CRIZA FINANCIARĂ DIN GRECIA.PROVOCĂRI ASUPRA PROCESULUI DE INTEGRARE

CHIŞCĂ IULIANA DELIA,ORTACU SIMONA DANIELA,ASE BUCUREŞTI,REIPROFESOR COORDONATOR: GABRIELA DRĂGAN

REZUMATCriza financiară din Grecia are rădăcini încă din 1998,când U.E. a cerut ţărilor membre să prezinte raportul cu privire la îndeplinirea criteriilor de convergenţă;la acel moment,Grecia era ţara cu cel mai mare deficit bugetar, cu o inflaţie mare, cu datorie public mare, precum şi o rată a dobânzii pe termen lung mare şi a fost singura ţară membră U.E care nu a trecut la euro. În următoarea perioadă, Grecia a realizat mai multe tranzacţii de tip currency swaps cu Goldman Sachs, astfel declarând o datorie public mai mică, precum a şi raportat multe alte chelturile guvernamentale mai mici decât erau în realitate .Franţa şi Germania au reacţionat puternic dar diferit la actuala criză din Grecia şi s-au propus soluţii diferite. În prezent Guvernul de la Atena se străduie să dea curs solicitărilor venite dinspre Uniunea Europeană care îi cer să pună ordine în politica fiscală şi să treacă la măsuri drastice de austeritate.Planul de salvare a Greciei prevede ca Fondul Monetar Internaţional să participe, la nevoie, la acordarea de posibile credite în valoare de miliarde, alături de U.E.Cuvinte cheie : Grecia, criză, currency swaps, FMI, măsuri austeritate

I.INTRODUCERE

Prin acest proiect , ne-am propus să ilustrăm contextul istoric şi alte particularităţi ale economiei Greciei , precum şi modul în care s-a realizat trecerea Greciei la zona euro şi de asemenea în ce măsură aceste momente de-a lungul evoluţiei Greciei au contribuit la declanşarea actualei situaţii din această ţară .Astfel,aparenta revenire spectaculoasă şi remarcabilă a Greciei s-a dovedit a fi un contraexemplu de dezvoltare durabilă.O atenţie sporită am acordat şi criteriilor impuse de Uniune pentru trecerea la zona euro şi soluţiilor adopate de Grecia şi ce perspective şi prognoze se anunţă pentru situaţia viitoare a ţării elene.

II.TRECEREA LA ZONA EURO A GRECIEI

www.referat.ro

2.1 CRITERII PENTRU TRECEREA LA ZONA EUROPentru ca Uniunea Monetară să se realizeze era necesar ca statele membre să

atingă un înalt grad de convergenţă susţinută în termen de: rate ale inflaţiei scăzute; finanţe publice sănătoase şi stabilitatea cursului de schimb. Pentru aceasta, statele membre ale U.E. care doresc să adopte monedă unică trebuie să îndeplinească patru criterii de convergenţă1 de natură monetară şi fiscală:1. Rata inflaţiei nu trebuie să depăşească, cu mai mult de 1,5% pe an pe cea înregistrată în cele mai performante 3 state membre sub aspectul stabilităţii preţurilor;2. Deficitul guvernamental (bugetar) nu trebuie să depăşească 3% PIB, iar datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB;3. Moneda naţională trebuie să-şi menţină rata de schimb în marjele de fluctuaţie permise de S.M.E. şi să nu fi fost devalorizată în precedenţii doi ani, La data semnării tratatului, limitele acceptabile ale fluctuaţiei se considerau a fi ± 2,25%, ulterior aceste limite ajungând la ±15%.4. Rata nominală a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2% pe cea  înregistrată de cele mai performante 3 state membre.

2.2. SITUAŢIA GRECIEILa 25 martie 1998, Comisia Europeană a analizat stadiul îndeplinirii criteriilor de

convergenţă de către statele membre U.E. şi a făcut propunerile referitoare ta viitoarea configuraţie a U.M., pe baza raportului asupra stării de convergenţă. În Grecia, rata inflaţiei a atins nivelul de 5,2%, superior nivelului de referinţă, avea un deficit bugetar excesiv, iar moneda grecească n-a participat la mecanismul de schimb.

Grecia este singura ţară membră a Uniunii Europene care nu a aderat la ultima fază a UEM, încă de la lansarea acesteia la 1 ianuarie 1999, exclusiv din considerente economice. Ea s-a alăturat grupului ţărilor cu monedă comună începând din anul 2001. Autorităţile greceşti s-au angajat să pună în aplicare măsuri ferme de reformă a sistemului fiscal şi au adoptat un program ambiţios de privatizare.

2.3 GRECIA: 2001-2010În 2000, Grecia a raportat la Eurostat că a avut cheltuieli militare în valoare de

$1.13 miliarde, însă ulterior a admis că cifra declarată a fost doar un sfert din cheltuiala reală. În 2009 a ieşit la iveală faptul că guvernul elen a cosmetizat situaţia catastrofală din sectorul public al serviciilor medicale: statul este dator companiilor de medicamente şi echipament medical suma de €6.5 miliarde, însă a raportat o datorie de €2.5 miliarde. O analiză Eurostat din ianuarie aprecieaza că statisticile guvernului elen au fost constant doftoricite pentru a minimaliza artificial datoria publică reală a Greciei, menţionînd cheltuieli subestimate pentru sectorul public (salarii, pensii, ajutoare de şomaj şi sănătate), aranjamente financiare dubioase între stat şi companii proprietate de stat şi folosirea de tranzacţii financiare legale dar nedeclarate. Acest ultim aspect este cunoscut sub numele de “currency swaps”, o modalitate des folosită de guverne pentru refinanţarea datoriei externe, însă uşor de abuzat în scopul fabricării unei aderenţe fictive la limite fixe 13 Silviu Cernea, Sistemul monetar şi politica monetară,Editura Enciclopedică,Bucureşti,1996, ISBN: 9734501410

de datorie şi deficit. Eurostat a permis utilizarea nedeclarată a acestui gen de tranzacţii pînă în 2008. Între 1998 şi 2001, Goldman Sachs a efectuat 12 tranzacţii de conversie monetară pentru părţi din datoria Greciei, iar în 2001-2002 aranjat o nouă tranşă, de această dată la o rată de conversie fictivă.

În urma acestui aranjament, 10 miliarde de euro din datoria greacă au fost convertite în yeni şi dolari, iar după un timp urmau să fie transformate înapoi în euro, dar la o rată de schimb artificial mărită şi garantată de Goldman Sachs, astfel încît guvernul grec putea să declare de la bun început această parte a datoriei sub forma finală a valorii în euro. Cum în urma acestei ciclu de transformare dintr-o monedă în alta guvernul grec beneficia de un profit de €2 miliarde, acesta a fost folosit pentru a declara la Eurostat o datorie redusă cu €2 miliarde. Pentru serviciu, Grecia a plătit băncii Goldman Sachs o sumă confidenţială. Însă deoarece această plată ar fi mărit deficitul bugetar, Goldman Sachs a împrumutat Greciei suma respectivă şi cele două părţi au structurat împrumutul sub formă de “currency swap”. În acest fel conturile elene nu înregistrat nicio mărire adiţională a deficitului bugetar.

Prin toate aceste măsuri luate, Grecia părea că găsise reţetea unei reveniri economice spectaculoase care părea să fie cheia spre o dezvoltare durabilă ce avea chiar să o propulseze în rândul ţărilor dezvoltate din U.E.Potrivit unei statistici a Băncii Mondiale, din 2004, veniturile grecilor ajunseseră la cel puţin 80 la sută din cele ale germanilor. Nivelul de trai al populaţiei era cotat al 22-lea în lume de către prestigioasa revistă "The Economist"2, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor a urcat la 22.800 USD, aceasta însemnând 83 la suta din media UE. Aceste performanţe de invidiat păreau de domeniul fantasticului acum 57 de ani, când ţara ieşea dintr-unul din cele mai devastatoare războaie civile din istoria Europei.

III.FALIMENTUL GRECIEI 2010

3.1 CAUZESfârşitul anului 2009 a fost marcat de ieşirea din recesiune a tot mai multor ţari.

Economia globală dădea chiar semne uşoare de creştere guvernele se felicitau între ele pentru cât de bune au fost programele lor anticriza. Însă nesiguranţa că o a doua recensiune va exista a lovit din plin, cel mai bun exemplu fiind Grecia, a cărei recesiune s-a adâncit extrem de mult, de la începutul lui 2010 luându-se măsuri de austeritate severe care au aruncat ţara în haos.Greşeala fatală pentru Grecia a fost adoptarea monedei unice europene, aşa cum susţin tot mai multi analişti economici. Si asta pentru că 2001, anul în care Grecia a trecut la euro, a fost anul în care s-a înregistrat cea mai mare creştere din cei 16 ani de boom economic continuu. Însă creşterea a fost artificială, bazată în special pe faptul că populaţia a profitat de dobânzile mici la creditele din zona euro şi s-a îndatorat peste măsura cumpârand case şi bunuri de consum.

2 Bogdan Munteanu,articol Grecia, un model de succes economic dupa integrarea in UE, preluat de pe http://www.gandul.info/ziua-greciei/grecia-model-succes-economic-dupa-integrarea-ue-257810

Grecia a încercat să ascundă faţă de Bruxelles enormul deficit, de miliarde de euro, pe care îl avea. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul companiei Goldman Sachs şi al unor mari bănci din Statele Unite.Afacerea, ascusă de opinia publică datorită faptului că era mai mult o manipulare a cursului decât un împrumut, a ajutat Grecia să se încadreze în regulile de deficit impuse de Uniunea Europeana în timp ce ţara continua să cheltuie mai mult decât posibilităţile ei.

Principalele mecanisme prin care Grecia a ajuns la enormul deficit bugetar au fost: lejeritate fiscală, explozie credit de consum, finanţări dobânzi reduse, escaladarea cheltuielilor guvernamentale .

3.2 EFECTE ASUPRA GRECIEIGrecia se confruntă în prezent cu o gravă problemă de credibilitate după ce statul

s-a împrumutat "excesiv şi prost", expunându-se nejustificat pe termen scurt, iar greşelile făcute de guvernul de la Atena, nu pot fi, in nici un caz, repetate de alte guverne din regiune. Această lipsă de credibilitate a derivat din distorsionarea unor date, ceea ce a dus la o explozie a deficitelor fiscale şi o cheltuială publica mult mai mare decât capacitatea economiei elene de a produce.

Guvernul de la Atena se străduie să dea curs solicitărilor venite dinspre Uniunea Europeană care îi cer să pună ordine în politica fiscală şi să treacă la măsuri drastice de austeritate, condiţii pentru primirea unui masiv ajutor financiar din partea Bruxelles-ului. Însa acestea sunt foarte nepopulare în rândul cetaţenilor, unde evaziunea fiscală e sport naţional “Sacrificiile injuste şi ineficiente” pe care doreşte să le impună Guvernul au fost motivul pentru care sindicaliştii din sectorul public au paralizat pentru o zi activitatea din ţara, în încercarea de a da un semnal că nu vor accepta măsurile de austeritate. Primii ieşiti în stradă sunt taximetriştii, împotriva unei hotărâri prin care sunt obligaţi să emita bonuri fiscale pentru fiecare client. Grecia a pierdut circa zece miliarde euro din cauza retragerilor de capital ale investitorilor străini, deşi se chinuie să vândă, pe pieţele internaţionale, datorii convertite în obligaţiuni de 53 miliarde euro. "Gaura" ar fi apărut din noiembrie 2009 încoace, de când încrederea în solvabilitatea statului grec este în cădere liberă.Primele efecte ale crizei sunt cele de pe piaţa locurilor de muncă, vânzările de retail şi preţul perolului. În cazul piaţei locurilor de muncă se observă că rata şomajului a coborat puţin vizibil din 2009.În cazul vânzărilor de retail sărbatorile legale au mai adus zâmbetul pe buze comercianţilor, însă pentru un timp scurt, vânzările nefiind peste aşteptări. Unul dintre cele mai importante efecte este modificarea preţul petrolului: dacă în 2009 începuse să scadă din cauza crizei financiare în 2010 creşte.

În prezent pentru Grecia e practic imposibil să-şi finanţeze deficitul fară intervenţia UE. Nu doar datorită dimensiunii enorme a datoriilor - doar in acest an are nevoie de 50 de miliarde de euro -, ci si pentru că sufera de o totală lipsă de credibilitate în exterior. Mai grav, s-a aflat că în urmă cu 10 ani au falsificat în mod deliberat date statistice pentru ca Grecia să poată intra în zona Euro (deficitele reale erau de trei ori mai mari decât cele raportate). Cu toate astea, în ciuda tuturor acestor elemente agravante, grecii nu vor fi lăsaţi să intre în faliment. Ar fi un adevarat dezastru pentru întreaga zonă Euro şi ar avea toate şansele să producă reacţii în lanţ în alte state din sudul continentului, precum Portugalia, Spania sau Italia, dar şi în Irlanda, toate ţări care nu se simt nici ele deloc bine din punct de vedere economic.

3.3 SOLUŢII ADOPTATEPentru a beneficia de ajutorul din partea Uniunii Europene Grecia a lansat pe piaţă

o emisiune de obligaţiuni de câteva miliarde de euro, în urma unui test de încredere la nivelul pieţei.Presiunea de a găsi un mijloc de salvare a Greciei a fost pusă pe seama Germaniei.În urma Summitului aceasta şi-a impus punctul de vedere în privinţa unui aspect important, asigurându-se că orice decizie de declanşare a mecanismului de ajutor va trebui luată în unanimitate de cei 16 membri ai zonei euro. Acest lucru înseamnă, printre altele, că Berlinul îşi păstreaza dreptul de veto asupra oricărei ţări care face apel la mecanism. Mecanismul va consta în împrumuturi bilaterale, însă calendarul, suma şi dobânzile nu au fost făcute publice pentru moment.

Planul de salvare a Greciei prevede ca Fondul Monetar Internaţional să participe, la nevoie, la acordarea de posibile credite în valoare de miliarde, alături de Uniunea Europeană, în cazul în care nu se mai poate absorbi suficient capital pe piaţa fianciară. În plus, în cazul în care sunt acordate credite de către FMI şi celelalte state din zona Euro, dobânzile nu vor fi subvenţionate

Oficialii de la Atena nu prea au de ales în acest moment şi vor primi orice ajutor care li se dă. În orice caz, împrumuturile bilaterale vor lua calea Greciei doar dacă această ţară nu va reuşi să se împrumute singură, la dobânzi rezonabile, ca să-şi poată acoperi găurile din buget.

IV.PROVOCĂRI ASUPRA PROCESULUI DE INTREGRARE EUROPEANĂ

4.1 EFECTE ASUPRA UNIUNII EUROPENE De când a început criza din Grecia, au existat multe estimări pesimiste privind

viitorul Uniunii Europene şi al zonei euro, dar analiştii economici, în frunte cu cei de la Financial Times au scos în evidenţă şi câteva aspecte pozitive ale crizei.

Primul aspect poztiv scos în evidenţă de analiza realizată, a fost cel legat de deprecierea monedei unice europene: euro s-a depreciat în ritm rapid faţă de dolar, din cauza datoriilor din Grecia, dând, astfel, un imbold companiilor de export din Europa. Un alt aspect important subliniat a fost uniunea pe care a creat-o criza între ţările membre ale Uniunii Europene . După zece ani de aşteptări, zona euro a avut o criză, iar acest lucru era exact ceea ce avea nevoie Europa. Astfel, liderii guvernamentali au început să colaboreze mai mult deât o făcuseră până în present. În plus s-a demonstrate că Germania este în fruntea Uniunii.Alt efect pozitiv asupra Uniunii, este scăderea cheltuielilor guvernamentale ale ţărilor membre . Problemele din Grecia au adus aminte tuturor de faptul că guvernele cheltuie mult prea mult. Un ultim aspect, dar deloc de negiljat, reprezintă punerea în prim plan a educaţiei şi cercetării. Acum, liderii europeni au conştientizat că este nevoie de o strategie mai bună în domenii precum cercetarea,dezvoltarea şi educaţia, pentru a da un imbold creşterii economice.

Dar să revenim la aspectele cele mai mediatizate şi invocate în tot acest timp şi anume efectele negative pe care criza Greciei le are asupra Uniunii . Sfârşitul anului 2009

a fost marcat de ieşirea din recesiune a tot mai multor ţări, însă criza din Grecia a demonstrat că nesiguranţa economică este deplin justificată. O nouă recesiune ar putea însemna sfârşitul lumii pe care o ştim. Măsurile au fost luate haotic şi resursele au fost risipite în planuri de salvare a economiilor de sute de miliarde de dolari, o nouă recesiune ar fi catastrofală , putând fi posibilă ipoteza că nu ar mai exista bani pentru a o combate.

4.2 REACŢIILE MEMBRILOR UNIUNII EUROPENEImpasul financiar al Greciei trebuie privit într-un context mai larg şi nu e vorba

doar de o posibilă reacţie în lanţ provocată de problemele economice grave prin care trec şi alte state cu o situaţie economică precară din UE. Contextul mai larg fiind dat chiar de însuşi proiectul european în ansamblu. Introducerea monedei euro a fost, în fond, o decizie de politică franco-germană. Unii experţi au avertizat, încă din anii '90, că introducerea unei monede unice, în condiţiile în care nu exista un mecanism comun unitar pro-european de administrare fiscală, reprezenta un risc major de instabilitate.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel a declarat că va susţine acordarea unui ajutor pentru greci, dar numai sub formă de împurmuturi bilaterale, în combinaţie cu intervenţia FMI ; această soluţie fiind realizabilă în ultimă instanţă . În schimb, Franţa a insistat mereu pentru o soluţie exclusiv europeană, estimând că implicarea "pompierului financiar internaţional" echivalează cu o recunoaştere a neputinţei zonei euro de a-şi regla probemele.

În urma summitului, Franţa este mulţumită de faptul că guvernul german a indicat că ar putea pune umărul la sprijinul financiar al Greciei, în timp ce Germania este bucuroasă de faptul că Franţa susţine reformele bugetare pe care le-a propus. În urma acestei împăcări, Germania ar putea deţine preşedenţia Băncii Centrale Europene."N-am luat decizii doar pentru Grecia. Europa, Uniunea Europeană, se găseşte ea însăşi în faţa unei imense provocări, în faţa căreia a găsit un răspuns decisiv" –au declarat oficialii de la Atena.

V.CONCLUZII

În urma acestui proiect, am reuşit să studiem toate elementele de context care au existat de la începutul aderării şi trecerii Greciei la zona euro şi cum acele decizii şi evenimente care au avut loc în perioada 1998-2010, au avut în cele din urmă repercursiunii în situţia prezentă în care se află această ţară .

Rezultatele şi efectele tuturor măsurilor luate atât de greci, cât şi de restul ţărilor membre le vom putea observa în perioada următoare când vor ieşi la suprafaţă implicaţiile crizei asupra procesului de integrare europeană .

BIBLIOGRAFIE

Alexandru-Chideşciuc Nicolaie, ConstantinFloricel, Politica monetară şi valutară în contextul integrării în Uniunea Europeană, Editura A.S.E, Bucureşti,2007

Silviu Cernea, Sistemul monetar şi politica monetară,Editura Enciclopedică,Bucureşti,1996, ISBN: 9734501410

Siteul oficial al Uniunii Europene :http://europa.eu/index_ro.htm

Bogdan Munteanu,articol Grecia, un model de succes economic dupa integrarea in UE, publicat online pe http://www.gandul.info/ziua-greciei/grecia-model-succes-economic-dupa-integrarea-ue-257810, februarie 2010

Valentin Vioreanu articl Germanii vor ca Grecia să fie scoasă din zona euro preluat de pe http://www.capital.ro/articol/germanii-vor-ca-grecia-sa-fie-scoasa-din-zona-euro-131858.html , 15 februarie 2010Dan Popa articol Cum falimentează un stat preluat de pe http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-6722889-cum-falimenteaza-stat-azi-grecia.htmDavid Marsh articol Reasons to be cheerful about Europe, preluat de pe Financial Times 24 martie 2010 http://www.ziare.com/articole/datorie+publica+greciahttp://gandeste.org/date/2010/03/19http://www.financiarul.ro/2010/02/13/cazul-greciei-ar-putea-declansa-valul-al-doilea-al-crizei-financiare/http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/index_ro.htmhttp://www.euractiv.ro/uniunea-europeana

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate