Criza Imperiului Roman de Apus

4
22.oct.2015 Pippidi 1 Criza IMPERIULUI Roman de Apus –V-XV 1453 -CADEREA CONSTANTINOPOLULUI Componentele Europei: -Religia Crestina -Romanitatea -Aportul Germanic Evul Mediu capata in sec X caracterul unui spatiu care lasa la V-N lumea romanica. Evul Mediu- periodizarea Alexandrina ( Alexandrinii vedeau 4 monarhii: mezii , persii, macedonienii si romanii), rezulta religia crestine care descrie un itinerariu al umanitatii de la Adam la Judecata de Apoi. Roma este in centrul unei alte conceptii, un Ev Mediu gandit de umanistii renasterii ( parasirea Occidentului si refacerea Imperiului de Apus).Incepea o alta epoca. Reforma izvoraste din profunda nemultumire fata de degradarea Bisericii, in sec XVI apare constiinta modernitatii. Voltaire vorbeste despre o ‘’Historia Nova’’ ceea ce releva tendinta iluminista de a confunda Evul Mediu cu dominatia bisericii. Dup ace Evul Mediu fusese considerat o epoca Barbara, intra intr-o nisa favorabila. Limitele- au variat pt ca Marrou (istoric francez ) a instituit complexitatea secolelor III-VI ca o pepica de tranzitie care acopera trecerea la Evul mediu. Pirrene socoteste pragul in sec XIII cand mululmanii preiau controlul lumii romanice- Marea Mediterane, se vorbeste de ‘’caderea fara zgomot a unui imperiu’’ . La sfarsitul sec III Armenia si Georgia erau protectorate Romane, deci un singur sef nu e de ajuns. Fiecare domnie se termina cu moartea violent a celui ce se impunea. Dominitian instituie impartirea puterii in 4. Domneau simultan, erau asociati 2 cate 2. Doi Augusti, doi Cezari. Provinciile au fost

description

Curs 1

Transcript of Criza Imperiului Roman de Apus

Page 1: Criza Imperiului Roman de Apus

22.oct.2015Pippidi

1

Criza IMPERIULUI Roman de Apus –V-XV1453-CADEREA CONSTANTINOPOLULUI

Componentele Europei:

-Religia Crestina

-Romanitatea

-Aportul Germanic

Evul Mediu capata in sec X caracterul unui spatiu care lasa la V-N lumea romanica.

Evul Mediu- periodizarea Alexandrina ( Alexandrinii vedeau 4 monarhii: mezii , persii, macedonienii si romanii), rezulta religia crestine care descrie un itinerariu al umanitatii de la Adam la Judecata de Apoi. Roma este in centrul unei alte conceptii, un Ev Mediu gandit de umanistii renasterii ( parasirea Occidentului si refacerea Imperiului de Apus).Incepea o alta epoca.

Reforma izvoraste din profunda nemultumire fata de degradarea Bisericii, in sec XVI apare constiinta modernitatii.

Voltaire vorbeste despre o ‘’Historia Nova’’ ceea ce releva tendinta iluminista de a confunda Evul Mediu cu dominatia bisericii. Dup ace Evul Mediu fusese considerat o epoca Barbara, intra intr-o nisa favorabila.

Limitele- au variat pt ca Marrou (istoric francez ) a instituit complexitatea secolelor III-VI ca o pepica de tranzitie care acopera trecerea la Evul mediu.

Pirrene socoteste pragul in sec XIII cand mululmanii preiau controlul lumii romanice- Marea Mediterane, se vorbeste de ‘’caderea fara zgomot a unui imperiu’’. La sfarsitul sec III Armenia si Georgia erau protectorate Romane, deci un singur sef nu e de ajuns. Fiecare domnie se termina cu moartea violent a celui ce se impunea.

Dominitian instituie impartirea puterii in 4. Domneau simultan, erau asociati 2 cate 2. Doi Augusti, doi Cezari. Provinciile au fost inmultite pana la Traian se ajunge la 40. Cei 4 asociati la domnie si-au asumat teatrele de operatiuni militare. Exista rivalitati intre prima genneratie au facut ca Constantin din 324- singur stapanitor. La moartea lui se despart Apusul si Rasaritul. 395 de fii si succesori primesc Orientul si Occidentu.

In 330 o noua capital transforma Bizantul in noua Roma- Constatinopol. In 402 cand Honoriu schimba capitala de la Milano la Ravena, pt ca era port. Roma inceteaza sa mai fie capitalea imperiului, plus ca in 410 e devastate de goti, iar in 455 e devastate de vandali.

Ravena- morminte spectaculoase, bazilici ,mausolee va fi resedinta astrogotilor. Capitala unui stat care a luat nastere in nordul si centrul Italiei.

Page 2: Criza Imperiului Roman de Apus

22.oct.2015Pippidi

2

La sfarsitul sec IV imparatul – dominus. Epoca dominatului.

Imparatul are autoritate judiciara. La roma personal, in afara- delegatii. Emite edicte pe perioada vietii, iar impreuna cu Senatul – are caracter permanent. Detine rangul PONTIFEX MAXIMUS. Dupa moarte prin apoteoza este ridicat la rangul de VIUS. Constantin se declara asemenea cu apostolii- ‘’episcopul celor de afara’’.

In perioada 312-446 un imperiu crestin. Doua scurte episoade in care imparatul se declara pagan. De exemplu Iulian venea sa respinga crestinismul – Iulian Apostatul. Moare in 363.

Armata- fiecare proprietar de pamant trimitea un numar de recturi drept impozit ; sistemul inrolarii barbarilor functioneaza. De obicei barbarii sunt numiti Magistri Militum- conducatori ai ostenilor. Imparatul devine o figura ornamentala. Trupele organizate pe provincii conduse de DUX / COMEN – tovaras al imparatului- ofiter superior.

O legiune are ca formare 1000 de soldati comandati de un prefect. Pe la 400 sunt 172 de legiuni. Exista o garda a palatului.

Pedestrasii devin forta la sfrasitul secolului XV. Deocamdata soldatii sunt cavalerii Evului Mediu . O arma noua este arcul, adus din Persia. In loc de scut mare-mic si sulita scurta. Cand legiunea ataca adopta o formatie triumvirala, cu varf ascutit. Se construiesc castre sau turnuri. Intre aceste forturi se intinde un limes consolidate cu barricade de lemn, aproximativ 525- 550 de mii de soldati.

La Adrianopol gotii nu erau mai mult de 10.000. Sunt aduse din Dalmatia 5 legiuni. In secolele 4-5 armata e formata mai mult din barbari, se ajunge la situatia de a lansa in lupta barbari contra barbari.

‘’ Era ca si cum armata franceza nu s-ar mai compune decat din alegrieni, marocani, senegalezi’’.

Latina ramane limba de comanda.

Masuri legislative- reprimarea coruptiei si a fraudei. In drept penal orice actiune trebuie sustinuta in scris. Uciderea unui sclav este pedepsita ca a unui om liber. Este interzisa casatoria intre un sclav si o femeie libera.

Clerul Crestin- proctetie, scutit de impozite.

Popoarele romano-germanice cresc numarul scutirilor de impozite din cauza unor donatii facute de laici. Favorizarea convertirii convertirii este simultana cu unele actiuni de intolerant fata de ultimii pagani. In sec XVI ia sfarsit paganismul, se anunta impiedicarea pedepselor severe si a unor delicate de imoralitate.

Biserica excomunica pe cei ce refuzau sa presteze serviciul militar.

Guvernare/ Administratie- scutiri de impozite ereditar.

-Senat era strict conslutativ.

-Consilium Principis institutie permanenta cu rol decisiv creat cand Adrian decide in sec II. Apare un personal birocratic numeros, functionarii superori au in subordine multi oameni.

Page 3: Criza Imperiului Roman de Apus

22.oct.2015Pippidi

3

Cetatile- structure urbane ai caror magistrati sunt alesi de populatie. Provincia se afla deci sub autoritatea unui magistrat. Guvernarea are un caracter politic si religios. Orasul are doi consuli. Ei si cei care raspund de gestionarea drumurilor nu primeau bani, era o datorie civica, erau bogati. Erau obligati sa ofere spectacole si alimente.

In sec XIV – recensamant fiscal. Se prevedeau : impozit crucial personal + taxe de concesiune pe vanzari . Numarul contributiilor scade din cauza scutitilor. Mestesugarii care produc pentru armata erau scutiti. Se intinde imunitatea. Cand statul devine incapabil -> criza economica.

Religia antica fusese toleranta.