Diversificarea productiei agricole in micile ferme cu ajutorulcapsunilorCategorie: Capsuni22 August 2012

Foarte multi agricultori din tara noastra practicamonocultura. Unii cultiva cereale altii, cartof, altii tutun sisunt platiti doar o singura data pe an.

Multi dintre acestia sunt invidiosi pe producatorii de lactate care in

fiecare zi sunt platiti pentru produsele lor Acest motiv le-a starnit interesul pentru diversificare. Astfel si-au planificat

asolamentele pe mai multi ani cu culturi de baza, culturi succesive si culturi anticipate.

Una dintre culturile care se preteaza la diversificarea productiei in ferma si se adapteaza la recoltare tot timpul anului,

in functie de perioada de plantare (toamna sau primavara) este cultura de capsuni pe folie de protectie. Sunt firme specializate

care ofera intreaga asistenta pentru infiintarea de culturi si vin cu oferte serioase de material saditor de calitate deosebita, cu

radacini foarte bine dezvoltate. Este indicat sa se execute lucrarea de plantare a capsunului in cel mai scurt timp. In general se

merge pe plantarea de randuri duble. Este o lucrare destul de grea pentruca se sta toata ziua aplecat. Pentru aceasta lucrare

este indicat sa gasiti cativa muncitori pentru a termina lucrarea in cel mai scurt timp. Plantarea se executa cu ajutorul unui

plantator special cu care impingeti radacinile de stoloni in gaurile de plantare.

O conducta de irigare prin aspersiune va ajuta toamna tarziu sa protejati plantele de inghet. Montati, de asemenea, 1-

2 stupi de albine pentru a avea polenizatorii necesari cand plantele infloresc in primavara anului viitor.

Plantarea capsunului07 August 2007

Operaiunea de plantare a cpunului este diferit n funcie de sistemul de cultur:cultur liber, direct n cmp sau cultur protejat, n solarii sau ser. Indiferent de sistemulde cultur, materialul sditor comport dou operaii premergtoare lucrrii - fasonarea imocirlirea stolonilor.

Fasonarea const n ndeprtarea resturilor de filamente, frunze uscate i reducerea aparatului foliar la1-2 frunzulie.

Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de consistena smntniirealizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt de bovin i ap.

Plantarea cpunului n cultura neprotejat

Epoca de plantare se realizeaz toamna ntre 10 septembrie i 15 octombrie, primvara n perioada martie- aprilie sau vara n perioada iunie-iulie. Lucrrile se realizeaz manual sau mecanizat (n situaia plantrii pesuprafee mari).

Plantarea manual implic trei operaiuni: execuia gropii cu plantatorul sau cu sapa la 10-15 cmadncime; introducerea stolonilor n gropi; strngerea pmntului pe lng rdcini, astfel nct acestea s facmas cu solul.

Plantarea mecanic se realizeaz cu ajutorul mainilor de plantat rsaduri de legume care seadapteaz la sistemul de plantare al stolonilor de cpuni.

Principalele condiii pentru reuita culturii sunt: poziia rdcinilor care trebuie s fie perfect vertical idreapt n gropi; coletul stolonilor s fie la nivelul solului; mugurele central s fie deasupra solului; solul s fie binetasat prin clcare n jurul plantelor, astfel c, la prinderea uoar de frunze, plantele s opun rezisten; irigareaculturii.

Sistemele de plantare folosite sunt: n rnduri simple, cu distana ntre rnduri de 60-100 cm, n funcie desistemul de ntreinere a solului (manual sau mecanizat) i 20-25 cm ntre plante pe rnd pe teren nemodelat; nbenzi, pe teren modelat, n biloane de 2 sau 4 rnduri. Distanele de plantare sunt de 35 cm ntre rndurile dinband, 85-95 cm ntre benzi i 20-25 cm ntre plante pe rnd.

Plantarea cpunului n cultura protejat

Modalitatea de plantare este aceeai ca la plantarea n cultur liber. Schema de plantare este n benzi de2-5 rnduri pe teren modelat, n biloane, sau plan cu distana ntre benzi de 85-95 cm, ntre rnduri pe band de35 cm, iar ntre plante pe rnd de 20-25 cm.

Epoca de plantare nfiinarea culturii n solarii i tunele se poate face n perioada 1-15 iunie, dar aceastlucrare implic folosirea la plantare a stolonilor refrigerai care dau rezultate mult mai bune la prindere (90-91%),fa de stolonii provenii direct din stolonier (60-75%).

Plantarea n ser se realizeaz cu stoloni fortificai n cmp, ce se pstreaz n celule frigorifice pn laplantare. Cultura se poate realiza direct pe sol sistem clasic sau pe vertical. Epoca de plantare este n ultimadecad a lunii noiembrie. Cultura la sol se face pe teren plan sau modelat n biloane, n benzi de 2-4 rnduri, cudistana ntre benzi de 70 cm, ntre rnduri de 40 cm i ntre plante pe rnd de 20-25 cm. Tehnica plantrii esteaceeai ca la cultura neprotejat.

Standard de comercializare la capsuni20 Septembrie 2007

Standardele de comercializare asigura uniformitatea clasificariilegumelor si fructelor proaspete, in functie de caracteristicile comerciale ale acestor produse,printr-un sistem unic de evaluare. Pentru exemplificare prezentam standardul decomercializare la capsuni.

CAPSUNI (genul Fragaria L.); Reg. (CE) nr. 843/2002

CARACTERISTICI minime

Fructe intacte, sanatoase, curate, cu aspect proaspat, practice fara daunatori, fara deteriorari produse dedaunatori, cu caliciu (exceptia fragilor) si cand este present pedunculul, acestea trebuie sa fie proaspete siverzi, fara umezeala exterioara anormala si fara miros sau gust strain.

CATEGORII DE CALITATE

Categoria Extra: calitate superioara, cu forma, dezvoltarea si culoarea caracteristica soiului;

Categoria I: calitate buna, cu forma si culoare specifica soiului, cu usoare defecte de forma si culoare, omica zona alba care sa nu depaseasca a zecea parte din suprafata fructului; mici semen superficiale depresare; practice fara urme de pamant;

Categoria a II-a: au caracteristici minime, cu defecte de forma, o zona alba a carei suprafata nu trebuiesa depaseasca a cincea parte din suprafata fructului, mici contuzii uscate, urme usoare de pamant

CALIBRARE

Calibrul este determinat de diametrul maxim al sectiunii ecuatoriale

Categoria Extra: 25 mm

Categoria I si II: 18 mm

TOLERANTE

1. DE CALITATE

Categoria Extra: 5% din numarul sau greutatea fructelor care nu indeplinesc cerintele categoriei, darcorespund celor pentru categoria I. Fructele alterate se limiteaza la 2%.

Categoria I: 10% din numarul sau greutatea fructelor care nu indeplinesc cerintele categoriei, dar corespundcelor pentru categoria a-II-a. Fructele alterate se limiteaza la 2%.

Categoria a II-a: din numarul sau greutatea fructelor care nu indeplinesc nici cerintele categoriei si nicicerintele minime, cu exceptia celor improprii consumului. Fructele alterate se limiteaza la 2%

1. DE CALIBRU

Toate categoriile: 10% din numarul si greutatea fructelor care nu se conformeaza calibrului minim impusprevazut de marcaj

MODUL DE PREZENTARE

UNIFORMITATEA

Continutul fiecarui colet trebuie sa fie uniform, cu fructe care au aceeasi origine, din acelasi soi, cu aceeasicalitate si acelasi calibru

AMBALAREA

Ambalajele trebuie sa protejeze fructele in mod corespunzator

DISPOZITII PRIVIND MARCAREA

Identificarea: Ambalator si/sau expeditor. Cand se foloseste codul se va face referinta si la codul de

identificare al ambalatorului/expeditorului.

Natura produsului: Capsuni; denumirea soiului este facultativa.

Cultura de capsuni09 Ianuarie 2012

Anul I nfiinarea

Amplasarea culturii

Cpunul gsete condiii de cultur n toate zonele rii. Fiind o cultur intensiv, capabil s dea produciide peste 10 t/ha n primul an de la plantare, se vor alege terenuri cu fertilitate natural cea mai ridicat,mecanizabile, prevzute cu sistem de irigare.

Cele mai corespunztoare soluri sunt cele cu textur lutoas, luto-nisipoase sau luto-argiloase, cu Ph 5,6-7

Ca plante premergtoare sunt recomandate plantele pritoare, care las terenul curat de buruieni,cerealele. Este contraindicat amplasarea culturii pe sole erbicidate n anul precedent cu erbicide remanente.

Nu se cultiv cpuni dup cpuni, cartofi sau tomate.

Nivelarea de ntreinere

Cpunul fiind o specie cu talie mic, cu sistem radicular superficial, este adesea afectat pn lacompromiterea recoltei de stagnrile de ap. De aceea, nc de la amplasarea culturii se vor evita terenurile pecare stagneaz apa.

Pentru corectarea eventualelor denivelri rmase de la culturile premergtoare, se face nivelarea dentreinere, manual sau mecanic.

Fertilizarea

Fertilizarea se face cu 60 t/ha gunoi de grajd bine fermentat fr semine de buruieni sau rizomi, sau 500kg superfosfat i 600 kg/ha sare potasic. ngrmintele se mprtie cu puin timp nainte sau n timpul arturii.Este foarte important de respectat aceast recomandare tehnologic deoarece gunoiul de grajd nencorporatimediat pierde sub aciunea vntului i a soarelui mari cantiti de fertilizant. n mod automat ngrmintele sencorporeaz.

Dezinfecia solului

Msur profilactic se face n funcie de frecvena speciilor de duntori din sol, numai la densiti cedepesc pragul economic de dunare.

Pentru dezinfecia solului se va folosi unul din produsele de baz de: CLORPIRIFOS, DAZOMET,ETOPROFOS, OXAMIL.

Materialul sditor (stoloni) trebuie s provin din pepiniere autorizate, liberi de ageni fitopatogeni iduntori, avnd calitatea biologic stoloni certificai.

Artura

Se execut la 28-30 cm, odat cu acestea ncorporndu-se i ngrmintele aplicate. Pe terenurileinfestate cu buruienile problem (plmid, pir, tevie, costrei, volbur, urzic, ment, coada calului, etc.),obligatoriu se discuie i la aproximativ 3 sptmni dup rsrirea sau pornirea n vegetaie a buruienilor (10-15cmnlime) se erbicideaz cu ROUNDUP 4l/ha n 100-150 lap. Dup 7 zile se mrunete din nou solul i se poateplanta.

Mrunirea

Trebuie fcut grdinrete, de calitatea acestei lucrri depinznd desfurarea n bune condiii a plantriistolonilor. Lucrarea se execut cu grapa cu discuri, freza sau manual pe suprafee mici.

Plantarea stolonilor

FASONAREA ndeprtarea resturilor de filamente i lsarea1-2 frunzulie. De regul rdcina nu sefasoneaz, dect dac depete 20 cm. Volumul rdcinii este necesar pentru buna fixare n pmnt a stolonilor

i pentru pstrarea ntregii substane de rezerv acumulate pe parcursul formrii stolonilor.

MOCIRLIREA stolonilor- condiioneaz n mare msur prinderea, i realizarea unei culturi fr goluri.Mocirla trebuie s fie suficient de consistent pentru a adera pe rdcin. n timpul efecturii lucrrii stolonii nutrebuie s fie expui la soare sau vnt. Stolonii mocirlii se aeaz n ldie cu care se vor transporta la locul deplantare.

PLANTAREA- se face toamna OCTOMBRIE i primvara MARTIE APRILIE. Adncimea optim (coletulstolonului s fie la nivelul solului). Poziia rdcinii trebuie s fie perfect vertical i dreapt. Plantarea manual seexecut cu plantatorul i cuprinde operaiile de : executarea gropii cu plantatorul, introducerea stolonilor n groapi strngerea rdcinilor (mpnarea) cu plantatorul. Distana de plantare se face la 80-90 cm ntre rnduri i 25-30cm ntre plante pe rnd. Se asigur o densitate de 40-50 000 plante/ha.

Combaterea bolilor i duntorilor

TRATAMENTE 3-4 tratamente la avertizare: la tratamentul1 se va folosi Zeam bordelez 0,05%, Turdacupral 50 PU 0,4%, Alcupral 0,3% atunci cnd au aprut 3-4 frunze noi; la tratamentul II i III se va folosi alternativunul din fungicidele TOPSIN, METOBEN (0,07-0,1%), BENLATE 50 WP (0,05-0,07%), EUPAREN 50WP (0,16-0,25%) care se pot complexa cu oricare dintre insecticidele THIONEX 35EC, THIODAN 35EC (0,2%) i acaricidulDEMITAN 200 (0,07%)

ALTE PRODUSE: Putregai, ptarea alb - EUPAREN 50WP; Putregai- BRAVO; Ptare alb TOPSIN;Man- FOLPAN 50WP; duntori DECIS 2,5 EC, TALSTAR 10 EC

Erbicidarea n anul de plantare

Erbicidare cu ROUNDUP 3/4l/ha n 100-150l ap la trei sptmni de la efectuarea arturii i discuiriiacesteia, cnd buruienile au rsrit i au 10cm nlime. Dac n intervalul de 6-12 ore de la aplicarea erbiciduluiplou este necesar s se repete erbicidarea. Dup 7-10 zile se pregtete terenul pentru plantarea stolonilor.

n aceai zi sau cel mai trziu la 2-3 zile dup plantare (primvar) se erbicideaz cu un erbicidpreemergent: VENZAR 80WP (3KG/HA), DUAL (2L/HA), DUAL GOLD (1,2L/HA). Aceste erbicide fac o pelicul laaproximativ 5cm adncime n sol i de aceia nu trebuie spate 2-3 luni.

n timpul vegetaiei buruienile graminee (monocotiledonate) din rizomi care apar n vetre se va aplica pevetrele respective unul din erbicidele: FUSILADE SUPER (1,5-3 l/ha), GALLANT SUPER PVR (0,5-1l/ha), FOCUSULTRA (2-3 l/ha). Dac apar buruieni cu frunz lat acestea vor fi smulse manual. Cantitatea de ap folositpentru prepararea soluiei este de 300-500 l/ha.

PANTERA 40 EC (2 l/ha)

Irigarea culturii

Cpunul este o specie cu pretenii foarte ridicate fa de ap. De acea este necesar s se aplice 4-6 udricu norme de 300-400mc/ha n funcie de zon i de cantitatea de precipitaii czute n perioada respectiv.

Alte lucrri

Dirijarea stolonilor pe direcia rndului pentru formarea unei benzi roditoare de 30-40cm nlime.

nlturarea stolonilor dac acetia apar n numr prea mare.

ntreineri repetate prin praile manuale i mecanice (numai toamn i primvara n cazul n care seerbicideaz nainte de aplicare erbicidelor preemergente)

Anii pe rod II, III, IV- lucrri specifice

Msuri de igien cultural i agrotehnice.

Greblarea culturii, strngerea i arderea resturilor vegetale primvara devreme nainte de pornirea nvegetaie.

Cosirea, strngerea i arderea resturilor vegetale, imediat dup recoltare

Irigarea periodic a culturilor

Meninerea culturilor pe rod maxim 3 ani, culturile btrne fiind cele mai predispuse atacului de boli iduntori.

ngrarea fazial cu azot.

Se efectueaz n dou reprize: primvara foarte devreme; imediat dup cosirea frunzelor (iunie)

ngrminte foliare i biostimulatori: ATONIK (0,15l/ha), CROPMAX (0,3l/ha), MEGAFOL (1l/ha),PLANTAFOL (1l/ha)

Mulcitul cu paie recoltarea fructelor.

Apr fructele coapte de contactul cu solul i menine umiditatea n sol. Mulcitul se face n perioada denflorire a plantelor. Cantitatea minim necesar este de 6 tone paie la ha.

Recoltarea fructelor.

Se face ealonat, fiind necesar 3-8 treceri prin aceai parcel. Fructele se recolteaz cu codi, evitndu-se orele cu insolaie puternic.

Renovarea culturii.

Cosirea frunzelor imediat dup ncheierea recoltrii fructelor.

ngrarea cu 100 kg/ha de azotat de amoniu.

Irigarea culturii cu norme de 400-500 mc/ha.

Formarea benzii roditoare pentru anul urmtor, prin dirijarea filamentelor i stolonilor n direcia rndului ieliminarea celor n plus.

Alte lucrri specifice.

Erbicidarea cu erbicide preemergente i antigraminicide.

Tratamente fitosanitare.

Irigarea repetat ori de cte ori este nevoie.

ntreinerea repetat prin praile manuale numai toamna i primvara folosind erbicide.

Sortimentul de cpuni recomandai

Soiuri timpurii PREMIAL, CORAL

Soiuri cu coacere mijlocie GORELLA, ELSANTA, MAGIC, RED GAUNTLET, REAL.

Soiuri cu coacere tardiv - BENTON, SENGA SENGANA, IDEA

Alte soiuri FAVETTE, CARDINAL, CAMBRIDGE, PANDORA, TALISMAN, RZVAN, STMREAN, AIKO.

Insuirile unui soi valoros de cpuni. Pentru a fi competitiv un soi trebuie:

S fie rezistent la ger, secet, boli, duntori,

S aib potenial productiv ridicat.

S aib fructe mari intens colorate,

S fie rezistente la manipulare i transport,

S fie durata recoltrii de 18-24 de zile,

S nu scad prea mult greutatea medie la ultimele reprize de recoltat.

S fie ridicat potenialul productiv, cel puin doi ani pe rod.

Recoltarea n reprize

Se prefer soiuri la care se recolteaz 70-80% din producie n primele 3-4 reprize

Obinuit fructele unui soi de cpuni se recolteaz n 5-6 reprize.

Forma fructelor

Fructele mari sunt pentru consum n stare proaspt

Fructele mijlocii sunt destinate pentru dulceuri

Soiurile cu achenele regulate i cu coaste nu prea pronunate sunt preferate

Soiuri cu forme neregulate sunt GORELA, RED GAUNTLET

Culoarea fructelor

Soiuri cu fructele violacee la supracoacere sunt perfecte- SENGA SENGANA

Forma achenelor

Soiurile cu achene mijlocii sunt mai rezistente la transport pe distane mari

Caliciul fructelor

Soi cu caliciu mic i uor detaabil SENGA SENGANA

Soi cu caliciu prea mare depreciaz aspectul comercial REGINA

Soi cu caliciu greu detaabil TALISMAN

Pulma fructelor

Soiuri cu pulpa colorat n ntregime n rou (valoroase) i consistent, care se comport foarte bine lacongelare: GORELLA, SENGA SENGANA, TALISMAN

Soi cu pulpa afnat i apoas (defect) LAXTON NOBRE

Soi cu pulpa slab i neuniform colorat: REGINA, PROFUSION, CREAST DE COCO.

Extinderea perioadei de recoltare la capsuniCategorie: Capsuni18 Noiembrie 2011

Exista posibilitati de manipulare a perioadei de

fructificare pentru soiurile remontate de capsuni.

Esential pentru cultura capsunului, ca si pentru alte culturi infiintate in sistem protejat, este regimul detemperatura necesar pentru parcurgerea fenofazelor de crestere si fructificare.

O varianta culturala in sistem protejat este cultura de capsuni cu soiuri si selectii remontante .

Plantarea se face in luna martie si luna mai si se asteapta recolte constante pe o perioada cuprinsa intrelunile iulie (prima grupare de recolte) si august - septembrie (a doua grupare de recolte).

Soiurile recomandate sunt:

PROFUZION - soi francez, viguros, formeaza multi stoloni fructele sunt mijlocii ca marime, globuloase,scurt conice, rosii, cu pulpa semiconsistenta, roza spre periferie si alba la centru, buna pentru masa siindustrializare. Maturarea fructelor incepe la sfarsitul lunii mai.

RED RICH - soi american, semiviguros, cu fructe de marime mijlocie, sfero-conice, rosii inchis, cu pulparosie, ferma, consistenta, buna pentru industrializare. Maturarea este tardiva. Prima recolta se realizeaza la sfarsitullunii iunie.

Capsuni de Bihor06 Octombrie 2007

Simpozionul cpunului la Petid - Bihor

Oficiul Judeean de Consultan Agricol Bihor, n colaborare cu Centrul Local deConsultan Agricol Cociuba Mare a organizat recent, n localitatea Petid, un simpozionconsacrat culturii cpunului.

Au fost prezeni la ntlnire specialiti din cadrul OJCA Bihor si productori agricoli din zon care i-au avutca invitai pe domnul dr. ing.Orlaie Ioan de la Pepiniera particular HIDA, judeul Slaj, i pe domnul dr. ing.Crbunaru Mihai de la Facultatea de Protecie a Mediului Oradea.

Datorit multiplelor solicitri din partea productorilor agricoli din zon privind tehnologia de cultivare acpunului i modalitile de procurare a materialului sditor, OJCA Bihor a considerat oportun aceast ntlnire,cu atat mai mult cu cat la nivel de ar se asigur doar 30% din necesarul de cpuni din producie intern, iarcpunul se incadreaza bine n agricultura de ni.

In Romania se consum doar 0,5 kg cpuni/cap de locuitor, n timp ce in alte ri consumul ajunge la 1-1,5 kg/cap de locuitor.

n aceste condiii, n care piaa are capacitatea de a absorbi o cantitate mai mare din acest produs, pentruagricultorii din judeul Bihor cultivarea cpunului reprezinta cu adevarat o oportunitate.

O ntlnire similar cu cea din localitatea Petid va avea loc n data de 4 octombrie 2007 n comunaCherechiu. Sunt asteptati sa participe productorii agricoli din zon, o parte din ei fiind si in prezent cultivatori decpuni.

(Drd. Ing. Mihaela CIUTACU, OJCA Bihor)

INFIINTAREA UNEI PLANTATII DE CAPSUNICategorie: Capsuni29 Ianuarie 2012

SC BIO PLANT SRL ofera intreg sprijinul pentru

infiintarea unei plantatii de capsuni.

Pentru a infiinta o plantatie de capsuni aveti nevoie deun teren fertil, fara exces de umiditate, amplasat intr-o zona cu expunere nord-sud, terenul sa fie arat la oadancime de 35-45cm si ar fi ideal daca s-ar putea face o scarificare. Este nevoie de o trecere cu freza pentru apregati terenul in vederea plantarii.

BIO PLANT Seleus foloseste un sistem de cultura pe bilon cu folie de plastic si sistem de irigatii sub folie,materiale care rezista 3 ani in camp.

Pentru o plantatie de 1ha avem nevoie de:

40.000 stoloni de capsuni care sunt de 2 tipuri: cu plantare in martie iunie si recoltare la 60 zile dupa plantaresi cu plantare in iunie iulie si recoltare in primavara anului viitor in luna mai. Costul stolonilor pentru un haeste de 6000 7000 euro.400 kg folie speciala pentru capsuni la pretul de 2,7 euro / kg14.000 m system irigatii cu tub de 8 ml (22) la pretul de 1400 euro.

Preturile variaza in functie de comanda.

In aceste preturi sunt cuprinse serviciile noastre si utilajele de care aveti nevoie.

Productia va fi intre 500 gr 1 kg pe planta in conditiile in care cultura este foarte ingrijita.

Culturile pot fi infiintate si in cadrul proiectelor de cofinantare europeana.

Va stam la dispozitie cu mare placere oricand aveti nevoie.

Soiuri recomandate:

ASIA

Planta: viguroasa, rezistenta la frig, toleranta la cele mai comune boli de radacina.

Fruct: foarte mare, atractiv, forma lunga, conica, de consistenta medie si culoare rosu aprins. Datoritanivelului ridicat de zahar, gustul este foarte bun.

Perioada de inflorire: cu 5 zile dupa Alba.

Perioada de recoltare: medie-timpurie ( la 4 zile dupa Alba ).

Utilizare: varietate preferata pentru cultura de primavara si toamna in tunele (cultura protejata) si in campdeschis.

Puncte tari: productivitate mare, fruct foarte frumos, foarte mare si cu o aroma placuta.

ALBA

Planta: viguroasa, rezistenta la frigul iernii si la bolile de radacina.

Fruct: de marime foarte mare pana la sfarsitul recoltei, are o forma conica atractiva, fruct consistent,culoare rosu aprins, aroma placuta.

Perioada de inflorire: timpuriu

Perioada de recoltare: foarte devreme

Utilizare: una dintre varietatile cele mai cultivate, in tunele si in camp deschis , este cultivata primavara;

Puncte tari: perioada timpurie de recoltare, productivitate mare, fructe foarte mari pe toata perioada

recoltei,caracteristici comerciale foarte bune.

ROXANA

Planta: foarte viguroasa, foarte rezistenta la inghetul iernilor grele si la cele mai comune boli de radacina.

Fruct: foarte mare si uniform, foarte atractiv, forma lunga conica, de culoare rosu aprins, valoarecomerciala buna. In productia in afara sazonului, caracteristicile globale ale fructului sunt excelente.

Perioada de inflorire: tarziu (la 6 zile dupa Alba).

Perioada de recoltare: mediu-tarziu (la 8 zile dupa Alba).

Utilizare: este o varietate foarte importanta in Italia, se cultiva primavara si toamna, in cultura protejata sauin camp deschis . In culturile inchise (sere) au o productie excelenta care dureaza pana in decembrie.

Puncte tari: performante mari la cules, fructe foarte frumoase, de marime maresi caacteristici comercialefoarte bune.

MAYA

Planta: viguroasa si rustica, rezistenta la cele mai comune boli si bacterii.

Fruct: mare, foarte atractiv, de forma conica alungita, consistenta medie, de culoare rosu-portocaliu aprins,aroma placuta.

Perioada de inflorire: la 2 zile dupa Alba.

Perioada de recoltare: medie-timpurie (la 4 zile dupa Alba).

Utilizare: foarte raspandita in Italia intre anii 2000-2005 in culturi protejate si in camp deschis . Maya estepotrivita si pentru solul obosit si mai putin fertil sau unde este putina apa.

Puncte tari: performante mari de recoltare datorita productiviatii concentrate.

SYRIA

Planta: viguroasa, rustica, toleranta la cele mai comune boli.

Fruct: foarte atractiv, de marime medie, forma conica, consistenta buna, de culoare rosu intens, aromabuna. Syria are viata lunga si este foarte rezistenta la transport.

Perioada de recoltare: intermediara (intre Asia si Roxana).

Utilizare: de preferat pentru cultura in camp deschis, pentru folosirea proaspata,

Puncte tari: planta foarte rustica, fructele sunt foarte rezistente la stricaciunile provocate de ploi. Aromafoarte buna. Potrivita si pentru procesare.ate si recoltarii foarte usoare.

ALBION

Planta: viguroasa, productivitate ridicata, rezistenta la patogeni din sol.

Fruct: mare, forma conica, de culoare rosu intens, foarte consistenta si stralucitoare. Pulpa are o culoarerosu intens, foarte dulce si are o calitate organoleptica ridicata.

Utilizare: aceasta noua varietate cu inflorire continua este rustica si are fructe de inalta calitate cu aroma sidulceata. Se utilizeaza mai mult ca si planta conservata decat proaspata.

Pe langa plantatiile de capsuni, Bio Plant va ofera servicii, materiale si puieti pentru plantatiile de pomifructiferi: mar, par, visin, cires, nuc, dar si arbusti, coacaz , zmeura, afine, mure etc.

Plantele sunt de o inalta calitate biologica si rezistente la daunatori.

1234567