Clasificarea cro~etelor turnate

Accesul bra!ului retentiv la zona subecuatoriala a dinfilor stOlpi este

tentul esenfial care individualizeaza cro~etele ~i determina valoarea lorfica.

Raportatla acestcriteriu,cro~eteletumate se clasificaastfel:A. Cro~etecirculareB. Cro~eteleRoach

C. CroijeteleNeyD. Cro~etespeciale

A. CRO~ETELE CIRCULARE

Caracteristici de grup:. au cq dintele stalpun contact aproape circular, (mai mare de 180°),

realizilild0 bunamentinereprin ftictiune;

. bratul retentiv: ,j

- are acces la zona subecuatoriala dinspre suprafala ocluzala (sunt

cro~etecu insertiecerviCo-ocluzala);- traverseazaintreaga fata vestiBulara,de la colet la suprafataocluzala,

traseu ce Ie conferaun aspect nefizionomic,fiindutilizate cu prediderein zona laterala,pe molari ~ipremolari;

. exploateaza retentivitalile vestibulare §i orale ale dintilor stalpi;

retentivitatea zonei subecuatoriale necesara pentru a asigura mentinerea

este de 0.25 mm;

. porfiunea terminala, flexibila, a brafului -retentiv aCfioneazaprintracliuneasupraretentivita!iidintilor,ceeace faceca inserfiaprotezelorcU,astfel de cro~ete safle mai u,roara dedit dezinsertia;

. bratelecro~etuluipleacadintr-uncorp comun.IJ

1. Cro~etul caninului ',-

Este un CrOfjetcircular cu doua brale, indicat in 'edentatiile tel111inalesau

:rale intinse, care se aplica numai pe caninii superiori. Din considerente

onomice, acest cro~et se utilizeaza foarte rar.

192

, l£lemente componente:

Croijetulcaninuluisuperiorare acelea~ielementecomponenteca ~icro~etulAckers:

- corpulcro~etului;- bratulopozant(pintensupracingular);- bratulretentiv;- conectorulsecundar.

-, Ideal,acest cro~ettrebuieaplicatpc dinti acoperiticu microprotezepreviizute:tl'pragoral supracingular, utilizarea lui fiind contraindicata in ocluzii adililci.

Dezavantajele sunt de ordin fizionomic ~ibiomecanic, reprezentate de:- traseul cervico-ocluzal (vizibil) al bratului retentiv;

, - lipsa reciprocitatii.

2. Cro~etul Ackers (fig. 5.45.)Este un CrOfjetcircular cu trei brafe, fiind considerat prototipul cro~etelor

ifpulare., , Indicatii:

, - pe molariisuperiori;- pe molarii~ipremolariiinferiori;- pe premolariisuperiori,mairar dinconsiderentefizionomice.

e

Fig. 5.45. Cro~etulAckers.a. pintenul ocluzal, b. bratul opozant,

c. corpul cro~etului,d. conectorul secundar,e. poqiunea supraecuatpriala a bra!ului retentiv,f. poqiunea subecuatoriala a bratului retentiv.

(dupa 56)

b

.Fig. 5.46. Cro~etulAckers plasat pe dinte.

a. pintenul ocluzal, b. brat opozant,c. corpul cro~etului,d. conector secundar,

e. bra! retentiv (poqiunea subecuatoriala) (dupa 56)

..

t

193

Elemente componente:

Cro~etul Ackers este compus din cinci elemente:- unul elastic: bratul retentiv;

- patru rigide: corp, pinten, brat opozant, conector secundar (fig. 5.46).Caracteristica.acestui cro§et este originea comuna a elementelor structurale

carepornescdin corp. "

. Corpul cro§etului: este rigid, fiind plasat supraecuatorial sau peecuatorul protetic, pe una din fetele proximale ale dintelui stalp, in

functie de deschiderea dentala sau edentala a cro~etului.

Punctii intervine in:- stabilizareaorizontalaaprotezei; ,

- sprijinul parodontal, cand este plasat supraecuatorial.

. Bratul retentiv: .

- pome~te din corp~!n dreptul muchiei vestibulo-proximale, avfuid untraseu oblic descendent, traverseaza ecuatorul protetic ~i se termina in

zona subecuatoriala departea opusa, in apropierea coletului;

- realizeaza 0 incercuire de 2/3 din fata vestibulara sau orala a dintelui

stalp;

- poate fi plasatpe fata orala sau vestibulara,in 1/2mezialasau distala,in functie de topografia retentivitatii favorabile ~i deschidereacro~etului.

Are douapoqiuni:- supraecuatoriala,rigida;- subecuatoriaia care 0 continua pe prima ~i reprezinta poqiunea

flexibila,terminalaa bratuluiretentiv,avandvarfulefilat,cu diametrul1/2diniliametrulbratuluiretentivla origine.

Functii:prin poqiunea rigida, suplaecuatoriala, intervine in sprijinul ~istabilizarea pro~ezei,realizand ~i0 parte din functiadeincercuire;

prin poqiunea subecuatoriala realizeaza functia de mentinere.

. Bratul opozant, numit ~ibrat reciproc sau contracro~et;este rigid, avilnd aceea~i grosime ~i Hitime pe toata lungimea sa;

194

- poate fi plasat supraecuatorial sau chiar pe ecuatorul protetic; corect,bratul opozant trebuie plasat in dreptul portiunii jlexibile a bratuluiretentiv.

Cdnd;esteplasat supraecuatorial:- participa Ia sprijinul ~istabilizarea protezei;-nureali:zeaza Junc/iade reciprocitate deoarece, Ia dezinseqia protezei,

bratul .opozant pierde contactul cu dintele staIp' inaintea poqiuniiflexibile a bratului retentiv; in acest caz, dintele este solicitat

"". nefiziologicde foqele orizontale.Cdnd esteplasat la acela§inivel orizontalcu por/iuneajlexibila a bralului

retentiv:

- asigura functia de reciprocitate;

- contribuie Ia stabilizarea ~ila mentinerea protezei (prin frictiune);- intervinein sprijinulparodontalal protezei,cilndbratulopozanteste

sitmitpe un prag supragingivalrealizatpe dintelenaturalsau pemicroproteza.

. c. "Pintenulocluzal:esterigid ~ise plaseaiaintr-unHlc~ specialpregatitpefata oc1uzala, in foseta mezialasau distala a dintelui stalp, in functie dedeschiderea dentala sauedentala a cro~etului.

Functii:'"' asigura sprijinul parodontal,fiind elementul principal de sprijin;- intervine ~iin stabilizarea orizontala a protezei.

. Conectorul secundar: este un element rigid;- cilnd este plasat pe fata proximala vecina edentatiei, face legatura intre

corpulcro~etului ~i~auaprotezei;- cilndesteplasat oral,interdentar,face legaturaintre corp ~iconectorul

principal.Functii:

- intervinein stabilizareaorizontalaaprotezei;~dirijeazcUnserfia:ji dezinserfiaprotezei pe planurile de g.l1idare

"Pemolari:

- datorita inclinarii naturale a dintilor,bratul retentiv poate fi plasat pefata vestibulara la molarii superiori ~ipe fata orala Ia molarii inferiori;

- cilndmolariiinferiorisunt acoperiticu coroane,se pot crearetentivitatifavorabilepentruaplicareabratuluiretentivpe fatavestibulara;

195

- in general, la molari, datorita lungimii bratului retentiv ~i flexibilitatii

pOI1iuniiterminale,retentivitateafavorabilaeste de 0.50mm. '

Pe premolari pot fi aplicate doua variante ale cro§etului Ackers:

. Cro§etul Ackers deschis dental (anterior sau mezial) (fig. 5.47.)

Indieatii:- in edentatii terminale (cl. I ~i a II-a Kennedy) in prezenta unor creste

ascendentespre distalla mandibula~idescendentela maxilar;

- in edentatiilaterale (clasa a III-a Kennedy)pe fetele proximalevecineedentatieiale dintilorstalpidirecti.

~.~

Fig. 5.48. Cro~etul Ackersdesehis posterior (dupa 35)

Caracteristici: "- retentivitatea,favorabila se afla in zona vestibulo-meiiala a dintelui

sHilp,fiind de 0,25 mm;

corpul cro~etului esty situatpe fata distala vecinaedentatiei ~i se

continua cu conectorul secundar care se termina in ~auaprotezei;

- pintenulocluzalesteplasat in fosetadistala;- extremitatealiberaa poqiunii flexibile(terminale)a bratuluiretentiveste

orientatamezial.

. Cro§etul Ackers deschis edental (posterior sau distal) (fig. 5.48)

Indicatii:

in edentatiiterminale(cl. I ~i a II-a Kennedy),in prezenta unor crestedescendentespre distalla mandibula~iascendentela maxilar,unde nu

poate fi utilizat U.tlcro~et divizat;

Fig. 5.48. Cro~etul Ackersdeschis posterior (dupa 35)

Caracteristici:

- retentivitatea favorabila se afla in zona vestibulo-distala a dintelui

stalp,fiindde0,25mm;

196

- corpul cro~etu1uieste plasat interdentar in ni~a masticatorie; pre:

unei treme intre dintele stiilp ~i dintele vecin faciliteaza apliccro~etului; in absenta acesteia se mare~te ni~a masticatorie

~lefuire, astfel incat prezenta cro~etului sa nu perturbe rapozoc1uzale funcp.onale;

- pintenul oc1uzaleste plasat in foseta meziaHi;

- conectorul secundar se afla oral, interdentar ~i se termina in coneeprincipal;

- bratul retentiv porne~te din corp, traverseaza fata vestibulara a dinin sens mezio-distal, iar vfuful se termina in zona subecuatovecina edentatiei.

Acest cro~etare unele particularitap in functie de topografia dintelui stall- lanivelulpremolarilor:

- pe premolarii inferiori se aplica mai ftecvent, fiind mai putin vizibiJ

- pe premolariisuperiori,utilizareasa este dictatade gradulde expual dintilor in fonatie, suras ~iras.

- la nivelul molarilor cro~etulpoate fi indicat in:- edentatii laterale reduse;

- cand inaltimea mica a fetei distale a molarilornu permite aplicunui cro~etcircular cu patrubrate.

. Cro§etulcircular "in ac depar" sau "cu bucla inversa" (fig.5.49.)Este un cro§et circular cu trei bra/e care deriva de la cro§etulAd

elementuldistinctivfiindtraseulbratuluiretentiv.Indica/ii:- pe molarii interiori izolati, inc1inatimezial cu retentivitateafavora

situatain zonavestibulo-meziala;- pe premolari,candnupot fiutilizatealtecro~ete.In ambelesituatii,coroanadinteluitrebuiesa fie suficientde inaltapent

permiterealizareabudei.

Spre desoebire d~ cro~etul Ackers, bratul elastic al acestui cro~et prezinHi:

- un segment supraecuatorial rigid, care porne~te din corp, avand un ttz

paraleleu ecuatorulproteticpanain apropiereafeteiproximaleoredentatiei, unde face 0 bucHi;

197

un segment subecuatorial elastic, in continuarea buclei, care se terminain zona retentiva din apropierea edentatiei.

FOg.5.49.CrOj<lUlcircular . r::::::::a. M

in"acdepar"(dupa56) ~Datorita lungimii,bratului retentiv, flexibilitatea este destul de mare,

entivitateanecesarafiindde 0,50mm.

3. Cro~etul circular cn patru brate "inelar" (fig. 5.50)Indica!ii: ,

- in edentap.ilatero-terminale,mai ales pe molarul al doilea izolat ~iinclinatmezial(retentivitateanecesarafiindde 0,50mm);in edentatiiterminale,p~;premolari(retentivitateafiindde 0,25mm).

~-::z:."

Fig. 5.50. Cro~etcu patru brate:a. aspect vestibular, b. aspect oral

(dupa 31)iI "

Elemente componente:

Pe fata proximala vecina edentatiei, prezinm elementele structurale ale)~etuluiAckers:

- corpul- pintenulprincipal;,

- bratulretentiv;~- bratul opozant; fJ .- conectorul secundar care leaga corpul de~~ua protetica. ,

.' ' ".

Suplimentarmaiprezinm: > '

- un pintenauxiliarplasatill fosetaopusapintenuluiprincipal;

198

- un cOnectorsecundarpropriu care leaga pintenul auxiliar de conectorulprincipal, avaud rolul de a mari rigiditatea cro~etului~i in special apintenuluiauxiliar.Prezentacelor doi pinteni asiguratransmitereaaxialaa presiunilorocluzale,evitaudbasculareadinteluistalpspreedentatie.

Functii:;-Sunt identice eu ale cro~etului Aekers, cu precizarea ca realizeaza:

- sprijin dublu prin eei doi pinteni; '",

- fncercuire maxima;

" '.,-stabilizare eficienta prin elementele rigide supraecuatoriale ~i cei doieoneetori seeundari.

. Cro§etulcircularcu acfiune dubla (fig.5.51)Este un cro§etcircularcupatru brale;biactiv,derivat de la cro~etulinelar,

caracterizatprin, inloeuireabratului opozant eu al doilea brat elastic, .plasat laacela~inivelorizontalcuprimul.

Indicalii:In edentatii laterale ~i terminale, pe 'premolarii care prezinm retentivimti

favorabilepe fetelevestibulare~iorale.Elemente componente:

- doua eorpuriplasatepe feteleproximalealedinteluistiilp;- doipinteniocluzalisituatiin fosetelemeziaHi~idistala;- doua brate elastice orientate in sensuri diferite, vestibulo-dental ~i

oro-edental;- doi coneCtorisecundari.

oo~~

\" r',

"" "

, v ~Fig. 5.51. Cro~etu1 circular

cu actiune dubli1 (dupa 56)

Funclii:Acest cro~etrealizeaza:. .'- 0 menlinere linbunatap.ta.. prin cele doua brateelastice, retentivitatea

])ecesara fiind de 0,25 mm;

199

- reciprocitate eficienta, prin bratele elastice care trav.e~ ",.umu~, ecuatorul protetic la inseqia ~idezinseqia protezei;

- sprijin parodontal dublu, prin cei doi pinteni ocluzali care asigura"

transmitereaaxialaapresiunilor;- rol antibasculant complex, prin orientarea in sensuri diferite a

extremitaplorliberea bratelorelastice.

4. Cro~etul circular cn ~e brate (cro~etul Bonwill sau dublu Ackers)S.5.52)

Indica/ii:

- in edenta/iide clasa a II-a §i clasa a IV-a pe arcada integra; se poateplasape doimolarisaupe un molar~iun premolar;

- in edentalii uni sau biterminalecanddintii stalpi sunt doi premolarivecini. (fig.5.53.)

Cro~etul'poate fi aplicat pe dinti neacoperiti,integri,cu smaltsuficient deros,cu conditiasa existe0 trema intre dinpi stillpi.In absentaacesteia,se creaza,rin ~lefuire in ni~a masticatorie,t1n laca~ pentru plasarea corpului cro~etu1ui.

Ideal este sa se acoperedintii stalpi cu microprotezesolidarizate,modelate

orespunzator,situatiein carese poaterenuntala pinteni,sprijinulfiindasiguratdeorpulcro~etului.

vp

.'

a b

Fig. 5.52. 'Cro~etulBonwill. a. aspectul pe fata vestibulara;b. aspectul pe fata orala

(dupa35)

IIJsb c'

Fig. 5.53. Cro§etulBonwill:a. aplicat intre doi molari;

b. aplicat mtreun molar §i Unpremolar;c. aplicat intre doi premolari (dupa 56)

fI

200

Acest ~.prezinta:

- un corp comun situat in ni§a inasticatorie;

- un conectorsecundarunic,plasat oral interdentarcare leagacorpuldeconectorulprincipal; "

- doua brate retentive (ce pot fi plasate vestibular, oral sau in diagonala);

douabrateopozante(cuorientareidenticacu a bratelorretentive).Ca variantealecro§ctului,mentionamurmatoareleposibilitati:

- cro~etul circular cu doua brate retentive plasate oral (pe molaruii"l,

inferiori) §idouabrate opozante plasate vestibular;

- cro§etul circular cu doua brate retentive in diagonala;

- cro§etul circular cu patru brate retentive;- cro§etul Bonwill cu un brat retentiv in ac de par.

Functiilesuntidenticecu alecro§etuluiAckers.Apreciem ca denumirea de cro§et dublu Ackers este improprie, intrudit

:prezinta un singur corp comun, din care pleaca toate elementele structurale, §i un

singur conector secundar careface legatura cu conectorul principal.

5. Cro~etul circular cu ~asebrate cu acpune reciproca (fig. 5.54)Este a1catuitdin elementele a doua cro§ete Ackers, unite prin bratele

opozante.

Indica/if: , '\.

- in edentatiide clasaa III-a,pentrumentinereasuplitnentaraa protezei;- in edentatii subtotale, pe doi dinti vecini izolati pe care ii solidarizeaza;

- in edentatiiterminale (de clasa a I-a §i a II-a Kenedy),pe ultimii dintirestanti.

~--- "-- -.-V '..~

a

L ~,~b .n

Fig. 5.54. Cro§etul multiplu cu rol de solidarizare a dintilor restanti.

a. aspect pe fata vestibulara; b. aspect pe fata linguala. (dupa 35)

....

201

Elemente componente:

douacprpuri,plasatepe feteleproximaleextremeale dintilorstalpi;doi pinteniocluzali,situatiin foseteleocluzaleexteme;douabrateretentiveorientateconvergent;doua brate opozanteunite, care conferacor~etuluirolul de solidarizareadintilorstftlpiintr-unbloc functional;doi conectori secundari;ce leaga fiecare corp de conectorulprincipal,respectiv~auaprotetiea.

Funclii:Sunt cele enuntate la cro~etele Ackers, cu mentiunea ca dispozitia

~onvergentaa .elementeloracestui ero~etcontribuie intr-o masura mai mare larealizareaaeestorfunctii: \

- menlinerea, prin segmentele terminale subeeuatoriale ale bratelor

retentive; ..'

- sprijinul parodontat\ prin pintenii ocluzali ~i elementele rigide aleero~etului, plasate supraecuatorial (bratele opozante, segmentelesupraecuatorialealebratelorretentive~icorpulcro~etului);

- stabilizarea,prin acele~i elementerigide,la care se adaugaeonvergentabratelor retentive;

- eontribuie lafranarea basculiiriiprin desprindere a ~eilor terminale, prinbratul retentiv mezial;

- eontribuie la limitarea fn oarecare miisurii a basculiirii prin fnfundare a~eii terminale, prin bratul retentiv distal.

B. CRO~ETELEROACHExploateazaretentivitatilemezialesaudistalealedintilorstalpi,datede:-convexitatilenaturalealefetelorproximale;- inclinarileproximalealedintilorcarelimiteazaspatiuledentat;

- frietiune,la dintiifrontalieu fete)'roximaleparaleleintre ele;- retentivitatile artificiale, realizate prin microproteze.

Cro~ete~~ Roach sunt grupate in doua categoril:

- prima grupa include crofjetele divizate;

- a doua grupa cuprinde crofjetele atipice Roach.

202

GRUPA I

CRO~ETE;LE DIVIZATE ROACHCaracteristici de grup:

. Cro~etuleste divizat in douapaqi:

- 0 parte rigida (identicacu cea a cro~etuluiAckers) formatadin co:pinten ocluzal,bratopozant~iconectorsecundar;

- 0 parte elastica,bratuIretentiv,ee pleaea din ~auametalieaprintr-conector secundar propriu.

.,.,

. bralul retentiv are acces la zona subecuatoriala a dintelui stalp din.<;jalveolii, sunt ero~ete eu insertie eervieo-alveolara, de unde decurge:

- aetioneaza asupra dintelui stalp la dezinsertia protezei pfmpingere;

- dezinsertia protezelor prevazute cu aceste cro~te este mai u~odecat insertia.

. eontactul cu dintele staIp, se limiteaza la zona subeeuatoriala;fiind rputin vizibile, au valoare estetica mai mare deeat cro~etelecircul~motiv pentru care sunt utilizate cu precadere pe dintii din zona ITont(canini~ipremolari), tadi a fi exc1usepe molari;

. elasticitatea bratului retentiv este apreciatii de unii autori ca fiind I

mare deedt a cro~etelor circulare, gratie conectorului seeundar propriu;. brateleretentiveau forme de litereordonatein formulaCLUSTIR.

1. Cro~etul divizat in T (fig. 5.55.)

Este consideratero~etuleel mai reprezentativdintreero~eteledivizate.

Elementecomponente: .

- partea rigida are patru elemente: corp, pinten ocluzaI, brat °POZiconector secundar;

- partea elastica are doua elemente:.brat retentiv ~i eonector secunPf.opriu.

~'>::'/~~I -H~..

Fig. 5.55.Aplieareacro~etuluidivizatin ,in edentatiilelaterale.a. ambeleportiur

orizontaleale T-ului sunt aplicatesubeeuatorial;b. jumatateamezialaa T-1;(dinspreedentatie)esteplasata sub ecuat

(dupa35)

Q b

203

sic:

corpul cro§etuluieste rigid, situat pe fata proximala a dintelui stalp,vecinaedentatiei,supraecuatorialsaupe ecuatorulprotetic;pintenul ocluzal este situat in foseta ocluzala, meziala sau distala, Infuncpe de topografiaedentatiei,in lac~ul specialpregatit In smalt saumodelatIn microproteza;b'ra/ulopozantesterigid,plasatoral supraecuatorial;conectorulsecundarleaga corpulcomun-alcro§etuluide §auametalicaa

protezei;bralulretentivprezintaun conectorsecundarpropriu.

'caseulbratuluiretentiv:- pome§te din §a printr-un conector secundar propriu, avand un traseu

orizontal sau u§or oblic, pana in dreptul mijlocului fetei vestibulare adintelui smlp,unde l§i schimbii directia §idevine vertical;

- traverseaza mucoasa gingivala §i parodonpul marginal la distantii de0.20-0.30 mm §i ia contact cu dintele staIp in dreptul ecuatbrului protetic;

- de la acest nivel, pleac! cele doua segmente orizontale, mezial §i distal,

ale bratuluiretentiv,care incercuiesc2/3 din fata vestibularaa dinteluistalp,fiinddispuseastfel:

~ in edentatiileterminale .- segmentulmezialesteplasatsupraecuatorialsaupe ecuator;- segmentuldistalesteplasat subecuatorial.Aceasta dispozitie permite bascularea prin Infundare a §eilor terminale, tara aantrena sau torsiona dintele smlp spre spatiul edentat. Se evita efectul de

parghie a §eiiterminale asupra dintelui stalp.(fig. 5.56.)

,'"

,.5.56. Cro§etuldivizat In "T" aplicatcorect pe premolar Intr-o edentatieminala; numai jumatatea distala a "T"- ului se afla sub ecuatorul pr~tetic.

(dupa 35)(I

~ In edentatiile laterale, unde proteza nu basculeazaprin infundare,se '

pot plasa ambele segmente orizontale ale T-ului' (mezial §i distal)subecuatorial. (fig. 5.55.) ,

204

& ,---

- menfinere, prin segmentul distal al T-ulUl plasal :SUUI;;""U<"v~,-,

- sprijin, prin elementele rigide supraecuatoriale;

- stabilizare,prin acele~i elementecareasigurasprijinul;- participa la frdnarea basculiiriiprin desprinderea §eii terminale,prin

jumatateadistalaa bratuluiretentivdivizatIn T.- participa la limitarea basculiiriiprin fnfundare a §eii terminale, prin

jumatateamezialaa bratuluiretentivdivizatin T.Este de mentionat ca dispozitia clasica a elementelor componente ale

~"

'f cro§etuluidivizatIn T l§ipierde din valoare,datoritaplasariipintenuluiocluzalin, fosetadistala,in vecinatatea§eiiterminaIe.Aceastadispozitiefaceca, simultancu

sinfundarea§eii terminale, pintenul sa urmeze bascularea sagitaIa, antrenand §idintele stalp in aceasta mi§Care.Contracarareaacestui efect negativ poate firealizataprin plasareapintenuluioeluzalin fosetameziala,la extremitateamezialaa bratuluiopozant,fiindrigidizatprintr-unconectorsecundarce leaga pintenuldeconectorulprincipal.

'<I

~-=::.~

mta." ~~r'

" :~.

a b

Fig. 5.57. Pintenul oeluzal 'plasat in foseta meziala:a. aspect pe fata vestibuala;'b. aspect pe fata oraIa (dupa 56)

Variante:

. Cro§etul in semi-T (jig. 5.58.)Din considerente fizionomice, se poate renunta la segmentul meziaI al

T-ului,mai alescandesteutilizatpe canini§ipremolarimaxilari.

aff,:

,

'J.

""',

,

Fig. 5.58. Cro§etul divizat in "semi-T' .

(dupa 35) .

,<",

205

. Cro§etulin Y sau cro§etul Budlong (fig. 5.59.)Este indicat In edentatiile laterale, situatie inccareproteza nu basculeaza prin

fundare.

Prezinta bratele orizontale ale T-ului in forma de Y, ambele fiind plasate inna subecuatoriala.

Fig. 5.59.Cro§etuldivizatin "Y"Budlong(dupa35)

. Cro§etul divizat in T tip Bonhyard (fig. 5.60.)Este utilizat In edentatiile terminale unde se cere aplicarea unui cro~et .ma1

lastic. Bratul retentiv va fi prevazut cu un conector secundar mai lung, ce pleacain poqiunea mijlocie a §eiimetalice

~ :1',, / . 0'

J i

Fig. 5.60.Cro§etuldivizatin "T" tipBonyhardareun conectorsecundarmai

lung.(dupa35)

2. Cro~etul in} (fig.5.61)Este identiccu cro§etulIn T, darbratulretentivare formalitereiI.

Fig. 5.61. Cro§etul divizat In ,,1".(dupa35) CD:::r

Caracteristici:

- este un cro~etdivizatscurt,putinflexibi1;- bratul retentivpleac~din ~a~iimediatare un traiect vertical,traverseaza

Ia distantamucoasagingivala §iparodontiulmarginal(la0.20-0.30rom);- ia contactcu dinteleIn zonasubecuatorialavecinaedentatiei.

Indica/ii;Este utilizat din considerentefizionomicepe caninii§i premolariisuperiori,

in edentatiihiterale,darmentinereaeste slaba,contactulcu dintelefiindr.edus.

206

in afara de ~ divizate in T §iI, Roach a mai descris §i aIte cro~ete car, I

se deosebesc numai prin forma bratului retentiv, asemanatoare literelor C, L, U, SR

. (fig. 5.62.-5.66.).

~ .l:s.

~.

'

,v~J '>1

~jg.;;5i62.;Gro~etu1 divizat In "C" aplicat pepremolar (dupa 35)

Fig. 5.63. Cro~etuldivizat In "L"(dupa 35)

~-~~ ~

--

, IJ..J,

Fig. 5.64.Cro§etuldivizatin "U". (dupa35)

Fig.5.65. Cro~etuldivizat in "S".(dupa 35)

"

Fig. 5.66. Cro~etuldivizat In "R". (dupa 35)

GRUP A A II-A

CRO~ETELEATWtCEROACH

. Cuprinde 0 serie de cro~ete care utilizeaza pentrumentinerea proteze.ftictiuneacufeteleproximalealedintilorrestanti.

Suntmairar folositeIn practica.In scop didactic Ie sistematizam,In functie de topografia dintilor stalpi

astfel:

..C"

1. cro~ete aplicate pe dintii frontali;2. cro~eteaplicate pe molari.

207

1. €ro~ete aplicate pe dintii frontalia. Gherufe mezio-distale unidentare

. Gherufe cu 0 extremitate liberii (fig. 5.67.)

[fig. 5.67. Gherute cu 0extremitatelibera

(dupa56)

Elemente eomponente

.:. eorpul ero§etului ~i conectorul secundar al

cro~etului se afla pe fa-taorala, intre doi dinti vecini(caninul ~iincisivullateral);

- 0 prelungire orizontalii care pleaca din corp,situata pe 0 treapta supracingulara extinsa pe fataproximala a caninului, vecina edentatiei.

. Gherufe cu dublii extremitate liberii (fig. 5.68.)Seindica maialespe caniniizolati.'Elemente eomponente- eorpul ero§etului ~i" conectorul"

secundar este situat pe mijlocul feteiorale a caninului, supracingular;

- dow prelungiri orizontale,cu origineain corpul cro~etului, care ajung pefete1e proximale tara a fi vizibiledinspre vestibular.

~ ~TFig. 5.68. Gherute cu dubla

extremitate libera

b. Gherufemezio-distale bidentare (compuse) (jig. 5.69.)Acest tip de cro~ete intereseaza doi dinti vecini

~...,

Elemente componente:

- eorpul~i eoneetorul secundar suntphlsateoralinterdentar;- prelungirile orizontale se termina pefetele j)roximale extreme ale celor doidinti stalpi.

Fig. 5.69. Gherute mezio-distalecompuse.

208

2.Cro~~ ~F'pe molaria. ~Cro~U1IibatPrezintatrE\'i.va:rhmte:

- primeledouavariantese aplicape molariizolati;- a treia varianta se aplica pe molarii care au vecini.. Cro~etul unibar cu contact partial dentar (fig. 5.70)Elemente componente:

corp, pinten oc1uzal ~i conector secundar ce face legatura' cu ~aua",protezei, situate pe fata proximala vecina edentatiei;bratul cro~etului pleaca din ~aua protezei, avand un traseu mucozal,orizontal, la distanta de mucoasa procesului alveolar (0,20-0,30 mm); iacontact cu dintele pe fata proximala opusa edentatiei ~i se termina pe fatalaterala cu retentivitatea favorabila, vestibular la maxilar ~i oral lamandibula.

Q. ~Fig. 5.70. Cro~etulunibar cu

contact partial dentarFig. 5.71. Cro~etulunibar cu contact

total pe dintele stalp

. Cro~etul unibar cu contacttotal delltar (fig. 5.71.)Elemente eomponente:

- elemente1e rigide ale cro~etului: corp, pinten, conector secundar, sunt. plasatepefata proximalavecinaederitatiei;

- bratulretentivpleacadin~auaprotezei~iia contactcu dintelestalppe fatavestibulara, supraecuatorial,lnconjoara dintele pe fata proximala ~i seterminape fata lingualain zonasubecuatoriala.

. Cro~eiul unibar cu traseu ociuzo-interdentar (fig. 5.72)Se apIica pe molarii care au vecini, situatie in care bratul cro~etului

traverseaza arcada dentara prin ni~a masticatorie avand, un traseu identic cucro~etulunibarcu contactpartial.

209

IIIIIIIII~. 5.72. Traiectul cro~etului unibar~ molarul pe care se aplica are vecin.

I (dupa35)I

I b. Cro§etul inelar (fig. 5.73.)

I Se indicape molariizolatide formaconica,avandecuatorulproteticla nivelul

Iltului.I Elemente componente:

I - corp, pinten, conector secundar, situati pe fata proximaHivecina edentatiei;I - bratul cro~etuluipome~te ~i se termina in corp, avand un traseu

I circumferential supraecuatorial, asigurand sprijinul, incercuirea ~i

I stabilizarea, mai putin mentinerea.I ~IIII

r-IIIIIIII .IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

~-~

. \. t. ~

Fig. 5.73. Cro~etulinelar. (dupa 35)

C. CRO~ETELE NEYAu fost concepute~i introduse..in practicaproteticade companiaamericana

Sunt in numar de ~ase,grupate in doua categorii:Cro~eteleNey biactive, in numar de patru;Cro~eteleNey monoactive, in numar de doua.

CRO~ETELE NEYBIACTlVECaracteristici de grup:

rezultii prin combinarea unor elemente ale cro~etelorcirculare, divizate ~idesann~ .sunt cro~ete biactive, avand ambele brate laterale active, fiind indicate pedin!i cu retentivitiiti sensibil egale la nivelul fetelor vestibulara ~iorala;bratele active sunt plasa:teaproximativ la acel~i nivel in plan orizontal.

Funclii: (I- menpneredubla,fiindbiactive;

- reciprocita.teeficien~ "- stabilizarerelativa.

210

1. Cro~etuI Ney nr..

Deriva din cro1]etulcircular cu trei brate Ackers, caracteristica fiinZocuirea bratuZuiopozant cu un aZdoilea brat retentiv.

Indicatii:

.., Acestcro~etpoate fi aplicatpe premolari~imolari.Elemen'te componente (fig. 5.74):

Sunt in numar de cinci, trei rigide 1]idoua elastice.

Elementele rigide:

ip- corpul cro1]etului; .

;CC- pintenul oc1uzal;

- coneetorul secundar, care """ :;:leaga

eorpulde§auaprotetica.Elementeleelastiee:

- doua brate retentive,eu insertiecervieo-ocluzala;segmeIite1etermim

flexibileale bratelor retentiveintersecteazalinia eeuatoruluiprotetic

portiunea mijloeie ~i se termina' in zona subecuatoriala a fe1vestibulara 1]i orala a dintelui stalp (in 1/2. opusa edentatieretentivitateafavorabilafiindde 0.25mm.

Functii:

- menlinereadubla,prinbrateleretentive; .

sprijinul,prin elementelerigide supraecuatoriale:corp, pinten, portiuntsupraecuatorialaa bratelorretentive;stabilizarea prin acelea1]i elemente;

- reciprocitatea eficienta prin piasarea pOrPunii terminale a bratel<.' retentive la aeela1]inive!.

'cd

Fig. 5.74. Cro1]etulNey nr. I

2. Cro~etuI Ney nr.II

Deriva.~in ero1]etuldivizat in T a lui Roach, caracteristicafUnd inZocuire,braluluiopozant rigid cu un aZdoi/ea bratretentiv in T.

,'"'

211

malCafii:- in edentatii terminale molare, pe dintele care margine~te anterior edentqia,

deobicei premolarul.Elemente componente(fig.5.75):- 0 parte rigiOOconstituita din:

- pinten oc1uzal, izolat, plasat infoseta proximaHi vecinaedentatiei; .

- conector secundar ce leaga .pintenuloc1uzalde ~auametalica Fig. 5.75.Cro~etulNeynr. IIa protezei. (dupa35)

- 0parte elasticaconstituitadin douabrateretentive,elastice,derivatede lacro~etuldivizat in T, situate pe fetele laterale, vestibulara~i orala, aledinteluistalp.

Traseulbratelorretentive:- conectorul secundar, propriu fiecarui brat retentiv, pleaea din ~aua

metalica, avfu1dun traseu orizontal sau u~or oblic pana in dreptulmijlocului fetei vestibulare, respeetiv orale a dintelui'istalp, unde i~isehimbadirectia~idevinevertical; ..'

- traverseazamucoasagingivalii~iparodontiulmarginalIa distantade 0.20-0.30mm;

- iacontactcudintelein dreptuleeuatoruluiprotetie;- de la acestnivelpleacacele doua segmenteorizontaleale T-ului,dispuse

astfel:- segmentele meziale sunt plasate supraecuatorial;- segmentele di.stale sunt plasate subecuatorial.

Aceasta dispozitie permite bascularea prin infundare a ~eilor terminale tara a:enadintele stalp spre spatiul edentat.

Retentivitatea zonei subecuatoriale este de 0.50 mm. ,

Functii:menlinere dubla, prin segmentele subecuatoriale ale celor doua brateretentivein T; .

reciprocitate efieienta, prin dispozipa segmentelor subeeuatoriale laacel~i nivel; IIstabilizare relativa, datorita elasticitatii bratelor retentive; .

sprijin parodontal, prin pintenul ocluzal ~i portiunile supraecuatoriale alebratelor retentive.

~~

212

3. C~ Neynr. ill (Cro~etulcombinat NeyI-II)Rezulta din combinarea bratelor retentive ale ero~etelorNey I ~iH.Indicalli:

Pe dinti malpozitionati, in special molari.

Elemente componente (fig. 5.76):- 0 parte rigida:

eorpul cro~etului,plasat pe fata

proximala veeina edentatiei;pintenul ocluzal;

conectorul secundar ce leaga corpul de ~auametalica;portiunea supraecuatoriala a bratului retentiv derivat de lacro~etele circulare.

-- 0pa-fte elastica:

segmentul terminal, flexibil, al bratului retentiv, derivat de lacro~etele circulare;

bratUldivizatin T, care prezinta un conectorsecundarpropriu ~iaretraseuidenticcu eelal bratuluiretentival cro~etuluiNeynr.II.

Portiunileretentive flexibile ale bratelor retentive sunt orientate diagonal,"~sigurand0 bunaretentiea protezei,respectiv: , .' '

bratuI retentiv derivat de la cro~etelecirculareva fi plasat pe fata curetentivitate mai mica (0.25 mm) avfu1d orientarea dentala;

bratuIretentivderivatde la cro~eteledivizatein T, va fi situatpe fata curetentivitatem~imare(0.50mm), avfu1dorientareedentala,prin plasareasegmentului.,distal al portiuniiorizontalea T-ului in ;zonasubecuatorialaa dinteluistalp.

Funclli.- menlineredubla;

- stabilizare, prin elementele rigide: corp, pinten, ~onector secundar ~ipoqiuneasupraeeuatorialaa bratuluiretentivderivatde la cro~etelecirculare;

- sprijin parodontal prin acelea~ielemente.

e~Fig. 5.76. Cro~etul ,,>

Ney nr. III. (dupa 35)

4. Cro~etulNeynr. IVV~ fi descris la capitolul cro~etelor mixte

213

CRO~ETELE NEY MONOACTIVESunt in numar de doua:

- cro~etulNey cu actiune posterioara;

- cro~etulNey cu actiune posterioara inversa.Aceste cro~ete sunt utilizate rar ~iau caracteristicile cro~etelor circulare.

D. CRO~ETE SPECIALEFac parte din cro~eteleturnate, fiind reprezentate de: cro~etul RPI ~i cro~etul19

cu pinten intern.1. Cro~etul RPIPornind de la principiul care sta la baza concepti,ei acestui cro~et propus de

Kratochvil in 1960, Krol aduce imbunatatiri ~i descrie sistemul RPI. Obiectivul..

principal urmarit prin utilizarea acestui cro~et este limitarea foqelor nocive1i.exercitate asupra dintilor' 'Stalpi directi, in edentatiile terminale. Literatura

americana apreciaza ca in edentatiile terminale, utilizarea acestuicro~et se rididt"la90%.

Indicafii:Se recomanda in edentatiile terminale pe dintele staJp care limiteaza mezia.!'

edentatia, pe premolari sau canini.

b.a.

Fig.5.77. Elementele structuraleale cro~teuluiRPI: a. aspect vestibular;b. aspectocluzal. (dupa 15)

pi

Elemente componente f5.77.)

Cro~etur RPI prezinta:

. pinten ocluzal (Rest), situat in foseta me:ziala a dintelui stalp, care se.continuacu un conectorsecundarpropriuplasat,oral interdentar,ce facelegatura cu conectorul principal;

214

. p/aca proxima/a (Proximal plate):- este situata pe fataproximaHi (distala) vecina edentatiei, care repn

planul de ghidare al protezei, extinderea oraHifiind limitata de undisto-lingualal dinteluistaIp;raportulcu aceasta fatiieste:

- in contactcu 1/3ocluzala;- la distanta,in cele 2/3 cervicale.

Aceastadispozitieasiguraprotectiapapileigingivaledistale. "">

..::- secontinua cu un conector secundar scurt ~igros care face legatuJ~auaprotezei.

'." brJJfulretentiv divizat in Ipleaca din ~auametalica printr-un conector secundar propriu, avantraseu orizontalsau u~oroblic;in dreptul mijlocului fejei vestibulare i~i schimba directia, devevertical;

traverseazag~ngia~iparodontiulmarginalIa distantade 0.20-0.30mria contactcu dintele stalp pe 0 suprafatade 2 mm, in treimea cervic;fetei vestibulare, In axul median; pentru a asigura stabilizarea proticontactul cu dintele se poate face ~i in jumatatea meziala a .

vestibulare,Insaniciodatadistal.Funcfii:

bratul retentiv In I, prin contactul redus cu dintele stiUp, penbasculareaprin infundare a ~eilordistale, tara a exercita tractiune aS1acestuia;placutaproximaIarealizeazareciprocitateacu pintenulmezial;pintenul oc1uzal (plasat in foseta meziala) asigura sprijinul de]parodontal ~i, suplimentar,'contracareaza efectul de parghie a ~eterminale.

Indicatiile cro~etuluisunt justificate de 2 factori: echilib11i1biomecani<mtezei ~ivaloarealui fizionomica.

Echilibrul biomecaniceste asigurat prin conceperea.~iplasarea elementtmponenteale acestui tip de cro~et,astfe1incat sa .seevite transmitereafo*

,ociveasupradintilor stalpi,In edentatiileterminaledeclasa I ~ia II-a Kennedy.Va/oreaesteticaeste realizataprin modalitateade acces (cervico-alveolad

rahllui retentiv la zona supecuatoriala,acestecro~etefiindputin aparente....",.

215

2. Cro~etul en pinten intern

Indicatii:

- in edentatile reduse de c1asaa III-a ~i a IV-a Kennedy, pe canini

premolari.

Utilizarea lui. este justificata de considerente fiiionomice, intrucat bJretentiveste situatpe fata oraHia dinteluistalp, iar bratulopozantlipse~te.

Aplicarea acestui cro~etimpune acoperirea dintitor stalpi cu microprott

(de tipul coroanelor mixte sau de substitutie) sau realizarea unei incrustatii oel; .

proximala vecina edentatiei (fig. 5.78., fig. 5.79.).

,;.

Fig. 5.78. Cro~et cu pinten intern

~i brat retentiv oral, aplicat pe 0

microproteza (dupa 35)

Fig. 5.79. Cro~etul "equi-poise";

pintenul intern este aplicat intr-o

incrustatie oc1uzo-proximala (dupa 3

In ambele situatii, in faza pregatirilor proprotetice se realizeaza cavitapforma de "coada de randunica"deschiseedental,cu pereti verticali,u~ordiverge

spre oc1uzal.Adancimea cavitatii trebuie sa ajunga pana in dreptul punctuluiplasare a poqiunii flexibilea bratuluiretentiv.

Elementecomponente,junctii:

- pintenul ocluzal asigura: sprijinul, redprocitatea ~i stabilizarea (Iasiguramentinerea);

- bralul retentiv,plasat oral, pleaca din pinten in zona supraecuatoria

se terminain zona subecuatoriaJpopusa edentapei;asiguramenpnerel- conectorulsecundareste scurt ~igros ~i face legaturapintenuluicu'

metalica.

Datorita conexiunii rigide cu ~aua, acest cro~et esteedentapileterminale.

?1"

E. CBQ§~MIXTEReamfutiniC§'inscopdidactic,cro~etelese pot c1asifica,in funcpe de tehnica

realizare, in 5 grupe:cro~etetumate, inixte,de sarma,mucozale ~iacrilice.

Cro~etelemixtereprezinta cea de-a doua categorie a cro~etelorutilizate in

Lfinerea,sprijinul~istabilizareaprotezeischeletate.Se caracterizeazaprin faptuJ;~parte a cro~etu1uieste turnata concomitentcu scheletulmetalic al protezei, im

ele retentive suntconfectionatedin sarma.In literaturase descriupatru tipuri(teete mixte, dintrecare douasunt biaetive~idoua sunt monoactive.

';l.Cro~etele mixte biactive

'. Cro5etulmixt Ney (fig. 5.80.)

. Esteun cro~tbiaetiv,indicatpe dinpeuretentivitapmari,de0,75rom,mtruca1~ig de sarma Ie confera 0 mai mare elastieitate.

Elemente componente:

elemente rigide (turnate):eorpul, pintenul

oc1uzal~ieoneetorul seeundar;

elemente elastice (de sarma): bratelelateraleelastiee,lipite la nivelul corpuluicro~etu1ui.

Traseulbratelorelastice:

- poqiunile initiale, situate in imediata vecinatate a corpului ero~etuluisunt rigide~iplasate supraecuatorial;

- poqiunea medie ~i terminala a bratelor retentivesunt situatein intregimtsubecuatorial.

Funclii:

- menpnere dublaprip.bratele retentive;

- reciprocitateprin plasarea la acela~inivel a bratelorretentive;- sprijin redusasiguratnumai de pinteni;

stabilizarerelativa.

Fig. 5.80. Cro~etul mixt Ne)

.,~ Cro§etulmixt Ney comhinat (fig. 5.81. ~i5.82.) .

Este tot un ero~et,biactiv, la care ambele brate laterale sunt retentive, dai unul este din sarma.

217

Elemente componente:

- elementele rigide sunt reprezentate de: corp, pinten, conector secundar$

portiunea supraecuatoriala a bratului retentiv turnat;elementele elastice sunt:

- un bral retentiv din sarma plasat deobicei vestibular (din considerep.1

fizionomice),lipit la nivelul corpuluicro~etului,sau retenlionatIn ~;i' .,';acrilica a protezei;

- un bral retentiv tur,nat, derivat de la cro~etul circular Ackers, plasat

fata orala a dinteluistillp.Cro~etulactioneazaasemanatorcro~etuluiNey nr. I, dar elasticitatea'difen

a bratelorretentivenu asigura0 buna reciprocitate.

Fig. '5.82. Cro~etul mixt McCrackenFig. 5.81. Cro~etul mixt Ney eombinat

2. Cro~etele mixte monoactive

. Cro§etul mixt McCracken (fig. 5.82.)

Este un ero~etmixt cu trei brate.

Fig. 5.83. Cro~etulmixt biactiv

.II'

Elemente componente:

- elemente rigidC:eorpul ero~etului,pintenul oeluzal, bratul opozantconectorulsecundar;

- element elastic: bratul retentiv din sarma, lipit la corpul cro~etului

retentionatIn masa acrilicaa ~eiiprotetice(fig. 5.83.)

<" . "'.~ i. Cro§etul"mixtCllpiiaten intern

': Prezintii elen1eD.telecomponente ale cro~etului special cu pinten intern,'}Vecizareaca bratul retentiv, plasat oral, este realizat din sarma ~i fixat prin lipire

qml cro~etului.."Bratele .retentive de sarma, care intra In alcatuirea cro~etelor mixte, Slonsabile de avantajele ~idezavantajele acestora.

Avafitajelecro§etelormixte: 0

- flexibilitateamare a bratelor active permite aplicarea lor pe dinti'retentivitatimarl(0,75mm);

.. 0 tezistenta la mdoire face posibila aetivareabratuluiretentiv, atat m seorizontalcat~iInsensvertical; 0

- reparapile suntu~oare,prin inlocuireaunui cro~etfracturatcu un alt bIde sarma;

- plasarea bratelor de sarma In zonele retentiv~,determinateeu ajutorparalelografului,elimina00 solicitarile nefiziolo~ce la care sunt supudintiistalpim eazulcro~etelorde sarmaobi~nuite,aplieatearbitrar. '

Dezavantajele cro§etelor mixte:

- adaptarea pe dinte a cro~etelor de sarma este mai putin exacta decatbratele turnate;

-, lipitea sau sudarea lacorpu1 cro~etului se face cu difieu1tate;- m timp, se produce dezactivarea ero~etului;- activarea cro~etului se face empiric, avfu:1dftecvent drept rezultat anulart

pasivitatii~isolicitareanefiziologicaa dinteluistalp.

,,)

,;,5.1~3.1.2.Sisteme speciale de menpnere, sprijin ~istabilizarec.,Simtdispozitive mecanice care fae IegiituraIntre dintii stalpi ~i proteza paqialetata,avfu:1droluI de a 0 asigura mentinerea, sprijinul ~i stabilizarea protezei f

lpulprotetie, In paralel cu transmiterea (Partial sau total) a fortelor de mastieatie de ]

0 rpiattificiali la dintii naturali restanti.

('Prin conceperea ~i rea1izarea lor, s-a urmiirit rezolvarea cerintelor de ordi

.nomic, obiectiv de maxima importantii In terapia prin proteze mobilizabile, de altfi

de atins prin utiIizarea diferitelor tipuri de cro~ete.Caracteristici: .

- sunt piese ~e mid,' dimensiuni, prefabricate sau confeetionate 1:,laboratorul de tehnidi dentara, din aliaje dure;

219