CULTURA ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE (STUDIU DE CAZ)

Mirela Frunzeanu, profesor pentru învăţământul primar,

Mark Twain International School, loc. Voluntari, jud. Ilfov

Rezumat

Performanţele oricărei organizaţii depind, într-o mare măsură, de randamentul individual al membrilor săi. La rândul lor, performanţele individuale sunt influenţate de o serie de factori, printre care se regăseşte şi cultura organizaţiei.

Cultura organizaţiei şcolare reprezintă un aspect particular al culturii organizaţionale, aducând deopotrivă caracteristicile generale, dar, în acelaşi timp, prezentând şi aspecte specifice.

Cultura organizaţională a şcolii poate fi definită ca fiind ansamblul valorilor, credinţelor, aspiraţiilor, aşteptărilor şi comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare organizaţie, care predomină în cadrul său şi-i condiţionează direct şi indirect funcţionalitatea şi performanţele.

Articolul de mai jos caută să surprindă atât dimensiuni ale culturii actuale, cât şi elementele semnificative ale culturii organizaţiei şcolare.

Cuvinte cheie: organizație, cultură organizațională, parteneriat educaţional, calitate, excelență, schimbare.

Cercetarea a făcut apel la studiul de caz ca metodă de investigare de tip calitativ.În cadrul studiului au fost folosite ca metode: observaţia directă, chestionarul, interviul individual, analiza documentară.

Prin intermediul studiului de caz şi a metodelor asociate, cercetarea a căutat să surprindă atât dimensiuni ale culturii actuale, cât şi elementele semnificative ale culturii organizaţiei şcolare. Au fost culese informaţii referitoare la: coordonatele organizaţiei, caracteristicile generale ale managementului organizaţiei şcolare, specificul demersurilor proiective, caracteristicile proceselor decizionale, structurile organizaţiei, imaginea şi prestigiul şcolii.

În analiza acestor domenii am avut în vedere cele două niveluri culturale:

-profund ( setul de valori, sistemul de norme, reprezentări specifice);

-superficial (simboluri şi sloganuri, ritualuri şi ceremonii, mituri şi eroi, modele comportamentale).

Au fost completate zece chestionare privind setul de valori personale şi zece chestionare

referitoare la dimensiunile culturale.

Prezentarea școlii

Mark Twain International School (MTIS), școală privată pentru copii și tineri între 3- 18 ani, este o școală românească bilingvă, clădită pe o filozofie internațională, care își propune să dezvolte aptitudinile individuale ale copiilor și să-i învețe să aplice cunoștințele acumulate în sălile de clasă la realitățile lumii înconjurătoare. Accentul cade pe rigurozitatea intelectuală și pe standardele academice ridicate, dar în aceeași măsură pe idealurile înțelegerii internaționale și a cetățeniei responsabile, astfel încât elevii educați în cadrul MTIS să poată deveni gânditori critici și plini de sensibilitate, participanți informați despre problemele locale și internaționale, conștienți de umanitatea care ne legă pe toți și cu respect față de varietatea de culturi și atitudini care ne îmbogățesc viața.

În prezent, MTIS funcționează în Str. Erou Iancu Nicolae, comuna Voluntari, Ilfov, și are patru segmente: grădiniță, școală primară, gimnaziu și liceu. Această instituție s-a dezvoltat firesc, din dorința părinților și copiilor de a beneficia de standarde educaționale înalte, de cadre didactice de elită, de mijloace și materiale didactice moderne, atent selectate, de un mediu educațional stimulativ. Școala a fost acreditată atât de Comisia Națională de Evaluare și Acreditare a Învățământului Preuniversitar din România, cât și de International Bacalaureate Organization cu sediul la Geneva.

Ceea ce deosebește fundamental Școala Mark Twain de școlile din sistemul românesc de învățământ este programul de învățământ preșcolar și primar (Primary Years Program- PYP), gimnazial (Middle Years Program- MYP) și liceal (Diploma Program- DP), programe transdisciplinare, axate pe șase mari teme de sau arii de studiu: Cine suntem?; Unde suntem în timp și spațiu?; Cum ne exprimăm?; Cum funcționează lumea?; Cum ne organizăm?; Cum împărțim planeta?. Activitățile sunt călăuzite de întrebări generate de copii. Dascălul are rolul de a modela această căutare și a-i deprinde pe copii să-și analizeze experiențele de învățare, să reflecteze la ele și să le discute.

Pentru școala primară, sunt angajate două cadre didactice pentru fiecare clasă (în locul unuia singur): un profesor pentru învățământul primar, absolvent al Şcolii Normale ,,Elena Cuza” și al unei facultăți, şi un profesor de limba engleză, absolvent de facultate de filologie, limbi străine- profesor care are la bază şi o specializare liceală de învăţător.

Conducerea şcolii selectează cu atenţie toate cadrele didactice, urmărind nu doar performanţele profesionale individuale, ci şi compatibilitatea celor care lucrează împreună, considerând că armonia existentă la nivelul corpului profesoral se reflectă la nivelul colectivelor de elevi.

MTIS Este singura școală din România care a obținut atât acreditarea națională, cât și pe cea internațională, pentru toate nivelurile (preșolar, primar, gimnazial și liceal) și urmărește dezvoltarea continuă a strategiei privind bilingvismul în școală. Se evidențiază prin studierea intensivă a limbii engleze (3 ore zilnic). Curriculumul și pedagogia programelor IBO (International Bacalaureate Organization), adoptate și de Mark Twain, sunt focalizate pe o abordare internațională a procesului de predare-învățare.

Este stimulată exprimarea elementelor identitare ale diverselor grupuri socioculturale care fac parte din comunitatea respectivă. Școala are autonomie instituțională, având capacitatea de a lua responsabil decizii pertinente. Au loc investiții importante în dezvoltarea profesională națională și internațională a cadrelor didactice, stimularea inovației, a responsabilității profesionale și a răspunderii publice la nivelul cadrelor didactice, al managerilor școlari și al elevilor, asumarea responsabilă a deciziilor privind calitatea procesului instructiv- educativ și condițiile de realizare a acestuia.

MTIS pune accent pe importanța autoevaluării și a reflecției critice la nivel personal și academic, pe organizarea la standarde IB a Seratelor Primary Years Programme, Middle Years Programme și Diploma Programme, având scopul de a-i informa pe părinții elevilor despre aceste programe, pe organizarea a două sesiuni de Bacalaureat, național și internațional. Absolvenții Bacalaureatului Internațional (Diploma Programme) accesează cu mai mare ușurință instituțiile de învățământ dorite din țară și străinătate MTIS organizează examene de limba engleză, în colaborarea cu University of Cambridge și British Council și înregistrează unui număr considerabil de elevi premiați pe podium la Olimpiadele școlare naționale pe județ și pe țară.

Școala a implementat proiectul „Tehnologia modernă în sprijinul educației internaționale”, prin care fiecare copil al școlii a primit un notebook și a realizat numeroase proiecte transdisciplinare. A efectuat bianual campania „Inimă de copil”, de sprijinire a grădinițelor și școlilor din mediul rural, proiect realizat împreună cu Asociația „Alături de tine 2007” din județul Călărași și oferă un program extra-curricular performant, care cuprinde 25 de cercuri de specialitate;

MTIS organizează periodică tabere școlare atât la Bușteni, cât și Costinești, unde școala deține două vile proprii, cât și în alte zone sau în străinătate, excursii tematice în țară și peste hotare, acțiuni și proiecte în țară și peste hotare, Organizează anual festivaluri de arte scenice (Festivalul de Teatru Mark Twain) și competiții sportive (Cupa Mark Twain) la care participă elevi de la școli din București. Școala implică copiii în activități care îi atrag (postul de radio Bark FM și revista școlară Zoom).

Referitor la normele din școală, sunt mențiuni referitoare la vizitatori și anume aceștia trec printr-un punct de control unde primesc o legitimație de vizitator. Accesul elevilor se face pe baza de ecuson eliberat de instituția de învățământ, nepurtarea acestuia atage dupa sine sancționarea elevului. Pe durata orelor de studiu se organizează permanent serviciul pe școala atât din partea elevilor și a profesorilor, cât și paza unității școlare cu personal avizat de poliție.

Structurile organizatorice care asigură organizarea, desfășurarea activitatilor, ordinea și disciplina sunt: Consilul Profesoral, Consilul de Administrație, Consilul Elevilor, Consilul părinților, Comisia de Disciplină.

Organizația dispune de un regulament de ordine interioară în care sunt înscrise atât drepturile, cât si îndatoririle corpului profesoral si ale elevilor. Aici sunt menționate sancțiunile și motivele aferente. Sancțiunile pot fi gen observație individuală, mustrare în fața clasei sau a consilului profesoral, mustrare scrisă, eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile împreună cu scăderea notei la purtare.

Referitor la ritualuri si la ceremonii, cele mai reprezentative sunt cele de început si de sfârșit de an școlar. Deschiderea anului suprinde toți elevii și profesorii pe terenul de sport, moment când directoarea școlii rostește câteva cuvinte de început, se cântă imnul școlii și le este urat elevilor mult succes în noul an. Întotdeauna elevii de clasa a IV-a îi așteaptă pe cei de clasa I și le oferă flori, la fel cei de clasa a VIII-a pe cei de clasa a V-a.

Referitor la simbolurile adoptate de școala Mark Twain, se pot enumera cele două sigle din stânga, ambele fiind realizate de profesorii de artă din școală și având în centru chipul scriitorului Mark Twain, sigla IB pe care școala a primit dreptul de a o folosi odată cu acreditarea internațională și imnul școlii, compus de profesorii de muzică ai școlii, pe care elevii îl cântă la fiecare ocazie festivă. De asemenea, odată cu împlinirea a 15 ani de la înființare, școala a adoptat și sigla sub care este scris logo-l 15 ani de excelență.

Interviurile semistructurate avute cu elevii şi părinţii au scos în evidenţă importanţa deosebită pe care aceştia o acordă faptului că și în România elevii pot fi educați la standarde internaționale. Elevii îşi percep şansele pentru a reuşi în viaţă la fel de mari ca ale elevilor din străinătate.

Interviuri semistructurate

Întrebări adresate părinţilor:

1.Cum apreciaţi calitatea comunicării şi circulaţia informaţiei între dumneavoastră şi

şcoală/ I.S.J./ M.E.C./ IBO?

2.Care a fost evoluţia relaţiilor dintre şcoală şi părinţi?

3.Cum apreciaţi atmosfera din unitatea şcolară în care învaţă copilul dumneavoastră?

4.Consideraţi că această şcoală vă pregăteşte copilul pentru viaţă?

5.Face copilul dumneavoastră meditaţii? De ce?

6. Vă consultă şcoala?

7.Ce informaţii vă oferă şcoala privind copilul dumneavoastră?

8.Ce informaţii vă oferă conducerea şi personalul didactic privind progresul înregistrat de şcoală?

9.Ce părere aveţi despre manualele alternative?

10. Aveţi şi alte probleme pe care aţi dori să le discutăm?

Întrebări pentru elevi:

1.Vă oferă şcoala ceea ce doriţi?

2.Care este opinia voastră privind atmosfera din şcoală?

3.Cui vă adresaţi pentru rezolvarea problemelor şi ce ajutor primiţi?

4.Ce părere aveţi despre manualele alternative?

5.Cum apreciaţi calitatea comunicării cu profesorii şi directorul şcolii?

6.Pe parcursul şcolarizării, aţi simţit că are loc o reformă care influenţează calitatea

educaţiei pe care o primiţi?

7.Aveţi alte probleme pe care să le doriţi să le discutăm?

Rezultate obținute:

Părinţii

Calitatea comunicării cu şcoala/ I.S.J. / M.E.C./ IBO (International Bacalaureate Organization):

-există acces ridicat la informaţiile ce vin de la forurile superioare;

-şcoala oferă de regulă informaţii;

-informaţiile de la forurile superioare ajung la părinţi prin intermediul scrisorii informative Our World Newsletter, trimisă prin e-mail de către PR-ul școlii;

-comunicarea dintre şcoală şi părinţi se face de asemenea prin intermediul diriginţilor, care trimit Weekly Newsletter, în care sunt prezentate activitățile săptămânale avute la clasă;

Relaţiile dintre părinţi şi şcoală:

-conducerea şcolii are capacitate de comunicare;

-există colaborare între comitetele de părinţi şi şcoală;

-părinţii sunt mulţumiţi de conducerea şcolii.

Probleme semnalate

- programe prea încărcate;

- programul lung care face dificilă efectuarea temelor zilnice.

Elevii

Atmosfera din şcoală

-consideră că atmosfera din şcoală este bună, susţin că se simt bine la această şcoală;

-sunt mulţumiţi de ce le oferă şcoala;

-pot discuta cu profesorii problemele pe care le au.

Probleme semnalate

- programe prea încărcate;

- programul lung care face dificilă efectuarea temelor zilnice.

Interpretarea chestionarelor:

În scopul obţinerii unei imagini asupra grupurilor studiate au fost aplicate două chestionare: chestionarul pentru identificarea dimensiunilor culturale şi chestionarul pentru identificarea setului ascuns de valori personale.

Pentru identificarea dimensiunilor culturale (tipologia lui G. Hofstede) au fost aplicate un număr de 10 chestionare. Pentru identificarea setului ascuns de valori personale au fost aplicate 10 chestionare.

Identificarea dimensiunilor culturale

Pentru identificarea dimensiunilor culturale (tipologia lui Hofstede) au fost aplicate un număr de 10 chestionare în şcoală.

Chestionar si tabel pentru identificarea dimensiunilor culturale

Identificarea setului de valori personale ascunse

Pentru identificarea setului de valori personale ascunse au fost aplicate un număr de zece

chestionare.

Chestionar pentru identificarea setului ascuns de valori personale, rezultate si interpretare

Concluzii:

Cultura organizaţională este echivalentul psihologiei unei persoane. Structura psihologică a unei persoane defineşte personalitatea acesteia, conduita sa, atitudinea sa în diferite situaţii. Cultura unei organizaţii acţionează în mod similar, definind modul de acţiune al organizaţiei. Acesta poate facilita sau împiedica schimbările organizaţionale.

Fiind o combinaţie dintre istorie, traume, succese şi obiceiuri, cultura reprezintă o forţă puternică. Cu cât istoria unei organizaţii este mai îndelungată, cu atât obiceiurile din cadrul acesteia sunt mai greu de schimbat.

După 1989 în învăţământul românesc a fost demarat un proces de schimbare. Din decembrie 1997 au fost elaborate şi aplicate măsuri de reformă, de conţinut al învăţământului. O parte din dascăli au dorit şi doresc reforma, alţii opun rezistenţă la schimbare. Rezistenţa la schimbare este dată în special de influenţa totalitarismului care îşi perpetuează prezenţa prin percepţii, mentalităţi, atitudini comportamentale. Măsurile de reformă trebuiesă atingă toate laturile decisive ale învăţământului, aici fiind inclusă şi cultura organizaţională. Pentru ca o măsură de reformă să aibă succes, ea trebuie văzută şi ca o schimbare culturală.

Din perspectiva nevoii de a apropia sistemul nostru educaţional de celelalte sisteme europene, şcoala trebuie să construiască o cultură organizaţională care să includă principii şi valori ale educaţiei pentru viitor, educaţiei permanente, educaţiei pentru autogestiune, parteneriatul educaţional, calităţii şi excelenţei în condiţii de schimbare.

În cazul şcolii româneşti există o tendinţă puternică de evitare a incertitudinii care are o foarte mare influenţă asupra modului în care sunt primite şi implementate măsurile de reformă Introdusă brusc, fără o pregătire prealabilă, orice măsură ce va urmări creşterea gradului de libertate va evolua în direcţii opuse. Introducerea schimbărilor, mai ales cele care vizează compatibilitatea sistemului nostru şcolar cu sistemele europene trebuie făcută treptat şi însoţită de măsuri de sprijin: informare, consiliere, formare, monitorizare.

Distanţa mare faţă de putere, ca trăsătură dominantă a culturii organizaţionale induce tendinţa spre centralizare, lipsă de iniţiativă, inabilitatea de a proiecta şi realiza dezvoltarea organizaţională. Această trăsătură poate stânjeni introducerea reformelor educaţionale care implică descentralizarea structurilor organizaţionale.

Sistemul educativ este prin natura sa conservator. Forţele care se opun de obicei schimbării şi care de multe ori sunt mai puternice decât forţele favorabile schimbării sunt:

-barierele culturale ( atitudini depăşite, lipsă de informaţii, lipsă de competenţe)

-barierele sociale ( interesele unei categorii sociale, conformismul cu anumite norme sau

stereotipuri)

-bariere organizaţionale (centralism, birocraţie)

-bariere psihologice (mentalităţi depăşite, sentimentul de frustrare şi insecuritate socială)

Cultura organizaţională nu se poate autoschimba. S-ar putea schimba doar dacă ar avea un punct de sprijin din exterior care să suporte forţele de sens opus. Cultura organizaţională este cea care leagă organizaţia, dar în acelaşi timp este factorul de rezistenţă cel mai important în orice demers de schimbare.

În timp trebuie eliminate acele trăsături dominante ale culturii organizaţionale care pot stânjeni procesul de compatibilizare a sistemului nostru de învăţământ cu celelalte sisteme şcolare europene.

Referinţe bibliografice:

1. Bogáthy, Zoltán. Manual de psihologia muncii şi organizaţională. Editura Polirom, Iaşi, 2004

2. Cerchez, N. şi E. Mateescu. Elemente de management şcolar. Editura Spiru Haret, Bucuresti, 2002

3. Cristea, Sorin. Managementul organizaţiei şcolare. Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2003

4. Iosifescu, Şerban. (coord.). Manual de management educaţional. Editura ProGnosis, Bucureşti, 2000

5. Nicolescu, O.; Verboncu, I. Management, Ediţia a-III-a. Editura Economică, Bucureşti, 1999

< Anterior Următor >

Articole asemanatoare mai vechi:

08/09/2012 22:06 - Comunicarea didactica

08/09/2012 22:01 - Disciplina purtare indisciplina din scoala

Prev

Next

Cunoasterea copilului - tratare individuala diferentiata