Culegere Admitere UTM 2014.

MT

IORA EM SU CT UIT DA INE T BA UTI C

S U

R R

E EV SI

TN IU

INA AMOR

Universitatea Titu Maiorescu

Facultatea de Medicină

Teste de pregătirepentru admiterea în

învăţământul superior medical

Coordonator:

Cristian Adrian Stan

Editura ETNA- 2014 -

Teste de pregătire pentru admiterea în

învăţământul superior medical

Colectivul de autori (în ordine alfabetică):

Constantin Bălăeţ Bogdan-Ioan Coculescu

Gabi-Valeriu Dincă Silviu Epuran

Iuliana Gherasim Tudor Hârşovescu

Ciprian Istode Mihai Călin Tanasi

Ioan Sorin Tudorache Simona Gabriela Vlaic

Editura ETNA 2014

ISBN: 978 – 973 – 1795 – 64 - 5 Colecţia Facultăţii de Medicină a Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti Lucrarea cuprinde întrebări formulate conform manualului (avizat prin ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.4742 din 21.07.2006) „Biologie - Manual pentru clasa a XI a”, autori: Dan Cristea, Carmen Sălăvastru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu, Editura Corint, ISBN 978 – 973 – 1353 – 66 - 1, cu excepţia subcapitolelor:

- Lucrări practice - Teme şi aplicaţii - Autoevaluare - Noţiuni elementare de igienă şi patologie - Disfuncţii endocrine (pag.61).

Coordonator: Prof. univ. dr. Cristian Adrian STAN Tehnoredactare: Şef lucrări drd. Tudor HÂRŞOVESCU Editura ETNA a fost înfiinţată în anul 2001 și publică mai ales carte medicală. Din anul 2006 a fost acreditată de către Colegiul Medicilor din România și de către Consiliul Naţional al Cercetării Știinţifice din Învăţământul Superior, poziţia 241. Editura este afiliată la Societatea Editorilor din România, SER, membru fondator al Federaţiei Editorilor și Difuzorilor de Carte din România FEDCR și la Asociaţia Internaţională a Editorilor IPA cu sediul la Geneva. BUCUREŞTI, Str. Anton Pann nr.18A, sector 3, cod 030 796, Tel 0727 317 800, Fax: 0318 105 942 www.etna.ro © Toate drepturile asupra acestei publicaţii aparţin UTM Notă: Informațiile și opiniile prezentate în această lucrare sunt cele ale autorilor.

Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical

CUPRINS 1. Celule, ţesuturi, organe, sisteme de organe, organism. Metabolismul ………......... pag. 5

Şef lucrări dr. Bogdan-Ioan Coculescu 2. Sistem nervos (I) .…………………………………………..…….……………….. pag. 19

Şef lucrări drd. Tudor Hârşovescu 3. Sistem nervos (II) .……...…………………………………..….....……………….. pag. 32

As. univ. drd. Ciprian Istode 4. Analizatori ………………………………………………………………………… pag. 45

Conf. univ. dr. Mihai Călin Tanasi 5. Glande endocrine …………………………………………………………………. pag. 58

Dr. Simona Gabriela Vlaic 6. Mişcarea …………………………………………………………………………... pag. 72

As. univ. drd. Gabi-Valeriu Dincă 7. Digestia şi absorbţia ………………………………………………………………. pag. 86

Dr. Simona Gabriela Vlaic, şef lucrări drd. Tudor Hârşovescu 8. Circulaţia ………………………………………………………………………….. pag. 99

Dr. Iuliana Gherasim 9. Respiraţia. Funcţia de reproducere ………………………………………………... pag. 112

As. univ. drd. Ioan Sorin Tudorache 10. Excreţia ………………………………………………………………………….. pag. 125

As. univ. drd. Silviu Epuran 11. Test recapitulativ (I) ……………………………………………………………... pag. 139

Şef lucrări dr. Constantin Bălăeţ 12. Test recapitulativ (II) …………………………………………………………….. pag. 151

Şef lucrări dr. Constantin Bălăeţ, şef lucrări drd. Tudor Hârşovescu

3

Colecţia Facultăţii de Medicină Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti

4


1. CELULE, ŢESUTURI, ORGANE, SISTEME DE ORGANE, ORGANISM. METABOLISMUL Şef de lucrări dr. Bogdan-Ioan Coculescu La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Pentru organele interne se foloseşte curent termenul de:

A. sisteme B. cavităţi C. viscere

2. Cavitatea toracică este separată de cavitatea abdominală printr-un muşchi numit:

A. diafragmă B. diafragma perineală C. mediastin

3. Cavitatea abdominală se continuă cu cea pelviană, care este delimitată inferior de:

A. centura pelviană B. diafragma perineală C. cavitatea pleurală

4. Membrele superioare se leagă de trunchi prin:

A. diafragma perineală B. centura pelviană C. centura scapulară

5. Membrele inferioare se leagă de trunchi prin:

A. centura scapulară B. centura pelviană C. cavitatea pelviană

5


6. Planul frontal al corpului:

A. trece prin axul longitudinal şi cel transversal B. trece prin axul sagital şi transversal C. împarte corpul într-o parte superioară (cranială) şi alta inferioară (caudală)

7. Planul transversal al corpului:

A. trece prin axul longitudinal şi cel transversal B. împarte corpul într-o parte superioară (cranială) şi alta inferioară (caudală) C. împarte corpul într-o parte anterioară (ventrală) şi o parte posterioară (dorsală)

8. La picior, pentru formaţiunile superioare ale labei piciorului se foloseşte termenul de:

A. plantar B. dorsal C. volar

9. Forma tuturor celulelor este iniţial:

A. cubică B. cilindrică C. globuloasă

10. Următoarele celule îşi păstrează forma iniţială, cu o excepţie:

A. celulele adipoase B. fibrele musculare striate C. celulele sangvine

11. Dimensiunile medii ale celulelor din organism sunt:

A. 150-200 µ B. 20-30 µ C. 30-40 µ

12. Membrana celulară prezintă următoarea caracteristică:

A. este formată în principal din glicolipide şi proteine B. componenta lipidică este cea care realizează mecanismele de transport transmembranar C. glucidele (glicoproteinele şi glicolipidele) plasmalemei sunt puternic încărcate negativ

13. Epiteliul mucoasei intestinului prezintă prelungiri citoplasmatice permanente acoperite de plasmalemă numite:

A. cili B. pseudopode C. microvili

6


14. Organitele din citoplasmă comune tuturor celulelor sunt reprezentate de următoarele elemente, cu o excepţie:

A. mitocondriile B. neurofibrilele C. ribozomii

15. Organitele specifice din citoplasma celulară sunt:

A. mitocondriile B. miofibrilele C. lizozomii

16. Mitocondriile îndeplinesc următoarea funcţie la nivel celular:

A. sediul fosforilării oxidative, cu eliberare de energie B. excreţia unor substanţe celulare C. sediul sintezei proteice

17. Ribozomii:

A. sunt organite bogate în fosfolipide B. conţin enzime hidrolitice, cu rol important în celulele fagocitare C. sunt sediul sintezei proteice

18. Aparatul Golgi are rol în:

A. sinteza proteică B. fosforilarea oxidativă cu eliberare de energie C. excreţia unor substanţe celulare

19. Lizozomii îndeplinesc următoarea funcţie celulară:

A. digestia intracelulară B. circulaţia intracitoplasmatică C. rol în diviziunea celulară

20. Centrozomul are asociată ca funcţie celulară:

A. circulaţia intracitoplasmatică B. sinteza proteică C. rol în diviziunea celulară

21. Hepatocitele sunt celule:

A. mononucleate B. polinucleate C. binucleate

7


22. Hematia adultă este o celulă: A. polinucleată B. anucleată C. mononucleată

23. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt:

A. elemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare B. o reţea care se întinde în citoplasma neuronului, în axoplasmă şi în dendrite C. echivalenţi ai ergastoplasmei pentru celula nervoasă

24. Raportul nucleu/citoplasmă într-o celulă este:

A. ⅔ -¼ B. ⅓ - ¾ C. ⅓-¼

25. Nucleul celulelor cuprinde:

A. membrana anucleară B. carioplasma C. neurofibrile

26. Membrana celulară nu reprezintă o barieră în difuziunea următoarelor molecule nepolarizate (liposolubile):

A. glucoza B. ATP C. hormonii steroizi

27. Membrana celulară nu poate fi traversată prin difuziune de următoarea moleculă polarizată şi, de aceea, este nevoie de proteine transportoare:

A. glucoza B. etanolul C. ureea

28. Una din moleculele organice care prezintă legături covalente polare dar nu este încărcată electric şi care poate difuza prin membrana celulară este:

A. fructoza

B. etanol C. glucoza

29. Osmoza:

A. este difuziunea solvatului dintr-o soluţie B. pentru a se produce, membrana care separă cele două compartimente trebuie să fie mai

permeabilă pentru moleculele de solvent decât pentru cele de solvit C. apa trece din compartimentul în care concentraţia ei este mai mică (soluţie mai

concentrată) în cel cu concentraţia mai mare (soluţie mai diluată)

8


30. Pompa Na+/K+:

A. raportul influx de K+/eflux de Na+ este de 2 K+ la 3 Na+ B. expulzează K+ pătruns în celulă C. reintroduce în celulă Na+ difuzat la exterior

31. Proteinele transportoare membranare intervin în:

A. permeabilitatea neselectivă B. osmoza C. difuziunea facilitată

32. Mecanismul care necesită consum de energie pentru transportul trans-membranar este:

A. difuziunea B. Transportul activ C. Difuziunea facilitată

33. Potenţialul membranar de repaus are o valoare medie de:

A. 65 mV până la 85 mV B. - 65 mV până la -85 mV C. 60 mV până la 80 mV

34. Potenţialul de acţiune:

A. este o modificare permanentă a potenţialului de membrană B. stimulii cu intensitate inferioară pragului (subliminali) provoacă depolarizarea şi

declanşarea unui răspuns C. este un răspuns de tip „tot sau nimic”

35. Celulele au o serie de proprietăţi generale, cu o excepţie:

A. activitate secretorie B. reproducere celulară C. metabolism celular

36. Una dintre proprietăţile speciale ale celulelor este:

A. potenţialul de membrană B. metabolismul celular C. contractilitatea

37. Transmiterea depolarizării în lungul unei fibre nervoase sau musculare poartă numele de:

A. potenţial de repaus B. impuls C. potenţial de acţiune

9


38. Contractilitatea celulelor musculare este:

A. proprietatea de a transforma energia chimică a unor compuşi în energie mecanică B. transmiterea depolarizării în lungul unei fibre musculare C. intervalul de timp pe parcursul căruia este dificil de obţinut un potenţial de acţiune

39. Perioada refractară absolută este definită prin următoarele caracteristici, cu o excepţie:

A. pe parcursul ei, indiferent de intensitatea stimulului, nu se poate obţine un nou potenţial de acţiune

B. cuprinde panta ascendentă a potenţialului de acţiune şi o porţiune din cea descendentă C. pe parcursul ei se poate iniţia un al doilea potenţial de acţiune, dacă stimulul este suficient

de puternic 40. Prin activitate secretorie celulară înţelegem:

A. producerea de substanţe care sunt „importate” în mediul celular intern (secreţie exocrină) B. producerea de substanţe care sunt „importate” în mediul celular extern (secreţie endocrină) C. sinteza unor substanţe proteice şi lipidice proprii, necesare pentru refacerea structurilor,

pentru creştere şi înmulţire 41. Ţesutul epitelial pluristratificat intră în alcătuirea următoarelor structuri, cu o excepţie:

A. epidermul B. mucoasa tubului digestiv subdiafragmatic C. epiteliul mucoasei bucale

42. Ţesutul epitelial pseudostratificat se găseşte în:

A. mucoasa tubului digestiv B. epiteliul traheal C. mucoasa bronhiolelor

43. Ţesutul epitelial glandular (secretor) de tip mixt intră în alcătuirea:

A. pancreasului B. ficatului C. tiroidei

44. Ţesutul muscular poate fi:

A. cartilaginos B. semidur C. neted

45. Ţesutul conjunctiv reticulat se întâlneşte în:

A. splină B. hipoderm C. rinichi

10


46. Ţesutul conjunctiv cartilaginos de tip elastic întră în alcătuirea următoarelor structuri:

A. cartilaje costale B. pavilionul urechii C. discuri intervertebrale

47. Ţesutul muscular neted se află în:

A. miocard B. splină C. iris

48. Glucoza poate fi stocată sub formă de glicogen (glicogenogeneză) în:

A. creier B. splină C. ficat

49. Glicogenoliza este activată de:

A. insulină B. glucagon C. estrogen

50. La sfârşitul ciclului Krebs (ciclul acizilor tricarboxilici), dintr-o moleculă de glucoză se vor obţine:

A. 4 molecule de ATP B. 34 molecule de ATP C. 2 molecule de ATP

51. Procesele de tip anabolic (anabolismul) predomină:

A. în cursul eforturilor mari B. la bătrâneţe C. în convalescență

52. Energia rezultată prin procesele catabolice la nivel celular:

A. se pierde sub formă de căldură B. se stochează sub formă de glicogen C. se înmagazinează în acid piruvic

53. În cazul metabolismului intermediar al glucidelor, una dintre următoarele hexoze ajunge la ficat pe calea venei porte:

A. zaharoza B. galactoza C. maltoza

11


54. Fosforilarea oxidativă:

A. are loc în mitocondrii B. implică oxidarea hidrogenului produs în timpul glicogenogenezei C. la finalul acestui proces se obţin 32 molecule de ATP

55. Acidul adenozindifosforic (ADP):

A. are rol în controlul glicogenolizei B. participă la sinteza glucozei C. când tot ADP-ul din celulă este convertit în ATP, se opreşte întregul proces glicolitic şi

oxidativ 56. În glicoliza anaerobă are loc unul dintre următoarele evenimente:

A. se eliberează o cantitate mare de energie B. reacţiile de obţinere a acidului piruvic necesită oxigen C. are un randament extrem de mic, rezultatul net per moleculă de glucoză la sfârșitul ei fiind

obținerea a 2 molecule de ATP 57. Hormonul cu acţiune hiperglicemiantă secretat de pancreasul endocrin este:

A. insulina B. glucagonul C. adrenalina

58. Când cantitatea de glucoză creşte peste posibilităţile celulei de a o utiliza, are loc transformarea glucozei în:

A. aminoacizi B. cortizol C. trigliceride

59. Glicemia se menţine în limite relativ constante datorită unor mecanisme de reglare care păstrează echilibrul între următoarele procese metabolice, CU EXCEPŢIA:

A. glicogenoliza B. gluconeoliza C. glicogenogeneza

60. Adrenalina îşi exercită acţiunea hiperglicemiantă prin stimularea:

A. glicolizei B. glicogenolizei C. glicogenogenezei

61. Degradarea unui gram de glucoză în cursul procesului de glicoliză şi oxidare eliberează:

A. 5,4 kcal B. 9,3 kcal C. 4,1 kcal

12


62. La nivel celular, următoarele elemente pot trece printr-o secvenţă de reacţii chimice de beta-oxidare cu eliberare de energie:

A. proteinele B. glicerolul C. acizii graşi

63. Glucidele nu pot fi degradate:

A. prin beta-oxidare B. pe calea ciclului Krebs (ciclul acizilor tricarboxilici) C. prin glicoliză

64. Unul din următorii hormoni acţionează asupra metabolismului intermediar lipidic prin scăderea lipolizei şi stimularea lipogenezei:

A. adrenalina B. insulina C. cortizolul

65. Unul dintre următorii hormoni are o acțiune opusă insulinei:

A. hormonul somatotrop (STH) B. tiroxina C. adrenalina

66. Glicogenul este depozitat în special în:

A. creier B. ficat C. tub digestiv

67. Pentozele (riboza şi dezoxiriboza) intră în alcătuirea:

A. acizilor nucleici B. anumitor ţesuturi C. membranelor celulare

68. Aminoacizii traversează membrana celulară prin:

A. Difuziune B. Osmoză C. Difuziune facilitată

69. Glicogenul, depozitat în special în ficat şi muşchi, reprezintă o rezervă energetică de aproximativ:

A. 3000 kcal B. 20000 kcal C. 4000 kcal

13


70. Următorul hormon are efect lipolitic, determinând mobilizarea acizilor graşi din depozite şi degradarea lor:

A. insulina B. adrenalina C. cortizolul

71. Degradarea unui gram de lipide eliberează:


72. Principalul rezervor energetic din organism (aproximativ 50.000 kcal) este reprezentat de:

A. lipide B. proteine C. ADP

73. Colesterolul reprezintă precursorul hormonului:

A. glucagon B. tiroxină C. cortizol

74. Proteinele reprezintă aproximativ:

A. ½ din masa corporală B. ⅓ din masa corporală C. ¼ din masa corporală

75. În marea lor majoritate, acizii graşi pătrund în toate celulele organismului, cu excepţia:

A. hepatocitelor B. neuronilor C. enterocitelor

76. Concentraţia normală a aminoacizilor în sânge este:

A. 65-110 mg/100 ml plasmă B. 35-65 mg/100 ml plasmă C. 60-85 mg/100 ml plasmă

77. Următorii hormoni favorizează predominanţa proceselor catabolice (catabolismul), cu o excepţie:

A. insulina B. cortizolul C. tiroxina

14


78. Rolul energetic al proteinelor în organism în cazuri extreme (inaniţie) este următorul:

A. proteinele reprezintă principalul rezervor energetic din organism B. proteinele sunt rapid degradate, fără obţinerea unor produşi reziduali, până la CO2 şi H2O C. degradarea lor intervine numai după ce depozitele de glicogen şi lipide sunt epuizate

79. Care dintre următorii hormoni stimulează procesele de sinteză proteică:

A. hormonul somatotrop (STH) B. insulina C. cortizolul

80. Care dintre hormonii de mai jos favorizează predominanţa proceselor catabolice:

A. estrogenul B. cortizolul C. testosteronul

81. Arderea unui gram de proteine eliberează:


82. Fosfocreatina înmagazinează în legătura fosfat macroergică de la nivelul său o cantitate de energie de:

A. 12000 cal/mol B. 13000 cal/mol C. 1300 cal/mol

83. Valoarea medie a metabolismului bazal poate fi exprimată sub formă de:

A. 1 kcal/kg/oră B. 1 kcal/m2/oră C. 40 kcal/kg/oră

84. Cel mai abundent depozit celular de legături fosfat macroergice este reprezentat de:

A. acid adenozintrifosforic (ATP) B. glicogen C. fosfocreatină

85. Fosfocreatina:

A. poate acţiona ca agent de legătură pentru transferul de energie între principiile alimentare şi sistemele funcţionale celulare

B. poate transfera energie prin schimb cu ATP-ul C. nu poate fi sintetizată atunci când în celulă sunt disponibile cantităţi mari de ATP

15


86. În cazul unei profesiuni predominant statice, consumul zilnic de energie nu depăşeşte:

A. 2000 kcal B. 5000 kcal C. 3000 kcal

87. În cazul unei profesiuni dinamice, consumul zilnic de energie poate ajunge la:

A. 5000-6000 kcal B. 3000-4000 kcal C. 4000-5000 kcal

88. Interrelaţiile biochimice ale fosfocreatinei cu ATP, ADP şi AMP sunt mediate:

A. enzimatic B. fizico-chimic C. metabolic

89. Creșterea activității celulare și implicit, creşterea ratei metabolice se datorează acţiunii hormonului:

A. somatotrop (STH) B. cortizol C. tiroxina

90. Compoziţia aproximativă a dietei este:

A. 40% glucide, 35% lipide şi 25% proteine B. 50% proteine, 35% lipide şi 15% glucide C. 50% glucide, 35% lipide şi 15% proteine

91. Măsurarea metabolismului energetic se poate face prin:

A. măsurarea cantităţii de H2O eliminată în cursul unei activităţi B. măsurarea cantităţii de O2 consumată în cursul unei activităţi C. măsurarea cantităţii de CO2 eliminate în cursul unei activităţi

92. Coeficientul respirator are următoarea valoare:

A. 1 pentru aminoacizi B. 1 pentru glucoză C. 0,83 pentru glucoză

93. Coeficientul respirator este:

A. cantitatea de O2 consumată în timpul unei activităţi B. energia eliberată de fiecare gram din fiecare principiu alimentar oxidat până la CO2 şi H2O C. raportul dintre CO2 eliberat şi O2 consumat pentru oxidarea unui gram de nutriment

16


94. Centrii foamei şi al saţietăţii se găsesc în:

A. trunchiul cerebral B. hipofiză C. hipotalamus

95. Vitaminele hidrosolubile sunt următoarele, cu excepţia:

A. vitamina E (tocoferol) B. vitamina C (acid ascorbic) C. vitamina B12 (cobalamină)

96. Primele depozite nutritive golite (în câteva ore) din ţesuturile organismului în caz de inaniţie sunt cele:

A. proteice B. lipidice C. glucidice

97. Care dintre următoarele vitamine este liposolubilă:

A. vitamina C (acid ascorbic) B. vitamina A (retinolul) C. vitamina B1 (tiamina)

98. Homeostazia mediului intern este realizată de către efectori pe baza informaţiilor primite de la următorii receptori din mediului intern:

A. termoreceptori B. proprioreceptori C. neuroreceptori

99. Homeostazia mediului intern se poate realiza şi prin mijloace extracorporale ca:

A. transfuzia sangvină B. dializă C. transplant hepatic

100. Valorile medii ale proteinelor totale în plasmă sunt:

A. 3,5 - 5 g/dl B. 6 - 8,5 g/dl C. 2,5 - 3,5 g/dl

17


RĂSPUNSURI

1. C (pag. 4) 51. C (pag. 108) 2. A (pag. 4) 52. A (pag. 108) 3. B (pag. 4) 53. B (pag. 108) 4. C (pag. 4) 54. A (pag. 108) 5. B (pag. 4) 55. C (pag. 109) 6. A (pag. 5) 56. C (pag. 108, 109) 7. B (pag. 5) 57. B (pag. 109) 8. B (pag. 5) 58. C (pag. 109) 9. C (pag. 5) 59. B (pag. 109) 10. B (pag. 5) 60. B (pag. 109) 11. B (pag. 5) 61. C (pag. 110) 12. C (pag. 6) 62. C (pag. 110) 13. C (pag. 7) 63. A (pag. 110) 14. B (pag. 7) 64. B (pag. 110) 15. B (pag. 7) 65. C (pag. 110) 16. A (pag. 7) 66. B (pag. 110) 17. C (pag. 7) 67. A (pag. 110) 18. C (pag. 7) 68. C (pag. 110) 19. A (pag. 7) 69. A (pag. 110) 20. C (pag. 7) 70. C (pag. 110) 21. C (pag. 7) 71. B (pag. 110) 22. B (pag. 7) 72. A (pag. 110) 23. C (pag. 7) 73. C (pag. 110) 24. C (pag. 8) 74. C (pag. 110) 25. B (pag. 8) 75. B (pag. 110) 26. C (pag. 8) 76. B (pag. 110) 27. A (pag. 9) 77. A (pag. 111) 28. B (pag. 9) 78. C (pag. 111) 29. B (pag. 9) 79. A (pag. 111) 30. A (pag. 9) 80. B (pag. 111) 31. C (pag. 9) 81. C (pag. 111) 32. B (pag. 9) 82. B (pag. 112) 33. B (pag. 9) 83. A (pag. 112) 34. C (pag. 10) 84. C (pag. 112) 35. A (pag. 10) 85. B (pag. 112) 36. C (pag. 10) 86. C (pag. 112) 37. B (pag. 10) 87. A (pag. 112) 38. A (pag. 10) 88. A (pag. 112) 39. C (pag. 10) 89. C (pag. 112) 40. C (pag. 10) 90. C (pag. 113) 41. B (pag. 11) 91. B (pag. 113) 42. B (pag. 11) 92. B (pag. 113) 43. A (pag. 11) 93. C (pag. 113) 44. C (pag. 11) 94. C (pag. 114) 45. A (pag. 11) 95. A (pag. 114) 46. B (pag. 11) 96. C (pag. 114) 47. C (pag. 11) 97. B (pag. 114) 48. C (pag. 108) 98. A (pag. 124) 49. B (pag. 108) 99. B (pag. 125) 50. C (pag. 108) 100.B (pag. 126)

18


2. SISTEM NERVOS (I) Şef de lucrări drd. Tudor Hârşovescu La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Axonii, în porţiunea terminală, se ramifică prin:

A. butoni bipolari; B. butoni multipolari; C. butoni terminali;

2. Nevrogliile:

A. conţin neurofibrile; B. la mamifere, numărul lor este dublu faţă de cel al neuronilor; C. se divid intens;

3. Nevrogliile:

A. au rol în sinteza ARN pe care îl cedează neuronilor; B. au rol în sinteza tecii Herle; C. au forme şi dimensiuni ale corpului celular asemănătoare între ele;

4. Corpul neuronal este format din:

A. dendrite; B. axoni; C. neurilemă;

5. Care dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ:

A. teaca de mielină este produsă de celulele Schwann în SNP; B. teaca de mielină este produsă de celulele Schwann în SNC; C. teaca de mielină este produsă de oligodendroglii în SNC;

6. Următorii neuroni sunt bipolari, cu EXCEPŢIA:

A. neuronilor din ganglionii spiral Corti şi vestibular Scarpa; B. neuronilor din cornul anterior al măduvei spinării; C. neuronilor din mucoasa olfactivă;

19


7. Care dintre următorii neuroni sunt multipolari:

A. neuronii din scoarţa cerebeloasă; B. neuronii din ganglionul spinal; C. celulele cu conuri şi bastonaş din retină;

8. Conducerea impulsului nervos:

A. este „saltatorie” la nivelul axonilor amielinici; B. atinge viteza de 100 m/s la nivelul axonilor mielinizaţi; C. atinge viteza de 100 m/s la nivelul axonilor amielinici;

9. La nivelul SNP, sinapsa poate fi o conexiune funcţională între un neuron şi:

A. o celulă efectoare secretorie; B. o celulă glială; C. o celulă receptoare;

10. La nivelul sinapsei chimice:

A. mediatorul chimic interacţionează cu receptorii specifici de pe membrana presinaptică; B. trecerea ionilor şi a moleculelor se face prin locuri de joncţiune; C. niciuna dintre cele de mai sus;

11. Potenţialul postsinaptic excitator:

A. apare la nivelul fibrelor musculare scheletice; B. are două proprietăţi speciale – sumaţia temporală şi sumaţia spaţială; C. este un potenţial de acţiune;

12. Răspunsul reflex poate fi:

A. inhibitor; B. reacţia de răspuns a zonelor receptoare la stimularea centrilor nervoşi; C. monosinaptic;

13. Terminaţiile butonate ale dendritelor sunt receptori în cazul:

A. receptorilor olfactivi; B. receptorilor tegumentari; C. proprioceptorilor;

14. Nociceptorii sunt:

A. fotoreceptori; B. termoreceptori; C. chemoreceptori;

20


15. Proprioceptorii sunt situaţi în: A. tegument; B. articulaţii; C. viscere;

16. Receptorii tonici:

A. răspund cu o creştere a activităţii la aplicarea stimulului; B. prezintă activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului; C. în ciuda menţinerii stimulului, activitatea lor scade ulterior;

17. Principalii efectori somatici sunt:

A. muşchii netezi; B. muşchii striaţi; C. exteroreceptorii;

18. Cele trei nivele majore, cu atribuţii funcţionale specifice ale SNC sunt:

A. nivelele receptorilor, centrilor nervoşi şi efectorilor; B. reflexele necondiţionate, reflexele condiţionate şi activitatea nervoasă superioară (ANS); C. nivelele măduvei spinării, subcortical şi cortical;

19. Neuroplasma poate conţine:

A. incluziuni pigmentare; B. centrozomul; C. 1 – 2 nucleoli;

20. Sintezele proteice neuronale se fac în:

A. corpii tigroizi; B. neurofibrile; C. complexul Golgi;

21. Musculatura faringelui şi laringelui este inervată de nervii:

A. V, VII, IX; B. IX, X, XI; C. X, XI, XII.

22. Muşchii extrinseci ai globului ocular sunt inervaţi de:

A. 1 pereche de nervi cranieni; B. 2 pereche de nervi cranieni; C. 3 pereche de nervi cranieni;

23. Componenta vestibulară a nervului VIII are pe traseu:

A. ganglionul Corti; B. ganglionul Scarpa; C. ganglionul geniculat;

21


24. Fasciculul tectospinal primeşte aferenţe de la scoarţa emisferelor cerebrale după ce acestea au făcut sinapsă în:

A. mezencefal; B. corpii geniculaţi; C. corpii striaţi.

25. Dacă se secţionează căile corticospinale care pleacă din emisfera stângă:

A. se produce paralizia membrelor; B. nu apar dificultăți în efectuarea mişcărilor voluntare ale membrelor din partea dreaptă; C. nu este afectată motilitatea involuntară.

26. Lichidul cefalorahidian se găseşte între:

A. dura mater şi arahnoidă; B. arahnoidă şi piamater; C. duramater şi piamater;

27. Componenta cohleară a nervului VIII conduce de la urechea internă impulsuri pentru:

A. echilibru; B. văz; C. auz;

28. Din nucleul accesor al nervului oculomotor pleacă fibre:

A. motorii; B. vegetative; C. senzitive;

29. Nervii spinali cervicali sunt în număr de:

A. 7 perechi; B. 8 perechi; C. 12 perechi;

30. Canalul ependimar străbate:

A. cornul anterior medular; B. cornul posterior medular; C. comisura cenuşie.

31. Măduva spinării se întinde:

A. de la vertebra C1 la gaura occipitală; B. de la gaura occipitală la vertebra L2; C. de la gaura occipitală la sacru;

22


32. Extirparea cerebelului produce: A. astenie; B. apnee; C. akinezie;

33. Neuronul preganglionar al segmentului efector parasimpatic se găseşte la nivelul:

A. T12 - L3; B. T1 - T 2; C. S2 – S4;

34. Inferior, măduva spinării se prelungeşte cu:

A. „coada de cal”; B. dura mater; C. conul medular;

35. Coarnele anterioare ale măduvei spinării:

A. conţin dispozitivul somatomotor; B. conţin neuroni ale căror dendrite formează rădăcina anterioară a nervilor spinali; C. sunt mai slab dezvoltate în regiunea intumescenţelor;

36. Substanţa reticulată a măduvei spinării:

A. este situată în substanţa cenuşie, între coarnele laterale şi posterioare; B. este situată în substanţa cenuşie, în jurul canalului ependimar, pe toată lungimea sa; C. este mai bine individualizată în regiunea lombară;

37. În substanţa albă a măduvei spinării conţine:

A. fascicule descendente, situate în general periferic; B. fascicule ascendente, situate profund, în imediata vecinătate a substanţei cenuşii; C. fascicule de asociaţie, situate profund, în imediata vecinătate a substanţei cenuşii;

38. Calea sensibilității termice şi dureroase:

A. receptorii sunt terminaţii nervoase libere; B. axonul protoneuronului formează fasciculele spinobulbare; C. are al treilea neuron în metatalamus;

39. Calea sensibilităţii tactile fine:

A. are în componenţă lemnisculul medial; B. are în componenţă fasciculul spinotalamic anterior; C. are în componenţă fasciculul spinotalamic lateral;

40. Calea sensibilităţii tactile grosiere:

A. axonul deutoneuronului urcă prin cordonul lateral al măduvei spinării; B. axonul protoneuronului este conectat cu discurile tactile Merkel şi corpusculii Meissner; C. axonul celui de-al treilea neuron se proiectează în lobul parietal;

23


41. Calea sensibilităţii kinestezice:

A. axonul protoneuronului formează fasciculele spinobulbare; B. axonul deutoneuronului formează fasciculele spinobulbare; C. axonul deutoneuronului formează fasciculele spinocerebeloase;

42. Fasciculul spinocerebelos dorsal:

A. străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi ajunge la cerebel prin pedunculul cerebelos inferior;

B. conduce sensibilitatea kinestezică; C. urcă prin cordonul lateral medular de aceeaşi parte;

43. Fasciculul spinocerebelos ventral:

A. străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi ajunge la cerebel de-a lungul pedunculului cerebelos superior;


44. Căile sensibilităţii interoceptive:

A. au receptori sub formă încapsulată în pereţii vaselor şi organelor interne; B. deutoneuronul se găseşte în măduva spinării; C. al treilea neuron se găseşte la nivelul hipotalamusului ;

45. Fasciculul piramidal poate avea originea în:

A. aria premotorie; B. aria somestezică secundară; C. corpii striaţi;

46. Calea sistemului piramidal cuprinde:

A. fasciculul piramidal încrucişat, situat în cordonul anterior al măduvei spinării; B. 1.000.000 de fibre mielinizate; C. fibre corticonucleare;

47. Calea sistemului piramidal are:

A. 1 neuron; B. 2 neuroni; C. 3 neuroni;

48. În cadrul căii sistemului extrapiramidal, eferenţele nucleilor bazali sunt reprezentate de fibre:

A. striorubrice; B. reticulospinale; C. corticovestibulare;

24


49. În cadrul căii sistemului extrapiramidal, eferenţele nucleilor bazali ajung la: A. punte; B. bulb; C. măduva spinării;

50. Prima pereche de nervi spinali cervicali părăsesc canalul vertebral:

A. deasupra occipitalului; B. deasupra primei vertebre cervicale; C. dedesubtul primei vertebre cervicale;

51. Neuronii viscerosenzitivi:

A. axonii aparţin neuronilor din lanţul simpatic laterovertebral; B. axonii aparţin neuronilor din ganglionii spinali; C. axonii ajung la receptorii din viscere;

52. Trunchiul nervului spinal emite următoarele ramuri, cu EXCEPŢIA:

A. ramului meningeal; B. ramului comunicant alb; C. rădăcinii posterioare (dorsale);

53. Ramurile ventrale ale nervilor spinali, prin anastomozare, formează:

A. plexul celiac; B. nervii intercostali; C. plexul brahial;

54. Ramul dorsal al nervilor spinali:

A. inervează muşchii jgheaburilor vertebrale; B. inervează membrele; C. inervează organele interne;

55. Ramul meningeal al nervului spinal NU conţine:

A. fibre vasomotorii; B. fibre somatomotorii; C. fibre senzitive;

56. Reflexele polisinaptice medulare:

A. constau în contracţia bruscă a unui muşchi ca răspuns la întinderea tendonului său; B. constau în extensia unui membru ca răspuns la stimularea dureroasă a acesteia; C. prezintă proprietatea de a iradia la nivelul SNC;

57. Reflexele monosinaptice sunt:

A. reflexele miotatice; B. reflexele nociceptive; C. reflexele de mers;

25


58. Care dintre următoarele reflexe vegetative se închide la nivel medular: A. pupiloconstrictor; B. pupilodilatator; C. contracţia muşchiului ciliar cu acomodare pentru vederea de aproape;

59. La nivelul trunchiului cerebral îşi au originea:

A. 10 perechi de nervi cranieni; B. 12 perechi de nervi cranieni; C. 31 perechi de nervi spinali;

60. Nervii cranieni:

A. au dispoziţie metamerică; B. au două rădăcini – dorsală şi ventrală; C. pot fi senzoriali;

61. Care dintre următorii nervi cranieni sunt senzoriali:

A. I, V, VII; B. I, II, VIII; C. II, VII, VIII;

62. Care dintre următorii nervi cranieni sunt motori:

A. III, IV, V, VIII, XI, XII; B. III, IV, VI, X, XI, XII; C. III, IV, VI, XI, XII;

63. Care dintre următorii nervi cranieni sunt micşti:

A. V, VII, VIII, X; B. V, VII, IX, X; C. V, IX, X, XI;

64. Care dintre următorii nervi cranieni au în structura lor fibre parasimpatice preganglionare:

A. III, VII, IX, X; B. V, VII, X, XI; C. III, V, IX, X;

65. Originea reală a fibrelor nervului olfactiv este reprezentată de:

A. celulele bipolare din mucoasa olfactivă; B. celulele mitrale din mucoasa olfactivă; C. neuronii din bulbul olfactiv;

66. Nervii oculomotori:

A. au originea reală în spaţiul dintre picioarele pedunculilor cerebeloşi; B. originea aparentă a fibrelor sale se află în nucleul oculomotor din mezencefal; C. inervează muşchiul sfincter al irisului;

26


67. Nervii trohleari: A. sunt nervi micşti; B. au originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral; C. au originea reală în punte;

68. Care dintre cele trei ramuri ale nervului trigemen este mixtă:

A. nervul oftalmic; B. nervul maxilar; C. nervul mandibular;

69. Nervii abducens:

A. au originea reală în mezencefal; B. au originea reală în punte; C. au originea reală în bulb;

70. Nervul facial:

A. inervează pielea feţei; B. inervează glandele lacrimale; C. culege informaţii gustative de la treimea posterioară a limbii;

71. Fibrele gustative ale nervului VII:

A. au originea în ganglionul gustativ de pe traiectul nervului; B. au originea în corpul limbii; C. au deutoneuronul în nucleul solitar din bulb;

72. Nervii glosofaringieni:

A. au originea reală a fibrelor motorii în nucleul ambiguu din bulb; B. au fibre gustative de la corpul limbii; C. au fibre parasimpatice care ajung la glandele paratiroide;

73. La nivelul nucleului solitar din bulb ajung fibrele nervilor:

A. VII şi IX; B. IX şi X; C. VII, IX şi X;

74. La nivelul nucleului ambiguu din bulb se află originea reală a fibrelor motorii ale nervilor:

A. IX şi X; B. X şi XI; C. IX, X şi XI;

75. Nucleii cohleari se găsesc în:

A. bulb; B. punte; C. mezencefal;

27


76. Nucleii vestibulari se găsesc în: A. bulb; B. punte; C. mezencefal;

77. Fibrele provenite din nucleul dorsal al vagului inervează:

A. muşchii faringelui; B. muşchii laringelui; C. organele din torace şi abdomen;

78. Fibrele din ramura externă a nervului accesor:

A. pătrund în nervul vag; B. inervează muşchii trapezi; C. ajung la muşchii laringelui;

79. Inervaţia senzorială a limbii este asigurată de:

A. nervii VII şi IX; B. nervii V şi VII; C. nervul XII;

80. În şanţul preolivar se găseşte originea aparentă a nervului:

A. V; B. IX; C. XII;

81. Căile extrapiramidale cu originea în scoarţa emisferelor cerebrale:

A. sunt situate în cordoanele posterioare medulare; B. se opresc în trunchiul cerebral; C. fac sinapsă în nucleii bazali.

82. Rădăcina posterioară a nervului spinal este formată din:

A. dendritele şi axonii neuronilor din ganglionul spinal; B. dendritele neuronilor din ganglionii laterovertebrali; C. axonii neuronilor din ganglionii laterovertebrali.

83. Coarnele laterale medulare sunt mai pronunţate in regiunea:

A. cervicală; B. toracală; C. sacrală;

84. Cerebelul:

A. este separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului; B. este format din vermis şi emisfere cerebrale; C. delimitează cu puntea şi mezencefalul ventriculul al IV-lea;

28


85. Pedunculii cerebeloşi mijlocii conţin: A. fibre aferente; B. fibre eferente; C. fibre aferente şi eferente;

86. Neocerebelul corespunde:

A. lobului floculonodular; B. lobului posterior; C. lobului anterior;

87. Talamusul reprezintă un releu de întrerupere sinaptică pentru:

A. sensibilitatea olfactivă; B. sensibilitatea kinestezică; C. sensibilitatea auditivă;

88. Metatalamusul este releu al sensibilităţilor:

A. olfactivă; B. kinestezică; C. auditivă;

89. Hipotalamusul integrează, reglează şi coordonează: A. digestia; B. procesele afectiv-emoţionale; C. actele de comportament instinctiv; 90. De obicei, centrul vorbirii este localizat în:

A. emisfera cerebrală dreaptă; B. emisfera cerebrală stângă; C. ambele emisfere cerebrale;

91. Feţele emisferelor cerebrale sunt denumite:

A. frontală, parietală, occipitală; B. superioară, inferioară, laterală; C. laterală, medială, bazală;

92. Fornixul (trigonul cerebral) aparţine:

A. fibrelor de proiecţie ale emisferelor cerebrale; B. fibrelor comisurale ale emisferelor cerebrale; C. fibrelor de asociaţie ale emisferelor cerebrale;

93. Paleocortexul are legături întinse cu:

A. neocortexul; B. epitalamusul; C. măduva spinării;

29


94. Centrii sistemului nervos vegetativ sunt situaţi:

A. doar intranevraxial; B. doar extranevraxial; C. intranevraxial şi extranevraxial;

95. În cazul sistemului simpatic, sinapsa dintre fibra pre- şi postganglionară:

A. foloseşte acetilcolina; B. foloseşte noradrenelina; C. foloseşte monoxidul de azot;

96. Calea eferentă vegetativă cuprinde:

A. un neuron; B. doi neuroni; C. trei neuroni;

97. Sistemele simpatice acţionează cooperant în cazul:

A. reglării diametrului pupilar; B. reglării secreţiei salivare; C. funcţionării aparatului reproducător;

98. La nivelul ficatului, stimularea parasimpatică:

A. scade glicogenoliza; B. creşte glicogenoliza; C. nu are efect;

99. La nivel cardiac, stimularea parasimpatică:

A. scade viteza de conducere; B. creşte viteza de conducere; C. nu are efect asupra vitezei de conducere;

100. La nivelul arborelui bronşic, stimularea simpatică:

A. provoacă bronhoconstricţie; B. provoacă bronhodilataţie; C. nu are efect;

30


RĂSPUNSURI

1. C (pag. 15) 51. B (pag. 23) 2. C (pag. 15) 52. C (pag. 23) 3. A (pag. 15) 53. C (pag. 23) 4. C (pag. 14) 54. A (pag. 23) 5. B (pag. 14) 55. B (pag. 23) 6. B (pag. 13) 56. C (pag. 24, 25) 7. A (pag. 13, 14) 57. A (pag. 24, 25) 8. B (pag. 14) 58. B (pag. 25, 35) 9. A (pag. 15) 59. A (pag. 26) 10. C (pag. 16) 60. C (pag. 26) 11. B (pag. 16) 61. B (pag. 26) 12. A (pag. 17) 62. C (pag. 26) 13. A (pag. 17) 63. B (pag. 26) 14. C (pag. 18) 64. A (pag. 26) 15. B (pag. 18) 65. A (pag. 26) 16. B (pag. 18) 66. C (pag. 26, 27) 17. B (pag. 18) 67. B (pag. 27) 18. C (pag. 18) 68. C (pag. 27) 19. A (pag. 14) 69. B (pag. 27) 20. A (pag. 7, 14) 70. B (pag. 27) 21. B (pag. 28) 71. C (pag. 27) 22. C (pag. 26, 27) 72. A (pag. 28) 23. B (pag. 28) 73. C (pag. 28) 24. C (pag. 23) 74. C (pag. 28) 25. C (pag. 22, 23) 75. B (pag. 28) 26. B (pag. 19) 76. C (pag. 28) 27. C (pag. 28, 49, 50) 77. C (pag. 28) 28. B (pag. 26) 78. B (pag. 28) 29. B (pag. 23) 79. A (pag. 28) 30. C (pag. 19) 80. C (pag. 28) 31. B (pag. 18) 81. C (pag. 23) 32. A (pag. 29) 82. A (pag. 23) 33. C (pag. 33) 83. B (pag. 23) 34. C (pag. 19) 84. A (pag. 29) 35. A (pag. 19) 85. A (pag. 29) 36. B (pag. 19) 86. B (pag. 29) 37. C (pag. 19) 87. B (pag. 29) 38. A (pag. 20, 21) 88. C (pag. 29, 30) 39. A (pag. 21) 89. A (pag. 30, 31) 40. C (pag. 21) 90. B (pag. 30) 41. B (pag. 21) 91. C (pag. 30) 42. C (pag. 21) 92. B (pag. 31) 43. A (pag. 21) 93. C (pag. 31) 44. B (pag. 21) 94. C (pag. 32) 45. A (pag. 22) 95. A (pag. 33) 46. C (pag. 22, 23) 96. B (pag. 33) 47. B (pag. 23) 97. C (pag. 34) 48. A (pag. 23) 98. C (pag. 35) 49. B (pag. 23) 99. A (pag. 35) 50. B (pag. 18) 100.B (pag. 35)

31


3. SISTEM NERVOS (II) Asistent universitar drd. Ciprian Istode La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Nervii spinali sunt:

A. senzitivi; B. motori; C. micşti;

2. Teaca Henle:

A. însoţeşte ramificaţiile dendritice până la terminare; B. separă membrana plasmatică a celulei Schwann de teaca de mielină; C. are rol în permeabilitate;

3. La nivelul plăcii motorii, eliberarea de cantități mici de acetilcolină:

A. depolarizează membrana fibrei musculare; B. hiperpolarizează membrana fibrei musculare; C. determină apariţia unui potenţial de acţiune la nivelul membranei fibrei musculare;

4. Șanțul ponto-mezencefalic limitează pedunculii cerebrali:

A. anterolateral; B. superior; C. inferior.

5. Nucleii bulbari motori aparţin nervilor cranieni:

A. VI, VII, VIII, IX; B. VII, VIII, IX, X; C. IX, X, XI, XII.

6. Care din următoarele perechi de nervi sunt micşti:

A. I, II; B. V,VII; C. III,IV,

32


7. Fibrele aferenţei dureroase viscerale au originea în: A. ganglionii spinali; B. ganglionii vegetativi; C. ganglionii viscerali;

8. În SNC, teaca de mielina este depusă:

A. de oligodendroglii; B. în jurul tecii Henle; C. în jurul fibrei postganglionare;

9. Centrii mişcărilor automate, stereotipe se găsesc în:

A. centrii motori vegetativi; B. centrii motori corticali; C. centrii motori medulari;

10. Pe faţa posterioară a trunchiului se găseşte originea aparentă a perechii de nervi cranieni:

A. VI; B. V; C. IV;

11. Ramurile senzitive ale nervului trigemen inervează:

A. muşchii masticatori; B. muşchii laringelui; C. tegumentul feţei.

12. Mielina este sintetizata de:

A. ribozomi; B. celulele gliale; C. mitocondrii.

13. Care din următoarele tracturi trec prin pedunculul cerebelos inferior:

A. spinocerebelos încrucişat; B. spinocerebelos direct; C. vestibulospinal;

14. Corpusculii Nissl se găsesc în:

A. butonii terminali; B. la baza dendritelor; C. la baza axonului;

15. Pe faţa anterioară a punţii se găsesc originile aparente ale nervilor cranieni:

A. IV; B. V; C. VI;

33


16. Care din următoarele perechi de nervi cranieni au în structura lor fibre vegetative: 1. I, II; 2. III, VII; 3. IV, VI;

17. Nervii vagi sunt nervi micşti ce conţin fibre:

A. simpatice; B. parasimpatice; C. mixte;

18. Teaca de mielină are rol în :

A. protecţia axonului; B. nutriţia axonului; C. izolarea electrică a axonului;

19. În nucleii gracilis şi cuneat fac sinapsă fibre:

A. senzitive cu traiect spre scoarţa cerebeloasă; B. senzitive cu traiect spre nucleii cerebeloşi; C. senzitive cu traiect spre talamus;

20. Originea fasciculului nigrospinal este la nivelul:

A. bulbului; B. punţii; C. mezencefalului.

21. Fasciculul rubrospinal se încrucişează la nivelul:

A. măduvei spinării; B. trunchiului cerebral; C. limitei dintre măduva spinării şi trunchiul cerebral;

22. Fasciculul corticospinal anterior se încrucişează la nivelul:


23. Căile sensibilităţii tactile epicritice se încrucişează la nivelul:


24. Teaca de mielină lipseşte în :

A. fibrele vegetative preganglionare; B. fibrele sistemului nervos somatic peste 2 microni în diametru; C. fibrele sistemului somatic sub 2 microni în diametru;

34


25. Perechile de nervi oculomotori sunt: A. V, VII, IX; B. IV, VII, IX; C. III, IV, VI;

26. În şanţul bulbo-pontin se află originea aparentă a nervilor:

A. IX, X, XI; B. VIII, IX, X; C. VI,VII,VIII.

27. În nucleii gracilis şi cuneat fac sinapsă fascicule:

A. ascendente; B. descendente; C. de asociaţie;

28. Nervul trohlear inervează :

A. muşchiul drept superior; B. muşchiul oblic inferior; C. muşchiul oblic superior.

29. Sensibilitatea gustativă este asigurată de următorii nervi, cu EXCEPŢIA:

A. XII; B. X; C. IX;

30. Nervii accesori inervează muşchii:

A. hioidieni; B. sternocleidomastoidian şi trapez; C. mimicii;

31. Nervul XII inervează:

A. mucoasa limbii; B. muşchiul trapez; C. musculatura limbii.

32. Neuroni de formă piramidală se găsesc în:

A. stratul profund al scoarţei cerebrale; B. zonele motorii ale scoarţei cerebrale; C. coarnele anterioare ale măduvei spinării;

33. La nivelul axoplasmei NU se găsesc:

A. corpi tigroizi; B. mitocondrii; C. neurofibrile;

35


34. Butonii terminali ai axonului conţin şi: A. ribozomi; B. reticul endoplasmic; C. mitocondrii;

35. Microgliile au rol specific:

A. în sinteza tecii de mielină; B. în fagocitoză; C. în sinteza de ARN;

36. Sinapsele neuro-neuronale pot fi:

A. dendrosomatice; B. dendroaxonice; C. dendrodendritice;

37. Spaţiul epidural se găseşte între:

A. dura mater şi pereţii canalului vertebral; B. dura mater şi arahnoidă; C. dura mater şi pia mater;

38. Fasciculul cuneat se găseşte în măduva:

A. sacrală şi lombară; B. lombară şi toracală inferioară; C. toracală superioară şi cervicală;

39. Receptorii sensibilităţii kinestezice sunt:

A. corpusculii Meissner; B. corpusculii Ruffini; C. terminaţiile nervoase libere;

40. Asupra glandelor intestinale, stimularea simpatică:

A. scade secreţia; B. creşte secreţia; C. nu are efect;

41. La nivelul sfincterelor tractului gastrointestinal, stimularea simpatică:

A. determină închiderea; B. determină deschiderea; C. nu are efect;

42. Adrenalina este eliberată de către:

A. fibrele simpatice preganglionare; B. fibrele simpatice postganglionare; C. glanda medulosuprarenală;

36


43. Neuronul postganglionar parasimpatic se poate găsi la nivelul: A. ganglionilor prevertebrali; B. ganglionilor spinali; C. ganglionilor intramurali;

44. Neuronul postganglionar simpatic se poate găsi la nivelul:

A. ganglionilor prevertebrali; B. ganglionilor spinali; C. ganglionilor intramurali;

45. Neuronul viscero-aferent se poate găsi la nivelul:

A. ganglionilor prevertebrali; B. ganglionilor spinali; C. ganglionilor intramurali;

46. Fasciculul piramidal:

A. reglează tonusul muscular; B. controlează motilitatea voluntară; C. reglează echilibrul corpului;

47. Fasciculele extrapiramidale ajung, în final, la neuronii din:

A. cornul anterior al măduvei spinării; B. cornul lateral al măduvei spinării; C. cornul posterior al măduvei spinării;

48. Prin ramura comunicantă cenuşie:

A. fibrele vegetative preganglionare ies din nervul spinal; B. fibrele vegetative postganglionare ies din nervul spinal; C. fibrele vegetative postganglionare intră în nervul spinal;

49. Centrul reflexului miotatic:

A. este situat în cornul lateral al măduvei spinării; B. este sinapsa dintre neuronul senzitiv şi cel motor; C. este un neuron intercalar din cornul anterior al măduvei spinării;

50. Neuronii viscerosenzitivi:

A. au dendrita lungă; B. au axonul lung; C. sunt localizaţi în lanţul ganglionar paravertebral;

51. Care dintre următoarele structuri fac parte din encefal:

A. dura mater encefalică; B. ventriculii laterali; C. măduva spinării;

37


52. Care dintre următoarele reflexe se pot închide la nivelul măduvei spinării: A. masticator; B. cardioacceleratorii; C. cardioinhibitorii;

53. Şanţurile superficiale de pe suprafaţa cerebelului delimitează:

A. lobii cerebelului; B. lobulii cerebelului; C. lamelele (foliile) cerebelului;

54. Substanţa albă a cerebelului formează:

A. scoarţa cerebeloasă; B. „arborele vieţii” C. nucleii cerebeloşi;

55. Lobul parietal al feţei laterale a emisferei cerebrale se găseşte:

A. superior de şanţul lateral; B. inferior de şanţul lateral; C. anterior de şanţul central;

56. Lobul frontal al feţei laterale a emisferei cerebrale se găseşte:

A. superior de şanţul central; B. inferior de şanţul central; C. anterior de şanţul central;

57. Scizura (şanţul calcarin) se găseşte:

A. pe faţa laterală a emisferei cerebrale; B. pe faţa medială a emisferei cerebrale; C. pe faţa inferioară a emisferei cerebrale;

58. Girul hipocampic se găseşte:

A. pe faţa medială a emisferei cerebrale; B. la nivelul lobului orbital; C. la nivelul lobului temporo-occipital; 59. Lateral de şanţul olfactiv al emisferei cerebrale se găsesc:

A. şanţul colateral; B. girii orbitali; C. girii occipito-temporali lateral şi medial;

60. Corpii striaţi (nucleii bazali):

A. aparţin sistemului piramidal; B. sunt situaţi superior şi lateral de talamus; C. aparţin paleocortexului;

38


61. Printre cele mai importante componente ale sistemului limbic se numără:

A. calea olfactivă; B. hipotalamusul; C. talamusul;

62. Paleocortexul este alcătuit din:

A. două straturi celulare; B. patru straturi celulare; C. şase straturi celulare;

63. Neocortexul este alcătuit din:

A. două straturi celulare; B. patru straturi celulare; C. şase straturi celulare;

64. Care dintre următoarele structuri NU fac parte din fibrele comisurale ale emisferelor cerebrale:

A. corpul calos; B. comisura albă posterioară; C. trigonul cerebral;

65. Activitatea nervoasă superioară (ANS) cuprinde procese care stau la baza:

A. memoriei; B. comportamentelor instinctive; C. procesele psihice afectiv-emoţionale;

66. Funcţiile senzitive ale neocortexului se realizează prin:

A. ariile corticale de asociaţie; B. nucleii bazali; C. segmentele corticale ale analizatorilor;

67. Excitanţii indiferenţi sunt încărcaţi cu semnificaţii noi şi sunt transformaţi în stimuli condiţionaţi prin:

A. excitaţie; B. inhibiţie; C. asociere;

68. Excitanţii indiferenţi sunt încărcaţi cu semnificaţii noi şi sunt transformaţi în stimuli condiţionaţi prin:

A. inhibiţie internă; B. precesiune; C. inhibiţie externă;

39


69. La baza tuturor activităţilor nervoase stau următoarele procese, cu EXCEPŢIA:

A. excitaţia; B. asocierea; C. inhibiţia;

70. Inhibiţia corticală externă este:

A. supraliminară; B. de stingere; C. de întârziere;

71. Inhibiţia corticală internă este:

A. necondiţionată; B. condiţionată; C. de protecţie;

72. Axonii unor neuroni din ganglionii spinali vor face sinapsă în:

A. bulbul rahidian; B. punte; C. jumătatea anterioară a cornului lateral al măduvei spinării;

73. Ramurile ventrale ale nervilor spinali formează plexuri în următoarele regiuni, cu EXCEPŢIA:

A. regiunea cervicală; B. regiunea toracală; C. regiunea lombară;

74. Calea sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării:

A. are protoneuronul în cornul posterior al măduvei spinării; B. are deutoneuronul în cornul anterior al măduvei spinării; C. nu are cel de-al treilea neuron – talamic, de releu;

75. Excitaţia şi inhibiţia corticală sunt:

A. procese pasive; B. procese care nu iradiază; C. procese care se pot concentra într-o zonă limitată;

76. Care dintre următoarele sensibilităţi nu au proiecţie corticală:

A. proprioceptivă de control a mişcării; B. termică; C. viscerală;

40


77. Rădăcina posterioară a nervilor spinali:

A. conţine neuroni somatosenzitivi cu dendrite scurte; B. conţine neuroni somatosenzitivi cu axoni lungi sau scurţi; C. are pe traiectul său unul sau mai mulţi ganglioni spinali;

78. Perechile de nervi spinali:

A. au o rădăcină posterioară (motorie) şi o rădăcină anterioară (senzitivă); B. conectează encefalul cu receptorii şi efectorii; C. în regiunea cervicală sunt mai numeroşi decât vertebrele omonime;

79. Sistemul motor extrapiramidal:

A. deoarece controlează motilitatea involuntară, automată, îşi are originea doar în nivele subcorticale;

B. se termină pe neuronii somatomotori din cornul anterior medular; C. se termină în ganglionii bazali;

80. La nivelul sistemului motor piramidal:

A. neuronul de execuţie se poate găsi în nucleii motori ai trunchiului cerebral; B. neuronul de execuţie se poate găsi în substanţa reticulată; C. neuronul de execuţie se poate găsi la nivel cortical;

81. La nivelul sistemului motor piramidal:

A. neuronul de comandă se poate găsi în cornul anterior al măduvei spinării; B. neuronul de comandă se poate găsi în substanţa reticulată; C. neuronul de comandă se poate găsi în aria motorie suplimentară;

82. Sistemul motor piramidal:

A. are fibre care se decusează în proporţie de 25% la nivelul bulbului; B. fibrele care decusează formează fasciculul corticospinal lateral; C. are origine la nivelul cortexului cerebral, controlând motilitatea voluntară şi involuntară;

83. Sensibilitatea kinestezică:

A. are aceiaşi receptori ca şi sensibilitatea tactilă fină (epicritică); B. aparţine sensibilităţii proprioceptive; C. aparţine sensibilităţii exteroceptive;

84. Care dintre următoarele afirmaţii privind sensibilitatea epicritică este FALSĂ:

A. are deutoneuronul situat în cornul posterior al măduvei spinării; B. este numită şi sensibilitate tactilă fină; C. urcă prin trunchiul cerebral formând lemnisculul medial;

41


85. Coarnele laterale ale măduvei spinării:

A. conţin neuroni vegetative pre- şi postganglionari; B. sunt vizibile pe toată lungimea măduvei spinării; C. în măduva toracală şi lombară superioară conţin centri simpatici;

86. Acetilcolina:

A. este eliberată de un număr foarte mare de fibre simpatice postganglionare; B. este eliberată de un număr foarte mic de fibre simpatice postganglionare; C. niciuna din cele de mai sus nu este adevărată;

87. Care din următoarele structuri nu sunt prevăzute cu inervaţie parasimpatică:

A. cordul; B. vezica urinară; C. muşchii erectori ai firului de păr;

88. Arahnoida:

A. produce LCR; B. este situată superficial de pia mater; C. înveleşte măduva spinării pătrunzând în şanţuri şi fisuri;

89. Interoceptorii sunt localizaţi la nivelul:

A. muşchilor; B. tegumentului; C. pereţii vaselor de sânge;

90. Sinapsele electrice:

A. au conducere unidirecţională; B. se fac între două celule de aceleaşi dimensiuni; C. funcţionează prin eliberarea mediatorului chimic în fanta sinaptică;

91. Care dintre următoarele acţiuni sunt realizate de nervi cranieni micşti:

A. masticaţia; B. mişcările limbii; C. mişcările globului ocular;

92. Stimularea nervului vag determină:

A. relaxarea muşchiului sfincter vezical intern; B. creşterea acidităţii gastrice; C. mioză;

42


93. Care dintre următoarele structuri ale encefalului NU au substanţa cenuşie dispusă la suprafaţă:

A. emisferele cerebrale; B. cerebelul; C. trunchiul cerebral;

94. Care dintre următoarele fascicule sunt încrucişate:

A. spinocerebelos dorsal; B. spinotalamic anterior; C. gracilis;

95. Care sunt glandele salivare inervate de nervul glosofaringian:

A. submaxilară; B. sublinguală; C. parotidă;

96. În punte se găsesc deutoneuronii fibrelor senzitive din nervii cranieni:

A. V; B. VI; C. VII;

97. Hipotalamusul este centrul superior de reglare a funcţiilor:

A. vizuale; B. endocrine; C. olfactive;

98. La nivelul feţei anterioare a trunchiului cerebral se găseşte:

A. lama cvadrigemină; B. ventriculul IV; C. oliva bulbară;

99. În reglarea metabolismului intermediar intervine:

A. emisfera cerebrală; B. hipotalamusul; C. talamusul;

100. Aferenţele cerebeloase aparţin sensibilităţii:

A. exteroceptive; B. interoceptive; C. proprioceptive;

43


RĂSPUNSURI

1. C (pag. 23) 51. B (pag. 30) 2. C (pag. 15) 52. B (pag. 26) 3. A (pag. 16) 53. C (pag. 29) 4. C (pag. 26) 54. B (pag. 29) 5. C (pag. 26, 28) 55. A (pag. 30) 6. B (pag. 26) 56. C (pag. 30) 7. A (pag. 21) 57. B (pag. 30) 8. A (pag. 14-15) 58. C (pag. 30) 9. B (pag. 23) 59. B (pag. 30) 10. C (pag. 28) 60. B (pag. 31) 11. C (pag. 28) 61. A (pag. 31) 12. B (pag. 15) 62. A (pag. 31) 13. B (pag. 21) 63. C (pag. 31) 14. B (pag. 14) 64. B (pag. 31) 15. B (pag. 27) 65. A (pag. 31) 16. B (pag. 26) 66. A (pag. 31) 17. B (pag. 28) 67. C (pag. 31) 18. C (pag. 14) 68. B (pag. 31) 19. C (pag. 21) 69. B (pag. 32) 20. C (pag. 23) 70. A (pag. 32) 21. B (pag. 22) 71. B (pag. 32) 22. A (pag. 22) 72. A (pag. 21, 23) 23. B (pag. 21) 73. B (pag. 23) 24. C (pag. 14) 74. C (pag. 21) 25. C (pag. 26-27) 75. C (pag. 32) 26. C (pag. 27-28) 76. A (pag. 21) 27. A (pag. 21) 77. B (pag. 21, 23) 28. C (pag. 27) 78. C (pag. 23) 29. A (pag. 28) 79. B (pag. 23) 30. B (pag. 28) 80. A (pag. 23) 31. C (pag. 28) 81. C (pag. 22-23) 32. B (pag. 13) 82. B (pag. 22) 33. A (pag. 14) 83. B (pag. 21) 34. C (pag. 14) 84. A (pag. 21) 35. B (pag. 15) 85. C (pag. 19, 33) 36. C (pag. 16) 86. B (pag. 34) 37. A (pag. 19) 87. C (pag. 34) 38. C (pag. 21) 88. B (pag. 19) 39. B (pag. 21) 89. C (pag. 18, 21) 40. C (pag. 35) 90. B (pag. 16) 41. A (pag. 35) 91. A (pag. 26-28) 42. C (pag. 33) 92. B (pag. 35, 77) 43. C (pag. 33) 93. C (pag. 26, 28, 30) 44. A (pag. 33) 94. B (pag. 21) 45. B (pag. 32) 95. C (pag. 28) 46. B (pag. 23) 96. A (pag. 27) 47. A (pag. 23) 97. B (pag. 30) 48. C (pag. 23) 98. C (pag. 26, 27, 29) 49. B (pag. 25) 99. B (pag. 30) 50. A (pag. 23) 100. C (pag. 18, 21)

44


4. ANALIZATORI Conferenţiar universitar dr. Călin Mihai Tanasi La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Receptorii termici sunt:

A. terminaţii nervoase libere cu diametru mare; B. corpusculii Ruffini; C. corpusculii Vater-Pacini;

2. În prezenţa stimulului, adaptarea receptorilor pentru durere este:

A. moderată; B. prelungită: C. slabă sau absentă;

3. Calea indirectă a segmentului de conducere a analizatorilor:

A. proiectează impulsurile într-o arie corticală specifică; B. conduce impulsurile rapid; C. conduce impulsurile lent;

4. Pielea:

A. se continuă cu mucoasele; B. are două straturi – epidermul şi dermul; C. este un epiteliu pluristratificat keratinizat;

5. Epidermul are:

A. un strat profund, cornos; B. vase de sânge; C. terminaţii nervoase libere;

6. Dermul prezintă:

A. un strat spre epiderm – dermul reticular; B. un strat spre epiderm – dermul papilar; C. corpusculii Vater-Pacini;

45


7. Hipodermul este alcătuit din ţesut conjunctiv: A. lax; B. reticulat; C. elastic;

8. Corpusculii Vater-Pacini sunt situaţi la nivelul:

A. epidermului; B. dermului; C. hipodermului

9. Terminaţiile nervoase libere din piele se găsesc la nivelul:

A. corpusculilor Meissner; B. discurilor Merkel C. corpusculilor Golgi-Mazzoni;

10. Corpusculii Krause sunt receptori:

A. doar pentru sensibilitatea tactilă; B. pentru sensibilitatea tactilă şi cald; C. pentru sensibilitatea tactilă şi rece;

11. Corpusculii Ruffini:

A. sunt situaţi superficial în derm; B. recepţionează presiunea; C. sunt receptori pentru rece;

12. Receptorii pentru rece:

A. pot fi terminaţii nervoase libere; B. sunt mai puţini numeroşi decât cei pentru cald; C. sunt situaţi în hipoderm;

13. Acuitatea tactilă este maximă:

A. la pulpa degetelor; B. la nivelul toracelui posterior; C. la vârful limbii;

14. Corpusculii Golgi-Mazzoni sunt o varietate a corpusculilor:

A. Meissner; B. Krause; C. Vater-Pacini;

15. Receptorii kinestezici din periost sunt:

A. corpusculii Ruffini; B. corpusculii neuro-tendinoşi Golgi; C. corpusculii Vater-Pacini;

46


16. Receptorii articulari care transmit sensibilitatea dureroasă sunt: A. corpusculii Ruffini; B. terminaţiile nervoase libere; C. corpusculii Vater-Pacini;

17. Corpusculii neuro-tendinoşi Golgi:

A. sunt situaţi în tendoane; B. previn contracţia exagerată a muşchiului; C. previn alungirea exagerată a tendoanelor;

18. Fibrele musculare intrafusale sunt inervate motor de:

A. motoneuronii alfa; B. motoneuronii beta; C. motoneuronii gama;

19. Fibrele musculare intrafusale sunt inervate senzitiv de:

A. neuronii alfa din măduva spinării; B. neuronii din ganglionul spinal; C. neuronii gama din măduva spinării;

20. Porţiunea centrală a fibrelor musculare intrafusale:

A. este contractilă; B. este necontractilă; C. este inervată de neuronii gama din măduva spinării;

21. Contracţia musculară ce determină tonusul muscular este consecinţa:

A. întinderea fusurilor neuromusculare; B. întinderea tendoanelor muşchilor; C. relaxarea fusurilor neuromusculare;

22. Impulsurile simţului tonusului muscular sunt conduse prin fasciculele:

A. spinobulbare; B. spinocerebeloase; C. spinotalamice;

23. Receptorii analizatorului olfactiv sunt:

A. chemoreceptori; B. mecanoreceptori; C. proprioceptori;

24. Receptorii analizatorului olfactiv sunt situaţi:

A. în partea postero-superioară a foselor nazale; B. în lama ciuruită a etmoidului; C. în bulbul olfactiv;

47


25. Aria olfactivă este localizată: A. la nivelul epitalamusului; B. la nivelul nucleului amigdalian C. la nivelul girilor orbitali;

26. Omul poate distinge până la:

A. 10000 de mirosuri diferite; B. 1000 de mirosuri diferite; C. 50 de mirosuri diferite;

27. Dendritele neuronilor bipolari din mucoasa olfactivă:

A. străbat lama ciuruită a etmoidului; B. se termină cu butonul olfactiv, prevăzut cu cili; C. formează tractul olfactiv;

28. Pentru a putea fi mirosită, o substanţă trebuie să aibă următoarele proprietăţi:

A. să fie solubilă; B. să fie nevolatilă; C. să fie aromatică;

29. Analizatorul gustativ are drept roluri:

A. depistarea unor substanţe nocive din mediul înconjurător; B. stimularea sistemului limbic; C. declanşarea reflexă necondiţionată a secreţiei glandelor digestive;

30. Receptorii gustativi:

A. sunt papilele gustative; B. sunt papilele filiforme; C. sunt chemoreceptori;

31. Care dintre următoarele papile linguale nu prezintă muguri gustativi:

A. papilele fungiforme; B. papilele filiforme; C. papilele foliate;

32. La polul bazal al celulelor senzoriale gustative sosesc dendrite ale nervilor:

A. lingual; B. hipoglos; C. facial;

33. Aria gustativă este situată în:

A. girul postcentral; B. girul precentral; C. girul hipocampic;

48


34. La vârful limbii se percep gusturile: A. dulce şi acru; B. dulce şi amar; C. dulce şi sărat;

35. Depolarizarea celulei senzoriale gustative se datorează pătrunderii în celulă a:

A. substanţelor sapide; B. ionilor de sodiu; C. salivei;

36. Când ochiul priveşte la o distanţă superioară punctului remotum:

A. ligamentul suspensor al cristalinului este relaxat; B. cristalinul se bombează; C. muşchiul ciliar este relaxat;

37. Cristalinul:

A. este învelit de o capsulă fibroasă – cristaloida; B. este localizat între iris şi corpul vitros; C. are o putere dioptrică de aproximativ 40 de dioptrii;

38. Mediile refringente ale globului ocular sunt reprezentate de:

A. cornee, umoarea apoasă, cristalin şi corpul vitros; B. cornee, iris, cristalin, şi corpul vitros; C. cornee, sclerotică şi retină;

39. Umoarea apoasă este produsă de:

A. corpul ciliar; B. cornee; C. iris;

40. Celulele cu bastonaşe:

A. sunt 6-7 milioane; B. asigură vederea fotopică; C. asigură vederea scotopică;

41. Celule cu bastonaşe se găsesc în:

A. pata galbenă (macula lutea); B. pata oarbă; C. foveea centrală;

42. Celulele funcţionale ale retinei sunt:

A. celulele fotoreceptoare, celulele de susţinere şi celulele de asociaţie; B. celulele fotoreceptoare, celulele bipolare şi celulele de asociaţie; C. celulele fotoreceptoare, celulele bipolare şi celulele multipolare;

49


43. Tunica vasculară a globului ocular este reprezentată de: A. coroidă, corpul ciliar şi cristalin; B. coroidă, cristalin şi iris; C. coroidă, corpul ciliar şi iris;

44. Fibrele nervul optic perforează:

A. sclerotica; B. sclerotica şi coroida; C. sclerotica, coroida şi retina;

45. Retina:

A. se întinde posterior de ora serrata; B. prezintă pata galbenă situată inferior de pata oarbă; C. are trei straturi;

46. Sclerotica:

A. reprezintă 4/5 posterioare din tunica fibroasă; B. serveşte pentru inserţia muşchilor intrinseci ai globului ocular; C. este perforată de fibrele nervului optic;

47. Punctum remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect:

A. cu efort maxim de acomodare; B. cu efort minim de acomodare; C. fără efort de acomodare;

48. Ochiul hipermetrop are retina situată:

A. la 17 cm în spatele centrului optic; B. la mai puţin de 17 cm în spatele centrului optic; C. la mai mult de 17 cm în spatele centrului optic;

49. Hipermetropia se corectează cu lentile:

A. cilindrice; B. convergente; C. divergente;

50. Miopia se corectează cu lentile:


51. Astigmatismul se corectează cu lentile:


50


52. Reflexul pupilar fotomotor are centrii în: A, mezencefal; B. metatalamus; C. iris;

53. La stimularea cu lumină puternică a retinei, reflexul pupilar fotomotor constă în:

A. contracţia muşchilor circulari ai irisului urmată de midriază; B. contracţia muşchilor radiari ai irisului urmată de midriază; C. contracţia muşchilor circulari ai irisului urmată de mioză;

54. O persoană care apropie obiectele de ochi pentru a le vedea clar are ochi:

A. emetrop; B. hipermetrop; C. miop;

55. Coliculii cvadrigemeni superiori sunt centri nervoşi ai:

A. acomodării vizuale; B. reflexului pupilar fotomotor; C. căii auditive;

56. La reflexul de acomodare vizuală participă centrii nervoşi din:

A. cortexul cerebral; B. corpul geniculat medial; C. coliculii cvadrigemeni inferiori:

57. În astigmatism există mai multe raze de curbură ale:

A. retinei; B. cristalinului; C. corneei

58. Componenta comună tuturor pigmenţilor vizuali este:

A. retinenul; B. opsina; C. rodopsina;

59. Timpul de adaptare la lumină este:

A. 1 minut; B. 5 minute; C. 10 minute;

60. Sensibilitatea unei celule cu bastonaş:

A. este mai mare la întuneric decât la lumină; B. este mai mare la lumină decât la întuneric; C. este aceeaşi la lumină şi la întuneric;

51


61. Prin expunerea mult timp la lumină puternică: A. creşte concentraţia pigmenţilor vizuali; B. creşte sensibilitatea ochiului la lumină; C. creşte cantitatea de retinen care este transformată în vitamina A;

62. În avitaminoza A:

A. se compromite adaptarea la întuneric; B. se compromite adaptarea la lumină; C. niciuna din cele de mai sus;

63. Reducerea vederii nocturne se numeşte:

A. nictalopie; B. prezbiopie; C. hemeralopie;

64. Reducerea vederii diurne se numeşte:


65. Reducerea puterii de convergenţă a cristalinului se numeşte:


66. Stimularea celulelor cu bastonaşe produce senzaţia de:

A. negru; B. alb; C. roşu, verde, albastru, în funcţie de pigmentul conţinut;

66. Stimularea celulelor cu conuri produce senzaţia de:

A. negru; B. alb; C. roşu, verde, albastru, în funcţie de pigmentul conţinut;

67. În daltonism, cel mai frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la:

A. roşu şi albastru; B. verde şi albastru; C. verde şi roşu;

68. Protoneuronul căii vizuale este reprezentat de:

A. celulele cu conuri şi bastonaşe; B. celulele bipolare din retină; C. celulele multipolare din retină;

52


69. Deutoneuronul căii vizuale este reprezentat de: A. celulele cu conuri şi bastonaşe; B. celulele bipolare din retină; C. celulele multipolare din retină;

70. Al treilea neuron al căii vizuale este situat in:

A. metatalamus; B. talamus; C. coliculii cvadrigemeni inferiori;

71. Canalul cohlear comunică cu:

A. rampa timpanică; B. utricula; C. sacula;

72. Corpusculii Pacini se adaptează:

A. încet; B. puţin; C. foarte rapid.

73. Analizatorul vestibular furnizează informaţii asupra:

A. echilibrului; B. poziţiei şi mişcărilor corpului în spaţiu; C. undelor sonore;

74. Stratul extern al retinei este:

A. situat sub sclerotică; B. situat sub coroidă; C. format din celule receptoare;

75. Faţă de melcul membranos, rampa vestibulară este așezată:

A. inferior; B. lateral; C. superior;

76. Tractul optic dintr-o parte aduce informaţii din:

A. jumătatea nazală a retinei de aceeaşi parte; B. jumătatea nazală a retinei de partea opusă; C. jumătatea temporală a retinei de partea opusă;

77. Vestibulul membranos este alcătuit din:

A. utriculă şi saculă; B. canale semicirculare membranoase; C. canal cohlear;

53


78. Membrana reticulată a organului Corti este secretată de: A. celulele de susţinere; B. celulele auditive; C. membrana tectoria;

79. Transmiterea undelor sonore prin urechea medie se face prin vibraţiile:

A. perilimfei; B. endolimfei; C. lanţului de oscioare;

80. Melcul membranos este separat de rampa timpanică prin membrana:

A. vestibulară; B. bazilară; C. tectoria;

81. Rampa vestibulară comunică cu rampa timpanică prin:

A. fereastra ovală; B. fereastra rotundă; C. helicotremă

82. La nivelul utriculei se găseşte deschiderea comună a canalelor semicirculare:

A. anterior şi lateral; B. lateral şi posterior; C. anterior şi posterior;

83. Între labirintul osos şi cel membranos se află:

A. perilimfă; B. endolimfă; C. utricula şi sacula;

84. Aerul din urechea medie comunică cu aerul din:

A. urechea externă; B. urechea internă; C. nazofaringe;

85. Faţă de vestibulul urechii interne, melcul osos este situat:

A. posterior: B. lateral; C. anterior;

86. Endolimfa se găseşte la nivelul:

A. rampei vestibulare; B. rampei timpanice; C. canalului cohlear;

54


87. Al treilea neuron al căii acustice se găseşte la nivelul: A. talamusului; B. metatalamusului; C. coliculului inferior;

88. Axonii neuronilor din corpul geniculat medial se proiectează în girul:

A. temporal superior; B. postcentral; C. calcarin;

89. Nucleii vestibulari sunt în număr de:

A. doi; B. trei; C. patru;

90. De la nivelul nucleilor vestibulari pornesc fasciculele:

A. vestibulo-spinal; B. vestibulo-metatalamic; C. vestibulo-reticular;

91. Echilibrul static şi dinamic este controlat prin fasciculul:

A. vestibulo-talamic; B. vestibulo-nuclear; C. vestibulo-cerebelos;

92. Depolarizările celulelor senzoriale auditive:

A. sunt determinate de înclinarea cililor celulelor în ambele direcţii; B. cresc frecvenţa potenţialelor de acţiune ale celulelor senzoriale; C. scad frecvenţa potenţialelor de acţiune ale celulelor senzoriale;

93. Receptorii maculari sunt stimulaţi mecanic de către:

A. otolite; B. perilimfă; C. endolimfă;

94. Celulele receptoare ale crestelor ampulare sunt acoperite de:

A. membrana otolitică; B. membrana vestibulară; C. cupolele gelatinoase;

95. Receptorii vestibulari sunt:

A. osmoreceptori; B. chemoreceptori; C. mecanoreceptori;

55


96. Cupola gelatinoasă stimulează crestele ampulare datorită: A. otolitelor; B. membranei reticulate; C. inerţiei endolimfei;

97. Amplitudinea maximă a sunetelor percepute de urechea umană este:

A. 20 db; B. 100 db; C. 130 db;

98. Frecvenţa minimă a sunetelor percepute de urechea umană este:

A. 20 Hz; B. 200 Hz; C. 20000Hz;

99. Frecvenţa maximă a sunetelor percepute de urechea umană este:

A. 20 Hz; B. 200 Hz; C. 20000Hz;

100. Retina umană este sensibilă la radiaţiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între:

A. 370 şi 790 nm; B. 390 şi 770 nm; C. 350 şi 760 nm;

56


RĂSPUNSURI

1. B (pag. 38) 51. A (pag. 46) 2. C (pag. 39) 52. A (pag. 46) 3. C (pag. 38) 53. C (pag. 46) 4. A (pag. 38) 54. C (pag. 46) 5. C (pag. 38) 55. A (pag. 46) 6. B (pag. 38) 56. A (pag. 46) 7. A (pag. 38) 57. C (pag. 46) 8. C (pag. 38) 58. A (pag. 46) 9. B (pag. 38) 59. B (pag. 47) 10. C (pag. 38, 39) 60. A (pag. 47) 11. B (pag. 39) 61. C (pag. 47) 12. A (pag. 38) 62. A (pag. 47) 13. A (pag. 39) 63. A (pag. 47) 14. C (pag. 39) 64. C (pag. 47) 15. C (pag. 41) 65. B (pag. 46) 16. B (pag. 41) 66. B (pag. 47) 17. B (pag. 41) 67. C (pag. 47) 18. C (pag. 41) 68. B (pag. 47) 19. B (pag. 41) 69. C (pag. 47) 20. B (pag. 41) 70. A (pag. 46) 21. A (pag. 41) 71. C (pag. 49) 22. B (pag. 41) 72. C (pag. 39) 23. A (pag. 42) 73. B (pag. 49) 24. A (pag. 42) 74. B (pag. 45) 25. B (pag. 41) 75. C (pag. 49) 26. A (pag. 42) 76. B (pag. 47) 27. B (pag. 42) 77. A (pag. 49) 28. A (pag. 42) 78. A (pag. 50) 29. C (pag. 43) 79. C (pag. 49) 30. C (pag. 43) 80. B (pag. 49) 31. B (pag. 43) 81. C (pag. 49) 32. C (pag. 43) 82. C (pag. 49) 33. A (pag. 43) 83. A (pag. 49) 34. C (pag. 43) 84. C (pag. 49) 35. B (pag. 43) 85. C (pag. 49) 36. C (pag. 45) 86. C (pag. 49) 37. B (pag. 45) 87. C (pag. 50) 38. A (pag. 45) 88. A (pag. 50) 39. A (pag. 45) 89. C (pag. 50) 40. C (pag. 45, 47) 90. A (pag. 50) 41. A (pag. 45) 91. C (pag. 51) 42. C (pag. 45) 92. B (pag. 51) 43. C (pag. 44) 93. A (pag. 51) 44. C (pag. 44, 45) 94. C (pag. 52) 45. A (pag. 44, 45) 95. C (pag. 51) 46. C (pag. 44) 96. C (pag. 52) 47. C (pag. 46) 97. C (pag. 51) 48. B (pag. 46) 98. A (pag. 51) 49. B (pag. 46) 99. C (pag. 51) 50. C (pag. 46) 100. B (pag. 47)

57


5. GLANDE ENDOCRINE Dr. Simona Gabriela Vlaic La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Glandele endocrine:

A. sunt glande cu secreţie externă B. sunt formate din epiteliu cilindric C. sunt glande cu secreţie internă

2. Sunt glande endocrine cu EXCEPŢIA:

A. paratiroidele B. parotidele C. tiroida

3. Sunt glande endocrine cu secreţie temporară:

A. tiroida B. ovarul C. placenta

4. Se consideră organe endocrine având în principal funcţie endocrină următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. suprarenalele B. rinichiul C. timusul

5. Despre hipofiză sunt corecte afirmaţiile, cu EXCEPŢIA:

A. Este alcătuită din 3 lobi B. Lobul anterior împreună cu lobul intermediar constituie adenohipofiza C. Lobul posterior împreună cu lobul intermediar constituie neurohipofiza

58


6. Despre hipofiză şi hipotalamus sunt adevărate afirmaţiile următoare, cu EXCEPŢIA:

A. sunt legate prin tija pituitară B. hipotalamusul nu controlează activitatea hipofizei C. hipotalamusul controlează şi reglează activitatea hipofizei

7. Despre hipofiză sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu EXCEPŢIA:

A. se află în legătură cu epitalamusul B. este localizată pe şaua turcească a osului sfenoid C. se află în legătură cu hipotalamusul

8. Adenohipofiza:

A. este constituită din lobul anterior şi lobul intermediar al hipofizei B. secretă doar hormoni non-glandulotropi C. secretă ADH şi oxitocină

9. Adenohipofiza secretă:

A. hormoni glandulotropi (ACTH, TSH, LH,FSH) B. hormoni glandulotropi (ACTH, STH, LH, ADH) C. hormoni non-glandulotropi (ACTH, LH)

10. Despre STH sunt adevărate următoarele afirmaţii cu EXCEPŢIA:

A. efectele STH se exercită indirect prin intermediul unor factori de creştere numiţi somatomedine

B. efectele STH se exercită direct prin intermediul unor factori de creştere numiţi somatomedine

C. stimulează creşterea muşchilor, viscerelor cu excepţia creierului 11. Despre STH sunt adevărate următoarele:

A. determină creşterea în lungime a oaselor B. stimulează condrogeneza la nivelul cartilajului de creştere diafizar C. determină eliminarea de compuşi ai Ca, Na, K, P şi Na

12. Hipersecreţia de STH:

A. înainte de pubertate produce boala numită gigantism B. afectează intelectul C. înainte de pubertate produce boala numită nanism hipofizar

13. Despre hipersecreţia de STH după pubertate este FALSĂ afirmaţia:

A. produce boala numită acromegalie B. determină în general creşterea oaselor late C. determină subţierea buzelor.

59


14. Despre hiposecreţia de STH la copil sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA: A: determină oprirea creşterii somatice B. boala se numeşte nanism hipofizar C. boala se numeşte nanism tiroidian

15. Următorii sunt hormoni glandulotropi, cu EXCEPŢIA:

A. STH B. TSH C. FSH

16. Despre prolactină sunt adevărate următoarele afirmaţii cu EXCEPŢIA:

A. este capabilă să prevină ovulaţia B. este un stimulator al activităţii gonadotrope C. este un inhibitor al activităţii gonadotrope

17. Despre secreţia de prolactină este adevărat:

A. în timpul sarcinii este stimulată de efortul fizic, stress-ul psihic B. în timpul sarcinii creşte gradat C. în afara sarcinii este stimulată de hiperglicemie

18. Prolactina se mai numeşte:

A. hormonul gonadotrop B. hormonul luteotrop C. hormonul tireotrop

19. Secreţia de prolactină este stimulată în afara sarcinii de următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. efortul intelectual B. stress-ul psihic C. hipoglicemie

20. Hormonul adenocorticotrop:

A. creşte concentraţia sanguină de glucocorticoizi B. scade concentraţia sanguină a hormonilor sexosteroizi C. stimulează melanogeneza producând deschiderea culorii pielii

21. Despre corticotropină este FALSĂ afirmaţia:

A. efectele corticotropinei asupra secreţiei de mineralocorticoizi sunt importante B. stimulează activitatea secretorie a glandei suprarenale C. creşte concentraţia sanguină a hormonilor sexosteroizi.

22. Corticotropina (ACTH):

A. hipersecreţia de ACTH produce diabetul insipid B. hipersecreţia de ACTH produce efectele excesului de mineralocorticoizi C. hipersecreţia de ACTH produce diabetul bronzat

60


23. Despre hormonul tireotrop este adevărată afirmaţia: A. hiposecreţia duce la apariţia bolii Basedow B. hiposecreţia duce la apariţia nanismului hipofizar C. hipersecreţia poate duce la hipertiroidism

24. Despre TSH sunt adevărate afirmaţiile, cu EXCEPŢIA:

A. se mai numeşte tireostimulină B. se mai numeşte triiodotironină C. hiposecreţia de TSH duce la insuficienţă tiroidiană

25. Hormonul TSH:

A. este hormon glandulotrop B. este hormon non-glandulotrop C. este hormonul luteotrop

26. Despre hormonii gonadotropi este FALSĂ afirmaţia:

A. sunt secretaţi de adenohipofiză B. sunt secretaţi de neurohipofiză C. sunt hormoni glandulotropi

27. Gonadostimulinele:

A. sunt reprezentate de FSH şi LH B. controlează activitatea gonadelor doar la femeie C. controlează activitatea gonadelor doar la bărbat

28. Despre FSH este FALSĂ afirmaţia:

A. ce mai numeşte hormonul foliculostimulant B. controlează funcţia gonadelor doar la femeie C. secreţia este controlată de hipotalamus

29. Despre FSH este FALSĂ afirmaţia:

A. la bărbat stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi B. la femeie inhibă creşterea şi maturarea folicului Graaf C. la femeie determină secreţia de estrogeni

30. Despre LH este FALSĂ afirmaţia:

A. este un hormon glandulotrop B. este secretat de neurohipofiză C. este secretat de adenohipofiză

31. Una dintre afirmaţiile referitoare la LH este adevărată:

A. se mai numeşte hormonul luteinizant B: se mai numeşte hormonul luteotrop C. se mai numeşte hormonul somatotrop

61


32. Despre LH este FALSĂ afirmaţia:

A. la bărbat acţionează prin stimularea secreţiei de estrogeni B. la bărbat acţionează prin stimularea secreţiei de androgeni C. este o gonadostimulină

33. Afirmaţia FALSĂ despre lobul intermediar hipofizar:

A. reprezintă 2% din masa hipofizei B. secretă hormonul numit melanocitostimulant C. face parte din neurohipofiză

34. Despre lobul posterior hipofizar este FALSĂ afirmaţia:

A. eliberează în circulaţie vasopresina B. secretă vasopresina şi oxitocina C. eliberează în circulaţie oxitocina

35. Despre vasopresină sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. se mai numeşte şi hormonul antidiuretic B. în doze mari produce vasoconstricţie C. este secretată de neurohipofiză

36. Despre hormonul antidiuretic este FALSĂ afirmaţia:

A. are ca acţiune principală creşterea absorbţiei facultative de apă la nivelul tubilor distali ai nefronului

B. are ca acţiune principală creşterea absorbţiei facultative de apă la nivelul tubilor proximali ai nefronului

C. are rol în concentrarea urinei 37. Despre ADH este FALSĂ afirmaţia:

A. are ca efect reducerea secreţiilor tuturor glandelor endocrine B. contribuie la menţinerea volumului lichidelor organismului C. se mai numeşte vasopresină

38. Vasopresina:

A: hipersecreţia produce diabetul insipid B. hiposecreţia produce diabetul insipid C. în doze mici produce vasoconstricţie

39. Despre diabetul insipid este adevărat, cu EXCEPŢIA:

A. este determinat de hiposecreţia de ADH B. determină pierderi mari de apă, în special prin urină C. este determinat de hipersecreţia de ADH

62


40. Oxitocina: A. se mai numeşte ocitocina B. inhibă contracţia musculaturii netede a uterului gravid C. este secretată de neurohipofiză

41. Despre oxitocină sunt adevărate afirmaţiile, cu EXCEPŢIA:

A. este secretată de hipotalamusul anterior B. stimulează contracţia musculaturii striate a uterului gravid C. stimulează expulzia laptelui din glanda mamară

42. Despre glandele suprarenale este FALSĂ afirmaţia:

A. sunt glande pereche B. sunt situate la polul inferior al rinichilor C. sunt formate dintr-o parte corticala şi una medulară

43. Despre corticosuprarenală este FALSĂ afirmaţia:

A. constituie partea periferică a glandei suprarenale B. secretă hormoni de natură lipidică C. hormonii sintetizaţi de corticosuprarenală se sintetizează din proteine

44. Corticosuprarenala:

A. secretă hormoni cu rol vital pentru organism B. secretă două tipuri de hormoni C. secretă adrenalină şi noradrenalină

45. Despre hormonii corticosuprarenalei sunt adevărate afirmaţiile, cu EXCEPŢIA:

A. includ glucocorticoizii B. includ sexosteroizii C. includ norepinefrina

46. Despre mineralocorticoizi este FALSĂ afirmaţia:

A. principalul hormon este reprezentant de cortizon B. principalul hormon este reprezentant de aldosteron C. determină reabsorbţia Na+ în schimbul K+ sau H+

47. Despre aldosteron este FALSĂ afirmaţia:

A. hiposecreţia determină boala Conn B. joacă un rol în metabolismul sărurilor minerale C. hipersecreţia determină boala Conn

48. Boala Conn:

A. este determinată de hipersecreţia de aldosteron B. determină eliminări masive de apă C. determină edeme şi hipotensiune

63


49. Despre boala Conn este FALSĂ afirmaţia:

A. determină retenţie masivă de apă B. determină retenţie de sare C. determină hipotensiune

50. Boala Addison:

A. este determinată de hipersecreţia de aldosteron B. apare în cazul insuficienţei globale a CSR C. determină retenţie masivă de apă şi sare

51. Despre boala Addison este FALSĂ afirmaţia:

A. este determinată de hiposecreţia de aldosteron B. se caracterizează prin hipotensiune şi creşterea capacităţii de efort C. se caracterizează prin pierdere masivă de sare

52. Glucocorticoizii:

A. sunt reprezentaţi de epinefrină şi norepinefrină B. au efecte doar asupra ţesuturilor nervos şi muscular C. sunt reprezentaţi de cortizon şi cortizol

53. Despre influenţa cortizolului asupra organelor hematopoietice şi sistemului imun este adevărată afirmaţia:

A. creşte numărul de eozinofile şi bazofile circulante B. creşte numărul de neutrofile, plachete, hematii C. scade stabilitatea membranelor lizozomale

54. Despre rolul fiziologic al cortizolului în metabolismul intermediar este FALSĂ afirmaţia:

A. produce hiperglicemie B. produce creşterea lipolizei C. produce scăderea anabolismului proteic în ficat

55. Despre secreţia de glucocorticoizi:

A. hipersecreţia duce la apariţia bolii Addison B. hipersecreţia duce la apariţia diabetului insipid central C. hipersecreţia duce la apariţia sindromului Cushing

56. Despre sindromul Cushing este FALSĂ afirmaţia:

A. se caracterizează prin obezitate B. se caracterizează prin hipertensiune C. se caracterizează prin diabet insipid

64


57. Hormonii sexosteroizi:

A. rolul lor se manifestă în special în cazul apariţiei şi dezvoltării caracterelor sexuale primare B. rolul lor se manifestă în special în cazul apariţiei şi dezvoltării caracterelor sexuale

secundare C. la fete stimulează dezvoltarea scheletului şi masei musculare

58. Despre hormonii sexosteroizi este FALSĂ afirmaţia:

A. la fete determină dezvoltarea glandei mamare B. la băieţi determină creşterea bărbii şi mustăţilor C. rolul lor este apariţia şi dezvoltarea caracterelor sexuale primare

59. Medulosuprarenala:

A. secretă norepinefrină B. anatomic şi funcţional este un ganglion parasimpatic C. acţiunea hormonilor medulosuprarenalei este identică cu stimularea sistemului nervos

parasimpatic. 60. Despre adrenalină este FALSĂ afirmaţia:

A. produce tahicardie B. produce bradicardie C. produce hipertensiune

61. Despre adrenalină şi noradrenalină este FALSĂ afirmaţia:

A. inhibă majoritatea secreţiilor B. stimulează majoritate secreţiilor C. contractă splina şi ficatul

62. Despre epinefrină şi norepinefrină este FALSĂ afirmaţia:

A. produc glicogenoliză B. produc hiperglicemie C: produc hipoglicemie

63. Catecolaminele:

A. sunt secretate de corticosuprarenală B. includ adrenalina şi norepinefrina C. inhibă sistemul reticulat activator

64. Despre tiroida este FALSĂ afirmaţia:

A. secretă triiodotironina B. secretă calcitonina C. secretă TSH

65


65. Despre tiroidă sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu EXCEPŢIA: A. calcitonina este secretată de celulele parafoliculare B. sinteza hormonilor tiroidieni şi eliberarea lor în sânge se face sub acţiunea STH C. sinteza hormonilor tiroidieni şi eliberarea lor în sânge se face sub acţiunea TSH

66. Hormonii tiroidieni se produc prin:

A. iodarea moleculelor de tireoglobulină B. iodarea moleculelor de tirozină C. iodarea moleculelor de coloid

67. Despre hormonii tiroidieni este adevărat:

A. au rol în creşterea şi diferenţierea celulară şi tisulară B. scad consumul de energie C. sunt hipoglicemianţi

68. Efectele hormonilor tiroidieni asupra aparatului respirator sunt:

A. creşterea forţei de contracţie cardiacă B. creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii C. stimulează dezvoltarea neuronală

69. Hipofuncţia tiroidiană determină următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. mixedem B. nanism hipofizar la copil C. senzaţie de frig

70. Hipofuncţia tiroidiană este caracterizată prin:

A. apariţia senzaţiei de cald B: metabolism bazal scăzut C. piele umedă şi caldă

71. Hiperfuncţia tiroidiană este caracterizată prin:

A. creşterea metabolismului bazal cu 80% B. creşterea metabolismului bazal cu peste 100% C. enoftalmie

72. Guşa endemică are caracteristic:

A. este vindecată prin administrarea de substanţe guşogene B. se însoţeşte de obicei de o hipofuncţie a glandei tiroide C. apare în regiunile bogate în iod

73. Calcitonina:

A. este secretată doar de tiroidă B. este secretată de tiroidă şi paratiroide C. este secretată de parotide

66


74. Despre calcitonină este adevărat, cu EXCEPŢIA:

A. este un hormon hipocalcemiant B. este un hormon hipercalcemiant C. este secretată de celulele parafoliculare „C”

75. Găsiţi afirmaţia GREŞITĂ referitoare la paratiroide:

A. sunt în număr de patru B. sunt pereche, situate pe faţa anterioară a lobilor tiroidieni C. secretă parathormonul şi calcitonina

76. Parathormonul are următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. este activ asupra cordului B. controlează secreţia de vitamină D3 C. este activ asupra aparatului digestiv

77. Despre secreţia de parathormon (PTH) sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. secreţia de PTH este inhibată de hipocalcemie B. efectele conjugate ala PTH sunt hipercalcemia şi hipofosfatemia C. hipersecreţia de PTH produce rarefierea oaselor

78. Pancreasul:

A. este doar glanda endocrină B. este doar glandă exocrină C. este glandă mixtă

79. Despre pancreasul endocrin este FALSĂ afirmaţia:

A. este implicat în controlul metabolismului intermediar al glucidelor B. celulele α secretă glucagon C. celulele α secretă insulină

80. Efectele metabolice ale insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat sunt:

A. scade glicogenogeneza B. creşte glicogenogeneza C. creşte gluconeogeneza

81. Efectele metabolice ale insulinei asupra metabolismului lipidic în ţesutul adipos sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. creşte sinteza enzimelor lipogenetice B. creşte sinteza de glicerol C. scade lipoliza

67


82. Efectele metabolice ale insulinei în muşchi sunt următoarele, cu EXCEPŢIA: A. scade transportul de glucoză B. creşte glicoliza şi sinteza de glicogen C. creşte sinteza proteică şi captarea aminoacizilor

83. Despre deficitul de insulină este FALSĂ afirmaţia:

A. determină glicozurie B. determină apariţia diabetul insipid C. determină poliurie, polifagie, polidipsie

84. Excesul de insulină determină:

A. hiperglicemie B. polifagie C. hipoglicemie

85. Efectele glucagonului sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. creşte forţa de contracţie miocardică B. scade gluconeogeneza C. scade secreţia gastrică

86. Despre epifiză este FALSĂ afirmaţia:

A. este situată între tuberculii cvadrigemeni superiori B. intră în componenţa epitalamusului C. intră în componenţa hipotalamusului

87. Despre melatonină este adevărat:

A. la întuneric, secreţia de melatonină creşte, accelerând funcţia gonadelor B. la întuneric, secreţia de melatonină creşte, frânând funcţia gonadelor C. la lumină, secreţia de melatonină creşte, frânând funcţia gonadelor

88. Timusul:

A. are localizare anterosternală B. are rol de glandă endocrină până la maturitate C. are atât rol de glandă endocrină cât şi de organ limfatic central

89. Despre timus este FALSĂ afirmaţia:

A. are doar rol de glandă endocrină B. la pubertate, involuează şi dispare complet C. este o glandă cu structură mixtă

90. Despre efectele extractelor de timus este FALSĂ afirmaţia:

A. stimulează mitozele B. stimulează mineralizarea osoasă C. frânează dezvoltarea gonadelor

68


91. Despre timus este FALSĂ afirmaţia:

A. are localizare retrosternală B. funcţiile timusului sunt blocate de hormonii steroizi C. funcţiile timusului sunt activate de hormonii steroizi

92. Despre timus este FALSĂ afirmaţia: A. hormonii steroizi determină involuţia timusului B. unitatea histologică a timusului este lobulul timic C. în organism are doar rol de organ limfatic

93. Efectele metabolice ale insulinei privind metabolismul proteic în ficat sunt:

A. creşte proteoliza B. scade proteoliza C. creşte lipoliza

94. Efectele metabolice ale insulinei privind metabolismul glucidic în ţesutul adipos sunt:

A. creşte sinteza de glicerol B. scade transportul de glucoză C. ambele răspunsuri de mai sus sunt false

95. Reglarea secreţiei tiroidei se face:

A. printr-un mecanism de feedback hipotalamo-tiroidian B. printr-un mecanism de feedback hipofizo-tiroidian C. printr-un mecanism de feedback hipotalamo-hipofizo-tiroidian

96. Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului intermediar sunt:

A. hipoglicemie pentru metabolismul glucidic B. hipocolesterolemie pentru metabolismul lipidic C. anabolism pentru metabolismul proteic

97. Alegeţi răspunsul corect.

A. declanşatorul secreţiei de calcitonină este hipercalcemia B. declanşatorul secreţiei de calcitonină este hipocalcemia C. rezultatul efectului calcitoninei este hipercalcemia

98. În caz de hipersecreţie de parathormon este FALSĂ afirmaţia:

A. are loc consolidarea oaselor B. calciul aflat în exces în sânge se depune în ţesuturi C. calciul aflat în exces în sânge formează calculi

99. În pancreasul exocrin se secretă:

A. glucagon în proporţie de 20% de către celulele β B. insulina în proporţie de 50 % de către celulele α C. insulină în proporţie de 60-70% de către celulele β

69


100. Glucagonul:

A. creşte forţa de contracţie musculară B. scade proteoliza C. scade lipoliza

70


RĂSPUNSURI

1. C (pag. 54) 51. B (pag. 56) 2. B (pag. 54) 52. C ( pag. 56) 3. C (pag. 54) 53. B (pag. 56) 4. B (pag. 54) 54. C (pag. 57) 5. C (pag. 54) 55. C (pag. 57) 6. B (pag. 54) 56. C (pag. 57) 7. A (pag. 54) 57. B (pag. 57) 8. A (pag. 54) 58. C (pag. 57) 9. A (pag. 54, 55) 59. A (pag. 57) 10. B (pag. 54) 60. B (pag. 57) 11. A (pag. 54) 61. B (pag. 57) 12. A (pag. 55) 62. C (pag. 57) 13. C (pag. 55) 63. B (pag. 57) 14. C (pag. 55) 64. C (pag. 58) 15. A (pag. 54) 65. B (pag. 58) 16. B (pag. 55) 66. B (pag. 58) 17. B (pag. 55) 67. A (pag. 58) 18. B (pag. 55) 68. B (pag. 58) 19. A (pag. 55) 69. B (pag. 58) 20. A (pag. 55) 70. B (pag. 58) 21. A (pag. 55) 71. B (pag. 58) 22. C (pag. 55) 72. B (pag. 58) 23. C (pag. 55) 73. B (pag. 58, 59) 24. B (pag. 55) 74. B (pag. 58, 59) 25. A (pag. 54, 55) 75. B (pag. 58) 26. B (pag. 54, 55) 76. A (pag. 59) 27. A (pag. 54, 55) 77. A (pag. 59) 28. B (pag. 54, 55) 78. C (pag. 59) 29. B (pag. 55) 79. C (pag. 59) 30. B (pag. 54, 55) 80. B (pag. 59) 31. A (pag. 55) 81. B (pag. 59) 32. A (pag. 55) 82. A (pag. 59) 33. C (pag. 55) 83. B (pag. 59, 60) 34. B (pag. 54,55) 84. C (pag. 60) 35. C (pag. 55) 85. B (pag. 60) 36. B (pag. 55) 86. C (pag. 60) 37. A (pag. 55) 87. B (pag. 60) 38. B (pag. 55) 88. C (pag. 60) 39. C (pag. 55, 56) 89. A (pag. 60) 40. A (pag. 55, 56) 90. A (pag. 60) 41. B (pag. 56) 91. C (pag. 60) 42. B (pag. 56) 92. C (pag. 60) 43. B (pag. 56) 93. B (pag. 59) 44. A (pag. 56, 57) 94. A (pag. 59) 45. C (pag. 56, 57) 95. C (pag. 58) 46. A (pag. 56) 96. B. (pag. 58) 47. A (pag. 56) 97. A (pag. 59) 48. A (pag. 56) 98. A (pag. 59) 49. C (pag. 56) 99. C (pag. 59) 50. B (pag. 56) 100.A (pag. 60)

71


6. MIŞCAREA Asistent universitar drd. Gabi-Valeriu Dincă La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Oasele de membrană se dezvoltă prin:

A. osificare desmală (endoconjunctivă); B. osificare encondrală; C. osificare mixtă;

2. Oasele de cartilaj se dezvoltă prin:

A. osificare desmală (endoconjunctivă); B. osificare encondrală; C. osificare mixtă;

3. Osificarea desmală (de membrană):

A. va forma femurul; B. va forma maxilarul; C. va asigura creşterea în grosime a oaselor lungi, pe seama periostului;

4. Osificarea desmală (de membrană) va forma următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. oasele bolţii cutiei craniene; B. maxilarul; C. mandibula;

5. Osificarea encondrală va forma următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. oasele scurte; B. clavicula; C. oasele bazei craniului;

6. Prin osificare encondrală se realizează creşterea în lungime a oaselor lungi, la nivelul:

A. cartilajului diafizo-epifizar; B. cartilajului metafizo-epifizar; C. cartilajului diafizo-metafizar;

72


7. Ordinea cronologică de apariţie a centrelor de osificare la nivelul oaselor lungi este:

A. întâi în diafiză, ulterior şi în epifize; B. întâi în epifize, ulterior şi în diafiză; C. depinde de respectivul os;

8. Centrele de osificare ale unui os lung se numesc:

A. puncte de osificare primitivă (primară); B. puncte de osificare cartilaginoasă; C. depinde de respectivul os;

9. Cartilajele de creştere ale oaselor lungi rămân cartilaginoase până:

A. la pubertate; B. în jurul vârstei de 18 de ani; C. în jurul vârstei de 20 de ani;

10. Sensul de creştere al osului lung (de proliferare a celulelor cartilaginoase ale cartilagiului de creştere) este:

A. dinspre proximal spre distal; B. dinspre epifize spre diafiză; C. dinspre diafiză spre epifize;

11. Creşterea în grosime a oaselor lungi este realizată de:

A. zona internă a periostului; B. zona externă a periostului; C. tot periostul;

12. Care dintre următoarele oase NU este os lung:

A. humerus; B. fibulă; C. stern;

13. Care dintre următoarele oase NU este os lat:

A. stern; B. oasele carpiene; C. coxal;

14. Care dintre următoarele oase NU este os scurt:

A. rotula; B. oasele tarsiene; C. oasele carpiene;

73


15. Care dintre următoarele oase este os lung: A. coastele; B. clavicula; C. fibula;

16. Neurocraniul adăposteşte:

A. cavitatea bucală; B. cavitatea nazală; C. talamusul;

17. Care dintre următoarele oase este os pereche al neurocraniului:

A. frontalul; B. etmoidul; C. temporalul;

18. Care dintre următoarele oase este os nepereche al neurocraniului:

A. temporalul; B. sfenoidul; C. parietalul;

19. Care dintre următoarele oase este os pereche al viscerocraniului:

A. temporalul; B. parietalul; C. palatinul;

20. Care dintre următoarele oase este os nepereche al viscerocraniului:

A. sfenoidul; B. palatinul; C. vomerul;

21. Bazinul osos este alcătuit din:

A. două oase; B. trei oase; C. un os;

22. Rolurile coloanei vertebrale sunt următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. executarea diferitelor mişcări ale capului; B. executarea diferitelor mişcări ale trunchiului; C. protejarea cutiei craniene;

23. Anterior, vertebra tip prezintă:

A. corpul vertebral; B. arcul vertebral; C. pediculii vertebrali;

74


24. Orificiile prin care ies nervii spinali sunt delimitate de:

A. corpul vertebral; B. arcul vertebral; C. pediculii vertebrali;

25. Între corpul vertebral, pediculii vertebrali şi arcul vertebral se află:

A. orificiul arterei vertebrale; B. orificiul vertebral; C. orificiul intervertebral;

26. Coccigele se articulează cu:

A. coxalul; B. coloana vertebrală; C. sacrul;

27. Coccigele rezultă din fuzionarea a:

A. 3 – 4 vertebre coccigiene; B. 4 – 5 vertebre coccigiene; C. 5 – 6 vertebre coccigiene;

28. Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt situate în următoarele planuri, CU EXCEPŢIA:

A. frontal; B. sagital; C. transversal;

29. Curburile coloanei vertebrale în plan frontal se numesc:

A. lordoze; B. scolioze; C. cifoze;

30. Lordozele sunt curburile coloanei vertebrale ce au concavitatea orientată:

A. posterior; B. anterior; C. lateral;

31. Cifozele sunt curburile coloanei vertebrale ce au concavitatea orientată:

A. posterior; B. anterior; C. lateral;

75


32. Scoliozele sunt curburile coloanei vertebrale ce au concavitatea orientată: A. posterior; B. anterior; C. lateral;

33. Care dintre următoarele regiuni ale coloanei vertebrale prezintă lordoză:

A. cervicală; B. toracală; C. sacrală;

34. Care dintre următoarele regiuni ale coloanei vertebrale prezintă lordoză:

A. cervicală şi toracală; B. toracală şi lombară; C. cervicală şi lombară;

35. Care dintre următoarele regiuni ale coloanei vertebrale prezintă cifoză:

A. cervicală; B. toracală; C. lombară;

36. Manubriul face parte din:

A. stern; B. coxal; C. etmoid;

37. Care dintre următoarele segmente ale sternului rămâne cartilaginos până la vârsta adultă:

A. manubriu; B. corp; C. apendicele xifoid;

38. Apendicele xifoid rămâne cartilaginos până în jurul vârstei de:

A. 20 de ani; B. 30 de ani; C. 40 de ani;

39. Cartilajul costal este situat:

A. între coastă şi stern; B. între coastă şi coloana vertebrală; C. între coaste;

40. Arcul osos costal se articulează cu:

A. sternul; B. coloana vertebrală; C. coasta supra- şi subiacentă;

76


41. Coastele adevărate sunt: A. coastele I – VII; B. coastele I – VIII; C. coastele I – X;

42. Prin intermediul cartilajului coastei VII, sternul se articulează cu:

A. o coastă; B. trei coaste; C. patru coaste;

43. Coastele lipsite de cartilaj costal se numesc:

A. coaste flotante; B. coaste adevărate; C. coaste false;

44. Prima vertebră cervicală se numeşte:

A. axis; B. atlas; C. coccige;

45. Cea de-a doua vertebră cervicală se numeşte:

A. axis; B. atlas; C. coccige;

46. În regiunea cervicală există:

A. 7 vertebre; B. 8 vertebre; C. 12 vertebre;

47. În regiunea toracală există:


48. În regiunea lombară există:


49. În regiunea sacrală există:

A. 5 vertebre; B. o vertebră; C. 12 vertebre;

77


50. Scheletul membrului superior cuprinde următoarele oase, CU EXCEPŢIA: A. centura scapulară; B. humerusul; C. tarsienele;

51. Centura scapulară leagă membrul superior de:

A. claviculă; B. coloana vertebrală; C. torace;

52. Centura scapulară cuprinde următoarele oase, CU EXCEPŢIA:

A. claviculă; B. humerus; C. omoplat;

53. Scheletul mâinii cuprinde:

A. 24 de oase; B. 26 de oase; C. 27 de oase;

54. Scheletul degetului mic cuprinde:

A. o falangă; B. două falange; C. trei falange;

55. Osul coxal provine din sudarea următoarelor oase, CU EXCEPŢIA:

A. ileon; B. ischion; C. pubis;

56. Tibia este:

A. osul coapsei aşezat medial; B. cel mai voluminos os al piciorului; C. niciuna din cele de mai sus;

57. Rotula este situată:

A. în tendonul muşchiului biceps; B. în tendonul muşchiului cvadriceps; C. în tendonul muşchiului triceps;

58. Scheletul piciorului cuprinde:

A. 24 de oase; B. 26 de oase; C. 27 de oase;

78


59. Articulaţia craniului cu coloana vertebrală realizează o pârghie de ordinul: A. I; B. II; C. III;

60. Articulaţia dintre oasele gambei şi picior realizează o pârghie de ordinul:

A. I; B. II; C. III;

61. Articulaţia dintre osul braţului şi cele ale antebraţului realizează o pârghie de ordinul:

A. I; B. II; C. III;

62. Oasele îndeplinesc următoarele roluri funcţionale, CU EXCEPŢIA:

A. sediu principal al organelor hematopoietice; B. antitoxic; C. în metabolismul vitaminelor , calciului, fosforului şi electroliţilor;

63. La adult, măduva hematogenă este situată în oasele:

A. lungi; B. late; C. scurte;

64. La adult, măduva osoasă din canalul central al diafizei oaselor lungi are rol:

A. hematopoietic; B. antitoxic; C. rezervă adipoasă;

65. Matricea organică a osului este alcătuită în proporţie de 90 – 95% din:

A. fibre de colagen; B. săruri minerale; C. reziduu uscat;

66. Osul conţine apă în proporţie de:

A. 1%; B. 5%; C. 20%;

67. Sinartrozele în care oasele care se articulează se interpune ţesut fibros se numesc:

A. sinostoze; B. sindesmoze; C. sincondroze;

79


68. Artrodiile sunt articulaţii:

A. fixe; B. semimobile; C. mobile;

69. Articulaţiile intervertebrale care se fac prin interpunerea discurilor intervertebrale sunt:

A. diartroze; B. amfiartroze; C. sinartroze;

70. Membrana conjunctivă de la exteriorul corpului muscular se numeşte:

A. perimisium; B. epimisium; C. fascia muşchiului;

71. Muşchiul coracobrahial face parte din muşchii:

A. umărului; B. braţului; C. antebraţului;

72. Muşchii anteriori ai antebraţului sunt:

A. extensori ai antebraţului; B. pronatori ai antebraţului; C. flexori ai antebraţului;

73. În loja posterioară a coapsei se găseşte muşchiul:

A. biceps femural; B. triceps femural; C. cvadriceps;

74. În planul superficial al lojei posterioare a gambei se găseşte muşchiul:

A. sural; B. solear; C. tibial posterior;

75. Proprietatea muşchiului de a se alungi pasiv sub acţiunea unei forţe exterioare se numeşte:

A. elasticitate; B. extensibilitate; C. excitabilitate;

80


76. Care dintre următoarele proprietăţi ale muşchiului se realizează pe seama structurii perimisiumului:

A. elasticitatea; B. extensibilitatea; C. excitabilitatea;

77. Tonusul muscular dispare:

A. în relaxare; B. în timpul somnului; C. după denervare;

78. Sarcomerul este cuprins între:

A. două membrane Z; B. două discuri întunecate (benzi A); C. două discuri clare (benzi I);

79. Când muşchiul striat este relaxat, banda I conţine:

A. doar actină; B. doar miozină; C. actină şi miozină;

80. Când muşchiul striat este relaxat, banda H luminoasă conţine:

A. doar actină; B. doar miozină; C. actină şi miozină;

81. Baza moleculară a contractilităţii musculare o constituie:

A. cuplajul excitaţie – contracţie; B. polarizarea electrică a membranei celulare; C. proteinele contractile;

82. Substratul anatomic al extensibilităţii musculare este reprezentat de următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. fibrele elastice din muşchi; B. fibrele conjunctive din muşchi; C. fibrele musculare din muşchi;

83. În contracţia musculară izometrică:

A. lungimea muşchiului rămâne neschimbată dar tensiunea creşte; B. lungimea muşchiului variază iar tensiunea rămâne constantă; C. variază şi lungimea şi tensiunea muşchiului;

81


84. În contracţia musculară izotonică:


85. În contracţia musculară auxotonică:


86. Contracţia musculară necesară susţinerii posturii corpului este de tip:

A. izometric; B. izotonic; C. auxotonic;

87. Majoritatea muşchilor scheletic se caracterizează prin contracţii musculare de tip:

A. izometric; B. izotonic; C. auxotonic;

88. Potenţialul de acţiune propagat în lungul fibrei musculare pornind de la placa motorie se deplasează cu o viteză de:

A. 10 m/s; B. 20 m/s; C. 30 m/s;

89. Prin sumarea potenţialelor de acţiune ale unei unităţi motorii se obţin:

A. contracţiile musculare; B. potenţialele de placă motorie; C. cuplările excitaţiei cu contracţia;

90. Într-un efort muscular intens, metabolismul muscular este anaerob în primele:

A. 20 – 30 s; B. 45 – 90 s; C. 70 – 90 s;

91. Secusa musculară:

A. are durată de 0,01 s; B. variază invers proporţional cu intensitatea stimulului aplicat; C. poate fi izometrică sau izotonică;

82


92. Cea mai lungă fază a secusei musculare este:

A. de relaxare; B. de contracţie; C. de latenţă;

93. Faza de latenţă a secusei musculare are o durată de:

A. 0,05 s; B. 0,04 s; C. 0,01 s;

94. Faza de contracţie a secusei musculare are o durată de:

A. 0,05 s; B. 0,04 s; C. 0,01 s;

95. Faza de relaxare a secusei musculare are o durată de: A. 0,05 s; B. 0,04 s; C. 0,01 s; 96. Pentru a obţine un tetanos incomplet, stimularea repetitivă a muşchiului se face cu o frecvenţă de:

A. 5 – 10 stimuli/secundă; B. 10 – 20 stimuli/secundă; C. 50 – 100 stimuli/secundă;

97. Pentru a obţine un tetanos complet, stimularea repetitivă a muşchiului se face cu o frecvenţă de:

A. 5 – 10 stimuli/secundă; B. 10 – 20 stimuli/secundă; C. 50 – 100 stimuli/secundă;

98. Contracţia musculară de tip tetanos caracterizează:

A. frisonul; B. sistola cardiacă; C. contracţiile musculare voluntare;

99. Reflexul miotatic determină o contracţie musculară de tip:

A. secusă; B. tetanos incomplet; C. tetanos complet;

83


100. În contracţia musculară, energia calorică reprezintă:

A. 30% din energia chimică cheltuită; B. 50% din energia chimică cheltuită; C. 70 % din energia chimică cheltuită;

84


RĂSPUNSURI

1. A (pag. 63) 51. C (pag. 65) 2. B (pag. 63) 52. B (pag. 65) 3. C (pag. 63) 53. C (pag. 65) 4. B (pag. 63) 54. C (pag. 65) 5. B (pag. 63) 55. A (pag. 65) 6. A (pag. 63) 56. C (pag. 65) 7. A (pag. 63) 57. B (pag. 65) 8. A (pag. 63) 58. B (pag. 65) 9. C (pag. 63) 59. A (pag. 66) 10. B (pag. 63) 60. B (pag. 66) 11. A (pag. 63) 61. C (pag. 66) 12. C (pag. 63) 62. C (pag. 66) 13. B (pag. 63) 63. B (pag. 66) 14. A (pag. 63) 64. C (pag. 66) 15. C (pag. 63) 65. A (pag. 66) 16. C (pag. 63, 26, 29, 74, 97) 66. C (pag. 66) 17. C (pag. 64) 67. B (pag. 67) 18. B (pag. 64) 68. C (pag. 67) 19. C (pag. 64) 69. B (pag. 67) 20. C (pag. 64) 70. C (pag. 68) 21. B (pag. 64) 71. B (pag. 68) 22. B (pag. 64) 72. C (pag. 69) 23. A (pag. 64) 73. A (pag. 69) 24. C (pag. 64) 74. B (pag. 69) 25. B (pag. 64) 75. B (pag. 70) 26. C (pag. 64) 76. A (pag. 70) 27. B (pag. 64) 77. C (pag. 70) 28. C (pag. 65) 78. A (pag. 70) 29. B (pag. 65) 79. A (pag. 70) 30. A (pag. 65) 80. B (pag. 70) 31. B (pag. 65) 81. C (pag. 70) 32. C (pag. 65) 82. C (pag. 70) 33. A (pag. 65) 83. A (pag. 70, 71) 34. C (pag. 65) 84. B (pag. 70, 71) 35. B (pag. 65) 85. C (pag. 70, 71) 36. A (pag. 65) 86. A (pag. 70, 71) 37. C (pag. 65) 87. B (pag. 70, 71) 38. C (pag. 65) 88. C (pag. 71) 39. A (pag. 65) 89. B (pag. 71) 40. B (pag. 65) 90. B (pag. 71) 41. A (pag. 65) 91. C (pag. 71) 42. C (pag. 65) 92. A (pag. 71) 43. A (pag. 65) 93. C (pag. 71) 44. B (pag. 65) 94. B (pag. 71) 45. A (pag. 65) 95. A (pag. 71) 46. A (pag. 65) 96. B (pag. 71) 47. C (pag. 65) 97. C (pag. 71) 48. B (pag. 65) 98. C (pag. 71) 49. A (pag. 65) 99. A (pag. 71) 50. C (pag. 65) 100. C (pag. 71)

85


7. DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA Dr. Simona Gabriela Vlaic, şef de lucrări drd. Tudor Hârşovescu La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Despre sistemul digestiv este falsă următoarea afirmaţie:

A. se întinde între cavitatea bucală şi canalul anal B. este alcătuit din tubul digestiv şi glande anexe C. se întinde între cavitatea bucală şi rect

2. Nu aparţine cavităţii bucale:

A. palatul dur, palatul moale B. frenul lingual, frenul buzei superioare C. nazofaringele

3. În componenţa tubului digestiv intră:

A. ficatul B. stomacul C. pancreasul

4. Din tubul digestiv fac parte următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. jejun B. ficat C. stomac

5. Despre stomac este FALSĂ afirmaţia:

A. orificiul de legătură cu esofagul este pilorul B. stratul intern este reprezentat de mucoasă C. are o curbura mare

6. Despre stomac este FALSĂ afirmaţia:

A. are o curbura mică B. fundul stomacului este situat în partea inferioară C. are trei straturi musculare

86


7. Despre structura stomacului este adevărată următoarea afirmaţie: A. cel mai profund strat se numeşte adventice B. cel mai superficial strat muscular este cel circular C. Cel mai profund strat muscular este cel oblic

8. Despre structura stomacului este adevărată afirmaţia:

A. mucoasa este cel mai superficial strat B. mucoasa prezintă plici C. mucoasa este netedă

9. În structura stomacului intră:

A. mucoasa cu glandele gastrice B. muşchiul longitudinal situat superficial C. mezenterul situat la exterior

10. Despre intestinul subţire este adevărată afirmaţia:

A. comunică cu stomacul prin orificiul cardia B. porţiunea de intestin care face legătura cu stomacul se numeşte jejun C. este alcătuit din trei porţiuni

11. Despre intestinul subţire este adevărat:

A. cuprinde în mucoasa duodenului glande oxintice B. cuprinde în mucoasa duodenului glande Brunner C. cuprinde în mucoasa duodenului glande pilorice

12. Despre intestinul subţire este FALSĂ afirmaţia: A. prima porţiune se numeşte duoden B. porţiunea care se continuă cu intestinul gros se numeşte jejun C. ileonul este partea terminală a intestinului subţire

13. Intestinul subţire:

A. este învelit de adventice B. este învelit de mezenter C. este învelit de amândouă

14. Despre duoden este FALSĂ afirmaţia:

A. se întinde între orificiul piloric şi flexura duodeno-jejunală B. se întinde între orificiul piloric si flexura colică stângă C. este situat între stomac si jejun

15. Intestinul gros:

A. continuă jejunul B. continuă duodenul C. continuă ileonul

87


16. Despre intestinul gros este adevărată afirmaţia: A. este împărţit în cec, colon, rect B. este împărţit în colon ascendent, colon transvers, colon descendent şi rect C. este împărţit în cec,apendice vermiform, colon, canal anal

17. Intestinul gros:

A. continuă jejunul B. se termină cu colonul sigmoid C. prezintă tenii şi haustre

18. Despre prima porţiune de intestin gros putem afirma:

A. se află în partea stângă a cavităţii abdominale B. se numeşte cec C. se numeşte sigmoid

19. Despre intestinul gros putem afirma:

A. partea de colon situat în dreapta cavităţii abdominale se numeşte colon ascendent B. prezintă trei flexuri C. se termină prin sigmoid

20. Despre colon este FALSĂ afirmaţia:

A. prezintă fibre musculare oblice B. prezintă apendice epiploice C. prezintă tenii şi haustre

21. Originea teniilor musculare se află:

A. la nivelul sigmoidului B. la nivelul deschiderii apendicelui în cec C. la nivelul colonului transvers

22. Glande anexe ale tubului digestiv sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. pancreasul endocrin B. glandele paratiroide C. glandele parotide

23. Dintre glandele anexe ale tubului digestiv nu face parte:

A. stomacul B. pancreasul exocrin C. ficatul

24. Despre glanda parotidă este adevărată afirmaţia:

A. este glanda nepereche B. este glandă endocrină C. este glandă exocrină

88


25. Glanda parotidă:

A. este o glandă anexă a faringelui B. este o glandă salivară care îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală C. face parte din tubul digestiv

26. Rolurile masticaţiei:

A. fragmentarea alimentelor B. scăderea suprafeţei de contact dintre alimente şi enzimele digestive C. inhibă secreţia gastrică

27. Rolurile masticaţiei sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. formarea bolului alimentar B: formarea chimului alimentar C. iniţierea secreţiei gastrice

28. Masticaţia:

A. este un act reflex voluntar B. este un act reflex involuntar C. este un act reflex voluntar care se poate desfăşura şi sub control involuntar

29. Digestia bucală:

A. constă doar din masticaţie B. constă doar din timpul bucal al deglutiţiei C. constă din masticaţie şi din timpul bucal al deglutiţiei

30. Activitatea secretorie a cavităţii bucale se datorează:

A. glandelor oxintice B. glandelor parotide C. glandelor Brunner

31. Saliva conţine:

A. 99,5% apă B. 99% apă C. 0,55% reziduu uscat

32. Electroliţii pe care îi întâlnim în salivă în concentraţie mai mică decât în plasma sangvină sunt următorii, cu EXCEPŢIA:

A. Cl-

B. Mg2+

C. K+

89


33. Alegeţi răspunsul corect referitor la una dintre funcţiile salivei:

A. rol bactericid prin amilază B. rol bactericid prin lizozim C. rol bactericid prin lipază

34. Saliva conţine:

A. 99 % apă B. amilază care hidrolizează amidonul preparat până la stadiul de maltoză C. amilaza care hidrolizează amidonul şi celuloza

35. Funcţiile salivei sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. protecţia mucoasei bucale B. concentrarea bilei care poate care ar regurgita în cavitatea bucală C. menţinerea echilibrului hidroelectrolitic

36. Despre deglutiţie este FALSĂ afirmaţia:

A. asigura transportul bolului alimentar din cavitatea bucală în stomac B. este un act reflex care se desfăşoară în doi timpi C. aparţine digestiei bucale

37. Parcursul bolul alimentar în timpul deglutiţiei include următoarele formaţiuni anatomice, cu EXCEPŢIA:

A. cavitate bucală B. cardia C. laringe

38. Orificiul de comunicare între intestinul subţire şi intestinul gros este:

A. pilorul B. sfincterul Oddi C. valva ileocecală

39. Din timpii deglutiţiei NU face parte următorul:

A. timpul bucal (involuntar) B. timpul faringian C. timpul esofagian

40. Despre timpul bucal al deglutiţiei este adevărată afirmaţia:

A. este un timp involuntar B. este un timp voluntar C. procesul deglutiţiei este automat

90


41.Timpul faringian al deglutiţiei: A. durează 2-4 secunde B. poate fi oprit în mod obişnuit C. are drept rezultat pătrunderea alimentelor în esofag

42. Despre timpul faringian al deglutiţiei este FALSĂ afirmaţia:

A. este aproape în întregime act automat B. centrul deglutiţiei inhibă specific centrul respirator bulbar pe durata deglutiţiei C. centrul deglutiţiei inhibă nespecific centrul respirator bulbar pe durata deglutiţiei

43. În timpul esofagian al deglutiţiei:

A. alimentele sunt împinse din laringe în stomac B. apare o undă de relaxare, transmisă de neuronii mienterici inhibitori, ce precede contracţia C. esofagul prezintă un peristaltism exclusiv secundar

44. În timpul esofagian al deglutiţiei, peristaltismul este asigurat de:

A. centrul deglutiţiei B. sistemul nervos enteric C. nervii vagi

45. În timpul esofagian al deglutiţiei:

A. esofagul prezintă un peristaltism exclusiv primar B. esofagul prezintă un peristaltism exclusiv secundar C: esofagul prezintă un peristaltism primar şi un peristaltism secundar

46. Prin masticaţie se asigură următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. formarea bolului alimentar B. digestia grăsimilor C. fragmentarea alimentelor

47. Despre peristaltismul secundar al timpului esofagian al deglutiţiei este FALSĂ afirmaţia:

A. este coordonat de centrul deglutiţiei B. este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului C. are drept cauză prezenţa alimentelor în esofag

48. În cadrul digestiei gastrice întâlnim următoarele activităţi motorii, cu EXCEPŢIA:

A. transformarea bolului alimentar în bol intestinal B. peristaltismul C. retropulsia

49. Chimul gastric:

A. este rezultatul strict al activităţii motorii ale stomacului asupra bolului alimentar B. este rezultatul strict al activităţii secretorii ale stomacului asupra bolului alimentar C. este rezultatul activităţii motorii şi secretorii ale stomacului asupra bolului alimentar

91


50. Forţa contracţiilor gastrice este controlată de următoarele substanţe, cu EXCEPŢIA: A. acetilcolină B. tripsină C. gastrină

51. Contracţiile peristaltice la nivelul stomacului:

A. sunt iniţiate la graniţa dintre fundul şi corpul gastric B. se deplasează proximal C. determină propulsia alimentelor către cardia

52. Retropulsia în cadrul digestiei gastrice:

A. este controlată de acetilcolină B. cuprinde doar mişcări de avans către pilor ale chimului gastric C. cuprinde mişcări de du-te - vino ale chimului gastric

53. Secreţia gastrică:

A. este produsă zilnic în cantitate de aproximativ 3 l B. are pH-ul de 3 C. este incoloră, cu pH-ul cuprins între 1 şi 2,5

54. Despre celulele secretorii gastrice este adevărată afirmaţia:

A. există trei tipuri de glande gastrice care conţin celule secretorii gastrice B. glandele gastrice sunt situate în mucoasa gastrică C. glandele gastrice sunt situate în submucoasa gastrică

55. Despre glandele oxintice este FALSĂ afirmaţia:

A. sunt situate la nivelul fundului şi corpului gastric B. secretă HCl, pepsinogen, mucus C. secretă factor intrinsec, necesar pentru absorbţia intestinală a vitaminei B6

56. Despre glandele pilorice este FALSĂ afirmaţia:

A. conţin celule C care eliberează gastrină B. conţin celule mucoase care secretă mucus C. sunt localizate în regiunea antrală şi pilorică

57. Despre secreţia de HCl la nivel gastric este FALSĂ afirmaţia:

A. este stimulată de somatostatină B. este inhibată de somatostatină C. este stimulată de acetilcolină, secretină, gastrină

58. Despre pepsină sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu EXCEPŢIA:

A. scindează proteinele în aminoacizi B. este activă la un pH optim de 1,8-3,5 C. pepsina scindează lipidele în aminoacizi

92


59. Dintre substanţele organice ale secreţiile gastrice fac parte următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. pepsina, gelatinaza B. Fe3+ , HCl C. lipaza

60. Labfermentul:

A. este secretat numai la sugar B. este secretat numai la adult C. transformă cazeinogenul în cazeinat de calciu, solubil

61. Labfermentul:

A. este o enzimă pancreatică B. are rolul de a dilua laptele C. are rolul de a coagula laptele

62. Sucul gastric are acţiune asupra:

A. proteinelor B. lipidelor neemulsionate C. celulozei

63. La nivelul intestinului subţire, chimul:

A. se deplasează în direcţie pilorică B. se deplasează cu o viteză de 1,5-3 cm/secundă C. are nevoie de 3-5 ore pentru a trece de la pilor la valva ileocecală

64. La nivelul intestinului subţire apa:

A. se absoarbe activ B. se absoarbe ca urmare a gradientului osmotic creat prin absorbţia electroliţilor şi a

substanţelor nutritive C. nu se absoarbe

65. Secreţia exocrină pancreatică:

A. este reprezentată de electroliţi şi enzime B. este reprezentată de glucagon C. este produsă zilnic în cantitate de 1500-2500 ml

66. Enzimele pancreatice sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. fosfolipaza B. pepsina C. colesterol-lipaza

93


67. Bila:

A. este formată de către hepatocite şi celule ductale B. conţine enzime C. conţine doar săruri biliare şi electroliţi

68. Despre sărurile biliare este FALSĂ afirmaţia:

A. sunt secretate pasiv în canaliculele biliare B. nu sunt liposolubile C. se reabsorb activ la nivelul ileonului

69. Despre sărurile biliare este FALSĂ afirmaţia:

A. au rolul de a stimula motilitatea intestinală B. au rol bacteriostatic C. ajută absorbţia glucidelor

70. Chimotripsinogenul este transformat în forma activă de către:

A. tripsină B. pepsină C. gastrină

71. În circuitul enterohepatic, sărurile biliare străbat prin următoarele formaţiuni anatomice, cu EXCEPŢIA:

A. venă portă, ficat, B. canal coledoc, intestin subţire C. intestin gros

72. Evacuarea bilei este consecinţa:

A. contracţiei musculaturii veziculare B. contracţiei sfincterului lui Oddi C. secreţiei de tripsină

73. Secreţia biliară este stimulată de:

A. insulină B. colecistokinină C. somatostatină

74. Mucusul din intestinul subţire:

A. este secretat doar de glandele Brunner B. este secretat doar de celulele situate în criptele Lieberkuhn C. este secretat de ambele de mai sus

94


75. Enzimele din secreţiile intestinului subţire: A. sunt amilaze şi lipaze B. nu sunt secretate în lumenul intestinal C. sunt secretate în lumenul intestinal

76. Enzimele secretate de intestinul subţire sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. maltoza B. izomaltaza C. lactaza

77. pH-ul optim pentru acţiunea pepsinei este:

A. 1 - 1,25 B. 1,5 - 2,5 C. 1,8 - 3,5

78. Despre amilaza salivară este FALSĂ afirmaţia:

A. este activată de pH-ul gastric scăzut B. se mai numeşte ptialină C. este inactivată de pH-ul gastric scăzut

79. Despre aportul normal de glucide este FALSĂ afirmaţia:

A. este de 250 – 800g/zi B. reprezintă 50 – 60% din dietă C. este de 500 – 1000 g/zi

80. Dintre dizaharide fac parte:

A. lactoza, zaharoza B. lactaza, zaharaza C. maltaza

81. Dintre monozaharide fac parte:

A. lactoza B. lactaza C. galactoza

82. Ptialina:

A. descompune amidonul preparat în celuloză B. descompune amidonul nepreparat în maltoză C. descompune amidonul preparat în maltoză

83. Lipaza gastrică:

A. acţionează asupra lipidelor neemulsionate B. descompune lipidele emulsionate în acizi graşi şi glicerol C. acţionează asupra gelatinei

95


84. Despre gelatinază este FALSĂ afirmaţia:

A. este o enzimă specifică stomacului B. este o substanţă organică C. descompune gelatina în gelatină nehidrolizată

85. Peptidazele nu acţionează asupra: A. lipidelor B. dipeptidelor C. tripeptidelor

86. Dieta proteică zilnică trebuie sa fie:

A. 0,5-1g/kg corp B. 0,5-0,7 g/kg corp C. 0,3 – 0,7 g/kg corp

87. Care dintre următoarele afirmaţie este FALSĂ:

A. monozaharidele trec în circulaţia limfatică B. aminoacizii ajung la ficat prin vena portă C. lipidele trec în circulaţia limfatică

88. Despre lipide sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. aportul zilnic normal este cuprins între 25 şi 160 g B. se absorb din tractul gastrointestinal prin difuziune activă C. trebuie emulsionate de către sărurile biliare şi lecitină

89. Care dintre următoarele afirmaţie este FALSĂ:

A. apa se absoarbe pasiv în intestinul subţire B. absorbţia sodiului se face printr-un proces activ C. clorul urmează activ sodiul

90. Care dintre următoarele vitamine stimulează absorbţia fierului?

A. vitamina B12 B. vitamina C C. factorul intrinsec

91. Calciul se absoarbe din intestin:

A. activat de vitamina D B. datorită vitaminei E C. datorită vitaminei A

92. Următoarele vitamine fac parte din structura miceliilor absorbabile, cu EXCEPŢIA:

A. C B. E C. A

96


93. Care din următoarele vitamine NU sunt liposolubile:

A. D, K B. E, A C. B1, C

94. Despre absorbţia fierului sunt adevărate afirmaţiile următoare, cu EXCEPŢIA:

A. se absoarbe în jejun şi ileon B. Fe 3+ se absoarbe mai uşor decât Fe2+

C. absorbţia fierului este stimulată de vitamina C 95. Despre chilomicroni este FALSĂ afirmaţia:

A. trec în circulaţia arterială B. conţin fosfolipide C. sunt micelii complexe

96. Despre pigmenţii biliari este FALSĂ afirmaţia:

A. se numesc bilirubină şi biliverdină B. sunt metaboliţi ai hemoglobinei C. conferă bilei culoarea verde

97. Vitaminele hidrosolubile:

A. se absorb în intestinul subţire distal B. se absorb în intestinul subţire proximal C. se absorb prin sistem de transport pasiv Na-dependent

98. În colon se secretă:

A. K+ B. Na+

C. Cl- 99. Care este răspunsul corect:

A. colonul secretă sodiu si clor B. colonul excretă potasiu C. colonul nu poate absorbi mai mult de 2-3l de apă / zi

100. Dieta zilnică normală trebuie să conţină:

A. 250-800 glucide g/zi B. 0,5-0,7 g lipide/kg corp C. 25-160 proteine g/zi

97


RĂSPUNSURI

1. C (pag. 74, 75) 51. A (pag. 77) 2. C (pag. 74) 52. C (pag. 77) 3. B (pag. 74) 53. C (pag. 77) 4. B (pag. 74) 54. B (pag. 77) 5. A (pag. 74) 55. C (pag. 77) 6. B (pag. 74) 56. A (pag. 77) 7. C (pag. 74) 57. A (pag. 77) 8. B (pag. 74) 58. C (pag. 77) 9. A (pag. 74, 77) 59. B (pag. 77) 10. C (pag. 74) 60. A (pag. 77) 11. B (pag. 74) 61. C (pag. 77) 12. B (pag. 74) 62. A (pag. 80) 13. B (pag. 74) 63. C (pag. 78) 14. B (pag. 74) 64. B (pag. 81) 15. C (pag. 74) 65. A (pag. 78) 16. A (pag. 75) 66. B (pag. 78) 17. C (pag. 74) 67. A (pag. 78) 18. B (pag. 75) 68. A (pag. 78) 19. A (pag. 74) 69. C (pag. 78) 20. A (pag. 74) 70. A (pag. 78) 21. B (pag. 74) 71. C (pag. 78) 22. B (pag. 75) 72. A (pag. 78) 23. A (pag. 75) 73. B (pag. 79) 24. C (pag. 75) 74. C (pag. 79) 25. B (pag. 75) 75. B (pag. 79) 26. A (pag. 75) 76. A (pag. 79) 27. B (pag. 75) 77. C (pag. 77) 28. B (pag. 75) 78. A (pag. 75) 29. C (pag. 75) 79. C (pag. 80) 30. B (pag. 75) 80. A (pag. 80) 31. A (pag. 75) 81. C (pag. 80) 32. C (pag. 75) 82. C (pag. 80) 33. B (pag. 75) 83. B (pag. 80) 34. B (pag. 75) 84. C (pag.77, 80) 35. B (pag. 75) 85. A (pag. 80) 36. B (pag. 75) 86. B (pag. 81) 37. C (pag. 75) 87. A (pag. 81) 38. C (pag. 74) 88. B (pag. 81) 39. A (pag. 76) 89. C (pag. 81) 40. B (pag. 76) 90. B (pag. 81) 41. C (pag. 76) 91. A (pag. 81) 42. C (pag. 76) 92. A (pag. 81) 43. B (pag. 76) 93. C (pag. 81) 44. B (pag. 76) 94. B (pag. 81) 45. C (pag. 76) 95. A (pag. 81) 46. B (pag. 75) 96. C (pag.78) 47. A (pag. 76) 97. B (pag. 81) 48. A (pag. 77) 98. A (pag. 82) 49. C (pag. 77) 99. C (pag. 82) 50. B (pag. 77) 100. A (pag. 80, 81)

98


8. CIRCULAŢIA Dr. Iuliana Gherasim La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Următoarele afirmaţii despre splină sunt corecte:

A. este un organ de depozit sangvin (100 ml de sânge) B. nu aparţine sistemului circulator C. ocupă loja splenică, la stânga lojei gastrice

2. Următoarele afirmaţii despre splină sunt corecte:

A. este un organ de depozit sangvin (200-300 ml de sânge) B. are o masă de 210-300 g C. ocupă loja gastrică

3. Între debitul circulant (D), presiunea sângelui (P) şi rezistenţa la curgere (R) există următoarea relaţie matematică:

A. P=D/R B. P= R/D C. D=P/R

4. Circulaţia mare:

A. transportă sângele oxigenat în atriul drept B. transportă spre plămân sânge cu CO2 C. transportă sângele cu O2 şi substanţe nutritive spre ţesuturi şi organe

5. Circulaţia mică:

A. transportă spre plămân sânge cu CO2 B. începe în ventriculul stâng C. transportă sângele cu O2 dinspre organe

99


6. Vena cavă superioară colectează sângele de la: A. ficat B. diafragm C. viscerele pelvine

7. Vena cavă inferioara NU colectează sângele de la:

A. rinichi B. diafragm C. viscere pelvine

8. Care din următoarele vene nu fac parte din marea circulaţie?

A .venele pulmonare B. vena mezenterică inferioară C. vena cavă superioară

9. Plasma sangvină conţine următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. 1% substanţe anorganice B. fibrină C. reziduu uscat 10 %

10. Plasma sangvină conţine:

A. 1% substanţe organice B. reziduu uscat 1% C. apă 90%

11. Următoarele afirmaţii despre plasmă sangvină sunt adevărate:

A. reprezintă 55% din volumul sangvin B. conţine 9% apă C. conţine 90% substanţe organice

12. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară cu:

A. 0,4 s B. 0,7 s C. 0,1 s

13. La examenul microscopic al sângelui NU se observă:

A. aglutinine B. eritrocite C. plachete sanguine

14. Următoarele afirmaţii despre hematii sunt corecte cu EXCEPŢIA:

A. sunt celule ce prezintă nucleu B. au rol în transportul O2 C. au rol în menţinerea echilibrului acido-bazic

100


15. Vena cavă superioară colectează sângele de la: A. membrele inferioare B. viscerele pelvine C. cap

16. Din circulaţia mică fac parte:

A. arterele coronare B. venele renale C. arterele pulmonare

17. Apărarea imună nespecifică:

A. este dobândită B. nu este prezentă la toţi oamenii C. este o apărare primitivă

18. Următoarele afirmaţii despre apărarea imună nespecifică sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

A. este prezentă la toţi oamenii B. este o apărare cu eficacitate crescută C. este o apărare primitivă

19. Apărarea specifică este:

A. dobândită B. înnăscută C. o apărare primitivă

20. Canalul toracic:

A. are o lungime de 2.5-3 cm B. se formează în torace C. se deschide la confluenţa venei jugulare interne din stânga cu vena subclaviculară stângă

21. Plachetele sangvine sunt:

A. elemente figurate necelulare ale sângelui B. au rol în menţinerea echilibrului acido-bazic C. elemente figurate ale sângelui cu rol apărarea organismului

22. Mediul intern al organismului este constituit din:

A. sânge B. lichid interstiţial C. toate răspunsurile de mai sus

23. Sângele:

A. reprezintă 12 % din masa corporală B. este fluidul care circulă în interiorul arborelui cardiovascular C. reprezintă 10 % din masa corporală

101


24. Următoarele afirmații sunt corecte despre sânge, cu EXCEPŢIA: A. este fluidul care circulă în interiorul arborelui cardiovascular B. este alcătuit din plasmă şi elemente figurate C. reprezintă 12 % din masa corporală

25. Următoarele afirmații sunt corecte, cu EXCEPŢIA:

A. frecvența cardiacă normală este de 70-75 bătăi/minut B. debitul cardiac de repaus este de aproximativ 5 litri/minut C. ciclul cardiac este alcătuit doar din sistolă

26. Următoarele afirmații sunt corecte cu EXCEPŢIA:

A. sistola atrială o precede pe cea ventriculară cu 0,30 secunde B. ciclul cardiac este format din sistolă şi diastolă C. frecvența cardiacă normală este de 70-75 bătăi/minut

27. Următoarele afirmații sunt false, cu EXCEPŢIA:

A. sistola atrială o precede pe cea ventriculară cu 0.30 secunde B. volumul bătaie al fiecărui ventricul este, în medie, 50 ml C. volumul bătaie al fiecărui ventricul este, în medie, 70 ml

28.Următoarele afirmații sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

A. sistola atrială o precede pe cea ventriculară cu 0.10 secunde B. ciclul cardiac este format din sistolă şi diastolă C. volumul bătaie al fiecărui ventricul este, în medie, 50 ml

29. Elasticitatea vasculară:

A. este maximă la nivel capilar B. scade odată cu vârsta C. permite curgerea sacadată a sângelui

30. Vena cavă inferioară colectează sângele de la următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. membre superioare B. ficat C. rinichi

31. Pentru sistola ventriculară sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. are o fază de contracţie izovolumetrică B. are o fază de ejecţie C. are loc în paralel cu sistola atrială

32. Zgomotul I cardiac prezintă următoarele caracteristici, cu excepția:

A. este produs de închiderea valvelor atrio-ventriculare B. este mai intens şi de tonalitate joasă C. este diastolic

102


33 Zgomotul I cardiac: A. este sistolic B. este mai acut C. este produs la începutul diastolei ventriculare

34. Zgomotul II cardiac are următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. este produs la începutul diastolei ventriculare B. este sistolic C. este produs de închiderea valvelor semilunare

35. Despre zgomotele cardiace se pot afirma următoarele:

A. se observă pe electrocardiogramă B. nu pot fi înregistrate grafic C. pot fi înregistrate grafic rezultând o fonocardiogramă


A. pereții vaselor limfatice au o structură complet diferită de cea a venelor B. pe traseul vaselor limfatice se găsesc ganglionii limfatici C. capilarele limfatice sunt foarte răspândite

37. Despre ganglionii limfatici se poate afirma că:

A. au rol in circulația limfei B. au rol de barieră în răspândirea infecțiilor C. toate răspunsurile de mai sus

38. Despre splină se poate afirma că:

A. este un organ abdominal, pereche B. intervine în metabolismul fierului C. aparţine tubului digestiv

39. Următoarele afirmații despre sistola ventriculară sunt corecte, cu EXCEPŢIA:

A. are loc în paralel cu sistola atrială B. este precedată de sistola atrială cu 0,10 s C. are o fază de contracţie izovolumetrică

40. Debitul cardiac creşte în următoarele situații, cu EXCEPŢIA:

A. febră B. sarcină C. repaus

41. Despre nodulul sinoatrial se poate afirma că:

A. frecvenţa descărcărilor este de 70-80/minut B. imprimă ritmul nodal C. ritmul său nu poate fi modificat de factori externi

103


42. Următoarele afirmații despre nodulul sinoatrial sunt corecte, cu EXCEPŢIA: A. frecvenţa descărcărilor este de 70-80/minut B. imprimă ritmul sinusal C. imprimă ritmul idioventricular

43. Următoarele afirmații despre nodulul atrioventricular sunt false, cu EXCEPŢIA:

A. frecvenţa descărcărilor este de 70-80/minut B. imprimă ritmul sinusal C. frecvenţa descărcărilor este de 40 de potențiale de acțiune/minut

44. Găsiți răspunsul greșit privind valvele aortice:

A. permit expulzia sângelui în artera pulmonară B. se închid în diastolă C. se deschid în timpul sistolei

45. Valvele aortice:

A. permit expulzia sângelui din ventriculul drept B. se deschid în diastolă C. se deschid în timpul sistolei

46. Fasciculul Hiss:

A. imprimă ritmul idio-ventricular B. imprimă ritmul joncţional C. frecvenţa de descărcare este de 70-80 impulsuri /minut

47. Fasciculul Hiss:

A. imprimă ritmul sinusal B. imprimă ritmul joncţional C. frecvenţa de descărcare este de 25 impulsuri /minut

48. Conductibilitatea cardiacă:

A. reprezintă proprietatea miocardului de a propaga excitaţia la toate fibrele sale B. reprezintă proprietatea inimii de a se autostimula C. este de 10 ori mai mică prin fasciculul Hiss decât prin miocardul atrial

49. Următoarele afirmații despre conductibilitatea cardiacă sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

A. reprezintă proprietatea miocardului de a propaga excitaţia la toate fibrele sale B. reprezintă proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale C. este de 10 ori mai mare prin reţeaua Purkinje decât prin miocardul ventricular

50. Automatismul poate fi generat in mai mulți centri cu EXCEPŢIA:

A. septului interartrial B. rețelei Purkinje C. fasciculului Hiss

104


51. Automatismul cardiac: A. reprezintă proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale B. reprezintă proprietatea inimii de a se autostimula C. în mod normal în inimă există cinci centri de automatism cardiac

52. Sfigmograma:

A. oferă informații despre artere B. permite evaluarea pulsului din vene C. asigură înregistrarea zgomotelor inimii

53. Sfigmograma:

A. reprezintă expansiunea sistolică a peretelui toracic: B. oferă informații despre modul de golire al ventriculului stâng C. reprezintă înregistrarea grafică a biocurenților de depolarizare miocardică

54. Presiunea arterială:

A. este maximă în timpul sistolei ventriculare stângi: B. scade pe măsură ce debitul cardiac creşte C. variază invers proporțional cu rezistența periferică

55. Presiunea arterială:

A. scade pe măsură ce debitul cardiac creşte B. variază invers proporțional cu debitul cardiac C. este maximă în timpul sistolei ventriculare stângi

56. Cea mai mare valoare a vitezei sângelui se înregistrează în:

A. aortă B. arterele medii C. vena cavă inferioară

57. Viteza sângelui:

A. în capilare este mai redusă de o mie de ori decât în aortă B. creşte pe măsură ce ne îndepărtăm de inimă C. în aortă este de 50 mm/s

58. Artera mezenterică inferioară nu vascularizează:

A. partea superioară a rectului B. jejuno-ileonul C. partea stângă a colonului transvers

59. Artera mezenterică inferioară vascularizează:

A colonul descendent B. partea superioară a rectului C. toate răspunsurile de mai sus.

105


60. Artera mezenterică superioară NU vascularizează: A. partea dreaptă a colonului transvers B. partea superioară a rectului C colonul ascendent

61. Artera mezenterică superioară NU vascularizează:

A. partea dreaptă a colonului transvers B. sigmoidul C. cecul

62. Rolurile splinei includ următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. intervine in metabolismul fierului B. distruge hematiile bătrâne C. intervine în metabolismul lipidic


A. limfa nu face parte din mediul intern al organismului B. vasele limfatice se formează din confluența capilarelor limfatice C. pe traseul vaselor limfatice se găsesc ganglionii limfatici

64. Următoarele afirmații despre ganglionii limfatici sunt corecte, cu EXCEPŢIA:

A. se găsesc pe traseul vaselor limfatice B. produc limfocite şi monocite C. nu au rol de barieră în răspândirea infecțiilor

65. Rolurile splinei includ următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. produce limfocite B. distruge hematiile tinere C. distruge hematiile bătrâne

66. În splină se depozitează un volum de sânge de circa:

A. 500-800 ml B. 200-300 ml C. 800-1000 ml

67. Valvele semilunare:

A. se deschid în sistolă B. permit expulzia sângelui în ventriculi C asigură umplerea atrială

68. Hematocritul reprezintă:

A. volumul sangvin mediu B. hemoglobina medie C. niciuna dintre cele de mai sus

106


69. Ritmul joncțional: A. este generat de nodul atrioventricular B. conduce inima în cazul întreruperii conducerii atrioventriculare C. este produs de fasciculul Hiss

70. La nivelul venei cave superioare ajunge sângele de la nivelul, cu EXCEPŢIA:

A. membrelor inferioare B. pericardului C. creierului

71. La nivelul venei cave inferioare ajunge sângele de la:

A. diafragm B. ficat C. esofag

72. Volumul bătaie :

A. variază cu volumul de sânge aflat în ventricul la sfârşitul diastolei B. variază cu presiunea arterială C. toate răspunsurile de mai sus

73. Circulaţia sistemică:

A. începe din ventriculul stâng B. începe din atriul stâng prin artera aortă C. transportă spre plămân sânge cu CO2

74. Ritmul joncțional:

A. are o frecvență de 40 impulsuri/min B. este generat de nodul sinoatrial C. conduce în mod fiziologic inima

75. Circulaţia pulmonară:

A. începe în atriul stâng B. transportă sângele venos în atriul drept C. începe din ventriculul drept

76. Vena cavă superioară colectează sângele de la următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. pericardului B. ficatului C. capului

77. Centrii de automatism ai inimii NU includ:

A. nodulul atrioventricular B. nodulul sinoatrial C. centrul cardioaccelerator

107


78. Găsiți răspunsul GREȘIT referitor la antigen: A. este o substanţă macromoleculară proteică B. declanşează producerea de către organism a anticorpilor C. este o substanţă polizaharidică proprie organismului

79.Vena cavă inferioara colectează sângele de la următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. esofag B. membre inferioare C. viscere pelvine

80. Leucocitele:

A. au rol în hemostază B. au rol în transportul O2 şi CO2 C. participă la diapedeză

81. Mediul intern al organismului conțin următoarele lichide, cu EXCEPŢIA

A. limfa B. bila C. endolimfa

82. În plasma umană nu găsim:

A. cupru B. albumine C. fibrinogen

83. Referitor la grupa AB IV, este FALSĂ afirmaţia

A. prezintă aglutinogene A, B B. prezintă aglutinine α și β C. nu prezintă aglutinine

84. În procesul de coagulare, calciul intervine direct în:

A. formarea tromboplastinei B. în formarea trombinei C. ambele răspunsuri sunt adevărate

85. În hemostaza primară NU întâlnim:

A. vasoconstricția reflex a vasului lezat B. transformarea fibrinogenului plasmatic C. aderarea trombocitelor la nivelul plăgii

86. Aorta descendentă toracică:

A. dă ca ramuri arterele pericardice, esofagiene, bronșice B. dă ramuri parietale C. toate răspunsurile de mai sus corecte

108


87. În legătură cu artera mezenterică inferioară, este FALSĂ afirmaţia: A. se desprinde din aorta ascendentă toracică B. vascularizează sigmoidul C. vascularizează partea superioară a rectului

88. Sistemul venos al marii circulații, este reprezentat:

A. de venele pulmonare B. de sinusul coronar, venele cave şi venele pulmonare C. de vena cava superioară și vena cava inferioară

89. Găsiți enunțul greșit:

A. venele profunde poartă aceeași denumire cu arterele care le însoțesc B. venele superficiale poartă aceeaşi denumire cu arterele care le însoțesc C. venele superficiale se varsă în venele profunde

90. Vena portă se formează:

A. prin unirea venei splenice cu vena mezenterică superioară B. prin unirea venei splenice cu vena mezenterică inferioară C. prin unirea venei splenice cu vena mezenterică superioară şi inferioara

91. Rolul ganglionilor limfatici constă în următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. au rol de barieră în răspândirea infecțiilor B. distrug anticorpii C. produc monocite și limfocite

92. Valva mitrală:

A. separă atriul drept de ventriculul drept B. este o valvă atrioventriculară C. este o valvă semilunară

93. Valvele semilunare:

A. se deschid în timpul diastolei B. împiedică revenirea sângelui în ventriculi C. sunt reprezentate de valva mitrală și valva tricuspidă


A. aorta pornește din ventriculul stâng B. artera pulmonară pornește din ventriculul stâng C. vena cavă inferioară se varsă în atriul drept

95. Ciclul cardiac:

A. este format din 2 sistole si o diastolă B. începe cu diastola atrială C. este format dintr-o sistolă și o diastolă

109


96. Despre sistola atrială este FALSĂ afirmaţia

A. are durată de 0,10 s B. urmează sistolei ventriculare C. precede sistola ventriculară

97. Despre diastola generală este FALSĂ afirmaţia:

A. durează 0,40 s B. în timpul ei are loc atât relaxarea atriilor cât și cea a ventriculilor C. la sfârșitul diastolei generale are loc sistola ventriculară a ciclului cardiac următor

98. Pulsul

A. se percepe comprimând o arteră superficială pe un plan dur B. palparea pulsului oferă informații privind volumul sistolic, frecvența cardiac și ritmul

inimii C. ambele răspunsuri de mai sus corecte

99. Zgomotul II cardiac:

A. este scurt, acut, mai puțin intens B. este un zgomot sistolic C. este produs de închiderea valvelor atrioventriculare


A. tensiunea arterială se determină măsurând contrapresiunea necesară a fi aplicată la exteriorul arterei, pentru a egala presiunea sângelui din interior

B. presiunea sistolică este de 80 mmHg C. la om întâlnim o presiune sistolică și o presiune diastolică

110


RĂSPUNSURI

1. C (pag. 89) 51. B (pag. 91) 2. A (pag. 89) 52. A (pag. 92) 3. C (pag. 93) 53. B (pag. 92) 4. C (pag. 87) 54. A (pag. 93) 5. A (pag. 87) 55. C (pag. 93) 6. B (pag. 88) 56. A (pag. 93) 7. B (pag. 88) 57. A (pag. 93) 8. A (pag. 87) 58. B (pag. 88) 9. B (pag. 85) 59. C (pag. 88) 10. C (pag. 85) 60. B (pag. 88) 11. A (pag. 84, 85) 61. B (pag. 88) 12. C (pag. 91) 62. C (pag. 89) 13. A (pag. 84 63. A (pag.88, 89) 14. A (pag. 84) 64. C (pag. 89) 15. C (pag. 88) 65. B (pag.89) 16. C (pag. 87) 66. B (pag.89) 17. C (pag. 84) 67. A (pag.90) 18. B (pag. 84) 68. C (pag. 84) 19. A (pag. 84) 69. A (pag. 91) 20. C (pag. 89) 70. A (pag. 88) 21. A (pag. 85) 71. B (pag. 88) 22. C (pag. 84) 72. C (pag. 90) 23. B (pag.84) 73. A (pag. 87) 24. C (pag.84) 74. A (pag.91) 25. C (pag.90, 91) 75. C (pag. 87) 26. A (pag.90, 91) 76. B (pag. 88) 27. C (pag.90, 91) 77. C (pag. 91) 28. C (pag.90, 91) 78. C (pag. 84) 29. B (pag.93) 79. A (pag. 88) 30. A (pag. 88) 80. C (pag. 84) 31. C (pag.92) 81. B (pag.84) 32. C (pag.92) 82. A (pag.85) 33. A (pag. 92) 83. B (pag. 85) 34. B (pag. 92) 84. B (pag. 86) 35. C (pag.92) 85. B (pag. 86) 36. A (pag. 89) 86. B (pag. 87) 37. C (pag.89) 87. A (pag. 88) 38. B (pag. 89) 88. C (pag. 88) 39. A (pag.91, 92) 89. B (pag. 88) 40. C (pag. 90) 90. C (pag. 88) 41. A (pag. 91) 91. B (pag. 89) 42. C (pag. 91) 92. B (pag. 90) 43. C (pag. 91) 93. B (pag. 90) 44. A (pag. 90) 94. B (pag. 90) 45. C(pag. 90) 95. C (pag. 92, 93) 46. A (pag. 91) 96. B (pag. 92) 47. C (pag. 91) 97. C (pag. 92) 48. A (pag. 91) 98. C (pag. 92) 49. B (pag. 91) 99. A (pag. 99) 50. A (pag. 91) 100. B (pag. 93)

111


9. RESPIRAŢIA. FUNCŢIA DE REPRODUCERE Asistent universitar drd. Ioan Sorin Tudorache La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Care dintre următoarele segmente ale aparatului respirator continuă cavitatea nazală:

A. laringele; B. faringele; C. traheea;

2. Care dintre următoarele reprezintă o răspântie între calea respiratorie şi cea digestivă:

A. laringele; B. traheea; C. faringele;

3. Care dintre următoarele segmente ale aparatului respirator are şi funcţie fonatorie:

A. laringele; B. traheea; C. faringele;

4. Care dintre următoarele segmente ale aparatului respirator continuă laringele:

A. faringele; B. esofagul; C. traheea;

5. La adult, traheea are o lungime de:

A. 8 – 12 cm; B. 10 – 12 cm; C. 12 – 14 cm;

6. Traheea se ramifică în bronhiile principale la nivelul vertebrei:

A. C7; B. T2; C. T4;

112


7. Seroasa ce înveleşte pulmonul se numeşte:

A. pleură; B. pericard; C. peritoneu;

8. Ultimele ramificaţii ale arborelui bronşic se numesc:

A. ducte alveolare; B. bronhiole terminale; C. bronhiole respiratorii;

9. În mod normal, cavitatea pleurală conţine:

A. lichid pleural; B. aer; C. gaze respiratorii;

10. Din acinii pulmonari fac parte următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. bronhiolele respiratorii; B. alveolele pulmonare; C. bronhiolele terminale;

11. Respiraţia reprezintă:

A. succesiunea mişcărilor de inspir şi expir; B. schimbul de oxigen şi dioxid de carbon dintre organism şi mediu; C. aprovizionarea cu oxigen a organismului;

12. Mecanica ventilației este asigurată de mişcările de ridicare şi coborâre ale:

A. muşchiului diafragma; B. muşchilor intercostali; C. muşchilor pectorali;

13. În expiraţia liniştită, comprimarea pulmonilor se face pe seama retracţiei elastice a:

A. diafragmei; B. pulmonilor; C. muşchilor inspiratori;

14. Respiraţia normală, de repaus, se realizează aproape în întregime prin:

A. mişcările diafragmei; B. ridicarea şi coborârea coastelor; C. ambele mai sus menţionate;

113


15. În inspiraţia maximă diametrul antero-posterior al toracelui se măreşte, faţă de dimensiunile din expiraţie cu aproximativ:

A. 10 %; B. 20 %; C. 25 %;

16. Muşchii care determină coborârea grilajului costal sunt:

A. pectoralul mare; B. diafragma; C. drepţii abdominali;

17. Presiunea pleurală:

A. este mai mare decât presiunea atmosferică; B. este egală cu presiunea atmosferică; C. variază cu fazele respiraţiei;

18. Prin scăderea presiunii alveolare cu 1 cm H2O faţă de presiunea atmosferică pătrund în pulmoni:

A. 500 ml aer; B. 1500 ml aer; C. 100 ml aer;

19. Expiraţia normală are o durată de:

A. 1 – 2 s; B. 2 – 3 s; C. 3 – 4 s;

20, Inspiraţia normală are o durată de:

A. 1 s; B. 2 s; C. 3 s;

21. Forţa de tensiune superficială a pulmonului se datorează:

A. elasticităţii pulmonare; B. lichidului pleural; C. surfactantului;

22. Volumul curent este de circa:

A. 500 ml; B. 1500 ml; C. 2000 ml;

114


23. Volumul inspirator de rezervă este de circa: A. 500 ml; B. 1500 ml; C. 2000 ml;

24. Volumul expirator de rezervă este de circa:

A. 500 ml; B. 1500 ml; C. 2000 ml;

25. Volumul rezidual este de circa:

A. 500 ml; B. 1500 ml; C. 2000 ml;

26. Capacitatea inspiratorie este de circa:

A. 2000 ml; B. 3500 ml; C. 3000 ml;

27. Capacitatea reziduală funcţională este de circa:

A. 2000 ml; B. 3500 ml; C. 3000 ml;

28. Capacitatea vitală este de circa:

A. 2000 ml; B. 3500 ml; C. 3000 ml;

29. Capacitatea pulmonară totală este de circa:

A. 5000 ml; B. 3500 ml; C. 3000 ml;

30. Capacitatea inspiratorie reprezintă suma dintre volumele:

A. curent şi inspirator de rezervă; B. curent şi rezidual; C. inspirator de rezervă şi rezidual;

31. Capacitatea reziduală funcţională reprezintă suma dintre volumele:

A. curent şi expirator de rezervă; B. curent şi rezidual; C. expirator de rezervă şi rezidual;

115


32. Capacitatea vitală reprezintă suma dintre volumele: A. rezidual, curent şi inspirator de rezervă; B. inspirator de rezervă, curent şi expirator de rezervă; C. curent, expirator de rezervă şi rezidual;

33. Capacitatea pulmonară totală reprezintă suma dintre volumele:

A. inspirator de rezervă, curent şi expirator de rezervă; B. expirator de rezervă şi rezidual; C. inspirator de rezervă, curent, expirator de rezervă şi rezidual;

34. Debitul respirator reprezintă produsul dintre frecvenţa respiratorie şi:

A. volumul curent; B. volumul inspirator de rezervă; C. volumul expirator de rezervă;

35. Valoare medie a debitului respirator, la o frecvenţă de 18 respiraţii / minut este:

A. 9 L / min; B. 4,5 – 5 L / min; C. 18 L / min;

36. Valoare medie a ventilaţiei alveolare este de:

A. 9 L / min; B. 4,5 – 5 L / min; C. 18 L / min;

37. Valoarea medie a ventilaţiei spaţiului mort este de:

A. 9 L / min; B. 4,5 – 5 L / min; C. 4 – 4,5 L / min;

38. Membrana alveolo-capilară este alcătuită din:

A. endoteliul capilar, interstiţiul pulmonar; epiteliul alveolare; surfactant; B. endoteliul capilar, interstiţiul pulmonar; epiteliul alveolare; C. endoteliul capilar, epiteliul alveolare;

39. Grosimea medie a membranei alveolo-capilare este de:

A. 0,4 microni; B. 0,5 microni; C. 0,6 microni;

40. Suprafaţa totală a membranei alveolo-capilare este de:

A. 10 – 20 m2; B. 50 – 100 m2; C. 40 – 60 m2;

116


41. Presiunea parţială a O2 în sângele care iese din capilarele pulmonare este de:

A. 40 mm Hg; B. 46 mm Hg; C. 100 mm Hg;

42. Presiunea parţială a O2 în sângele care intră în capilarele pulmonare este de: A. 40 mm Hg; B. 46 mm Hg; C. 100 mm Hg;

43. Presiunea parţială a CO2 în sângele care iese din capilarele pulmonare este de:


44. Presiunea parţială a CO2 în sângele care intră în capilarele pulmonare este de:


45. În mod normal, cantitatea de hemoglobină este de:

A. 12 – 15 g / dl sânge; B. 10 – 12 g / dl sânge; C. 8 – 10 g / dl sânge;

46. Proporţia O2 transportat de hemoglobină în sângele arterial este de:

A. 99%; B. 98,5%; C. 96,5%;

47. În repaus, fiecare 100 ml de sânge eliberează la ţesuturi câte:

A. 40 ml O2; B. 46 ml O2; C. 7 ml O2;

48. Fenomenul de membrană Hamburger are loc la nivelul:

A. eritrocitelor; B. plasmei sangvine; C. lanţurilor proteice ale hemoglobinei;

49. Procentul de CO2 transportat în sânge sub formă de bicarbonat este de:

A. 5%; B. 10%; C. 90%;

117


50. Procentul de CO2 transportat în eritrocite este de:

A. 5%; B. 90%; C. 95%;

51. Funcţia exocrină a ovarului constă în producerea: A. ovulelor; B. estrogenilor; C. progesteronului;

52. Zona corticală a ovarului conţine:

A. vase sangvine şi limfatice; B. fibre nervoase vegetative; C. foliculi ovarieni;

53. Corpul galben secretă:

A. ovocite; B. estrogeni; C. progesteron;

54. Vascularizaţia ovarului este asigurată de ramuri ale:

A. aortei abdominale; B. arterei ruşinoase externe; C. arterei ruşinoase interne;

55. Vena ovariană dreaptă se varsă în:

A. vena cavă inferioară; B. vena renală dreaptă; C. vena ruşinoasă internă dreaptă;

56. Vena ovariană stângă se varsă în:

A. vena cavă inferioară; B. vena renală stângă; C. vena ruşinoasă internă stângă;

57. Extremitatea laterală a trompelor uterine se deschide la nivelul:

A. uterului; B. cavităţii abdominale; C. ovarului;

58. Miometrul este format din:

A. musculatură netedă; B. musculatură striată; C. ambele variante de mai sus sunt corecte;

118


59. Stratul funcţional al uterului este reprezentat de către:

A. perimetru; B. miometru; C. endometru;

60. Vascularizaţia uterului este asigurată de ramuri ale:

A. aortei abdominale; B. arterei iliace interne; C. arterei ruşinoase interne;

61. Mucoasa vaginală este un epiteliu:

A. pavimentos unistratificat; B. cilindric pluristratificat; C. pavimentos pluristratificat;

62. Uretra feminină se deschide la exterior la nivelul:

A. porţiunii anterioare a vestibulului vaginal; B. clitorisului; C. labiilor mari;

63. Numărul foliculilor ovarieni care vor ajunge la maturaţie, începând cu pubertate şi terminând cu menopauza, este de aproximativ:

A. câteva sute de mii; B. câteva mii; C. câteva sute;

64. Instalarea pubertăţii este consecinţa modificărilor survenite la nivelul secreţiei hormonilor:

A. gonadotropi; B. estrogeni; C. estrogeni şi progesteron;

65. Ciclul ovarian este însoţit de modificări la nivelul:

A. vaginului şi glandelor mamare; B. doar la nivelul uterului; C. glandei hipofize;

66. Diviziunile ecuaţionale şi reducţionale ale ovocitului se desfăşoară:

A. în perioada preovulatorie a ciclului ovarian; B. în perioada postovulatorie a ciclului ovarian; C. independent de ciclul ovarian;

119


67. Ovulaţia constă în expulzarea ovulului în: A. ovar; B. foliculul ovarian; C. cavitatea abdominală;

68. LH stimulează următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. creşterea şi maturarea foliculului ovarian; B. ovulaţia şi formarea corpului galben; C. secreţia de testosteron;

69. FSH stimulează următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. creşterea şi maturarea foliculului ovarian; B. ovulaţia şi formarea corpului galben; C. spermatogeneza;

70. Estrogenii favorizează:

A. unirea diafizelor cu epifizele oaselor lungi; B. păstrarea sarcinii; C. dezvoltarea musculaturii;

71. După fecundarea ovulului şi evoluţia normală a sarcinii, activitatea corpului galben:

A. încetează, fiind înlocuit de corpul alb; B. se prelungeşte cu încă trei luni; C. continuă până la naştere;

72. Dacă fecundaţia nu a avut loc, secreţia corpului galben scade brusc:

A. în ziua 19 – 20 a ciclului ovarian; B. în ziua 26 a ciclului ovarian; C. în ziua 28 a ciclului ovarian;

73. Ovulul rămâne viabil şi poate fi capabil de a fi fecundat nu mai mult de:

A. o zi după expulzarea din ovar; B. 14 zile după expulzarea din ovar; C. 28 de zile după expulzarea din ovar;

74. În timpul sarcinii, următoarele structuri secretă estrogeni şi progesteron CU EXCEPŢIA:

A. corticosuprarenala; B. placenta; C. hipofiza;

75. Secreţia corpului galben este stimulată de:

A. FSH şi LH; B. LH şi prolactină; C. LH şi progesteron;

120


76. Funcţia exocrină a testiculului este asigurată de:

A. tubii seminiferi contorţi; B. tubii seminiferi drepţi; C. conductele seminale;

77. Masa testiculului la specia umană este de aproximativ: A. 10 g; B. 25 g; C. 40 g;

78. Testiculului îi este anexat posterior:

A. prostata; B. penisul; C. epididimul;

79. Epididimul se continuă cu:

A. testiculul; B. ductul deferent; C. ductul ejaculator;

80. La suprafaţă testiculul este învelit de:

A. epididim; B. fascia bursei scrotale; C. albuginee;

81. În fiecare testicul, numărul de lobuli testiculari este de:

A. 150 – 250; B. 250 – 300; C. 3000 – 5000;

82. Fiecare lobul testicular conţine următorul număr de tubi seminiferi contorţi:

A. 1; B. 2 – 3; C. 150 – 250;

83. Tubii seminiferi contorţi se continuă cu:

A. tubii drepţi; B. reţeaua testiculară; C. canalele eferente;

84. Canalele eferente care ajung la nivelul canalului epididimar sunt în număr de:

A. 2 – 3; B. 10 – 15; C. 200 – 300;

121


85. Artera testiculară este ram al:

A. arterei iliace interne; B. arterei ruşinoase interne; C. aortei abdominale;

86. Căile spermatice extratesticulare sunt reprezentate de:

A. canalele eferente; B. tubii seminiferi drepţi; C. reţeaua testiculară;

87. Canalul deferent se termină:

A. unindu-se cu canalul epididimar; B. la baza prostatei; C. în prostată;

88. Vezicula seminală:

A. este un organ glandular exocrin, impar; B. este situată lateral de ductul deferent; C. produce lichidul seminal;

89. Prostata:

A. este un organ glandular exocrin, impar; B. este situată lateral de ductul deferent; C. produce lichidul seminal;

90. Prostata:

A. este situată sub vezica urinară; B. aparţine aparatului urinar; C. produsul ei de secreţie se acumulează în vezica urinară, stânjenind micţiunea odată cu

înaintarea în vârstă; 91. Rădăcina penisului este fixată la nivelul:

A. scrotului; B. oaselor bazinului; C. testiculelor;

92. Organele erectile ale penisului sunt reprezentate de:

A. doi corpi cavernoşi şi un corp spongios; B. rădăcini, corp şi gland; C. doi corpi spongioşi şi un corp cavernos;

122


93. Gameţii masculini sunt: A. spermatogoniile; B. celule diploide; C. celule haploide;

94. Spermiile se acumulează în:

A. testicul; B. epididim; C. penis;

95. Spermatogeneza este stimulată de:

A. FSH; B. LH; C. niciunul din hormonii de mai sus;

96. Secreţia endocrină a testiculului este stimulată de:

A. FSH; B. LH; C. niciunul din hormonii de mai sus;

97. Testosteronul este un hormon:

A. lipoproteic; B. glicoproteic; C. lipidic;

98. În mod normal, în fiecare mililitru de spermă se găsesc în medie:

A. 200 milioane de spermatozoizi; B. 120 milioane de spermatozoizi; C. 10 milioane de spermatozoizi;

99. Cantitatea obişnuită de spermă ejaculată în fiecare act sexual este în medie de aproximativ:

A. 3,5 ml; B. 5 ml; C. 8 ml;

100. Pentru desfăşurarea actului sexual masculin, NU este absolut necesară activitatea:

A. măduvei sacrate; B. măduvei lombare; C. encefalului;

123


RĂSPUNSURI

1. B (pag. 97) 51. A (pag. 116) 2. C (pag. 97) 52. C (pag. 116) 3. A (pag. 97) 53. C (pag. 116) 4. C (pag. 97) 54. A (pag. 116) 5. B (pag. 97) 55. A (pag. 116) 6. C (pag. 97) 56. B (pag. 116) 7. A (pag. 97) 57. B (pag. 116) 8. C (pag. 97) 58. A (pag. 117) 9. A (pag. 97) 59. C (pag. 117) 10. C (pag. 97) 60. B (pag. 117) 11. B (pag. 98) 61. C (pag. 117) 12. A (pag. 98) 62. A (pag. 117) 13. B (pag. 98) 63. C (pag. 119) 14. A (pag. 98) 64. A (pag. 119) 15. B (pag. 98) 65. A (pag. 119) 16. C (pag. 98) 66. A (pag. 119, 120) 17. C (pag. 98) 67. C (pag. 120) 18. A (pag. 98) 68. A (pag. 120, 121) 19. B (pag. 98) 69. B (pag. 120, 121) 20. B (pag. 98) 70. A (pag. 120) 21. C (pag. 98, 99) 71. B (pag. 120) 22. A (pag. 99) 72. B (pag. 120) 23. B (pag. 99) 73. A (pag. 120) 24. B (pag. 99) 74. C (pag. 120) 25. B (pag. 99) 75. B (pag. 120) 26. A (pag. 99) 76. A (pag. 117) 27. C (pag. 99) 77. B (pag. 117) 28. B (pag. 99) 78. C (pag. 117, 118) 29. A (pag. 99) 79. B (pag. 118) 30. B (pag. 99) 80. C (pag. 118) 31. C (pag. 99) 81. B (pag. 118) 32. B (pag. 99) 82. B (pag. 118) 33. C (pag. 99) 83. A (pag. 118) 34. A (pag. 99) 84. B (pag. 118) 35. A (pag. 99) 85. C (pag. 118) 36. B (pag. 99) 86. A (pag. 118) 37. C (pag. 99) 87. B (pag. 118) 38. A (pag. 100) 88. B (pag. 118) 39. C (pag. 100) 89. A (pag. 118) 40. B (pag. 100) 90. A (pag. 118) 41. C (pag. 100) 91. B (pag. 118) 42. A (pag. 100) 92. A (pag. 118) 43. A (pag. 100) 93. C (pag. 121) 44. B (pag. 100) 94. B (pag. 121) 45. A (pag. 100) 95. A (pag. 121) 46. B (pag. 100) 96. B (pag. 121) 47. C (pag. 101) 97. C (pag. 121) 48. A (pag. 101) 98. B (pag. 121) 49. C (pag. 101) 99. A (pag. 121) 50. A (pag. 101) 100.C (pag. 121)

124


10. EXCREŢIA Asistent universitar drd. Silviu Epuran La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Care dintre următoarele structuri nu fac parte din căile urinare.:

A. calice mici B. bazinet C. nefroni

2. Sistemul excretor este format din următoarele componente cu excepţia:

A. rinichi B. uretra C. tub digestiv

3. Unul dintre următoarele enunţuri este adevărat:

A. nefronii corticali sunt extrem de importanţi în mecanismul contracurent prin care rinichiul produce urina concentrată

B. reţeaua capilară peritubulară primeşte din arteriolele eferente sângele care intră în glomerulul renal

C. biochimic membranele celulare tubulare conţin pompe metabolice care participă la transportul activ 4. Care dintre următoarele afirmaţii legate de nefron este FALSĂ:

A. este unitatea funcţională a rinichiului B. este unitatea anatomică a rinichiului C. în alcătuirea nefronului se întâlneşte un sistem tubular

5. În alcătuirea rinichiului intră următoarele structuri cu EXCEPŢIA: A. tubi seminiferi contorţi B. corticala C. medulara

125


6. Rinichii au următoarele funcţii cu EXCEPŢIA: A. funcţia de a excreta cea mai mare parte a produşilor finali de metabolism ai organismului B. funcţia de a controla concentraţiile majorităţii constituenţilor organismului C. inactivarea vitaminei D3

7. Care afirmaţii despre rinichi este FALSĂ:

A. contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului B. controlează concentraţiile tuturor constituenţilor organismului C. contribuie la menţinerea homeostaziei

8. Care dintre următoarele afirmaţii legate de nefronii corticali este FALSĂ:

A. au glomerulul situat în medulara renală B. au ansa Henle scurtă C. ansa Henle ajunge doar în stratul extern al medularei renale

9. Care dintre următoarele afirmaţii legate de nefronii juxtamedulari este FALSĂ:

A. au glomerulul situat la joncţiunea dintre corticală şi medulară B. au anse Henle lungi C. coboară adânc în corticală

10. Referitor la reţeaua de capilare din jurul sistemului tubular al rinichiului una din afirmaţii este FALSĂ:

A. poartă numele de reţea capilară pretubulară B. este o reţea foarte bogată de capilare C. cea mai mare parte a reţelei se găseşte în cortexul renal

11. Debitul sangvin renal este de:

A. aproximativ 1000 ml/min B. 1100 ml/min C. aproximativ 1200 ml/min

12. Una dintre următoarele afirmaţii referitoare la debitul filtrării glomerulare este FALSĂ:

A. în condiţii bazale reprezintă 20% din debitul cardiac de repaus B. este de aproximativ 420 ml/1000 g ţesut/min C. este de aproximativ 1200 ml/min

13. Despre filtratul glomerular se pot spune următoarele cu EXCEPŢIA:

A. se mai numeşte urină primară B. este o plasmă care conţine proteine în cantităţi semnificative C. are aproape aceeaşi compoziţie ca şi lichidul care filtrează în interstiţii la capătul arterial al

capilarelor

126


14. Care dintre următoarele afirmaţii despre debitul filtrării glomerulare este FALSĂ:

A. este de 180 L, zilnic B. reprezintă cantitatea care se formează într-o oră prin toţi nefronii ambilor rinichi C. este de aproximativ 125 ml/min

15. Forţele care realizează filtrarea la nivelul glomerulului în capsula Bowman sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. presiunea coloid-osmotică din exteriorul capilarelor B. presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare C. presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman

16. Valoarea medie a presiunii din capilarele glomerulare este de:

A. aproximativ 18 mm Hg B. 60 mm Hg C. 32 mm Hg

17. Presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare, care se opune filtrării are valoarea de:

A. 0 mm Hg B. 20 mm Hg C. 32 mm Hg

18. Presiunea din capsula Bowman în exteriorul capilarelor este de:


19. Presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman este de:


20. Despre reabsorbţia şi secreţia tubulară se pot spune următoarele cu EXCEPŢIA:

A. se realizează pe parcursul diferitelor porţiuni ale tubilor uriniferi B. lichidul supus procesului de absorbţie şi secreţie tubulară poartă numele de urină primară C. lichidul care rezultă în urma acestor procese poartă numele de urină finală

21. Transportul pasiv în reabsorbţia tubulară se caracterizează prin:

A. este limitat de o capacitate maximă de transport a nefronului B. se face în virtutea unor legi chimice C. prin acest mecanism se resoarbe o parte din Na şi Cl (în gradient electric şi electrochimic)

127


22. Care dintre următoarele afirmaţii despre transportul pasiv în reabsorbţia tubulară este FALSĂ:

A. nu necesită energie B. se face în virtutea unor legi fizice C. prin acest mecanism se resoarbe apa (în gradient chimic)

23. Despre reabsorbţia apei sunt adevărate următoarele afirmaţii cu EXCEPŢIA:

A. cea mai importantă reabsorbţie are loc la nivelul tubului contort distal B. toate segmentele nefronului pot absorbi apă C. reabsorbţia apei se realizează la nivelul tuturor segmentelor nefronului dar în proporţii

diferite 24. Care dintre următoarele afirmaţii despre reabsorbţia apei este adevărată:

A. toate segmentele nefronului pot absorbi apă în proporţii egale B. la nivelul tubului contort proximal apa este atrasă din tub în interstiţiu ca urmare a

reabsorbţiei sărurilor, glucozei şi a altor compuşi utili C. 15 % din apa filtrată se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal

25. Despre reabsorbţia facultativă a apei se pot afirma următoarele cu EXCEPŢIA:

A. în urina definitivă se elimină circa 4% din apa filtrată la nivel glomerular B. nu se produce în lipsa ADH C. în prezenţa ADH se elimină un volum de 1,8 L de urină concentrată/24 ore

26. Reabsorbţia facultativă a apei prezintă următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. la nivelul tubilor contorţi proximali intervin mecanismele de eliminare a Na şi K B. la nivelul tubilor contorţi distali intervin mecanismele de reglare a diurezei C. la nivelul tubilor colectori intervin mecanismele de eliminare a Na şi Cl

27. Transportul activ prezintă următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. se datorează travaliului metabolic al nefrocitului B. se face cu consum de energie şi oxigen C. se realizează fără consum de ATP

28. Prin transport activ se reabsorb următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. aminoacizii B. majoritatea sărurilor minerale C. toate vitaminele

29. Secreţia tubulară se caracterizează prin:

A. mecanismele secreţiei sunt diferite de cele ale reabsorbţiei B. sensul transportului este din interiorul tubului spre interstiţiul peritubular C. completează funcţia de eliminare a unor substanţe acide, toxice sau în exces

128


30. Una dintre următoarele afirmaţii privind secreţia tubulară este FALSĂ:

A. prin secreţie rinichii intervin în reglarea concentraţiei plasmatice de K+, acid uric şi creatinină

B. procesele de secreţie pot avea loc doar în anumite segmente ale nefronului C. filtrarea reprezintă principala modalitate de curăţire a plasmei de cataboliţii azotaţi

neutilizabili 31. Referitor la secreţia de H+, una dintre afirmaţii este FALSĂ:

A. sediul principal este tubul contort proximal B. datorită secreţiei de H+, rinichiul participă la reglarea echilibrului acido-bazic C. mecanismul de secreţie al H+ este unul pasiv

32. Secreţia de K+ se caracterizează prin următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. are loc numai prin mecanisme active B. are loc mai ales în tubul contort distal C. datorită secreţiei de K+ rinichiul asigură menţinerea normală a potasemiei

33. Care dintre următoarele afirmaţii despre secreţia de NH3 este FALSĂ:

A. reprezintă o modalitate de excreţie suplimentară de H+ B. are efect antitoxic C. prin excreţia suplimentară de H+ se realizează o acidifiere suplimentară a urinei

34. Care dintre următoarele enunţuri privind ureterele este FALSĂ:

A. în porţiunea inferioară ureterul pătrunde oblic în vezica urinar B. ureterele sunt mici tuburi musculare netede C. ureterul trece câţiva centimetri peste epiteliul vezical la pătrunderea ureterului în vezica

urinară 35. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la transportul urinei prin uretere este FALSĂ:

A. stimularea simpatică poate creşte frecvenţa undelor peristaltice B. când presiunea din pelvis creşte se iniţiază o contracţie peristaltică C. contracţia peristaltică iniţiată se propagă de-a lungul ureterului până la vezica urinară

36. Care dintre următoarele afirmaţii despre vezica urinară este FALSĂ:

A. în vezica urinară pătrund cele două uretere B. prezintă un sfincter extern C. este o cavitate cu pereţi alcătuiţi din musculatură striată

37. Despre colul vezical se pot afirma următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. se continuă în jos cu uretra B. muşchiul colului vezical mai este denumit sfincter extern C. este o prelungire sub formă de pâlnie a corpului vezical

129


38. Dintre următoarele afirmaţii despre corpul vezicii urinare, una este adevărată:

A. este o prelungire sub formă de pâlnie B. în corpul vezicii urinare se acumulează urina C. prezintă un sfincter intern

39. Reflexul de micţiune are următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. odată iniţiat, se autoamplifică B. este un reflex controlat în întregime de măduva spinării C. poate fi inhibat de centrii nervoşi inferiori din trunchiul cerebral

40. Despre compoziţia chimică a urinei se pot afirma următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. urina conţine săruri de Na, K, Ca, Mg B. urina conţine leucocite (>5000/ml) C. urina conţine 5% diverşi componenţi

41. Valoarea medie normală a creatininei eliminată în urina finală în 24 de ore este de:

A. 0,2 g B. 2,3 g C. 1-2 g

42. Valoarea medie normală a Cl- eliminat în urina finală în 24 de ore este:

A. 5,3 g B. 3,3 g C. 25 g

43. Valoarea medie normală a ureei eliminată în urina finală în 24 de ore este de:

A. 1-1,5 g B. 2-3,9 g C. 25 g

44. Valoarea medie normală a K+ eliminat în urina finală în 24 de ore este de:

A. 3,3 g B. 2-3,9 g C. 150 mg

45. Valoarea medie normală a acidului uric eliminat în urina finală în 24 de ore este de:

A. 2-3,9 g B. 0,2 g C. nici una dintre valorile de mai sus

130


46. Despre reflexul de micţiune se pot spune următoarele detalii, cu EXCEPŢIA:

A. vezica urinară se umple progresiv, până ce tensiunea intraparietală atinge o anumită valoare prag

B. acumularea în vezica urinară a 30-50 Ml de urină determină o creştere a presiunii intravezicale de 5-10 cm apă

C. acumularea în vezica urinară a 300-400 Ml de urină determină o creştere a presiunii intravezicale de numai câţiva centimetri apă 47. Alegeţi varianta corectă despre reflexul de micţiune:

A. micţiunea se va produce atât timp cât umplerea vezicii urinare este suficientă pentru a declanşa un reflex mai puternic

B. dacă reflexul de micţiune declanşat nu reuşeşte să golească vezica urinară, elementele nervoase rămân inhibate timp de câteva minute, o oră sau chiar mai mult

C. reflexul de micţiune nu se autoamplifică 48. Alegeţi varianta FALSĂ despre reflexul de micţiune:

A. contracţia iniţială a vezicii urinare scade descărcarea de impulsuri de la receptorii vezicali B. reflexul de micţiune se autoamplifică C. dacă reflexul de micţiune declanşat nu reuşeşte să golească vezica urinară, elementele

nervoase rămân inhibate timp de câteva minute, o oră sau chiar mai mult 49. Din structura rinichiului NU fac parte:

A. capsula glomerulară B. capsula renală (Bowman) C. piramida Malpighi

50. În compoziţia normală a urinei NU intră:

A. leucocite B. săruri de Na C. glucoza

51. Alegeţi răspunsul INCORECT dintre următoarele afirmaţii privind rinichii:

A. au ca funcţie majoră formarea şi eliberarea reninei B. se află situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale C. au ca unitate anatomică şi funcţională nefronul

52. Reabsorbţia ureei se realizează:

A. în gradient osmotic B. în gradient electric C. în gradient chimic

131


53. Referitor la reabsorbţia ureei, una dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ: A. nu necesită energie B. se realizează prin osmoză C. se realizează în gradient chimic

54. Care dintre următoarele afirmaţii privind reabsorbţia apei este adevărată:

A. 80% din apa filtrată se reabsoarbe prin reabsorbţie facultativă B. se realizează în gradient chimic C. reabsorbţia principală se realizează la nivelul tubului contort proximal

55. Reabsorbţia apei este influenţată de următoarele procese:

A. de prezenţa ADH-ului, când are loc reabsorbţia facultativă B. de prezenţa ADH-ului, în cazul acţiunii acestuia rezultând o urină diluată pe 24 de ore (un

volum de 20-25 Litri) C. de lipsa ADH-ului rezultând astfel o urină concentrată pe 24 ore (se elimină 1,8 Litri de

urină concentrată) 56. Despre ansa Henle se poate afirma:

A. este scurtă în cazul nefronilor juxtamedulari B. nu intră în componenţa nefronului C. face legătura între tubul contort proximal şi tubul contort distal

57. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

A. nefronii corticali reprezintă 15% din numărul total de nefroni B. <1% din filtratul glomerular trece în urină C. debitul sangvin renal este de 420 ml/1000 g ţesut/min


A. în condiţii de efort, debitul sangvin renal reprezintă 20% din debitul cardiac de repaus B. peste 99% din filtratul glomerular este secretat în urină C. în lipsa acţiunii ADH-ului se elimină un volum de 20-25 L de urină diluată/zi

59. Care dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ:

A. presiunea din capilarele glomerulare are o valoare medie de 60 mm Hg B. urina conţine 95% apă şi 5% diverşi componenţi C. dacă volumul de urină din vezica urinară depăşeşte 200-300 ml presiunea vezicală creşte

foarte mult şi rapid 60. Care dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ:

A. gluconeogeneza reprezintă una din cele două funcţii majore ale rinichiului B. filtratul glomerular este lichidul care filtrează din capilarele glomerulare în capsula

Bowman C. lichidul care rezultă în urma proceselor de reabsorbţie şi secreţie tubulară intră în pelvisul

renal sub formă de urină finală

132


61. Rinichii au următoarele roluri: A. inactivarea vitaminei D3 B. secretă cea mai mare parte a produşilor finali de metabolism C. gluconeogeneză

62. Reţeaua capilară peritubulară:

A. primeşte sânge din arteriolele aferente B. cea mai mare parte a reţelei de capilare peritubulare se găseşte în medulara renală C. cea mai mare parte a reţelei de capilare peritubulare se găseşte de-a lungul tubilor

proximali, al tubilor distali şi al tubilor colectori 63. Debitul sangvin renal:

A. este de 1200 ml/oră B. este de 420 ml/100 g ţesut/oră C. în condiţii bazale reprezintă 20% din debitul cardiac de repaus

64. Filtratul glomerular:

A. este lichidul care filtrează din capilarele glomerulare în capsula Bowman B. are aproape aceeaşi compoziţie ca şi lichidul care filtrează în interstiţii la capătul venos al

capilarelor C. este o plasmă ce conţine proteine în cantităţi semnificative

65. Despre debitul filtratului glomerular se poate afirma:

A. cantitativ este de aproximativ 125 ml/min B. peste 99% din filtrat este secretat în mod obişnuit în tubii uriniferi C. reprezintă cantitatea de filtrat glomerular care se formează într-o oră prin toţi nefronii

ambilor rinichi 66. În capsula Bowman filtrarea se realizează de către următoarele forţe:

A. presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman (valoare de 125 mm Hg) B. presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare (considerată 0) C. presiunea din capilarele glomerulare(valoare medie de 60 mm Hg)

67. Despre reabsorbţia tubulară se poate afirma:

A. prin reabsorbţie este recuperată majoritatea compuşilor urinei primare B. microvilii situaţi la polul bazal al nefrocitelor cresc considerabil suprafaţa activă de

reabsorbţie tubulară C. mitocondriile situate la polul apical al nefrocitelor fabrică ATP necesar procesului de

absorbţie 68. Prin transport pasiv se reabsorb:

A. ureea B. glucoza C. aminoacizii

133


69. Prin transport pasiv se reabsorb:

A. Na (în gradient osmotic) B. apa (în gradient electric) C. ureea (în gradient chimic)

70. Despre reabsorbţia facultativă a apei se poate afirma:

A. se produce în lipsa ADH B. în lipsa ADH se elimină un volum de 20-25 L urină concentrată în 24 de ore C. în prezenţa ADH se elimină un volum de 1,8 L urină concentrată în 24 de ore

71. Prin transport activ se reabsorb:

A. ureea B. săruri minerale (Na+, K+, Cl-, HCO3

-) C. o parte din Na şi Cl

72. Nefrocitul foloseşte ATP pentru transportul:

A. fosfaţilor B. unei părţi din Na şi Cl C. ureei

73. Nefrocitul:

A. consumă energie numai pentru recuperarea substanţelor utile B. participă la realizarea transportului pasiv C. nu participă la realizarea transportului activ

74. Referitor la secreţia tubulară se pot afirma următoarele:

A. completează funcţia de absorbţie a unor substanţe acide B. prin secreţie rinichii intervin şi în reglarea concentraţiei plasmatice a unor constituenţi

obişnuiţi C. completează funcţia de absorbţie a unor medicamente

75. Mecanismele secreţiei tubulare:

A. sunt la fel cu cele ale reabsorbţiei – active şi pasive B. sensul transportului în secreţia tubulară este acelaşi cu cel din cazul reabsorbţiei C. procesele de secreţie nu pot avea loc pe toată lungimea nefronului

76. Secreţia de H+:

A. are loc în principal în tubul contort distal B. se realizează prin mecanism pasiv C. prin secreţia de H+, rinichiul participă la reglarea echilibrului acido-bazic

134


77. La nivelul tubului contort distal: A. există mecanisme de transport prin schimb ionic B. se secretă Na+ şi se reabsorb K+ şi H+ C. mecanismul de transport prin schimb ionic este inactivat de aldosteron

78. Secreţia de K+:

A. are loc mai ales la nivelul tubului contort proximal B. prin secreţia de potasiu rinichiul asigură creşterea potasemiei C. se realizează prin mecanisme active (schimb ionic) şi pasive

79. Referitor la mecanismul de transport al urinei următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. prin acumularea urinei în pelvis se iniţiază o contracţie peristaltică B. stimularea simpatică afectează intensitatea contracţiei prin creşterea acesteia C. stimularea parasimpatică poate scădea frecvenţa undelor peristaltice

80. Vezica urinară:

A. este o cavitate cu pereţi alcătuiţi din musculatură netedă şi striată B. face parte din căile urinare C. este formată din: corpul vezical, trigonul vezical şi porţiunea intermediară

81. Despre colul vezical se pot afirma următoarele:

A. muşchiul colului vezical este denumit adeseori şi sfincter extern B. mai poartă denumirea de trigon vezical C. se continuă în jos cu ureterul

82. Vezica urinară:

A. este alcătuită din două părţi: corpul vezical şi colul vezical B. are pereţii alcătuiţi în majoritate din musculatură striată C. prezintă un sfincter extern care este în întregime muşchi neted

83. Despre muşchiul colului vezical se pot afirma următoarele:

A. este denumit adeseori şi sfincter extern B. tonusul său natural opreşte, în mod normal pătrunderea urinei la nivelul uretrei C. împiedică golirea vezicii, când presiunea intravezicală atinge pragul critic

84. Sfincterul intern al vezicii urinare:

A. se mai numeşte adeseori şi sfincter striat B. nu poate preveni micţiunea chiar şi atunci când controlul voluntar tinde să o iniţieze C. este denumirea dată muşchiului colului vezical

135


85. Despre micţiune se pot afirma următoarele: A. când în vezică s-au adunat 30-50 ml de urină presiunea creşte foarte mult şi rapid B. acumularea în vezica urinară a 200-300 ml de urină determină o creştere de numai câţiva

centimetri apă a presiunii intravezicale C. dacă volumul de urină depăşeşte 300-400 ml presiunea creşte la 5-10 cm apă

86. În compoziţia urinei NU intră:

A. substanţe organice B. hematii şi leucocite C. trombocite

87. Despre compoziţia chimică a urinei se poate afirma:

A. urina conţine în proporţie de 10% diverşi componenţi şi de 90 % apă B. urina are în compoziţie substanţe minerale (săruri de Na, K, Ca, Mg) C. urina are în compoziţie hematii şi leucocite(>5000/ml)

88. Care dintre următoarele valori medii normale/24 h în urina finală este FALSĂ:

A. Na+ =3,3 g B. Ca2+ = 0,3 g C. Mg+ = 150 mg

89. Care dintre următoarele valori medii normale/24 h în urina finală este adevărată:

A. uree = 25 g B. acid uric = 2-3,9 g C. fosfor = 0,2 g

90. Care dintre următoarele valori medii normale/24 h în urina finală este FALSĂ: A. HCO3- = 0,3 g B. Apă = 1,3 - 1,8 L C. Na+ = 2 - 3,9 g 91. Nefronii corticali sunt:

A. aproximativ 300.000 B. 85% din numărul total de nefroni C. 15 % din numărul total de nefroni

92. Nefronii juxtamedulari sunt:

A. aproximativ 1.700.000 B. aproximativ 300.000 C. 85% din numărul total de nefroni

93. Piramida Malpighi:

A. are vârful spre corticala renală B. are baza spre medulara renală

136


C. are baza spre corticala renală 94. Debitul sangvin renal în condiţii bazale la o persoană în repaus ce are o frecvenţă cardiacă de 80 bătăi cardiace/min şi un debit-bătaie de 80 ml/min este de:

A. 1600 ml/min B. 1080 ml/min C. 1280 ml/min

95. Urina primară:

A. mai poartă denumirea de filtrat renal B. este un lichid care filtrează din capsula Bowman în capilarele glomerulare C. cantitativ, valoarea normală este de aproximativ 125 ml/oră

96. Urina finală:

A. mai poartă denumirea de filtrat glomerular B. este filtratul glomerular ce traversează diferitele porţiuni ale tubilor uriniferi C. este un lichid care rezultă în urma proceselor de absorbţie şi reabsorbţie selectivă a

substanţelor, procese realizate de epiteliul renal 97. Debitul sangvin renal în cazul unei persoane cu debit cardiac de repaus de 6 L/ min este:

A. 125 ml/min B. 120 ml/min C. 1200 ml/min


A. ansele Henle lungi sunt caracteristice nefronilor corticali B. biochimic membranele celulelor tubulare conţin pompe metabolice care participă la

transportul activ C. mecanismul secreţiei de H+ este inhibat de aldosteron


A. eliberarea reninei este o funcţie majoră a rinichilor B. reţeaua capilară peritubulară primeşte din arteriolele aferente sângele care a trecut deja prin

glomerul C. nefrocitele prezintă la polul apical numeroşi microvili iar la polul bazal au numeroase

mitocondrii 100. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

A. un rinichi conţine aproximativ 2 milioane de nefroni B. la nivelul tubului contort distal există mecanisme de transport prin schimb ionic care

reabsorb Na+ şi secretă K+ sau H+ C. nefronii juxtamedulari sunt extrem de importanţi în mecanismul contracurent, de producere

a urinei diluate

137


RĂSPUNSURI

1. C (pag. 103) 51. A (pag. 103) 2. C (pag. 103) 52. C (pag. 104) 3. C (pag. 103-104) 53. B (pag. 104) 4. C (pag. 103) 54. C (pag. 104) 5. A (pag. 103) 55. A (pag. 104) 6. C (pag. 103-104) 56. C (pag. 103) 7. B (pag. 103) 57. B (pag. 103-104) 8. A (pag. 103) 58. C (pag. 103-104) 9. C (pag. 103) 59. C (pag. 103-105) 10. A (pag. 103) 60. A (pag. 103-104) 11. C (pag. 103) 61. C (pag. 103) 12. B (pag. 103) 62. C (pag. 103) 13. B (pag. 103) 63. C (pag. 103) 14. B (pag. 103) 64. A (pag. 103) 15. A (pag. 103-104) 65. A (pag. 103) 16. B (pag. 103) 66. C (pag. 103-104) 17. C (pag. 104) 67. A (pag. 104) 18. A (pag. 103-104) 68. A (pag. 104) 19. B (pag. 103) 69. C (pag. 104) 20. B (pag. 104) 70. C (pag. 104) 21. C (pag. 104) 71. B (pag. 104) 22. C (pag. 104) 72. A (pag. 104) 23. A (pag. 104) 73. A (pag. 104) 24. B (pag. 104) 74. B (pag. 104) 25. A (pag. 104) 75. A (pag. 104) 26. A (pag. 104) 76. C (pag. 104) 27. C (pag. 104) 77. A (pag. 104) 28. C (pag. 104) 78. C (pag. 104) 29. C (pag. 104) 79. A (pag. 105) 30. B (pag. 104) 80. B (pag. 105) 31. C (pag. 104) 81. B (pag. 105) 32. A (pag. 104-105) 82. A (pag. 105) 33. C (pag. 105) 83. B (pag. 105) 34. C (pag. 105) 84. C (pag. 105) 35. A (pag. 105) 85. B (pag. 105) 36. C (pag. 105) 86. C (pag. 105) 37. B (pag. 105) 87. B (pag. 105) 38. B (pag. 105) 88. B (pag. 105) 39. C (pag. 105) 89. A (pag. 105) 40. B (pag. 105) 90. C (pag. 105) 41. C (pag. 105) 91. B (pag. 103) 42. A (pag. 105) 92. B (pag. 103) 43. C (pag. 105) 93. C (pag. 103) 44. B (pag. 105) 94. C (pag. 103) 45. C (pag. 105) 95. C (pag. 103) 46. C (pag. 105) 96. B (pag. 104) 47. B (pag. 105) 97. C (pag. 103) 48. A (pag. 105) 98. B (pag. 103-104) 49. B (pag. 105) 99. C (pag. 103-104) 50. C (pag. 105) 100.B (pag. 103-104)

138


11. TEST RECAPITULATIV (I) Şef de lucrări dr. Constantin Bălăeţ La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Durata potenţialului de acţiune în neuroni este de:

A. 200ms B. 5ms C. 100ms

2. Este adevărat că nucleul:

A. are o poziţie excentrică în nucleu B. transmite informaţia genetic C. ocupă 4/5 din celulă

3. Difuziunea simplă nu este specifică pentru:

A. oxigen B. glucoză C. testosteron şi progesteron

4. Este adevărat că potenţialul de acţiune:

A. duce la completa depolarizare a membranei B. odată generat, stimulează local zona C. se propagă unidirecţional

5. Planul transversal:

A. merge paralel cu fruntea B. se numeşte al metameriei corpului C. se numeşte al simetriei bilaterale

6. Nu putem spune că axul longitudinal al corpului:

A. este axul lăţimii corpului B. corespunde unei dimensiuni a spaţiului C. prin el trece planul sagital al corpului

139


7. Formele de transport care utilizează proteină transportatoare sunt următoarele, cu excepţia: A. transportului activ primar B. transportului activ secundar C. exocitozei

8. Potenţialul membranar de repaus: (pag. 9)

A. pompa funţionează la un raport 3 potasiu/2 sodiu B. valoarea potenţialelor se datorează activităţii pompei de sodiu/potasiu C. concentraţia celor doi ioni variază continuu

9. Epiteliul pseudostratificat se găseşte în:

A. Epiteliu traheal B. Canalele glandelor exocrine C. Tunica internă a vaselor sanguine

10. Cromozomii conţin următoarele, cu excepţia:

A. sodiu şi magneziu B. proteine nonhistonice C. proteine histonice

11. Membrana celulară nu prezintă:

A. glicolipide B. glicoproteine C. doar schimb de substanţe nutritive

12. Planul transversal prezintă următoarele caracteristici:

A. se numeşte al metameriei corpului B. se numeşte plan vertical C. foloseşte pentru precizarea poziţiei elementelor componente pentru fiecare organit

13. Epiteliul glandular de tip endocrin se găseşte în:

A. paratiroide B. ovar C. testicul

14. Membrana nucleară nu prezintă următoarele caracteristici:

A. prezintă ribozomi pe faţa externă B. membrana internă este aderentă la citomembranele reticulului endoplasmatic C. este poroasă

15. În vedere anterioară a cavităţilor trunchiului, evidenţiem următoarele, cu excepţia:

A. Omoplatul B. Cavitate pleurală C. Cavitate pelvină

140


16. Subdiviziunile cavităţii abdominale sunt următoarele, cu excepţia: A. epigastru B. cavitatea pericardică C. abdomen lateral drept

17. Membrana celulară cuprinde următoarele, cu excepţia:

A. strat hidrofob dispus la exterior B. fosfolipide C. colesterol

18. Diafragma:

A. este un muşchi B. separă cavitatea pleurală de cavitatea pericardică C. separă cavitatea toracică de cavitatea pelvină

19. Subdiviziunile cavităţii toracice sunt:

A. mediastinul B. epigastru C. hipogastru

20. Care este afirmaţia adevărată?

A. planul care împarte corpul în două jumătăţi simetrice se numeşte medio-sagital B. axul longitudinal are un pol stâng şi unul drept C. axul transversal este axul grosimii corpului cu un pol anterior şi unul posterior

21. Celulele:

A. conţin hialoplasmă B. au lizozomi cu rol în diviziunea celulară C. au iniţia formă cubică

22. Este adevărat că:

A. corpusculii lui Palade sunt sediul sintezei proteice B. mitocondriile conţin enzime hidrolitice C. ergastoplasma este un sistem membranar alcătuit din micro şi macrovezicule

23. Proprietăţile generale ale celulelor sunt următoarele, cu excepţia:

A. potenţialul de membrană B. contractilitatea C. sinteza proteică

24. Pompa de sodiu/potasiu:

A. intervine în crearea potenţialului de membrană B. este un exemplu de transport activ secundar C. introduce în celulă 4 ioni de sodiu şi expulzează 5 ioni potasiu pătruns în celulă

141


25. Ţesutul epitelial de tip secretor mixt se găseşte în: A. pancreas B. paratiroide C. prostată

26. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

A. corpii tigroizi sunt echivalenţii lizozomilor pentru celula nervoasă B. membrana celulară conţine un bistrat fosfolipidic C. centrozomul are rol în diviziunea celulară

27. Membrana celulară:

A. proteinele sunt uniform distribuite în toată masa membranei B. miezul hidrofob asigură mecanismele de transport membranar C. determină forma celulei

28. La metabolizarea glicogenului participă:

A. reticulul endoplasmatic neted B. ribozomii C. mitocondriile

29. Următoarele conţin enzime hidrolitice:

A. aparatul golgi B. ribozomii C. lizozomii

30. Următoarele conţin enzime necesare sintezei de ATP:

A. mitocondriile B. lizozomii C. ribozomii

31. Următorii neuroni au aspect piriform:

A. bipolari B. unipolari C. multipolari

32. Care dintre următoarele fascicule nu se găseşte decât în partea superioară a măduvei:

A. gracilis B. cuneat C. Gowers

33. Ce efect are stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic asupra ficatului:

A. glicogenoliză B. nu are efect C. glicoliză

142


34. Care dintre următoarele reflexe, reprezintă un reflex vegetativ medular:

A. reflexul de deglutiţie B. reflexul vasoconstrictor C. reflexul lacrimal

35. Legătura dintre ventriculul IV şi ventriculul III este realizată de către:

A. orificiile interventriculare B. fornix C. apeductul Sylvius

36. Originea reală a fibrelor parasimpatice ale nervului facial este reprezentată de nucleul:

A. ambiguu B. cohlear ventral C. lacrimal

37. Care dintre următoarele fascicule conduce două tipuri de sensibilităţi:

A. cuneat B. spinotalamic anterior C. vestibulospinal

38. Care dintre următorii nervi cranieni are originea reală a fibrelor vegetative parasimpatice în bulb:

A. accesor B. trigemen C. vag

39. Nervul cranian X nu inervează:

A. limba B. plămânii C. glanda lacrimală

40. Următoarea afirmaţie despre cerebel este adevărată:

A. are substanţă cenuşie dispusă la interior B. este legat doar de mezencefal C. extirparea lui determină tulburări metabolice

41. Care dintre ramurile nervului spinal se distribuie muşchilor jgheaburilor vertebrale:

A. dorsală B. comunicantă albă C. ventrală

143


42. Care dintre următorii nervi cranieni are doar fibre vegetative parasimpatice:

A. trigemen B. abducens C. nici unul de mai sus

43. Substanţa reticulată a măduvei spinării este cel mai bine individualizată la nivel:

A. sacral B. cervical C. coccigian

44. Care dintre următorii nervi cranieni are originea reală a fibrelor motorii în două etaje diferite ale sistemului nervos central:

A. accesor B. glosofaringian C. facial

45. Retina:

A. se întinde anterior de ora serrata B. prezintă pata galbenă şi pata oarbă C. realizează numai recepţia stimulilor luminoşi

46. Al treilea neuron al căii optice se află în :

A. corpul geniculat lateral B. chiasma optică C. celule multipolare

47. Punctul remotum :

A. este la 6 m de ochi B. este la 25 cm de ochi C. este la 18 m de ochi

48. Analizatorul care furnizează cantitatea cea mai mare de informaţii este:

A. vizual B. auditiv C. vestibular

49. Protoneuronul căii vestibulare este situat în:

A. punte B. nuclei vestibulari C. ganglionul vestibular Scarpa

144


50. Inervaţia parasimpatică a fibrelor musculare circulare ale irisului este asigurată de : A. nervul oculomotor B. nervul facial C. nervul optic

51. Originea reală a nervilor cranieni responsabili de motilitatea globului ocular se află:

A. în punte şi mezencefal B. numai în punte C. numai în mezencefal

52. Următoarele papile nu conţin muguri gustativi:

A. fungiforme B. filiforme C. circumvalate

53. În partea inferioară a girului postcentral se află aria:

A. olfactivă B. gustativă C. vizuală

54. Fusurile neuromusculare sunt răspândite în:

A. aponevroze B. periost C. muşchi

55. Retina conţine:

A. celule bipolare B. celule de susţinere C. toate aceste tipuri

56. Percepţia gusturilor se realizează astfel:

A. acru la vârful limbii B. dulce la baza limbii C. sărat pe marginile limbii

57. Cu lentile convergente se corectează:

A. astigmatismul B. ochiul hipermetrop C. ochiul miop

58. Din tunica mijlocie a globului ocular face parte:

A. coroida B. retina C. corneea

145


59. Limita anterioară a coroidei este reprezentată de: A. ora serrata B. iris C. ligamentele suspensoare ale cristalinului

60. Celulele cu conuri din structura retinei sunt în număr de:

A. 5-7 milioane B. 3 milioane C. 15 milioane

61. Următoarele sunt glandele endocrine, cu excepţia:

A. parotidele B. epifiză C. hipofiză

62. Care dintre următoarele organe conţin şi celule cu rol endocrin:

A. duodenul B. colonul C. nici una dintre cele de mai sus

63. Hipofiza :

A. este localizată la baza encefalului B. este situată între tuberculii cvadrigemeni superiori C. este localizată pe şaua turcească sub osul etmoid

64. Adenohipofiza secretă:

A. oxitocină B. cortizol C. hormon luteinizant

65. Insulina:

A. creşte lipogeneza B. hipersecreţia de insulină determină diabet zaharat C. este singurul hormon cu efect catabolizant pe toate mecanismele intermediare

66. Calcitonina :

A. ajută la fixarea calciului în oase B. ajută la eliminarea calciului din oase C. este secretată de celule situate numai la nivelul paratiroidei

67. Care din următoarele sunt oase lungi:

A. fibula B. scapula C. occipitalul

146


68. Câte oase carpiene participă la formarea scheletului mâinii: A. 5 B. 8 C. 14

69. Sarcomerul este unitatea morfofuncţională a miofibrilei şi este cuprins între:

A. doua benzi I B. trei membrane Z C. două membrane Z

70. Randamentul contracţiei masei musculare este de :

A. 40% B. 70% C. 30%

71. Articulaţiile dintre corpurile vertebrale sunt:

A. sindesmoze B. amfiartroze C. sinostoze

72. Potenţialul de acţiune se propagă în lungul fibrei musculare cu o viteză de:

A. 200m/s B. 50m/s C. 30m/s

73. Scheletul piciorului este format din

A. 29 oase B. 27 oase C. 26 oase

74. Care oasele nu participă la formarea neurocraniului:

A. temporal B. maxilar C. etmoid

75. Prima vertebră cervicală se numeşte :

A. coccis B. axis C. atlas

76. În regiunea toracală se găsesc:

A. 12 vertebre B. 32 vertebre C. 30 vertebre

147


77. Durata fazei de latenţă în cazul secusei fibrei musculare striate este de : A. 0,05 sec B. 0,03 sec C. 0,01 sec

78. Muşchii scheletici reprezintă:

A. 30% din masa organismului B. 40% din masa organismului C. 50% din masa organismului

79. Saliva conţine un procent de substanţe organice de :

A. 0,1% B. 0,2% C. 0,3%

80. Nucleazele sunt enzime produse de :

A. acinii pancreatici B. glandele oxintice C. glandele patotide

81. Între stomac şi duoden se găseşte:

A. un sfincter funcţional B. sfincterul piloric C. valva ileocecală

82. Unde se găsesc celulele care secretă gastrina:

A. în parotide B. în glandele pilorice C. în glandele paratiroide

83. Nu este o diharazidază:

A. amilaza B. izomaltaza C. maltaza

84. În alcătuirea chilomicronilor nu intră:

A. lecitină B. colesterol C. vitamine hidrosolubile

85. pH-ul optim pentru acţiunea pepsinei este :

A. 1,8-3,5 B. 1,2-2,5 C. 1,5-2

148


86. Glandele oxintice nu secretă: A. factor intrinsec B. acid clorhidric C. vitamina B 12

87. Bila este formată de către hepatocite şi celule ductale în cantitate de:

A. 250 – 1100 ml/zi B. 500-1800ml/zi C. 600-2000 ml/zi

88. Benzile musculare din structura intestinului gros se numesc :

A. tenii B. haustre C. adventice

89. Care dintre următoarele organe are cap, corp şi coadă:

A. stomac B. pancreas C. niciunul din cele de mai sus

90. Timpul necesar chimului pentru a trece de la pilor la valva ileocecală este:

A. 1 oră B. 2-3 ore C. 3-5 ore

91. Glucidele reprezintă un procent din dietă de:

A. 10-20% B. 30-40% C. 50-60%

92. Secreţiile intestinului subţire conţin următoarele cu excepţia:

A. lipază B. amilază C. izomaltază

93. Care dintre următoarele substanţe are rol bactericid:

A. acizii biliari B. lizozimul C. acidul clorhidric

94. Mucusul este : A. o glicoproteină B. un acid nucleic C. un derivat de colesterol

149


95. La om, pe arcada dentară superioară se află:

A. 4 premolari B. 4 canini C. 2 incisivi

96. Următorul ion are concentraţie mai mare în salivă decât în plasmă:

A. sodiu B. potasiu C. calciu

97. Mişcările limbii asociate cu masticaţia sunt coordonate de fibre ale nervilor:

A. hipoglos B. facial C. trigemen

98. Forţa contracţiilor gastrice este controlată de :

A. alimente B. acetilcolină C. amilază salivară

99. Unda de relaxare esofagiană:

A. urmează undei peristaltice B. relaxează faringele C. se transmite prin neuronii mienterici

100. Glandele pilorice secretă: A. somatostatină B. factor intrinsec C. gastrină

150


RĂSPUNSURI

1. B (pag. 10) 51. A (pag. 26, 27) 2. B (pag. 7) 52. B (pag. 43) 3. C (pag.9) 53. B (pag. 43) 4. A (pag.10) 54. C (pag. 41) 5. B (pag.5) 55. C (pag. 44 ) 6. A (pag.4) 56. C (pag. 43) 7. C (pag.9) 57. B (pag.46) 8. B (pag.9) 58. A (pag. 44) 9. A (pag.11) 59. A (pag. 44)) 10. A (pag.8) 60. A (pag. 45) 11. C (pag.7) 61. A (pag. 54) 12. A (pag.5) 62. A (pag. 54) 13. A (pag.11) 63. A (pag 54, 60) 14. B (pag.8) 64. C (pag. 55) 15. A (pag.4) 65. A (pag. 59) 16. B (pag.4) 66. A (pag. 58) 17. A (pag.6) 67. A (pag. 63) 18. A (pag.4) 68. C (pag. 65) 19. A (pag.4) 69. C (pag. 70) 20. A (pag.4, 5) 70. C (pag. 71) 21. A (pag.5,6,7 ) 71. B (pag. 67) 22. A (pag. 7) 72. C (pag. 71) 23. B (pag. 8,9,10) 73. C (pag. 65) 24. A (pag. 9) 74. B (pag. 64) 25. A (pag. 11) 75. C (pag. 65) 26. A (pag. 7) 76. A (pag. 65) 27. C (pag. 6) 77. C (pag. 71) 28. A (pag. 7) 78. B (pag. 70) 29. C (pag. 7) 79. C (pag. 75) 30. A (pag.7 ) 80. A (pag. 77, 79) 31. C (pag. 13) 81. B (pag. 74) 32. B (pag. 21) 82. B (pag. 77, 79) 33. A (pag. 35) 83. A (pag. 80) 34. B (pag. 25) 84. C (pag. 80, 81) 35. C (pag. 30) 85. A (pag. 77) 36. C (pag. 27) 86. C (pag. 77) 37. A (pag. 21) 87. A (pag. 75, 78) 38. C (pag. 28) 88. A (pag. 74) 39. C (pag. 28) 89. B (pag. 74, 75) 40. A (pag. 29) 90. C (pag. 78) 41. A (pag. 23) 91. C (pag. 80) 42. C (pag. 26, 27) 92. B (pag. 79) 43. B (pag. 19) 93. B (pag. 75, 78) 44. A (pag. 28) 94. A (pag. 77) 45. B (pag. 44) 95. A (pag. 75, 74) 46. A (pag. 47) 96. B (pag. 75) 47. A (pag. 46) 97. A (pag.28) 48. A (pag. 44) 98. B (pag. 77) 49. C (pag. 50) 99. C (pag. 76) 50. A (pag. 44) 100.C (pag. 77)

151


12. TEST RECAPITULATIV (II) Şef de lucrări dr. Constantin Bălăeţ, şef de lucrări drd. Tudor Hârşovescu La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect. 1. Următoarea secreţie are pH acid:

A. biliară B. pancreatică C. gastrică

2. Reduc tensiunea superficială a grăsimilor

A. sărurile biliare B. acizii nucleici C. lipazele

3. Plasma sanguină conţine apă în procent de:

A. 10% B. 40% C. 90%

4. Hemostaza primară are ca efect oprirea sângerării într-un timp de:

A. 1-2 minute B. 2-4 minute C. 4-8 minute

5. Canalul toracic are o lungime de :

A. 20 cm B. 25-30 cm C. 40 cm

6. La nivelul fasciculului Hiss şi reţelei Purkinje, frecvenţa descărcărilor este de:

A. 25/min B. 35/min C. 45/min

152


7. Volumul-bătaie al fiecărui ventricul are o valoare medie de: A. 50ml B. 60ml C. 70ml

8. În artera aortă sângele se deplasează cu o viteză de:

A. 100mm/sec B. 300mm/sec C. 500mm/sec

9. Înregistrarea grafică a pulsului se numeşte:

A. sfigmogramă B. fonocardiogramă C. electrocardiogramă

10. Viteza sângelui în capilare este de :

A. 50 mm/sec B. 100 mm/sec C. 0,5 mm/sec

11. Durata diastolei ventriculare este de :

A. 0,1 sec B. 0,3 sec C. 0,5 sec

12. Artera iliacă internă are ramuri parietale pentru :

A. pereţii bazinului B. vezica urinară C. nici una dintre acestea

13. Artera femurală se continuă cu:

A. artera tibială posterioară B. artera poplitee C. artera tibială anterioară

14. Artera vertebrală participă la vascularizaţia:

A. encefalului B. axilei C. cartilajului tiroid

15. Formarea fibrinei durează:

A. 1-2 min. B. 2-4 min C. 1-2 sec.

153


16. În fiecare minut la nivelul capilarelor arteriale se filtrează: A. 20 ml apă B. 30 ml apă C. 16 ml apă

17. Vena iliacă externă continuă vena:

A. cavă inferioară B. portă C. femurală

18. Debitul cardiac scade în :

A. febră B. sarcină C. somn

19. Manifestările mecanice ale ciclului cardiac sunt redate de:

A. şocul apexian B. zgomotele cardiace C. fonocardiogramă

20. Sângele este format din:

A. perilimfă B. endolimfă C. elemente figurate

21. La examenul microscopic al sângelui nu se observă

A. limfa B. leucocite C. trombocite

22. Despre hematii, sunt corecte următoarele afirmaţii, cu excepţia:

A. au rol în transportul bioxidului de carbon B. au rol în transportul oxigenului C. sunt celule nucleate

23. Leucocitele:

A. sunt celule anucleate B. nu traversează peretele capilar C. participă la diapedeză

24. Plasma sanguină conţine:

A. apă 9% B. substanţe organice 90% C. reprezintă 55% din volumul sanguin

154


25. În structura plasmei se găsesc :

A. aglutinogenul B B. globuline C. plachete

26. Din cavitatea nazală, aerul trece în:

A. trahee B. faringe C. laringe

27. La nivelul vertebrei T4, traheea:

A. se împarte în 4 bronhii B. se ramifică în cei 2 plămâni C. se împarte în 2 bronhii

28. Volumul expirator de rezervă este :

A. 500ml B. volum de aer rămas în plămân după un expir forţat C. volumul de aer suplimentar ce poate fi expirat în timpul unei expiraţii forţate

29. Difuziunea oxigenului se realizează:

A. deoarece gradientul oxigenului este doar 1/10 din gradientul dioxidului de carbon B. deoarece presiunea parţială din capilare este de 100mm Hg şi cea din aer de 40 mm Hg C. deoarece presiunea este de 100 mm Hg în aerul alveolar iar în sânge de 40 mm Hg

30. Care dintre următoarele structuri nu reprezintă o cale urinară:

A. nefronii B. tubii colectori C. uretra

31. În dinamica filtrării prin membrana glomerulară presiunea din capilarele glomerulare are valoare medie de :

A. 30mmHg B. 60mmHg C. toate variantele de mai sus sunt false

32. Alegeţi enunţul fals cu privire la transportul activ al reabsorbţiei tubulare:

A. se realizează fără consum de ATP B. se realizează cu consum de oxigen C. se realizează cu consum de energie

155


33. Valoarea medie normală de acid uric eliminată în urina finală de 24 ore este de: A. 150 mg B. 5,3 g C. 0,6 – 0,8 g

34. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la compoziţia urinei este fals:

A. urina nu conţine hematii B. urina conţine creatinină C. urina conţine acid uric

35. Presiunea din capsula Bowman :

A. este considerată 0 mmHg B. nu se opune filtrării C. este de 18 mmHg

36. Forma de utilizare preferenţială a hexozelor de către celule este:

A. zaharoza B. galactoza C. glucoza

37. Randamentul glicolizei anaerobe este:

A. 5% B. 4% C. 3%

38. Este vitamină hidrosolubilă

A. retinolul B. tocoferolul C. piridoxina

39. Mobilizarea acizilor graşi nu este realizată de:

A. epinefrină B. noradrenalină C. insulină

40. Precizaţi care dintre următoarele structuri nu aparţin uterului:

A. perimetrul B. miometrul C. foliculii

41. La femeie organul genital extern este reprezentat de:

A. vulvă B. col uterin C. vagin

156


42. Gonada masculină este reprezentată de: A. spermatozoid B. epididim C. testicul

43. După ovulaţie fecundarea se poate produce până la:

A. 6 zile B. 1 zi C. 1 oră

44. Ovulaţia şi formarea corpului galben sunt stimulate de către:

A. LH B. estradiol C. FSH

45. Precizaţi în ce zi a ciclului ovarian are loc ovulaţia:

A. ziua 28 B. ziua 10 C. ziua 14

46. Epiteliul vaginal este de tip :

A. cilindric B. pavimentos cheratinizat C. pavimentos stratificat

47. Membrana celulară nu conţine:

A. glicolipide B. glucide puternic încărcate pozitiv C. fosfolipide

48. Dictiozomul:

A. este un sistem format numai din microvezicule şi cisterne alungite B. este situat în zona cea mai activă a citoplasmei C. realizează excreţia unor substanţe extracelulare

49. Organitele specifice sunt următoarele, cu excepţia:

A. ergastoplasta B. corpii tigroizi C. miofibrile

50. Cu o excepţie; următoarele sunt adevărate despre citoplasmă:

A. partea structurată este hialoplasma B. este o structură complexă C. faza dispersată este ansamblu de micelii

157


51. Fusurile neuromusculare sunt inervate motor de:

A. motoneuronii alfa B. motoneuronii beta C. motoneuronii gamma

52. Care dintre următoarele glande este mixtă:

A. epifiza; B. parotida; C. testicolul

53. Sângele:

A. este alcătuit din limfă şi elemente figurate; B. conţine limfocite care au rol în apărarea (imunitatea) specifică C. conţine hematii care au rol în hemostază

54. Sângele:

A. conţine leucocite care au rol în hemostază B. conţine aglutinogeni alfa şi beta C. conţine leucocite care posedă mitocondrii

55. Care dintre următoarele nu este o proprietate fundamentală a miocardului:

A. conductibilitatea B. elasticitatea C. automatismul

56. Catecolaminele sunt hormonii secretaţi de:

A. hipofiză B. corticosuprarenală C. medulosuprarenală

57. Următoarele afirmaţii privind hematiile adulte sunt corecte, cu excepţia:

A. au rol în transportul CO2 B. au rol în menţinerea echilibrului acido-bazic prin fenomenul de membrană Hamburger C. la nivelul membranei posedă aglutinine ce determină sistemele imunologice sangvine 0AB

şi Rh(D) 58. Bila:

A. este locul unde se acumulează produsul de secreţie al hepatocitelor B. se secretă doar în timpul digestiei C. conţine săruri biliare ce au rolul de emulsionare a lipidelor

158


59. Bila:

A. conţine enzime cu rol în digestia lipidelor B. conţine electroliţi care se combină cu sărurile biliare rezultând acizi biliari C. conţine lecitină

60. Următoarele afirmaţii privind celula sunt corecte, cu excepţia:

A. dimensiunea variază în funcţie de specializare B. poate exista numai în grup, formând ţesuturile C. iniţial toate celulele au o formă globuloasă

61. Care dintre următoarele afirmaţii privind catabolismul este corectă:

A. asigură creşterea şi dezvoltarea organismului B. substanţele macromoleculare implicate în catabolism provin doar din structurile celulare

(endogene) C. 55% din energia rezultată se pierde sub formă de căldură

62. Epiteliul de acoperire pavimentos unistratificat se întâlneşte la nivelul:

A. tunicii interne a vaselor sangvine şi limfatice B. mucoasei bronhiolelor

C. epidermului 63. Următoarele afirmaţii privind trunchiul cerebral sunt corecte, cu excepţia:

A. trunchiul cerebral este sediul unor reflexe somatice şi vegetative B. în trunchiul cerebral îşi au originea 10 perechi de nervi cranieni C. în trunchiul cerebral îşi au originea 12 perechi de nervi cranieni

64. În sistemul nervos simpatic, la nivelul sinapsei între fibra preganglionară şi cea postganglionară se foloseşte ca mediator chimic:

A. epinefrina B. adrenalina C. acetilcolina

65. În timpul activităţii cardiace la adult:

A. volumul sângelui pompat în condiţii de repaus este de 5 l. B. valvele atrio-ventriculare se deschid în timpul sistolei ventriculare C. valvele aortică şi pulmonară se închid în timpul sistolei ventriculare

66. Circulaţia pulmonară:

A. transportă sânge încărcat cu O2 spre plămâni B. este parte componentă a circulaţiei sistemice C. sângele încărcat cu O2 este colectat de venele pulmonare

159


67. Următoarele afirmaţii privind organitele celulare (partea structurată a citoplasmei) sunt corecte, cu excepţia:

A. mitocondriile sunt sediul fosforilării oxidative, cu eliberare de energie B. reticulul endoplasmatic neted este un sistem circulator intracitoplasmatic C. centrozomul conţine cromozomii

68. Care pereche de coaste NU se articulează direct cu sternul:

A. perechea I-a B. perechea a VI-a C. perechea a VIII-a

69. Următoarele afirmaţii privind rolurile oasele sunt corecte, cu excepţia:

A. rol antitoxic B. rol de forţe de propulsie ale aparatului locomotor C. rol de sediu principal al organelor hematopoietice

70. Care dintre următoarele structuri anatomice nu este vascularizată de artera carotidă externă:

A. regiunea temporală B. regiunea occipitală C. creierul

71. Următoarele afirmaţii privind palparea pulsului sunt corecte, cu excepţia:

A. prin palparea pulsului obţinem informaţii privind ritmul inimii B. prin palparea pulsului obţinem informaţii privind rezistenţa periferică C. pulsul se percepe comprimând o arteră superficială pe un plan dur

72. Care dintre următoarele manifestări nu caracterizează diabetul zaharat:

A. polidipsie B. hipoglicemie C. glicozurie

73. Membrana alveolo-capilară (respiratorie) este alcătuită din următoarele structuri, cu excepţia:

A. epiteliul bronşic B. surfactant C. interstiţiul pulmonar

74. La adult, care dintre următoarele nu face parte din principalele substanţe secretate de glandele gastrice

A. amilază B. mucus C. acid clorhidric

160


75. Următoarele afirmaţii privind rolul rinichilor sunt corecte, cu excepţia:

A. Contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului B. Prin gluconeogeneză intervin în metabolismul glucidic C. Transportă urina spre uretere

76. Următoarele afirmaţii privind obezitatea sunt corecte, cu excepţia:

A. Odată instalată, pentru menţinerea ei, aportul şi consumul sunt egale B. Apare printr-un aport excesiv de glucide şi lipide – băuturi carbogazoase dulci şi hrană tip

fast-food C. Este o boală metabolică majoră

77. La adult, traheea are o lungime de:

A. 8 – 12 cm; B. 10 – 12 cm; C. 12 – 14 cm;

78. Din acinii pulmonari fac parte următoarele, cu excepţia:

A. bronhiolele respiratorii; B. alveolele pulmonare; C. bronhiolele terminale;

79. Principalii efectori somatici sunt:

A. muşchii netezi; B. muşchii striaţi; C. exteroreceptorii;

80. Cele trei nivele majore, cu atribuţii funcţionale specifice ale SNC sunt:

A. nivelele receptorilor, centrilor nervoşi şi efectorilor; B. reflexele necondiţionate, reflexele condiţionate şi activitatea nervoasă superioară (ANS); C. nivelele măduvei spinării, subcortical şi cortical;

81 Neuroplasma poate conţine:

A. incluziuni pigmentare; B. centrozomul; C. 1 – 2 nucleoli;

82. Care dintre următoarele structuri celulare au rol în conducerea impulsului nervos?

A. mitocondrii; B. neurofibrile; C. complexul Golgi;

161


83. Muşchii extrinseci ai globului ocular sunt inervaţi de:

A. 1 pereche de nervi craniani; B. 2 pereche de nervi craniani; C. 3 pereche de nervi craniani;

84. Componenta vestibulară a nervului VIII are pe traseu:

A. ganglionul Corti; B. ganglionul Scarpa; C. ganglionul geniculat;

85. Fasciculul tectospinal primeşte aferenţe de la scoarţa emisferelor cerebrale după ce acestea au făcut sinapsă în:

A. mezencefal; B. corpii geniculaţi; C. corpii striaţi.

86. Dacă se secţionează căile corticospinale care pleacă din emisfera stângă:

A. se produce paralizia membrelor; B. nu apar dificultaţi în efectuarea mişcărilor voluntare ale membrelor din partea dreaptă; C. nu este afectată motilitatea involuntară.

87. Lichidul cefalorahidian se găseşte între:

A. dura mater şi arahnoidă; B. arahnoidă şi piamater; C. duramater şi piamater;

88. Componenta cohleară a nervului VIII conduce de la urechea internă impulsuri pentru:

A. echilibru; B. văz; C. auz;

89. Din nucleul accesori al nervului oculomotor pleacă fibre:

A. motorii; B. vegetative; C. senzitive;

90. Nervii spinali cervicali sunt în număr de:

A. 7; B. 8; C. 12;

162


91. Canalul ependimar străbate: A. cornul anterior medular; B. cornul posterior medular; C. comisura cenuşie.

92. Măduva spinării se întinde:

A. de la vertebra C1 la gaura occipitală; B. de la gaura occipitală la vertebra L2; C. de la gaura occipitală la sacru;

93. Fasciculul spinocerebelos ventral:

A. străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi ajunge la cerebel de-a lungul pedunculului cerebelos superior;


94. Căile sensibilităţii interoceptive:

A. au receptori sub formă încapsulată în pereţii vaselor şi organelor interne; B. deutoneuronul se găseşte în măduva spinării; C. al treilea neuron se găseşte la nivelul hipotalamusului ;

95. Fasciculul piramidal poate avea originea în:

A. aria premotorie; B. aria somestezică principală; C. corpii striaţi;

96. Calea sistemului piramidal cuprinde:

A. fasciculul piramidal încrucişat, situat în cordonul anterior al măduvei spinării; B. 1.000.000 de fibre mielinizate; C. fibre corticonucleare;

97. Calea sistemului piramidal are:

A. 1 neuron; B. 2 neuroni; C. 3 neuroni;

98. În cadrul căii sistemului extrapiramidal, eferenţele nucleilor bazali sunt reprezentate de fibre:

A. striorubrice; B. reticulospinale; C. corticovestibulare;

Răspuns – A (pag. 23)

163


99. În cadrul căii sistemului extrapiramidal, eferenţele nucleilor bazali ajung la:

A. punte; B. bulb; C. măduva spinării;

100. Căile extrapiramidale cu originea în scoarţa emisferelor cerebrale:

A. sunt situate în cordoanele posterioare medulare; B. se opresc în trunchiul cerebral; C. fac sinapsă în nucleii bazali.

164


RĂSPUNSURI

1. C (pag. 77-80) 51. C (pag. 41) 2. A (pag. 78) 52. C (pag. 11) 3. C (pag.85) 53. B (pag. 89, 90) 4. B (pag. 86) 54. C (pag. 89, 90) 5. B (pag. 89) 55. B (pag. 91) 6. A (pag. 91) 56. C (pag. 57) 7. C (pag. 90) 57. C (pag. 85, 86, 101) 8. C (pag. 93) 58. C (pag. 78) 9. A (pag. 92) 59. C (pag. 78) 10. C (pag. 93) 60. B (pag. 5) 11. C (pag. 92) 61. C (pag. 108) 12. A (pag. 88) 62. A (pag. 11) 13. B (pag. 88) 63. B (pag. 26) 14. A (pag. 87) 64. C (pag. 33) 15. C (pag. 86) 65. A (pag. 90, 91, 92) 16. C (pag. 89) 66. C (pag. 87) 17. C (pag. 88) 67. C (pag. 7, 8) 18. C (pag. 90) 68. B (pag. 65) 19. A (pag. 92) 69. B (pag. 66) 20. C (pag. 84) 70. C (pag. 87) 21. A (pag. 84) 71. B (pag. 92) 22. C (pag. 84) 72. B (pag. 59, 60) 23. C (pag. 84) 73. A (pag. 98, 99) 24. C (pag. 84) 74. A (pag. 77) 25. B (pag. 85) 75. C (pag. 103) 26. B (pag.97 ) 76. C (pag. 114) 27. C (pag. 97) 77. B (pag. 97) 28. C (pag. 99) 78. C (pag. 97) 29. C (pag. 100) 79. B (pag. 18) 30. A (pag. 103) 80. C (pag. 18)) 31. B (pag. 103-104) 81. A (pag. 14) 32. A (pag.104) 82. B (pag. 7, 14) 33. C (pag. 105) 83. C (pag. 26-27) 34. A (pag. 105) 84. B (pag. 18) 35. C (pag. 103, 104) 85. C (pag. 23) 36. C (pag. 108) 86. C (pag. 22-23) 37. C (pag. 109) 87. B (pag. 19) 38. C (pag. 114, 115) 88. C (pag. 28, 49, 50) 39. C (pag. 5, 110) 89. B (pag. 26) 40. C (pag. 117) 90. B (pag. 23) 41. A (pag. 117) 91. C (pag. 19) 42. C (pag. 117) 92. B (pag. 18) 43. B (pag. 120, 121) 93. A (pag. 21) 44. A (pag. 120) 94. B (pag. 21) 45. C (pag. 120) 95. A (pag. 22) 46. C (pag 117) 96. C (pag. 22-23) 47. B (pag. 6) 97. B (pag. 23) 48. A (pag. 7) 98. A (pag. 23) 49. A (pag. 7) 99. B (pag. 23) 50. A (pag. 91) 100.C (pag. 23)

165

Culegere Admitere UTM 2014.

Documents

Transcript of Culegere Admitere UTM 2014.