rezultat prea str`lucit. Pe c\t de adev`rat este c` \ncep`torii, adesea ob]in vindec`ri minunate, tot a[a de adev`rat este c`, at\t timp c\t succesul lucr`rii \n acest domeniu se bazeaz` pe cunoa[terea precis` [i iluminarea clar`, cu at\t ne form`m mai mult, cu at\t \n]elegerea noastr` devine mai limpede [i pe m`sur` ce "cre[tem \n har" c\[tig`m totdeauna [i capacitatea de a trata cu succes.

|ntruc\t Mintea Unic` este prezent` peste tot [i \n acela[i timp, putem trata cu succes o persoana chiar la distan]` de mii de kilometri. Autorul a tratat cu rezultate bune persoane locuind \n Noua Zeeland`, el locuind \n California. |ncep`torul nu trebuie s` ezite s` trateze pe cineva, oriunde s-ar afla.

Termenul de practician se aplic` [i aceluia care se trateaz` pe sine sau \[i trateaz` membrii familiei sale. Acest termen nu se confund` cu acela de practician profesionist.

CAPITOLUL VI

CUM SE POATE REALIZA VINDECAREA?

Dac` accept`m afirma]ia c` vindecarea mental` [i spiritual` este o realitate, trebuie s` cercet`m \n profunzime, pentru a g`si motive funda-mentale, care s` r`spund` la \ntrebarea: "De ce este posibil` vindecarea?"

De vreme ce vindecarea este, \ntr-un sens, o activitate creatoare, adic` poate crea noi celule s`n`toase, care s` le \nlocuiasc` pe cele susceptibile de \mboln`vire, cel mai bun loc de pornire ar fi activitatea cre-atoare cosmic`, deoarece orice

36

lucrare de crea]ie trebuie s` urmeze acela[i plan. |n ce const` atunci? Cum s-a format universul? Exist` vreo lege \n baza c`reia s-a produs acest fenomen? Dac` a[a este, Atunci acea Lege mai ac]ioneaz` [i ne st` la dispozi]ie [i ast`zi? Credem cu fermitate c` r`spunsurile la toate aceste \ntreb`ri se afl` \n fa]a ochilor no[tri [i solu]ionarea lor ne va conduce la \n]elegerea clar` pentru ce omul poate s` se a[tepte la existen]a unei activit`]i creatoare \n el \nsu[i, care, s`-l elibereze din sclavia bolii, red\ndu-i libertatea unei perfecte s`n`t`]i.

La o analiz` superficial`, acest capitol ar putea ap`rea academic, totu[i este extrem de practic, pentru c` va pune baza unei asigur`ri practice nereligioase, [tiin]ific`, a unui proces de vindecare creatoare, pe care omul o poate folosi \n afar` de supersti]ie sau credin]` religioas`.

L`s\nd la o parte literatura religioas`, s` presupunem c` ne afl`m \ntr-un loc oarecare, pe continent. Privind in jurul nostru, la for]a oceanului [i m`re]ia mun]ilor, admir\nd soarele, luna [i stelele, \ntreb\ndu-ne care este misterul vie]ii \n lumea vegetal` [i animal` [i cum au luat fiin]` toate acestea. Primul lucru pe care-l observ`m este c` tr`im pe o planet` care este compus` din materie \n form` solid`, lichid` [i gazoas`. Materia \n sine nu are minte proprie. Trebuie ca totdeauna s` se ac]ioneze asupra ei, cu o for]` din afar`, deci ea nu a putut lua fiin]` cu de la sine putere. Nu s-a putut autocrea. |n c`utarea for]ei-energie care a adus-o la existen]`, trebuie s` facem investiga]ii \n afara formelor de energie material`, cum ar fi electricitatea [i altele, ce apar \n materie.

A[a cum s-a ar`tat, exist` o singur` form` de energie cunoscut` de om [i care nu are origine material`. Aceast` energie este g\ndul, [i cum g\ndul nu izvor`[te din materie, ci din contr`, ac]ioneaz` asupra ei, trebuie s` fi existat o Inteligen]` capabil` de g\ndire, \nainte ca materia s` fi existat. Astfel, suntem condu[i pas cu pas la \n]elegerea c` universul fizic nu a putut lua fiin]` dec\t prin ac]iunea g\ndului. Dac` exist` g\nd, atunci trebuie s` existe [i G\nditor. Ne-am obi[nuit s` numim acest G\nditor -DUMNEZEU. Se poate folosi orice alt nume, \n]elesul fiind acela[i. Am putea numi G\nditorul cu pronumele "El" ; la aceast` r`sp\ntie, suntem asalta]i uneori de acei credincio[i care afirm` c` folosind pronumele "El" am terminat cu Dumnezeu [i deci suntem atei. Oricum s-ar interpreta, \n nici un caz nu l-am \ndep`rta pe Dumnezeu din Universul Lui, c`ci El nu face caz de faptul c` este prezentat de imagina]ia acelui tip de teolog, ca pe un venerabil cu barb`, st\nd \n Rai, \nconjurat de \ngeri [i arhangheli; trebuie s` m`rturisim c` nu accept`m un astfel de Dumnezeu \n filozofia noastr`.

37

Mul]i prela]i din zilele noastre, av\nd o educa]ie [tiin]ific` [i religioas`, au \nl`turat aceast` concep]ie naiv` din predicile lor.

A[a cum \l \n]elegem pe Dumnezeu \n universul Lui, El este o Inteligen]` Impersonal`, totu[i nu una oarb`. Este o inteligen]` ce ac]ioneaz` prin Lege, ce nu face nici o distinc]ie \ntre drept [i nedrept, care nu oscileaz` dup` cererile personale trimise de catre oamenii din ambele tabere, ca s` le aduc` victoria armatelor lor, sau s` opreasc` ploaia, ca s` stea la iarb` verde sau s` dea ploaia ca s` le creasc` gr\nele.

S` nu \n]elegem gre[it. Avem credin]a c` este imposibil s` ob]inem victoria, \ncetarea sau pornirea ploii. Toate acestea se pot face numai \n baza \n]elegerii pe care trebuie s` o avem despre adev`rata natur` a Divinit`]ii [i a Legii Min]ii, prin care Divinitatea ac]ioneaz`. Ne putem ruga, putem implora, putem v`rsa lacrimi c`tre \naltul cerului pentru ajutor de la Dumnezeu, a[a cum milioane au f`cut-o [i o mai fac, iar cerul nu va r`spunde nimic, dec\t dac` facem uz de rug`ciunea [tiin]ific`, bazat` pe o \n]elegere clar` a activit`]ii creatoare a Divinit`]ii \n Univers. |nsu[i Dumnezeu nu poate \nl`tura ac]iunea Legii, pe care nu a instruit-o sau generat-o, dar care face parte \n mod evident, \nc` de la \nceput, din pro-pria Lui natur`. A \nc`lca Legea universului ar \nsemna c` Dumnezeu s` se autodistrug`, ceea ce nu se poate face.

Exist` \n credin]a omului p`rerea c` ac]iunea Min]ii nu poate influen]a fenomene importante ca: r`zboaie, clim`, calamit`]i [i altele. IISUS care nu era influen]at de astfel de concep]ii gre[ite, se conducea dup` credin]a c` "la Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile - [i Eu [i Tat`l suntem Una". El a dovedit for]a de a controla fenomene naturale, deoarece avea convigerea ferm` \n unitatea Lui cu Tat`l, astfel c` putea s` comande Legii, care ac]iona \n consecin]` asupra acestor fenomene. El nu implora, ci exprima cu autoritate, credea [i accepta faptul c` Legea i se va supune.

Odata stabilit` justificarea credin]ei noastre, c` \n spatele universului exist` un g\nditor, s` \ncerc`m s` abordam problema noastr` din cealalt` parte. Am prins un fir de pe p`m\nt [i l-am urmat p\n` ne-a condus la Cauza Universului. S` presupunem acum c` urm`rim cel`lalt fir, de la cer la p`m\nt, ca s` afl`m ce ar putea fi acest` Cauz` [i cum a f`cut ca Universul s` existe.

A fost o vreme c\nd universul nu exista, c\nd exista numai Dumnezeu. Omul, fiind incapabil de a concepe ceva ce nu a avut niciodat` un \nceput, pune \ntrebarea: "Atunci cine l-a f`cut pe Dumnezeu?" {tiin]a afirm` c` timpul [i spa]iul nu exist` [i c`, \n realitate, nu exist` nici \ncepu-turi [i nici sf\r[ituri de form`. Este greu pentru min]ile m`rginite s` \n]eleag` ideea c`

38

Dumnezeu nu trebuie s` aib` un creator, c` de fapt El este via]a [i Inteligen]a etern existent`. Noi masur`m timpul cu milioane de ani [i ne punem problema c` Dumnezeu trebuie s` fi avut un \nceput cu milioane de epoci \nainte. Nu este deloc necesar s` spunem aceasta pentru c` adev`rata natur` a Inteligen]ei o face s` nu fie un produs, un lucru material ce a necesitat un creator. Cel mai simplu r`spuns este: "Dumnezeu exist` dintotdeauna". EL nu este limitat de timp [i spa]iu. Noi muritorii, \nc`tu[a]i de credin]a \n timp [i spa]iu, trebuie s` avem un \nceput. S` nu c`dem \n p`rerea gre[it` a unor teologi, dup` care Dumnezeu ar fi o imagine m`rita a omului. EL este Spirit pur, f`r` form` [i nem`rginit, iar materia, conform principiului conserv`rii, este etern` [i indestructibil`, nu cre[te [i nici nu scade \n cantitate, suferind modific`ri de form`. Ea este tot at\t de etern` ca [i spiritul, coexist\nd dintotdeauna \n Spirit. Urm`rind materia \n dezagregare, p\n` la ultima expresie, nu g`sim altceva, dec\t vibra]ia.

|ntruc\t, materia prin natura ei nu se poate mi[ca sau schimba prin propria sa for]`, trebuie s` existe o Inteligen]` care s` ac]ioneze asupra ei, s`-i dea form`, s` o modeleze etc. Acel Agent Inteligent trebuie s` fie Mintea, pe care am numit-o Minte Cosmic` sau Universal`. Aceast` Minte fiind foarte inteligent`, [tie cum s` dea form` materiei amorfe, dar acest lucru \l face sub conducerea Spiritului, care \i pune la dispozi]ie modelul dup` care s` lucreze. Aceasta este Mintea Universal` Subiectiv` care ascult` de cuv\ntul Spiritului.

Avem, prin urmare, baze rezonabile pentru a concepe Eternitatea Divin` ca pe o Trinitate format` din Spirit, care este g\nditorul, Mintea, care este activitatea productiv` [i Materia, corpul amorf al Trinit`]ii.

Cum a fost condus` activitatea creatoare? Spiritul, dorind un corp care s` aib` form` [i ac]ion\nd prin Legea Min]ii, a adus \n form` ceea ce era o idee sau o concep]ie \n Spirit. Cu alte cuvinte, mai \nt\i Inteligen]a, apoi ac]iunea Inteligen]ei, ca o Lege a Min]ii, apoi rezultatul ac]iunii care s-a concretizat \n universul material creat, crea]ia fiind \n continu` desf`[urare, f`r` oprire.

|ntruc\t toat` materia din univers este la origine unic` [i toat` Mintea este Unic`, problemele de g\ndire ale omului nu sunt altceva dec\t copia procesului de g\ndire a Divinit`]ii. {tim c` mintea obiectiv`, con[tient` a omului, are autoritate asupra min]ii sale subiective, care nu ra]ioneaz`, ci accept` g\ndul con[tient [i se porne[te la realizarea lui, a[a cum nici Mintea Subiectiv` Universal` nu ra]ioneaz`, ci este executorul Spiritului [i accept` g\ndul Spiritului, trec\nd la \nf`ptuirea modelului ce-i

39

este prezentat. Omul este deci, copilul lui Dumnezeu [i ca atare, are dreptul s` ia parte la activitatea creatoare, limitat doar de capacitatea sa de a \n]elege aceast` rela]ie. Dac` el ar putea \n]elege [i faptul c` el este un mic triunghi, av\nd identice acelea[i trei laturi pe care Dumnezeu le are cu Marele Triunghi: latura deciziei, a crea]iei [i a rezultatului, ar putea s`-[i schimbe lumea sa proprie, a[a cum o fac ast`zi o mul]ime de oameni care au \n]eles acest minunat adev`r.

G\ndul omului are putere, pentru c` este g\ndul lui Dumnezeu. Are for]a creatoare [i aceasta pentru c` este din Mintea Creatoare a Universului. Orice idee pe care omul o are [i pe care o men]ine ferm [i clar, este prelucrat` de activitatea creatoare [i este realizat`. Omul are puterea de a alege, capacitatea de a selecta ceea ce dore[te s` introduc` \n forma g\ndit` [i aceasta odat` aleas` se va fixa \n modelul g\ndit, realiz\ndu-l \ntocmai cum a fost stabilit. G\ndul nostru face parte din Mintea Creatoare [i este preluat de aceast` Minte. Din aceasta \i deriv` puterea. Iat` de ce spunem c` vindecarea mental` [i spiritual` nu depinde de puterea voin]ei. Cea mai intens` for]` de voin]`, a celei mai puternice f`pturi umane nu \nseamn` nimic pe l\ng` for]a Min]ii Divine. De aceasta for]` ne folosim c\nd ne trat`m pe noi sau pe al]ii. Cu c\t \n]elegem acest adev`r, cu at\t mai deplin va fi gradul de perfec]iune pe care suntem capabili s`-l realiz`m prin tratamente. Puterea nu este a noastr`, dac` nu o folosim, dar devine pe loc a noastr` atunci c\nd facem uz de ea.

Fiecare condi]ie mental` se \nregistreaz` \n corp c\ndva, undeva. Activitatea creatoare a Min]ii, accept\nd g\ndul omului, ac]ionez` constant pentru a-l reproduce, fie c` va fi spre binele omului, fie c` va fi spre r`ul omului. Boala este rezultatul unei idei false ce a devenit prea insistent`. S`n`tatea este rezultatul contempl`rii adev`rului despre oameni, c\nd a devenit destul de proeminent`. Nu exist` nici o idee de pedeaps` sau recompens` \n aceast` activitate creatoare; este ac]iunea unei legi impersonale. C\nd ne d`m seama de acest adev`r, este datoria noastr`, ca fiin]e ra]ionale, s` ne situ`m pe pozi]ia \n care aceast` lege creatoare devine aliatul nostru, \n loc s` r`m\nem pe pozi]ia stupid` \n care ac]ioneaz` \mpotriva noastr`, ca inamic. |nv`]`m \nc` din copil`rie c` trebuie s` proced`m a[a cu orice Lege. Mai t\rziu, \n via]`, c\nd omul ajunge la starea de g\nditor, ajunge s`-[i dea seama c` g\ndirea sa este fotografiat` \n Minte [i reprodus`. Prin urmare, ca g\nditor, el decide c` trebuie s` ia o m`sur` \n aceast` privin]`. Nu are nici un rost s` r`m\n` inactiv [i s` se pl\ng` c` este tratat prost de via]` [i c` trupul s`u d` semne de deteriorare. Trebuie s`-[i dea seama c` aceste

40

lucruri nu sunt rezultatul unei ac]iuni Divine, ci sunt lucrarea logic` a propriei sale g\ndiri, guvernat` de Lege. C\nd \[i modific` acest mod de a g\ndi, aceea[i Lege \[i va modifica [i ea manifestarea exterioar`.

Toate acestea se fac f`r` vre-un g\nd de influen]` sau de modificare a atitudinii Divinit`]ii fa]` de noi; cu mult` iubire, Dumnezeu a pus totul la dispozi]ia omului [i a asigurat o modalitate prin care acesta poate lua at\t c\t dore[te [i este capabil. Acest lucru trebuie f`cut respect\nd Legea. Este de datoria omului s` afle cum ac]ioneaz` Legea [i s` procedeze \n consecin]`. C\nd procedeaz` a[a, descoper` uneori, spre uimirea sa, c` rug`min]ile sale nu au primit r`spunsul dorit. El trebuie s` [tie c` darul a fost deja acordat, nu are dec\t s`-l ia. Pentru ca rug`ciunea s` aib` efectul dorit, omul este dator s`-[i dea seama c` nu trebuie s` stea \n calea Divinit`]ii, permi]\nd astfel binelui etern s`-i umple via]a.

Astfel c` tr`im \ntr-un univers al iubirii, care este totodat` un univers al Legii. Iubirea, \n sensul c` totul ne-a fost deja acordat. Lege, \n felul \n care ajungem \n posesia a ce ni s-a pus la dispozi]ie. Divinitatea este impersonal`, \n sensul c` nu este impresionat` de cereri nes`buite. Ea este personal` [i se personalizeaz` prin darul ce este primit \n mod inteligent.

Lumea mai trebuie s` vad` posibilit`]ile vie]ii, care cuprind \n \ntregime semnifica]ia d`ruirii Divine. Se poate ca unii dintre cei mai buni, s` fie vitregi]i de via]`, iar al]ii au \n]eles [i au crezut c` Legea Creatoare a Min]ii le st` la dispozi]ie, oferindu-le totul din abunden]`. IISUS a fost unul dintre ace[tia. Accep]ia LUI Mental` a fost foarte atotcuprinz`toare. El credea implicit \n faptul c` Spiritul a creat toate lucrurile bune ce sunt la dispozi]ia omului [i c` aceia care sunt \mpov`ra]i de s`r`cie [i \nrobi]i de falsa idee de boal` sunt ca ni[te sclavi, care nu sunt capabili s` \ntind` m\na, pentru a lua ce este bun.

Suntem de abia la \nceputul unei noi de[tept`ri fa]` de acest mare adev`r. Aceia care au reu[it s` p`[easc` mai departe, descoperind Legea Libert`]ii, demonstreaz` c` Legea este accesibil` oricui. Totu[i, ace[tia tr`iesc \ntr-o lume care \nc` mai geme \n somnul ei, din pricina co[marului de boal` [i credin]` a majorit`]ii \i \n`bu[`, astfel c` vocea care \i \ndeamn` la trezire [i via]` este adeseori acoperit` de strig`tele unei lumi \nl`n]uite.

Fiecare om poate fi st`p\n pe sine [i \mprejur`rile \n care tr`ie[te. Treptat, omul se va cunoa[te tot mai bine pe sine [i universul \n care tr`ie[te [i se manifest`. Cu timpul, lumea \[i va schimba falsa credin]` c` p`catul, boala [i suferin]ele sunt legate de evolu]ie [i va accepta lumina adev`rului. C\nd va veni vremea aceea, con[tiin]a trezit` a maselor \l va ajuta pe om s`

41

scape de obsesia \mboln`virii. Deocamdat`, aceast` credin]`, mai pu]in r`sp\ndit`, nu ajut` omului s` tr`iasc` \n lumina Adev`rului.

Aceast` \n]elegere se va r`sp\ndi mai u[or c\nd se va desprinde cu totul de credin]a supersti]ioas` \n inaccesibilitatea Divinit`]ii. Inteligen]a Impersonal` care este impregnat` \n tot ce a fost creat, devine personal` pentru individ luat separat, c\nd \n]elege c` aceast` Inteligen]` s`l`[luie[te \n el, [i c` ea este \ns`[i Lumina vie]ii. Oricine ajunge la starea de boal`, \nseamn` c` a p`[it \n afara Voin]ei Divine. Cine \n]elege acest adev`r [i se hot`r`[te s` se re\ntoarc` la voin]a Divin`, orice Lege din Univers \ncepe s` coopereze cu el, \n vederea recuper`rii sale. S`n`tatea noastr` este propria noastr` responsabilitate. Nimeni nu ne-o poate lua, nimeni nu ne-o poate da. Trebuie ca schimbarea s` o facem \n mintea noastr` [i din acel moment nu mai suntem \mpotriva fluxului de s`n`tate universal`, ci suntem purta]i f`r` nici un efort de aceasta. Atunci c\nd nu mai opunem rezisten]` Legii Universale \nseamn` c` am reu[it s` ne acord`m cu Infinitul.

S`n`tatea este o problem` simpl`, pe care noi am complicat-o. O bun` s`n`tate \nseamn` recunoa[terea c` omul este o prezen]` vie, a[a cum este [i universul.

42

CAPITOLUL VII

S< REFUZ<M ASISTEN}< MEDICAL<?

La \ntrebarea dac` trebuie sau nu s` refuz`m orice form` de asisten]` medical`, material`, se poate r`spunde [i afirmativ [i negativ. {tim c` lucr`m cu o Lege perfect`, care [tie la r\ndul ei cum s` vindece orice afec]iune, oric\t de serioas` ar p`rea s` fie. Pe de alt` parte, nu to]i oamenii au aceea[i profund` con[tiin]`. Afirm\nd aceasta nu ne retragem de pe pozi]ia noastr` care sus]ine c` toate afec]iunile pot fi vindecate prin ac]iune mental`.

Este greu pentru unii, dup` o via]` \ntreag`, \n care s-au bazat pe mijloace materiale, s` se lanseze deodat` pe culmile \n]elegerii. |n multe cazuri, viziunea spiritual` este o chestiune de dezvoltare. Este mai rar vorba de o chestiune de revela]ie spontan`. Acela care a \n]eles perfect ac]iunea infailibil` a Legii Divine, e capabil s` exercite asupra bolnavului o atitudine s`n`toas`, rezonabil`. IISUS nu a folosit la vindecare totdeauna aceea[i metod`, de[i s-a servit totdeauna de acela[i principiu. IISUS \i privea pe oameni la nivelul de evolu]ie la care se g`seau. |n unele cazuri, EL pronun]a cuv\ntul [i ei se vindecau. |n alte cazuri, EL atingea bolnavul [i uneori se folosea de mijloace materiale, cum a procedat cu orbul c`ruia i-a uns ochii cu tin`. EL [tia c` nu exist`, de fapt, nici un dar deosebit de vindecare \n tin`, dar mai [tia c` omul acela avea nevoie de sprijinul unei ac]iuni materiale, pe care nu a ezitat s` o foloseasc`.

Trebuie ]inut seama c` oamenii se afl` la o mare varietate de niveluri mentale, pentru c` ei sunt diferi]i \n percep]ia lor spiritual` [i-n acela[i timp [i-n capacitatea lor de a primi vindecarea. Totodat`, ne amintim c`, de fapt, ne folosim de o lege perfect`, care poate ac]iona f`r` gre[, mai ales \n cazul c\nd nivelul de acceptare este superior.

Nu putem fi de acord cu aceia care refuz` s` trateze o persoan` dup` ce aceasta a consultat un medic sau s-a folosit de vreo form` material` de tratament. Practicianul ar trebui s`-[i aminteasc` c` el posed` o con[tiin]` superioar`, \n timp ce persoana tratat` s-ar putea s` aiba tendin]e subiec-tive de team`, de care s` nu fie con[tient, dar care se unesc [i-l \mping s` se mai bizuie, \n parte, \nc`, pe mijloace materiale. Orice poate ajuta pacientului s` fie receptiv la ideea de s`n`tate, este de folos \n tratament, [i practicianul [tie c` lucrarea sa este \n \ntregime \ndeplinit` de Minte. C\nd am acceptat existen]a unui Principiu de vindecare universal, trebuie s` fim de acord cu faptul c` ori de c\te ori medicul ob]ine rezultate de vindecare,

43

aceasta \nseamn` c` s-a realizat un contact cu acest Principiu [i c` vindec`rile nu se datoresc ac]iunii directe a medica]iei. Atunci c\nd IISUS i-a permis femeii s`-i ating` roba sau c\nd a folosit tina pentru a \nt`ri credin]a orbului, pare rezonabil [i pentru noi s` permitem pacientului s` ia contact cu principiul vindec`rii prin mijloace materiale, dac` un astfel de suport \i \nt`re[te credin]a. Respingem atitudinile extreme, at\t din partea medicului care nu accept` tratamentul spiritual, c\t [i din partea practicianului care interzice folosirea medicamentelor. Ambele atitudini sunt \nguste [i intolerante.

De vreme ce exist` doar un singur Principiu de vindecare \n Univers, rezult` c` tratamentul fizic [i spiritual sunt extreme opuse ale aceluia[i lucru. Prin cooperarea inteligent` cu Legea Min]ii, s-au ob]inut vindec`ri complete [i permanente \n maladii serioase ca: artrita, paralizie, cancer, hipertensiune arterial`, afec]iuni cardiace, anemie, ulcer, epuizare nervoas`, diabet etc. Vindec`rile s-au realizat totdeauna prin intermediul unui practician, b`rbat sau femeie, care a reu[it s`-[i \nsu[easc` o \n]elegere clar` a inflexibilit`]ii acestei Legi [i care a realizat acea siguran]` interioar` senin`, privind faptul c` aceast` Lege a Min]ii poate fi pus` \n ac]iune de oricine care se preocup` de dezvoltarea proprie, \n cunoa[terea spiritual`, \n a[a m`sur` \nc\t ajunge s` poat` dirija acest flux de energie universal`, numit g\ndire, \n direc]ia vindec`rilor.

Dou` extreme trebuiesc evitate: \nfumurarea [i subestimarea, ambele fiind dovada c` mintea respectivului este concentrat` asupra sa, \n loc s` fie \ndreptat` spre Marea Minte creatoare. Practicianul trebuie s` spun`: "aceasta este Marea Lege a Min]ii care vindec`", [i nu: "eu sunt un mare vindec`tor". El trebuie s` aib` \ncredere deplin` \n capacitatea sa de vindecare, dar aceast` credin]` trebuie s` se sprijine totdeauna [i total pe Mintea Divin` [i nu pe intelectul s`u. La cealalt` extrem` este practicianul care nu se \ncrede \n sine [i se subestimeaz`, spun\ndu-[i: "am o voin]` slab`" sau "o slab` educa]ie", "nu am posibilitatea", "nu posed vocabular adecvat", "mi se pare inutil s` cred c` a[ putea ajuta pe al]ii sau pe mine \nsumi".

Unii dintre practicienii cu mari succese \n domeniul vindec`rii, se dovedesc a fi oameni simpli, lini[ti]i, f`r` s` posede grade academice. Ei au \n schimb, o \ncredere de nezdruncinat \n aceast` Lege a Min]ii, care vindec`. Ei au \ncetat de a se mai considera ne\nsemna]i sau lipsi]i de educa]ie [i s-au v`zut c` sunt posesori ai Min]ii Divine, una cu aceast` Minte universal`, care face totul s` pulseze de via]`.

44

Oricine, dup` ce a citit lucrarea de fa]`, \[i d` seama c` are acces la imensul ocean de inteligen]` care \i poate conferi dreptul de a vindeca. Legea nu are favori]i, to]i sunt egali. Credin]a nu este \ncredere oarb`. Adev`rata credin]` presupune dou` lucruri: se bazeaz` pe o \n]elegere inteligent` [i clar` a Principiului vindec`rii, plus o siguran]` interioar`, calm`, \n ceea ce prive[te Puterea de vindecare. At\t timp c\t cunoa[terea [i \ncrederea \n aceast` putere sunt mai mari dec\t propria-i team` fa]` de boala cu care este confruntat, el poate vindeca. Atunci c\nd teama de boal` \ntrece propria-i siguran]` \n Putere, el nu poate vindeca. Aceste condi]ii sunt fundamentale \n procesul de vindecare. Cele mai bune rezultate se ob]in atunci c\nd recunoa[tem minunata Inteligen]` a Min]ii [i ne ridic`m pe o treapt` superioar` \n recunoa[terea c` acest ME{TER CONS-TRUCTOR - MINTEA lucreaz` sub dirijarea Spiritului.

Concepem Spiritul ca fiind Unicul Principiu Atot[tiutor din \ntregul univers, Mintea \ns`[i nefiind con[tient` de sine. "Spiritul este Prima Cauz`, este existent \n sine [i are toat` via]a cuprins` \n sine". El are capacitatea de a voi, de a alege [i de a dirija. Mintea are capacitatea de a se supune dirij`rii \n activitatea specific`, dar nu posed` capacitatea de a voi sau de a alege. Actul original [i de \nceput, apar]ine totdeauna Spirirului; acesta este preluat [i prelucrat \n form` de c`tre Minte, care este Subiec-tivul Universal.

Ne baz`m complet pe Infinita Inteligen]` a Min]ii [i pe capacitatea de a executa orice avem de f`cut, dar trebuie s` recunoa[tem c` este schimb`toare \n ac]iunea ei, cre\nd constuctiv sau distrug\nd, conform alegerii f`cute \n g\ndirea noastr` con[tient`. Pe de alt` parte, recunoa[tem c` spiritul este neschimb`tor. Eternul - Eu sunt s`l`[luind totdeauna \n Perfec]iune. Spiritul este acela dup` care ne form`m g\ndulul. Spiritul se vede pe sine reflectat \n univers, neschimbat [i neschimb`tor. C\nd spunem c` imperfec]iunea nu a fost \n realitate niciodat` \n trup, ne ridic`m la punctul de vedere al Spiritului [i afirm\nd ceea ce vede totdeauna Spiritul, adic` perfectiunea extern` a omului. Aceasta o aducem noi la cuno[tiin]a Min]ii [i cerem s` o realizeze, perfec]iune v`zut` de Spirit, pe care o putem vedea [i noi, atunci c\nd ne-am cur`]at de imagini false.

Astfel, c\nd facem tratament spiritual sau mental, observ`m o [tergere a falsului tablou [i aceasta pentru c` nu se manifest` dec\t ceea ce vede Spiritul. Vindecarea spiritual` are caracter permanent, pe c\nd simpla vindecare mental` ar putea s` fie sau nu permanent`. Ceea ce s-a vindecat prin tratament spiritual nu mai revine - nu mai poate reveni, deoarece a

45

disp`rut \n eterna contemplare a Spiritului: "nu-mi voi mai aduce aminte de p`catele [i f`r`delegile lor".

For]a spiritual` a g\ndului are putere asupra oric`rui lucru. Are putere asupra oric`rei rezisten]e aparente. |n ignoran]a noastr` socotim orele cople[itoare [i ced`m lor cu team`. Dar \nsu[indu-ne concep]ia despre Spirit, cunoa[tem acum c` adev`rul pe care \l spunem este cu mult superior oric`rei condi]ii. Nici un tablou ur\t nu este destul de mare sau de \ngrozitor ca s` poat` opune rezisten]`, deoarece este un tablou fals, nereal [i Spiritul vede numai perfec]iunea, acolo unde ignoran]a vede numai ur\]enie. Trebuie s` recunoa[tem c` aceast` esen]` pur` a Spiritului se afl` \n noi, [terg\nd orice nu-i seam`n` pentru c` "nu prin constr\ngere (for]a fizic` uman`), nici prin putere (for]a mental` o omului), ci prin Spiritul Meu "zice Domnul". Tr`im \ntr-un univers spiritual, o prezen]` vie. |n ceea ce prive[te corpul, trebuie s` ]inem minte cele de mai sus, [tiind c` corpul este corp spiritual, \n care s`l`[luie[te Spiritul. Corpul este, deci, o prezen]` vie. Dac` privim lucrurile astfel, suntem capabili s` respingem orice senza]ie ce aduce un mesaj de deprimare, deoarece putem afirma c` nu poate fi nimic altceva dec\t prezen]a Spiritului, acolo unde altceva ar \ncerca s`-[i impun` prezen]a.

Uneori suntem prea aproape de propria suferin]`, spre a mai putea s` ne trat`m cu succes. De[i [tim c` avem la dispozi]ie o Lege perfect`, care lucreaz` \n favoarea noastr`, suferin]a ar putea fi at\t de mare, \nc\t s` tulbure foarte mult starea noastr` de con[tiin]`. |n asemenea cazuri, un mic ajutor material, care s` lumineze suferin]a, ar putea fi de folos, \n sensul c` suferindul se poate deta[a suficient, astfel ca s` realizeze o lini[te mental` necesar` succesului [i reu[itei tratamentului.

Trebuie s` \ncerc`m s` ne amintim c` suntem mo[tenitorii memoriei speciei, din moment ce exist` o Minte Unic`. Toate experien]ele speciei sunt depozitate \n aceast` Minte Unic`, deci nimic nu este pierdut. Specia a avut multe \ncerc`ri de durere [i boal`. Treptat, durerea s-a asociat cu teama, \n con[tiin]a speciei, durerea fiind premerg`toare mor]ii. Prin urmare, durerea [i suferin]a sunt capabile s` ne scuture violent, f`c\ndu-ne dificile \ncerc`rile de a \nvinge teama.

Pe m`sur` ce individul dezvolt` aceast` nou` atitudine fa]` de boal`, el \nva]` cum s` procedeze cu tot felul de dificult`]i. Treptat, pe m`sur` ce con[tiin]a lui se limpeze[te [i viziunea lui spiritual` se \nt`re[te, descoper` c` st`p\ne[te tot mai bine st`rile de indispozi]ie, de teama etc. Nu trebuie s` ne descuraj`m la \nceput, dac` nu ne ridic`m pe culmi \nalte. Mul]i fac progrese rapide din primele zile sau s`pt`m\ni, dar uneori

46

sunt [i unele dificult`]i \n ajustarea g\ndului la aceste noi concep]ii. Putem s` ne \ncuraj`m, dac` ne g\ndim c` progresul este de obicei mult mai rapid dec\t pare. Mintea Subiectiv` este foarte educabil` [i procesul de reeducare se desfa[oar` incontinuu. Un singur g\nd este suficient s` schimbe via]a. O idee limpede, clar`, urmarit` cu tenacitate, este de-ajuns pentru a ne face sau reface condi]ia fizica; prin urmare, ar trebui s` ne men]inem cu t`rie pe aceast` noua credin]`, pentru c`, a[a dup` cum ziua urmeaz` nop]ii, vom dezvolta cunoa[terea care ne d` posibilitatea de a deveni st`p\ni ai propri-ilor noastre g\nduri, \n loc de a ne complace \n situa]ia de sclavi. Odat` g\ndirea vindecat`, \i va urma corpul, s`n`tatea fiind o stare at\t fizic`, c\t [i mental`.

Mul]i folosesc credin]a \n for]a de ac]iune a Legii Min]ii, cu scopul de a sc`pa din situa]ii periculoase. Legea Min]ii opereaza at\t de neutru, \nc\t, ori de c\te ori este con[tient pus`-n ac]iune, vizeaz` marea sa putere creatoare, \n direc]ia aleas` de noi: astfel, nu este de mirare c` se ob]in rezultate bune chiar \n asemenea cazuri.

Trebuie spus c` persoana care procedeaz` astfel, pierde mult, deoarece ea ob]ine darul, f`r` s` ajung` s`-l cunoasc` pe donator. Ea nu poate ajunge niciodat` la acea rela]ie \nc\nt`toare, ce se nume[te: "A CUNOA{TE PE DUMNEZEU". Ea [tie multe despre Dumnezeu, dar Divinitatea impersonal` devine personal`, pentru acela care \[i expune \ntreaga fiin]` acestei cultiv`ri spirituale a prezen]ei Divine.

Este adev`rat c` \n virtutea acestei credin]e, se pot ob]ine uneori [i bunuri materiale, dar acest contact ocazional cu Spiritul, duce la o realizare mai slab` [i la o lips` mai accentuat` de satisfac]ii.

IISUS a demonstrat aceasta \ntr-una din \nv`]`turile Sale. Era \nconjurat de o mul]ime care vroia s` [tie dac` putea folosi aceast` Lege pentru a ob]ine hran`, \mbr`c`minte, ad`post. El i-a asigurat c` acest lucru este foarte posibil [i le-a explicat c` totu[i, via]a superioar` [i deplin` este atunci c\nd tr`ie[ti \n cultivarea con[tient` a vie]ii Spiritului. El a \ncheiat amintindu-le c` dac` vor c`uta mai \nt\i |mp`r`]ia lui Dumnezeu [i Dreptatea Lui, toate celelalte lucruri vor veni automat.

Ast`zi este necesar s` cultiv`m acel mod de via]` care, \n mod logic, produce s`n`tatea [i fericirea. |n recomandarea acestui mod de via]` nu exist` nici o constr\ngere, cum ar fi: indica]iile de a renun]a la fumat, la jocurile de noroc [i multe a[a zise p`cate.

IISUS a ar`tat o via]` \n care exist` o viziune mental` [i spiritual` clar`, ce face posibil s` sus]in` orice ne poate sta \n

47

cale [i s` renun]`m la aceste piedici nu prin costr\ngere, ci pentru c` am descoperit c` adev`ratele bucurii ale vie]ii se bazeaz` pe apropierea g\ndului nostru de acela al Spiritului. Numai acest mod de via]` asigur` eliberarea de amenin]area cu boala.

De vreme ce omul a fost creat ca o expresie a Spiritului, nu [i-ar mai apropia mai mult fericirea, \ndeplinind scopul pentru care a fost creat? Cum Legea Universului lucreaz` pentru binele a tot ce exist`, nu s-ar sim]i mai bine aduc\ndu-[i g\ndirea [i ac]iunea \n unitate cu ceea ce [tie c` se nume[te Mintea Spiritului?

Aceasta nu este o problem` ecleziastic`, este un fel de via]` pe care o fiin]` ce g\nde[te [i ra]ioneaz` \n mod logic, \ncearc` s`-l descopere.

Dumnezeu nu se ascunde. El poate fi cunoscut. Singura cooperare ce o vom ob]ine de la Divinitate este aceea care rezult` din cooperarea noastr` cu EA. Aceasta \nseamn` " A CUNOA{TE PE DUMNEZEU ".

Se poate spune c` nu exist` dec\t un singur cuv\nt raportat la Divinitate [i folosit de aceia care au atins o viziune superioar` [i o \nalt` \mplinire spiritual`. Acest cuv\nt este IUBIREA, care este adev`rata natur` a Divinit`]ii. IUBIREA NU ESTE O EMO}IE SENTIMENTAL< OARECARE, EA ESTE O FOR}< TERIBIL<, DINAMIC<, VINDEC<TOARE. |ntregul proces al crea]iei, al perfec]iunii, al vindec`rii, este rezultatul IUBIRII DIVINE.

IUBIREA ESTE FOR}A CREATOARE, Marea Lege a Universului \n care sunt incluse celelalte legi secundare, nu este altceva dec\t IUBIREA DIVIN< |N AC}IUNE. "IUBIREA ESTE |MPLINIREA LEGII". Ea este acea for]` irezistibil` din univers, care \nl`tur` obstacole aparente [i aduce \n loc s`n`tatea, fericirea, prosperitatea oric`rui suflet ce se deschide acestui Curent Divin.

Nimic nu \ntrege[te caracterul, a[a cum o face IUBIREA. Nimic nu adaug` putere vie]ii, a[a deplin cum o face IUBIREA. IUBIREA poate vindeca orice maladie; f`r` ea, degeaba ne-am d`rui toate bunurile celor s`r`ci sau ne-am l`sa ar[i pe rug, \n zadar am cunoa[te totul. S` ne aducem aminte c` nu este vorba de un sentimentalism siropos, numit dragoste, ci de dorin]a intens` de a face binele. Exist` o diferen]` \ntre a iubi o persoan` [i a place pe cineva. Oamenii spun adeseori: nu pot iubi pe oricine; unii sunt at\t de r`i, de enervan]i, \nc\t este imposibil s`-i po]i iubi. S` \n]elegem bine termenul: ne place o persoan` prin exteriorul s`u, iubim omul prin interiorul s`u. Este adev`rat c` unii sunt enervan]i. S-ar putea s` nu ne plac` nici exteriorul lor [i nu suntem obliga]i s` o facem. Iubim cu adev`rat

48

pe cineva, atunci c\nd \i dorim ce ne dorim [i nou`. Iubim pe semenul nostru ca pe noi \n[ine, atunci c\nd \i dorim acelea[i lucruri ca [i nou`.

S-ar putea s` nu ne tenteze compania cuiva \ntr-at\t \nc\t s`-l invit`m la noi acas`, dar s` nu permitem ca nepl`cerea provocat` de exteriorul acestuia s` impiedice dorin]ele noastre privind persoana respectiv`. Poate s-a purtat nedrept cu noi sau s-a ar`tat c` nu este demn de \ncrederea noastr`, astfel c` nu-i putem recunoa[te calit`]ile pe care le apreciem. Chiar dac` \l ]inem la distan]` din acest motiv, ar trebui s` avem grij` s` nu permitem ca manifest`rile enervante s` p`trund` \n noi. Dac` permitem acestor manifest`ri s` p`trund`, ele devin parte integrant` din noi. Atunci c\nd eman`m iubire, aceasta anuleaz` tot ce este negativ. Dac` reflect`m ura, aceasta anuleaz` tot ce este Divin.

Trebuie s` recunoa[tem c` aceast` persoan` este Spirit \n forul s`u interior, a[a cum suntem [i noi. Iubim omul spiritual, interior, chiar atunci c\nd evit`m manifestarea lui exterioar` imperfect`. |i iert`m actele lipsite de bun`voin]` [i, de c\te ori ne vine \n minte, \i dorim tot binele. Nu ne putem pretinde binele pentru noi [i \n acela[i timp, mental, s` \nchidem pentru altul calea binelui. Adeseori, refuzul nostru de a permite lipsei lui de bun`voin]` s` p`trund` \n con[tiin]a noastr`, cuplat cu alegerea con[tient` de iubire pentru el, constituie for]a vindec`toare ce ac]ioneaz` asupra sa [i \nl`tur` masca sa de imperfec]iune, relev\nd adev`ratul om de sub aceasta. Deci: "IUBE{TE-}I DU{MANII". EI SUNT FRA}II NO{TRI.

Dac` cineva spune c`-L iube[te pe DUMNEZEU [i \[i ur`[te fratele pe care-l cunoa[te, cum poate el iubi pe Dumnezeu, pe care nu L-a v`zut?

Una din condi]iile fundamentale ale succesului unui tratament, const` \n a \nv`lui persoana tratat` cu toat` iubirea noastr`, f`r` nici o re]inere. IUBIREA VINDEC<. URA OTR<VE{TE.

CAPITOLUL VIII

49

UZINA ELECTRIC< DIN NOI

S-a accentuat necesitatea unei cunoa[teri clare a Legii, pentru a putea asigura succesul vindec`rii. Dar mai trebuie ceva. Nu numai ce cunoa[tem este important, ci [i ce sim]im. Exist` o cunoa[tere interioar`, la care trebuie s` ajungem, cunoa[tere ce nu este rezultatul unui proces intelectual. Este o cunoa[tere mistic` de prim ordin, ob]inut` direct de la surs`. Vindec`torul poate folosi, pentru a ajunge la Adev`r, calea intelectului [i a ra]iunii, dar la aceasta se mai adaug` o a treia cale, [i anume, aceea a percep]iei imediate. Aceast` cale \l conduce la Adev`rul ce este intuit mai degrab`, dec\t sim]it ra]ional. El intuie[te Prezen]a Divin`, care umple \ntregul univers [i pe sine. Simte aceast` prezen]` \n orice [i oricine pe care-l \nt\lne[te [i aceasta \i d` convingerea \n unitatea de ne\nfr\nt a \ntregului.

Misticul nu este neap`rat o persoan` ciudat` sau neap`rat un mediu. El nu se asociaz` cu spiritele [i nici nu aude voci sau interpreteaz` vise; ceeea ce \l deosebe[te este faptul c` el "percepe intuitiv Adev`rul [i, f`r` procese mentale con[tiente, ajunge la Realizarea spiritual`.". El a ajuns s` [tie c` Divinitatea este \n el [i a \nv`]at s` se izoleze de vocile ar]`goase ale oamenilor, de falsele lor no]iuni, de tendin]a de a accepta idei banale, comune [i a \nv`]at s` coboare \n profunzimea sa, acolo unde se ia contact cu Divinitatea. |ntr-un sens, el l-a privit pe Dumnezeu \n fa]`, a auzit lucruri pe care instinctiv le recunoa[te drept adev`ruri de baz` [i a revenit, pentru a vorbi despre ce cunoa[te cu certitudine.

Nu numai fondatorii marilor religii, dar [i marii poe]i ca Dante, Tennyson, Shelley, Walt Whitman [i al]ii au avut aceast` calitate mistic` a intui]iei. Citind operele lor, ne d`m seama c` au mers totdeauna \n umbra unei Prezen]e vii, care s-a manifestat \n ceea ce ei au scris.

Cunoa[terea mistic` accentueaz` mai \nt\i Realitatea Prezen]ei Divine [i posibilitatea de a ]i-o apropia, \n mod con[tient. Ea umple nu numai omenirea, ci \ntregul univers: mun]i, r\uri, copaci, p`s`ri, fluturi, etc; tr`im deci, \ntr-un univers spiritual.

Din aceast` cunoa[tere perfect` a universului, deriv` alt` concep]ie, aceea c` destinul omului const` \n a manifesta perfec]iunea, \n orice fel. Specia uman` \[i desf`[oar` activitatea \n iluzia ca omul n`scut s` aib` parte de boal`, de necazuri, de frustr`ri. Acest lucru a fost crezut at\t de mult timp, \nc\t a ajuns s` fie privit ca un adev`r, el fiind de fapt un neadev`r. |n anumite momente, intuim adev`rul care este clar, acela c` omul

50

s-a n`scut pentru a avea un destin minunat, c` standardul s`u de via]` este mult mai sus dec\t a acceptat specia. Experien]a obi[nuit` a speciei, a fost aceea a \nfr\ngerii [i bolilor. Astfel, ne-am n`scut cu acumularea de amintiri negative, ce s-au impus at\t de evident, \nc\t le-am acceptat ca destin. |n momentul de iluminare, cei mai mul]i dintre noi au sim]it c` nu acesta este nivelul de via]` urm`rit. Este un standard fals fa]` de ceea ce ar trebui s` fie normal, acceptat, deoarece am privit via]a prin ochii speciei. |ntrez`rirea perfec]iunii spirituale [i fizice a fost at\t de sus plasat` de acest fals standard, \nc\t de-abia am \ndr`znit s` o exprim`m \n cuvinte.

Trebuie s` c`utam adev`rul normal, deoarece vom ob]ine numai ceea ce am acceptat mental, drept normal. Vom experimenta totdeauna ceea ce socotim ca normal, nu ceea ce dorim sau pentru ce ne rug`m. Mul]imea a privit cu ochii experien]ei speciei [i aceasta a fost limita pe care a putut-o atinge. Trebuie s` privim via]a prin ochii Spiritului pentru c`, dac` am luat na[tere din Spirit, rezult` logic c`, orice ar fi Spiritul \n sine, avem dreptul s` ne a[tept`m ca s`-l putem reproduce \n noi \n[ine. Acesta este standardul superior, v`zut \n lumina a ceea ce omul a realizat, deci, tendin]a este de a se retrage de la acest nivel [i de a accepta standardul inferior. ACEASTA |NSEAMN< STAGNARE. Omul trebuie sa tr`iasc` \n lumile Adev`rului superior, pe care-l cunoa[te. El trebuie s` continue spre experien]ele superioare. Pentru a putea \ncerca binele deplin, trebuie ca, mental, el s` tind` spre cel mai \nalt bine, ca nivel normal al vie]ii. Exist` unele adev`ruri pe care le cunoa[tem, dar pe care niciodat` nu le putem dovedi prin proces ra]ional. Acestea sunt lucruri ce dau for]`, pondere [i convingere \n lucrarea noastr`. Atunci c\nd IISUS le-a spus discipolilor S<I c` ei \i \nv`]au pe al]ii lucruri pe care [i ei, la r\ndul lor, le \nv`]aser`, pe c\nd EL vorbea despre lucruri pe care le [tia [i le v`zuse; prin aceasta, EL revela unul dintre secretele formidabilei sale autorit`]i asupra for]elor r`ului.

EL nu vorbea mult. EL demonstra modul de ac]ionare al acestei Prezen]e, care era parte integrant` din EL, l`s\nd rezultatele s` vorbeasc`.

IISUS \nv`]a c`: "Exist` o Lege Transcendent` Absolut`, \n fa]a c`reia, toate celelalte legi nu \nseamn` nimic". EL \nv`]a c`: "aceast` Lege, prin \ns`[i Prezen]a ei, orice care vine \n contact cu ea". EL [tia intuitiv c` Divinitatea este indivizibil`; prin urmare, Divinitatea [i Universul EI sunt inseparabile. |ntr-adev`r, \n loc s` vorbeasc` despre Dumnezeu [i univer-sul LUI sau despre Dumnezeu [i omul sau despre Dumnezeu [i orice altceva, EL vorbea despre Dumnezeu \n Universul LUI, \n om, prin

51

aceast` prezen]` inerent`. EL \i mai \nv`]a c` infinitul nu poate fi frac]ionat; nu poate fi altceva dec\t o unitate singur`, complet`. Cum omul este o parte din acest Mare |ntreg nu ar putea fi niciodat` desp`r]it de Divinitate. Prin urmare, bolile sunt numai iluzii ale sim]urilor [i niciodat` realit`]i.

EL [tia c`, Dumnezeu fiind indivizibil, trebuie s` existe \n totalitatea LUI, \n orice fiin]` uman`. Astfel, ori de c\te ori vorbea \n prezen]a unei boli, nu aducea un soldat izolat s` izgoneasc` inamicul. EL aducea o \ntreag` armat` [i [tia dinainte c` victoria va fi a LUI, deoarece nu exista nimic ce se poate opune acestei Prezen]e Atotputernice. Divinitatea aceasta din l`untrul omului era asociat` LUI permanent.

Astfel c` EL umbla [i vorbea cu oamenii la suprafa]`, dar \n interior, EL vorbea cu Tat`l din l`untru. Cum era supus asaltului teribil al g\ndului mul]imii asupra mentalit`]ii Sale, EL tr`ia retras \n cele mai profunde centre ale fiin]ei Sale, p`str\nd Centrul s`u Spiritual deschis fa]` de prezen]a Spiritului: "c`ci Spirit cu Spirit se pot \nt\lni". EL era supus \ncerc`rilor de tot felul, dar atunci c\nd ap`rea din afar`, devenea prea intens`, se retr`gea \ntr-un loc izolat, pentru ca acolo s`-[i recapete viziunea clar` a Prezen]ei din l`untrul S<U [i unit`]ii inseparabile cu Tat`l. C\nd revenea, \nt`rit \n for]a Sa de vindecare, EL d`dea o simpl` explica]ie: "Tat`l din Mine, EL este Acela care \ndepline[te lucrarea.". Astfel c`, revenim la faptul c` vindecarea este \mplinit` nu prin efortul vindec`torului, ci prin permiterea Adev`rului s` p`trund` \n oameni [i s`-i fac` liberi. Acest Adev`r, al unit`]ii Dummnezeu - om, clar \n]eles, vindec` boala, recunosc\ndu-i nimicnicia. |ntr-adev`r, suntem vindeca]i de boli pe care nu le-am v`zut niciodat`, dec\t \n falsa noastr` credin]`. Dumnezeu nu poate fi bolnav, iar noi suntem Una cu Dumnezeu. C\nd ne d`m seama de puterea formidabil` ce se manifest` \n \ntregul univers [i \n]elegem c` toat` puterea ne-a fost dat`, aceast` putere face ca lucruri aparent mari s` devin` ne\nsemnate.

Unele lucruri ajut` pentru a p`stra acest sim] al Prezen]ei ce s`l`[luie[te \n noi. S` ne obi[nuim a ne g\ndi la Prezen]a Divin` [i s` o c`ut`m peste tot, s` o recunoa[tem, s` o cultiv`m.

Teologii au separat lucrurile \n lumea fizic` [i lumea spiritual`.

S` d`r\m`m acest zid desp`r]itor. S` \nv`]`m a-l vedea pe Dumnezeu \n Universul Lui, deoarece \l putem g`si peste tot [i-n tot ce exist`. Nimic nu va fi imposibil pentru acela care va g\ndi cu asiduitate la Prezen]a Divin`, dar nu \n maniera teologic`. Acest lucru nu \nseamn` s` devenim mai pu]in umani sau s` renun]`m la pl`cerile obi[nuite ale vie]ii. Nu \nseamn` nici s`

52

adopt`m o atitudine religioas`, ca [i cum aceast` Prezen]` ar fi ceva de care s` ne temem [i c` nu ne este permis s` uit`m nici o clip`.

Pe c\nd abordarea \n mod intelectual a subiectului de vindecare este ceva nepre]uit, s` nu uit`m niciodat` c` puterea vine de la cultivarea sensului mistic. Prin calea intelectual` Adev`rul este abordat pe dinafar`, prin sensul mistic, aceasta se face \n interior. Trebuie s` dezvolt`m latura interioar` a vie]ii. Facem aceasta, folosind un timp contemplarea calm` a faptului c` fiecare dintre noi este complet p`truns de aceast` Prezen]` Divin`, ca [i IISUS sau al]i oameni proeminen]i, ca fiecare gr`unte de energie ce a stat la dispozi]ia LUI, se afl` [i la dispozi]ia noastr`.

|n cazul c\nd, cu toate cuno[tin]ele c`p`tate, se strecoar` \ndoiala, trebuie negat` realitatea oric`rei contraziceri, rec`p`t\ndu-se convingerea c` aparen]a acestei st`ri poate fi schimbat` la voin]`, revenind la situa]ia \n care se poate folosi orice ajut` la recunoa[terea Adev`rului [i \n]elegerea lui. Dac` este \n cauz` un anumit organ (inima, pl`m\ni etc.) \l \nconjur`m cu iubirea vindec`toare, ne adres`m cu calm [i armonie, impun\nd senza]ia de s`n`tate. |n acest fel se reprezint` imaginea unui organism perfect, armonios, un adev`rat laca[ al Spiritului [i se ofer` aceast` imagine Legii Min]ii, care, a[a cum [tim, exercit` controlul [i aduce g\ndul la realizarea lui \n corp. Nu trebuie uitat nici o clip` c` omul este cel mai mare, mai m`re] [i mai puternic lucru din Univers. Dac` nu ne d`m seama de acest fapt, imensitatea Universului ne poate \nsp`im\nta. Omul este cu mult mai mare dec\t oricare din formele [i for]ele ce se manifest` \n Univers. Ele \l pot dep`[i \n volum, dar el le este superior, deoarece el este Minte. Conforma]ia lui fizic` \l oblig` s` r`m\n` pe aceast` planet`, dar mintea lui \i permite s` r`t`ceasc` prin univers [i s` creeze mijloace care s`-i dea posibilitatea de a afla tainele acestuia. Totu[i, omul r`m\ne superior fa]` de tot ceea ce el a creat p\n` acum sau va mai crea.

53

CAPITOLUL IX

CAZURI DE VINDECARE

Este [tiut c`, prin ele \nsele, cuvintele nu con]in nici o putere magic`. Ele sunt valabile numai ca ghid al g\ndului, \n timpul tratamentului mental [i spiritual. G\ndul este acela care vindec`. Simpla repetare a cuvintelor nu are nici o valoare, dac` nu \nt`rim aceste cuvinte cu g\ndul adecvat. Cuvintele \n sine pot fi diferite, nefiind necesar` o anumit` formul` magic`, pentru c` g\ndul este acela care le sus]ine [i le d` putere.

|n unele vindec`ri complete, calea folosit` a fost \nl`turarea, de la \nceputul tratamentului, a cauzei ce a dat na[tere afec]iunii. Astfel, \n cazul unei eczeme rebele, ce nu a putut fi vindecat` prin nici unul din mijloacele [i metodele cunoscute (ape termale, alifii [i alte medicamente), a fost necesar ca pacienta s` \n]eleag` c` st`rile de animozitate, de am`r`ciune, profund implantate \n con[tiin]`, cauzate de fric]iunile dintre ea [i o rud` apropiat`, st`teau la baza afec]iunii sale. Vindecarea s-a produs dup` ce ea a reu[it s` elimine aceste

54

st`ri de iritare [i am`r`ciune, \n]eleg\nd profund semnifica]ia din rug`ciune: "{I IART< NOU< GRE{ELILE NOASTRE, PRECUM {I NOI IERT<M GRE{I}ILOR NO{TRI.". Aceast` rug`ciune nu este pentru iertarea etern` a unui p`cat teoretic, ci se refer` la un principiu fundamental [i anume: orice ranchiun` p`strat` \n inim`, \n mod automat \nchide manifestarea perfec]iunii spirituale.

Prin urmare, succesul \n cazul ar`tat a fost ob]inut \n momentul \n care pacienta a reu[it s` se plaseze pe pozi]ia Spiritului, care nu condamn` pe nimeni. Iat` forma de exprimare folosit` de pacient`, redat` aici pentru eventualitatea folosirii ei de c`tre ghid: "Eu, Mary H., sunt \nconjurat` acum de Mintea Subiectiv` Universal`. Veri[oara mea este, de asemenea, \nconjurat` de aceast` Minte. Am\ndou` g\ndim \n Ea [i cu Ea \n acest moment. Nu pot exista dou` curente de g\ndire ostil` \n aceast` Minte Unic`. Eu pronun] acest cuv\nt, care este Legea \n interiorul st`rii mele mentale, adic` \n Minte nu exist` dec\t o condi]ie de lini[te; deci, at\t eu c\t [i veri[oara mea ne afl`m \n total` pace \n aceast` Minte. M` iert pe mine, precum [i pe ea, pentru orbirea noastr`, ce a provocat o perturbare ce nu exista acolo. Elimin total, [terg [i dizolv orice sentiment de jignire, toat` sup`rarea, toat` iritarea. Nu exist` nimic nic`ieri, care s` aib` puterea de a m` irita, pentru c` m` aflu \n calmul etern al Spiritului. Sunt \ntruparea Spiritului, care eman` pace, armonie, perfec]iune. O \mbr`]i[ez pe Jane [i o \nv`lui cu cea mai profund` [i mai cald` iubire. |nv`lui pe to]i cu aceea[i iubire Divin` inspirat`. M` pronun] pentru \nl`turarea complet` a oric`rui sentiment de iritare \n lumea mea [i emit pacea mea, care s` \nv`luie orice vine \n contact cu mine. Corpul meu este substan]` spiritual` [i nu poate fi \ngr`dit de nimic care s`-l enerveze. Pielea mea este [i ea un loc de s`l`[luire a Spiritului [i nu cunoa[te dec\t pacea, fine]ea [i netezimea. Acum \ndrept Legea Min]ii s` manifeste st`rile mele mentale \n corpul meu, \n pielea mea, acea perfec]iune spiritual` care ]ine totdeauna de prezen]a Spiritului. Acum, \n mod con[tient, predau acest corp lucr`rii perfecte a Legii Perfecte, \n acord cu acest cuv\nt al meu de perfec]iune. M` bucur de perfecta ei \mplinire, pentru c` [tiu c` ea se produce chiar \n clipa de fa]`.".

Aceast` formul` a fost repetat` de 3 ori pe zi , dup` 15 minute de citit [i meditat lucruri spirituale. |n c\teva s`pt`m\ni, eczema a disp`rut complet [i nu a mai reap`rut.

C\nd IISUS vorbea mul]imii despre faptul c` ei aduceau daruri la templu [i \[i aminteau c` nutreau sentimente ostile \ntre ei [i al]ii, atunci ar fi fost mai bine s` lase lucrurile acolo [i s`

55

se \mpace cu semenii, apoi s` vin` [i s`-[i formuleze cererile. Prin aceasta, EL le ar`ta Legea Spiritual` fundamental`.

Nu este nevoie neap`rat s` iei contact cu semenul [i s` te \mpaci cu el. Este bine c\nd se poate, principalul este s` te \mpaci cu el \n con[tiin]a ta. {terge am`r`ciunea de partea ta [i-n st`rile tale mentale. Acest lucru nu \nseamn` c` Dumnezeu te prive[te [i zice: "foarte bine, acum te vei vindeca", ci pentru c` ne restabile[te mental cu armonia universal`, care este singura stare a min]ii \n care perfec]iunea spiritual` se poate manifesta. Nu putem manifesta o stare fizic` pozitiv`, \ntre]in\nd o stare mental` opus`. Mentalul [i fizicul trebuie aduse la starea de armonie [i \n]elegere des`v\r[it`.

Un alt caz de vindecare al unei sinuzite rebele, ce avea drept cauz` un complex de persecu]ie, nu a fost posibil dec\t atunci c\nd pacientul s-a convins c`, de fapt, jignirile [i persecu]iile a c`ror ]int` se socotea, nu erau \n realitate fondate.

S` ne d`m seama dac` cineva ar dori s` ne jigneasc`, c` aceasta nu are efect dec\t dac` noi accept`m jignirea, c`ci nu este \n puterea celuilalt s` o impun`. Aceasta se produce numai dac` ne l`s`m afecta]i. F`r` \ndoial`, c`-n fiecare zi, una din cuno[tin]ele noastre nu ne agreaz` [i spune ceva nepl`cut despre noi. Dac` nu-i d`m ascultare, atunci nici jignirea nu ne produce nici un r`u, ceea ce dovede[te c` g\ndurile sau cuvintele altora, \n ele \nsele, nu au nici o putere asupra fericirii noastre. De fapt, noi singuri avem puterea de a ne r`ni sufletul, prin reac]ia mental` proprie la lucrurile spuse sau f`cute. N-ar fi deci preferabil s` adopt`m aceasta atitudine? Dac` \ntr-adev`r are inten]ia s` m` jigneasc`, refuz s` o accept, iar dac` nu a avut de g\nd s` m` jigneasc`, de ce s` o iau drept jignire?

|n primul r\nd, trebuie s` fim sinceri cu noi \n[ine, adic` s` ne eliber`m de g\ndirea limitat`, c`ci totdeauna g\ndul este cel care ne impune restric]ii. Mai t\rziu, apare manifestarea fizic` a g\ndului respectiv. Prin urmare, pentru a cur`]a fizicul, trebuie s` facem o cur`]enie mental` [i spiritual`.

O impresie penibil` din trecut, repetat`, care a st\rnit atunci o reac]ie emotiv` puternic`, de exemplu, vederea unui infirm purtat \n scaunul cu rotile, r`m\ne imprimat` \n subcon[tient, de[i cu trecerea anilor, pare c` s-a [ters din amintire. De fapt, nu uit`m niciodat` ceva ce am v`zut sau auzit. Toate impresiile sunt \mpinse \n afar` de c`tre mintea obiectiv`, de c`tre alte impresii sau imagini [i apoi sunt depozitate \n vastele profunzimi ale min]ii subiective.

Sunt cazuri \n care amprenta dominant` a modelului de g\ndire subiectiv`, declan[eaz` ac]iunea Legii Min]ii, produc\nd \n final perturba]ii serioase, corespunz`toare impresiilor aparent

56

uitate. Pentru tratarea mental` a unor astfel de cazuri, trebuie c`utat [i stabilit cu precizie, din trecutul pacien]ilor, cauzele reale ce au provocat afec]iunile actuale. Tratamentul propriu-zis const` \n refuzul de a accepta falsa realitate a bolii [i de a [terge [i desfiin]a complet g\ndul-form` ce provoac` boala. |ntruc\t g\ndul-form`, \n astfel de cazuri, lucreaz` f`r` a fi con[tient, se impune ca, \n mod definitiv [i con[tient, s` se prezinte Min]ii modelul opus al tabloului, adic` acela de s`n`tate perfect` a infirmului, a c`rui apari]ie a produs impresia penibil`, \nregistrat` de pacient [i urm`rile de mai t\rziu ale acesteia. At\t pacientul tratat, c\t [i infirmul din trecut, trebuie s` fie reprezenta]i mental de c`tre pacient, ca posed\nd o s`n`tate perfect`.

Sl`biciunea, \n orice parte a corpului, este numai o iluzie a sim]urilor, iar Legea Spiritului, a Vie]ii \n IISUS ne-a eliberat de Legea aparent` a p`catului [i mor]ii.

St`rile de team` se ]in ag`]ate cu tenacitate de om. Uneori, este necesar pentru un pacient, un oarecare timp pentru a \nl`tura cu des`v\r[ire aceste situa]ii. Unii se \ntreab` de ce nu s-ar produce aceasta instantaneu? R`spunsul este c` s-ar putea \nt\mpla [i a[a, dac` con[tiin]a ar putea fi \ntotdeauna perfect`. Mintea lucreaz` oricum, iar pentru persoana care are nevoie s`-[i schimbe obiceiurile mentale de o via]`, ar trebui s` fie \ncurajat` s` fac` aceasta [i s` nu i se afirme categoric c` Divinitatea poate ac]iona pe loc. Astfel risca s` renun]e la tratament, pentru c` vindecarea nu se produce pe loc.

Este important s` se evite discu]iile cu privire la st`rile morbide [i maladii sau persoanele care le genereaz`, demonstr\nd prin aceasta c` sunt mental infectate, eman\nd g\nduri poluante ce \ngreuneaz` cur`]enia mental`.

|n sens contrar, exist` persoane a c`ror prezen]` are efect vindec`tor. Ace[tia sunt cei care caut` cu persisten]` s` vad` perfec]iunea Spiritului \n orice, [i-n oricine, chiar [i-n aceia pe care lumea \i nume[te infirmi sau bolnavi.

Trebuie s` practic`m convingerea intim` \n propria noastr` con[tiin]` c` nu exist` nici un motiv de enervare. Aparen]a exterioar` s-ar putea s` persiste \nc`, dar acest lucru este v`zut numai de omul obi[nuit, \n timp ce omul divin p`trunde dincolo de aparen]e [i se adreseaz` inimii. C\nd ajungem s` \nv`luim totul \n imaginea ce rezult` din tabloul divin, suntem mai aproape de realitate dec\t aceia care v`d contrariul, pentru c` ei tr`iesc \n lumea sim]urilor, pe c\nd noi am reu[it s` p`trundem \n inima realit`]ii. C\nd se ive[te ocazia de a trata o boal`, nu mai trebuie s` ne smulgem dintr-o atitudine negativ` [i s` ne str`duim s` ne situ`m pe pozi]ia viziunii spirituale. Nu este

57

rezonabil s` presupui c` te po]i \nconjura de g\nduri [i cuvinte de boal`, de chin, de nepl`cere, s`r`cie, invidie, critic`, gelozie, l`comie, timp de 23 de ore pe zi [i s` pretinzi c` \n ora r`mas` s` po]i pune \n mi[care Legea Spiritual`.

C\nd IISUS a spus discipolilor S`i, c` dac` nu lucreaz` \n vie, nu se pot a[tepta s` ob]in` roade, EL demonstreaz`, de fapt, acest principiu. La munc` pu]in`, recolt` mic`; la munc` mult`, recolt` bogat`. Deci, trebuie f`cut un efort deliberat, pentru a umple cupa Min]ii cu g\nduri de perfec]iune, chiar dac` uneori "nu lucreaz` via at\t c\t se cuvine", aceasta nu trebuie s` ne descurajeze. Prin urmare, s` ne str`duim s` ne modific`m atitudinea [i s` vedem perfec]iunea la al]ii, chiar dac` diformitatea lor este fizic` sau de caracter. Critica este o form` bl\nd` de ur` [i, uneori, nu este chiar de loc bl\nd`. Este bine s` ne ferim s` critic`m, chiar [i atunci c\nd aparent ar fi justificat, [tiind c`, de cele mai multe ori, critica nu are justificare.

Acela care este mai pu]in experimentat \n tehnica vindec`rii, dar care \n schimb posed` mult` iubire pentru oricine, va ob]ine vindec`ri mai u[or dec\t acela care posed` toat` cunoa[terea, dar nu are iubire. Se \n]elege c` aceast` iubire trebuie s` fie sim]it` [i nu afi[ata cu mult` emfaz` [i-n orice \mprejurare.

IUBIREA NU CRITIC< NICIODAT<.

CRITICA OTR<VE{TE, IUBIREA VINDEC<.

CAPITOLUL X

58

VINDECARE {I RELIGIE

Vindecarea mental` [i spiritual` nu este exclusiv apanajul religiei. Unii obiecteaz` c` se face prea mult` aluzie la \nv`]`turile lui IISUS sau c` se citeaz` din Biblie pentru exemplific`ri. IISUS a propov`duit calea de trezire la faptul c` boala nu are nici o putere, pentru c` ea nu face parte din Planul Divin. |nv`]`turile Lui au fost at\t de \ntortocheat interpretate, \nc\t s-a f`cut uz de ele ca imperativ moral [i precepte religioase. IISUS a fost numai un mare fondator de religie. El a fost un \nv`]`tor practic, care a propov`duit despre adev`rul cel mai util ce-a fost vreodat` f`cut cunoscut. Oamenii care se ocupau de religie \n vremea Lui i s-au opus cu \nver[unare, i-au \ntins curse [i p\n` la urm` l-au ucis. Prin urmare, \l cit`m ca pe un mare Maestru al [tiin]ei vindec`rii; mai pu]in dec\t o autoritate religioas`, de[i El a fost [i una [i alta.

TOT CE SUNTEM ESTE REZULTATUL G|NDURILOR NOASTRE; CE G|NDE{TE OMUL, ACEEA ESTE EL - spune Biblia.

Buddha a explicat Legea Karmei sau a cauzei [i efectului, adic` consecin]a poate tot a[a de greu s` ocoleasc` o cauz` ce a provocat-o, dup` cum un om nu poate sc`pa de umbra sa proprie. Fiecare om este liber; el este f`uritorul propriului s`u destin, \n virtutea op]iunilor sale. Formul\ndu-[i alegerea, implicit trebuie s` accepte [i urmarea ce este cuprins` \n aceast` op]iune. Buddha a mai ar`tat c` Legea Cauzei [i Efectului ac]ioneaz` numai \n lumea aparen]elor [i nu poate afecta omul spiritual, etern, c`ci atunci c\nd omul se vede \n unitate inseparabil` cu Universul [i cu Prima Cauz` neschimb`toare, el reu[e[te s` proiecteze aceast` Prim` Cauz` \n toat` perfec]iunea ei, \n corpul s`u.

Platon, epicurienii, cu to]ii propov`duiau c` st`rile mentale interioare se reflect` \n st`rile fizice exterioare. Ei au accentuat faptul c` via]a interioara este la originea ei, at\t a bolii c\t [i a s`n`t`]ii.

Filozoful Platon a urmat calea acestui adev`r [i-a fost capabil, \n numeroase cazuri, s` vindece pe cei ce veneau la el. Spinoza, Kant, Descartes [i Hegel, cu to]ii, mai mult sau mai pu]in, au afirmat faptul c` boala [i s`n`tatea \[i au originea \n g\ndire. Problema real` a fost totdeauna de a g`si calea proprie, de a ajunge la factorii cauzali - cauzele bolii, ascunse \n str`fundurile abisale ale con[tiin]ei umane. Cercet`rile f`cute de-a lungul timpului, \n c`utarea cauzelor adev`rate, au dus, pe diferite c`i, la aceea[i constatare, [i anume, c` omul, dac` nu-[i controleaz` [i st`p\ne[te st`rile mentale, ajunge s` fie subjugat de acestea, devenind sclavul \mprejur`rilor [i diferitelor condi]ii.

59

|n vremurile noastre, practicienii [i cercet`torii vindec`rii mentale se pot \mp`r]i \n dou` grupe, \n func]ie de metoda folosit`. Prima grup` este aceea \n care intr` psihologul, psihiatrul, hipnotizatorul, sugestionerul, magnetizatorul. La baza lucr`rilor lor stau analiza [i sugestia, ei trat\nd individul ca pe o entitate separat`, ce are o minte cu totul diferit` de Mintea Divin`. |n cea de-a doua grup` intr` aceia care folosesc metoda indicat` \n lucrarea de fa]`, metoda folosit` de IISUS. La baza ei st` unitatea de nezdruncinat a lui Dumnezeu \n universul S`u. Omul este fiin]` spiritual`, trupul este o substan]` spiritual`; ca atare, nu a fost niciodat` bolnav, deoarece Spiritul nu putea fi bolnav. Este adev`rat c` omul simte durere, sufer` de boal` [i de deprimare, ca o \ncercare, dar aceste manifest`ri nu sunt dec\t reflexia st`rilor sale mentale. Aceste st`ri, \n fond, nu au o realitate durabil`. |n lucrarea de fa]` s-a c`utat s` se arate calea de integrare cu Mintea Divin` [i deci, trebuie s` ne \ndrept`m g\ndurile \n permanen]` c`tre Dumnezeu.

C\nd ne afl`m \n fa]a unui caz de boal`, fie c` este vorba de noi, sau de altcineva, ne \ndrept`m cu mintea imediat c`tre Dumnezeu, spre perfec]iune, [i ne str`duim s` ne convingem c` aceasta este starea real`. |n timp ce lucram, g\ndul nostru este \n permanen]` ocupat de Perfec]iunea Etern`, de lumea Spiritual`, de IUBIRE, de pace, armonie, bucurie, s`n`tate, frumuse]e [i puterea lui Dumnezeu, p\n` ce putem vedea toate aceste calit`]i in fiin]a bolnav`. |n concluzie, se poate afirma c` atunci c\nd se va atinge g\ndul superior, se va ob]ine efectul cel mai bun posibil.

Se pune \ntrebarea dac` omul tracasat de vicisitudinile vie]ii se poate ridica deasupra lumii [i influen]ei ei, a[a \nc\t s`-[i poat` perfecta g\ndirea [i s`-[i dea seama c` g\ndul este reflectat \n corpul s`n`tos, afaceri prospere, mediul \nconjur`tor fericit, etc. Desigur c` se poate realiza a[a ceva. Chiar \n clipa \n care citi]i aceste r\nduri, cineva pune \n ac]iune Legea Min]ii \n ajutorul unui trup bolnav. Aceast` metod` de tratare a bolilor se r`sp\nde[te tot mai mult, fiind metoda folosit` de IISUS. Ea este [tiin]ific`, pentru c` folose[te energia cosmic`, care nu este altceva dec\t Inteligen]a Divin`. Omul nu \n]elege pe deplin aceast` for]`, dar a \nv`]at un lucru despre aceasta, [i anume c` poate fi dirijat` cu mintea, \n direc]ia dorit`. Omul nu este singur \n univers. El este \ntruparea For]ei care este gata oric\nd s`-i aranjeze \ntreaga lui fiin]`.

Fiecare individ este men]inut etern ca o concep]ie perfect` \n Mintea Divin`, adic` el este Ideea Perfect` a lui Dumnezeu. Are dreptul s` cread` c` Spiritul dore[te s` se manifeste perfect prin el.

60

Vindecarea este o experien]` binecuv\ntat`, dar exist` ceva mai presus de aceasta, [i anume, s` tr`ie[ti zilnic \n aprecierea faptului c` e[ti l`ca[ul perpetuu al Spiritului, c` Mintea lucreaz` continuu \n noi [i prin noi. Chiar \n clipa de fa]`, exist` \n fiecare dintre noi, \n mod latent, suficient` For]` Divin` ca s` ne poat` scoate din orice dificultate.

Unul dintre lucrurile remarcabile ale tratamentului mental sau spiritual este acela c` poate avea uneori rezultate spontane. Nu este nevoie de studii \ndelungate pentru a pune \n practic`. Vindecarea nu este un transfer de g\ndire, ci este mi[carea Spiritului prin Legea Min]ii. Corpul este acela care se schimb`. Pentru ob]inerea unei st`ri de echilibru [i pace interioar`, nu este nevoie s` devenim siha[tri sau s` ne retragem \n m\n`stiri din v\rful mun]ilor. Din contr`, putem s` ne continu`m multiplele noastre obliga]ii \n aceast` lume activ` [i, CU TOATE ACESTEA, omul interior poate fi permanent \n contact cu Tat`l dinl`untru.

Curen]ii vie]ii se scurg totdeauna \ntr-o singur` direc]ie. Ei nu-[i vor schimba cursul, tot a[a cum nici Tat`l nu-[i schimb` pozi]ia. Omul trebuie s` se adapteze la acest curent de via]` [i atunci va descoperi armonia integral`. Toate necazurile sale vin de la faptul c` el taie de-a curmezi[ul curen]ii vie]ii. El poate chiar s` se distrug`, f`c\nd a[a. Desigur, aceasta nu vine niciodat` de la Spirit, ci de la faptul c`-n via]a curentului universal armonios, omul s-a hot`r\t s` se abat` [i s`-l \nfrunte. Implorarea [i rug`ciunile nu-L vor determina pe Tat`l s` schimbe direc]ia acestui curent al armoniei. Omul trebuie, deci, s` se re\ntoarc` [i s`-[i reia locul ce i-a fost desemnat, cooper\nd cu acest curent, \n loc s`-l \ntretaie. Aceasta este adev`rata \nva]`tur` despre Cauz` [i Efect. Omul este \n \ntregime Minte, de la suflet la atomii fizici. A[a cum G\ndul Divin, condensat, a devenit universul fizic, tot a[a [i g\ndul omului devine micul s`u univers fizic. Nu este strict adev`rat c\nd spunem c` g\ndirea omului influen]eaz` pur [i simplu via]a lui fizic`. Repet`m aceasta din c\nd \n c\nd, pentru c` este o cale bun` de a atrage aten]ia asupra influen]ei mentale. Adev`rul este c` g\ndul omului devine, de fapt, forma lui material`. |MPREJUR<RILE DIN VIA}A {I CONDI}IA FIZIC< A OMULUI SUNT, DE FAPT, PROPRIUL LUI MODEL DE G|NDIRE, lucrat \n form`. A[a se explic` faptul c`, cu c\t realitatea g\ndului este mai \nalt`, cu at\t [i efectele sunt mai bune. Acesta este motivul ce ne face s` atragem aten]ia Spiritului \n tratamentul nostru. Aceast` for]` interioar` a Spiritului este superioar` at\t vibra]iei fizice, c\t [i celei mentale. Spiritul pur este cu mult deasupra puterii mentale sau a concentra]iei, sugestiei, ori a altor activit`]i psihologice. Nu poate fi \nregistrat` prin mijloace umane. Ac]ioneaz` \n t`cere,

61

a[a cum lumina soarelui se a[terne peste c\mpie. Iat` de ce tratamentul nu este \nregistrat niciodat` de sim]uri, ac]iunea lui fiind extrasenzorial`. Pacientul nu simte neap`r`t ceva deosebit [i uneori este dezam`git, pentru c` nu are senza]ia c` intr` un foc \n el sau alt` manifestare asem`n`toare. Via]a Spiritului nu este tangibil`. Nu este ceva electric, care s`-[i impun` prezen]a. Se strecoar` pe nesim]ite \n tot corpul, lucr\nd activ \n fiecare celul`, reproduc\nd propriul ei tablou, cu aceea[i pace competent` cu care dirijeaz` universul. Totu[i, efectele sunt vizibile. Corpul \ncepe s` arate o \mbun`t`]irea a exteriorului. O bun` pace p`trunde con[tiin]a, o noua vitalitate \ncepe s` se fac` sim]it`, vechea stare \ncepe s` dispar` [i toate lucrurile sunt \nnoite.

Iat` cum, o persoan` informat` cu menajamente de cadrele medicale competente c`: "din p`cate, nu se mai poate face nimic pentru salvarea sa", \[i \nl`tur` diagnosticul, ignor` prognozele f`cute, se desparte de temerile sale [i \[i spune perfect lucid [i cu toat` convingerea: "sunt perfect con[tient c` \ntreaga via]` a universului se scurge prin corpul meu, \n aceast` clip`. Mai [tiu c` Mintea nu cunoa[te astfel de lucruri, c` restabilirea mea perfect` este propria mea orbire fa]` de Adev`r. Din aceast` clip`, \mi afirm unitatea mea cu Perfec]iunea Divin`. |ndep`rtez credin]a \n realitatea bolii [i-mi afirm totala mea credin]` \n Prezen]a Perfec]iunii din mine. Nu este nevoie s` fac apel la un Dumnezeu \ndep`rtat din ceruri. Dumnezeul Universului este \n mine acum. A fost \n mine toat` via]a mea, niciodat` impun\ndu-[i prezen]a asupra mea, dar a[tept\nd ca, \n scurt` vreme, s`-l recunosc. Toat` via]a mea am fost orbit, dar acum privirea mi s-a luminat de Adev`r [i Adev`rul m` elibereaz` de Legea p`catului [i a mor]ii. |n aceast` clip` insist asupra faptului c` aceast` mare Lege creatoare a Min]ii \mi a[teapt` cuv\ntul. |mi rostesc cuv\ntul pentru manifestarea \n mine a tot ce este Spirit \n Sine. Aduc mul]umire pentru perfec]iunea mea descoperit` [i m` eliberez \n \ntregime de orice diagnostic, prognoz` [i sim]iri, l`s\nd s` p`trund` activitatea creatoare a Min]ii.". Apoi se \ndep`rteaza de la \ntreaga sa condi]ie, cu g\ndul: "{i acum m` av\nt \n cea mai profund` ad\ncime, m` cufund sau \not.". |nsu[i faptul de a elibera \ntreaga stare c`tre Minte, \l va u[ura mental, a[a \nc\t nu se va mai \ntrerupe propria sa stare de tensiune \ntre sine [i perfecta lucrare a Spiritului prin Minte. Se \n]elege c` "cea mai profund` ad\ncime" o constituie profunzimea Min]ii \n care te afunzi.

Via]a nu poate fi niciodat` oprit`. Nimic nu-i poate sta \n cale. |n sufletul fiec`rei f`pturi omene[ti exist`, \n stare latent`, destul` For]` Divin`, pentru a transforma \ntregul corp \n

62

perfec]iune. Aceast` For]` este filtrat` prin con[tiin]a uman`. Nu exist` nici o alt` cale pentru a opera, deoarece Dumnezeu, c\nd face ceva pentru noi, o face prin noi.

C\nd cineva se afl` \ntr-o situa]ie nepl`cut` [i se \ntreab` ce soart` l-a oropsit, niciodat` Tat`l nu va mi[ca un deget, pentru a-l scoate din impas. Toat` r`spunderea \i apar]ine. Dac` \ns` \[i schimb` p`rerea [i vine el la Tat`l, atunci va descoperi c` toate resursele Tat`lui \i stau la dispozi]ie. De fapt, aceste resurse le-a avut permanent [i s-ar fi putut bucura de ele, dac` ar fi [tiut s` le ia din proprie ini]iativ`. Acest adev`r este ilustrat de pilda "Fiul r`t`citor".

|ncheiem lucrarea de fa]`, prin recunoa[terea clar` [i precis` c` certitudinea vindec`rii nu depinde de capriciul nesigur al unui potentat ceresc, ci c` ea exist` ca posibilitate \n \ns`[i puterea noastr`, \n sensul de a primi sau de a o refuza. Acei care refuz`, nu vor g`si alt` cale de a ob]ine libertatea fizic` integral`.

Aceluia care se ridic` la nivelurile mai \nalte de g\ndire [i via]a i se prezint` un nou aspect al lumii. El vede lumea gem\nd sub ap`sarea \nfr\ngerii, bolii [i frustr`rii. Dar El este profund con[tient de armonie [i s`n`tate. El pare a tr`i [i a se mi[ca \n alt` lume, ridicat cu mult deasupra falsei p`reri asupra inevitabilit`]ii bolii [i dorind ca to]i s` poat` vedea [i \n]elege c` boala este o realitate numai pentru aceia care cred c` ea exist`. Atunci c\nd \[i exprim` cuv\ntul pentru aceia care caut` s` fie m~ntui]i din aceast` sclavie, cuv\ntul s`u are for]`, deoarece este sigur de unitatea sa cu FOR}A.

Aceia care ajung la certitudinea vindec`rii prin propriile lor for]e, intr` \n cea mai deplin` m`sur` a vie]ii, c`ci: "AM VENIT CA S< PO}I AVEA VIA}< {I S< TE PO}I BUCURA DE EA DIN PLIN.". (Iisus)

63

64