I

{$ffffffi RADU IGNArEscu

..: .. -

CROAZIEM

\A/WW.CORESI.NET

TLTE RAT}U }GNATESCU

CITITORILOR MEI,

imi cer scuze in faga celor ce qi-au trezit mintea Si au gdsit

sufletul, cu ajutorul cdruia iSi fac baza ta;iunii, c\ci nu lor md adresez.

Celor care n aSi aflat de eI, de suflet Ei n-agi ajuns cu lectura

cdrgii pAnd la aliniatul care il expliciteazd, vd fac precizarea cd e al

naibii de trist cAnd ajungi sd faci ,,socoata" vie7ii 6i consta;i cd ai fost

Si incd mai eSti doar un vieryitor: mdnAnci, dormi 9i consumi oxigen'

$i dac| te uigi pe rafturile unde igi pdstrezi amintirile, constali cE

trdirea, fericirea... lipsesc.

E caraghios sd vii gi sd i1i motivezi starea de trdire prin ,,cineva

poartd vina". Ar fi culntea sd crezi cd cei de la salubritate nu au frcut

curat. in tine.

Omule, trezeFte-te!

invagd in primul rAnd sd ier;i Si sd ddruieSti.

incearcd pi ai sd vezi ,,ce gust" are fericirea cAnd primeSti

mul;umirea de la cel ciruia i-ai ddruit.

$i nu uita: iubeqte! iubepte! iubeSte! $i, din nou, iartd!

6

Autorul

Cll{}AZff:{tA

Simt cum alunec Ai mi scufund, caut cu mAna sd m[ agdg, mizlrut sir md prind de... un ceva... iar zgomotul produs se sparge, mH

lrurre in capul oaselor. Unde sunt?

Aici nu e cripta! Nu e cripta! Numai la mine acasl fereastra

nlc gi un stAlp cu lumind portocalie ce-i sti in faq5 gi vrea s[-mi intre

irt ochi.

Am retrlit cogmarul de acum trei ani, cAnd toat5 lumea era in

t'xtaz, ieqiti pe str5zi, ci a fugit dictatorul.

'_ A fugit Dictatorul!!! Ural!!... UraM...

Ura lumii e slobodi qi silbatici qi plesneqte ca un buboi cAnd

rrrr i;t ii cc sd faci cu ea.

Mulgimea de oameni ieqitl cum a apucat, m-a prins pe stradi

;ri r'rr e.i arn r5mas gi eu, atras ca de un magnet. Turma, aga o v5d eu

rrzi, irr care am fost atunci, mai mult din instinctul gloatei, cdci togi

r't'i cc participau aveau senzafia ci degin sceptrul de conducXtor gi

r.r'au adunati la cele trei puncte cardinale ale oraqului: Consiliul

f urlclc-.an, Securitatea gi Polilia. Mi-e gi rugine sE m[ identific cu

nrrrncle locului in care m-am niscut gi am trHit c5ci acele zile

irt irbcsc clin adevdrata lui istorie. Ce oameni a avut... ii gtiu dupd

;rliicrrlcle comemorative, puqine rdmase, majoritatea inlocuite cu

sclijcliturile unor binevoitori ce au vrut ca adevdrul si se uite.

l'r'rrlrur acci ce-au fost, nu mai este bronz sd le reproduci efigiile.

Arr riirnas in memorie doar scrijelituri.

7

II,IE EADU IGNATHSCU

Dau cu mAna prin p5ru1 din care se mai scurg stropi de

sudoare. M[ uit in juru-mi gi v5d perna gata de stors 9i cearceaful

ce are multe noduri, nu le-am numlrat, dar sigur e funie' De

p[turX... nici vorbi. Doar pe,,maiorul" ce mi-a rHmas in faqa

ochilor, staturd ridicat[ ca pe un soclu, il g[sesc qi dominX peste tot

ce m[ inconjoari'

- E maiorul Pegte!! striga mul;imea infierbAntat[ 9i nu qtiu

dacl i-au spus gi numele real: caras, caracud[, lin, dar tofi' ca qi el'

pegti de baltX. St5tea urcat pe o masi in fala judegenei de partid gi

striga atAt cAt gtia:

- |os! fos! |osl - 9i mulgimea r[spundea:

- Ura! Ura! Ura!

- Tu de ce nu strigi, m[i mucosule? - 9i o mAnX umedl'

puturoas[, cAt o fagi de lopat5, imi cuprinde gAtuf intorcAndu-mi

spre el.

Atunci am v5zut fala lui de bidon bine ghiftuit la care ochii qi

nasul mic, abia i ie g[seai intre doud ,,buci", da, buci' ce-mi ocupau

intreg cAmpul vizual, cAt ecranul grXdinii de var[' $i astizi mX intreb

cum, in acel moment, l-am asociat spontan cu un cur de porc' Doar

gura ii era clar[ c[ci vorbea.

- Cum te cheamS' m5i?

- Romario! De ce vi intereseaz[? qi incercam si mi desprind

din clegtele ce-mi strAngea gAtul cu o tehnicd aparte'

- M[, tu egti turn5tor? Hai, spune repede!

- Eu sunt elev! - qi mX durea strAngerea lui' - Tata! Tata e

turn5tor, la ei lucreazi!

- Grijania m5-ti!

8

CROAZIERA

La auzul ,,dezmierdirii verbale", cei de lAngi noi au fXcut un

fel de cerc, gata sI ndv[leasc5, sX contribuie qi ei la prima loviturl a

lui ,,Cur de porc", ce stitea pregitit cu mAna ridicath.

Cum am gAqnit, cum am spart acea baricadd ridicatX in jurul

illeu, nu qtiu, c[ci inapoi nu am avut curajul s[ mi uit, mai ales ciii auzeam pe cei mai zelogi ce s-au luat dupd mine, strigAnd:

,,Prindeqi securistul! Prindeqi turndtorull"

Mi uit dup5 pdtur[, ca si md invelesc; degi au trecut trei ani

de atunci, tot rdcoare-i in blocuri. O gbsesc mototoliti 1a capltul

patului, spre picioare qi parci pare gi ea supirat[ pe mine. Ci tata e

turndtor? Ci lucreaz[ la turnitorie?

Mi-am {Hcut o obsesie in primii doi ani, uitAndu-mX la toqi cei

intAlnigi pe stradi, cici vroiam si-l gEsesc, sX aflu cine-i acela cu fagX

cle cur de porc, care m-a fXcut sX alerg, gonit de alli binevoitori, pAn[

la marginea oraqului gi cAnd m-am trezitfagil in fagi cu zidul de doi

nretri al Cimitirului evreiesc, nu gtiu cum l-am slrit ci nu i-am $ters

praful. La cAqiva paqi de o tufH de oqetari, norocul m-a impiedicat gi

rn-a adus cu nasul lAngh prdvdlitura unei cripte gi sub placa ei m-am

strecurat. AfarX nu era mult dup[ prAnz, dar jos, in ascunziq era

lntuneric gi incercam s[-mi caut un loc mai comod. Vreo doud

ceasuri am stat nemiqcat, doar urechile imi erau pAlnie. De sub mine

a dispirut pimAntul pe care m-am scurs, gi fHrE sX-mi lungesc prea

nrult mAinile, am dat de pereqii celor doui laturi gi de un grilaj. Pe

partea de unde venisem, era p5mAnt surpat gi rdd[cini iegite,

curioase. De dou[ ori m-am cXgXrat pe bAjbAite pAnX la aerul curat,

clar nu am $tiut cI noaptea in cimitir, frica te face sH vezi qi si auzi gi

c'e nu este. Eu toruqi, pot s[ jur ci am auzit voci gi unele erau aproape.

9

II,IE N.{N{J ]GNATfiSCU

- Grijania lui de cur de porc!, e singurul lucru pe care pot sX-l

spun acum cu voce tare,trezitdin coqmarul in care e1, el' gardianul

de penitenciar, mi l-a diruit, ca s5 dorm liniqtit. Asta a fost la viafa

lui, qi am aflat-o de curAnd. Grijania.'. qi ce casi are"' c[ l-am

urmdrit pAnX la poart5 cAnd l-am reintAlnit qi avea qi mustaga 9i

p[iarie. Cred ci gi-a cagtigat-o mAnuind ,,pulanul"' Numai noi st5m

la bloc, in cotequl [sta confort doi' cu douf, camere in care trecem

unul pe 1a altul. Acum ins5, suntem cineva' ne-a improprietirit

tovarHgul ,,Ilici".

Din camera alor mei nu rizbate nicio vorbi, doar ,,picXnitul

de motor" - sfor5itul tatii. Nu qtiu cum de mama i1 suport5 9i poate

s5 doarmd. La baie, pe leava de apl cald5, apa tot rece vine' inmoi

bluza de pijama pe jumXtate, o storc bine 9i m[ qterg de urmele

tr5irilor de coqmar. M5 simt ca o broasc[ raioas[. Noua democragie,

tot cu ap5 rece te cur5q5. CAnd deschid uqa buchtiriei, imi aduc

aminre de ce a fost asear5, aici. Privesc la interiorul uqii qi cred ci-i

vid conturul mamei, lipit, amprentat, rimas pentru vegnicie in

memoria ugii gi a mea, consecint5 a furiei lui tata. De ceva vleme

nu-l mai inleleg, de asearb insX'.. De abia a$tept si-mi dau

bacalaureatul gi sx piec din casa asta. voi face facultatea oriunde,

dar numai acas5, nu.

La mineriada din iunie '90 tata era gata-gata si se urce in

tren, sd plece, sd se alxture lor, minerilor, fEuritorilor de dreptate'

Oare de ce nu uit? Cu greu mama, impreun5 cu un vecin' au reuqit

s[-l domoleasci. Eu doar m-am amuzat de lupta alor mei cu ei 9i

intre ei, dar instinctual, nu puteam admite invr[jbirea ,,alor t5i

contra alor t[i". vedeam qi qtiam atat cat mi se d5dea, adicE, cine

10

CR$AZJS&A

r,r'rru cei prezenli in balconul qi Piaga UniversitEqii. Aia erau

rlrr6rrranii de clasH? Asear5, mama nu a mai ribdat.

Gicule, eu pe Iliescu al tdu il vreau la pugcXrie, acolo unde a

sl irt arri buni tata, Dumnezeu s5-1 fni lAngi El, acolo Sus. Numai

llicscu al t[u l-a trimis unde a fost, atunci, cu colectivizarea, gi gi-a

rlistr"us sdndtatea, cici nu a vrut s5-gi dea caii. A preferat s[ le taie

liltrrl cu mAna lui, cu cea care i-a crescut de mAnji. $i in mormAnt

rrrii vt'ri ruga ca flsta al tdu s[-gi primeasc[ pedeapsa. O jigodie-i el gi

toli ucei ce-i cAnti osanale.

$i buff!!!... a izbit-o de uq5 pe mama.

- Md faci pe mine jigodie?

(lAnd am intral intre ai mei, am r[mas uimit de calmul, de

zl rrrbctul acela ce parc5 mama vroia sd spund ,,$tiu tot", ca intr-un

ll( )st('r' lipit pe ug5. $i pufin a lipsit sX rdmAni poster. Grijania.. . gi

r';trl rrrrr.a faqX de cur de porc dAnd lecqii de moralitate gi de

irlr,ologie unor qdrani ce s-au hrdnit, ce au mAncat uns pe pAine,

1rlrrrriintul.

l)c cine s[ injur? Mo4ii sunt de vin5? Pe impugcat gi impuqcatd

t ii rrrr rrvcrn presiune la gaze, cX abia imi fierbe cafeaua? Pe tic5logi?

Irrlr,rl s.i-i gisesc o scuzl tatii gi cred cd obedienqa e adevirata qcoalH

;r irrtit liloEirii. SH fii slug5, cu multe slugi in jurul t5u, poli si fii sigur

t ri 5i ttr, <--And se di comanda, vei cAnta, ca tofi ceilalgi, ,,corul

, t:.1:rrltlclor".

ii inqeleg obedienqa ce i-a rEmas din reflex, dar... iegirea de

;r;r'lrlri, ('u nrama afig, sigur, nu am sX i-o uit. Numai s[ nu md inceap[

i;rr:'r ,,;rt'r'ioacla cu alergdrile in noapte", coqmarul, ce de ani de zile

Lilu l()l ilvut.

11

}L}E RANU }GNA:IXSCU

Trebuie sE recunosc' evreul - vecinul de-o noapte - a fost

cumsecade, cH nici atunci 9i nici de cAte ori coqmarul se repet5' nu

mX deranjeaz5, nu-mi spune nimic' Nici micar,'$alom!"

in aceste ultime luni de qcoal5, fiecare mai invaq[ la ce este

interesar. Nu bacalaureatul m[ sperie chiar intr-atat, ci admiterea,

unde concuren(a, din an in an e tot mai mare' ParcX toti cei ce

suntem de,un leat, odatd cu '89 am intrat in Zodia Porcului 9i toqi

ne vrem cu studii superioare. La noi, bdieqii' st[ sabia lui

Damocles deasupra capului: ameningarea cu militdria. Nu intri,

te incalqi. $i am mai auzit ci e o tradiqie' Cei ce vor sE poarte

mAnuqile qi cravatS, au parte de c5prari, caporali olteni"'

MuicdSS! MuicXi! iqi freacX palmele cAnd ie vin prosp5turi pentru:

culcat, marg, tArAq, acolo unde-i nlmolul mai mare' sI ne facem

ca porcii.

- MXi Romario, de ce ai tii $-au dat numele Ssta de" ' 9i sper

c[ nu te superi dac5-qi spun c[-s tAmpigi'

- Nu md suphr, dac[ imi promili, in numele intregii societdqi'

cX tu vei fi ultima care md mai intreab['

- iqi promit cX am sE te qin cAt mai mult aproape de mine' ca

sd nu te atingi nimeni.

- Mi-ai pus vreun gAnd rXu, Miruna? Tu vrei si-mi dai

,,c5maqa ta de noapte"? qi r5spunsul ei e la obiect

- Cu, sau fHrd ,,qoapte", o vrei? $i totuqi, de unde numele Ssta'

Romario?

t2 13

{-Dt\.1 '7ln'D A\, rtt .41'11: I L tl '1

- Tata... ahl Iar tata, a avut un vis, mai mult preconceput, civoi ajunge un mare fotbalist ca gi brazilianul Romario. A visat ca,

rlt' pe urma mea, si devin5 bogat.

- $i astizi, ai aflat ci A-I-A cu care te-a ficut, deqi are cap, nu

girrcleqte? Nu traseazi destine?

* Tu ce-ai gAndit cAnd ai spus c[ mi vei line lAngi tine? La

I irrc e ceva, ce qtii cX gAndeqte?

- Pardon, la mine numai A-S-f-e * gi igi arari cu arititorul

l('rsta numai Ssta gAndeqte. Toate celelalte primesc comenzi qi

r,xt'cr"rti. Tu gtii de ce stdm de vorbi? $i nu mI intrerupe, ascult5-mi.

Arrriindoi vrem s[ d[m la electronicS. Tu eqti bun la mate, eu la

lizici, qi vreau sd invdgim impreunE. Ai priceput cap de Ro...

rit'ttz.i-rni.

- in principiu, sunt de acord, dar cu o conditie: s5-mi zici

A lt.x.

imi convine. Ne vedem la sfflrgitul orelor. incepem de azi. Pa!

(lum a intrat direct gi brutal in viata mea, tot aga a qi plecat.

ljrrntcm din clase paralele: eu, la mate-info, ea, la mate-fizicil.

l'r'opLrrrcrea ei imi convine gi-mi vine ca o minuq[, mai ales cX

nriunir este ln schimbul doi, iartata... e toati ziua acas5, cX n-au ce

lrr|r'il c'iteva siptxmAni gi e in qomaj tehnic. Asta a vrut, asta are.

Alrrrrr rru mai strigi,,IJra!"

in cele dou5 ore ce le mai am, ore de umpluturE, am scos

, rrlt,11t'r'ca lui Jigeica, pentru ci mi-a r[mas de ieri o problemX la

I'r,onrctric la care nu i-am glsit schepsisul. Mi-e greu si mit orrlcl'rtrcz. De abia acum vibreazi in mine decizia Mirunei, mai

,rlr.r; r'r'i rrri -a spus-o, a$a ca... ,,Vrei nu vrei, bea Romario aghiasmil"

ILIA RADU IGNATESCU

Suntem colegi de culoar de patru ani, dar ca fat[' nu gtiu si se

fi interesat cineva de ea, si-i poarte zambetele. Puteai s-o vezi mai

des la o miuqi dupi ore, cu noi bdieqii, decAt s! o vadi fetele

dichisindu-se in WC. Frumoas[ nu este, dar nici din acelea de

lep5dat nu-i stau a15turi. in schimb, are un trup pe care parci ea

caute sd gi-l ascund5 cu sarafanul ce mai mult gleampit st[ pe ea' E

un spirit independent, voluntar gi face tot ce vrea ea' Nu o gtiu mai

de aproape, dar indiferent de grupul la care se opreqte' e bine

primitS.

Ce i-o fi cigunat pe mine? Am s-o intreb' Am gisit! Cu gAndul

riticit la ea, nu gtiu cum am frcut qi construcqia ajutdtoare: am dus

o apotemd gi ce ugor se rezolvd toate' $i" ' am uitat de toate gi mai

ales de tata. Ce repede a trecut timpul" '

Mi aqteapt5 la Poart6.

- Eu f-am aruncat m5nuqa qi gie qi-e teamH sH o ridici? Eqti

ultimul care pirlseqte gcoala. Cumva te-ai r[zgAndit?

- Ai tXi, ce zic?

- Pe ai mei ii qtiu, c5-i gtiu c5-s destupagi la cap' Dar de ai tii'

nu gtiu nimic, doar de tatel tXu care" ' gata, tac'

- $i eu.

- $i tu ce, Alex?

* Sunt destupat, dar cAt de mare e dopul ce mi-e scos' tot nu

pricep cum de m-ai g[sit pe mine sau"' a$a qi-au fost aruncate

zarurile?

- Pentru c[ egti, cum ai spus cE e$ti' Nu e logic? Marea

majoritate sunt ori sub papucul celor de-acas5' ori au h5luri'

Impresia mea si fie greqit5? Eu te-am vizut cAnd mergi' tu nu te uili

14 15

CROAZIERA

urrde calci, cdci qtii unde calci. $i calci unde vrei tu si ajungi. Nu

lrebuie s[-mi dai niciun rXspuns, qtiu cE nlr gre$esc.

Drumul pAni la ea acasd l-am ficut pe jos. Nu ne-am gribit,

de parcd fiecare avea nevoie de acest timp de rumegare. Fiecare

nvcam fAnarul nostru. Eu md gAndeam la cuvintele ei. Oare aga

nrtr vXd qi ceilalqi? Oare indemnul mamei, ca la orice impiedicare

l mca sX-mi spun ,,sus inima", un fel de sinonim cu: fii tare, nu te

Itrsa, las[ c5 trece, fii b6rbat... gi nu-mi vin acum in minte gi altele

cllci nu cu ele m-a ,,imb5iat". E greu, cAnd ai ceva in sAnge, s5-gi

f ii tu propriul microscop gi si te vezi, qi sI te gtii cum te vidt'cilalgi. Acum, mergAnd alituri de ea, imi dau seama cAt de pugin

rn5 cunosc. Eu nu $tiu cate globule albe qi cAte negre am. Pe acelea

rogii, ,,de corason", nu $tiu daci sunt in mine pAnI acum, nu le-am

pus pe nicio lami femininl, c[ nu m-am ingepat in niciun

t randafir ddruit. GAndul cd merg la o fatd acas5, nu mX sperie. $i

I ot Ll$i. . .

De la mama am invdqat si md uit, si privesc Ai, daci se poate,

sI o fac ai cu sufletul gi sX aleg ce-mi place, dar gi cu grija sd nu rdnesc.

Str nu rinesc pe nimeni gi nici pe mine. Sufletului, spunea mama, iispui mai greu ,,sus inima", ca s[ nu lase gi urme s5.pate adAnc, din

t'are, cAt trXieqti, greu scogi grXungii de memorie. M-am convins de

lt:est adevir in laboratorul de chimie unde, ni s-a fHcut demonstraqia

ciI unei solugii suprasaturate ii e suficient doar un grlunte, unul mic,

ca in intreaga solugie sH inceapd fenomenul de cristalizare, sd se

sr:dimenteze. $i pentru mine am tras concluzia c5, in mAlul societ[gii

('irre se scufundi, se g5seqte qi cel ce se caut5 qi, dacX se cautd, se

scparh.