Crizele Financiare&Indicii Bursieri

7/23/2019 Crizele Financiare&Indicii Bursieri

1/11

Crizele fnanciare

Teoriile economice moderne resping ideea unei teoretizari generale a crizeloreconomico - fnanciare, conorm carora acestea pot f incadrate intr-un model

general valabil, considerandu-se ca fecare criza fnanciara este unica, fecarereprezentand de apt un accident istoric, generat de actori specifci, intr-oanumita conjunctura social - economica i politica. Conorm acestor teorii crizelenu pot f anticipate, astel incat eectele negative ale acestora sa fe aduse la unnivel minim. Cu toate acestea, istoria ne arata ca, desi crizele economico -fnanciare nu apar si nu produc eecte in parametrii identici, ele sunt stranslegate de caracterul ciclic al proceselor economice. Desi cauzele evolutiei ciclicea proceselor economice nu au ost inca identifcate, caracterul ciclic al acestoraeste evident. Ciclurile economice, indierent ca sunt pe termen scurt, mediu saulung se compun din doua aze - expansiunea si recesiunea. In aza de expansiune

are loc o crestere a efcientei economice, generata de introducerea in circuituleconomic a unor inovatii tenologice semnifcative, in timp ce in recesiune areloc o slabire a resorturilor care au produs propulsia economica. Daca ciclurileeconomice pe termen scurt !cu durata intre "# i $# de luni% si lung !asa-numitele cicluri seculare, care dureaza intre $# i de ani% se inceie cuperioade de recesiune caracterizate printr-o incetinire a creterii economice,ciclurile decenale ! denumite i cicluri de aaceri, care dureaza de la $ i & ani,pana la "# - "' ani% se caracterizeaza prin prezenta enomenului de criza, incadrul careia cererea, productia, gradul de ocupare al ortei de munca, produsulintern brut, liciditatile, scad in mod dramatic, iar nivelul de trai se inrautateste.

Crizele economico-fnanciare au aparut inca din timpul Imperiului (oman, iargradul lor de complexitate a crescut odata cu dezvoltarea societatii capitaliste ingeneral, respectiv odata cu confgurarea economiei mondiale - incepand cu sec.al - )*I - lea - i ormarea relatiilor de interdependenta intre statele lumii,atingand un punct de maxima complexitate in actuala criza economico -fnanciara. In continuare, insa, vom aborda crizele economico-fnanciaresemnifcative din punct de vedere al spatiilor geo - economice aectate, precumsi al duratei i eectelor economice i politice pe care le-au produs.

Criza economica din "+'+ - cea mai severa

Ca amploare teritoriala, durata si eecte economice si politice, criza din anul"+'+, cunoscuta si sub denumirea de area Depresiune, consideram ca pana lamomentul actual este cea mai severa. area Depresiune economica, declanatain tatele /nite ale 0mericii, a ost precedata de o perioada de + ani !intre "+'#i "+'+% de dezvoltare economica, ce a avut ca suport creterea masei monetarein circulatie de catre 1anca Centrala a 0mericii - 2ederal (eserve !23D% precum io politica de relaxare a creditelor i de reducere a ratei dobanzilor. /rmare a

acestei politici monetare i fnanciare a 23D, populatia a cumparat masiv actiuni,care au inregistrat o cretere constanta la bursa, pana la momentul septembrie


2/11

"+'+, cand s-a produs marele cra bursier de pe 4all treet. 23D intervine prinrestrangerea masei monetare i prin restrictionarea creditelor, iar urmarea a ostproducerea de alimente in toate sectoarele economiei 5 agricultura, industrie,banci. 6roductia nationala a scazut la jumatate i a crescut omajul. tatele /niteale 0merici au adoptat o politica de restrangere a importurilor prin masuri

protectioniste, apt care a condus la extinderea crizei i in 3uropa, stateleeuropene find aectate in calitate de state exportatoare. 7a randul lor, stateleeuropene au adoptat masuri proibitive ata de exportul american. 6rimeleprograme de reconstructie a economiei /0 apar in "+8". Cea mai gravaconsecinta a crizei o constituie adoptarea de catre unele state europene apoliticilor de extrema dreapta sau stanga, care au avorizat venirea la putere aunor dictatori !0dol 9itler, 1enito ussolini, Iosi *issarionovici talin%.

Dupa cel de-al -II - lea razboi mondial i pana la inceputul anilor :# - timp de ';de ani - economiile tarilor industrializate au cunoscut o oarte puternica

dezvoltare, urmare a unor actori economici i politici avorabili. Dintre actoriieconomici mentionam existenta i mentinerea unui raport corect intre cerere ioerta, promovarea politicilor economice de ocupare completa a ortei de munca,crearea unui cadru institutional international stabil ! ale carui baze au ost puse laconerinta de la 1retton 4oods din "+$$%. Iar dintre actorii politici mentionamexistenta unui consens intre statele puternic industrializate in ceea ce priveteadoptarea politicilor economice. Dupa aceasta perioada de puternica dezvoltareeconomica a statelor din 0merica de aponia, lainceputul anilor :# s-a declanat o perioada de recul, care a durat "# ani,perioada cunoscuta sub denumirea de area tag?atie. entionam ca perioadele

de stag?atie economica se caracterizeaza in principal prin creterea in?atiei iscaderea creterii economice, respectiv scaderea produsului intern brut. 7a bazaacestor tulburari economice au stat o serie de actori conjuncturali specifciperioadei respective 5 adoptarea de catre /0 a unor politici macroeconomicein?ationiste ! generate de decizia administratiei americane de acoperire acosturilor con?ictului din *ietnam prin supraevaluarea dolarului %. = deciziecorecta ar f ost acoperirea costurilor generate de escaladarea con?ictului din*ietnam printr-o politica fscala de cretere a impozitelor . /n alt actor ilconstituie declanarea in "+:8 a primei crize a petrolului, care a produs cretereaenorma a pretului la petrol. In toata aceasta perioada productivitatea muncii intarile industrializate a scazut i a crescut omajul. 6e scurt, aceasta situatie sepoate caracteriza in termenii economiei de piata prin scaderea oertei pe ondulreducerii productivitatii muncii, reducerea consumului pe ondul reduceriiveniturilor, a creterii omajului i a creterii in?ationiste a preturilor. 6erioada derecul a luat sarit odata cu triumul bancilor centrale !americana, germana i

japoneza% care au promovat politici stricte anti-in?atie. /n moment de reerinta aldeceniului :# il constituie inlocuirea sistemului monetar international al cursurilorfxe , institutionalizat la conerinta de la 1retton 4oods din "+$$, cu un sistem alcursurilor ?exibile. entionam ca odata cu introducerea sistemului monetarinternational a cursurilor ?exibile, au aparut i derivativele, ca instrumentebancare menite sa asigure investitorii impotriva evolutiei ?uctuante a cursurilorde scimb.


3/11


4/11

sectoarele majore ale economiei i reduce oportunitatile economice din altedomenii. Creterea anselor de proft intr-un anumit sector economic atragesursele de fnantare, generand o explozie sau o manie a investitiilor. 2ebrainvestitiilor este alimentata de creterea substantiala a creditului bancar precumi de atragerea ondurilor personale i ale frmelor. 0tragerea creditelor conduce

la creterea impulsului de a specula, maniestat prin creterea preturilor laactivele i bunurile cu mare cautare. Creterea preturilor conduce la cretereaanselor de proft, atragand noi investitori pe piata. In goana lor dupa proft, totmai multi investitori ignora regulile de comportament rational i investesc intr-opiata care este deja riscanta prin supraevaluarea activelor. Intr-o urmatoareetapa, o parte dintre investitori observa ca piata a atins un punct de maxim icauta sa-i transorme activele supraevaluate in bani sau active de calitate./lterior, tot mai multi investitori sesizeaza pericolul i cauta sa-i vanda activeleriscante i supraevaluate, apt care conduce la o prabuire a preturilor.3venimentul care anunta pericolul i creeaza panica poate f caderea unei banci

sau alimentul unei corporatii. Dupa declanarea crizei in investitii urmeaza ocriza a creditului provocata de aptul ca bancile nu mai acorda credite.2alimentele se declaneaza in lant, iar economia poate intra in recesiune sauciar in depresiune economica. In fnal starea de panica se calmeaza, economiase reace iar piata revine la o stare de ecilibru, dar cu plata unui pret oartemare.

0ctuala criza americana este criza Ade manualBE

Criza fnanciara actuala, declansata in /0, a izbucnit in anul '##:, deci la zeceani de la ultima criza fnanciara de proportii din 0sia de ud - 3st. -ar puteaspune ca reprezinta fnalul unui ciclul decenal !mediu% sau de aaceri despre caream mentionat la inceput. Daca ar f sa comparam modul in care s-au desauratevenimentele in timpul scurs de la declanarea crizei !'##: - '##F% cu modelullui ins, putem constata ca AapteleB s-au derulat conorm modelului. 0stel,socul exogen asupra economiei l-a constituit crearea cadrului legislativ avorabilconstructiei de locuinte personale i cladiri precum i a unui cadru fnanciarrelaxat, care a permis accesul la credite pentru locuinte a populatiei cu veniturimici. 6e acest cadru creat, tot mai multe banci, onduri de investitii, societati de

asigurare, au acordat imprumuturi considerabile pentru cumpararea de locuinteunor clienti care nu aveau posibilitatea sa-si acite creditele. 6e ondul incurajariicreditarii ipotecare prin scaderea repetata a ratei dobanzilor de catre 2ederal(eserve, bancile, ondurile de investitii, societatile de asigurare, au ost stimulatesa-i mareasca profturile. Gi acest lucru l-au acut prin acordarea de imprumuturi!cu dobanda oarte mare% la un numar tot mai mare de clienti cu grad mare derisc. 6entru a se asigura impotriva riscurilor de neincasare a ratelor, bancile maisus enuntate au procedat la vanzarea !proftabila% a imprumuturilor i adobanzilor, sub orma de produse fnanciare viabile, unor entitati fnanciarespecializate in operatiuni cu grad mare de risc !tip edge% . Disponibilitatea

excesiva a ondurilor de credit a aruncat multe produse fnanciare pe piata 5credite pentru case individuale, cladiri, terenuri, maini, carti de credit. Domeniul


5/11

de actiune s-a extins cu timpul i la imprumuturi acute de administratiileregionale i locale, la creditele industriale i comerciale. Cu alte cuvinte aici estevorba de acea etapa a crizei in care se maniesta irationalitatea investitorilor. 6emasura ce bancile, ondurile de investitii, societatile de asigurare nu i-au maiincasat ratele de la clienti, nu i-au mai putut desaura activitatea i au intrat in

aliment. 0cum se maniesta semnalul de alarma pe piata creditelor imobiliare.emnalele au ost percepute ca un pericol de catre societatile bancare de tipedge care cumparasera produsele fnanciare . 0cestea au incercat sa valorifcetitlurile detinute prin vanzare pe piata bursiera.


6/11

0ceeaLi metodologie se oloseLte Li Jn cazul indicilor bursieri. 0stel, unasemenea indice nu este decMt o colecie de aciuni listate la bursH, Li re?ectHstatistic valoarea componentelor sale. 3ste olosit ca Li indicator pentru a relieacaracteristicile aciunilor componente, care au Jn comun dierite similaritHi5aptul cH se tranzacioneaza pe aceeasi bursH, cH ac parte dintr-un anumit sector

economic de activitate sau cH au aceeaLi clasH de capitalizare bursierH. uliindici dezvoltai de frmele de servicii fnanciare olosesc ca baza de pornireperormana unor portoolii aparinMnd ondurilor mutuale.

Kn concluzie, un indice bursier este un indicator menit sa re?ecte scimbHrilevalorice ale unui grup specifc de aciuni. 0curateea cu care un indice bursierurmeazH piaa aciunilor depinde de structura aciunilor, de compoziie !procentuldeinut de o aciune Jn totalul indicelui% Li de metoda de calcul.

Caracteristicile Li clasifcarea indicilor bursieri

Indicii bursieri pot f clasifcai Jn mai multe modalitai. 0stel, un indice compozitreprezintH perormanele generale ale unei piee bursiere Jn ansamblul ei, Li prinextensie, re?ectH sentimentele investitorilor privind starea generalH a economiei.Cei mai tranzacionai indici bursieri sunt indicii compozii, care includ cele maiputernice companii de pe cea mai mare piata bursierH din ara respectivH.

0stel, Jn /0 existH DoN >ones Industrial 0verage !D>I0% si O6 ;##, Jn area1ritanie 2T3 "##, Jn 2ranta C0C $#, Jn Permania D0), Jn >aponia


7/11

indici cu ponderare Jn uncie de cota de piaH, Jn care preul aciunilor esteponderat cu cota de piaH relativH deinutH de acea companie.

0lcHtuirea indicilor se realizeazH pe baza urmHtoarelor cerine5

". selectarea unui eLantion de frme incluse Jn structura indicelui bursier

'. atribuirea unei anumite greutHi, importane, prin5

U pondere egalH pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui

U pondere cu capitalizare bursierH !ponderea titlului Jn structura indiceluieste cu atMt ai mare cu cMt dividendele pe aciune sunt mai ridicate%

U HrH pondere, prin luarea Jn considerare numai a cursurilor valorilor

mobiliare.8. alegerea unei date de reerinH pentru care indicele se ecivaleazH cu "##,".### sau "#.### de puncte. 0legerea greLitH a acestui moment duce ladistorsiuni pentru evoluia imediat urmHtoare a pieei !atribuirea valorii depornire Jn momente de crizH sau de avMnt puternic economic%.

2iecare bursH de valori este evideniatH, din punct de vedere al dinamismului eiprin indicii bursieri, care se diereniazH dupH specifcul pieei, Jn uncie devalorile care intrH Jn componenH, precum Li Jn uncie de modul de calcul alacestora.

odul de calcul poate dieri de la o bursH la alta, JntMlnindu-se mai multevariante5

U medie aritmeticH ponderatH pe baza capitalizHrii bursiere

U medie aritmeticH ponderatH pe baza capitalizHrii bursiere, mai puindividendele

U coL ponderat care se revizuieLte trimestrial

U medie aritmeticH ponderatH cu capitalizarea bursierH Li volumultranzaciilor

U media geometricH a primei cotaii.

Cea mai mare parte a indicilor bursei se calculeazH ca medie aritmeticHponderatH pe baza capitalizHrii5


8/11

climatului bursier din /0, urcMnd si coborMnd Jn tandem cu piaa aciunilor. Kntimp, procesul de indexare a dieritelor componente economico-fnanciare Li-adovedit utilitatea, astel ca ulterior el a ost aplicat nu numai aciunilor listate, ciLi devizelor, mHrurilor sau altor instrumente investiionale, conducMnd lareducerea preurilor de tranzacionare Li la simplifcarea procesului de

diversifcare a portooliului.

6entru a re?ecta Li a reprezenta miLcHrile agregate ale pieei aciunilor din /0, aost creat indicele O6 ;##. Indicele O6 ;## este un indice cu capitalizarebursierH Li constituie una dintre cele mai acile modalitHi prin care investitorii iLipot asigura diversifcarea. 6ractic printr-o singurH tranzacie aceLtia dobMndescexpunere la cele mai reprezentative ;## de aciuni de pe piaa /0, reducMndu-Liastel semnifcativ Li costurile de tranzacionare.

=datH cu dezvoltarea acceleratH a pieei aciunilor din anii WF# Li W+#,perormanele managerilor ondurilor de investiii au Jnceput sH fe tot mai multcomparate cu perormanele Jnregistrate de aceLti indici. Deoarece dorinamanagerilor era sH depHLeascH rezultatele agregate anuale ale indicilor, auapHrut noi nevoi tot mai complexe de edging de portooliu. 0ceste nevoi aucondus la lansarea Jn premierH de cHtre @ansas Cit 1oard o Trade a contractelorderivate pe indicele *alue 7ine Composite. DupH doar cMteva luni, Cicagoercantile 3xcange a replicat prin lansarea contractelor utures pe indicele O6;##.

7a Jnceput contractele utures pe indici au ost considerate de marea majoritate aparticipanilor doar niLte instrumente fnanciare adecvate speculaiei, prin

intermediul amplifcHrii rezultatelor datoritH eectului de levier. ai apoi JnsH,avantajele ce rezidH din comisioanele mult mai reduse de tranzacionare Liposibilitatea olosirii lor Jn strategii de protecie au inceput sH fe Jnelese departicipani. Kn prezent indicii bursieri Li derivatele pe indici reprezintH produse demare succes, utilizate de participanii de pe pieele fnanciare din toata lumea.

Iones Industrial 0verage !D>I0%


9/11

D>I0 este un indice cu ponderare doar Jn uncie de pre, care cuprinde 8# dintrecele mai mari companii de pe piaa americanH. 7ista acestora este prezentatHmai jos5

07C=0 Inc. I


10/11

tranzacionare, motiv pentru care e considerat indice Jn timp real. 0ciunile dinstructura indicelui sunt selectate cu scopul de a reprezenta gruparea pe ramuriindustriale la 1ursa de *alori din


11/11

Indicele 2inancial Times 8# !2T-8#%, find cunoscut sub denumirea de 2T =rdinarare Index, este cel mai veci indice din area 1ritanie. 3l se bazeazH pe cursula 8# de aciuni tranzacionate intens find recalculat ori de cMte ori se producmodifcHri ale cursurilor aciunilor care intrH Jn componena indicelui.

Indicele 2inancial Times toc 3xcange "## !2T-3 "##%

Indicele 2inancial Times toc 3xcange "## !2T-3 "##% a ost introdus pentru asatisace nevoia unui indice al aciunilor calculat Jn timp real !Jn fecare momental zilei%. Intenia iniialH la data de reerinH a acestui indice !8" decembrie "+F8%a ost de a evidenia importana primelor "## de companii cotate la bursalondonezH. Kn prezent, se considerH cH el caracterizeazH ansamblul pieeibritanice. 0cest indice constituie suportul pentru contractele utures, dar mai alespentru opiunile tranzacionate la 1ursa de *alori obiliare Derivate din 7ondra.

Indicele

Crizele Financiare&Indicii Bursieri

Documents

Transcript of Crizele Financiare&Indicii Bursieri