Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea Istorie și Filosofie

Departamentul Filosofie și Antropologie

REFERATTEMA:

Criza economica in Republica Moldova:probleme

și soluții

A efectuat: Coordonator:Platon Mihaela Teleucă Linastudent anul I gr. Antropologie. dr.lect. sup.univ.

Chișinău 2013

Cuprins

INTRODUCERE

1 Conceptul de criză economică.

2 Indicatorii și efectele crizei economice

3 Criza economică în Republica Moldova

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa temei de cercetare. Economia Republicii Moldova necesită numeroase schimbări la nivel economic.Astfel,criza economică din Republica Moldova este o problemă ce necesită analiză ,caracterizare cît și soluționare.

Obiectul de studiu îl constituie criza economică studiată din punct de vedere teoretico-metodologic și caracteristica acesteia în Republica Moldova.

Scopul lucrării îl constituie conturarea problematicii abordărilor de „criză” precum și a indicatorilor care permit măsurarea crizei și analiza acesteia în Repulbica Moldova.

Pentru atingerea scopului propus în lucrare au fost solușionate următoarele sarcini:

studierea abordărilor teoretice privind criza economică; analiza sistemului de indicatori ai crizei; analiza efectelor crizei; conturarea problematicii crizei în Repulbica Moldova etc.

Realizarea scopului și sarcinilor propuse denotă structura logică a lucrării ,constituită din introducere,trei capitole,concluzii și recomandări ,bibliografie.

În conținutul lucrării se încearcă o definire și determinare a ceea ce ar însemna criza ca atare,în contextul diferitor abordări.Se prezintă definiția termenilor ca:

criză economică; ciclu economic; depresiune; recesiune; politici anticriză.

Tot în acest capitol se vor indica cîteva efecte ale crizei economice.

1. Conceptul de criză economică

Dinamica dezvoltării societăţii arată că, de-a lungul istoriei, economiile statelor s-au confruntat cu perioade de boom şi de criză, care s-au repetat la intervale scurte, medii şi lungi, fapt ce induce ideea de ciclicitate. Efectele crizei s-au resimţit în planul investiţiilor, producţiei, al cererii agregate. În evoluţia societăţii, crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de o instabilitate pronunţată, însoţite de o volatilitate şi de o incertitudine în creştere, contradicţii economice, politice, ideologice, militare etc. Criza economică reprezintă o fază a ciclului economic în care se formează un surplus relativ de mărfuri în raport cu capacitatea de cumpărare limitată a populaţiei, ceea ce duce la scăderea producţiei, la falimente, şomaj etc. În situaţii de criză ne aflăm într-o permanentă stare de nelinişte şi de nesiguranţă legată de viitor, teamăsau chiar panică, stare de dereglare a economiei, expresie a încălcării unor corelaţii necesare desfăşurării activităţii economice. Declanşarea ei marchează şi momentul începerii unor schimbări calitative ale economiei pentru o nouă fazăascendentă a activităţii economice. Până la începutul secolului XIX au fost tipice crize de subproducţie, provocate de fenomene naturale (secetă, mari inundaţii) sau împrejurări social-politice deosebite (epidemii, războaie). Economiilor de piaţă le sunt caracteristice crize ciclice de supraproducţie, constând în aceea căoferta este mai mare decât cererea, bunurile produse negăsind cumpărători solvabili, fapt care obligă pe ofertanţi să reducă producţia. Este dificil să apreciem când o criză financiară devine una economică sau dacă o criză economică generează o criză financiară sau invers. În principiu, vorbim întotdeauna de o criză economică generată fie de cauze financiare, fie politice sau sociale. Criza financiară este o formă de manifestare a crizei economice care reflectă neîncredere în sistemul financiar, scăderea semnificativă a volumului tranzacţiilor la bursă, dereglarea mecanismelor de piaţă. Criza financiară este o situaţie în care cererea de bani este mai mare decât oferta de bani (disponibilul), adicălichiditatea este scăzută deoarece banii disponibili sunt retraşi din bănci, forţând astfel băncile fie să vândă propriile active şi investiţii, pentru a-şi acoperi necesităţile, fie să intre în colaps. Criza financiară poate duce la o criză economică. Vorbim de o criză atunci când efectele acesteia se manifestă asupra unui număr foarte mare de oameni/companii. Crizele pot exista însă într-o stare latentă. Crizele nu sunt greu de previzionat (cauzele acestora fiind destul de clare). Crizele economice nu se încadrează într-un anumit model. Teoriile economice moderne resping ideea unei teoretizări generale a crizelor economicofinanciare, conform cărora acestea pot fi încadrate într-un model general valabil, considerându-se că fiecare criză financiară este unică, fiecare reprezentând de fapt

un accident istoric, generat de factori specifici, într-o anumită conjuncturăsocial-economică şi politică. Conform acestor teorii crizele nu pot fi anticipate, astfel încât efectele negative ale acestora să fie aduse la un nivel minim. Cu toate acestea, istoria ne arată că, deşi crizele economico-financiare nu apar şi nu produc efecte în parametrii identici, ele sunt strâns legate de caracterul ciclic al proceselor economice.

2.Indicatorii și efectele crizei economice

Criza are efecte complexe asupra economiei unei țări,se resimte puternic pe piața de capital,precum și pe piața muncii.În plan financiar criza se materializează prin:

efecte directe asupra instituțiilor financiare:falimente,restructurări de companii și instituții financiare,preluări și fuziuni;

efecte asupra volumului și cotațiilor bursiere:volumul tranzacțiilor bursiere scade,însă impactul cel mai puternic îl are criza asupra riscului și asupra randamentelor bursiere asociate mai ales instrumentelor cu venit variabil;

efecte asupra comportamentului investitorilor pe piață,care se îndepărtează tot mai mult de piața de capital și își modifică radical opțiunile investiționale,fapt ce are impact direct asupra costului capitalului și dobînzilor financiare;

efecte asupra reglementărilor privind piața de capital.

Pe piața muncii asistăm la o criză a locurilor de muncă,la o scădere dramatică a veniturilor salariale.Printre indicatorii macroeconomici ,șomajul se reflectă direct in viața cotidiană a cetățenilor afecînd nivelul de trai al acestora.În vederea susținerii economiilor naționale ,statele apelează la contractarea de împrumuturi pe piețele interne și externe,fapt ce conduce la explozia datoriilor publice.Creșterea explozivă a deficitului bugetar pe fondul reducerii veniturilor fiscale presupune atragerea unor finanţări masive din sectorul privat intern sau extern. Această finanţare a deficitului se realizează prin împrumuturi de stat, interne sau externe, fapt ce presupune o creştere a datoriei publice, o creştere a poverii fiscale viitoare pentru contribuabili. Plata împrumuturilor în viitor înseamnă o reducere a fondurilor destinate investiţiilor şi o creştere economică mai redusă. Stabilizarea masei monetare constituie obiectul politicii monetare în condiţii de criză, iar exercitarea acestuia nu trebuie să presupună răsplătirea ineficienţei unei instituţii financiare sau a alteia. O anumită bancă poate intra în faliment, iar activele sale să fie preluate de alţi acţionari, fără ca circulaţia monetară să sufere un şoc.

Stabilitatea sistemului monetar nu este, în ultimăinstanţă, dependentă de soarta niciunei companii/bănci private, iar competitivitatea unei instituţii financiare nu trebuie să depindă de exerciţiul discreţionar al politicii monetare. Acesta trebuie să constituie cadrul relativ neutru în care se desfăşoară relaţiile de producţie şi schimb din economia reală. Cel mai important efect al intervenţiilor fiscale este blocarea risipei de capital realizată în perioada premergătoare crizei. Soluţia ieşirii din criză constă în ajustări microeconomice realizate de autorităţile guvernamentale, bazate pe optica agregată a modelelor macroeconomice. Măsurile anticriză se fundamentează pe:

adevărurile formulate de ştiinţa economică; � cunoaşterea interdependenţelor economice; � informarea promptă şi reală asupra evoluţiei activităţii.�

Acestea vizează politica monetară, bugetară şi fiscală, bazându-se pe aplicarea diferenţiată a acestora în cele două faze (stări) ale ciclului economic. În condiţii de boom prelungit, politica monetară urmăreşte frânarea cererii de bunuri de consum şi a investiţiilor prin majorarea ratei dobânzii, impunerea de restricţii la acordarea de credite, efectuarea unui control mai riguros al masei băneşti. În faza de recesiune se urmăreşte stimularea producţiei şi a investiţiilor prin reducerea ratei dobânzii, sporirea volumului de credite şi creşterea masei monetare. Politica cheltuielilor publice constă în alocarea de la buget, în faza de recesiune, a unor fonduri necesare impulsionării producţiei, creşterii cererii globale, care să permită ieşirea din criză. Cheltuielile publice sunt orientate spre achiziţii de stat, investiţii cu caracter social-cultural, investiţii în întreprinderile publice. Investiţiile realizate permit depăşirea depresiunii şi trecerea la o nouăfază ascendentă a ciclului economic. În faza de boom cheltuielile publice (bugetare) se reduc. Cât priveşte politica fiscală, statul reduce presiunea fiscală în faza de recesiune, stimulând astfel consumul şi investiţiile, iar în faza de boom, majorează fiscalitatea, în vederea constituirii de fonduri la sistemul naţional de bugete.

3.Criza economică în Republica Moldova

Criza economică mondială este o realitate tangibilă. Republica Moldova este afectată de criză, caracterizată prin creştere a şomajului şi creştere a inflaţiei. Vorbind de criza mondială am în vedere două tipuri de crize: financiară şi economică. Criza financiară este funcţionarea băncilor, accesul la credite, recreditări. iar criza economică ţine de stagnarea sau scăderea producţiei industriale, a serviciilor, exporturilor. În lipsa accesului la credite şi investiţii străine, criza financiară s-a transformat în criza economică, industria, serviciile, exporturile, importurile au început să scadă în majoritatea statelor europene. În acest context, Republica Moldova, a fost afectată direct, mai întâi de criza financiară, după aceasta de criza economică mondială. Odată cu investiţiile străine, în Republica Molodova s-au schimbat lucrurile. Pentru a putea descrie şi explica maniera în care Republica Moldova este afectată de criza economică mondială, mi-am propus sa analizez nivelul profitului şi a cheltuielilor cetăţenilor. Criza economică şi-a atins apogeul în 1999 . De atunci Republica Moldova, a avut o perioadă lentă de refacere economică. Deşi această ţară a fost şi continuă să fie ţara cu cel mai mic PIB din Europa. Efectele crizei economice sunt vizibile, pentru că mulţi din cetăteni pleacă spre vest la muncă. Actualmente, Republica Moldova tinde spre alinierea cu practicile UE, în frunte cu partidele de guvernare.Acesta este un factor important pentru Republica Moldova şi este susţinută moral şi financiar de Uniunea Europeană.. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană,Republica Moldova a devenit vecinul Uniunii Europene şi desigur beneficiază de politica de vecinătate cu Uniunea Europeană. Aceste susţineri din partea UE pentru Republica Moldova, are ca iniţiativă introducerea ca să pregătească Republica Moldova în practică a cerinţelor UE, şi desigur integrarea acesteia în spaţiul Uniunii Europene. În acest context, este de apreciat faptul că investiţiile în bugetul de stat pentru dezvoltarea economică a ţării ajung, şi UE este interesată de practicile politice şi economice ale Republicii Moldova. La nivelul teoretico- normativ putem observa faptul că deşi investiţiile din partea ţărilor europene sunt prezente, totuşi mulţi cetăteni pleacă spre occident, pentru ocuparea unui loc de muncă mai favorabil, şi mai bine plătit. Guvernul a întîmpinat mari dificultăţi la plata salariilor şi altor obligaţiuni sociale, din care motiv a recurs la împrumuturi de pe piaţa internă. În consecinţă, a crescut datoria internă a ţării, însă toate obligaţiunile sociale au fost plătite fără întîrziere. Criza a determinat majoritatea agenţilor economici să devină insolvabili, recurgînd prin urmare la concedieri ale angajaţilor. Respectiv, economia naţională a înregistrat o creştere continuă a şomajului. În pofida tuturor consecinţelor reflectate de criza

mondială,este îmbucurător faptul (dar şi surprinzător la prima vedere) că salariul mediu lunar a crescut. Produsul intern brut în 9 luni ale anului 2009 a însumat 44,2 mild. lei, micşorîndu-se faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 cu 7,7% (în preţuri comparabile). Descreştere semnificativă a fost înregistrată în construcţii – cu 30,8%, industrie – cu 23,3%, transport şi comunicaţii – cu 14,8% şi agricultură - cu 10,6%. Diminuarea PIB-ului a fost condiţionată, în general, de reducerea cererii externe la bunurile industriale produse în Moldova, micşorarea volumului remitenţelor de peste hotarele ţării şi aşteptările negative privind perspectivele dezvoltării economice a ţării. Conform calculelor Ministerului Economiei, în total pe anul 2009 se estimează reducerea PIB cu 8% şi o valoare nominală de 59,2 mild. lei. Aşteptările privind deprecierea leului moldovenesc, determinate de unele declaraţii în mass-media, au provocat creşterea cererii la valuta străină în primele patru luni ale anului 2009. În scopul neadmiterii deprecierii esenţiale a leului moldovenesc, Banca Naţională a Moldovei în ianuarie-aprilie 2009 a efectuat vînzări de valută străină în sumă de 513,7 mil. dolari. Iar în perioada mai-decembrie 2009 a procurat valută străină în valoare de 315,4 mil. dolari. În rezultat, stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la sfîrşitul anului 2009 a constituit 1480,3 mil. dolari, micşorîndu-se cu 11,5% faţă de nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2008. Evoluţia comerţului exterior în anul 2009 a fost semnificativ influenţată de scăderea cererii externe şi interne de mărfuri, ca urmare a recesiunii economice pe plan mondial, inclusiv din ţările ce sînt principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Comerţul exterior a fost caracterizat de diminuarea nominală atît a exporturilor - cu 18,4%, cît şi a importurilor - cu 33,1%. Exporturile de mărfuri s-au cifrat la 1297,7 mil. dolari SUA, mai puţin cu 293,5 mil. dolari comparativ cu anul 2008, iar importurile au însumat 3278,3 mil. dolari, mai puţin cu 1620,5 mil. dolari, respectiv. La bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 23,2 mild. lei în anul trecut, în scădere cu 8,9% faţă de anul 2008, şi au fost efectuate cheltuieli în sumă de 27,3 mild. lei, în creştere cu 4,6%. Astfel, deficitul bugetar a constituit 4,1 mild. lei şi s-a majorat de circa 7 ori, respectiv. A crescut semnificativ datoria de stat. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la 31 decembrie 2009 a constituit circa 14,6 mil. lei, mai mult cu 26% faţă de aceeaşi dată a anului 2008. Majorarea datoriei de stat a fost determinată, în special, de creşterea cu 45,4% a datoriei de stat interne, cauzată de necesitatea finanţării deficitului bugetar. Sectorul industrial a înregistrat scădere semnificativă. Volumul producţiei industriale în anul 2009 a înregistrat o descreştere de 22,2% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2008 şi o valoare nominală de 23,3 mild. lei. Aportul

principal în procesul de fabricare a producţiei de către întreprinderile industriale revine industriei prelucrătoare, volumul producţiei căreia a atins suma de 14421,7 mil. lei şi o descreştere de 24,3% faţă de ianuarie-decembrie 2008, contribuind, astfel, negativ cu 21,4% asupra indicelui general de producţie industrială.Cea mai mare pondere în volumul total de producţie industrială o deţine industria alimentară şi a băuturilor (41,4%), care în anul 2009 a obţinut producţie cu 20,4% mai puţin decît în anul 2008, şi, astfel, a influenţat negativ cu 8,2% asupra indicelui general de producţie în industrie.Factorul principal în diminuarea producţiei industriale este vizat de reducerea exportului producţiei unor ramuri industriale autohtone, precum şi reducerea cererii interne la unele produse industriale.Rezultatele sectorului agricol au fost negative. Volumul producţiei agricole în toate categoriile de gospodării, în ianuarie-decembrie 2009, a constituit 90,1% (în preţuri comparabile) din volumul înregistrat în perioada similară a anului 2008. Micşorarea producţiei agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 17,4%. Producţia animală însă a crescut cu 11,8%. În pofida acestei creşteri, în perioada vizată s-a obţinut doar 89,4% din volumul producţiei animale înregistrat în perioada similară a anului 2006.Aşteptările negative ale producătorilor faţă de tendinţele dezvoltării economiei naţionale, precum şi a sectorului financiar a contribuit la diminuarea posibilităţilor de creditare şi, prin urmare, la contractarea semnificativă a investiţiilor în capital fix. În anul 2009 activitatea investiţională a consemnat o descreştere de 34,9% faţă de anul 2008 a fluxului de investiţii, volumul cărora a constituit 10818,9 mil. lei. Este de remarcat că sursele principale de finanţare a activităţii investiţionale au fost mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei, care au format 57,9% din totalul investiţiilor în capital fix, diminuîndu-se cu 26,7%. Investiţiile în capital fix finanţate din contul mijloacelor unităţilor administrativ-teritoriale s-au micşorat cu 20,2%, iar mijloacele investitorilor străini şi altor surse s-au micşorat cu 39,5% şi 48%, respectiv.S-a micşorat drastic volumul mărfurilor transportate. În anul 2009 întreprinderile de transport au transportat 7,9 mil. tone de mărfuri sau de circa 2,1 ori mai puţin faţă de anul 2008, ca urmare a diminuării volumului comerţului exterior, producţiei industriale, investiţiilor, precum şi micşorării volumului de mărfuri transportate tranzit prin teritoriul ţării. Salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională în ianuarie-decembrie 2009 a constituit 2748,4 lei şi s-a majorat cu 8,7% atît în termeni nominali, cît şi în termeni reali faţă de perioada similară a anului 2008. Criza financiară mondială care s-a declanşat în anul 2008 a avut influenţă asupra economiei Republicii Moldova în aşa măsură, încît PIB-ul în anul 2009 s-a diminuat cu circa 8% (conform estimărilor

Ministerului Economiei). Pentru anii 2011-2013 s-a prognozat o creştere a PIB cu 3-5% anual. La baza acestei creşteri stau următoarele premise:

dezvoltarea şi susţinerea întreprindelor din sectorul privat (prin simplificarea iniţierii afacerilor, facilitarea fluxului de credite, înlăturarea barierelor neargumentate pentru comerţ etc.), ceea ce va determina ulterior oferirea de noi locuri de muncă celor care le-au pierdut odată cu declanşarea crizei economice;

accelerarea reformelor structurale; relansarea sectorului real al economiei, inclusiv prin atragerea investiţiilor

străine directe în economia naţională; promovarea unei politici fiscale prudente şi implementarea reformelor

menite să reducă cheltuielile publice ineficiente; protejarea sectorului financiar, printr-o reglementare mai prudentă a acestuia

şi menţinerea stabilităţii pe piaţa valutară; optimizarea structurii importurilor prin substituirea unor tipuri de mărfuri de

import cu producţie de origine autohtonă; creşterea reală a nivelului de trai al populaţiei etc.

În anii 2011-2013 cursul de schimb al monedei naţionale se apreciază lent. Acest proces este asigurat preponderent de intrările valutare din partea rezidenţilor şi nerezidenţilor din munca peste hotare. Sa prognozat că cursul de schimb mediu anual în 2011 a atins 11,60 lei pentru 1 dolar SUA, apreciindu-se lent în anii 2012 şi 2013 pînă la 11,3 lei şi 11,2 lei pentru 1 dolar SUA, respectiv. Menţinerea relativă a cursului de schimb la acelaşi nivelcontribuie la stabilitatea preţurilor: indicele preţurilor de consum la sfîrşitul anului se prognozează la nivel de 104,6% pentru anul 2011 şi cîte 105% pentru fiecare din anii 2012 şi 2013.

Tabelul 3.1Prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2011-2013

Indicatorii Unitatea de

măsură

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

efectiv estimări pronostic

Produsul intern brut nominal mild. lei 37,7 44,8 53,4 62,9 59,2* 64,5 68,4 75,1 82,3

faţă de anul precedent în preţuri comparabile % 107,5

104,8 103 107,8 92* 102 103 105 105

Indicele preţurilor de consum

mediu anual % 111,9112,

7 112,3 112,7 100,0 106,2** 104,7** 104,9**105,1*

*

la sfîrşitul anului % 110114,

1 113,1 107,3 100,4 106,5** 104,6** 105,0**105,0*

*

Cursul de schimb al leului

mediu anual lei/USD 12,613,1

3 12,14 10,39 11,11 12,2** 11,6** 11,3** 11,2**

la sfîrşitul anului lei/USD 12,8312,9

1 11,32 10,40 12,30 12,0** 11,6** 11,3** 11,5**

Export mil.USD 1091 1052 1342 1591 1298 1400 1490 1570 1705

faţă de anul precedent % 110,8 96,4 127,6 118,6 81,6 108 106 105,5 109

Import mil.USD 2292 2693 3690 4899 3278 3650 4200 4600 5050

faţă de anul precedent % 129,6

117,5 137 132,8 66,9 111 115 109,5 110

mil.USD -1201 -1641 -2348 -3308 -1981 -2250 -2710 -3030 -3345

Soldul balanţei comerciale

Producţia industrială în preţuri curente mild. lei 20,8 22,4 26,2 30,0 23,3 24,6 26,5 29,5 32,5

faţă de anul precedent în preţuri comparabile % 107 95,2 98,7 101,5 77,8 104,5 107 108 107

Producţia agricolă în preţuri curente mild. lei 12,7 13,7 12,8 16,5 13,2 14,4 14,8 15,4 16,0

faţă de anul precedent în preţuri comparabile % 100,8 98,9 76,9 132,1 90,1 107,5 102 102 102

Investiţiile în capital fix mild. lei 7,8 11 15,3 18,1 10,8 12,7 14,1 15,7 17,1

faţă de anul precedent în preţuri comparabile % 121,4 124 121,9 101,7 65,1 111 110,5 109 108,5

Salariul nominal mediu lunar lei 1319 1697 2065 2530 2748 2950 3150 3400 3700

faţă de anul precedent: nominal % 120 129 122 123 109 107 107 108 109

real % 107 114 108 109 109 101 102 103 104

Fondul de remunerare a muncii mild. lei 10,3 13 15,8 19,4 19,8 * 21,4 23,2 25,4 28,0

faţă de anul precedent: nominal % 120 126 12 2 12 2 102 108 109 110 110

real % 107 112 109 108 102 102 103,5 105 105

* estimările Ministerului Economiei

** estimările Ministerului Economiei coordonate cu Banca Naţională a Moldovei 10.02.2010

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În vederea diminuării efectelor crizei, statele au conceput programe anticiclice denumite „mix policy”, bazate pe promovarea diferenţiată de măsuri monetare (care vizează dinamica preţurilor şi a inflaţiei) şi bugetare (care urmăresc volumul activităţii economice şi acoperirea deficitului bugetar prin credite şi nu prin emisiune de monedă). Astfel, în funcţie de conjunctura economică prin intermediul politicii bugetare, monetare şi fiscale se acţionează în sensul stimulării sau frânării cererii şi ofertei agregate. Politicile economice anticiclice asigură o stabilitate proceselor economice, precum şi reducerea efectelor negative ale evoluţiilor ciclice inevitabile, fiind bazate în principal pe influenţarea cererii şi ofertei agregate. Creşterea economică globală nu va atinge nivelul din ultimii ani prea curând, fiind necesare reechilibrări masive ale balanţei de plăţi. Totodată, condiţiile de creditare rămân restrictive în ciuda îmbunătăţirii lichidităţii pe pieţele monetare şi a emiterii masive de bonduri. Asprirea condiţiilor financiare afectează creşterea economică, iar activitatea economică slabă a condus la creşterea numărului de falimente. Consecinţe negative extrem de severe are criza în special asupra economiilor orientate pe export. Multe economii emergente au fost total nepregătite să absoarbă şocul structural al cererilor scăzute pentru export. În prezent majoritatea statelor lumii se confruntă cu o criză de mare anvergură, care respectă canoanele ciclicităţii. Referitor la Republica Moldova ,am observat faptul că deşi criza economică este vizibilă în Republica Moldova, cetăţenii cheltuie sume de bani mai mari decât venitul propriu. Aceasta se datoreaza faptului că fie există şi alte surse de venit, decăt cel din serviciul său, fie se face prin bază de împrumut. Pentru amortizarea efectelor economice, Republica Moldova este susţinuta financiar de ţarile UE ca Romania, Polonia, Marea Britanie, chiar de SUA. În concluzie, este de apreciat faptul că criza economică a fost prezentă mereu în Republica Moldova, fapt vizibil prin veniturile pe cap de locuitor.

Tabelul 4.1

Veniturile și cheltuielile de consum per cap de locuitor

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel, F. (2010). Economie mondială, Editura Universitară, Bucureşti2. Fota, D., Băcescu, M. (2009). Criza economică din România anului 2009 –

Cauze, efecte, soluţii, Editura Universitară, Bucureşti3. George Haralambie.(2011).Economie teoretică și aplicată, Volumul

XVIII,Ploiești4. Socol, C., Angelescu, Coralia, Socol, Aura Gabriela (2009). Politici

economice, Editura Economică, Bucureşti5. www.statistica.md 6. www.bnm.md 7. http://www.mec.gov.md/