Tehnologia Examen UTM

68
1. Pregatirea santierului. În componenţa procesului de pregătire inginerească a terenului intră un şir de procese aşa ca curăţirea şi nivelarea terenului, îndepărtarea apelor provenite din precipitaţia atmosferice, lucrări de epuismente, îmbunătăţirea proprietăţilor pămînturilor, efectuarea lucrărilor topometrice, permutarea reţelelor existente ş.a. Defrişarea stratului vegetal se face în aşa mod ca să se păstreze copacii ce nu cad în zona viitoarei clădiri. În acest scop ei se îngrădesc cu resturi de cherestea. Arbuştii şi tufarii decorativi ce pot fi replantaţi se replantează. Pueţii copacilor şi arbuştilor se taie şi se îndepărtează de la şantier pentru a fi folosiţi. Rădăcinele mari se scot cu tractoarele. Gunoiul şi resturile rămase se strîng şi se transportă la gunoişti. Cheltuelile pentru organizarea acestor lucrări se introduc în preţul de cost a obiectului construcţiei. Cu buldozerul se taie şi se deplasează pămîntul, aşezîndul în rulouri, care pe urmă se îngrămădesc,se încarcă în autobasculantă cu excavatorul şi se transportă la locurile unde este nevoie. Cu greiderul pămîntul se taie şi se deplasează într-o parte, cu fiecare trecere pămîntul se măreşte în volum şi se transportă astfel formîndu-se un rulou în lungime, care după aceasta se îngrămădeşte cu buldozerul, cu screiperul stratul vegetal după scoatere se transportă în grămezi vremelnice sau se transportă şi se depune sub formă de straturi cu grosimea necesară în locurile predestinate înverzirii, trasarea şi fixarea axelor clăirii ţine de determinarea şi fixarea lor pe teritoriu. Modurile de trasare şi fixare a axelor pe teritoriu sunt diferite şi depind de tipul clădii şi după modul de executare a lucrărilor. Trasarea axelor pe terenul de fundaţie se începe cu aducerea şi fixarea pe teren a semnelor axelorde lucru principale, în calitate de care se folosesc de regulă, xele principale ale clădirii după aceasta în jurul viitoarei gropi de fundaţie la distanţa de 2-3m de la marginea superioară a ei, paralel cu axele de lucru se instalează o împrejmuire care constă din bare de metal bătute în pămînt sau pari de lemn şi cu scînduri bătute pe ei, scîndura trebuie să fie de o grosime nu mai mică de 40mm să aibă muchie pe partea de faţă şi să se sprijine nu mai puţin decît pe trei pari îngropaţi. Pentru ca să treacă transportul în împrejmuire se lasă treceri, adică nu se face o împrejmuire integră, ci una parţială cu trecere pe împrejmuire. Axele se fixează de îngrădire cu ajutorul cuielor sau buloanelor şi se numerotează. Dimensiunile gropii de fundare pe sus, pe jos şi alte caracteristici ale ei se machează cu ţăruşi. Îngrădirea dată se foloseşte numai în faza iniţială a construcţiei, după ridicrea părţii inferioare a clădirii, axele principale se transferă pe totul ei. Pentru clădirile liniare lungi

description

Pentru examene la tehnologie.

Transcript of Tehnologia Examen UTM

Page 1: Tehnologia Examen UTM

1. Pregatirea santierului.În componenţa procesului de pregătire inginerească a terenului intră un şir de procese aşa ca curăţirea şi nivelarea terenului, îndepărtarea apelor provenite din precipitaţia atmosferice, lucrări de epuismente, îmbunătăţirea proprietăţilor pămînturilor, efectuarea lucrărilor topometrice, permutarea reţelelor existente ş.a. Defrişarea stratului vegetal se face în aşa mod ca să se păstreze copacii ce nu cad în zona viitoarei clădiri. În acest scop ei se îngrădesc cu resturi de cherestea. Arbuştii şi tufarii decorativi ce pot fi replantaţi se replantează. Pueţii copacilor şi arbuştilor se taie şi se îndepărtează de la şantier pentru a fi folosiţi. Rădăcinele mari se scot cu tractoarele. Gunoiul şi resturile rămase se strîng şi se transportă la gunoişti. Cheltuelile pentru organizarea acestor lucrări se introduc în preţul de cost a obiectului construcţiei. Cu buldozerul se taie şi se deplasează pămîntul, aşezîndul în rulouri, care pe urmă se îngrămădesc,se încarcă în autobasculantă cu excavatorul şi se transportă la locurile unde este nevoie. Cu greiderul pămîntul se taie şi se deplasează într-o parte, cu fiecare trecere pămîntul se măreşte în volum şi se transportă astfel formîndu-se un rulou în lungime, care după aceasta se îngrămădeşte cu buldozerul, cu screiperul stratul vegetal după scoatere se transportă în grămezi vremelnice sau se transportă şi se depune sub formă de straturi cu grosimea necesară în locurile predestinate înverzirii, trasarea şi fixarea axelor clăirii ţine de determinarea şi fixarea lor pe teritoriu. Modurile de trasare şi fixare a axelor pe teritoriu sunt diferite şi depind de tipul clădii şi după modul de executare a lucrărilor. Trasarea axelor pe terenul de fundaţie se începe cu aducerea şi fixarea pe teren a semnelor axelorde lucru principale, în calitate de care se folosesc de regulă, xele principale ale clădirii după aceasta în jurul viitoarei gropi de fundaţie la distanţa de 2-3m de la marginea superioară a ei, paralel cu axele de lucru se instalează o împrejmuire care constă din bare de metal bătute în pămînt sau pari de lemn şi cu scînduri bătute pe ei, scîndura trebuie să fie de o grosime nu mai mică de 40mm să aibă muchie pe partea de faţă şi să se sprijine nu mai puţin decît pe trei pari îngropaţi. Pentru ca să treacă transportul în împrejmuire se lasă treceri, adică nu se face o împrejmuire integră, ci una parţială cu trecere pe împrejmuire. Axele se fixează de îngrădire cu ajutorul cuielor sau buloanelor şi se numerotează. Dimensiunile gropii de fundare pe sus, pe jos şi alte caracteristici ale ei se machează cu ţăruşi. Îngrădirea dată se foloseşte numai în faza iniţială a construcţiei, după ridicrea părţii inferioare a clădirii, axele principale se transferă pe totul ei. Pentru clădirile liniare lungi se aranjează numai îngrădiri transversale care se amplasează pe locuri drepte peste 50 m, iar pe cele arcuite peste 20m. Deasemenea se folosesc îngrădiri metalice la etapa pregătitoare a terenului către construcţie este necesar de a efectua lucrările tomometrice în vederea trasării pe teren a reţelei geodezice orizontale ce va servi pe viitor pentru amplasarea pe teren a construcţiei şi pentru efectuarea controlului geodezic pe parcursul lucrărilor de construcţie. În rezultatul lucrării topometrice pe teren sunt amplasaţi reperi ce formează linii roşii sau reţele geodezice de construcţie. Reţeaua geodezică a construcţiei constă din axe longitudionale şi transversale ce sunt paralele cu axele clădirii amplasate în interiorul lor, liniile rosii se trsează la construirea cartierilor locative şi prezintă o reţea ce coincide cu reţeaua de străzi. Amplasarea pe teren a liniilor roşii se efectuiază folosind coordonatele punctelor de intersecţie, ungiurilor de orientare şi distanţei dintre puncte. Reţeaua geodezică este prezentată printr-un sistem geometric format din pătrate şi dreptunghiulare care pot fi de bază şi auxiliare, dimensiunile figurilor de bază sunt de 200-400m, iar a celor auxiliare 20-40m. Reţeaua geodezică este proiectată pe planul general de construcţie, mai rar pe planul topografic al şantierului. La elaborarea proiectului reţelei geodezice se determină coordonatele punctelor reţelei pe planul general de construcţie se aleg în prealabil metodele de trasare şi întărire pe teren a acestor puncte.Trasarea reţelei geodezice de construcţie începe cu stabilirea pe teren a direcţiei de bază. În acest scop sunt folosite punctele reţelei geodezice de stat ce se află pe terenul şantierului. După coordonatele dreptunghiulare ale punctelor geodezice şi ale punctelor proiectate ale reţelei geodezice de construcţie se determină coordonatele polare c1, c2, c3 şi ungiurile b1, b2, b3, după care pe teren sunt situate direcţiile de bază (AB, AC) de la aceste direcţii pe tot terenul se trasează punctele reţelei geodezice de construcţie care sunt întărite pe teren ca repere de referinţă. Semnele se funcţionează, de regulă, din ţevi întărite bine în sol şi umplute

Page 2: Tehnologia Examen UTM

cu amestec de beton sau de grinzi, din şenile de la căi ferate betonate bine. Nivelul bazei reperului trebuie situat la adîncimea nu mai mică de 1m de la linia de îngeţ a solului. 2. Pregatirea inginereasca a santierului. Evacuarea apelor de suprafata si denivelarea pinzei freatice. Pe terenul de constructii pot aparea: ape straine (se acumuleaza de pe versanti, pantele terenurilor alaturate

santierului formate in rezultatul ploilor, zapezii); ape proprii (apa care se acumuleaza direct pe teren de la ploi, zapada). Apele de adincime sunt apele freatice pinza carora se gaseste la suprafata. Evacuarea apelor subterane cu cota inalta poate fi executata prin sistemele de drenaj inchis sau deschis. Pt captarea apelor straine trebuie prevazute drenaje de suprafata in partea superioara a terenului (in partea cu cota de nivel a versantului mai mare). Drenajul de suprafata (deschis) reprezinta un tranşeu sau un canal de garda cu panta i=0.005.In timpul lucrarilor de planificare verticala a terenului se formeaza

o panta nu prea mare de 0.001-0.002 si se construeste canalul pt colectarea apelor. Drenaje de adincime (inchise)– are scopul de a capta apele de adincime (3-5m) pinza carora variaza.

Drenajul inchis se face sub forma de transeu cu panta in directia scurgerii apei si se umpla cu prundis, nisip sau pietris. Pt a mari eficacitatea drenajului la fundul transeului se instaleaza o teava perforata din asbociment sau beton. In teava viteza apei este mult mai mare decit in materialele de drenare. Acest canal de drenare se instaleaza mai jos de cota de inghet a solului.1-strat de pamint amenajat; 2-nisip marunt; 3-nisip mascat; 4-prundis (pietris concasat); 5-teava perforata; 6-strat compactat.Evacuarea apei din groapa de fundatie se face prin epuismente: directe (gravitationale) si indirecte (extragere fortata a apei cu pompe). Epuism directe se efectueaza prin pomprea directa a apei din groapa de fundare si se foloseste atunci cînd fluxul de apă subterana este mic, cînd diferenţa de nivel dintre fundul gropii şi nivelul apei este mică şi cînd sub fundul sapaturii nu exista un strat permeabil sub presiune, care ar periclita stabilitatea săpăturii. Avantajele: sistema functioneaza imediat; nu avem lucrari de pregatire complicate; in termen scurt se pompeaz apa. Dezavantaje: dupa intreruperea procesului de pompare imediat apare apa; permanent talpa gropii de fundare este umeda. Epuismente indirecte . Sistema de epuismente cu filtre aciculare:1-groapa de fundare; 2-filtre aciculare; 3-colector; 4-vacuum pompa; 5-nivelul coborit al apei. n=Q/q, unde n-nr de filtre aciculare; Q-cantitatea de apa care se acumuleaza in timp de o ora; q-capacitatea unui filtru 5-6m3.Filtrele aciculare se folosesc at cînd nivelul apei subterane e pînă la 4-5m, în nisipuri fine, prăfoase. Filtru e înzestrat la vîrf cu un dispozitiv special, avînd o bulă învelită în cauciuc ce lucrează ca un ventil. Înfigerea lui se face cu un jet de apă sub presiune pînă la 0,3Mpa. Ajuns la adîncimea stabilită, jetul de apă se opreşte, bula se ridică, iar apa din strat patrunde prin orificiile laterale ale filtrului. Filtrele se conectează prin conducte la o pompă cu vacuum astfel încît să poată absoarbă şi apa şi aerul. Ejectoarele aciculare şi pompele de adîncime se folosesc în cazul săpăturilor de volum şi adîncimi mari la depresionarea nivelului apei cu 20-30m. Partea interioara a filtrului ejector e asemănătoare cu cea a filt. acicular, iar partea superioara e compusă din 2 ţevi: externă şi internă. Cea internă e dotată cu un filtru ejector. Apa sub presiune de 750-800 kPa e îndreptată în spaţiul dintre ţeava externa şi interna iar prin furtun se îndreaptă în sus prin ţeava interna. În aceste condiţii apa de lucru îşi schimbă brusc viteza şi in furtun aerul se decompensează puternic, ca rezutat este absorbită apa subterană. Apa subterană amestecîndu-se cu apa de lucru, e îndreptată spre rezervor, unde surplusul de apa se scurge de sinestătător sau se absoarbe cu ajutorul unei pompe de nivel jos. In cazul necesităţii micşorării nivelului apei mai jos de 20m se folosesc sondele de epuismente dotate cu pompe de adîncime. Sondele se execută în foraje tubulare de 200-600mm şi se echipează cu filtre. Apa din sonde este absobită cu pompe de adîncime de nivel înalt.

4. Executarea umpluturilor. Compactarea şi consolidarea a terenurilor Clasificarea pam dupa tasabilitate: tip I-nu se taseaza la; tip II-pam care se taseaza la umezireMetodele de combatere a tasabilitatii a pam: 1-met de suprafata; 2-prin edificarea pernelor artificiale de

pam; 3-combaterea tasabilit prin metode adinci de compactare; 4-prin umezire cu exploziv.Comp. teren se execută la amenajarea teren, la umplerea în rambleu a teren, la umplerea tranşeelor

fundaţiilor, pămînt sub pardosea. Comp teren se efectuează în straturi de aceeaşi grosime. Pt acesta pămîntul se nivelează cu buldozere sau greidere. Păm-le uscate înainte de comp treb umezite, iar cele

0.0050.005100

99.5

99

98.5

0.001

1 I

I2

33

Page 3: Tehnologia Examen UTM

supraumezite se usucă. Metode folosite:1)comp. prin rulare 2)prin batere 3)prin vibrare 4)metode combinate(rulare si batere,vibrare si batere)

prin rulare prin batere prin vibrareMet de compactare prin rulare e o actiune statica a materialului care e executata cu ajutorul unui rulou,

unei roti de pneuri. 1-suprapunerea urmelor 2-directia compactarii de la marginea rambleului spre mijloc 3-latimea stratului compactat 4-strat afinat de sol 5- strat compactat 6-zona compactata cu compactoare manuale 7-strat de sol compactat cu ruloul pt compactarea (cilindrarea) pamint necoezive (nisip); 2)cu proeminente (crampoane) pt compactarea pamint coezive (argila s.a.) cu gros strat=35-40cm. Dupa modul de deplasare: autopropulsate, tractate. Met de compact pe pneuri executa o presiune statica si totodata o framintare a materialului dat datorita reliefului special al pneurilor. Astfel se sigura o copactare mai efectiva si transmiterea uniforma a presiunii statice. copmactoarele pe pneuri pot fi tractate sau autopropulsate (ultimile sunt mai raspindite). De obicei acest tip de comp. au masa lestata. Adincimea de compactare a utilajului 15-25cm. Nr de treceri pe acelasi loc 4-6 ori, in dependenta de tipul si umeditatea solului.Cele autopropulsate au 2, 3 axe pe care sunt amplasate rotile. Met de compactare prin batere se realizeaza prin socul repetat produs de o masa relativ mare lasata sa cada liber de la o anumita inaltime. Principalele utilaje sint maiurile sau placile grele suspendate de un utilaj de ridicare (macarale cu brat). Capacitatea de ridicare a macaralelor 1.5-2 ori ma mare ca masa maiului. Masa maiului: 1-4t, sunt executate din metal, aliaje de fonta sau beton armat. Inaltimea de cadere 4-6m. Nr de lovituri pe o amprenta 5-11. Domeniul de utilizare a metodei e destul de limitat: la compactarea gropilor de fundatie de mare adincime; la santuri; terenuri de fundatie a cosurilor de fum. De obicei se utilizeaza la compact pam stincoase. E interzisa utilizarea met in nemijlocita apropiere a cladirilor existente. Compactarea se executa in forma de fisii cu suprapunerea acestora. Centrul de greutate sa fie cit mai jos. Compactarea se finalizeaza cind survine refuzul de compactare, adica deplasarea solului e de 1-2cm. Adincimea de compactare:0.3-1m. Utilajele vibratoare actioneaza pe suprafata terenului transmitindu-i acestuia sub forma de oscilatii undele

de vibratii. De la suprafata terenului undele sunt transmise in corpul materialului (in sol) si ca urmare particolele solide incep sa se deplaseze una fata de alta asezindu-se compact. Compactoarele prin vibrare in comparatie cu celelate metode (batere sau rulare) asigura o adincime d comp. mai >. Se utilizeaza deobicei in combinatie cu utilaje-vibratoare prin rulare. Combinatia acestora permite de a utiliza cit mai efectiv undele de oscilatie si presiunea statica a utilajelor prin rulare Se utilizază met mixtă sau combinată pt a atinge un procent mai înalt de comp-re, mai întîi se comp cu rulourile comp-re, apoi cu rulourile pe pneuri. Tipurile de maşini de comp sunt alese în raport cu indicii tehnico-econ, după volum, gradul de comp, condiţiile în care decurge comp şi a lucrărilor în întregime.Execut pernelor de păm. Pernele de fundatie se realizeaza ca o constructie artificiala din strat cu trat. Pt

aceasta din masivul de pam tasabil se scoate pam tasabil pina la cota de proiect si in acest spatiu acelasi pamint se imprastie strat cu strat pina la cota indicata in proiect. Normativele privind edificarea pernie artificiale interzice utilizarea in acest scop a urmatoarelor paminturi pt edificare: nisip prafos, materiale

argiloase (strat fertil, deseuri...), materiale calcaroase, materiale cu concentratie mare de minerale, pam inghetate (dar se accepta pamintul cu 10% de bulgari inghetati Ø<150mm), argile grase si cu umeditate sporita. Pernele de nisip sau prundiş sunt predestinate pt distribuirea presiunii de la fundaţie pe o suprafaţ mai

mare, sau cu scopul de a schimba stratul slab de păm de sub fundaţie. În cadrul lucrărilor pt executar fundaţ intră transportarea şi descărcare mat, nivelarea lui, umezirea, şi comp la cota dată.

6. Tehnologii de realizare a edificiilor subterane din b/a monolit prin metoda „pereti mulati,,

Construcţiile subterane sunt folosite pe deplin în majoritatea ramurilor economice. În funcţie de condiţiile geologice şi hidrogeologice adînci de amlasare există mai multe metode de realizare a acestor construcţii. În baza argumentărilor tehnico-economice în practica de construcţii se utilizează

Page 4: Tehnologia Examen UTM

următoarele metode de execuţie a construcţiilor subterane: 1) Prin săpături deschise 2) Metoda pereţi mulaţi 3) Metoda cheson deschisMetoda săpăturilor deschise se utilizeză în cazuri cînd fundaţia construcţiei se amplasează pînă la adîncimea 6-7m şi condiţiile hidrogeologice permit acest lucru.Metoda prin pereţi mulaţi se utilizează în următoarele cazuri:a)constructia este adincita in stratul impermiabil b)terenul este dens constituit c) Nivelul apelor subterane este ridicat d)Este necesar de a efectua constructii in apropierea celor existente Tehnologia de efectuare a peretilor mulati depinde de natura pamintului, de latimea si adincimea transeei. Esenţa metodei constă în săpătura tranşeelor înguste 0,6-1,2m cu adîncimea h=8-10m. Şi pereţi verticali într-un mediu noroios-betonitic în scopul evitării prăbuşirii malurilor, cu realizarea în ele, a pereţilor construcţiei subterane din beton armat monolit. Realizarea pereţilor mulaţi din beton armat monolit cu lucrări pregătitoare şi anume:1) Se efectuiază trasarea geodezică 2) Se pregăteşte utilajul de preparare, depozitare şi pompare a noroiului betonitic.

3) Se realizează grinzile cu ghidaj la cota suprafeţei solului pe tot perimetrul construcţiei. Lucrările de bază se efectuiază pe sectoare cu lungimea egală cu 4-6m. Mai întîi se execută porţiunile de perete pe sectoarele impare şi după întinderea suficientă a betonului pe sectoarele pare.Tehnologia:1)Se sapă tranşeul pînă la cota de proiect cu ajutorul graiferului în mediul betonitic (nivelul noroiului se va menţine la cota inferioară a grinzii de ghidaj, introdus prin pompare. 2) Cu ajutorul macaralei în tranşeu se introduc carcasele de armătură

şi se fixează în conformitate cu proiectul.3) Se execută betonarea pereţilor prin metoda ţevii extrase vertical în sus avînd lucrabilitate beton de 16-18cm. Pe măsura introducerii betonului în incintă noroiul betonitic deslocat se extrage in tranşeu cu ajutorul pompei şi se depozitează. 4) Se efectuiază recepţia lucrărilor pe sectoare la care se prezintă toate procesele verbale de constatare a lucrărilor ascunse şi se verifică poziţia construcţiei în plan şi în spaţiu. Avantajele metodei constau în micşorarea volumelor săpăturilor şi duratei executării lucrărilor. Durata de turnare a betonului intr-un sector de lucru poate fi max 6-8h.Pentru aceasta in reteta betonului se prevad intirzieri de priza care ii confera o lucrabilitate pe min. 6h,timp in care betonul turnat in sector nu face priza, evitind astfel crearea de rosturi de separatie intre betoanele turnate la diferite ore din cadrul intervalului de turnare maxim stabilit.a)excavarea solului din transee sub protectia noroiului bentoniticb)montarea carcaselor de armaturac)betonarea sectorului de lucru cu tubul de betonared)o portiune de perete terminata1-pretranseea cu grinzile de ghidaj,2-instalatia de excavare a solului,3-noroiul bentonitic,4-teava de ghidaj5-carcasa de armature 6-tubul de betonare cu burlan, 7-portiune de perete terminata, 8-rostul dintre sectoarele de lucru.

5. Tehnologia de realizare a edificiilor supterane din elemente prefabricate.Construcţiile subterane sunt folosite pe deplin în majoritatea ramurilor economice. În funcţie de condiţiile hidrogeologice adînci de amlasare există mai multe metode de realizare a acestor construcţii.

Page 5: Tehnologia Examen UTM

Tehnologia de efectuare a peretilor mulati din elemente prefabricate permite:*Industrializarea maximală a lucrarilor*Confectionarea elementelor prefabricatecu detalii inglobate, goluri si dopuri cu o exactitate maximala*Efectuarea peretilor din elemente prefabricate de forme rationale (cu grosimea mai mica decit a transeei sapate, cu goluri in forma T si I)*Realizarea peretilor de o calitate inalta. Tehnologie efectuării pereţilor mulaţi din elemente prefabricate poate fi de doua sau de o etapa. La efectuarea încarărilor după tehnologia de două etape (flg. 6.5) in tranşeea excavată aub noroiul bentonitic se inglobează utilizînd grinzi directoare, panourile de perete, apoi în spaţiul dintre ele şi peretele exterior al tranşeei se toarnă cu ajutorul tuburilor sau ale pompelor mortar din nisip si ciment cu o densitate ce depăşeşte de circa 2 ori densitatea noroiului bentonitic pe care i1 substituie. Este posibilă şi tehnologie "Prefasif" ce" prevede substituirea in sectorul de lucru al noroiului bentonitic cu gel-beton si înglobarea în el a panourilor de perete. Aceesta permite o etanşară mai bună a rosturilor dintre panouri şi dintre ele şi solul înconjurător. Densitatea gel-betonului nu trebuie să fie mai mică de 1,5-1,6 g/cm3, iar duritătea nu mai mică decit a rocilor înconjurătoare. a-excavarea sub protectia gel-betonuluib-inglobarea elementelor prefabricate in gel-beton si suspendarea lor pe grinzile de ghidajc-portiunea de perete finit

Conform tehnologiei de o etapă (fig. 6.6) excaverea solului este efectuată sub protecţia gel-betonului ce are un timp al prizei mărit (pină la 24 h in dependenţă de aditivii folositi). Panourile de perete se înglobează în gel-beton pină la începerea prizei. Dupa intărire gel-betonul etanşează bine rosturile între panouri şi creaza un ecran impermeabil între ele şi pămînturi inconjuratoare. Această tehnologie, ce a fost elaborată de firma “Ponosol” exclude etapa de substituire a noroiului bentonitic cu mortare de ciment şi nisip, ce permite de a micşore termenii de efectuare, manopera lucrărilor şi costul construcţiei.

Esenţa metodei constă în săpătura tranşeelor înguste 0,6-1,1m cu adîncimea h=8-10m. Şi pereţi verticali într-un mediu noroios-betonitic în scopul evitării prăbuşirii malurilor, cu realizarea în ele, a pereţilor construcţiei subterane din elemente prefabricate. Realizarea pereţilor mulaţi din elemente prefabricate cu lucrări pregătitoare şi anume:1) Se efectuează trasarea geodezică2) Se pregăteşte utilajul de preparare, depozitare şi pompare a noroiului betonitic. 3) Se realizează grinzile cu ghidaj la cota suprafeţei solului pe tot perimetrul construcţiei.Lucrările de bază au loc în următoarea ordine:1) Se sapă tranşeul pentru amplasarea elementelor prefabricate. Se pompează noroiul în incintă.2) Se execută un pat de prundiş (0,3-0,4m).3) Se montează elementul prefabricat al peretelui.Panourile se fixează unul după altul cu ajutorul barelor de ghidaj. Se fixează în partea de sus prin sudarea capetelor de armătură dintre panouri şi grinzile de ghidaj. Pentru fixarea în partea inferioară în incintă prin metoda ţevii extrase vertical în sus se introduce un strat de beton cu h=1m în ambele părţi ale panoului, spaţiile dintre panouri şi peretele planşeului se umplă cu prundiş. Barele de ghidaj după fixarea panourilor se extrage cu macaraua. Rosturile dintre panouri se monolitizează.4) După realizarea pereţilor se execută radierii monoliţi.

7. Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda (cheson deschis).

Page 6: Tehnologia Examen UTM

In prezent metoda chesonului deschis e utilizata pe larg la construirea incaperilor subterane. Constructia chesonului deschis prezinta o membrana groasa rezistenta deschisa in partea inferioara si superioara.Pe masura excavarii solului din interiorul membranei, ea sub actiunea greutatii proprii se afunda in teren pana la cota de proiect. In dependenta de cerintele functionale talpa lui se betoneeaza cu beton armat monolit. Dupa destinatie chesoanele deschise sunt:fundatii adanci.Incaperi subterane.Fundatiile adanci efectuate prin metoda deschisa sunt realizate in cazul fundatiei de o insemnatate inalta. Chesonul deschis poate fi e3fectuat din urmatoarele

materiale: caramida, lemn, metal, beton, beton armat. Dupa metoda de fabricare a chesoanelor din beton armat deosebim: chesoane monolite si chesoane din elemente prefabricate. Dupa metoda de lansare doesebim: de pe suprafata solului, chesoane lansate pe peninsule artificiale si chesoane plutitoare.Dupa configuratie in plan chesoanele deschise pot fi: rotunde, dreptunghiulare, multilaterale, ovale.Pentru lansarea cu succes a chesonului deschis o mare importanta o are forta de rezistenta a solului. Marimea fortei de frecare depinde de caracterul rocilor, solului, adancimea de lansare, forma peretilor chesonului. Pentru a micsora forta de frecare deseori peretii sunt efectuati in trepte, in forma conica sau peretii se prelucreaza cu substante ce micsoreaza frecarea.

Schema de afundare cu cheson deschis monolit fara scaderea nivelului apei.1 – conducta de alimentare cu apa; 2 – fantana ;3 – bulon; 4 – mufa din 3 straturi ;5 – electrozi si surse de energie electrica ;6 – camin 7 – camasa din mortar ;8 – loc pentru prinderea injectarii de perete9 – conducta pentru alimentare cu apa ;10 – fantanaAvantaje:- posibilitatea executiei constructiilor subterane in nemijlocita apropiere a constructiilor existente.- adancimea practic nelimitata- lucrarile se executa folosind tehnologii traditionale

- executarea constructiilor pe terenuri cu nivel ridicat al panzei - Dezavantajul – limitarea formei geometrice.Realizarea structurilor prefabricate cu diametrul mic(cheson intreg), mare(mai multe elemente ce formeaza chesonul ). Fixarea definitiva intre panouri se executa prin sudarea armaturilor si betonarea, monolitizarea rosturilor.Se executa sapatura in conformitate cu regulile pentru constructiile de diametre mici si se lanseaza prima treapta a structurii de rezistenta. Se monolitizeaza panourile treptei a doua cu conditia de decalare a rosturilor cu 1/3 sau ½ din latimea panoului si se executa fixarea definitiva intre panouri si intre trepte. Ciclu se repeta pana cand se atinge cota de proiect.Realizarea structurilor monolite.

Rezervoarele, staţiile de pompare şi alte edificii circulare cu diametrul mai mic de 60m şi h>16m executate din beton armat monolit se realizează în metoda „cheson deschis”. Metoda constă în executarea structurii de rezistenţă în trepte, în fiecare treaptă fiind realizată la sol şi lansarea ei la cota de proiect. Lansarea se efectuiază datorită greutăţii proprii a structurii de rezistenţă. Pentru asigurarea deplasării

uniforme a structurii sub partea inferioară a primei trepte permanent se sapă pămîntul, micşorîndu rezistenţTehnologia: 1) Se efectuiază lucrările pregătitoare – trasarea geodezică a axelor edificiului, se nivilează terenul, pe perimetrul conturului se instalează cuţitul ce prezintă cu sine un cadru cilindric, ascuţit la capătul inferior. 2) Se realizează structura de rezistenta3) După întărirea betonului se efectuiază decofrarea. 4) Se realizează celelalte elemente constructive.

8.Zidarii. Clasificarea, metode de executie. Particularitatile executarii zidariilor pe frig.

Page 7: Tehnologia Examen UTM

Clasificarea:1) Dupa provonoenta materialelor : - naturale - artificiale;2) Dupa functia pe care o indeplineste in constructie - zidarii portante - zidarii neportante 3) Dupa structura zidariei- zidarie simpla - zidarie combinata - zidarie armata - zidarie mixta - zidarie complexa

Din piatra arsa: a-caramida plina b-caramida cu goluri vert c-caramida cu uluc d-bloc cu goluriAvantaje: 1) durabilitate mare; 2) rezistenta mare la foc; 3) posibilitati arhitecturala, 4)aspectulDezavantaje: 1) greutate proprie mare; 2) volumul mare de materiale; 3) consumul important de manopera calificata.Principalele metode de organizare a executiei zidariei:1) Metoda de lucru in succesiune – consta in impartirea obiectului in doua sau mai multe sectoare de lucru orizontale la fiecare nivel. Sectorul poate fi realizat pe inaltimea intregului nivel sau pe fractiuni din inaltimea acestuia. Dupa terminarea unui sector de lucru pe toata inaltimea nivelului formatia de lucru se deplaseaza la alt sector.2) Metoda in lant – consta in executia zidariei cu mai multe formatiuni de lucru, care executa zidaria succesiv in fiecare sector pe o inaltime de 0.8-1.2m – se foloseste pentru zidarii groase (2 ½ caramizi)Materialele zidariei se clasifica dupa rolul pe care ele il au in cadrul ei: 1) materiale de baza; 2) materiale de legatura; 3) materiale auxiliare.Materiale de baza:a) piatra b) caramizi si blocuri artificiale din pamant nears c) caramizi si blocuri artificiale arse d) blocuri sau placi artificiale nearsee) materiale din sticle:2:Materialele si piesele de legatura sunt asezate in rosturi.a) piese metalice (scoabe, agrafe)b) Mortare – amestecuri de liant, agregat fin, apa si in unele cazuri aditivi.. In calitate de agregate nisip natural <3mm. Se utilizeaza si adezivi sintetici pentru zidarii din blocuri mici sau din placi de beton celular.3: materiale auxiliare.a) pene din lemn pentru prinderea tamplariei;b) ancore, agrafec) pene metalice sau din lemn cu care se impaneaza zidaiile la partea superioarad) armaturile locale.

Grosimea zidariilor de caramida: a)¼ caramida b)1/2 caramida c) 1 caramida d)1 ½ caramida e) 2

Page 8: Tehnologia Examen UTM

Timp friguros se considera momentul cind temperatura mrdie timp de 24 ore este mai mica de +5C. La temperaturi negative faza lichida din mortar ingheata, la temperatura -10 mortarul ingheata dupa 10 ore de la punerea in opera. La inghetare rezistentele finale ale materialelor scad pana la 70%. Se reduce foarte mult aderenta lui la piesele de zidarie. Cand inghetarea mortarului se produce timpuriu acesta nu mai are tipm sa se taseze complect, iar la dezghetare se produc tasari care pot fi periculoase pentru constructii. Principalele masuri care se iau la executarea zidariei pe timp friguros1) Amenajarea cailor de acces cu scopul reducerii la min. a timpului de transport a mortarului.2) Depozitarea cimentului in incaperi uscate ferite de umezeala si inghet la temp minima de +3.3) Piesele de zidarie se recomanda protejate contra intemperiei.4) Mijloacele de transport a mortarului trebuie termoizolate5) Folosirea mortarului de marca M25 preparat la cald.6) Temperatura mortarului la iesire din malaxor sa nu depaseasca +507) Executarea zidariei in spatii incalzite unde temperatura este mai mare de +5. Metode de baza utilizate la executarea zidariei pe timp friguros:1) Metoda inghetarii mortarului – se realizeaza la aier liber din pietre neincalzite, curatite de zapada si gheata amplasate pe un mortar incalzit. Sub actiunea temperaturilor negative mortarul ingheata si se afla in aceasta stare pana la incalzire (artificiala sau nu). Mortarul dezghetat treptat isi mareste rezistenta. Neajunsuri : limitarea inaltimii zidului, tasari neuniforme in partea de sud a zidariei.2) Utilizarea adaosurilor chimice – substantele antigel micsoreaza temperatura de inghet a apei (saruri, NaCl, CaCl). Se utilizeaza pentru marci a mortarului >50, nu se recomanda pentru zidarii armate pentru a evita oxidarea armaturii.3) Metoda incalzirii artificiale a zidariei – cu ajutorul electrozilor inglobati in rosturi conectati la 220-380V, cu ajutorul caloriferelor, cu ajutorul aparatelor cu raze infrarosii. Primavara mortarul din interior (unde s-au desfasurat masurile de incalzire) este uscat iar cel de la exterior isi continua priza. Dezavantajul – cheltuieli mari de energie.

Fig. 6. 24. Zidirea cărămizilor cu mistria.

a) Zidaria cărămizilor fără mistrie, formând rostul vertical prin apăsarea cărămizii: a)zidire în lung; b) zidite în curmezis

Zidirea caramizilor cite 2 deodata in sirurile de umplutura a)in curmezis b)in lung

Page 9: Tehnologia Examen UTM

9. Tehnologia realizarii halelor industriale tip parter.Majoritatea activităţilor de producţie în diferite ramuri ale industriei au loc în construcţii de tip „hală”.

Metode de montare a halelor industriale: a)metoda secventionala b)metoda complexa c)metoda mixta Metoda secventionala(succesiva) constă in montarea tuturor elementelor de acelaşi tip, pe întreaga construcţie, sau pe un tronson ori sector de lucru, macaraua urmînd un traseu propriu fiecărui tip de element prefabricat. Astfel se montează succesiv, cita un grup de elemente asemenea (stîlpi, grinzi de rulare, grinzi de acoperiş sau ferme, elemente uşoare de acoperiş etc.) dupa ce îmbinările precedentului grup de elemente montate au fost realizate ,respectiv după ca betonul de monolitizare a obtinut rezisteaţa necesară se montează următorul grup de elemente. Avantaje: Permite verificarea şl corectarea poziţiei fiecărui tip de element pe întreaga structură (aşezare în axe, verticalitatea, cote, modul de realizare etc), eliminînd posibilitatea unor erori cumulate mari de montaj folosirea raţională a macaralelor atît aub aspectul capacităţii cit şi a continuităţii lucrului se pot alege macarale cu parametri diferiţi. Dezavantaje : Necesitate de a utiliza un numar sporit de macarale (pentru flecare element în parte sau prelungirea duratei de efectuare a lucrărilor în cazul utilizării aceleaşi macarale la mont. diferitor elemente; Metoda complexa consta in organizarea montarii, in succesiunea normală, a tuturor elementelor pe o porţiune mică de hală ( o celulă), de regulă delimitată de patru atîlpi; montarea elemente* lor continuă pe deschiderea sau traveea alăturată Avantaje: Permite crearea condiţiilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţii-montaj, ce urmează montarii structurii, pe o porţiune, mica de hala asigură o reducere a duratei totale de efectuare a construcţiei.Dezavantajele metodei sînt: efectuarea unor lucrări suplimentare (ancorare, sprijiniri, consolidare provizorie) în vederea asigurării stabilităţii structurii pînă la realizarea îmbinărilor; exigenţe deosebite la montarea fiecărui tip de element, deoarece corectarea poziţiei după încărcarea lor cu alte elemente, este foarte grea sau imposibia de realizat; folosirea,de obicei, neraţională a macaralelor, intrucît cu acelasi utilaj se ridică atît elementele grele cît şi cele uşoare sau foarte uşoare. Metoda mixtă constă în montarea unor elemente de prefabricate (stilpi, grinzi rulante, panouri de perete) pe întreaga construcţie sau pe un sector de lucru iar montarea elementelor acoperisului uneori şi a grinzilor de rulare este organizata in succesiune normala, pe o celula delimitata, de regula, de 4 stilpi, continuindu-se montarea pe traveea sa deschiderea urmatoare.Avantaje:- permite de a verifica si corecta pozitia elementelor montate secventional pe intreaga structura- folosirea rationala a macaralelor sub aspectul capacitatii si continuitatii lucrului- nu necesita efectuarea lucrarilor suplimentare la montarea elementelor cu imbinari umede permite de a crea conditii pentru efectuarea lucrarilor de constructii montaj, ce urmeaza montarii Dezavantaj:- necesita lucrari de consolidare provizorie pentru elemente montate complex; - distantele pe care le parcurge utilajul de montare sint mai mari decit in cazul metodei complexe- folosirea nerationala a macaralelor in cazul cind greutatea diferitor tipuri de elemente de acoperis difera mult

Page 10: Tehnologia Examen UTM

Halele ce au un singur nivel sunt numite hale parter. Se deosebesc hale parter prin:-soluţii constructive (care pot fi tip celular) hale cu rama acoperite cu grinzi, ferme, hale cu structuri spaţiale, mărimea şi numărul deschiderilor (9-42m), traveea (6-18m). Poziţia de montare a macaralei se alege în aşa fel încît de la staţie să se monteze cît mai multe elemente. Fundaţiile se montează direct din mijlocul de transportare mai rar se descarcă, iar apoi se montează. Înainte de montare a fundaţiilor se verifică dimensiunea lor şi aranjarea corectă a axelor, semnelor de pe talpa blocului de fundaţie. Blocul de fundaţie se duce cu macaraua pe axele de proiect după centrare se coboară în poziţia prevăzută de proiect. Coloanele se aranjează numai după ce au fost dotate cu scări şi suspendarea podestului coloanelor fără consolă cu masa pînă la 10t se fixează cu dispozitiv de frecţiune, iar cele cu masa mai mare cu dispozitiv de apucare cu tije. Montarea grinzilor de rulare şi de sub căpriori. În dependenţă de lungimea şi masa grinzilor, acestea se prind cu dispozitiv de agăţare cu 2 braţe şi cu traverse, de bucle sau se ridică cu cleşte-prinzător de cablu cu dirijare automată. Pentru ca cablul şi capetele grinzii să nu se deformeze, nervurile grinzii se protejează cu garnituri mobile din bucăţi de corniere. Grinzile poziţionate la poziţia de proiect se fixează provizoriu , utilizînd dispozitive adecvate, prin sudură şi altele. Fixarea provizorie se face pentru împiedicarea deplasării din poziţia corectă şi pentru asigurarea stabilităţii. După aceasta se face verificarea alinierii grinzilor. Dacă coincid semnele axelor stîlpilor şi grinzilor, atunci ele sunt poziţionate corect. La edificarea halelor parter se aplică matoda următoare de montare:1) Metoda diferenţială – se montează stîlpii, panourile suspendate, uneori grinzile de rulare.2) Metoda complexă – elementele acoperişurilor (fermele şi grinzile jug, planşee), integral halele se monteză prin metoda combinată:a) longitudionalb) transversal

În primul caz macaraua se deplasează de-a lungul deschiderilor montînd rînd pe rînd celulele halei, iar în al doilea caz ea se deplasează pe axa longitudională a deschiderilor. Montarea halelor parter are loc cu macarale pe şenile sau pe pneuri. Dacă montarea elementelor acoperişului şi a panourilor de perete poate fi organizată atît din depozit cît şi din transport apoi montarea stîlpilor de obicei se organizează din depozit.Succesivitatea montării halei parter:1) Se verifică poziţia axelor de trasare a halei, cotele fundului paharului de fund şi se înregistreză în procesul verbal. Devierile ce nu se încadrează în normative trebuie lichidate pînă la montarea

suprastructurii.2) Se montează stîlpul halei în fundaţiile pahar. Se fixează provizoriu cu pene din lemn, metal sau beton

armat sau prin metoda liber constrînsă cu bucşe. Se monolitizează stîlp-pahar cu beton B15, B20 pentru prepararea amestecului de beton se utilizează ciment portland M>400.3) Obţinînd priza suficientă (0,7R 28) se montează grinzile de rulare şi elemenetele acoperişului, se monolitizează rosturile dintre planşee cu beton sau mortar de ciment.4) Se montează panourile suspendate prin metoda diferenţială cu macaraua pe şenile ce se deplasează în afara clădirii pe perimetrul ei. Agăţarea panourilor se efectuiază cu cîrlige din cornier. La locul suspendării cornierilor stîlpilor nu se studiază măsura antiseismică între panourile perete, se fixează un ermetic ce serveşte ca protecţie.

10. Tehnologii de realizare a edificiilor ingineresti de inaltimi sporite Edificiile de inaltime mare sunt: turnurile de televisiune, turnurile de radiodifuzie si receptie, stalpii ai

retelelor electrice. Particularitatile edificiilor de acest fel constau in faptul ca ele au dimensiunile compacte in plan, masa proprie mare si inaltime sporita. 1) Metoda de montare prin rotirea in jurul articulatiei. Esenta metodei consta in instalarea in pozitie de proiect

a intregului edificiu amplasat in prealabil la locul de montare in pozitie orizontala si rotirea lui in jurul unei

Page 11: Tehnologia Examen UTM

articulatii (sau a mai multor de pe o axa). Se monteaza cu aceasta metota stalpii retelelor electrice, tevile cosurilor de fum h<120m. Ridicarea se efectueaza prin tractarea constructiei agatate cu cabluri metalice cu diferite masini si mecanisme (tractoare, trolii. Macarale, helicoptere). Pentru evitarea caderii bruste a constructiei, din pozitia de echilibru nestabil, se utilizeaza dispozitivele de franare, care asigura asezarea lenta a constructiiei.Succesiunea tehnologica :a) Se realizeaza fundatia viitoarei constructii. In partea unde va fi depozitata constructia.b) Se aseaza constructia in pozitia de montare orizontalac) Se executa fixarea rigida a extremitatii constructiei de articulatiid) Se efectueaza agatarea constructiei cu cablurile de tractare si franare, e) Se ridica constructia in pozitie de proiect prin tractare. In momentul cand constructia se apropie de pozitia de

echilibru nestabil mecanismul de franre intinde cablul de franare. Mentinandu-l intins pana cand a doua extremitate inferioara a constructiei se aseaza pe punctul de sprigin pe fundatie. Franarea evita caderea brusca a constructiei si in consecinta deteriorarea fundatiei sau deformarea neadmisibila a constructiei. Dupa instalarea constructiei in pozitie de proiect cablurile se inlatura. Se efectueaza imbinarea finala a constructiei su fundatiile in conformitate cu prevederile proiectului.2) Metoda liftarii constructiilor. Esenta metodei consta in edificarea constructiilor speciale inalte din elemente sau

blocuri spatiale. Procesul desfasurandu-se de jos in sus. Daca avem inaltimi de la 50-60m montarea se efectueaza cu macaraua pe sinile inalta sau turn. La cote mai mari montarea se efectueaza cu macarale cataratoare care se fixeaza rigid de constructie si se deplaseaza in sus cu ajutorul verinilor.Prin aceasta metoda se realizeaza h=100-160m (turnurile de televiziune, s.a.)Neajunsul este ca un volum mare de lucrari se executa la inaltimi mari ceea ce duce la micsorarea productivitatii muncii, majorarea duratei executarii lucrarilor Succesiunea tehnologica:a) Montarea partii inferioare. b) Montarea partii superioare. In cazul amplasarii macaralei cataratoare in exteriorul constructiei inainte de

inceputul montarii ea se fixeaza de constructie prin intermediul dispozitivelor de catarare trolii si verine, se deplaseaza la cota de montare si se fixeaza rigid de constructie. In cazul amplasarii macaralei cataratoare in interiorul constructiei inainte de deplasarea ei la urmatoarea statie de montare macaraua se fixeaza rigid de elementele constructiei, se desprinde de fundatie si se deplaseaza la cota respectiva de montare si se fixeaza rigid.c) Cu ajutorul troliilor se efectueaza demontarea macaralei.

3) Metoda edificarii constructiilor de sus in jos. Esenta metodei date consta in asamblarea la sol a partii superioare a constructiilor si ridicarea ulterioara a ei cu ajutorul dispozitivelor speciale la inaltimea suficienta pentru montarea blocului inferior. Procesul se repeta pana cand partea superioara a constructiei atinge cota de proiect. Prin aceasta metoda se realizeaza edificiile de tip turn cu h=350-400m, masa 400-450g. Pentru ridicare de regula se utilizeaza verine hidraulice si elicoidale. Metoda data permite de executa lucrarile in spatii restranse, reconstructii.Succesiunea tehnologica:a) Dupa realizarea fundatiei in zona de montare se instaleaza dispozitivul de ridicare care consta din 4 – 8 grinzi de

aceeasi lungime, care pot fi tevi sau diferite profile laminate, la extremitatea fiecarei din ele este amplasata o verinab) Pe fundatie se asambleaza sau se instaleaza partea superioara deja asamblata a edificiului.c) Se efectueaza fixarea articulata a grinzilor dispozitivului de ridicare de corpul blocului spatial d) Se efectueaza ridicarea blocului spatial pentru asigurarea ridicarii uniforme, fara devieri de la verticala, verinele

pe caile de ghidaj se deplaseaza cu o viteza constanta spre centrul constructiei, cand blocul superior atinge inaltimea suficienta pentru montarea blocului spatial inferior deplasarea verinelor inceteaza si in punctul de stationare a lor se efectueaza fixarea rigida a extremitatilor grinzii de sol.e) In spatiul dintre fundatie si blocul deja ridicat se pozitioneaza blocul inferior al constructiei care se aseaza pe

fundatie. Pozitionarea in plan al blocului inferior fata de cel superior se efectueaza cu ajutorul bucselor. f) Se inlatura dispozitivul de fixare a capetelor inferioare a grinzilor, capetele superioare se desprind de corpul

blocului spatial si dispozitivul de ridicare se deplaseaza cu verinele in pozitia initiala.g) Se fixeaza articulat capetele grinzilor dispozitivului de ridicare de corpul blocului spatial inferior h) Dupa ridicarea constructiei la cota de proiect se efectueaza fixarea rigida a extremitatilor inferioare si grinzilor

11. Tehnologii de realizare a rezervoarelor cilindrice din metal.Realizarea rezervoarelor cilindrice se utilizeaza pentru pastrarea substantelor lichide, diametru de 42m

cu h<10-12m viteza Exista 3 metode de realizare a rezervoarelor cilindrice:I. Din foi mari de metal ambulate in forma de rulou (40-60t) cu desfacerea ruloului in pozitie verticala

Page 12: Tehnologia Examen UTM

II. Din foi mari de metal ambulate in forma de rulou (40-60t) cu desfacerea ruloului in pozitie orizontIII. Traditionala – din foi mici sudate la santier Prima metoda consta in asamblarea pe deplin in conditii de uzina din foi standard sudate automat sau

semiautomat in foi, cu inaltimea foii egala cu inaltimea rezervorului, iar lungimea foii egala cu lungimea bazei rezervorului. Foaia se asambleaza in rulou si se prinde cu benzi din foi de metal pentru a evita desfasurarea si se aduce la santierul feroviar. Fiind adus la santier, ruloul se desface in pozitie verticala astfel obtinind pozitia de proiect a peretelui.La metoda a doua desfacerea are loc in pozitie orizontala, foaia fiind fixate de niste bucle rigide, ce

urmeaza a fi ridicate, si foaia obtinind astfel locul de proiect.Avantajul ambelor metode:1. Calitatea cusaturii2. Timp optimal de executie3. Volum mic de sudare la santierDezavantaje:1. Calea ferata linga santier

Metoda a III consta in faptul ca rezervorul se asambleaza totalmente in conditii de santier ceea ce necesita o manopera sporita cu termen lung de realizare, conditii incommode de lucru si respective calitate indoielnica. Aceasta metoda are loc cind e imposibila transportarea ruloului sau lipseste uzina de asamblare. Tehnologia1. Se realizeaza baza din nisip prelucrata cu substanta unguienta2. Se realizeaza fundul rezervorului din foi mari si se asambleaza prin sudura de la centru spre extremitati, se verifica calitatea cu ultrasunetul3. Se instaleaza pe bucsa si se ridica cu tractorul. La desfasurare foaia se opreste in corniere fiind tinuta pe parcurs de 2 tractoare si spriginita de contravintuiri pentru a nu permite flambajul. Se instaleaza stilpii si se prind de foaie, se sudeaza foaia de baza rezervorului inlaturindu-se cornierele, se verifica calitatea.4. Se instaleaza grinzele si se scoate stilpul central din rezervor.5. Se instaleaza inelul de contur si central6. Se executa acoperisul din foi de metal7. Se efectuiaza incercarea hidraulica cu apa timp de 24 ore, se verifica nivelul apei8. Se scurge apa, se usuca, se vopseste.

12. Tehnologii de realizare a rezervoarelor sferice din metal.Realizarea rezervoarelor sferice din metal sunt executate din petale aparte. Petalele din

metal sunt executate la uzină a căror laturi sunt prelucrate ca să avem o îmbinare cît mai calitativa la sudare, după care cu ajutorul valţurilor ei se face o curbură a întregii suprafeţe căpătînd forma viitoare a rezervorului, care poate fi corectată la montare (sudare) cu petalele vecine. Pentru sudarea

Page 13: Tehnologia Examen UTM

mai calitativă a petalelor, care se află în partea de jos a rezervorului se sudează în partea interioară iar cele din partea superioară la exterior.

La executarea rezervoarelor din elemente meridionale (petale) ca bază se ia un inel bine suspendat care va menţine pe viitor echilibrul rezerv. Pe acest inel se montează fundul rezervorului. Elementele se montează cu ajutorul macaralelor. În timpul montării petalele se sudează provizoriu. După ce rezervorul este executat se face sudura completă. În centrul fundului se fixează o ţeavă de ghidaj după care se sudează petalele.

1-fundaţie din beton; 2-inel de metal; 3-ţeavă de ghidaj; 4-disp. de rigidizare; 5-element meridional (petală); 6-fereastră

Pentru de o capacitate mare se foloseşte metoda elementelor spaţiale montate vertical. Aparte se execută partea inferioară şi superioară a rezervorului. Astfel executînd 2 jumătăţi de sferă este mai comod să observăm defectele sudurii. Apoi la procesul de montare se fixează partea de jos pe o construcţie cu reazime. după care se montează partea de sus, în aşa fel ca rosturile să nu corespundă cu meridiana. P-u sfera de o capacitate de 2 mii metri cubi cu diametrul 16m folosim metoda de montare pe orizontală a elem. spaţiale care constă din 3 petale sudate care poate fi şi din jumătăţi de petale. Elementele se execută pe suporturi speciale executate la uzină. Element. se instalează pe o construcţie cu reazime înzestrate cu roţi. Cu autorul macaralei se aduce următorul element spaţial ce se sudează pe precedentul. După montarea a 5 elemente spaţiale se sudează fundul. După care celilalte. P/u menţinerea stabilităţii rezervorului în interior se montează bine ca să prevină deformaţiile de la greutatea proprie.

13. Tehnologia realizarii cladirilor din beton armat monolit in cofraje glisante.Tehnologia de executie a constructiilor din beton armat monolit se bazeaza pe metodele traditionale

si anume cele aprobate in practica de constructie. La baza acestor metode se afla utilizarea urmatoarelor tipuri de cofraje: Cofraje glisante din panouri mici si mari, tunnel vertical si orizontal. Cofrajele

1

2

34

1

2

3

4

12

34

56

7

8

1

2

Page 14: Tehnologia Examen UTM

glisante sunt folosite la executia caselor de locuit de inaltime mare si altor edificii de inaltime mare. Peretii glisanti pot fi verticali sau inclinati, avind grosime constanta sau variabila pe inaltime.

a) turnarea betonului cu bena b)turnarea betonului cu pompa de beton1- macara turn ; 2- cofraj  ; 3- manipulator ; 4- conducta de beton ; 5- pompa de beton ; 6- automalaxor

Betonarea peretilor in cofraje glisante se efectuiaza neintrerupt. Deasemenea toate procesele si operatiile tehnologice (montarea armaturii, amplasarea materialelor termoizolante, punerea in opera a betonului, glisarea cofrajului ) se indeplineste fara intrerupere si stationari. Aceasta permite de a efectua lucrarile intr-un ritm stabilit si de o calitate inalta. Inainte de montarea cofrajelor se curata si se spala suprafetele pe care se vor efectua lucrarile de montare. Apoi se verifica corectitudinea axelor cu teodolitul, iar cu nivelmetrul se verifica cotele fundatiei ( cota maxima a fundatiei trebuie sa fie cu 2-3 cm mai joasa decit cota muchiei inferioare cofrajului). Montarea cofrajelor poate fi efectuata direct pe locul de betonare, sau se executa preasamblarea ei in blocuri mari pe standuri speciale apoi aceste blocuri se monteaza pe locul de betonare.

Masuri tehnologice contra scurgerii betonului din cofrajele glisante la etapa initiala de glisare:Instalarea hidraulica de glisare a cofrajelor inainte de montare se curata de murdarie si unsoare de fabrica.

Armaturile orizontale se instaleaza manulal. Pentru usurarea instalarii armaturii orizontale in pozitie de proiect ea se instaleaza dupa scaritele de reper instalate anterior pe armaturile verticale. Avind in vedere ca betonarea in cofrajele glisante trebuie efectuate neintrerupt e necesar de a respecta strict graficul de aprovizionare cu beton, de aceea e de dorit de a prepara amestecul de beton in instalatii mobile direct la santier. La prepararea betonului se utilizeaza ciment Portland M400. In compozitia betonului trebuie sa se introduca aditivi plastifianti pentru ai mari lucrabilitatea. Betonarea se efectuiaza in straturi uniforme de grosime 20-25cm. Betonarea urmatorului strat se va efectua in directie inversa pina la atingerea prizei de stratul de beton pus in opera anterior. Nu este permisa turnarea urmatorului strat pina nu s-a terminat betonarea stratului precedent. Repaosurile intre glisari nu trebuie sa depaseasca 8 ore. In cazul repaosurilor mai indelungate glisarea se trece in regimul ‘pas pe loc’, daca permite echipamentul sau cofrajele se ridica incet pina se creaza un gol vizibil intre cofraj si beton. Compactarea betonului se efectueaza cu previbratorul, iar in cazul armaturii dese se va efectua compactarea mecanica cu sipci sau cu vergele. Pentru formarea golurilor se utilizeaza cutii metalice de inventar, de inaltimea respectiva cu grosimea de 10-15 mm mai mica decit grosimea peretelui glisant. Pet imp friguros la betonarea in cofraje glisante poate fi utilizata metoda termos si incalzirea betonului cu instalatii de aburi.

14. Tehnologia realizării clădirilor din beton armat monolit în cofraje spaţiale (tunel orizonal).Clădirile monolite executate în cofraje spaţiale au o alcătuire celulară distinctă, ce este formată din planşee

şi pereţi interiori monoliţi. Pereţii exteriori în procesul betonării pereţilor interiori şi a planşeelor, de regulă,

Page 15: Tehnologia Examen UTM

sînt lăsaţi deschişi pentru a se putea extrage cofrajele spaţiale. Apoi se execută pereţii exteriori din panouri prefabricate sau din zidării.Pentru a mări precizia montării cofrajelor spaţiale, mai I-îi se execută grinzile-reper(egale după grosime cu

grosimea pereţilor corespunzători şi înălţimea de 15-20cm) . Pînă la montarea secţiilor cofrajului e necesar de a monta platformele de lucru ce se fixează de pereţii nivelului inferior.

Schema constructivă a cofrajului spaţial tunel orizontal1-suport vertical al cofrajului; 2- contravîntuire; 3-suport pe role; 4- panou superior flexibil; 5-montant telescopic; 6- reper.

Secţiile cofrajului se instalează pe căile de rulare în poziţia de proiect şi se fixează de ele. Panourile laterale şi cele orizontale se poziţionează după proiect cu ajutorul cricurilor. Analogic se instalează şi celelalte secţii. După verificarea poziţiei de proiect , secţiile cofrajului se fixează între ele formînd un cofraj tunel. După instalarea în poziţia de proiect a unui cofraj spaţial pe suprafaţa panourilor cofrajului se aplică prin pulverizare un strat de lubrifiant, pentru a micşora adghezia betonului la cofraj.

După montarea unui cofraj spaţial se montează carcasa de armătură , piesele înglobate, cofrajele golurilor, reţiaua electrică ş.a., ce se fixează de armături prin legare lor cu sîrmă sau clame. Apoi în găurile cofrajului se instalează buloane cu ţevi distanţiere a căror lungime corespunde grosimii peretelui respectiv. Apoi se instalează cofrajul spaţial vecin, montarea lui efectuîndu-se pe secţii începînd cu cea marginală.

După instalarea secţiei în poziţia de proiect şi fixarea ei de calea rulantă, cu ajutorul cricurilor se poziţionează panourile verticale şi cel orizontal. Apoi cu ajutorul buloanelor distanţierului secţia cofrajului se fixează de cofrajul spaţial instalat. După montarea tuturor cofrajelor spaţiale se instalează cofrajele pereţilor exteriori transversali şi platformele de lucru cu împrejmuiri.La transportarea betonului către punctul de punere în operă în bene, el se toarnă din ele direct în cofraj. În

cazul volumurilor mari de betonare betonul către punctul de turnare se transportă cu pompe de beton.Betonul se toarnă pe straturi, uniform pe lungimea peretelui, cu compactarea fiecărui strat turnat. Grosimea

stratului nu trebuie să depăşească mai mult de 1,25 ori lungimea buteliei vibratorului, de regulă grosimea stratului este de 40-50 cm.

La betonarea pereţilor se utilizează plastic cu tasarea conului de 6-8 cm. Compactarea e dedorit a o efectua cu previbratoare, deoarece la folosirea vibratoarelor de exterior cresc considerabil sarcinile asupra cofrajului. Betonarea peretelui se va efectua neîntrerupt pe toată înălţimea lui. În cazul pauzelor îndelungate între betonări se formează rosturi orizontale şi neregularităţi, rezultate de modificarea schemei sarcinilor de la presiunea laterală a betonului şi deformaţiilor neuneforme ale cofrajului pe înălţime ceea ce duce la înrăutăţirea calităţii suprafeţelor pereţilor. Nu este admisă turnarea neuniformă a betonului pe înălţimea şi lăţimea peretelui, deoarece aceasta duce la deformări neuniforme a cofrajului; de aici rezultă rosturi şi umflături ce înrăutăţesc calitatea suprafeţelor betonate.

Betonarea planşeelor se efectuează la 2 ore după terminarea betonării pereţilor, timp în care se termină tasarea betonului pereţilor. În acest răstimp e necesar de a prelucra cu lubrifianţi cofrajul orizontal, de a monta armăturile planşeului şi de a instala reţelele şi piesele înglobate. Apoi se instalează cofrajul grinzilor reper al nivelului următor. Pentru deplasarea muncitorilor pe cofraj se amplasază podine de lucru. Turnarea betonului se efectuiază în fîşii cu lungimea încăperii începînd de la unul din pereţi. Betonul se toarnă uniform pe suprafaţa planşeului şi se compactează cu previbratorul, apoi adăugător cu vibratoare de suprafaţă. Decofrarea construcţiilor betonate în cofraje spaţiale se va efectua la atingerea de betonul planşeului

a durităţii, ce constituie 70% din duritatea de proiect la deschideri pînă la 6m, şi 80% la deschideri mai mari de 6m. Demontarea cofrajelor spaţiale începe cu decofrarea cofrajelor exterioare a pereţilor exteriori. Apoi se trece la demontarea cofrajelor spaţiale. 15. Tehnologia realizarii constr. din b/a monolit in cofraje din blocuri spatiale (tunel vertical).

Realizarea cofrajelor spatiale de tip tunel vertical permite de a executa cladiri de locuit si administrative cu un număr sporit de nivele,monolite integral sau prefabricate monolite.Cofrajele de tip tunel vertical sunt folosite atit la edificarea cladirilor nedesfăşurate in plan (punctiforme),cit si a cladirilor

Page 16: Tehnologia Examen UTM

cu suprafete mari in plan. Pentru montarea cofrajelor si a prefabricatelor se utilizeaza macaraua turn cu capacitatea portanta de 10t.

Betonarea pereţilor se efectuează după terminarea montarii tuturor cofrajelor pe sectoarele de lucru,montarii armăturii şi a pieselor inglobate.Betonul se toarna pe straturi uniforme pe lungimea peretelui cu compactarea fiecarui strat turnat.Grosimea stratului nu trebuie să depăşească mai mult de 1,25 ori lungimea buteliei vibratorului, de regulă grosimea stratului este de 40-50cm.La betonarea pereţilor se utilizeaza beton plastic cu tasarea conului de 6-8cm. Compactarea se va efectua cu compactor de exterior. Betonarea peretilor se va efectua neintrerupt pe toata inaltimea lui. Demontarea cofrajului se efectuiaza la atingerea de catre betonul peretilor a duritatii de 1Mpa. Aceasta duritate se atinge dupa 24h la utilizarea betonului de clasa B12 din ciment Portland cu intarire rapidă.

Cofrajul planseelor constructiv e executat in forma de bloc cu valvele.Extragerea cofrajului se efectuiaza prin golul din planseu special prevazut. Dimensiunea valvelelor trebuie sa fie de 2-4 ori mai mica decit inaltimea etajului Montarea cofrajului planseului incepe cu istalarea meselor cu reazem sau a montantilor telescopici. Mai I-îi se montează mesele cu 4 montanţi , apoi cele cu 2 montanţi. Mesele se fixează între ele cu contravîntuiri cu dispozitive de tensionare. Cu ajutorul cricurilor mesele de reazem se poziţionează în poziţia de proiect, iar apoi se montează blocul cofrajului. Pe perimetrul cofrajului se etanşează cu plăci de azbociment. Pînă la betonarea planşeelor, de centura betonată se fixează platforma de lucru. La betonarea planşeului se prevedede a lăsa golul pentru extragerea blocului cu valve. În acest scop în centrul planşeului pe toată lungimea lui se fixează un cofraj de gol de lăţimea de 400mm.

Schema tehnologică de executare a clădirilor monolite în cofraje tunel vertical cu planşeu monolit:I-instalarea cofrajului planşeului; II-betonarea planşeului; III-montarea cofrajului tunel-vertical şi

betonarea pereţilor; IV-decofrarea cofrajului pereţilor; V-decofrarea cofrajului planşeului; VI-instalarea cofrajului planşeului următorului nivel;

Demonterea cofrajului se efectuiază dupa atingerea de către beton a 70% din duritatea de proiect.Pentru coborîrea uniformă a valvelor cofrajului se utilizează trolii manuale şi montanţi de siguranţă. Blocul împăturit se extrage prin golul de montaj şi se amplasează în yona de pregătire unde cofrajul se readuce în poziţia de lucru şi ciclul se repetă. După decofrare golul se monolitizează. Cofrajul pereţilor se montează după betonarea planşeelor, înainte de extragerea cofrajului. Montajul

începe cu montarea cofrajului puţului ascensoarelor , celelalte blocuri se montează în şah, ce creză comodităţi la montarea armăturilor.

Armăturile se recomandă a le fixa prin legarea cu sîrmă, deoarece la sudare picăturile de metal topit cad pe suprafaţa cofrajelor, arzînd stratul lubrifiant şi înrăutăţind astfel calitatea suprafeţelor.

16. Tehnologia realizării clădirilor cu schema cu schelet din elem pref (seriile IIS). Cladirile multietajate au cheltuili de material si forta de munca la montarea unui 1m2 de 1,5tF/m2.Astfel structura de rezistenţă a cladirilor multietajate este executată din fundaţii

Page 17: Tehnologia Examen UTM

prefabricate, coloane, în unele cazuri grinzi de rulare, ferme sau grinzi cu deschisul pînă la 24m din beton armat, iar deschiderele > 24m din ferme de metal.Elementul principal de rigidizare a clădirilor multietajate de seria IIS constituie carcasa din beton armat care constă din stîlp, grindă sau cadre unite. Caracteristic pentru serii sunt dimensiunile elementelor din beton armat prefabricat şi poziţia lor în plan. Stîlpii în plan se montează după o reţea de 6x6 sau 6x9 m.Carcasul în direcţia riglelor este rigidizat după reţeaua care a fost proiectat. Stîlpii carcasului au secţiune dreptunghiulară 400x400 şi 400x600 mm.

Coloanele primului etaj sunt încastrate în paharul fundaţiei 600 mm cînd panourile reazemă pe treapta riglei şi 1000 mm cînd reazemă pe suprafaţa superioară a riglei. Riglele pot fi de următoarele forme:

Dacă înălţimea etajelor este 3,6 şi 4,8 m putem folosi stîlpi pe două nivele. Pentru case cu mai multe etaje cu înălţime de 3,6 m vom folosi stîlpii.

Rosturile dintre coloane se află la înălţimea de 1 m de la panou, şi constituie o îmbinare rigidă. Rostul dintre două coloane este 40 mm. La îmbinarea grinzii cu stîlpul armatura care este scoasă din stîlp şi riglă se sudează cu sudură în baie, de asemenea se sudează şi elementele înglobate de metal. Panourile intermediare au următoarele dimensiuni 1,5x6 şi pe rîndurile coloanelor marginale de 0,75x6. Panourile se fixează de rigle prin sudarea pieselor înglobate în patru locuri. Panourile care se află între coloane la capete se sudează de un cornier care este prins de stîlp la nivelul treptei grinzii. Rosturile dintre panouri după montare şi nodurile de îmbinare stîlp-stîlp şi stîlp-riglă se monolitizează cu beton B15. Pereţii se execută din panouri. Panourile de perete ce se află la soclu, reazemă pe grinzile amplasate pe fundaţie.La construcţia caselor se folosesc panourile de acoperiş cu nervuri.

17. Punerea în operă a amestecului de beton. Executarea rosturilor de lucru.

Page 18: Tehnologia Examen UTM

Procesul de punere în operă a amestecului de beton include următoarele operaţii:pregătirea bazei, livrarea amestecului de beton în construcţia betonată, distribuirea (nivelarea) lui şi compactarea.Înainte de betonare cofrajul trebuie să fie curăţit de murdării şi impurităţi. Suprafaţa cofrajului de inventar, care vine în contact cu betonul, trebuie să fie acoperit cu soluţia de ungere, care nu trebuie să diminuieze calitatea betonului şi să lasă urme pe suprafaţa construcţiilor din beton armat, iar suprafaţa betonului vechi se va curăţi de pelicula de lapte de ciment cu ajutorul periei metalice, se va spăla si se va înlătura apa. Pînă la începerea punerii în operă a amestecului de beton minuţios se verifică corectitudinea instalării armăturii, existenţa garniturilor din beton şi altor dispozitive, care asigură grosimea necesară a stratului de protecţie a armăturii.Pe cofraj se instalează scuturi de lemn înguste pe suporturi pentru trecerea muncitorilor.

Betonul se toarnă în cofraj şi se distribuie în straturi orizontale de aceaşi grosime, executate într-o direcţie. Înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să depăşească 3m pentru construcţii masive-stîlpi şi 1m pentru planşee, pentru evitarea efectului de segregare. Acoperirea stratului precedent cu următorul strat de amestec de beton trebuie să fie executată pînă la începerea prizei în stratul precedent.

Rosturi de lucru se formează ca urmare a întreruperilor la betonare. Ele pot fi amplasate în locurile , unde racordarea dintre betonul precedent şi nou turnat nu vor influienţa negativ asupra rezistenţei construcţiei şi de regulă se amplasează în locurile unde în timpul exploatării construcţiei în ea vor apărea eforturi minimale.

Deosebim 2 categorii de rosturi de lucru:-impuse prin proiect pentru comportarea corectă a elementuluiîn timp;-impuse de posibilităţile organizatorice ale constructorului;La betonarea coloanelor rosturi de lucru se organizează la nivelul superior al fundaţiilor,nivelului inferior al grinzilor,riglelor. Betonarea grinzilor şi panourilor se execută concomitent.Dacă grinda are secţiuni de dimensiuni mari şi betonarea ei concomitent cu panoul este imposibilă, stunci grinda se betonează separat. Rostul de lucru se organizează la 20-30mm mai jos de nivelul marginei de jos a panoului. În procesul de betonare a grinzii separate nu se permite organizarea rostului de lucru în treimea din mijloc a deschiderii grinzei.

Rosturile se amplasează: în plăci, paralel cu armătura de rezistenţă, la 1/3-1/5 din deschidere; la planşee cu nervuri, pe direcţia nervurilor, la 1/3-1/5 din deschiderea nervurii; la planşee cu nervuri ,cînd betonarea se face perpendicular pe direcţia nervurilor, în zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea grinzii principale, căutîndu-se ca în placă să fie la 1/5 şi 1/3 din deschiderea acesteia; la bolţi şi arce se admit rosturi numai perpendicular pe directoare; în pereţi mulaţi nu se admit rosturi orizontale.

Rosturile în stîlpi, grinzi, arce etc. se execută perpendicular pe axa acestor elemente, iar la plăci, bolţi, pereţi, perpendicular pe suprafaţa lor.Betonul trebuie de compactat cu scopul de a elimina golurile de aer pe care le conţine şi pentru umplerea completă a cofrajului. Fiind compactat betonul îşi măreşte densitatea cu 200-500kg/m3. Datorită acestui se măreşte rezistenţa mecanică, la îngheţ, impermiabilitatea şi alte preprietăţi ale betonului. După modul de acţiune asupra amestecului de beton se cunosc 3 tipuri de vibratori:+ interioari (de adîncime)— cu amorsarea în amestecul, acţionînd prin intermediul vibrării corpului + exterioari —instalate pe cofraj,+ de suprafaţă — instalate pe suprafaţa amestecului turnat;

Cunoaştem următoarele metode de compactare:1)metode manuale; 2)metode mecanice; 3)vacuumare;

Page 19: Tehnologia Examen UTM

18. Particularitatile betonarii constructiilor monolite in conditii cu temperaturi negative. Clasificarea metodelor si domeniul de utilizare.Lucrările de betonare se efectueaza unul imprejur. Cele pe timp de iarna(perioada rece) se deosebesc esential de cele pe timp de vara.(perioada calda) . dupa normative parametrul de baza ce caracterizeaza perioada de timp friguros este temperatura aeruluiexterioir masurata la 8(opt) dimineata, la distanta de 2 (m) de la sol, la 2 (m) de l constructie. Daca temperatura este +50 si nu are tendinte sa se redice, ziua se numeste –friguroasa. Viteza de hidratare a mineralelor cimentului cu apa depinde de t0 aerului inconjurator. La t0 inalte viteza de hidratare creste, iar la cele mici- scade, si devine nula la t0 de 50-100C. in afara de aceasta la inghetare volumul ocupat de cristalile de gheata depaseste cu 9% volumul apei din care sa format. Astfel in interiorul betonului apar tensiuni ce duc la distrugerea structurii lui. După dezgheţare procesul de hidratare se reîncepe dar structurile cristaline nu se restabilesc complet. La îngheţare agregatele şi armăturile se acoperă cu o pojghiţă de gheaţă, care influenţează negativ asupra adeziunii dintre acestea. S-a constatat din practică şi încercări ştiinţifice că dacă betoanele pînă la îngheţare au o anumită duritate şi după dezgheţare procesul de hidratare continuă fără a se observa urmări negative. Această duritate a fost numită critică şi depinde de clasa betonului şi condiţiile de exploatare a construcţiilor. Duritatea critică este egală cu :-pentru betoane simple şi armate cu armături fără precomprimări de clasa B15 – 50%, B22,5 ,25- 40%, B30-30%, din duritatea de proiect. -Pentru betoane cu precomprimare sau postcomprimare , construcţiile deschiderilor podurilor şi a altor construcţii de mare importanţă – 70% din duritatea de proiect.-Pentru construcţii îngheţate şi dezgheţate sau care sunt supuse presiunii gazelor sau apei – 100% din duritatea de proiect.Reieşind din toate acestea e necesar de luat măsuri pentru crearea condiţiilor optimale de atingere de către betonul turnat pe timp rece a durităţii critice într-un timp cît mai scurt şi cu cheltuieli minime. Pentru aceasta se folosesc metode speciale de preparare, transportare, punere în operă şi tratarea betonului. In dependenţă de felul tratării betonului metodele de betonare se împart în 3 grupe :1. metoda conservării căldurii iniţiale a betonului şi a căldurii eliminate la hidratarea cimentului. Această metodă se foloseşte la construcţii masive la betonarea lor cu beton în componenţa căruia intră ciment portland sau aluminos.2. metoda de încălzire a betonului după punerea lui în operă. Se aplică acolo unde nu poate fi aplicată prima metodă, la betonarea carcaselor cu armături dese, a elementelor înguste (stîlpi, grinzi, pereţi).3. metoda ce aplică efectul scăderii punctului de solidificare a apei, utilizînd aditivi antigel.

Pentru întărirea betonului cea mai favorabilă este t0 – 15..250 C. Metoda de întreţinere în înveliş special (artificial) – această metodă prevede executarea unor

corturi încălzite.Metoda termos – metoda de betonare fără încălzire. Sensul metodei- constă în aceea că

betonul cu t0 iniţială pozitivă se pune în cofrajul termoizolant.Metoda de încălzire electrică – constă în încălzirea continuă a betonului.Metoda electrotermos – esenţa acestei metode este că amestecul este încălzit intens cu ajutorul electroadelor amplasate în construcţia betonată. După modul de introducere a căldurii în beton se cunosc 2 tipuri de încălziri : 1. electrică (curent alternativ monoifazat – 50 Hz)2. electrică de contact (radiaţia termică infraroşie, cofraj termoactiv, încălzire inductivă).

35. Proiect de organizare a constructiilor (POC). Caracteristicile de baza si datele initiale necesare

Page 20: Tehnologia Examen UTM

Pentru construirea noilor obiecte, sau reconstruirea celor vechi se intocmeste proiectul organizarii constructiilor (POC), elaborat de catre organizatiile specializate de proiectare. POC este un document obligatoriu pentru beneficiar, executor si pentru organizatiile ce finanteaza si furnizeaza resursele tehnico-materiale necesare constructiei.

POC este destinat pentru stabilirea duratei construcţie integrale, urgenţelor de construcţii a complexelor şi a obiectelor mari aparte în corespundere cu normele duratei de construcţie. În POC sunt determinate volumele de lucrări pregătitoare pentru toată construcţia, iar pentru obiectele principale este prevăzută lista lor. Este stabilită consecutivitatea, ritmurile şi metodele de execuţie a lucrărilor, este determinată necesitatea cadrelor de muncă, lucrărilor tehnico-inginereşti, sunt determinate resursele tehnico-materiale şi sursele de asigurare cu ele. Materialele POC sunt baza pentru alcătuirea capitolelor divizului general şi pentru elaborarea PEL. Proiectul de organizare a obiectivului cuprinde:- documentatia de argumentare- fundamentarea tehnico-economica- piese scrise si desenate- memorii- instructiuni si alte documente normative.Pentru elaborarea POC sint necesare urmatoarele date initiale:- studiul tehnico-economic- rezultatul lucrarilor de explorari si prospectiuni- solutiile de utilizare a materialelor si elementelor de constructii, precum si a mijloacelor de transport - conditiile de furnizare si transport a materialelor de constructie si utilaj- divizarea obiectivului in sectoare- informatia despre sursele de aprovizionare cu energie electrica si apa- alte cerinte ale beneficiarului si antreprenorului (case de locuit, cladiri industriale s.a.)- termenii directivi si normati de executie a lucrarilor.

Determinarea volumurilor de lucru, calculele privind necesitatea in resurse tehnico-materiale si energetice sint efectuate printr-o metoda simplificata folosind:- proiectele tehnologice ale santierelor asemanatoare- indrumarul nomelor marite de deviz si de cheltuieli a resurselor- devizele normative marite pentru constructii- indicii costului de deviz si cheltuirii resurselor materiale si a altor normative.

Calculul necesitatii in masini, transport, energie si al altor resurse este efectuat dupa normativele pentru o suma determinata de resurse banesti de lucrari de constructie si montaj. Numarul necesar de muncitori se calculeaza reiesind din volumul de munca efectuat in decursul unui an de un muncitor.

POC trebuie sa contina:- planuri generale de constructie pentru etapa pregatitoare si etapa principala- planul calendaristic necesarului in forta de munca, masini, mecanisme, utilaje, graficul de aprovizionare

cu materiale si prefabricate- nota explicativa care contine caracteristica laconica a conditiilor de constructie, descrie metodele de

executie, calcule, argumentari si indicii tehnico-economici.Pe baza planului calendaristic (PC) sint elaborate urmatoarele documente tehnice:- PC al diferitor obiecte- schemele organizational-tehnologic ale construirii diferitelor obiecte cu indicarea succesivitatii lucrarilor- volumele de lucru de pe santier, de montare si speciale- cantitatile necesare de materiale de constructie, semifabricate si utilaj- graficul utilizarii masinilor de constructie de baza si al transportului- graficul utilizarii bratelor de munca- memoriu explicativ, ce contine o caracteristica laconica a conditiilor create la santier si descrierea

metodelor de efectuare a lucrarilor de baza, calculele necesare, justificarea si indicii tehnico-economici

Page 21: Tehnologia Examen UTM

36. Proiect de execuţie a lucrărilor (PEL). Caracteristicile de bază şi datele iniţiale Proiectul de executie a lucrarilor (PEL), de regula, se elaboreaza de executorul lucrarilor de

constructie sau la cerinta lui de catre organizatiile specializate de proiectare tehnologica. Plata pentru elaborarea PEL este efectuata din contul sumelor prevazute pentru aparatul administrativ.PEL este baza pentru planificarea operativă, control, reglarea şi evidenţa producţiei de construcţie. PEL se întăreşte de către inginerul şef al organizaţiei antreprenorului general, iar compartimentele de montare şi specializate se întăresc de către inginerul şef al organizaţiilor subantreprenorii.Pentru elaborarea PEL sint necesare urmatoarele date initiale:- proiectul constructiei in prealabil, aprobat si POC elaborat;- devizele- date privind aprovizionarea cu utilaj tehnologic, energetic si cu alt utilaj- date privind aprovizionarea cu prefabricate, detalii si semifabricate- date privind indestularea cu masini de constructie si transport a organizatiilor de constructie si posibilitatea sporirii numarului lor- documentele normative in vigoare.PEL consta din urmatoarele parti componente:- planuri calendaristice- planuri generale de constructie- harti tehnologice.

In dependenta de complicitatea obiectelor ce se construiesc, partile componente ale PEL pot fi mai mult sau mai putin detaliate.

Volumele de lucru in PEL sint determinate dupa desenele tehnice si devize, calculul tuturor felurilor de resurse este efectuat dupa normele de productie.In componenta PEL pentru instruirea santierului intra:- planul calendaristic al santierului- planul general de constructie- graficul aprovizionarii santierului cu materiale de constructie, semifabricate, prefabricate si utilaj- graficul aprovizionarii santierului cu brate de munca si masini de constructie de baza- harti (fise) tehnologice- schemele geodezice- masurile privind organizarea in flux a lucrarilor de pe santier- hotarirea privind construirea retelelor provizorii de aprovizionare cu apa, caldura, energie s.a.- lista utilajului tehnologic si a mijloacelor de agatare cu schemele de agatare a incarcaturilor- memoriul explicativ cu justificarea hotarоrilor primite, a metodelor de luctru, calculul resurselor si ITE, care contine:1) argumentarea soluţiilor de producere a LCM, inclusiv cele care se îndeplinesc în per de iarnă2) necesitatea de resurse energetice şi soluţiile pentru asigurarea lor3) calculul necesitaţii de edificii şi instalaţii temporare4) masurile pentru păstrarea bunurilor materiale 5) măsurile pentru protecţia clădirilor existente şi mediul ambiant6) indicii tehnico-economici

PEL pentru perioada pregatitoare este indeplinit ca si pentru construirea santierului, dar intr-o componenta mai restrinsa. Pentru santierele tehnice simple PEL poate contine numai planul calendaristic, planul general de constructie si un memoriu explicativ laconic.Pentru santierele, ce sint construite dupa proiectele-tip, in componenta PEL intra regulile de baza ale efectuarii lucrarilor de constructie si montare.

37. Principiile si succesiunea elaborarii planului calendaristic in componenta (POC) si (PEL)

Page 22: Tehnologia Examen UTM

Planificarea calendaristica in constructie consta in elaborarea planurilor calendaristice care pe baza volumului de lucrari in constructie si instalatii a solutiilor organizatorice si tehnologice va determina consecutivitatea si durata proceselor de constructii. Necesarul de resurse umane, materiale, mecanisme. Planul calendaristic reprezinta un element final in planificarea executiei obiectului de constructie. El se anexeaza la contractul incheiat intre beneficiar si antreprenor. Structura si gradul de detaliere a planului calendaristic depind de destinatia lui, care poate fi pentru

perioada pregatitoare sau pentru cea de executie a lucrarilor. In planul calendaristic trebuie sa fie incluse toate procesele de punere in opera, corespunzator articolelor de deviz, care recomanda si ordinea includerii lor. Parametrul principal al planului calendaristic este perioada de timp.

Planul calendaristic (PC) pentru constructia unui obiect intra in componenta PEL si se elaboreaza conform desenelor tehnice. In el este determinat termenul construirii obiectului, termenii si succesivitatea indeplinirii anumitor procese de montare si constructie. Planul calendaristic elaborat corect serveste ca baza pentru dirijarea zilnica si controlul asupra efectuarii lucrarilor. De asemenea PC este folosit la planificarea operativa a lucrarilor de constructie si montare La elaborarea PC este necesar de a tine cont ca termenul construirii obiectului sa nu depaseasca termenul normativ. Termenii de executie a lucrarilor se stabilesc in rezultatul suprapunerii rationale in timp a lucrarilor, la fel se iau in consideratie si conditiile specifice ale santierului.

In planul calendaristic se indica termenii necesari la indeplinirea tuturor lucrarilor, de la valorificarea terenului de constructie (lucrarile pregatitoare) pina la lucrarile de amenajare si de dare a obiectelor in exploatare.

La elaborarea PC este necesar de a prevedea efectuarea lucrarilor, utilizind metode si tehnologii moderne, o maximala economie a resurselor tehnico-materiale si folosind mecanizarea complexa. Metodele elaborate trebuie sa contribuie la efectuarea calitativa a lucrarilor si securitatea muncii.

Anumite feluri de lucrari de constructie si montare pot fi suprapuse in timp in asa masura, in care o face posibila tehnologia constructiilor si conditiile de securitate a muncii.

Masinile de constructie alese trebuie sa corespunda cerintelor pentru lucrarile de constructie si montare. In primul rind trebuie indeplinite lucrarile de constructie care precedeaza lucrarile complicate si care necesita un termen indelungat de indeplinire.

Datele initiale pentru planul calendaristic sunt urmatoarele:- proiectul de organizare a constructiei- durata directiva de executie- contractul de executie a lucrarilor- fisele tehnologice de executie- documentatia de proiect, inclusiv devizele- informatiile despre posibilitatile intreprinderii sau firmei care va executa lucrarile.

Consecutivitatea intocmiri planului calendaristic:- se determina nomenclatura si consecutivitatea tehnologica a lucrarilor- se determina volumul de munca- se selecteaza masinile, mecanismele si utilajele- se determina termenii de executie si suprapunerea in timp a lucrarilor- se analizeaza si se compara durata de constructie calculate cu cea directiva, si daca este cazul se fac

corectiile necesare- pe baza graficului calendaristic de executie a lucrarilor se intocmesc graficele de aprovizionare cu

resurse umane si tehnico-materiale.Elaborarea partii grafice reprezinta desfasurarea grafica in timp a articolelor de lucrari conform

antemasuratorii. Perioada de timp in care se programeaza executarea lucrarii se arata printr-o linie. Cu alte cuvinte pentru fiecare activitate se materializeaza printr-un segment de dreapta care reprezinta perioada dintre timpul minim de incepere si timpul maxim de finalizare a lucrarilor in cauza. Se incepe elaborarea partii grafice cu procesele cheie (critice), de care depinde toata durata de executie a obiectului.

34. Planul general de construcţii: destinaţie şi tipuri. Principiile generale de proiectare

Page 23: Tehnologia Examen UTM

Prin plan general de constructie (PGC) se subintelege planul terenului de constructie pe care sint trasate santierele si cladirile existente, depozitele si cladirile mobile sau provizorii, drumurile permanente si provizorii, retelele de aprovizionare cu apa, energie si de canalizare, caile rulante a macaralelor, punctele de stationare a macaralelor, locurile de preasamblare a elementelor de constructie s.a. PGC trebuie sa prevada o organizare optima a lucrarilor de constructie pe santier, ca sa creeze conditii necesare pentru depozitarea constructiilor si miscarea nestingherita a masinilor de constructie, aprovizionarea permanenta cu resurse tehnico-materiale si respectarea securitatii muncii.

Planul general de constructie constituie o parte importanta a proiectului de executie a lucrarilor, si este actul de baza ce reglementeaza organizarea santierului de constructie, precum si volumul de lucrari provizorii.Se deosebesc doua tipuri de planuri generale de constructie:- plan general de organizare a santierului de constructie- plan general de organizare a obiectului de constructiePlanul general de organizare a santierului de constructie sistematizeaza solutiile principale a

gospodaririi integrale a santierului de constructie si se elaboreaza de catre institutia de proiectarePlanul general de organizare a obiectului de constructie reflecta nemijlocit gospodarirea terenului din

imediata apropiere a lui. Se elaboreaza de catre antreprenorul general sau la solicitarea lui de catre o institutie de proiectare specializata.Principii generale de proiectare a planurilor generale de constructie:- solutiile planului general de constructie trebuie sa corespunda normelor in constructie - cladirile, edificiile si instalatiile provizorii se amplaseaza pe terenurile care nu sunt menite pentru

executia cons capitale- solutiile de proiectare trebuie sa asigure circulatia rationala a incarcaturilor pe santier

Planul general de constructie al unui obiect se proiecteaza separat, pentru fiecare obiect de constructie ce intra in componenta planului general de constructie a santierului. Pentru obiectele complexe acest document se elaboreaza pe etape, cum ar fi: lucrari pregatitoare, lucrari de terasament, realizarea infrastructurii, suprastructurii, acoperisului, etc.Date initiale pentru proiectarea planului general de constructie a obiectului:- proiectul de realizare a constructiei- fisele tehnologice- calculul necesarului de resurse- schitele de executieMemoriul tehnico-explicativ contine:- calculele definitivate a necesarului de resurse- unitati provizorii- piese de executie- solutii tehnice de selectare a instalatiilor, edificiilor provizorii, drumurilor, retelelor de iluminare, apa etc.

Lista unitatilor provizorii serveste ca document de apreciere a volumului cheltuielilor ce trebuie achitat de catre beneficiar. Necesarul de resurse se extrage din PEL, de exemplu numarul de muncitori, dupa acest numar se calculeaza necesarul de unitati administrative, sociale si de deservire. Din graficele de aprovizionare cu materiale obtinem datele referitoare la stocurile de materiale si a suprafetei depozitelor.

De la intreprinderile teritoriale specializate se iau datele despre bransament la utilitatile necesare. In primul rind se efectueaza racordarea mecanismelor de montare, cu amplasarea mecanismelor in cauza, echipamentelor, totodata aratindu-se directiile de miscare a lor, gabaritele, zonele de lucru, imprejmuirile, etc. Dupa racordarea depozitelor se amplaseaza constructiile provizorii care trebuie sa se pozitioneze in imediata apropiere a obiectului.

Pe planul general de constructie a obiectului se precizeaza cerintele tehnicii securitatii muncii si activitatii vitale. Se pozitioneaza imprejmuirile zonelor periculoase de lucru a mecanismelor si a retelelor de tensiune inalta. Se mai precizeaza si ale elemente necesare gospodaririi de santier.

Page 24: Tehnologia Examen UTM

32.Atributiile dirigintelui de santier se clasifica:1. Perioada premergatoare inceperii executiei2. Perioada executiei lucrarilor3. Perioada de executie a remedierilor, stabilite la receptia lucrarilor

Per. Premergatoare 1) Sa verifice daca investitorul dispune de autorizatia de construire si daca lucrarile ce urmeaza a fi executate corespund cu cele mentionate in autorizatie2) Sa preia amplasamentul (axele geodezice) lucrarilor de baza si a celor de organizare de santier3) Sa solicite R.T. atestat sa indice daca pe amplasament sunt lucrari subterane sau retele si ce se intimpla cu acestea; masurile pe care trebuie sa le ia, ca sa nu aduca prejudicii vecinatatilor; locul de depozitare a stratului fertile4) Sa preia de la R.T. amplasamentul depozitului de pamint sau cariera de umpluturi5) Sa preia de la R.T. racordurile retelelor pentru utilitatile organizarii de santier6) Sa cunoasca temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor pe care le va executa7) Sa anunte R.T. daca unele prevederi din proiect nu corespund cu situatia reala la fata locului 8) Sa-si intocmeasca un plan propriu de control al executiei lucrarilor de constructive9) Sa cunoasca prevederile studiului geotehnic10) Sa fie asigurat cu instrumente de masurare si control certificate11) Sa intocmeasca lista lucrarilor ascunse cu avizul R.T. sis a dispuna de formularele necesare

Per. Executiei Lucrarilor 1) Urmareste in mod continuu ca executia lucrarilor si calitatea lor sa corespunda proiectului, documentelor normative in vigoare2) La terminarea sapaturilor pentru fundatii, intocmeste impreuna cu specialistul geotehnician si R.T. un proces verbal, prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect si ca se poate trece la executia fundatiilor(probe de laborator)3) Intocmeste impreuna cu R.T. procesele verbale de receptive a lucrarilor ascunse4) Urmareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatele de conformitate5) Urmareste ca produsele sau procedeele noi in constructive sa dispuna de agremente tehnice6) La cererea R.T. in caz de nerespectare a prevederilor din proiect e obligat sa testeze lucrarile, sa demoleze daca e posibil cu avizul proiectantului pe cheltuiala proprie7) Sa anunte R.T. despre neconformitatile din proiect sau aparute pe parcursul construirii pentru ca acesta sa dea solutii pentru continuarea lucrarilor8) Sa anunte R.T. si Inspectia de Stat in Constr despre producerea unor accidente in termen de 24h9) Intocmeste si semneaza cantitatile de lucrari executate si documentele de plata10) Sa intocmeasca si sa tina la zi documentatia tehnica de executie a constructiei(capitol B)11) Sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare sis a elibereze conditiile optime de lucru12) Sa anunte R.T. asupra indeplinirii conditiilor pentru efectuarea receptiei lucrarilor in faza determinante13) Sa continuie lucrarile numai dupa executarea receptiei in faza determinante14) Sa indeplineasca in termenii stabiliti masurile dispuse prin actele de control Per. Receptiei Lucrarilor D.S. are obligatia sa execute in termenii stabiliti remedierile, completarile si neajunsurile cerute de comisia de receptive (nu mai mult de 90 zile)

Page 25: Tehnologia Examen UTM

33.Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic .Executia oricaror lucrari de constructie trebuie verificata in mod obligatoriu de catre investitor prin

persoanele de specialitate numite responsabili tehnici atestati .Atributiile respon. Tehn. Atestat se exercita :1.perioada premergatoare inceperii constructiei 2.perioada de executie a lucrarilor 3.perioada de receptive la terminarea lucrarilor 4.perioada de executie a remedierilor stabilite de comisia de recepttie la terminarea lucrarilor5.receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.Perioada I:-sa verifice existent autorizatiei de contructie - sa prea amplsamentul de la investitor si sal transmita dirigintelui de santier .-obtine de la proprietarii retelelor (union fenosa s.a.)avizele necesare pentru conectare-obtine de la primarie locul depozitarii stratului fertil sau a pamintului pentru umpluturi -trebuie sa analizeze temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor -sa verifice ca proiectul sa cuprinda toate piesele cerute si ca aceasta sa fie stampilate de catre verificatori-sa verifice daca prevederile proiectului corespund cu situatia reala la fata locului sis a anunte proiectantul de despre eventualele neconformitati -sa cunoasca planul de control al calitatii executii (verificari si incercari)-sa-si intocmeasca un plan propriu de control al calitatii -sa cunoasca prevederile studiului geotehnic Perioada II:-urmareste si verifica ca calitatea executiei lucrarilor sa corespunda proiectulu I,doc normative si prescriptiilor tehnice -la terminarea sapaturii pentru fundatii intocmeste impreuna cu specialist geotehnician si executant un process verbal prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect .-intocmeste si semneaza impreuna cu dirigintele de santier procesele verbale la lucrai ascunse -urmareste ca toate mat introduse in opera sa dispuna de certificatul de conformitate sau agrement tehni-la orice nerespectare a prevederilor proiectului de catre executant este obligat sa sisteze lucrarile pina la rezolvarea situatie aparute -transmite imediat proiectantului sesizarile primite de la dirigintele de santier asupra neconformitatilor din proiect sau aparute pe parcursul executiei lucrarilor -verifica si semneaza situatiile cu cantitatile de lucrari efectuate de catre executant-urmareste ca dirigintele de santier sa intocmeasca si sa tina la zi capitolul B al cartii tehnice al contructie

-la sesizarea de catre dirigintele de santier verifica daca sunt indeplinite toate conditiile pentru receptia lucrarilor in faze determinante-urmareste ca lucrarile sa fie continuate numai dupa semnarea procesului verbal al fazei determinante-urmareste aducerea la indeplinirea in terminile stabilite a masurilor dispuse prin actele de control -complecteaza pe parcursul executie cartea tehnica -semneaza fise tehnologice si scheme de executia a lucrarilor Perioada III:-Urmareste ca la receptie de terminarea a lucrarilor sa fie supuse numai contructiile care corespund cerintelor de calitate si celor 6 exigente,intocmeste actele pentru receptia si convoaca membrii c. de recPerioada IV:-Urmareste sa realizeze de catre factori interesati remedierile compectarile si masurile date de comisia de receptie , indeplineste procesele verbale care dovedesc indeplinirea acestora Perioada V: -Dupa incheierea receptiei de terminare a lucrarilor si rezolvarea tuturor masurilor cerute de comisia de receptie,organizeaza receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie,pune in ordine toata documentatia referitoare la constructie si incheie situatia financiara.-Completeaza cartea tehnica privind comportarea constructiei pe perioada de garantie.- Preda investitorului toata documentatia tehnica si economica p/u pastrare.

Page 26: Tehnologia Examen UTM

31.Obligatile beneficiarului si antreprenorului

Antreprenorul- are obliagie sa stabileasca toate relatile ce reglamenteaza raporturile cu subantreprenorii de specialitate, este raspunzator fata de investitor, p,u respectarea de catre subantreprenori a prevederilor din contract.

In caz ca Antreprenorul are dubii cu privire la modul de executie a lucrarilor , la calitatea materialelor, trebuie sa comunice obiectiile in scris, Investitorului.

In timpul executiei lucrarilor Antreprenorul are obligtatia sa mentina caile de acces libere, sa retraga utilajele sa indeparteze surplusul de material deseuri. Lucrarile ce devin ascunse nu pot acoperite fara aprobarea responsabilului ethnic, proiectantului si inspectiei de stat in constructive.

Antreprenorul trebuie sa notifice investitorului, primariei si inspectiei de stat in constructie data inceperii effective a lucrarilor. Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul e obligat sa respecte prevederile legii calitatii in constructii,trebuie sa respecte urmatoarele regulamente:* Regulamnt privind calitatea produselor in constructie. Regulament privind verificarea si expertizarea tehnica de calitate si executie a

constructiilor Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii Regulament pentru receptia cinstructiilor si instalatiilor aferente Regulament privind post utilizarea constructiilor Regulament privind controlul de stat al calitatii constructiilor.

Investitorul- este autorizat sa emita dispozitiile pe care considera nencesare executarii lucrarilor cu respecatarea drepturilor Antreprenorului.

Trasarea axelor principale , bornelor de referinta, cailor de circulatie si limita terenului pus la dispozitia Antreprenorului ,precum si materializarea cotelor de nivelin imediata apropiere a terenului sunt in sarcina Investitorului.

Investitorul este obligat sa obtina toate autorizatiile si avizele prevazute de lege.

Pe parcursul executarii lucrarilor Investitorul are dreptu sa dispuna in scris:1. Indepartarea de pe santier a oricaror material care sunt calitativ necorespunzatoare.2. Inlocuirea materialelor necorespunzatoare calitativ cu alte care corespund normativelor.

Investitorul trebuie sa puna la dispozitie Antr. fara plata urmatoarele:1. Suprafetele de teren necesare p/u depozite si activitatea muncitorilor2. Caile de acces rutiere3. Racordurile p/u utilitati pina la limita amplasamentului santierului

Page 27: Tehnologia Examen UTM

30 Exigentele esentiale in constructii (A,B,C,D,E,F)

Pentru obtinerea unor constr de calitate trebuie sa corespunda urmatoarelor exigent esentiale:

A) Rezistenta si stabilitate: Constructia trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit sa nu conduca

la prabusiri partiale sau integrale a structurii de rezistent,deformatii inadmisibile.

B) Siguranta in exploatare: Constructia nu trebuie sa prezinte riscuri vitale pentru cei care o exploateaza

C) Siguranta la foc:Construct trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit in caz de

incendiu structura de rezistenta sa reziste o perioada de timp.Extinderea focului spre cladiri adiacente trebuie limitat

D) Igiena ,sanatatea oamenilor,refacerea si protectia mediului inconjuratorConstructia nu trebuie sa prezinte o amenintare p-u sanatatea oamenilor cu ar fi

poluarea mediului inconjurator.

E) Izolatie termica,hidrofuga si economie de energiePrevede ca instalatii de incalzire,racier ventilare ,iluminare sa fie concepute in

asa mod incit consumul de energies a ramina moderat fara ca prin aceasta sa se prejudecieza confortul omului

F) Protectia impotriva zgomotului:Prevede ca orice constructive sa fie conceputa si executata in asa mod incit

zgomotul perceput de persoanle care exploateaza constructia sa le permita sa activeze sis a se odihneasca in conditii satisfacatoare.

Page 28: Tehnologia Examen UTM

29. Sistemul calitatii in constructieSistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structure

organizatorice ,raspunsuri,regulamente,preceduri si mijloace care concureaza la realizareaa calitatii constructiei in toate etapele de concepere,proiectare,realizare,exploatare si postutilizare acestora si este compus din:a) Documente normative in constructii sunt elaborate de organul national de dirijare in

constructii prin aceste documente se stabilesc conditiile minime de calitate ,precum si modul de verificare a acestora

b) Certificarea produselor folosite in constructii se efectuiaza prin grija producatorului sau a furnizorului

c) Agrementele tehnice p-u produse si echipamente in constructii.Se elaboreaza de INCERCOM

d) Verificarea proiectelor de executie a lucrarilor prin grija beneficiaruluie) Licentierea societatilor comerciale -orice firma cu activitatea in domeniu constructiilor

trebuie licentiate in domeniile respective de activitatef) Atestarea specialistilor cu activitati in constructii(proiectanti,dir de santier,resp

tehnic,experti tehnici,laborantii)g.) Conducerea si asigurarea calitatsii in constructive specialist in domeniu constructiei plus inspectia de stat in constructiveh.) Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructive.Se efectueaza in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare i.) Asigurarea activitatii metrologice in constructive. Se realizeaza conform prevederilor

legislatiilor privind etalonarea, verificarea si mentinerea de masurare si control utilizate in constructive.

j.) Receptia constructiilor (dupa exploatare) se face de catre investitor in prezenta proiectantului si executantului, precum si a specialistilor notari din domeniu constructiei. k.) Urmarirea comportarii in exploatarea si interventiile in timp la constructii,se efectueaza de catre proprietarul investitiei sau de responsabilul ethnic.l) Postutilizarea constructiei cuprinde activitatea de desfacere de montare si demontare a constructiilor,de reconditionare si refolosirea a elementelor si produselor recuperabile,precum si de reciclare a deseurilor neutilizabile,asigurind protectia mediului ambient si poluarea aeruluim) Controlul de stat al calitatii in constructii se efectuiaza de catre inspectia de stat in constructii

Receptia constructiei se face in doua etape:1.Receptia la terminarea lucrarilor2.Receptia finala ( dupa expirarea perioadei ce este indicate in contract)

Membrii comisiei de receptive 1. Presedinte (reprezentatoru administratie publice locale)2. Responsabilul ethnic

Page 29: Tehnologia Examen UTM

3. Specialist notorii

28b) Receptia la terminarea lucrarilor

* Executantul este dator să notifice investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract. *Comisiile de recepţie a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora vor fi desemnate de către investitor într-o componenţă de cel puţin 5 persoane. Preşedinte al comisiei de recepţie a lucrărilor de construcţie la obiectele social-culturale şi blocurile locative, finanţate din surse bugetare sau extrabugetare, va fi desemnat reprezentantul organelor administraţiei publice locale. Preşedinte al comisiei de recepţie a construcţiilor situate pe teritoriul municipiului Chişinău, indifferent de sursa lor de finanţare, va fi reprezentantul administraţiei publice locale.

La lucrările comisiei va fi prezent, în calitate de executant al lucrărilor de construcţie, reprezentantul executantului (al organizaţiei respective de antrepriză). Investitorul va fixa data începerii recepţiei în maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminării lucrărilor şi o va comunica: 1) membrilor comisiei de recepţie; 2) executantului; 3) proiectantului.

Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului nu fac parte din comisia de recepţie, ei au calitatea de invitaţi. Proiectantul, în calitate de autor al proiectului construcţiei, va întocmi şi va prezenta în faţa comisiei de recepţie punctul său de vedere privind execuţia de facto a construcţiei. Investitorul prezintă comisiei de recepţie avizele serviciilor de pompieri, sanitare, al Departamentului Protecţiei Mediului Înconjurător şi ale altor organe de control cu punctul de vedere privind execuţia de facto a construcţiei. Comisia de recepţie poate funcţiona în componenţă deplină sau fiecare membru al comisiei va lucra separat în cadrul termenului stabilit de preşedintele acesteia care este numit de investitor. La terminarea examinării, comisia îşi va consemna obiecţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie, care se va întocmi după modelul prezentat în anexa nr. 1 la prezentul Regulament şi îl va înainta investitorului în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea de admitere cu sau fără obiecţii a recepţiei, amînarea sau respingerea ei. Comisia de recepţie recomandă admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţii sau în situaţiile cînd cele care s-au consemnat nu sînt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale. Comisia de recepţie recomandă respingerea recepţiei dacă constată vicii care nu pot fi înlăturate şi care, prin natura lor, împiedică realizarea uneia sau a mai multor exigenţe esenţiale, caz în care se impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări etc. Absenţa executantului de la recepţie nu constituie motiv pentru amînarea şi/sau anularea actului de recepţie. În cazul în care executantul nu se prezintă la recepţie, investitorul poate solicita asistenţa pentru recepţie unui expert tehnic independent atestat care va consemna, separat de procesul-verbal, starea de fapt constatată. Situaţiile de absenţă a unor persoane sau delegaţi convocaţi vor fi consemnate în procesul-verbal de recepţie.

Page 30: Tehnologia Examen UTM

Preşedintele comisiei de recepţie va prezenta investitorului procesul-verbal de recepţie cu observaţiile sau obiecţiile participanţilor şi cu recomandarea comisiei.

28 Recepţia finală(la expirarea perioadei de garantie)

Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută în contract. La recepţia finală participă: 1) investitorul; 2) comisia de recepţie desemnată de investitor; 3) proiectantul lucrării; 4) executantul.

Comisia de recepţie finală se întruneşte la data, ora şi locul fixate şi examinează : 1) procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor; 2) lichidarea viciilor depistate în cadrul recepţiei după terminarea lucrărilor; 3) concluzia investitorului privind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora în exploatare în perioada de garanţie, incluzînd viciile depistate şi remedierea lor. Comisia de recepţie poate cere, în cazuri foarte bine justificate şi/sau în cazul apariţiei unor vicii, executarea de încercări şi expertize. La terminarea recepţiei, comisia de recepţie îşi va consemna observaţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie finală, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul Regulament, pe care îl va înainta investitorului în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea de admitere cu sau fără obiecţii a recepţiei, de amînare sau de respingere a ei. În cazul în care comisia de recepţie finală recomandă admiterea recepţiei cu obiecţii, amînarea sau respingerea ei, ea va trebui să propună măsuri pentru înlăturarea neregulilor semnalate. Comisia de recepţie finală recomandă respingerea recepţiei finale în cazul în care nu au fost respectate una sau mai multe din exigenţele esenţiale. Lucrarea, a cărei recepţie finală a fost respinsă, va fi pusă în stare de conservare prin grija şi pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisă. În atare situaţii, investitorul este în drept să pretindă recuperarea pagubelor factorilor implicaţi în executarea construcţiei, vinovaţi de viciile constatate cu ocazia recepţiei, cît şi a prejudiciului decurgînd din nefuncţionarea construcţiilor şi/sau a instalaţiilor aferente acestora. Investitorul hotărăşte admiterea recepţiei pe baza recomandării comisiei de recepţie finală şi notifică executantului hotărîrea sa în termen de 3 zile de la primirea procesului-verbal de recepţie finală.

Page 31: Tehnologia Examen UTM

Data recepţiei finale este data notificării de către investitor a hotărîrii sale.

27 Cartea tehnica a contructiei(continut si comentarii)

Cartea tehnică a construcţiei este alcătuită din 4 capitole: A, B, C şi D, care cuprind următoarea documentaţie tehnică: Capitolul A: Documentaţia tehnică privind proiectarea construcţiei, Capitolul B: Documentaţia tehnică privind execuţia construcţiei, Capitolul C: Documentaţia tehnică privind recepţia construcţiei, Capitolul D: D.T privind exploatarea, întreţinerea şi urmărirea comportării în timp 6. Fiecare capitol va cuprinde borderoul documentaţiei unde se va consemna denumirea documentului, numărul mapei sau a dosarului, numărul de file şi cuprinsul fiecărei mape.

Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte pentru obiectele noi de către investitor împreună cu unităţile de proiectare, executantul şi unitatea de exploatare.

Proiectantul obiectului de construcţie întocmeşte şi predă investitorului, pe măsura elaborării, însă cel tîrziu cu 3 zile înainte de data admiterii recepţiei la terminarea lucrărilor, documentaţia prevăzută în capitolul A.

Cartea tehnică a construcţiei se prezintă comisiilor de recepţie la terminarea lucrărilor după efectuarea recepţiei finale a obiectului de construcţie, apoi se predă pentru păstrarea investitorului (în cazul cînd investitorul este în acelaşi timp şi unitatea de exploatare) sau unităţii de exploatare.

După recepţia finală a obiectului, Cartea tehnică a construcţiei se păstrează la investitor. Conducătorul unităţii investitorului sau conducătorul unităţii de exploatare este persoana responsabilă de Cartea tehnică a construcţiei.

Cartea tehnică a construcţiei se păstrează pe toată durata existenţei construcţiei, pînă la demolarea ei . Cartea tehnică a construcţiei (C.T.C.) cuprinde toată documentaţia tehnică privind realizarea construcţiei începînd cu etapa de proiectare şi pînă la punerea în funcţiune a obiectului, oglindind, totodată, şi exploatarea ulterioară a obiectului, inclusiv toatemodificările ce se vor opera în procesul exploatării lui. Cartea tehnică a construcţiei are ca scop reflectarea documentară a mersului execuţiei construcţiei. Ea oferă posibilitatea de a urmări şi cunoaşte calitatea lucrărilor de construcţie, principalele caracteristici şi parametri ai obiectului, precum şi evoluţia lor după predarea lui în exploatare şi, nemijlocit, în timpul exploatării lui. Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte pentru toate obiectele de construcţie, indiferent de natura proprietăţii lor.

Page 32: Tehnologia Examen UTM

Cartea tehnică a construcţiei se elaborează pentru fiecare obiect de construcţie şi este eliberată împreună cu documentaţia de proiect şi de deviz ca parte integrantă a proiectului.

26. Demolarea constructiilor se face in baza unui proiect ce va avea in vedere conceptia generala ce sta la baza demolarii in urma analizei factorilor legati de pretul de cost, asigurarea protectiei cladirilor invecinate, timp redus de lucru si realizarea unei fragmentari impuse. Metoda aleasa trebuie sa fie compatibila cu amplasamentul cladirii, natura solului,forma exterioara si interioara a cladirii,capacitatea portantanta. 

Metode de demolare:    tehnologii de demolare manuale;    tehnologii de demolare mecanizate;    tehnologie de demolare cu jet de apa sub presiune;    tehnologie de demolare mecanica prin explozii controlate;

Ordinea executarii:- se intrerup utilitatile: gazul, apa, energia electrica;- se scot usile si ferestrele;- se decoperteaza acoperisul;- se demoleaza peretii conform unui plan .- se impune refacerea si amenajarea sitului

Metode de demolare

Tehnologia de demolare manuala traditionala consta in: montarea - demontarea si mutarea jgheaburilor de evacuare a deseurilor si a schelelor simple de inventar, executarea lucrarilor propriu zise de demolare si desfacere cu unelte specifice, manipularea materialelor .

Tehnologia de demolare mecanizata implica utilizarea utilajelor specifice si a tehnologiilor specifice (cleste hidraulic, macara-bila, schele mobile, hidraulice, etc.,

Tehnologia de demolare cu jet de apa sub presiune se bazeaza pe un sistem de pulverizare a apei, reglabil, functie de necesitatea lucrarii, la o presiune cuprinsa intre 100 si 2500 bar. Aceasta tehnologie prezinta urmatoarele avantaje:

- foloseste o gama diversificata de unelte si accesorii;- vibratii si sunete minime;

- nu influenteaza proprietatile mecanice si structurale ale suprafetelor supuse curatorii; Demolarea mecanica prin explozii controlate - este mai sigura decat demolarea

clasica, mecanica, mai ales atunci cand e vorba despre constructii industriale.Metoda demolarii cladirilor prin explozie controlata este foarte des folosita, datorita avantajelor evidente pe care le prezinta.

Dintre avantajele majore ale demolarii cladirilor cu ajutorul explozivilor amintim:- consumul redus de timp si forta de munca;- cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul demolarii prin metode clasice);- valorificarea mai buna a materialelor rezultate din demolare;- grad ridicat de securitate.Sunt consacrate doua metode de demolare a cladirilor prin explozie controlata:

Page 33: Tehnologia Examen UTM

metoda blocurilor mari - presupune distrugerea capacitatii portante a cladirii, fara a face o impartire in trepte a acesteia.

metoda blocurilor mici - presupune folosirea unor trepte de intarziere. La demolarea unei cladiri se folosesc materiale de protectie moderne, obligatorii

in astfel de operatiuni: plase de sarma sau din materiale sintetice, foarte elastice, cu ochiuri mici, covoare de cauciuc, plase antipraf, care nu permit ca fragmente din cladire sa fie imprastiate

38. Certificat de urbanism.Certificatul de urbanism – actul emis de autoritatile administratiei politice locale, prin

care se fac cunoscute solicitantului, elementele ce caracterizeaza:I- Regimul juridic cu referire la:1. Situarea terenului in intrevelea sau extravelan2. Dreptul de proprietate asupra imobiluluiII- Regim economic al imobililor referitor la :1. Folosirea actuala2. Regulamentari fiscale specific localitatii sau zonei respective III- Regim tehnic al imobililor cu referire la:1. Echiparea cu utilitati (apa, canalizare, energie, etc)2. Sistemul constructiv si priciplalele materiale de constructive permiseIV- Regimul urbanistic- architectural cu referire la;1. Destinatia terenului 2. Dimensiunile si suprafetele parcelelor 3. Inaltimea constructiilor si caracteristicile valumetrice4. Infatsisarea constructiei 5. Circulatia pietonilor si autovehicolelor6. Procentul de ocupare a terenului 7. Coeficientul de utilizare a terenului

Certificatul de urbanism se elibereaza in 2 exemplare, unul se da solicitantului direct sau prin posta cu confirmarea primirii in termen de 30 zile de la data inregistrarii cererii, altul ramine in primarie.

Valabilitatea certificatului se stabileste de catre eminent (primarie) da le 3-24 luni si poate fi prelungit cu max 12 luni.

Responsabilitatea p/u emiterea certificatului de Urbanism o poarta primarul, secretarul consiliului si Arhitector sef.

Perioda de valabilitate a autoritatii de construire se considera intervalul de timp in interiorul caruia este obligatoririe inceperea lucrarilor autorizate, acest intervalde timp se stabileste de catre emitent in functie de interesul public al lucratorilor si conform planului calendaristic <12 luni cu neinceperea lucrarilor .

In caz in care constructia nu a fost executata integral in termenul stabilit, autorizatia de construire se poate prelungi o singura data cel mult cu 12 luni.

Inaite de inceperea lucrarilor autorizate titularul autorizatiei de constructive este obligat sa anunte in scris eminentul autorizatiei cu cel putin 5 zile inaitea inceperii lucrarilor.

Page 34: Tehnologia Examen UTM

39 . Autorizatia in constructie Autorizatia de constructive – act emis de administratia publica locala prin care se autorizeaza in teritoriu administrat executarea constructiei si amenajarilor cu respectarea documentatiilor de urbanism si documentatie si amenajare a teritoriului, certifikatului de urbanism si documentatiei de proiect elaborate, verificarea si si aprobate in modul stabilit.

Fara dacumentatia de urbanism si amenajarea teritoriului se pot autoriza:A. Lucrari de reparatii curente, restaurari, conservari a cladirilor de orce tip.B. Lucrari de reparare, modernizare si reabilitare a cladirilor de comunicatii, dotarilor tehnico ebilitate fara

nodificarea traseelor si functionalitatii acestuia.C. Lucrari de reparare a imprejmuirilor amenajari de spatii verzi D. Lucrari de cercetari, foraje, excavari necesare studiilor geotehnice.

Autorizaţia de construire (anexa nr. 3) se emite în baza cererii, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La cerere se anexează următoarele documente:    a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de către oficiul cadastral teritorial, cu anexarea planului cadastral şi/sau a planului imobilului;    b) certificatul de urbanism pentru proiectare;     c) extrasul din documentaţia de proiect în volum de:

- memoriu explicativ, - plan general (plan de situaţie, plan trasare), - faţade, - soluţii cromatice, - proiect de organizare a executării  lucrărilor de construcţie, avizate de către arhitectul-şef

d) avizele de verificare a documentaţiei de proiect (compartimentele: plan general, arhitectură, rezistenţă) sau raportul unic de verificare a documentaţiei de proiect;

    e) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru p-na juridică);     f) contractul  privind supravegherea de autor, semnat de către solicitant  (beneficiar) şi proiectant.

*Dacă emitentul nu a respectat termenul stabilit la alin. (1) şi nu a informat în scris solicitantul (beneficiarul) despre refuz, autorizaţia de construire se consideră eliberată. În acest caz, solicitantul (beneficiarul) este  în drept să înceapă executarea lucrărilor, informînd în scris emitentul şi Inspecţia de Stat în Construcţii.

*Lucrările  de  intervenţie urgentă, în  cazuri  de forţă majoră, se autorizează imediat, urmînd ca documentaţia de proiect  să fie definitivată pe parcursul executării lucrărilor.

*Emitentul este obligat să transmită pentru înregistrare autorizaţia de construire la Inspecţia de Stat în Construcţii, care va efectua, în cel mult 3 zile lucrătoare,  înregistrarea prin aplicarea semnăturii şi ştampilei.

Autorizaţia de construire va cuprinde date privind:    a) locul amplasării imobilului/terenului;    b) condiţiile speciale de executare a lucrărilor de construcţie;    c) instituţia de proiectare;    d) termenul de începere a lucrărilor de construcţie;    e) durata executării lucrărilor de construcţie.

Page 35: Tehnologia Examen UTM

În cazul în care, pe perioada executării lucrărilor de construcţie, în documentaţia de proiect se operează modificări care pot afecta prescripţiile stabilite în cadrul regimului arhitectural-urbanistic al certificatului de urbanism pentru proiectare este obligatorie obţinerea unui nou certificat de urbanism pentru proiectare şi a unei noi autorizaţii de construire în condiţiile prezentei legi, cu sistarea necondiţionată a lucrărilor pînă la obţinerea noii autorizaţii.

19. Tehnologia lucrărilor de placaj.

Plajele se utilizează pentru finisarea suprafeţei exterioare a clădirii şi interioare. În funcţie de materialele utilizate placajele pot fi: din materiale naturale (piatră de căsăuţi, granit, marmoră, labrodorit) şi din materiale artificiale.

Înainte de executare a lucrărilor de placare se pregăteşte suprafaţa, se rostuiesc plăcile, se verifică orizontalitatea şi verticalitatea suprafeţelor; se curăţă suprafaţa de praf, ulei şi alte impurităţi; suprafeţele netede se zimţuiesc şi se trasează poziţia plăcilor.

Există două metode de prindere a plăcilor de suprafaţa finisată: metoda umedă şi metoda uscată. Conform metodei umede plăcile se fixează de suprafaţa finisată cu ajutorul scoabelor de prindere de o anumită lungime (20 – 40 mm). Un capăt al scoabei se introduce în gaura perforată în placă, celalalt capăt se prinde de plasă fixată de suprafaţa finisată cu dibluri. Astfel scoabele servesc totodată ca şi distanţiere. Spaţiul dintre suprafaţa interioară a plăcii şi peretele se umple cu mortar.

Metoda uscată prevede prinderea plăcilor de suprafaţa finisată cu ajutorul elementelor de prindere.

Pentru placarea cu pietre artificiale se utilizează plăcile de teracotă, sticlă, foi de PAL, masă plastică. Plăcile în formă de plăci mari se execută prin prinderea lor cu cuie sau şuruburi de carcasă de suport din rigle de lemn. Carcasa este fixată de suprafaţă placată cu elemente metalice împuşcate cu pistolul de montaj, sau cu dopurile de lemn introduse în găurile perforate în prealabil în locurile respective.

Teracota se instalează pe suprafaţa finisată pe mortar de ciment, pe mortar de ciment cu clei PVA, suprafaţa nefiind tencuită în prealabil sau se încleie cu PVA pe suprafaţa tencuită. Înainte de executare a placajului pereţii se încreştează, se verifică poziţia în plan. Pentru a obţine o suprafaţa plană a placajului înainte de placare propriu zisă se instalează rândurile de reper, la încăperile mici, de obicei, la colţuri.

Placajul se începe de la trasarea rândurilor de plăci. Primul rând se sprijine pe o grindă de lemn, instalată orizontal. Placarea se efectuează pe rânduri de jos în sus. În caz de necesitate de asigurare a rostului de aceeaşi dimensiune dintre plăcile învecinate se utilizează distanţiere speciale (în formă de cruce). După întărirea suficientă a mortarului în unele cazuri rosturile se chituiesc cu ciment Portland sau ciment alb.

Page 36: Tehnologia Examen UTM

20. Clasificarea tencuielilor. Tehnologia lucrărilor de tencuială. Tencuială este un strat de finisare a suprafeţelor diferitor construcţii, clădiri şi edificii, care

nivelează acestea suprafeţe sau atribuie lor anumită formă şi textură, dar, în unele cazuri, şi proprietăţi speciale.

Toate tipurile de tencuieli se împart în cele monolite şi cele uscate. Tencuială monolită se realizează prin aplicarea pe suprafaţă prelucrată a mortarului de tencuială, tencuială uscată – prin placarea suprafeţelor cu foi de tencuială uscate prefabricate.

În dependenţă de modul de prelucrare a stratului aparent tencuieli monolite se divizează în obişnuite şi decorative. Tencuieli obişnuite sunt destinate pentru aplicarea ulterioară pe suprafaţa lor a tapetelor şi vopselelor; tencuieli decorative prezintă straturi prelucrate colorate sau textuale.

În dependenţă de destinaţia clădirii faţă de tencuială obişnuită sunt prezentate diferite exigenţe privind calitatea ei, şi se deosebeşte: tencuială simplă, ameliorată şi de calitate superioară.

Până la începerea lucrărilor de tencuială trebuie să fie montate blocurile de fereastră şi uşă, monolitizate rosturile dintre pereţi, instalate elementele de fixare a utilajului sanitar. Suprafeţele destinate tencuirii sunt verificate la orizontalitatea şi la verticalitatea planurilor. Pentru determinarea grosimii optimale a stratului de tencuire şi respectarea strictă a lui se instalează repere grosimea cărora este egală cu grosimea tencuielii.

Toate tipurile de construcţii se tencuiesc numai după tasarea completă a lor. Mortarul pe suprafaţa prelucrată se aplică prin metoda mecanizată şi manual (în cazul unor volume mici de lucru).

Straturile de tencuială se aplică pe suprafaţă cu anumite intervale de timp (de la 7 – 15 min până la 2 – 6 ore în dependenţă de componenţa mortarului).

Stratul de şpriţuire se aplică pe suprafaţa în strat continui egal pe grosime şi, de obicei, nu se nivelează. Grundul se aplică pe stratul de şpriţuire în unul sau mai multe straturi. Fiecare strat se nivelează. Mai ales minuţios se nivelează ultimul strat a grundului, ca să fie mai uşor de aplicat stratul de acoperire. La executarea tencuielii obişnuite stratul de acoperire lipseşte şi de aceea ultimul strat a grundului se execută cu mortar din nisip fin. În cazul tencuielii ameliorate, care are stratul de acoperire, ultimul strat a grundului se nivelează cu drişcă în raport cu repere instalate anterior.

Procesul de finalizare a lucrărilor de tencuire constă în aplicarea stratului de acoperire. Pentru stratul de acoperire se utilizează mortarul de aceeaşi componenţă ca şi grundul, numai pe baza nisipului fin. Peste 30 – 40 min. după aplicarea şi nivelarea stratului de acoperire suprafaţa lui se netezeşte cu drişcă fină. Netezirea se efectuează până la dispariţia fisurilor, cavităţi şi zgârieturi.

Tencuielile decorative, materialele utilizate. Controlul calităţii. Stratul de acoperire decorativ se aplică pe grundul din mortarul obişnuit anterior umezit, curăţit, întărit şi zgâriat. La prelucrarea ulterioară a tencuielii suprafaţa ei se tronsonează şi se răzuireşte cu ajutorul diferitor instrumente de finisare. Prin tronsonare cu ajutorul periilor şi pensule se realizează diferite grade de rugozitate. Cu ajutorul ruloului reflat se obţine suprafaţa cu desenul repetat.

Tencuieli decorative se execută pe sectoare limitate, de regulă, de colţuri, stâlpi cu scopul dea evita diferenţa de culoare sau relief. Cantitatea de mortar pregătit trebuie să fie suficientă pentru tencuirea minimum unui sector.

Calitatea tencuielilor este în funcţie de tipul tencuielii. Poziţia în plan a suprafeţelor se verifică cu rigla de lungime de 2 m. Abaterile au valori de 3 mm pentru tencuieli ameliorate şi de 1

Page 37: Tehnologia Examen UTM

mm pentru tencuieli de calitate superioară. Stratul de tencuire trebuie să aibă o aderenţă suficientă cu suprafaţa tencuită. Acest lucru se face prin pălirea uşoară a tencuielii şi ascultarea sunetului produs. Exteriorul tencuielii decorative trebuie să aibă o culoare uniformă fără pete şi scurgeri.

21. Pardoseli şi tehnologia de execuţie. Pardoseli finite monolite se execută din beton, mortar, mozaic. Pardoseli din beton se

execută pe suprafaţă curată şi grunduită cu lapte de ciment. Tehnologia de executare a acestor pardoseli diferă de tehnologia de executare a straturilor de suport din beton prin operaţiile adăugătoare care au scop de a mări rezistenţa mecanică a suprafeţei şi de a finisa această suprafaţă. Şlefuirea se execută cu maşini electrice cu pietre abrazive.

Pardoseli din mortar de ciment se execută din mortar cu marca nu mai mică de M200. Grosimea pardoselii este de 20 – 30 mm şi consistenţa mortarului 4 – 5 cm. În cazul când pardoseală este solicitată de sarcini mecanice mari se recomandă de a executa sclivisirea suprafeţei proaspăt turnate cu praf de ciment sau piliturii de oţel.

Pardoseli din mozaic se execută în două straturi: stratul inferior din mortar de ciment cu grosimea de 40 – 50 mm şi stratul superior cu grosimea de 20 – 25 mm din amestec de mozaic. Amestecul de mozaic constă din ciment alb, pigmenţi minerali în cantitate nu mai mică de 15% din masa cimentului şi pulbere de roci cu dimensiuni de 2,5 – 15 mm care se introduc în amestec.

Pardoseli din scândură se execută din scânduri de grosime de 29 sau 37 mm cu falţuri şi muchii. Pardoseli la parter se instalează pe stâlpuşori de cărămidă. Între stâlpuşor şi grinda de suport se execută hidroizolaţia din carton bitumat.

Tehnologia executării pardoselii din scânduri: se pregăteşte suprafaţa de suport; se instalează grindele de suport la distanţele indicate în proiect (pe foi de fibră de lemn). Grinzile se instalează perpendicular pe direcţie razelor solare. După instalarea grinzilor cu riglă de verificare se verifică poziţia în plan a lor; se execută pardoseala finită din scânduri. Fixarea scândurilor se începe din colţul cel mai îndepărtat şi merge spre ieşire .Prima scândură este instalată cu 15-20 mm de a perete. Următoarele scânduri se instalează compact lângă cea precedentă.

Pardoseli din parchet. Pardoseli din parchet se instalează pe suprafaţa superioară a pardoselii şi se fixează cu cuie (în caz când aceasta este executată din lemn) sau se instalează pe mastic bituminos fierbinte sau rece sau clei PVA pe suprafaţa executată din mortar. În cazul încleierii pe mastic suprafaţa se grunduieşte.

Pardoseli din parchet pot avea diferită formă a desenului. Mai des sunt utilizate următoarele scheme de amplasare: în spic, în pătrate şi de-a lungul. Când parchetul se amplasează în pătrate şi de-a lungul lucrările pentru instalarea lui se încep de la peretele cel mai îndepărtat de la ieşire şi merge spre ieşire. În cazul amplasării parchetului în spic instalarea se începe de la mijloc. Pentru aceasta se trasează longitudinala de simetrie şi de-a lungul ei se întinde aţa.

Pardoseli din placi. Aceste pardoseli se execută din plăci de ceramică, plăci de polivinil-clorit, plăci din piatră naturală şi din beton. Teracota se amplasează pe un strat de mortar cu grosimea de 10 – 15 mm. Mai întâi se trasează rândurile repere. Plăcile din polivinil-clorit se execută ca şi cele din parchet prin încleierea plăcilor pe şapă de mortar prealabil grunduită, pe mastic bituminos sau pe clei PVA. Pardoseli din plăci de piatră naturală se execută pe un strat de mortar cu grosimea de 20 – 30 mm.

Pardoseli din materiale sintetice în suluri. Cele mai răspândite materiale în suluri utilizate pentru acoperirea pardoselilor sunt linoliumuri sintetice. Procesul de instalare a linoliumului include

Page 38: Tehnologia Examen UTM

următoarele operaţii: croire, fixarea marginilor şi încleierea. Înainte de executare a lucrărilor baza se curăţă de praf şi impurităţi; apoi pe suprafaţa ei se aplică soluţia de grunduire. După uscarea grundului pe suprafaţa bazei se aşterne linolium şi se instalează în poziţia de proiect. Apoi jumătate din rulou se rostogoleşte, se aplică mastică în locul amplasării lui şi se aşterne înapoi cu îndesarea concomitentă. Apoi se repetă aceleaşi operaţii cu a doua jumătate. După încleierea linoliumului pe întreagă suprafaţă se fixează plintă pe perimetrul încăperii.

22. Acoperisurile din materialele rulante au căpătat o răspândire largă în construcţii industriale, civile, de locuit şi agricole. Aceste acoperişuri posedă un şir de avantaje: masa proprie mică, impermeabile la apă, conductibilitate scăzută, posibilitatea utilizării la pante maximale şi nule.

Dezavantajele de bază a învelitoarelor din materiale rulante pot fi numite inflamabilitatea şi rezistenţa mecanică scăzută.În componenţa lucrărilor de acoperiş a clădirilor industriale sunt incluse executarea termoizolaţiei şi barierei de vapori, bazei sub învelitoare, stratului de hidroizolare şi stratului de protecţie. Pentru clădirile de locuit, civile şi alte tipuri cu acoperişul şarpantă se execută învelitoarea din materialele rulante pe podină continue sau pe plăci uşoare.

În calitate de bază sub învelitoare pot servi şapă din mortar de ciment-nisip, asfaltul monolit turnat, panouri prefabricate din beton sau asfalt-beton şi podină din lemn. Şapă trebuie să fie executaă din mortar de ciment-nisip cu componenţa 1:3 de marca nu mai mică de 50 şi grosimea de 1 – 3 cm. Baza sub învelitoare trebuie să fie rigidă; înainte de executare a stratului rulant baza se curăţă de murdării şi colb. Pentru excluderea formării undelor la încleiere, toate materialele rulante se curăţă de material presărat mineral şi sunt păstrate în forma desfăşurată nu mai puţin de 20 ore.

Executarea stratului hidroizolant rulant, de obicei, se începe cu încleierea streşinii cornişei, doliei, racordările cu jgheaburile de scurgere a apei şi se dezvoltă în direcţia de jos în sus.

Materialele rulante sunt încleiate pe mastici fierbinte şi rece prin metoda mecanizată. Pentru aceasta se utilizează maşinile autopropulsate. În procesul de executare a învelitorii pe mastică fierbinte toate straturile a covrului rulant sunt încleiate concomitent, dar pe mastică rece – pe straturi separate. Prin metoda mecanizată considerabil se măreşte productivitatea muncii, se micşorează consumul masticii şi timpul de executare a lucrărilor.

La executarea pe straturi a acoperişurilor plane valoarea suprapunerii fâşiilor pe lăţime se stabileşte 10 cm pentru învelitoarele cu panta mai mică de 5%; pentru învelitoarele cu panta mai mare de 5% suprapunerea straturilor inferioare constituie 7 cm, dar celor superioare – 10 cm. Încleierea învelitoarei din patru straturi se începe de la cornişă (în cazul pantei până la 15%) sau de la frontonul (în cazul pantei mai mare de 20%). În ultimii ani au apărut maşinile pentru încleierea materialelor rulante cu productivitate sporită. Metoda încleierii materialelor rulante prin arderea gazului cu instalaţie constituită din dispozitiv pneumatic, compresor şi îmbutelia cu gaz lichefiat. Aceasta metodă practic complect exclude prepararea şi livrarea masticii bituminoase pe acoperiş.

Executarea învelitoarelor din mastici permit mecanizarea lor completă. Emulsii şi mastici se pregătesc centralizat şi se livrează la şantier în ambalaje speciale. Manopera executării învelitoarelor din mastici este mai mică şi costul lor este mai mic, ca celor rulante. Învelitoarele din mastici pot fi nearmate, armate cu steclo-materiale sau fibre de sticlă şi combinate – cu stratul de protejare din materiale rulante. Pentru executarea învelitoarelor din mastici se utilizează emulsii bitum-polimerice, bituminoase şi mastici bitum-cauciuc, rezistenţa termică şi la îngheţ-dezgheţ a cărora este asigurată prin adausuri de cauciucuri sintetice. Tipul emulsiilor , numărul straturilor hidroizolării şi armarea ei se determină de proiectul.

Rosturile dintre panourile de acoperiş se lipesc cu fâşii din materiale rulante cu lăţimea de 15 – 20 cm. Pâlniile, doliile, jgheaburi şi alte racordări ale acoperişului se execută la fel ca şi în cazul învelitoarelor din materiale rulante, utilizând în acest scop ruberoid, ţesătură sticloasă şi plase din

Page 39: Tehnologia Examen UTM

sticlă. După executarea stratului de hidroizolare se aplică stratul de protecţie cu grosimea de 1 cm din mastică fierbinte cu prundiş cufundat.

Învelitoarele din mastici armate se execută din emulsii bitum-polimerice, armate cu plasă de sticlă, din mastici bituminoase şi bitum-cauciuc, armate cu ţesătură sticloasă. Înainte de aplicare a stratului de mastică baza se grunduieşte cu emulsie bituminoasă sau bitum-polimerice. Stratul de hidroizolare se execută din trei – patru straturi de emulsie. Fiecare strat de mastică după întărire se armează cu plasă de sticlă.

24. Hidroizolaţiile sunt clasificate după următoarele criterii :

- după locul amplasării: în spaţiu – în aer liber, subterană şi submersată; - după destinaţie – împotriva infiltrării apei, termo- şi hidroizolaţie;- după modul de executare – prin vopsire (grosimea de 5 mm); prin tencuire (prin lipire),

include torcretul, acoperiri cu ciment, asfaltice, etc., prin încleiere (din materiale în soluri şi pelicule), monolite, impregnate, prin injectare, de umplutură (din nisipuri şi prafuri hidrofobe), din prefabricate (din foi şi elemen te profilate);- după tipul materialului – din ciment, asfaltice, bitum, din polimeri şi metalică;după construcţia – într-un strat şi în multe straturi, armată şi nearmată, cu strat de protecţie şi fără,

Hidroizolarea prin vopsire se utilizează, în principal, pentru protecţia construcţiilor de umiditate capilară. Stratul de baza pentru izolaţie trebuie să fie continuu, nivelat şi rigid.Hidroizolarea se realizează prin aplicare uniformă a masticului bituminos rece sau fierbinte pe

suprafaţa izolată în, cel puţin, două straturi şi, de asemenea, masticurilor preparare în baza gudroanelor sintetice. Mastica se aplică în modul mecanizat cu ajutorul duzelor şi pulverizatoarelor în straturi cu grosimea aproximativ 2 mm (fiecare ulterior strat – pe stratul anterior după întărirea lui).

Executarea hidroizolaţiei prin vopsire include urmtoarele operaţii tehnologice: pregătirea suprafeţilor, aplicarea hidroizolaţiei prin vopsire, form acoperirii (uscarea, întărirea, decorativa).

La executarea hidroizolaţiei prin încleiere se utilizează hidroisol, isol, brisol, ţesături din sticlă, materiale gudron-bituminoase, realizate în formă de pânze în suluri, materialele polimerice în suluri şi foi, pelicule de polietilenă, poliamidă. Numărul de straturi se determină în dependenţă de categoria construcţiei de îngrădire şi mărimii presiunii hidrostatice. Masticile pentru încleiere se utilizează în corespundere cu structura materialului: bituminoase – pentru materiale în baza bitumului, cleiuri speciale în baza răşinii epoxidice – pentru materialele polimerice.Suprapunerea pânzelor în îmbinările longitudinale şi transversale trebuie să constituie 100 mm, dar însăşi îmbinarea să se amplaseze alternativ la distanţa nu mai mică de 300 mm unul faţă de altul.

Hidroizolarea prin tencuire cu mortar de ciment-nisip se utilizează pentru protecţia construcţiilor rigide, rezistente la fisurare, asupra cărora în procesul de exploatare nu acţionează sarcini dinamice. Izolarea se execută după tasarea completă a edificiului. Pentru prepararea mortarului de ciment-nisip se utilizează cimentul rezistent la apă fără contracţie, ciment rezistent la apă expansiv sau ciment Portland cu adausuri hidraulice şi compresiune. Înainte de începere a lucrărilor de izolare suprafaţa se umezeşte, dar cea din beton, în afară de această, se buciardează. Mortarul se aplică în straturi separate cu grosimea 6 – 10 mm prin metoda de torcretare. Numărul de straturi se stabileşte în dependenţă de mărimea presiunii hidrostatice. Fiecare strat următor se aplică după întărirea celui precedent, dar nu mai târziu de 30 min în cazul utilizării cimentului expansiv sau fără contracţie. Suprafaţa stratului aplicat anterior înainte de aplicare a celui ulterior se curăţă prin suflare cu get de aer comprimat şi se umezeşte cu apă. Hidroizolaţie din mortar de ciment-nisip în perioada de întărire este necesar de protejat de deteriorări mecanice şi timp de două săptămâni de umezit de 2 – 3 ori pe zi (24 ore) cu get de apă pulverizată.

Page 40: Tehnologia Examen UTM

Hidroizolarea din foi de masă plastică şi din metal se realizează în forma de acoperire continue din foi metalice sau masă plastică. Hidroizolarea metalică se utilizează la edificii de importanţă majoră şi se realizează din foi metalice, fixate între ele prin sudare. În cazul, când construcţia izolată se execută din betonul moolit, hidroizolarea metalică este utilizată în calitate de cofraj. Hidroizolarea se execută, de obicei, pe suprafeţe interioare a construcţiilor şi edificiilor şi se fixează cu ajutorul ancorelor sau prin sudare. Între foile izolaţiei şi suprafaţa izolată se lasă un rost de 25 – 30 mm, care se umple cu mortar de ciment sub presiune. Suprafaţa deschisă a hidroizolaţiei metalice se protejează contra coroziune, vopsind cu substanţe anticorozive.

25. Termoizolarea din panouri rigide (prefabricate) se utilizează pentru elemente de construcţii, utilajul tehnologic de dimensiuni mari, rezervoare. Panourile se instalează în rânduri de jos în sus cu acoperirea rosturilor; pentru trecerea barelor de fixare în panouri se străpung sau se taie găuri. Fixarea se realizează cu strune din sârmă şi tiranţi de bare de fixare îndoite. Panourile alese după grosime sunt instalate pe uscat, dacă pot fi compact amplasate unul faţă de altul, sau încleiate de suprafaţa cu mastică de izolare, umplând rosturile cu aceeaşi mastică.

Termoizolarea monolită în prezent capătă tot mai largă răspândire în construcţie. Aceasta se datorează posibilităţii mecanizării procesului de executare, utilizării lor pentru diferite suprafeţe, utilizarea materiei prime neorganice de toxicitate redusă. Unul din procedee mecanizate de executare a termoizolaţiei monolite este pulverizarea suprafeţei protejate amestecului de azbest sau azbest-perlit. Prepararea şi pulverizarea amestecului se realizează pe instalaţii speciale, care constă din maşină de dezagregare a azbestului, pulverizator, rezervoare şi furtuni. Amestecul uscat de perlit şi azbest dezagregat prin furtun se pompează către pulverizator. La ieşirea din pulverizator amestecul se umezeşte cu soluţie de sticlă lichidă. Cantitatea sticlei solubile, viteza amestecului la ieşire, presiunea aerului, lungimea jetului se regulează în dependenţă de densitate necesară a stratului de termoizolare (200 – 220 kg/m). Termoizolarea monolită poate fi obţinută prin turnarea (acoperirea) suprafeţelor cu poliuretan expandat. Pentru executarea lucrărilor se utilizează instalaţiile speciale, care formează presiunea de 0,5 MPa, cu productivitatea de 1,5 – 10 l/min.

Turnarea se realizează în următoare succesiune. Pe suprafaţa destinată izolării se aşează acoperire metalică, pentru fixarea căreia în poziţia necesară se instalează montanţi de fixare din lemn. Spaţiul format are dimensiuni egale cu grosimea stratului de izolare. Amestecul se introduce prin găuri sfredelite în acoperire metalică; gradul de umplere a spaţiului se verifică prin găuri de control.

Termoizolarea de umplutură deseori se utilizează în construcţie la zidirea pereţilor din cărămidă, la termoizolarea pardoselii etajului parter, planşeelor şi acoperişurilor. Executarea ei constă în descărcarea pe straturi, nivelarea şi compactarea uşoară a materialului. Ca dezavantajele izolaţiei de umplutură pot fi menţionate manopera ridicată a lucrărilor, necesitatea în stratul de protecţie rezistent, dificultatea atingerii densităţii uniforme a materialului pe toată suprafaţă izolată, predominarea proceselor manuale şi tasarea termoizolaţiei în procesul de exploatare.Termoizolarea suprafeţelor cu temperaturi negative se deosebeşte considerabil de termoizolarea suprafeţelor calde. La temperaturi pozitive termoizolarea împiedică transmiterea căldurii de la suprafeţele încălzite către mediul înconjurător, dar la suprafeţe rece se dezvoltă procesul de transmitere a aerului exterior încălzit în interiorul construcţiei termoizolate. În legătură cu aceasta, stratul de termoizolare din exterior trebuie să fie protejat cu barieră de vapori. Pentru termoizolarea suprafeţelor reci se utilizează materialele cu conductibilitate termică micşorată şi pore închise. Deoarece dispozitivele de fixare metalice formează punţi de trecere a căldurii, piesele de fixare nu trebuie să unească acoperire metalică cu suprafaţa izolată.

Page 41: Tehnologia Examen UTM

Termoizolarea prin înfăşurare din saltele perforate, fâşii se utilizează pentru construcţii supuse vibraţiilor şi deformaţiilor şi, de asemenea, pentru izolarea suprafeţelor de formă complicată, la izolaţii frecvent montate şi demontate. Acest tip de izolaţii are nevoie în asigurarea rigidităţii şi protecţie prin acoperire.

Construcţiile termoizolante prefabricate se utilizează pentru conductele cu diametru până la 1020 mm. La şantier construcţia termoizolantă se livrează asamblată, de aceea la locul de lucru ea parţial de dezasamblează, se montează pe conducte în poziţia de proiect, se contractează cu dispozitiv de strângere şi se fixează. Stratul de termoizolare se confecţionează din semicilindre rigide sau segmente cu acoperire metalică.40. Procedura legala de desfiintare a unei constructii.

Condiţiile de eliberare a autorizaţiei de desfiinţare    (1) Autorizaţia de desfiinţare (anexa nr. 4) se emite în baza cererii, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La cerere se anexează următoarele documente:    a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de către oficiul cadastral teritorial, cu anexarea planului cadastral şi/sau a planului imobilului;    b) proiectul de organizare a executării lucrărilor de desfiinţare, avizat de către arhitectul-şef;     c) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică);     d) expertiza tehnică, în cazul desfiinţării parţiale a imobilului;    e) acordul autentificat notarial

Conţinutul autorizaţiei de desfiinţare    Autorizaţia de desfiinţare va cuprinde date privind:    a) locul amplasării imobilului supus desfiinţării;    b) condiţiile speciale de executare a lucrărilor de desfiinţare;    c) instituţia de proiectare;    d) termenul de începere a lucrărilor de desfiinţare;     e) durata executării lucrărilor de desfiinţare.

Durata executării lucrărilor se stabileşte în autorizaţia de desfiinţare în baza proiectului de organizare a lucrărilor de desfiinţare. În cazul unor motive argumentate, durata executării lucrărilor poate fi prelungită o singură dată pe un termen de pînă la 6 luni.

    Autorizaţia de desfiinţare se elaborează în 3 exemplare.     Un exemplar se eliberează solicitantului (beneficiarului), altul se păstrează în arhiva emitentului, al treilea se transmite oficiului cadastral teritorial.

    Art. 20. Lucrări care se pot executa fără autorizaţie de desfiinţare    Se pot executa fără autorizaţie de desfiinţare lucrări de demontare, demolare a construcţiilor care nu sînt înregistrate în registrul bunurilor imobile.

*Pentru obiecte complexe (magistrale de transport şi comunicaţii), amplasate pe terenuri ale mai multor unităţi administrativ-teritoriale, certificatele de urbanism pentru proiectare şi autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit de către preşedinţii raioanelor în baza avizelor eliberate de către primarii localităţilor pe ale căror teritorii se vor desfăşura activităţile preconizate.    (3) Primarul localităţii va emite avizul stabilit la alin. (2) în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii solicitării. Avizul va conţine informaţii necesare pentru elaborarea certificatului de

Page 42: Tehnologia Examen UTM

urbanism pentru proiectare şi autorizaţiei de construire/desfiinţare.    Art. 22. Semnatarii certificatelor de urbanism şi ai autorizaţiilor de construire/desfiinţare    Certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire/desfiinţare se semnează de primar sau, după caz, preşedintele raionului, de secretarul consiliului local şi de arhitectul-şef.

Dacă în structura emitentului nu este prevăzută funcţia de arhitect-şef, actele menţionate la alin.(1) se semnează de către arhitectul-şef al autorităţii administraţiei publice locale ierarhic superioare, cu respectarea termenelor prevăzute de prezenta lege. Activităţile în cauză vor fi realizate de emitent fără implicarea solicitantului (beneficiarului).