Test 11.1 cultura ca lement definitoriu al vietii sociale - cultura este "o serie de caracteristici distincte a unei societi sau grup social n termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoionali". Cultura reprezint o motenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicaie specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul i artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media interactiv (telefonul). n acelai fel se transmit gesturile, ritualurile, cunotinele teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi nsuita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar i prin intermediul memoriei obiective(obiecte, peisaje,cri, numere, reguli).1.2 Ce este si cum se manifesta civilizatia. Numiti cele mai inseminate civilizatiiCivilizatie - Nivel de dezvoltare la care se gsete viaa social, material i spiritual a unei formaii sociale sau a unui grup social; stare a vieii sociale, economice i culturale a unui popor, a unei epoci etc. Grad dezvoltat de cultur material a unui popor, a unei societi etc. civilizaia, este un pas calitativ n istoria societii, caracterizat printr-un anumit nivel de dezvoltare a bazei umane, a bazei tehnologice i economice, i a relaiilor socio-politice i lumii spirituale a societii.Cu toate acestea, la conceptul Mirabeau de civilizaie, civilizaia caracterizeaz nu numai un anumit stadiu de dezvoltare a societii, dar are, duce n ea, o valoare de apreciere, adic, indic ce fel de societate este demn s fie numit civilizaie. civilizaia n primul rnd, mai presus de toate este un anumit nivel de dezvoltare moral a omenirii, stadiul de implementare nu imaginar, dar real a virtuii.-civilizatia mesopotomiana-civilizatia egepteana-civilizatia greca-civilizatia romana-civilizatia sumeriana1.3 raportul cultura nationala-cultura universal ..Subiectul II1.1.Principalele evenimente care au contribuit la schimbari revolutionare in stiinta si arta sec XIX-XX - Secolul al XIX-lea a fost o perioad a inovaiei i a descoperirilor, cu rezultate notabile n matematic, fizic, chimie, biologie, electricitate i metalurgie, ce au constituit baza evoluiei tehnologice din secolul XX. Avansul n medicin, mai buna nelegere a anatomiei umane, dar i a bolilor au fost parial responsabile pentru creterea rapid a populaiei n lumea vestic. Populaia Europei s-a dublat n secolul al XIX-lea, de la 200 de milioane pn la aproape 400. Introducerea cilor ferate a fost o schimbare major n modul n care oameni triau i obineau bunuri, alimentnd micri de urbanizare majore n diferite locuri de pe glob. Secolul al XIX-lea a dat natere tiinei ca profesie. Termenul "om de tiin" a fost inventat n 1833 de ctre William Whewell. Printre ideile cel mai influente din acest secol au fost cele ale lui Charles Darwin, care n 1859 a publicat cartea Originea speciilor, ce a introdus ideea de evoluie prin selecie natural. Louis Pasteur a conceput primul vaccin mpotriva rabiei, i a fcut, de asemenea, multe descoperiri n domeniul chimiei, inclusiv asimetria de cristale. Thomas Alva Edison a dat lumii un bec practic ce putea fi folosit n viaa de zi cu zi. Karl Weierstrass mpreun cu ali matematicieni au aritmetizat analiza. Dar cel mai important pas n tiin, pentru acest moment, a fost ideile formulate de ctre Michael Faraday i de James Clerk Maxwell. Munca lor a schimbat faa fizici i a fcut posibil ca noua tehnologie s devin realitate. Se pot aduga ca trsturi principale ale acestui secol i perfecionarea nvmntului, eforturile pentru reducerea analfabetismului, constituirea de asociaii culturale, academii naionale, manifestrile expoziionale i preocuparea pentru urbanism ce a permis avntul arhitecturii. n art, realismul i romantismul de la nceputul secolului au lsat mai apoi loc impresionismului i post-impresionismului n a doua jumtate a secolului1.2. cultura industrial1.3Test 21.1-eliberare treptata a artei si artistilor de sub dominatia dogmelor si perceptelor Bisericii. -ideile de libertate, ceea ce a dus la creearea unui climat de libertate spirituala fata de credinta(Influenta filozofiei si culturii antice a dus la dezvoltarea capacitatii de a cugeta liber in afara dogmelor religioase.); Desacralizarea si reintoarcerea spre realitatea inconjuratoare au fost posibile datorita aparitiei noii clase a burgheziei. Ea si-a modificat treptat viziunea asupra vietii, a raportului dintre om si realitate si asupra lui Dumnezeu.; umanistii Renasterii au recunoscut de la inceput, sub influenta antichitatii, ca menirea artei este imitarea nemijlocita a realitatii; Realul poate fi cunoscut doar prin intermediul imaginii, de aceea in arta renascentista un rol esential ii revine picturii, caci ea face posibila cunoasterea realului prin intermediul imaginii.; Umanismul comparativ cu epocile anterioare, noul spirit renascentist descopera si scoate la lumina omul in intregul sau.; subliniind noile caracteristici fizice si morale ale omului din Renastere, ca fiinta spirituala si libera. Se dezvolta individualismul, studiul atent si pasional al individului. Omul este considerat individ cu personalitate, el are capacitatea de a se cunoaste pe sine si pe altii. Omul devine figura centrala a culturii si artei, putandu-se vorbi in acest sens de umanismul Renasterii. Aceasta debuteaza cu o afirmatie optimista cunoaste-te pe tine insuti, ceea ce demonstreaza totala incredere in capacitatile de cunoastere ale omului, dar sfarseste pesimist printr-o alta afirmatie: nimeni nu se cunoaste.1.2. Interpretare istoric i filosoficFiecare perioad din istoria culturii a avut propria ei viziune asupra Renaterii, astfel: iluminitii (David Hume, Edward Gibbon, Condorcet, D`Alembert, Diderot, Voltaire), care se considerau continuatorii idealurilor umaniste i raionaliste ale secolelor XV i XVI, vedeau Renaterea ca o mare epoc de progres cultural, ce marcheaz trecerea de la ntuneric la lumin, de la barbarie la civilizaie, o trezire a Occidentului din somnul dogmatic; romanticii (Novalis, August Wilhelm Schlegel, Heinse Meyer, Stendhal, Madame de Stal, Victor Hugo, Byron, Gioberti, Giusepe Mazzini) aveau o viziune asupra Renaterii opus celei iluministe. La fel de diferit este vzut semnificaia rupturii cu evul mediu, care este idealizat i privit ca o vrst de aur. Sunt admirate cavalerismul medieval, ordinea, autoritatea i credina religioas. Stilul gotic este privit ca suprema expresie a creaiei artistice; hegelianismul Hegel vede n Renatere un progres spiritual, o rennoire a culturii, dup lunga noapte a Evului mediu. Studierea operelor antice are semnificaia ntoarcerii de la divin la uman; pozitivismul: la Hippolyte Taine, Benedetto Croce, Bertrando Spaventa ruptura dintre Renatere i Evul mediu e apreciat pozitiv. Renaterea este epoca de aur a acestui mileniu, premis a apariiei supraomului, un om liber, deschis tuturor experienelor vieii.1.3 umanismul-citeste mai susCatolicismul (din greac: , katholikismos, n conformitate cu totul) este una dintre cele trei ramuri ale cretinismului, mpreun cu ortodoxismul i protestantismul, o confesiune cretin care recunoate primatul papei din Vatican. Alte caracteristici ale acestei religii sunt infailibilitatea lui n materie de dogm i de moral, purcederea Sfntului Duh de la Dumnezeu-Tatl i de la Dumnezeu-Fiul i existena purgatoriului. [1]REFRM, reforme, s. f. 1. Transformare politic, economic, social, cu caracter limitat sau de structur pentru a realiza un progres.