Managementul Bancar.[Conspecte.md]

7/22/2019 Managementul Bancar.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/managementul-bancarconspectemd 1/41

TEMA 1. Esenţa şi tendinţa dezvoltării managementului bancar.

1. Conceptul, conţinutul şi principii ale managementului bancar.2. Particularităţi şi scopul managementului bancar.3. Direcţiile principale ale managementului bancar: managementul finanţelor şi managementul

personalului.

1. Managementul este cîmpul în care se interpătrund politicile, oamenii şi administrarea, care iau decizii şiexercită controlul necesar pentru a implimenta obiectivele optime în scopul de a asigura dezvoltare,stabilitate şi creştere în afacere.(Goodmean) Managementul bancar are următoarele particularităţi

!. patrimoniul " reprezintă un capital pe care#l are banca la un moment dat şi care în marea sa parte nueste în proprietatea deplină a băncii.

$. produsul pe care îl formează banca " cumpără bani şi vinde bani " formarea corectă a preţului,dobînzile.

%. personalul " de înaltă calificare şi de fiecare salariat în parte depinde banca " gestiunea corectă a personalului.

&. mi'loacele tenice pe care le utilizează banca. tribuţiile managementului bancar

• administrarea patrimoniului ce presupune exercitarea dreptului de a utiliza acest patrimoniu*

• organizarea proceselor de gestiune a patrimoniului*

• diri'area " explicarea lucrătorilor ce au de făcut*

• control " trebuie să fie permanent (personal şi procesual), auditul intern.

Managementul bancar este organizat după următoarele principii• precesul de gestionare în bancă este un proces complex, fiecare activitate a băncii presupune

legătură strînsă atît între diverse domenii cît şi#n timp*• trebuie să fie extemporal*• toate atribuţiile managementului trebuie corelate între ele ca să formeze un mecanism integru.

Managementul bancar ca ştiinţă formează recomandări la modul general, iar fiecare bancă este liberă să leutilizeze şi să le dezvolte în conformitate cu specificul activităţii sale.

2. +copul fiecărui gestionar a unei activităţi este maximizarea profitului. at fiind faptul în activitatea bancară acest scop se complică prin necesitatea diminuării riscurilor. -articularităţile managementului bancar în vederea realizării scopului sunt următoarele

• capitalul împrumutat este de la persoane fizice " activitatea bancară este strict reglementată deautorităţile monetare*

• sistemul de formare a costurilor şi încasărilor bancare*• banca este societate privată formată de obicei ca + " scopul managementului bancar apare c

maximizarea profitului pentru o acţiune. Scopul managementului bancar este maximizarea profitului băncii, inclusiv pentru o acţiune încondiţiile expunerii minime la risc şi respectînd restricţiile impuse de organele de reglementare. a strategie globală scopul managementului bancar este menţinerea viabilităţii băncii, creareacondiţiilorde activitate a ei atît în prezent cît şi pe viitor. /n realizarea scopului său managementul bancar este influenţat de următorii factori!) factori de ordin intern

# mărimea băncii, structura organizatorică*

# politica promovată de bancă şi impusă de acţionari (pol. extensivă şi defensivă)*# sistemele de administrare a băncii.$) factori d ordin extern

# politica de reglementare pe care o duce 0anca entrală*

!



# situaţia economică în ţară*# nişa pe care banca o ocupă pe piaţa serviciilor bancare.

3. -entru atingerea scopurilor sale managementul bancar activează în două direcţii

• managementul financiar a) managementul performanţelor (mg. global) b) managementul riscurilor

•

managementul personalului Managementul financiar presupune gestionarea corectă a patrimoniului băncii şi evidenţa lui " se mainumeşte managementul bilanţului bancar. ctivitatea mg. financiar presupune crearea condiţiilor de atragere şi gestionarea clienţilor, vînzareaserviciilor bancare " sfera de producţie. Managementul personalului presupune gestionarea anga'aţilor prin formarea colectivului de muncă,organizarea lui, diri'area şi controlul. /n mg. financiar se utilizează metode matematico#financiare, pe cînd mg. personalului presupuneabilităţi din domeniul psiologiei. -entru mg. personalului se utilizează următoarele metode

• formarea unui contract de muncă în care se vor stipula toate drepturile şi obligaţiile anga'aţilor*

• crearea unui sistem de reciclare a cadrelor, activitatea bancară se bazează pe inovaţii*

• crearea unui sistem de stimulente pentru personal*

• crearea unei structuri clare de atribuţii a fiecărui anga'at*

• minimizarea factorului de dublare a funcţiilor.

$



TEMA 2. Structura organizatorică a băncii comerciale.

1. Tipuri de structuri organiatorice.2. Caracteristica gestiunii băncii cu diferite structuri organiatorice.3. Desc!iderea unităţilor teritoriale a băncii.

1. +tructura organizatorică " totalitatea de unităţiteritoriale aleunii bănci coordonate printr#un sistem unic de gestiune. 1ipuri de structuri organizatorice

• 0ancă cu un singur sediu*

• 0ancă cu mai multe sedii centrală şi un număr desucursale, filiale, agenţii*

• 2oldingul bancar.-articularităţile de acţiune ale diferitor structuri organizatorice sunt

!.0anca cu un singur sediu " toate serviciile sunt prestate într#un singur loc.

-ozitiv 3egativ• 4ste mult mai rapid circuitul informaţiei ce

favorizează clientul.• oncentrarea administraţiei bancare şi a

secţiilor comerciale ale băncii în acelaş local presupune verificarea strictă a personalului "optimizarea activităţii lui.

• 4conomisirea celtuielilor de întreţinere aadministraţiei.

• 3umărul limitat de clienţi datorită arialuluimic pe care#l deserveşte banca.

• 0anca nu are diversificarea riscului înteritoriu fiind foarte dependentă de situaţiaeconomică a unei regiuni.

$.0anca cu mai multe sedii presupune o structură complexă formată din centrală şi o serie de sucursale,filiale, agenţii.-ozitiv 3egativ• propierea băncii de clientelă " ma'orîndu#şi

numărul clienţilor.• -osibilităţile de diversificare a riscurilor pe

teritoriu.• -osibilitatea de a lărgi sfera de activitate prin

implimentarea unor servicii pe teritoriu dat.

• eltuieli duble de administrare.• urata operaţiunilor este mai mare.• 5imitarea sferei decizionale în cadrul

filialelor " pierderea clientelei.• /ndepărtarea în teritoriu a administraţiei bancare de sfera comercială " ineficienţaactivităţii filialelor.

%. 2oldingul bancar presupune că banca este ocomponentă a unei companii financiare mari ( nu există bazălegislativă). 4xistă trei tipuri" 2oldinguri cu o singură bancă*" 2oldinguri cu o bancă care are filiale*" 2oldinguri cu mai multe bănci.-ozitiv 3egativ• -osibilitatea de diversificare pe piaţa

financiară a serviciilor.• -osibilitatea de a apela la capitalul firmei

nebancare la necesitate.

• -osibilitatea acordării unui larg spectru deservicii unui şi aceluiaşi client în acelaş loc.

• sumarea de către bancă a tturorriscurilor financiare inclusiv acelora din sferanebancară.

• omplicarea evaluării corecte a

capitalului la un moment dat " are loc eroareaîntre coeficienţii de performanţă a băncii.

%



2. 4xistă două tipuri de gestiune a băncii cu mai multe sedii• Gestiunea centralizată*• Gestiunea decentralizată.

Gestiunea centralizată " presupune limitarea absolută în drepturi de decizie a filialelor cu stabilirea setuluide probleme asupra căruia filiala poate acţiona desinestător " filiala nu are banii săi, filiala nu are dreptul săutilizeze de sinestătător resursele acumulate.

Pozitiv: # se poate corela repede cu fluxul financiar*# excluderea dublării funcţiei*# posibilitatea de a utiliza un personal mul mai competent şi calificat pentru luarea deciziilor la

nivel de centrală*# micşorarea riscului datorită controlului permanent asupra filialei*# economia celtuielilor pentru prelucrarea documentelor*# posibilitatea de a verifica în permanenţă activitatea filialelor şi de a planifica viitorul ei*# posibilitatea de a transfera excesul de mi'loace de la o filială la alta care are necesităţi

financiare.

Negativ: # îngreonează transferul informaţiei de la filială la centrală în unele cazuri creind posibilităţi deerori*

# posibilitatea de pierdere a clientului datorită scăderii operativităţii deserviriilui*# monopolizarea deciziilor de centrală nu dau posibilitatea de formare a personalului competent

la nivel de filială.

Gestiunea decentralizată " presupune înzestrarea filialelor cu drepturi decizionale asupra unui spectru largde probleme, lăsînd în competenţa centralei doar deciziile ce prevăd strategia de dezvoltare precum şi celece implică riscuri financiare ma'ore. /n 6M astfel sistem nu există. 1ot ce#i pozitiv la sistemul centralizat este negativ la decentralizat. Pozitiv: # rapiditatea deservirii clienţilor*

# posibilitatea formării personalului competent la filiale, a unor modele de gestiune separate. Negativ: # expunerea în măsură mai mare la riscuri* # imposibilitatea transferării excesului de mi'loace băneşti de la o filială la alta.

3. 7 bancă poate avea următoarele tipuri de unităţi teritorialea) sucursale*

b) filiale*c) agenţii*

+ucursala " este unitate teritorială care se formează la nivelul unor regiuni sau teritorii mari. +e aseamănăcentralei, are consiliul de directori. re un sistem al aparatului administrativ destul de complex, este relativautonomă în decizii şi are dreptul să efectuieze practic tot spectrul de servicii elaborat de centrală.

8iliala se poate supune atît direct centralei cît şi sucursalei. re un spectru restrîns de servicii şi se poatesupune sistemului centralizat şi decentralizat. cordă serviciile de creditare, depozitare şi decontare.

genţia este o structură teritorială care are dreptul să efectuieze un singur tip de servicii. 3u are director,are un contabil, nu are bilanţul propriu.

&



TEMA 3. Managementul personalului bancar.

1. #senţa managementului personalului bancar.2. $rganele de conducere a băncii. $rganiograma bancară.3. Politica de cadre a băncii comerciale.

1. Managementul personalului presupune un sistem de organizare, instruire şi gestionare a resurselor umaneîn aşa mod în care ele să realizeze strategiile bancare cu cît mai mici posibile celtuieli. +copul managementului bancar " de a optimiza structura personalului bancar şi de a ma'ora gradul decalificare a personalului pentru a crea un mediu eficient de activitate a băncii.

-entru a realiza scopul managementului personalului vom răspunde la următoarele problemea) numărul optim de persoane necesare unei bănci pentru acivitate*

b) gradul de calificare al acestui personal. tribuţiile managementului bancarpentru optimizarea personalului său

!) organizarea procesului de lucru în mod optimal pentru bancă. +e analizează structura organizatorică a băncii pentru a calcula numărul de persoane după posturi precum şi gradul minim de calificare necesar pentru fiecare post. 1ot odată se stabileşte structura ierarică*

$) optimizarea calităţii posturilor pentru a evita dublarea personalului şi determinarea gradului deabilitate*

%) formarea abilităţilor anga'aţilor în domeniul eticii bancare*&) verificarea şi diri'area personalului atît pe verticală cît şi pe orizontală.

orelarea tuturor atribuţiilor va forma un management a personalului eficient şi va diminua celtuielilede deservire a anga'aţlor. reînd anumite obligaţii faţă de personalul banca va crea şi condiţii de muncă eficiente care vor

presupune atît dotarea cu tot necesarul a locului de muncă cît şi stimularea personalului şi remunerarea lui.2. 1oate atribuţiile managementului personalului se vor executa absolut de toate agenţiile de conducere ale

băncii de la cele mai mari la cele mai mici. 1oţi anga'aţii se vor supune acestor atribuţii.

8iecare bancă este organizată ca o +, de aceasta depinde structura managementului bancar şi aorganelor de conducere în special./n cadrul băncii identificăm 9 posturi de management dintre care & pe orizontală şi % pe verticală.

!) dunare generală a acţionarilor este organul suprem de decizie la care contribuie toţi acţşionariicare au participat la capitalul social a băncii. re în viziune următoarele probleme• formarea strategiei de dezvoltare a băncii*• stabilirea sferilor prioritare de dezvoltare a băncii*• adoptare statutului şi a planurilor strategice ale băncii*• adoptarea bilanţului anual şi repartizarea profitului*• decizii de ma'orare a capitalului*•

numirea consiliului de administraţie.$) onsiliul de administrare este format de acţionari ma'oritari (min %, max $!)%) onsiliul de directori " blocul general de management (anga'aţii băncii) " poartă responsabilitatea

integrală inclusiv faţă de acţionari, de administraţia băncii, de profitabilitatea şi stabilitatea băncii. /n intră conducerea băncii, preşedintele este şi preşedintele băncii.

&) :efii de direcţie " blocul activităţii comerciale " toată activitatea băncii care aduce profit.;) 8inanţele " se include gestiunea băncii ca oricare altă întreprindere. <ntră contabilitatea, casieriele,

secţia decontărilor interbancare.=) utomatizarea " răspunde de reţelele informaţionale ale băncii. <ntrăsecţia de constituire a

programelor informatice, menţinerea reţelei de transfer de imformaţie.9) dministrarea băncii " secţia de 'urişti, secţia de cadre, secţia de

aprovizionare.

;



1oţii şefii de direcţie formeză managementul mi'lociu sau managementul curent.omitetele sunt întrunite pentru a verifica activitatea băncii pe anumite domenii (comitet de creditare,comitet de active şi pasive). onsiliul de cenzori " auditul intern.

3. -olitica de cadre a unei bănci este totalitatea acţiunilor prescrise într#un regulament specific pe care le

poate întreprinde managementul bancar în vederea optimizării structurii organizatorice a băncii. 8uncţiile politicii de cadre sunt

• optimizarea fiecării posturi în cadrul băncii şi excluderea dublării posturilor*• decentralizarea primirii deciziilor şi stabilirea pentru fiecare postură ce decizii poate lua*• prescrierea clară a tuturor atribuţiilor pentru fiecare post.

tribuţiile politicii de cadre!. nga'area presupune stabilirea abilităţilor minime faţă de fiecare candidat

a) abilitatea profesionistă* b) abilitatea de ordin tenic*c) abilitatea de ordin intelectual general*

d) abilitatea de cunoaştere a situaţiei economice în ţară.$. <nstruirea se face cu scopul ridicării calificaţiei personalului din următoarele cauzea. dorinţa de a propune persoanei un alt post în alt domeniu de lucru*

b. ridicarea calificării în urma introducerii unor inovaţii*c. pentru a dota personalul cu mai multe cunoştinţe din domeniile conexe*

<nstruirea se poate face cu forţe proprii sau prin reciclare la instituţii şi organizaţii specifice.%. +timularea prevede $ tipuri de remunerări

• materială " prin salarii şi prime• morală " prin sistemul de reitinguri şi alte elemente de ordin psiologic.

-olitica de cadre va stabili raportul dintre stimularea morală şi stimularea materială.&. oncedierea se face din două motive # reducerea postului în cadrul băncii* # în urma unor încalcări.-ollitica de cadre stabileşte clar pentru ce persoana va fi imediat concediată.

!) -onderea personalului calificat la bancă. 3r. -ers. +tud. superioare

>!? ############################ @ !AAB 3r. 1ot. de pers.

$) -onderea personalului tînăr.-ers. tînăr

>$ ? ############ @!AAB 3r. total

%) -onderea celtuielilor salariale.

=

% d u n a r e a g e n e r a l ă a a c ţ i o n a r i l o r

Consiliul de administrare

Comitete Consiliul de cenori

Consiliul de directorifinanţe administrare automatiarecomerţ



+uma tot. salarii>% ? ############################# @!AAB

. operaţionale (fără dob.)&) -onderea organelor de conducere.

+uma c. pentru top mg. (), mg. curent, >& ? ##################################################

. totale salariale

9



T#&% '. (ecuritatea )n domeniul bancar.

1. *iscul de fraudă.2. #tica bancară.3. (ecuritatea bancară.

1. 8rauda este însuşirea unui bun material sau nematerial aflat în custodie sau gestiune a unei persoane.

8rauda este ecivalată cu furtul. +ursa apariţiei fraudei• frauda bancară internă

# fraudă intenţionată " cel care o comite are rea intenţie*# frauda neintenţionată " prin eroare, nu intenţionează de bună voinţă*

• frauda bancară externă# frauda cu acces fizic " spargerea băncii*# frauda cu acces electronic " aCerii.

5a frauda internă se mai adaugă şi corupţia.

auzele apariţiei fraudei interne!) gîndirea nelogică a personalului*$) controlul slab al personalului din partea băncii*%) voinţa slabă a individului poate fi cauzată de

# dorinţa de a trăi peste posibilităţile financiare*# întreţinerea amanţilor*# abuzul cu 'ocuri de noroc.

orupţia # efectuarea unui serviciu suplimentar contra unei plăţi din partea clientului. % tipuri de corupţie!. corupţie prin autoritate, nu presupune încălcarea normei bancare pentru plată, ci pentru semnătură*$. corupţie prin eroare, clientul plăteşte pentru ca anga'aţii băncii să comită ntenţionat o greşeală în

favoarea clientului*

%. corupţie prin relaţii de subaltern sau rubedenie, nu se plăteşte, anga'atul comite greşeală pentru că esterudă sau subaltern. 8raudele interne se pot efectua ca crime ascunse şi neascunse. rimele ascunse presupun acoperirea sumei extrase printr#un set de documente de obicei falsificat. rimele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea nelegitimă a lor fără a fi documentate ( seefectuiază în contabilitatea bancară cînd se comite o eroare la transfer din cont în cont în contabilitate sau

prin asumarea unor venituri generate de anumite operaţiuni bancare).

8rauda externă este comisă de un neanga'at a băncii. auzele fraudei externe

!. sistemul slab de securitate bancară*

$. atîrnarea ostilă către banca dată a foştilor anga'aţi*%. nivelul 'os de protecţie a reţelelor informaţionale*&. nerespectarea codului de etică bancară la compartimentul acces la informaţie auza cea mai importantă de apariţie a fraudei bncare este gestiunea incorectă a personalului. 6iscul de fraudă are mecanisme de eliminare (căile de luptă cu frauda bancară)# depistarea viciilor (financiare) ale personalului la momentele oportune*# crearea unui climat psiologic în colectivul bancar favorabil prin imtermediul căruia fiecare anga'at să

se simtă atît prote'at cît şi verificat*# cearea unui sistem de rotaţie a cadrelor*# existenţa unui serviciu psiologic*# testarea şi verificarea sistemelor informaţionale ale băncii, introducerea inovaţiilor în aceste sisteme cu

acurateţie*# crearea unui sistem de verificare a personalului şi a oficiilor în care se prestează servicii.

D



2. 4tica bancară presupune un sistem de reguli şi norme de conduita personalului bancar atît vizavi decolectivul de muncă cît şi faţă de clienţi.

/n primul rînd setul de norme este oformat printr#un document numit „Codul de etică morală” . +copurileexistenţii acestui cod sunt

!. acordarea serviciilor clienţilor în mod corect şi cu o amabilitate maximă pentru a menţine fiecareclient*

$. acţiunile faţă de clientelă trebuie să fie corecte şi rezonabile, ceea ce presupune accesul clientului latoate serviciile oferite de bancă doar în măsura în care el corespunde ncerinţelor înaintate de bancă

pentru fiecare din acest serviciu*%. acordarea aasistenţei clientului privitor la funcţionarea conturilor lui, ceea ce presupune gestionarea

clientului şi informarea lui pe tot timpul relaţiilor lui cu banca*&. menţinerea integrităţii şi a securităţii mi'loacelor aflate în custodia sau gestiunea băncii. /n cadrul

menţinerii integrităţii şi sigurităţii apare problema divulgării informaţiilor, pe de o parte clientul aredreptul la toată informaţia din conturile sale, pe de altă parte el are dreptul ca această informaţie să fieconfidenţială pentru alte persoane.

0anca va divulga informaţia cu referire la clienţii săi doar în cazurile cînd este impusă de legislaţie./nformaţia va fi divulgată doar la cererea organelor fiscale sau 'udiciare şi doar la existenţa prescripţiei care

acordă dreptul verificării clientului în cauză. /n vederea relaţiilor intracolective codul de etică presupune următoarele

a. relaţiile între personal vor fi strict de serviciu doar în măsura necesară de conlucrare, toate problemele fiind rezolvate pe cale amabială*

b. se vor respecta strict relaţiile între organele de conducere şi subalterni*c. transmiterea de informaţie în colectiv va fi limitată de necesarul de lucru.

3. +ecuritatea bancară presupune sistemul de protecţie a informaţiilor bancare şi a mi'loacelor financiareaflate în gestiunea băncii. 4xistenţa unui sistem de securitate sănătos în bancă este cauzat de următoarele

!. ma'oritatea resurselor financiare ale băncii sunt împrumutate, păstrarea integrităţii lor presupune păstrarea stabilităţii băncii*

$. un sistem de securitate slab condiţionează fraudele bancare, informaţia despre fraude comise încadrul băncii va submina autoritatea băncii pe piaţă precum şi în faţa clienţilor săi*

%. existenţa unui sistem de securitate presupune posibilitatea băncii de a ma'ora şi diversificaserviciile. En sistem de securitate slab în scimb cauzează celtuieli adăugătoare pentru bancă pentrufinanţarea fraudei sau înbunătăţirea sistemului de securitate existent.

+isteme dde siguranţă pot fi• securitatea fizică " păstrarea integrităţii fizice a bunurilor materiale a băncii, banilor*• securitate informaţională " păstrarea integrităţii informaţiei bancare.

-entru înbunătăţirea sistemului de securitate se vor utiliza următoarele căii se va verifica sistemul de pază externă a băncii pentru a depista persoanele suspecte şi ale

îndepărta de căile de acces în bancă* se va verifica identitatea clientelei* se vor implementa sisteme de protecţie moderne în special pentru reţelele de calculatoare* se va crea un sistem de luptă contra riscului de fraudă (vezi mai sus).

F



T#&% +. *iscurile bancare.

1. oţiune generală de risc. Clasificarea riscurilor bancare.2. -estiunea riscului global al băncii.

1. 6iscul " incertitudinea faţă de posibilităţile de incasare a unor cîştiguri viitoare sau a valorii plasamentului.

4xpunerea la risc " suma pierderii sau celtuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sauinstituţia în urma unor situaţii imprivizibile. /n sfera bancară riscurile pot fi divizate în $ categorii mari

!. riscurile asociate băncii ca unei oricarei alte întreprinderi, numite riscuri deîntreprindere*

$. riscuri specifice activităţii bancare, numite riscuri pure. 6iscuri de întrepridere

• riscul organizaţional " poate fi generat de o structură organizatorică ineficientă sau incorectă*• riscul de mediu sau riscul ambiant " riscul generat de situaţia economică sau structura de

reglementări în ţara în care activează banca*•

riscul de nefuncţionare " riscul generat de situaţia de forţă ma'oră care pot stopa activitatea bancară pe o perioadă de timp*• riscul de contrapartidă " este riscul care afectează banca ca orice altă întreprindere în relaţiile cu

partenerii săi.6iscuri pure

o riscul de credit " este riscul de neincasare a sumei împrumutului acordat sau a dobînzii aferenteacestui împrumut*

o riscul de liciditate " este imposibilitatea băncii să#şi onoreze obligaţiile scadente la un moment detimp*

o riscul de dobîndă # este posibilitatea de a pierde o sumă mare de bani sau de a neîncasa profituri înurma modificării neprognozate a ratei dobînzii (sit. de gap). cest risc este generat de diferenţa între

activele bonificate cu dobîndă şi pasivele la care se plăteşte dobînda pentru o perioadă anumită detimp*

o riscul valutar " este posibilitatea unor pierderisau neîncasări de profituri în urma variaţieiimprevezibile a cursului valutar*

o riscul de variaţie a cursului îrtiilor de valoare " este posibilitatea apariţiei unor pierderi în urmavariaţieicursului valorilor mobiliare deţinute în portofoliul băncii.

6iscul de insolvabilitate (? r.pure r.de întrepridere) " este riscul de incapacitate de a executa activitatea bancară fiind un risc sumar generat de toate celelalte riscuri pure şi da întreprindere. 3ici un risc în activitatea bancară nu#şi are existenţa în varianta sa pură. 8iecare din ele sau poartă cauzăde apariţie a celuilalt sau poate fi cauzat.

in punct de vedere matematic toate riscurile bancare pot fi clasificate în $ categorii mari!. riscuri diversificabile " adica riscuri care pot fi calculate şi prognozate prin sisteme matematice şi poate fi asigurat, acoperit.

$. riscuri nediversificabile " riscuri care nu pot fi calculate şi anticipate cu certitudine din cauzaexistenţei unor factori imprognozabili care#l generează.

Ma'oritatea riscurilor bancare conţin în sine atît parametri diversificabili care sunt calculaţi printr#unsistem de indicatori, cît şi parametri nedeversificabili, care sunt acoperiţi de bancă prin alte posibilităţi (ga',acoperire prin valori mobiliare derivate, asigurare, etc.). 4xistă o mulţime de sisteme de clasificare a riscurilor bancare. ea mai generală clasifică riscurile bancaredupă următorii criteri! după sursa de apariţie

• riscuri externe " sunt generate de factori din afara băncii asupra cărora banca nu are control (r. deţară, r. legislativ, r. sit. fors#ma'ore, r.fiscal, r.ecologic)*

!A



• riscuri interne " sunt generate de factorii specifici activităţii bancare (r. de credit, r. de liciditate, r.de insolvabilitate).

$ după aspectul financiar• riscuri financiare pure " riscuri generate de factori ai pieţii financiare (r. de dobîndă, r.valutar, r.de

liciditate)*• riscuri nefinanciare " riscuri care sunt legate de bancă ca de întreprindere (r. de fraudă, r.

organizaţional, r. de piaţă, etc.)% după posibHilităţi de previzionare

• riscuri diversificabile*• riscuri nedeversificabile.

2. Gesiunea riscurilor bancare este totalitatea de activităţi intreprinse de bancă pentru a depista cauzeleapariţiei a riscurilor şi a micşora expunerea posibilă la risc. +copurile

!. asigurarea viabilităţii băncii prin evaluarea corectă a riscului şi micşirarea pierderilor posibile*$. extinderea controlului intern prin supravegerea riscului respectînd un sistem de norme şi coeficienţi

interni precum şi cei impuşi de autorităţile bncare*

%. deţinerea în permanenţă a informaţiei asupra riscurilor asumate de bancă pentru a crea posibilităţi deacţiune imediată în omiterea lor*&. reevaluarea şi restructurarea continuă a portofoliului de active şi pasive bancare.

Gestiunea riscurilor bancare este foarte importantă pentru bancă căci este ecivalată cu gestiunea întregii bănci. in aceste considerente autorităţile pe piaţa bancară impun băncilor anumite condiţii de gestiune ariscurilor sub formă de coeficenţi obligatorii către respectare sau principii ce vor fi implementate în strategiade activitate a băncii. 6ecomandările cele generale sunt înaintate de comitetul de la 0+45.

Gestiunea riscurilor prevede următoarele etapea) identificare riscului, ce presupune măsuri de depistare a factorilor ce pot provoca un orice risc*

b) evaluarea riscului, stabilirea printr#un set de indicatori a mărimii pierderilor posibile în caz dacă

acest risc apare*c) controlul riscului, verificarea procesului sau activităţii bancare pe tot parcursul derulării ei pentru

identificarea momentului de apariţie a riscului*d) eliminarea sau evitarea riscului presupune găsirea metodelor de acoperire a pierderilor posibile

generate de riscul respectiv*e) finanţarea riscului, este preluarea unor poziţii de ed'ing prin instrumente suplimentare pentru

acoperirea pierderilor posibile.

!!



T#&% . (trategia de gestiune a lic!idităţii.

1. Conceptul de lic!iditate şi metode de calcul a necesarului de mi/loace lic!ide.2. %nalia indicatorilor lic!idităţii.3. (trategia de diri/are a riscului de lic!iditate.

1. 5iciditatea este cantitatea de active licide aflate în posesia unei bănci la un moment dat de timp.

-roblema licidităţii poate fi rezolvată în cadrul băncii sub $ aspecte# sub aspectul activelor licide aflate la o bancă*# posibilitatea de acces la mi'loace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi#n acel

moment cînd există necesităţi de ele. -entru o bancă liciditatea presupune accesul la mi'loace licide atît aflate la momentul dat în posesia eicît şi procurarea de resurse. 7bancă se consideră licidă atunci cînd poate să#şi onoreze obligaţiunile sale laun moment oportun. ea mai importantă sarcină a gestiunii licidităţii este evaluarea în mod corect anevoilor de liciditate pentru fiecare moment de timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici. -roblema gestiunii licidităţii este duală pe de o parte lipsa de liiditate generează riscul de liciditate şiincapacitatea de#aşi onora obligaţiunile la momentul dat, pe de altă parte excesul de liciditatecondiţionează micşorarea profitabilităţii băncii.

3ecesarul de licditate ppoate fi calculat sub $ aspecte• sub aspectu cererii de liciditate*• sub aspectul ofertei de liciditate*

ererea de liciditate poate fi condiţionată de! rambursarea depozitelor scadente*$ potenţialul creditar, adică cererea nde acordare a creditelor*% necesarul de acitare a datoriilor interbancare*& necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (acitarea serviciilor procurate

de bancă), acţionari (plata dividendelor), stat (plata impozitelor). 7ferta de liciditate este condiţionată de

!) atragerea de depozite*$) încasarea creditelor scadente*%) procurarea de mi'loace pe piaţa interbancară*&) incasări din vînzerea serviciilor bancare.

0 $ferta m.l. Cererea m.l.

acă acest coef mai mare A " banca se va confrunta cu un exces de liciditate, managerii băncii vorcăuta posibilităţi de plasament efectiv* mai mic ca A # banca se va confrunta cu riscul de liciditate, managerii băncii vor căuta

posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri*

este egal cu A " foarte rare cazuri. +e calculă pentru fiecare zi în parte. ererea de liciditate depinde de mai mulţi factori

a. factorul general a economiei* b. poziţia băncii pe piaţă*c. politica monetară " creditară a statului " o politică de dobînzi 'oase va genera o cerere de mi'loace

licide înaltă şi invers. -olitica monetar#creditară înfluenţează şi oferta de mi'loace licide.d. 8actorul specific activităţii economice în regiunea dată cererea sezonieră, cererea ciclică, cererea

pe termen lung. Metodologia de estimare a licidităţii. Metodologia de gestiune prin pasive presupune următoarele etape!) +tructurarea tuturor pasivelor în % categorii mari după principiul necesar de rambursare

a) pasivele urgente " toate pasivele care necesită a fi rambursate în următoarele zile (conturile curenteşi depozitele scadente)*

b) depozite instabile " depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va acita în viitorul apropiat*

!$



c) pasivele stabile " sunt pasivele în care banca are încredere că nu vor fi retrase în viitorul apropiat(depozitele pe termen lung, depozitele interbancare legate de conturi de corespondenţă, acţionarii şifondatorii băncii)*

$) -restabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de pasive conform căruia banca va calcula necesarul de mi'loace licide pentru al acoperi*

%) alcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul şi corectarea acestorsume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv.

5a suma necesară de liciditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea prognozată decredite, care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul creditar şi creditul acordat efectiv la momentuldat. <storic s#au format mai multe principii de gestiune a licidităţii

• -rincipiul de gestiune prin active " cînd o bancă se cosidera licidă doar dacă avea cantităţiimportante de active licide*

• -rincipiul de gestiune prin pasive " care presupune că o bancă este licidă dacă are acces la mi'loacelicide pe piaţă în orice moment*

• -rincipiul de gestiune mixt " o parte din necesarul băncii este finanţat din active licide proprii,cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment dat de timp.

2. ouă tipuri de indicatori de liciditate!. indicatorii de liciditate impuşi de sistemul de supravegere care variază de la un sistem naţional la

altul*$. indicatori de liciditate interni pe care banca îi calculă din experienţa proprie şi îi consideră

estimativi pentru evaluarea riscului de liciditate. /n 6M există $ principii de liciditate fiecare bancă fiind liberă să#şi stabilească unul din ele

!) presupune că coeficientul format dintre active şi pasive nu trebuie să fie mai mare ca ! şi trebuie săfie cu un termen de rambursare de $ ani pentru active şi pasive*

%ctie (mai mic sau egal cu ! )

41 """"""""""""Pasie$) presupune calcularea următorilor indicatori (nu mai mic de $AB)

%ctie lic!ide42 """"""""""""""""""""

Total actie /n literatura de specoalitate sunt recomandaţi următorii indicatori de liciditate de evaluare desinestătător de către bancă " toţi aceşti indicatori sunt indicatori de active şi pe pasive.

<ndicatorii pe active!. -oziţia monetară

r 5 C int 5 6

P& """"""""""""""""""""""%ctie

-onderea acestui indicator destul de mare determină o poziţie de liciditate puternică a băncii însădiminuiază profitabilitatea ei. $. 2îrtii de valoare licide 78( 78l """"""""""""" %ctie -onderea înaltă presupune o liciditate înaltă corelată cu profitabilitate.

%. -oziţia fondurilor de rezervăTfr Cbc

Pfr """"""""""""""""%ctie

reşterea indicatorului este favorabilă pentru bancă.

!%



&. oeficentul fondurilor imobilizateCr 5 %lte imobiliări

4fi """""""""""""""""""""""""%ctie

+căderea indicatorului va determina creşterea licidităţii, creşterea indicatorului " creşterea profitabilităţiiîn defavoarea licidităţii.

;. 2îrtiile de valoare ga'ate 7 ga/ate

78 ga/ate """""""""""""""" %ctie

reşterea indicatorului defavorizează poziţia licidităţii.

<ndicatorii pe pasive !. -oziţia licidităţii curente

%ctie curenteP0C """""""""""""""""""

Pasie curente Mai mic ca ! " poziţia licidităţii este favorabilă. 4xistă exces de liciditate care trebuie plasat. Mai mare ca ! " banca se confruntă cu problema licidităţii.$. -onderea depozitelor de bază

Depoitele de baă """"""""""""""""""""####

%ctie epozitele de bază " toate depozitele la termen şi depozitele curente la care soldurile restante se menţinconstant în valori considerabile. %. omponenţa depozitelor

Depoitele curente """"""""""""""""""""""""""Depoitele la termen

u cît este mai mare cu atît mai rău pentru poziţia licidităţii.&. -oziţia investiţiilor ( investiţii sensibile la rata dobînzii)

9(*D-%P """""""""""

P(*D reşterrea indicatorului presupune că banca este acoperită pe licidităţi inclusiv şi#n cazul cînd creşte ratadobînzii.

;. -onderea depozitelor riscante

Depoitele nesigure """"""""""""""""""""""""""""Depoitele totale

!&



Tema : -estiunea pasielor bancare1. gestiunea capitalului bancar2. gestiunea resurselor atrase3. garantarea depoitelor bancare'. preenirea spălarii banilor

1. -#(T9;#% C%P9T%0;0;9 6%C%*

+ectorul bancar este unul dintre cele mai reglementate sectoare din întreaga societate, iar regulile privind capitalul bancar reprezintă ponderea cea mai semnificativă din aceste reglementări. ceastăimportanţă deosebită care se acordă capitalului bancar se datorează faptului că băncile sunt, de fapt,intermediari pe piaţa financiară, şi astfel nu"şi folosesc dec<t )ntr"o măsură foarte mică propriile resurse.

Funcţii ale capitalului# asigurarea cadrului de funcţionare instituţională*# asigurarea necesarului iniţial de liciditate şi acoperirea riscului de faliment*# factor de încredere în potenţialul instituţiilor de profil, legat de siguranţa depunerilor şi de

posibilitatea onorării solicitărilor clientelei *# regulator al creşterii instituţionale.

3ecesitatea gestiunii capitalului propriu se determină în funcţie de doua aspecte

!. din punct de vedere al corespunderii cerinţelor de reglementare$. din punct de vedere al creşterii volumului şi calităţii lui.

+ub primul aspect se determină gradul de suficienţă al capitalului sau adecvarea lui. decvareacapitalului presupune stabilirea convenţională a nivelului minim de capital, în funcţie de anumiţi parametrice reflectă dimensiunea activităţii băncii şi a riscurilor asociate, de natură să asigure o corelaţie între

beneficiile obtenabile şi pierderile potenţiale datorate asumării unui anumit nivel de risc.6eperul de bază utilizat în acest sens poartă numele de 3orma ooCe şi se bazează pe relaţia

B!AA@ Ar

CNT GsC =

în care ponderile corespunzătoare claselor de active sunt# risc A pentru numerar, titluri de stat şi ale adminisraţiei locale *# risc $ABpentru plasamente pe piaţa interbancară*# risc ;AB pentru creanţe garantate prin ipoteci şi leasing imobiliar*# risc !AAB pentru alte categorii de creanţe./n acelaşi mod, se procedează la convertirea în credite ecivalente a anga'amentelor rezultHnd din

operaţiuni extrabilanţiere, unde se folosesc următoriicoeficienţi# A.D, pentru scrisorile de credit comercial (risc $AB)*# A.;, pentru facilităţi de emitere a obligaţiunilor şi anga'amente de creditare

de peste un an (risc ;AB)*# A, pentru garanţii de credit şi convenţii tip 64-7 (risc !AAB).ctialmente este în desfăşurare implimentarea cerinţelor noi cu privire la capital (0asel <<) ele

prevăd următoarele modificări!. uprinderea în formula de adecvare a capitalului a influenţelor riscului operaţional , care va

duce la relaţia

1otal capital (apital 3ormativ 1otal)

ctive ponderatefuncţie de riscul de credit

ctive ponderatefuncţie de riscul de piaţă

ctive ponderate funcţie de

riscul operaţional

!;



ea mai mare dificultate o constituie evaluarea riscurilor de piaţa şi a celor operaţionale. e aceastăevaluare depinte volumul de capital considerat necesar pentru activitatea băncii. /n conformitate curecomandările omitetului de la 0asel evaluarea riscurilor va fi realizată prin metode proprii, corelate cuspecificul mediului economic în care funcţionează băncile comerciale.

$. o altă perfecţionare în domeniu priveşte considerarea riscului de ţară sau de companie, pe baza unui rating determinat de instituţiile specializate, coeficienţii de risc corespunzători fiind

incluşi în procesul de agregare prin care se determină riscul global.%. 3u în ultimul rHnd, creşterea transparenţei activităţii băncilor, prin publicarea unui număr

sporit de informaţii auditate, este de natură să evidenţieze mai exact nivelul riscurilorasumate, în funcţie de care se operaţionalizează procedurile de adecvare a capitalului.

limite minimale pentru indicatorii de solvabilitate

4T=%r > 12?

1otdată sub aspectul corespunderii cerinţelor de reglementare se va mai studia şi impactul ma'orăriicapitalului asupra rentabilităţii lui (prin 674)

+ub cel de al doilea acpect al gestiunii capitalului se va determina posibilităţi de acomodare cucerinţele de adecvare a capitalului

# restructurarea portofoliului de active *# diminuarea globală a activului *

# ma'orarea capitalului prin resurse proprii " creşterea profitabilităţii băncii, diminarea fondurilor neobligatorii,

creşterea părţii de beneficial nerepartizat, diminuarea dividendelor acitate* din resurse externe " emisiune de acţiuni, convertirea datoriilor în acţiuni, emisiunea

obligaţiunilor subordonate, etc.# consolidarea capitalului.

<nteresul managementului bancar faţă de analiza calităţii capitalului bancar este din următoarele motive

!. corespunderea cantităţii de capital deţinute de bancă, normelor impuse de autorităţi " dupăcomponentele necesare şi după cotele prestabilite de normative (este bine să vă aduceţi aminte careeste cota maximă a datoriilor subordonate permisă de cerinţele de reglementare în total >31 şi aaltor componente)*

$. existenţa cantităţii de capital la bancă în volumul destul pentru tipul de activitate pe care#l prestează banca*

l doilea motiv este cauza apariţiei insolvabilităţii la bancă, riscul lipsei de capital este probabilitateaapariţiei stării de insolvabilitate pentru o bancă la un moment dat de timp.naliza se efectuiază prin!. 3orma ooCe % totale

$. coeficientul efectului de pîrgie """"""""""" CP /n +E sunt recomandaţi următorii indicatori de analiza riscului de capital

->! ? ###########

total

emonstrează în ce măsură activele sunt acoperite de capitalu propriusau cHte din toate activele banca poate să#şi permită să le piardă* banca

poate să le acopere cu capital propriu mai mult de ;* !AB din activetotale*

->$ ? ############# profitab.

emonstrează procesul de utilizare a capitalului propriu, adica raportulîn care activele profitabile au fost acoperite din sursele capitalului

propriu (limitele se stabilesc de bancă independent).-

>% ? ############## epoz. 1ot.

emonstrează gradul de îndatorare a băncii, determinînd raprtul dintreresursele proprii şi depozitate, adică indică dependenţa solvabilităţii

băncii de capitalu propriu. >% cu cît este mai mic cu atît riscul deinsolvabilitate este mai mare.

!=



2. -#(T9;#% *#(;*(#0$* %T*%(#

in punct de vedere conceptual, resursele atrase bancare pot fi privite în dublu sens# ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători*

# ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor.alitatea resurselor atrase se va determina după următoarele criterii

!. componenţa resurselor atrase se cunosc resurse atrase depozitare şi nedepozitare. Iolumul

resurselor depozitare se planifică în conformitate cu necesarul de plasamente. /n caz de necessitatese vor atrage resurse nedepozitare. 4valuarea necesarului de resurse nedepozitare de va efectua dupăformuladiscrepanţa fondurilor ? suma plasamentelor planificate# suma depozitelor planificate. /n cazul cHndapare rezultatul negativ, banca va procura resurse nedepozitare sub forma

creditelor interbancarecaracteristicele lor sunt

au un termen foarte scurtse vor utiliza pentru complectarea necesarului de licidităţi imediate*

pot fi procurate de băncile cu un surplus de licidităţi, care sunt cointeresate săle plaseze pe termen scurt

credite centralizate emisiune de certificate de deposit emisiune de cambii emisiune de obligaţiuni

factorii care influienţează alegerea resurselor nedepozitare sunt# costul resurselor # riscul asociat fiecărul tip de resurs# termenul de scadenţă# mărimea băncii, de care depinde tiupul de resurs la care ea poate avea acces

# necesaru de depunere a ga'ului# norme de reglementare din partea statului$. costul resurselor atrase.

4valuarea costului resurselor permite managerilor băncii să decidă asupra preţului diferitelorcategorii de resurse pentru a le selecta funcţie de posibilităţile de plasamente şi de dobHnzile, pe care acesteala generează.

Iolumul celtuielilor bancare cu resursele atrase de va determina

∑=

=m

1 j j j

P *iC

unde

C " celtuielile de atragere a resurselor bancare, P j " volumul pasivului de tip j

i j " rata dobHnzii, plătită pentru pasivul de tip j

6ata dobHnzii medie, plătită pentru o unitate monetară de capital atras, se va determina prinraportarea celtuielilor respective la volumul total de resurse atrase.

-lăţile asupra dobHnzilor nu limitează celtuielile bancare cu resursele atrase, fiind necesar să secalculeze celtuielile la o rata critică, sau costurile marginale

∑

∑ +

= prof

it it

m A

C ! s

C

unde

sit Dit # plăţile asupra dobHnzilor*

!9



CO # alte celtuieli operaţionale ale băncii, altele decHt dobHnzile* A pro ! suma activelor profitabile ale băncii.

eltuielile calculate în acest mod sunt la o rat" critic" a rentabilit"ţii, deoarece, pentru a#şimenţine profitabilitatea, banca nu#$i poate permite s" plaseze aceste resurse la o dob%nd" mai mica dec%t

aceast" rat"&

Iariaţia frecventă a ratelor de dobHndă conferă celtuielilor medii ponderate nesiguranţă şi irealitate.ostul marginal al resurselor atrase evaluează costul acitat de bancă pentru a cumpăra o unitate

suplimentară de resurse pe care aceasta le poate investi

!i !iC m @@ J−=

unde

K " resurse, atrase la o rată de dobHndă nouă* " resurse atrase la rata de dobHndă vece*i " rata de dobHndă, estimată ca la care se pot plasa resursele atrase.

cest indicator reprezintă în valoare absolută volumul modificării costurilor bancare cu atragerearesurselor, însă pentru a putea fi comparabil cu rata de rentabilitate la plasamente este necesarătransformarea lui în valoare relativă.

J !

C r m

mC =

6ata costului marginal rCm al resurselor atrase poate fi comparată cu rentabilitatea marginala a plasamentului pentru a se concluziona asupra bonităţii lui.

/n cazul ma'orării ratelor de dobHndă de către bancă, costurile marginale vor creşte, dat fiind faptul,că banca este obligată să acite dobHnzile ma'orate nu numai pentru resursele atrase suplimentar, dar şi săofere aceiaşi rentabilitate la depuneri clienţilor veci, care acceptase de fapt dobHnda anterioară ma'orării.naliza costurilor marginale permite determinarea limitei valorice pHnă la care banca poate să#si extindăvolumul resurselor atrase atHta timp, cHt celtuielile marginale de atragere a noilor resurse nu vor face să

scadă veniturile marginale din plasamentul lor.@ormarea ratelor de dob)ndă la depoite, ca element de cost bancarctualmente băncile tot mai des recurg la formarea ratei dobHnzii la depozit după metoda

Lunbundled service, ce presupune analiza serviciului de gestiune a depozitelor separat, independent de politica tarifelor la alte tipuri de servicii şi a dobHnzilor la credite. cesta metoda propune compunerea rateidupă următoarea formula

iiid CACc +=

unde

cd ! costul depozitului de tip i într#un moment de timp tCOi # eltuieli operaţionale pentru deservirea depozitului de tip i

CAi # eltuielile anticipate pentru operaţiunile de ansamblu cu depozite-entru utilizarea acestei metode este necesara evaluarea corecta şi completa a costurilor de gestiune

a fiecărui tip de depozit, ce, în condiţiile actuale, este destul de complicat.4xistă o altă metodă, bazată pe calcularea ratei depozitului, evaluHndu#se celtuielile globale ale

băncii cu dobHnda. /n condiţiile acestei metode banca va calcula o rată a celtuielilor pentru fiecare sursă demi'loace financiare (ţinHnd cont de rezervele minime obligatorii* defalcării în fondul de asigurare adepozitelor (daca acest fond exista), corelHnd#o cu rata de dobHndă propusă la fiecare tip de depozit. +umaacestor doi indicatori vor determina costul real sumar de atragere a depozitelor, care, fiind raportat lavolumul de depozite va determina rata dobHnzii pe o unitate monetară de depozit. <deea metodei respective

este bazata pe presupunerea ca nu e'ista c(eltuieli asupra unui depozit separat) ci e'ista costul mediu ponderat al tuturor resurselor bancare atrase&

-olitica de formare a dobHnzilor de bază pasive influenţează structural clientela bancara şi depunerile bancare, care la rHndul sau, determina deciziile manageriale în strategia dezvoltării profitabilităţii băncii

!D



8ormarea ratei de bază a dobHnzii la depozite este un capitol separat în strategia vitală a băncii. !ob%nda la

depozit trebuie va fi utilizat" *n primul r%nd pentru majorarea profitabilit"ţii b"ncii $i p"strarea

fezabilit"ţii ei) mai apoi pentru atragerea clienţilor sau *n lupta concurenţial", deoarece cu cat este maimică mar'a între rata dobHnzii la credite şi rata dobHnzii la depozite, cu atHt mai sensibila este banca lamodificările ratei dobHnzii la depozite pe piaţa.

%. necesitatea de garantare a resurselor atrase.6esursele nedepozitate sunt garantate în conformitate cu cerinţele creditorului. -entru creditele

centralizate acestea pot fi Hrtiile de valoare de stat cu calitate înaltă, pentru creditele interbancare " activeeligibile, pentru alte împrumuturi " în conformitate cu normele impuse de autorităţi.

6esursele depozitare sunt garantate prin autoritatea băncii. ctualmente însă în sistemul bancarautoton există şi o altă metodă de garantare a depozitelor, care va fi prezentată în continuare.

3. -%*%T%*#% D#P$A9T#0$* 6%C%*#-oziţii convergente# interesul individual de protecţie, pe care îl reclamă orice depunător*# interesul băncilor, de a#şi prezerva portofoliul de clienţi şi de evitare a riscului reputaţional*# interesul public, privind încrederea în sistemul bancar şi evitarea riscului sistemic.+istemele de asigurare a depozitelor pot fi structurate după mai multe caracteristici# ca mod de funcţionare, vom întHlni

N structuri mutuale de acoperire a celtuielilor aferente satisfaceriiobligaţiilor băncilor falimentare*

N structuri formale, bazate pe existenţa unui fond dedicat acestui scop*# în funcţie de modul de administrare, se diferenţiază

N fondurile administrate public* N fondurile administrate privat*# după caracterul contribuţiilor, se disting

N fondurile obligatorii N fondurile facultative.

/n 6M, @ondul de garantare a depoitelor a fost constituit ca persoană 'uridică. 7rganizarea şifuncţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu. onsiliul de administratie al lui este compus din =

membri a) % membri propusi de sociatia 0ancilor din Moldova* b) un membru propus de Ministerul Oustitiei* c) un membru propus de Ministerul 8inantelor* d) un membru, fara drept de vot, propus de 0anca 3ationala a Moldovei.

-articiparea la constituirea resurselor financiare ale 8ondului este obligatorie şi vizează toate băncile,inclusiv filialele acestora cu sediul în străinătate.

8ondul garantează, în limitele prevăzute de lege, depozitele deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi,exprimate în monedă naţională sau străină în valoarea maximă de &;AA lei , cu anumite excepţii privindcuprinderea în sistemul de garantare.

8aptul generator îl constituie desciderea procedurii falimentului, compensaţiile fiind plătite către

deponenţii garantaţi în moneda naţională # leu, indiferent de moneda de constituire a depozitului, în limita plafonului de garantare

!F

modificarea ratei dobHnziila depozite.

diferenţa dintre rata dobHnziila depozite şi rata dobHnzii lacredite (mar'a bancară)

deciziile clienţilorreferitor la mărimea şitipul depozitului

volumul şi structuradepozitului băncii

venitul b"ncii,determinat decreştereavolumuluidepozitului şicreditului bancar



ontribuţia iniţială a instituţiilor de credit este de !B din depozitele atrase cu valoarea pHnă la &;AAlei.

0aza de calcul a contribuţiei o constituie soldul total în lei, reprezentHnd depozitele garantate, în leişi în valută convertibilă, aflate în evidenţa băncilor.

-entru instituţiile de credit care se angează în politici riscante şi nesănătoase, 8ondul este autorizat săma'oreze contribuţia anuală.

' P*#8#9*#% (PB0B*99 6%90$*6ealităţile lumii contemporane, marcate de proliferarea unor fenomene de genul crimei organizate,

traficului de droguri şi de persoane, au impus sistemelor bancare necesitatea adoptării unor măsuri privind prevenirea proceselor de Lspălare a banilor, denumire sub care sunt cunoscute operaţiunile de transformarea fondurilor obţinute ilicit în disponibilităţi monetare de provenienţă aparent legală.

0anca 3aţională a Moldovei a emis o serie de norme privind standardele de cunoa"tere a clientelei ,care au drept scop diminuarea riscului reputaţional, operaţional, de credit, de liciditate şi de conformare lacerinţele legii, precum şi prote'area siguranţei şi stabilităţii băncilor şi, prin aceasta, a integrităţii sistemului

bancar. Programele de prevenire $i combatere a operaţiunilor de sp"lare a banilor trebuie să aibă în vedere

toate operaţiunile băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri ale clienţilor, cuprinzHnd, fără a fi

limitative# desciderea de conturi curente, de depozit, de economii, de credit, de card*# desciderea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare*# încirierea de casete de siguranţă*# efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori cu alte instrumente financiare, valută, metale şi

pietre preţioase, a căror valoare depăşeşte ;A.AAA lei*# operaţiunile cu numerar care depăşesc !AA.AAA lei pentru persoanele fizice*# virament pentru persoanele fizice de $AA AAA lei şi pentru persoanele 'uridice în valoare de %AA AAA

lei.-rogramele de cunoaştere a clientelei trebuie să cuprindă# o politică de acceptare a clientului*# proceduri de identificare a clientului şi de încadrare a acestuia în categoria de clientelă

corespunzătoare*# modalităţi de întocmire şi păstrare a evidenţelor corespunzătoare*# monitorizarea operaţiunilor derulate prin conturi în scopul detectării tranzacţiilor suspecte şi

procedura de raportare a acestora*# modalităţi de abordare a tranzacţiilor în şiPsau din 'urisdicţiile în care nu există reglementări

corespunzătoare în domeniul prevenirii spălării banilor*# proceduri şi sisteme de verificare a modului de implementare a programelor elaborate şi de

evaluare a eficienţei acestora*# programe de pregătire a personalului în domeniul cunoaşterii clientelei.

/n afara obligaţiei de a raporta Procuraturii Generale operaţiunile în cazul cărora suspectează căfondurile provin din,au legătură cu, sau urmează să fie utilizate în scopul săvHrşirii de infracţiuni. 1ipul deoperaţiuni vezi în legea Lu privire la prevenirea şi combatera spălării banilor

$A



T#&% . (trategii gestiunii actielor băncii.

1. ecesitatea gestiunii actielor.2. -estiunea actielor după calitate.3. (trategii de gestiune a actielor.

1. ecesitatea gestiunii actielor.

ctivele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor a băncii care generează profit şi asigură realizareascopului general al managementului bancar, totodată activele sunt cele care generează cel mai mare risc

pentru bancă de aceea gestionarea lor necesită a fi prudentă. 3ecesitatea gestionării activelor reese din analiza caracteristicilor principale a lor care sunt!) +tructura activelor trbuie să corespundă legislaţiei în vigoare. +ub acest aspect se va gestiona

corespunderea activelor faţă de normele de liciditate, provizioanelor faţă de risc, a necesităţilor pentruacoperirea riscului ratei dobînzii.

$) ctivele trebuie să corespundă cerinţelor de liciditate a băncii " banca îşi va menţine activele licide încantităţi estimate de ea în conformitate cu politica şi strategia de dezvoltare.

%) ctivele trebuie să fie profitabile, căci ele sunt unica sursă de profit a băncii. -rofitul reprezintă nunumai dorinţa acţionarilor dar şi sursa de existenţă şi stabilitate a băncii.

&) ctivele trebuie să fie sigure " creşterea profitabilităţii duce la creşterea de risc. +copul managementuluiactivelor este să se coreleze profitabilitatea activelor cu gradul de risc acceptat de bancă, banca nu se vaimplica în active mai riscante.

3ecesitatea gestiunii activelor se axează pe corelarea lor cu pasivele după termen şi sensibilitate larata dobînzii pentru a evita şi alte riscuri generate de volatilitatea ratelor de dobîndă pe piaţă.ctivele

bancare " disponibilităţile băncii ce generează profit sau asigură activitatea normală a băncii. 3ecesitatea gestiunii activelor• Generez" profit " conduce la creşterea profitabilităţii şi îndeplinirea scopului mangementului

bancar.• Genereaz" riscuri " prin gestiunea lor se tinde la diminuarea pierderilor provocate de riscuri

sau a costurilor suplimentare privind gestiunea lor. Gestiunea performantă a activelor va tinde săgăsească punctul optim dintre profitabilitate şi risc.• ctivele bancare ca structură vor fi restricţionate de limitele impuse de autorităţile monetare.

Gestiunea corectă în această direcţie va diminua celtuielile bancare excepţionale privindamenzile, precum şi diminuarea costurilor posibile provocate de supraevaluarea posibilităţilor

bancare în unele activităţi.• Necesitatea de lic(idit"ţi " impune gestiunea corectă a structurii activelor ceea ce conduce la

diminuarea celtuielilor privind procurarea resurselor în mod de urgenţă sau reducerea profituluidin neinvestirea excedentului de liciditate.

• Gestiunea activelor băncii se va face prin corelarea termenilor de scadenţă a activelor cutermenii de scadenţă a pasivelor. 3ecorelarea activelor şi pasivelor după termenul de scadenţăgenerează probleme cu lipsa de liciditate sau costuri înalte din fluctuarea ratelor dobînzii.

2. -estiunea actielor după calitate.ctivele bancare sunt generatoarele esenţiale de profituri, gestiunea cărora rezolvă scopul esenţial al

managementului bancar şi anume maximizarea profiturilor cu diminuarea riscurilor. <ar structura activelorreprezintă raportul diverselor ca calitate active la total active bilanţiere.

<ar portofoliul activelor a unei bănci comerciale este structurat în patru categorii mari 3umerar în bancă*-ortofoliul investiţional *-ortofoliul de credite*lădiri, mi'loace fixe şi alte imobilizări.

3ormele 'uridice şi instrucţiunile acţionează asupra operaţiunilor active prin două căi+tabilind treptele investirii a unei părţi din resursele bancare pentru unele sau altele operaţiuniactive. Ma'oritatea resurselor atrase sunt constituite din depozite la vedere şi la termen. <ată de ce condiţia

$!



primordială în vederea plasării corecte a patrimoniului băncii este satisfacerea la moment şi pe deplin aretragerilor de capital.

4xistenţa resurselor creditare destule pentru satisfacerea cererilor de împrumut. +e ştie că credituleste operaţiunea cea mai profitabilă a băncii. 3eputinţa ei de#a oferi un credit în condiţii avanta'oase vatrezi auspicii din partea clienţilor, ceea ce poate duce la iscarea unor probleme, şi în fine la încetareaexistenţii ei.

alitatea activelor bancare constă în

A& +tructura activelor ,& !iversificarea activelor

C& Profitabilitatea activelor

!& -ic(iditatea activelor

.& /iscul activelor

A& Activele pot fi structurate *n 0

• ctive monetare (bani)• -ortofoliu de îrtii de valoare• -ortofoliu de credite•

<mobilizări (clădiri, mi'loace fixe)eterminînd ponderea fiecărui component în structură băncile îşi aran'ează structura activelor înconformitate cu strategia şi scopul urmărit. -entru a#şi atinge scopul de maximizare a profitului

băncile tind să ma'oreze ponderea activelor generatoare de profit în total active. cest proces poatecondiţiona• iminuarea ponderii activelor licide " lipsuri temporare de licidităţi ce duc la creşterea

celtuielilor prin procurarea urgentă a resurselor.• iminuarea investiţiilor în imobilizări " pierderea clientelei, deoarece se face pe baza înciderii

de filiale sau refuzului de modernizare a mi'loacelor fixe şi reţelelor informatice existente.+tructura ideală a activelor ar fi ctive monetare " !AB -ortofoliul de îrtii de valoare " %AB redite " ;A#;;B ontul portof. cred. " $#;B

8actorii externi ce influenţează structura activeloro 3ivelul de dezvoltare şi capacitatea pieţei monetareo ezvoltarea pieţei capitaluluio 5imitele impuse de către actele de reglementareo +tarea generală de dezvoltare a ţării

8actorii interni ce influenţează structura activeloro +trategia de dezvoltare a bănciio iminuarea bancară şi a unităţilor teritorialeo apitalul bancar 31P-6 Q !$B (31#apitalul 3ormativ 1otal* -6#ctive -onderate la

6isc)e mărimea 31 depinde volumul -6. 7 bancă cu 31 mai mare poate să#şi permită investiţii în

portofoliu de credite, imobilizări sau 2I corporative în volum mai mare. 0ăncile cu 31 scăzut îşi vormenţine volumul ctivelor riscante mic prin ponderea înaltă a ctivelor monetare şi 2I de stat.

riteriile de diversificare a activelor 1ip de investiţii 1ip de profit generat 1ermen de scadenţă

6amura ebitor

,& !iversificarea Activelor&

$$



acă portofoliul de active a 0ăncii e nediversificat după tipul de investiţii banca riscă să#şidiminueze profiturile în caz cînd situaţia economică în ţară defavorizează cererea la tipul de investiţie

preferat de bancă.1otodată diversificarea portofoliului se face şi pe tip de credit, aşa ca banca să fie prezentă pe fiecare

segment al pieţii produselor bancareiversificarea se face după 6amura prioritară de investiţii

lient (ca să se diminueze riscul de insolvabilitate al clientului) upă termenul de scadenţă a activelor (a'ută la reinvestirea lor şi permite depăşirea riscului de

liciditate şi al ratei dobînzii)C& Profitabilitatea activelor bancare

ctivele bancare pot fi • 3eprofitabile• -rofitabileoeficientul de fiabilitate (4 1) arată capacitatea băncii de a genera profit în viitor. acă

coeficientul este în creştere atunci fiabilitatea băncii e în normă.

4 1 %ctie profit.=%ctie totaleEF1GG?

Ienit (profit) generat de ctive• Ienit din dobînzi• Ienit neaferent dobînzilor " realizat din dividend sau diferenţa de cost a activelor

Managementul activelor se ocupă de venitul din dobînzi. -entru a analiza avem coeficienţii

&ar/a bancară absolută 8enit dob. C!elt. dob.

&ar/a bancară relatiă 8enit dob.=%ct.profE C!elt.dob.=*es.atraseEEF1GG?

&ar/a netă din dob)ni 8enit dob. C!elt. dob.E=%ctie profitab.E F1GG?

acă scade rentabilitatea netă a unui activ care lucrează, banca pierde din valoarea capitalului.Maximizarea profitabilităţii• Ma'orarea volumului de active profitabile.• iminuarea celtuielilor din dobînzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile.• Ma'orarea încasărilor din dobînzi prin găsirea unor plasamente mai rentabile.• iminuarea cuantumului de resurse atrase.

Ma'orarea profitului băncii din dobînzi se face pe seama ma'orării cantităţii de active profitabile, aratelor dobînzii la activele existente cît şi la influenţa a ambilor factori. ea mai mare pondere în profitul

ma'orat o are ma'orarea ce ţine de creşterea ratelor dobînzii, deoarece banca nu#şi poate permite ma'orareacantităţii activelor profitabile la nesfîrşit.

!& -ic(iditatea activelor&

ctivele licide sunt compuse din!. rezerva curentă (de bază) ce constituie !$#!&B din total active şi e formată din

• numerar • banii din cont la 03M

$. rezerva secundară e formată din• 2I de stat• redite în proces de recuperare

0anca îşi calculează necesarul optim de active precum şi structura lor determinînd cuantumul derezervă de bază şi suplimentară în funcţie de tipul de clientelă şi necesarul de plăţi de efectuat planificat.0anca planifică necesarul de numerar nu numai după volum dar şi după structură.

.& /iscul activelor

$%



1oate activele bancare şi plasamentele generează risc, banca evaluează gradul de risc a activelor saleşi compară cu capitalul propriu pentru a analiza posibilitatea de compensare a pierderilor posibile.

-entru a determina gradul de expunere a activelor sale la risc, banca împarte activele în categoriimari

!. 5icidităţile băncii, 2I de stat.$. reditele acordate de bancă sub garanţia statului avîndu#se ca ga' 2I+ (credite acordate

băncilor) sau metale preţioase.

%. credite acordate persoanelor fizice şi 'uridice de calitate înaltă avînd ca ga' active eligibile (decalitate înaltă, licide, nu#şi pierd din valoare)

&. redite de o calitate mai 'oasă unde solvabilitatea debitorului trezeşte dubii sau ga'ul e îndeteriorare

;. active de o calitate foarte 'oasă, credite problematice, mi'loace fixe.

%ctie riscante=Capital propriu

acă ponderea activelor riscante în capital propriu este• R ; B banca are un rating foarte puternic ( ! ).• ; " !;B # rating bun ( $ ).• !; " %AB # rating slab ( % )

• %A " ;AB # rating foarte slab (&)• Q ;AB # faliment ( ; )

3. (trategii de gestiune a actielor.4xistă % strategii de gestiune a activelor1& etoda fondurilor comune&

1oate resursele bancare sunt considerate ecivalente după cost şi posibilitatea de investire a lor, deaceea se pot gestiona după parametrii medii calculaţi, adică toate resursele atrase indiferent de tipul lorformează fond comun de finanţare. /n proces de finanţare există $ priorităţi

• -rioritatea reglementară " în proces de formare a activelor în primul rînd se formează şi semenţin cele cerute de legislaţie.

• -rioritatea proprie " este impusă de bancă şi este condiţionată de strategia de dezvoltare a băncii, se finanţează activele ce au interes pentru bancă sub diferite aspecte.

vanta'ele acestei strategii constituie Eşurinţa în implimentare +implitudine relativă +tructura activelor formate prin această metodă corespunde normelor şi strategiei interne a

băncii privind priorităţile de finanţare a activelor.ezavanta'ele acestei strategii constituie

<mposibilitatea redirecţionării fondurilor de finanţare în active ecivalente după cost,deoarece se ia în consideraţie costul mediu al resurselor atrase. 0anca nu poate analiza

veniturile generate de proiecte aparte din această cauză ea poate avea active care au un costmai mic decît resursele procurate pentru finanţarea lor sau poate refuza proiecte profitabiledar neobservate în urma stabilirii preţului mediu la resurse atrase.

! A @ S

$ !AB @ S

% $AB @ S

& ;AB @ S

; !AAB @ S

T ctive riscante

$&



-ot apărea dezecilibre în liciditate " unificarea resurselor după termen de scadenţă potconduce la necorelarea activelor cu pasivele după scadenţa lor, care generează probleme culiciditatea şi expune banca la riscul ratei de dobîndă.

2& +trategia de alocare a resurselor&

ceastă strategie presupune redirecţionarea resurselor atrase spre finanţarea activelor ecivalentedupă cost şi teremn de scadenţă. /n baza acestei strategii structura activelor depinde structura resurseloratrase

6ezerve primare epozite curente

6ezerve secundare epozite de economii

redite epozite la termen

-ortof. 2Iapital propriu

<mobilizări

vanta'ele acestei strategii constituie orelarea activelor cu pasivele după termen de scadenţă şi după cost (rezolvă problema

licidităţii)ezavanta'ele acestei strategii constituie

Gestiunea complicată care necesită cunoaşterea fiecărei surse <poteza că resursele de finanţare pot fi independente de scopul lor de folosire. /n ideal banca

iniţial banca găseşte un plasament care ar fi profitabil după aceea caută resurse de unde îl vafinanţa

ceastă metodă crează excedent de liciditate şi generează diminuarea profitabilităţii băncii.3& etoda model"rii matematice&

-rin această metodă se rezolvă mai multe probleme concomitent. 4a porneşte de la profitabilitatea băncii, totodată orice component a activelor care generează profit băncii sau asigură generarea de alt activ poate fi privit prin aspectul utilităţii lui pentru bancă.

Metoda liniară

ctive licide -ortof. 2I -ortof. credite <mobilizări

6ez. -rim. 6ez. +ec. -2I+ -2 lădiri <nvest. imobile

- ? U!6 p U$ 6 s U% -2I+ U& -2 U; - U=lăd U9 nerecuper

ezavanta'ele acestei strategii constituie -osibilitatea de a nu fi urmate restricţiile de reglementare, ţinînd cont de structura optimă. omplexitatea calculelor necesare

<mposibilitatea de a prevedea toţi factorii, indiferent de modul de constituire a modelului, aşa cum apar zoneieşite de sub co

$;



T#&% H. -estiunea actiităţii creditare.

1. Politica de creitare ca element de gestiune a actiităţii de credit.2. -estiunea calităţii portofoliului de credit.3. -estiunea riscului de creditare.'. 9niţierea procesului de creditare şi analia credibilităţii clientului.

1. -olitica de creditare poate fi privată sub $ aspecte! 5a nivel macroeconomic ea reprezintă politica promovată de 0 într#o ţară care urmăreşte

asigurarea unui ecilibru economic prin intermediul creditului şi a instrumentelor specificelui. 5a modelul general stabilirea direcţiilor prioritare de creditare, formele creditelorspecifice pentru o ţară dată.în acest context promovarea politicii de creditare banca la modul

paticular formîndu#şi politica de credit individuală.$ +ub aspect microeconomic politica de credit reprezintă strategia şi tactica băncii ăn domeniul

formării şi gestionării portofoliilor sale de credit. -olitica creditară reprezintă un element din strategia generală de dezvoltare a băncii. 4a cuprinde elementeesenţiale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dată, modul de selectare a acestor credite şigestiunea lor în scopul asigurării profitabilităţii şi stabilităţii băncii.

4lementele politicii rezonabile de creditare!) +copul, reeşind din care se formează portofoliu de credite*$) tribuţiile anga'aţilor băncii în vederea elibirării creditelor*%) 7bligaţiunile de transmitere a drepturilor şi de acordare a imformaţiilor în vederea gestiunii

creditelor eliberate*&) Modalităţi de colectare a datelor de la potenţialii debitori precum şi mecanismul de evaluare a

credibilităţii clienţilor în vederea luării deciziei cu privire la acordarea creditelor.;) ocumentaţia internă care necesită să fie elaborată pentu acordarea fiecărui credit în parte (lista

documentelor aflate în pacetul de credite a unui client)*=) reptirile colaboratorii bancari pentru păstrarea şi verificarea informaţiei aflate în dosarul de

creditare. +e mai prevăd şi obligaţiunile anga'aţilor băncii cu privire la monitorizarea creditelor*9) Modalităţi de asigurare a credibilităţii, drepturile colaboratorilor în vederea evaluării ga'ului şi

primirii deciziei despre oportunităţile lui*D) escrierea politicii de stabilire a dobînzelor la credite în dependenţă de fiecare credit acordat*F) Modul de contestare şi revocare a creditelor problematice, modul de vînzare a ga'ului în scopul

acoperirii pierderilor din creditele nerambursate. 8uncţiile politicii de creditare! 8uncţiile de ordin general care presupun

• funcţia de control " de verificare apriore şi posteriore a proceselor de creditare*• funcţia comercială " de formare a unui cadru de incasări a veniturilor în urma activităţii de

creditare*• funcţia de stimulare " prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de dezvoltare a

mecanismelor specifice de creditare.$ 8uncţiile specifice

• optimizarea activităţii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice în domeniul creditării*• reformularea activelor de credit în urma experienţii băncii în domeniul dat.

8ormarea politicii de credit are $ tipuri de principi principii de ordin general

)a baza ştiinţifică a politicii de creditare*)b optimalitate " structura politicii de credit trebuie să fie optimă pentru banca dată*)c eficacitate " trebuie să fie efectivă, utilizabilă.

)d unitate " toate elementele politicii de credit să se afle într#o intercorelaţie strînsă. principii specifice

.a rentabilitate " fiecare credit trebuie să fie rentabil*

.b profitabilitate " tot pportofoliu creditar trebuie să genereze profituri*

$=



.c siguranţa " existenţa unui risc minim.

$. -ortofoliu creditar reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment dat de timp. alitatea portofoliului creditar se stabileşte după următorii criterii! structură*$ liciditate (termen de scadenţă)*% gradul de utilizare*

& profitabilitate*; stabilitate. upă structură portofoliu creditar se discompune în

!) după tipul de debitori# credite acordate persoanelor fizice*# credite acordate persoanelor 'uridice*

$) după tipul de credit " (ipotecare, de consum), după scopuri, determinarea gradului de bonitate alfiecărui tip de credit pentru bancă. in experienţa anilor precedenţi banca stabileşte ce tipuri decredite sunt cele mai profitabile şi puţin riscante pentru ea, pentru a stimula creşterea volumuluiacestor credite în portofoliu.

%) după tipuri de ramuri creditate " credite acordatepersoanelor 'uridice, care se împart în subgrupe

după ramuri (industriale, comerţ, agricultură). +e va determina tipul de credit care este optim pentru bancă şi el va fi stimulat.

upă liciditate " liciditatea creditului presupune termenul de scadenţă a lui şi clauza de revocare.-ortofoliu creditar se grupează în trei subgrupe

# termen scurt (pînă la ! an)*# termen mediu (! " ;)*# termen lung (; şi mai mult).

acă o bancă decide să menţină portofoliu creditar licid ea va ma'ora ponderea creditelor pe termen scurt. acă banca are alte posibilităţi de ma'orare a licidităţii ea va menţine în portofoliu într#un volum maimare creditele pe termen mediu şi lung. reditele pe termen lung sunt cele mai riscante pentru bancă, din aceste considerente banca optează pentru

ponderea ma'oră pentru creditele pe termen scur şi mediu. upă gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanţate. Ma'orarea ponderiicreditelor în total active este benefică pentru bancă căci duce la ma'orarea profitului ei. upă profitabilitate " rezolvarea problemei profitabilităţii portofoliului creditar duce la îndeplinireascopului managementului bancar. -ortofoliu creditar se studiază după gradul de profitabilitate dupăurmătorii indicatori

9ncasări din dob)ndă plăţi din dob c!eltuilile creditelor neperformatePn """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" F1GG

Profitul creditar

# determină rentabilitatea netă a unui leu credit alocat* toate tipirile d crdite sunt ecivalate " se recomandăsă se stabilească profitabilitatea netă pentru diverse tipuri de credite. 4xistă o problemă la stabilirea

profitabilităţii fiecărui tip de credit şi anume stabilirea resurselor care finansează aceste credite. # banca poate determina rentabilitatea a fiecărui credit în parte

incas din dob. plăţi din dob. c!. operaţionalePf.cr. """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

(uma creditelor upă stabilitate # portofoliu creditar se analizează şi după gradul de expunere la isc (banca va diviza în ;subgrupe mari ) # standard $B

# supravegeat ;B # substandard %AB # dubios 9;B # compromis !AAB

$9



6ezervele

/n vederea determinării gradului de expubere la risc se determină ponderea fiecărui tip de credit în total portofoliu.

(uma reerelor-r.global de eIpun.la risc """""""""""""""""""""" mai mic sau egal cu 2G?

Portofoliu

$D



T#&% 1G. -estiunea actiităţii inestiţionale a băncii.

1. @ormare portofoliului inestiţional.2. strategii de formare şi diri/are a portofoliului inestiţional a băncii.3. Căi de optimiare a portofoliului inestiţional.

1. -ortofoliu investiţional al unei băncii " totalitatea de valori mobilare deţinute cu drept de proprietate de

bancă la un moment dat de timp. 8uncţiile portofoliului investiţional! <nfluenţa pozitivă asupra profitabilităţii bancare prin alegerea corectă a comportamentelor acestui

portofoliu*$ 7ptimizarea profitului brut prin crearea situaţiei de ecilibru " în cazul formării corecte a portofoliului

el poate genera profituri* atunci cînd portofoliu de credite nu este destul de rentabil, compensîndu#seneincasării de profituri*

% Enele elemente ale portofoliului pot servi drept instrument de acoperire a altor riscuri bancare (ex. posibilitatea de compensare prin instrumente de credit sub formă de valori mobiliare a riscurilorcreditare).

& iversificarea riscurilor bancare după criterii geografici*

; Menţinerea licidităţii băncii în comparaţie cu portofoliul creditar portofoliul investiţional este şi profitabil şi are o liciditate relativă*

= sigură flexibilitatea bilanţului bancar, ce permite managementului bancar să gestioneze G-#ul*9 Micşorarea impozitului pe profit*D rearea posibilităţilor de îmbunătăţire a activelor.

-ortofoliul investiţional se formează după următorii principii• sigură realizarea strategiei investiţionale*• orespunderea portofoliului investiţional după criterii de calitate resurselor din care el a fost

format*• orelarea portofoliului după profit şi risc*

• 7ptimizarea raportului între profitabilitatea şi liciditatea în funcţie de ce active deţine bancaîn portofoliul global ea poate să#şi permită la diferite momente de timp diferite criterii deliciditate.

8actorii care influenţează formarea portofoliuluio +trategia globală a băncii*o 4xistenţa unei pieţe secundare bune*o 5iciditatea valorilor mobiliare*o -rofitabilitatea*o 4xpunerea le risc*o <mpozitarea*o

4xistenţa asigurării*

2. 7 bancă formează portofoliul investiţional din diverse elemente care care pot fi structurate astfela) după dreptul care stă la bază

o dreptul de proprietate (acţiuni)*o dreptul de credit (obligaţiuni)*

# corporative*# de stat (municipale şi de stat).

b) după termen de scadenţăo extemporare, fără termen de scadenţă (acţiuni)*o cu termen de scadenţă (obligaţiuni)*

# mai mare de ! an (piaţa monetară)*# mai mic de ! an (piaţa de capital).

c) după profitabilitate

$F



o cu profit fix (oblidaţiuni)*o cu profit variabil (acţiuni).

upă termenul de scadenţă banca poate forma mai multe tipuri de portofoliu!. portofoliu structurat " toate elementele din el sunt alese în aşa mod încît să fie împărţite pe scadenţe

egale.vanta'e

• este cel mai uşor de gestionat portofoliu căci nu necesită o strategie investiţională complicată*• este corelat după gradul de liciditate şi profitabilitate*

ezavanta'e• este imposibil de a primi supraprofit din gestiunea acestui portofoliu*• în cazul necesităţii urgente de liciditate acest portofoliu nu poate salva banca*

$. strategia menţinerii licidităţii " toate investiţiile bancare în valori mobiliare se vor structura dupăscadenţă în $ ani de zile. 3ecesită o atenţie deosebită pentru managementul bancar în vederea căutării

permanente a posibilităţilor de plasamente.vanta'e

• liciditate înaltă. ezavanta'e

• profitabilitatea 'oasă,• căutarea permanentă a posibilităţilor de plasament*• conţine riscul de imunizare (risc că noile plasamente nu vor fi atît de profitabile ca acelea veci)*

%. strategia opusă " portofoliul cu o scadenţă îndelungată. 1oate valorile mobiliare aflate în bancă au untermen de scadenţă mare.

vanta'e• profitabilitate considerabilă.

ezavanta'e• liciditate 'oasă*• un termen de scadenţă îndelungat presupune şi riscuri mai mari.

&. strategia extremităţii " presupune ţinerea valorilor mobiliare în portofoliu cu termenul de scadenţă scurtsau lung.

vanta'e• la o structură corectă unui astfel portofoliu se pate atinge o corelaţie între liciditate şi profitabilitate.

ezavanta'• necesită o gestiune foarte prudentă care constă în menţinerea continuă a cantităţii de valori mobiliare

cu o liciditate înaltă.;. strategia portofoliului agresiv " portofoliul de profitabilitate maximă se formează în baza curbei

derandament. onform teoriei anticipării care explică conformaţia curbei de randament se poate previziona evoluţia ratei dobînzii pe viitor. acă curba este în creştere portofoliu investiţional va avea

scadenţe lungi. acă curba are înclinaţie negativă portofoliu investiţional va avea scadenţe mici. vanta'e• profitabilitate înaltă*

ezavanta'• risc foarte mare*• necesitatea cunoaşterii la perfecţie a pieţii şi abilităţilor managerilor de investiţii.

upă profitabilitate portofoliile investiţionale pot fi!) portofoliu ec(ilibrat 4 cînd se urmăresc încasarea profiturilor regulate fără a atrage atenţia la

ma'orarea lor şi eliminarea riscurilor " va genera profituri în permanenţă*$) portofoliu prident 4 fără a se orienta la profitabilitate în scimbul unui risc minim*

%) portofoliu agresiv 4 presupune formarea lui cu scopul obţinerii profiturilor maxime anga'îndu#se în plasamente riscante*

&) portofoliu speculativ 4 obţinerea de profituri imediate în urma 'ocurilor la bursă.

%A



3. /n cadrul gestiunii portofoliului banca operează pentru una din două calităţi ale lui risc sau profitabilitate.8ormarea unui portofoliu investiţional în care aceşti $ criterii ar fi corelaţi, adică profit ma'im la risc minim

este varianta optimizării structurii portofoliului. /n conformitate cu strategia bancară, în vederea activităţiiinvestiţionale a băncii, optimizarea portofoliului poate avea şi alte scopuria) consolidare unor pacete de valori mobiliare interesante pentru bancă din anumite considerente*

b) formarea unor pacete de valori mobiliare pentru a deveni acţionar ma'oritar cu drept de decizie în

anumite întreprinderi*c) diversificarea portofoliului în concordanţă cu portofoliu altor active ale băncii astfel încît să se

ecilibreze, posibilităţile de cîştig şi pierderi din activitatea globală a băncii. /n acest caz, un portofoliu optim pentru bancă va fi nu cel ce generează profituri maxime, ci unul carecompensă riscurile altor active bancare, inclusiv portofoliu de credite.

%!



T#&% 11. &anagementul actiităţii eItrabilanţiere.

1 Tipurile actiităţii eItrabilanţiere.2 *iscurile )n actiităţi eItrabilanţiere. *olul actiităţii eItrabilanţiere.

1. ctivitatea extrabilanţieră " emisiuneaPcumpărarea de anumite drepturi ce nu influenzează în momentuloperaţiunii structura sau valoarea bilanţuui bancar.

7peraţiunile extrabilanţiere sunt$ pure " ce ţin de activitatea bancară şi nu pot fi prestate de alte instituţii pe piaţa financiară*$ ce ţin de tranzacţii cu valori mobiliare pe piaţa de capital.

7peraţiuni extrabilanţiere sunt! titlurizarea " operaţiuni de emisiune a unor valori mobiliare de credit în scimbul unui pacet de active

de calitate înaltă a băncii t &7a

!6a! $ % 6a$

<3I4+1<176<< 6p

1itlurizarea se efectuiază în următoarele etape!. banca selectează o cantitate de active superioare după calitate*$. în volumulacestor active banca emite valori mobiliare de credit*%. valorile mobiliare emise sunt propuse investitorilor terţi*&. acumulînd sume din vînzarea valorilor mobiliare banca investeşte în alte activităţi.

/n calitate de active sunt utilizatele cu un risc minim de rambursare P care au ga' performant. vanta'ele

!) conferă o flexibilitate a bilanţului, permiţînd restructurarea lui în funcţie de anumite scopuri ale băncii*

$) acordă posibilitatea de investirea în active diversificabile *%) posibilităţi de creştere a profitului*&) acordă posibilităţi de diversificare a operaţiunilor pe piaţa de capital.

cest tip de operaţiuni necesită anumite atribuţii pentru managementul bancar• se va urmări ca 6a! (la creditele ga'ate) ? 6a$ (la noile investiţii), mai mult ca atît se va

urmări ca 6a! să fie mai mic ca 6a$. pentru aceasta banca va depune anumite eforturi demarCeting.

• posibilitatea de plasament a obligaţiunilor bancare şi negocierea ratei dobînzii la

elenecesită la fel abilităţi. +e va urmări 6a! mai mare ca 6p* există posibilitatea căobligaţiunile emise nu se vor putea vinde mai ieftin decît activele ga'ate.

$ vînzarea creditelor " ideea de bază atragerea altor instituţii financiare sau investitorii în cofinanţareaunor credite.

Iînzarea creditelor se face prin două moduri a). Iînzarea creditelor în suma totală* b). Iînzarea fracţionată. vanta'ele

!) posibilitatea de reformulare a portofoliului de credite*$) conferirea licidităţii unor credite cu scadenţe înalte*%) implicarea altor bănci în acordarea creditelor mari şi deci diversificarea riscurilor.

0ăncile care cumpără credite sunt cointeresate s#o facă dinurmătoarele motive• au acces la creditarea unor corporaţii pe care în mod normal nu le puteau puteau avea pe

piaţa bancară*

%$

40<103

<3I4+1<V<< 1<I4

I576<M70<5<64



• deoarece creditele ce se vînd sunt de o calitate înaltă, băncile cumpărătoare primesc posibilitate de îmbunătăţirea calităţii portofoliului de credite*

• posibilităţi de a diversifica portofoliu de credite după aspectul de ramurăP teritoriu.% emisiunea scrisorilor de garanţie " banca onorează capacitatea de rambursare a unei terţe persoane. vanta'ele

!) comisioanele percepute fără a implica activele bancare*$) acordarea posibilităţii unui debitor de a se credita fără a apela la resursele bancare*%) în cazul cunoaşterii situaşiei financiare a debitorului probabilitatea de acitare a creditului în locul

lui este minimă, nu implică resurse bancare. 7scrisoare de garanţie are % elemente componente

03<<

4miiunea scrisorii de garanţie de obicei se vinde ca un comision, calculat ca procent din valoarea creditului

garantat, însă scrisorile nu se vor vinde în caz cînd riscul asociat lor este mai mare decît comisionul perceput.

2. 8iecare din operaţiunile extrabilanţiere comportă anumite riscuri pentru bancă. 7peraţiuni detitlurizare includ % tipuri de risc

!. riscul de credit " riscul că o parte din activele care au servut drept ga' pentru valori mobiliareemise debancă nu se vor rambursa şi banca va utiliza resurse adăugătoare pentru răscumpărareaobligaţiunilor sale.

$. riscul ratei dob*nzii " riscul necorespunderii dobînzelor la activele vîndute obligaţiunilor emiseşi noilor investiţii*

%. riscul ramburs"rii anticipate " riscul că activele care au fost ga'ate se vor rambursa înainte de

scadenţă şi banca nu va putea plasa sumele extrase tot atît de profitabil. a dezavanta' pentru această operaţiune este că banca ga'ează activele de calitate înltă, procurînd activemai profitabile, dar şi mai riscante. 1itlurizarea poate înrăutăţi portofoliu de active şi necesită o cantitate decapital propriu mai mare.

7peraţiuni de vînzare include următoarele riscuri!. riscul de credit " ( riscul de nerambursare) atunci cînd banca va fi nevoită să ramburseze băncii

cumpărătoare banii din capitalu propriu*$. banca vînzătoare vinde experienţa sa de analiza solvabilităţii clientului, înrăutăţind calitatea

portofoliului de credite " poate apărea necesitatea form"rii unui volum de provizioane mai mare şi aextragerii prin această operaţiune a unei resurse din circulaţie*

%. riscul ratei dob"nzii " banca nu va putea cumpăra active tot atît de profitabil ca şi creditele vîndute.

6iscurile asociate scrisorii de garanţie!. riscul de credit " în caz cînd banca va fi obligată să ramburseze creditul în locul debitorului. /n

această situaţie apare riscul lipsei de liciditate*$. riscul ratei dob*nzii " pentru bancă rambursarea nu doar creditului dar şi dobînzii la el.

Măsurile de protecţie contra tuturor riscurilor• deoarece toate trei tipuri de activitate comportă riscul creditar, banca va evalua foarte atent

solvabilitatea debitorilor, atît existenţi (în cazul titlurizării şi a vînzării creditelor), cît şi cei potenţiali(scrisoarea de garanţie)*

• extrapolarea scrisorilor degaranţie după regiune şi funcşţionarea lor ca valoare*• analiza atentă a modului de variaţie a ratei dobînzii pentru a evita riscul ratei dobînzii în cazul

titlurizării şi vînzării creditelor*

%%

04348<<6(debitor)

03

64<176



• operarea cu prudenţă a tuturor serviciilor acordate în cazul operaţiunilor extrabilanţiere pentru aevita alte riscuri, asociate riscului creditar şi ratei dobînzii. ceasta în special ţine de riscul lipsei deliciditate. e exemplu în momentul calculării necesarul de resurse licide, banca va ţine cont şi descrisorile de garanţie emise pentru a fi prote'ată în cazul necesităţii de acitare a creditului în locul

persoanei garantate.

%&



T#&% 12. %nalia actiităţii bancare.

1. &etode de analiă bancară.2. %nalia eniturilor şi c!eltuielilor bancare.3. %nalia performanţelor bancare.

1. naliza activităţii bancare este necesară pentru a determina posibilităţile de activitate a băncii în prezent

şi viitor, corespunderea situaţiilor financiare a băncii, realităţilor economice şi a normelor impuse de cătreautorităţile de supravegere. naliza activităţii bancare se efectuează în urma controlurilor permanente interne,precum şi acontrolurilor externe (auditul intern şi auditul extern). eoarece modalităţile de analiză a activităţii bancareefectuate de organele din exterior sunt în competenţa acestor instituţii o atenţie deosebită în cadrul auditului

bancar o are auditul intern. -rincipiile auditului intern! analiza activităţii bancare trebuie să fie neîntreruptă şi extemporală*$ totalitatea metodologiilor utilizate trebuie să corespundă cerinţelor băncii, privind strategiile de

dezvoltare a băncii*% structura analizei activităţii bancare trebuie să cuprindă absolut toate sferele activităţii băncii, astfel încît

concluziile formulate în rezultatul acestei analize să corespundă realităţii şi să permită luarea unordecizii despre organizarea băncii pe viitor.

Modalităţile auditului interno metoda statică " presupine calculerea anumitor coeficenţi în rezultatul activităţii bancare la un moment

dat de timp.o metoda dinamică " compararea coeficienţilor calculat în termen şi formularea unor concluzii despre

evoluţia lor. mbele metode utilizează mecanisme matematico#statistice* banca fiind liberă să determină singurăcantitatea şi tipul coeficienţilor calculaţi. 5a momentul actual este foarte răspîndită o metodă a analizei activităţii bancare " modelarea şi simularea

proceselor petrecute în bancă se pate modela activitatea globală a băncii sau un singur serviciu bancar. naliza activităţii economice se desfăşoară în următoarele etape

#tapa analiată Conţinutul analiei &etoda utiliată+tructura bilanţului

bancar.+tructura prealabilă a bilanţului bancar

pe grupe de active şi pasive a raportuluifinanciar pe grupe de venituri şiceltuieli.

Metoda drupărilor.

ontrolul. Ierificarea corectitudinilor grupărilorefectuate atît pecategorii, cît şi pevolum*selectarea datelor grupate după

criterii specifici (scadenţa, etc.)

Metoda conparării.

alculele. alculul indicatorilor sub formăabsolută şi relativă.

Metoda coeficienţilor*metoda matemat#statistică.

6ezumarea. mplasarea indicatorilor în diagrame şitabele pentru a putea concluziona despreevoluţia lor.

Metoda diagramelor.

2. naliza financiară presupune analiza profitului bancar, deoarece profitul este sursa creşterii capitalului propriu.

Pf net 8enit C!eltuieli 9mpoit pe enit

+ub incidenţa managementului bancar se află veniturile şi celtuielile. 0anca poate să#şi ma'oreze profitul prin ma'orarea veniturilor şi diminuarea celtuielilor.

%;



3.1. Ieniturile sunt împărţite după mai multe criterii

• după sursa de apariţie # venituri provenite din dobînzi* # venituri non#dobîndă.

• după provenienţa din posturile de bilanţ# venituri provenite din portofoliu de credite*# venituri provenite din portofoliu investiţional*# venituri provenite din taxe şi comisioane*# alte venituri provenite din activitatea bancară (diferenţele pozitive de curs valutar).

• după caracterul veniturilor# venituri cucaracter permanent " aduse de portofoliu de credite, investiţional şi comisioane*# venituri cu caracter aliatorii " venituri din vînzarea ga'ului, diferenţe de curs valutar.

naliza vniturilor bancare se face după următorii criterii!. după volum " este benefic creşterea volumului de venituri în dinamică indiferent de structura lui*$. după structură " se analizează structura veniturilor în volum total determinîndu#se tipurile de active

cele mai rentabile pentru bancă*%. în dinamică " evoluţia actuivelor atît în volum cît şi în structură*

&. analiza factorială " factorii care au dus la creşterea sau diminuarea veniturilor. 8actorii de influienţă asupra mărimii veniturilor• endogni• exogeni (situaţia economică în ţară, politică, macroeconomică), nu se află sub influenţa

managementului bancar, deaceea în cadrul analizeiposibilităţilor de creştere a veniturilor semodelează $ factori cu caracter intern#posibilitatea creşterii vlumului activelor profitabile*

#posibilitatea creşterii ratei dobînzii la activele exist. oncluzii deduse

!) modelul factorial poate determina ce parametri şi#n ce măsură influenţează asupra profitului bancar*$) posibilităţile de creştere a profitului depinde de creştere volumului activelor profitabile şi de

posibilităţi de creştere a ratelor dobînzii la activele bancare*

%) banca poate creşte profitul său nu numai prin creştere activelor profitabile dar şi prin modificarea ponderii diferitor tipuri de active în total portofoliu " astfel încît activele mai profitabile să deţină o pondere mai mare*

&) 3.2. eltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar, deaceea analizei lor li se vaacorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor.eltuielile bancare se grupează după mai multe criterii!. dupa sursa de provenienţă

• celtuieli cu dobîndă (dobînda lor este considerabilă în total celtuieli bancare)*•

celtuieli non#dobîndă*$. dupa structura bilanţului• celtuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor*• celtuieli privind gestiunea portofoliului îrtiilor de valoare*• celtuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii

# celtuieli cu salariu*# celtuieli de amortizare a mi'loacelor fixe*# alte celtuieli de gospodărire*

• alte celtuieli bancare# penalităţile acitate de bancă*# diferenţele negative de curs valutar*# plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei.

eltuielile se analizează după structură, pondere prin analiza statică şi dinamică* precum şi factorială.

%=



upă structură celtuielile se analizează pe grupuri în dinamică* tendinţa pozitivă este micşorareavolumului de celtuieli. naliza factorială a celtuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micţorare a celtuielilor cu dobînzi şideterminarea factorilor care influenţează asupra volumului celtuielilor cu dobîndă. +e presupune că asupraceltuielilor cu dobîndă influenţează $ factori

!. volumul resurselor bonificate cu dobîndă*$. rata dobînzii plătită la aceste resurse.

Modif. ? (Ip(t!) " Ip(tA))@ rdp Modif. ? (rd(t!) " rd(tA))@Ip(t!) Modif. ? modif.Ip@ rdp modif.rd @Ip(t!)

. cu dob.rd p? ################### @ !AA

total res. atrase

incasări din dobîndărd c? #########################

ctive profitabile

oncluziile

'. -erformanţele bancare " suma de indicacatori de profitabilitate şi solvabilitate care permit de a seconcluziona autorităţilor autorităţilor de pe piaţă. 5ndicatorii de performanţ" sunt de două tipuri! indicatorii calculaţi în baza datelor interne a băncii (coef. de profitabilitate)*$ indicatorii numiţi Wsemnalul p. " ţin de profitabilitatea acţiunilor bănci şi cursul lor pe piaţa secundară.ceşti indicatori reprezintă posibilităţile investitorului în bancă. -46 " posibilităţile investitorului de a obţine o unitate monetară de profit net al băncii investind o sumă de

bani sub formă de curs. -46#ul este utilizat pentru analiza externă a băncii deoarece ţine în consideraţiecursul şi profibilitate băncii, fiind lipsită, de influenţa politicii de divident, -46#ul poate fi calculat de oriceinvestitor al băncii* nu necesită date specifice care pot fi preluate doar de la băncă.6ating#urile bancare. +unt de două categorii

• <ndicatori de rentabilitate -f. net

674 (6en >) ? ################ @ !AA ap. propriu

etermină rentabilitatea capitalului propriu al băncii creind posibilităţi de comparaţie întremai multe bănci cu diferite grade decapitalizare. 4ste normal pentru o bancă ca674 în dinamică să crească.

-f. net67 ? ################### @ !AA

ctive

etermină rentabilitatea activelor bancare*tendinţa de creştere a lui demonstrează o

evoluţie progresivă pentru bancă. -entru a crea posibilităţi de comparare a rentabilităţii maimultor bănci din diferite sisteme de impozitareîn loc de profit net se va utiliza profitul brut.

/n unele cazuri în 67 se pot utiliza doar activele profitabile -rofitul brut

Gradul de utilizare a activelor curente ? ##################### ctivele curente

-rofitul net6ata profitului brut ? ####################

Ienitul din expluatare

%9



• <ndicatori care determină procesul de utilizare a capitalului sau activelor curente. ctiveGradul de îndatorare ? #################

apitalu propriu # cîte unităţi de active curente au fost create de o unitate a capitalului propriu. 674 ? rata pf. brut @ gradul de îndatorare @ gradul de utilizare a activ.curente

1oţi indicatorii de performanţă a băncii au fost sistematizaţi în modelul E-731 " descompunereaindicatorilor de rentabilitate pe două categorii mari astfel încît să se poată lua decizia asupra factorilor ceinfluenţează rentabilitatea bancară şi posibilitatea de creştere a rentabilităţii bancare. G/ " se presupune că profitabilitatea bancară poate fi ma'orată prin creşterea G/ sau prin

creşterea 67.674 -f net 674 " rata -f b ? ########### (creşte venitul, scad celtuielile) Ienit

# gradul utilizării activelor curente (crsc c, creşte venitul)

%D



T#&% 13. (trategia şi planificarea bancară.

1. (trategia bancară.2. Planificarea bancară.3. Determinarea politicii generale de acţiune a băncii.

1. +trategia unei bănci " ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o preocupare permanentă în

vederea realizării sarcinilor importante ale băncii, atît în diverse domenii cît şi la modul general. +trategiaunei bănci este scopul pe care banca vrea să#l atingă şi modalitatea de al atinge în perspectivă. -rincipiile strategiei bancare

• -rudenţa activităţii bancare*• <nterconexiunea dintre personalul bancar, posibilităţile tenice ale băncii şi posibilităţile comerciale*• +trategia bancară de dezvoltare nu va forţa posibilităţile actuale ale băncii cerînd aplicarea la

maximum a tuturor elementelor mangementului bancar pentru realizarea unor proiecte mai puţinreale. /n caz contrar banca riscă să piardă şi piaţa actuală de servicii pe care o deţine.

in punct de vedere a realizării scopului maxim de creştere a profitabilităţii, sunt cunoscute % tipuri destrategii

# +trategiaa de cucerire (expansivă) " formarea anumitor planuri bancare pentru extinderea pieţii produsului sau implementarea noilor produse în vederea creşterii profitabilităţii.# +trategia de repliere# banca evaluează că nu poate face faţă sarcinilor actuale şi modifică activitatea

sa spre scăderea expansiunii sau restructurizarea serviciilor oferite# +trategia de consolidare# banca se mulţumeşte cu starea actuală şi investeşte forţe umane şi materiale

pentru a o menţine./n vederea implementării strategiilor expuse banca va efectua următoarele proceduri0

!. determinarea clară a scopurilor propuse şi concordarea acesturi scopuri cu cerinţele pieţii şi realitatea economică în teritoriul pe care activează*

$. determinarea mecanismelor cu care vor fi implementate scopurile propuse,identificare imstrumentelor în cadrul acestor macanisme nacesare a fi utilizate*

%. determinarea sarcinilor fiecărui compartiment al managementului bancar care va fiimplicat în realizarea strategiei date*&. elaborarea planului de activitate pentru fiecare compartiment în concordanţă cu

scopurile trasate. +trategia bancară nu este o acţiune izolată a unor persoane sau compartimente din centrala băncii*elaborarea şi impelementarea structurii bancare ţine de toate elementele teritoriale ale băncii şi afecteazăintegral tot personalul. 4laborarea strategiei nu este posibilă decît în urma analizei interne riguroase aactivităţii bancare. ceastă analiză în elaborării structurii va cuprinde următoarele elemente

• analiza datelor financiare din trecutul şi prezentul băncii, estimarea realistă a stării actualefinanciare*

• depistarea şi analiza situaţiilor de risc în activitatea bancară la momentul actual. ceaste situaţii vorfi luate în consideraţie la momentul adoptării deciziilor pentru a fi evitate în viitor*

• analiza pieţei creditului, pieţei valutare, situaţia agenţilor economici, studii complexe privindantura'ul economic în care activează banca*

• stabilirea unor prognoze ale activităţii bancare depistîndu#se potenţialul intern nevaloric al băncii*• evaluarea costurilor actuale în cadrul activităţii bancare*• evaluarea existenţei suficiente de capital şi necesarului de capital în urma implementării strategiei

bancare. 4laborarea strategiei globale cît şi a strategiei secundare trebuie făcută ţinînd cont de % situaţii

a) situaţia de favorabilitate (optimistă)* b) situaţia de incertitudine (pisimistă)*

c) situaţia realistă (mixtă).

2. 1oate strategiile sunt documentate, aceste documente se numesc planuri.

%F



-lan " expunerea detaliată a tuturor evenimentelor şi a mecanismelor de derulare a lor în cadrulîmplementării strategiei bancare. +e cunosc % tipuri de planuri

a. -lan strategic " expune în linii mari scopurile şi modalităţile de realizare a lor. b. -lan de implementare (tactic) " se expune modul de activitate şi sarcinile fiecărui element al

managementului bancar în vederea realizării obiectivelor punctate în planul strategic.c. -lan financiar " evaluarea tuturor activităţilor băncii în unităţi monetare în cadrul realizării

planului strategic şi cel curent (tactic). !.-lanificarea strategică " elaborarea planului strategic de activitate în bancă. cest plan va cuprinde maimulte elemente• punctarea obiectivelor necesare de atins*• elaborarea şi implementarea anumitor tenici*• modul în care obietivele vor fi trecute în faza de execuţie*• programarea în termeni a etapelor de realizare a obiectivelor.

-lanificarea strategică are următoarele laturi# evidenţierea misiunii băncii*# scopurile strategice ale băncii*

# obiectivele strategice*# acţiune de plan strategic. 5uarea în consideraţie a tuturor acestor laturi va conduce la elaborarea unui plan optim, clar şi uşorrealizabil. $. -lanul de implementare " următorul pas în cadrul realizării strategiei şi are & elemente componente• plan de acţiune " desrierea clară a tuturor acţiunilor ce trebuie desfăşurate pentru realizarea

planului strastegic pas cu pas* # desemnare cercului de clienţi potenţiali şi de instituţii cu care se va colabora la

realizarea planului strategic*# totalitatea de acte necesare de a fi oformate şi legalizate în vederea realizării

planului strategic.• alocarea de resurse " în ascest cadru se va expune modul în care banca va obţine resursele necesare

pentru implementarea obiectivelor strategice. /n baza acestei părţi a planului se va elabora un set de planuri financiare pentru fiecare acţiune*

• programul " banca va expune termenii în care vor fi realizate fiecare din acţiunile propuse* bancatrebuie să cunoască clar momentul final al fiecării etape şi momentul final al implementării a planuluistrategic, astfel vor fi excluse anumite momente de incertitudine şi va apărea posibilitatea corelăriiactivităţilor în cazul apariţiei unor situaţii nefavorabile*

• evaluarea performanţelor " în cadrul planului strategic au fost stabilite anumite elemente de performanţă, care necesitau a fi atinse în cadrul planului de implementare, se va evalua posibilitatea deatingere a acestor performanţe în urma efectuării tuturor activităţilor expuse.

&. -lanificarea financiară " formarea bugetelor pentru fiecare activitate cuprinsă în planul curent precum şi a bugetului global. ici se va cuprinde identificarea tuturor surselor din care vor fifinanţate activităţile expuse în planul curent, evaluate de celtuielile necesare pas cu pas, identificatetoate sursele de incasări probabile şi stabilite prin modelare influenţele diferitor factori asupraacestor incasări.

3. -olitica generală de activitate a băncii este documentul esenţial în baza căruia banca activează în curent,a activat în trecut şi elaborează strategii pentru activitatea de viitor. -olitica de activitate a băncii globalăcuprinde totalitatea politicilor bancare pe genuri de activităţi

a) -olitica de creditare* b) -olitica de cadre*

c) -olitica investiţională*d) -olitica de atragere a resurselor*e) -olitica de gestiune a dobînzelor, etc.*

&A



8iecare din politicile secundare vor fi formate în concordanţă cu politica globală a băncii după următoarele principii

!) 5uarea în consideraţie a misiunii băncii, a poziţiei ei pe piaţă, a potenţialului de expansiune a ei*$) Menţinerea legăturii dintre trecutil prezentul şi viitorul în cadrul tuturor activităţilor bancare,

stabilirea obiectivelor strategice ale băncii pentru a realiza dezvoltarea şi creşterea băncii şi amenţine stabilitatea şi vitalitatea ei, implicarea în cadrul activităţii bancare a tuturor elementelormanageriale într#o interconexiune pe verticală şi pe orizontală.

+copurile politicii bancare sunt deduse din principiile 4xpunerea clară şi formalizarea tuturor relaţiilor existente în bancă şi necesare pentru a obţine

realizarea scopurilor de activitate bancară* -romovarea strategiilor de dezvoltare bancară în vederea realizării profiturilor* 4xpunerea modului în care aceste strategii vor fi promovate.

Managementul Bancar.[Conspecte.md]

Documents

Transcript of Managementul Bancar.[Conspecte.md]