Contabilitatea Datoriilorgfg.[Conspecte.md]

8/17/2019 Contabilitatea Datoriilorgfg.[Conspecte.md]

1/23

Tema 10. Contabilitatea datoriilor

10.1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea datoriilor10.2. Evidenţa datoriilor financiare10.3. Evidenţa datoriilor comerciale10.4. Evidenţa datoriilor calculate

10.4.1. Evidenţa datoriilor faţă de personal10.4.2. Evidenţa datoriilor privind asiurările10.4.3. Evidenţa datoriilor privind decontările cu buetul10.4.4. Evidenţa datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi

10.!. Evidenţa altor datorii

10.1 Componenţa, caracteristica şi clasificarea datoriilorDatoriile reprezintă surse străine de finanţare a activelor întreprinderii.În contabilitate şi în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele criterii:

1. După conţinutul economic:• datorii financiare,• datorii comerciale,• datorii calculate.

2. După termenul de achitare:• datorii pe termen lun,• datorii pe termen scurt.

!. După modul de achitare:• datorii convertibile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din capitalul statutar "acţiuni

sau cote de participaţie#,• datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mi$loace şi nu prevede cedarea unei părţi din

capitalul statutar.Datoriile întreprinderii pot fi e%primate în valută naţională & la provenienţa lor din interiorul ţării sau în valută

străină & la provenienţa lor de peste hotarele ţării. Datoriile pot fi reflectate în contracte, documente primare de achiziţiea mărfurilor în valută străină, însă la reflectarea datoriilor în conturile contabile şi rapoartele financiare acestea trebuiesă fie e%primate numai în valută naţională.

Datoriile e%primate în valută străină din momentul apariţiei pînă la momentul achitării lor pot enera venituri &

în cazul diferenţelor favorabile de curs valutar, ori pierderi & în urma diferenţelor nefavorabile.'onform planului de conturi contabile pentru evidenţa datoriilor pe termen scurt sînt destinate conturile clasei ()Datorii pe termen scurt* şi pentru evidenţa datoriilor pe termen lun & conturile clasei + )Datorii pe termen lun*.oldurile acestor conturi la sfîrşitul perioadei de estiune se reflectă în compartimentele + şi ( ale -ilanţului contabil cuaceiaşi denumire.

10.2. Evidenţa datoriilor financiareDatoriile financiare includ datoriile care apar în leătură cu procurarea capitalului atras. 'apitalul atras îl

constituie mi$loacele primite în valută naţională şi străină primite de către întreprindere de la persoane fizice şisau $uridice, pe un termen stabilit şi pentru o plată anumită.

"atoriile financiare reprezintă o sursă străină de finanţare a întreprinderii şi cuprind:• Creditele bancare. /cestea pot fi primite de la bănci în baza contractului încheiat între întreprindere şi

aceasta instituţie financiară.• #mprumuturile. Împrumuturile pot fi primite de la întreprinderi "părţi leate şi neleate#, persoane fizice,

personalul întreprinderii.0odul de creditare, de primire şi rambursare a creditelor bancare este relementat de contractele de credit şi

actele normative în vioare.În dependenţă de termenul rambursării, creditele şi împrumuturile pot fi:• pe termen scurt, al căror termen de achitare este nu mai mare de un an calendaristic• pe termen lun, cu termen de achitare mai mare de un an calendaristic.entru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lun sînt destinate respectiv conturile: !11 $Credite

bancare pe termen scurt%, !12 $Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi%, 411 $Credite bancare petermen lun%, 412 $Credite bancare pe termen lun pentru salariaţi%,

entru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lun sînt utilizate respectiv conturile: !13 $#mprumuturi petermen scurt%, 413 $#mprumuturi pe termen lun%.

/ceste conturi sînt de pasiv. În credit se înreistrează sumele creditelor bancare şi împrumuturile primite,mărimea dobînzilor calculate aferente acestora. În debit & rambursarea creditelor şi împrumuturilor. &oldul conturilor este creditor şi reprezintă mărimea datoriilor întreprinderii faţă de bănci, alţi creditori la un moment dat.

3a primirea creditelor bancare se întocmesc formulele contabile:

1


2/23

• debit conturile 241 $Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%, 243 $Conturi curente 'n valutăstrăină%,

• credit conturile 411 $Credite bancare pe termen lun%, 412 $Credite bancare pe termen lun pentrusalariaţi%, !11 $Credite bancare pe termen scurt%, !12 $Credite bancare pe termen scurt pentrusalariaţi%.

3a calcularea dobînzilor pentru creditele pe termen lun şi pe termen scurt primite se întocmeşte:• debit contul (14 $)lte c*eltuieli operaţionale% & atunci cînd dobînda se constată ca cheltuieli ale perioadei

"conform metodei recomandate de 4' 2! )'heltuieli privind împrumuturile*#,• debit conturile 111 $)ctive nemateriale%, 112 $)ctive nemateriale 'n curs de e+ecuţie%, 121 $)ctive

materiale 'n curs de e+ecuţie%, 211 $ateriale% & în cazul capitalizării dobînzilor în valoarea dobînzilor "conform metodei alternative admisibile stabilite de 4' 2!#,

• credit conturilor !11 $Credite bancare pe termen scurt%, !12 $Credite bancare pe termen scurt pentruslariaţi%.

rimirea împrumuturilor de la întreprinderi sau persoane fizice se reflectă prin formula contabilă:• debit conturile 241 $Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%, 243 $Conturi curente 'n valută

străină% - la suma împrumuturilor primite sub formă de mi$loace băneşti,• debit conturile !21 $"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale%, !22 $"atorii pe termen scurt

faţă de părţile leate%, !3 $)lte datorii pe termen scurt% & la suma împrumuturilor utilizate pentruachitarea datoriilor faţă de furnizori, părţi leate, alţi creditori,

• credit conturile 413 $#mprumuturi pe termen lun%, !13 $#mprumuturi pe termen scurt%.Dobînzile privind împrumuturile primite se calculează şi se reflectă în contabilitate în acelaşi mod ca şi pentrucreditele bancare:• debit contul (14 $)lte c*eltuieli operaţionale% & cînd dobînzile se constată ca cheltuieli,• debit conturile 111 $)ctive nemateriale%, 112 $)ctive nemateriale 'n curs de e+ecuţie%, 121 $)ctive

materiale 'n curs de e+ecuţie%, 211 $ateriale% & în cazul capitalizării sumei dobînzilor,• credit conturile !13 $#mprumuturi pe termen scurt%.

3a finele anului de estiune creditele şi împrumuturile pe termen lun care urmează a fi achitate pe parcursulurmătoarelor 12 luni se trec în cateoria creditelor şi împrumuturilor pe termen scurt prin formula contabilă:• debit 411 $Credite bancare pe termen lun%, 412 $Credite bancare pe termen lun pentru salariaţi%,

!11 $Credite bancare pe termen scurt%, !12 $Credite bancare pe termen scurt pentru slariaţi%, 413$#mprumuturi pe termen lun%, !13 $#mprumuturi pe termen scurt%,

• credit 241 $Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%, 243 $Conturi curente 'n valută străină%.3a achitarea creditelor şi împrumuturilor se întocmesc formulele contabile:• debit conturile !11 $Credite bancare pe termen scurt%, !12 $Credite bancare pe termen scurt pentru

slariaţi%, !13 $#mprumuturi pe termen scurt%,• credit conturile 241 $Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%, 243 $Conturi curente 'n valută

străină%.

10.3. Evidenţa datoriilor comerciale"atoriile comerciale reprezintă ana$amentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori, antreprenori şi alţi

creditori privind facturile comerciale pentru materialele procurate, serviciile acordate şi avansurile primite."atoriile se reflectă în conturile contabile şi în bilanţul contabil atunci cînd e%istă probabilitatea retraerii

resurselor "mi$loacelor băneşti, activelor proprii# care sînt purtători de avanta$e economice, ceea ce va constituirezultatul constatării datoriilor în cauză, iar suma la care se constată datoriile poate fi măsurată veridic. /şadar, intrărileratuite nu provoacă retraerea resurselor şi respectiv apariţia datoriilor.

5videnţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, termen de apariţie şistinere a datoriilor.

entru evidenţa sintetică sînt destinate conturile !21 $"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale%,!22 $"atorii pe termen scurt faţă de părţile leate%, !23 $)vansuri pe termen scurt primite% . /ceste conturi sîntconturi de pasiv. În creditul lor se înreistrează creşterea datoriilor comerciale, în debit 6 achitarea datoriilor faţă defurnizori. &oldul acestor conturi este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită dată şi sereflectă în capitolul 7 al -ilanţului contabil, posturile căruia corespund denumirilor conturilor specificate.

Datoriile se înreistrează în baza documentelor de livrare, care însoţesc bunurile intrate de la furnizori sauserviciile prestate de către aceştia. entru livrările impozabile cu 87/ se întocmesc facturile fiscale care au fost

introduse de la 1 martie 2992, iar pentru livrările neimpozabile & facturile de e%pediţie.Datoriile se reflectă în contabilitate prin creditarea conturilor !21 $"atorii pe termen scurt privind facturile

comerciale%, !22 $"atorii pe termen scurt faţă de părţile leate% în corespondenţa cu conturile în care secontabilizează bunurile materiale intrate, serviciile prestate:1. eflectarea valorilor materiale intrate de la furnizori şi antreprenori "fără 87/#:

• debit contul 111 $)ctive nemateriale%,

2


3/23

• debit contul 112 $)ctive nemateriale 'n curs de e+ecuţie%,• debit contul 121 $)ctive materiale 'n curs de e+ecuţie%,• debit contul 123 $i/loace fi+e%,• debit contul 211 $ateriale%,• debit contul 213 $biecte de mică valoare şi scurtă durată%,• debit contul 21( $ărfuri%,• credit contul !21 $"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale% sau credit contul !22 $"atorii

pe termen scurt faţă de părţile leate%.

2. eflectarea valorii serviciilor prestate de către furnizori şi antreprenori "fără 87/#:• debit contul 112 $)ctive nemateriale 'n curs de e+ecuţie%,• debit contul 211 $ateriale%,• debit contul 213 $biecte de mică valoare şi scurtă durată%,• debit contul 21( $ărfuri%,• debit contul (12 $C*eltuieli comerciale%,• debit contul (13 $C*eltuieli enerale şi administrative%,• debit contul (21 $C*eltuieli ale activităţii de investiţii%,• debit contul (22 $C*eltuieli ale activităţii financiare%,• debit contul 11 $roducţia de baă%,• debit contul 13 $Consumuri indirecte de producţie%,• credit contul !21 $"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale% sau credit contul !22 $"atorii

pe termen scurt faţă de părţile leate%.'onform art.192 din 'odul fiscal în cazul achitării 87/ la buet, subiecţilor impozabili li se permite trecerea în

cont a sumei 87/ achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor pe valorile materiale, serviciile procurate pentruefectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător

'onform art. 192 alin. ";# subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a 87/ achitată sau care urmează afi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în cazul cînd dispune:

a# de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată87/, sau

b# de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea 87/ aferentă mărfurilor importate.3a suma 87/ aferentă procurărilor efectuate în ţară se întocmeşte formula contabilă:

• debit contul !34 $"atorii privind decontările cu buetul%, subcontul !342 $"atorii privind ta+a pe valoareaadăuată%,

• credit conturile !21 $"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale%, !22 $"atorii pe termen scurtfaţă de părţile leate%.0ărfurile şi serviciile procurate din alte ţări nu includ 87/. De aceea la procurarea mărfurilor de peste hotare,

pentru ca aenţii economici care procură mărfuri din ţară şi cei care procură mărfuri de peste hotare să fie puşi încondiţii eale, la intrarea mărfii în ţară, importatorul trebuie să achite 87/ în momentul declarării mărfurilor în punctelevamale. 8otodată după achitarea sumei 87/ importatorului i se permite trecerea în cont a acestei sume, în cazul cîndimportatorul este plătitor de 87/. Dacă acesta nu este plătitor de 87/, suma 87/ se include în valoarea mărfii

procurate. 4u se admite trecerea în cont a sumei 87/ achitate pentru serviciile importate.E+emplul 1. Întreprinderea importatoare înregistrată ca plătitor de TVA a importat mărfuri în suma de 100 000 lei.

La punctul vamal de trecere a frontierei ea trebuie să achite TVA în sumă de 20 000 lei 100 000 ! 20"#. $at fiind faptului că întreprinderea nu poate trece mărfurile prin vamă fără achitarea TVA% ea trebuie să achite TVA sauanticipat varianta sa în numerar varianta &. În acest ca' se întocmesc următoarele formule contabile(arianta 5. 87/ se achită anticipat.1. /chitarea în avans a sumei 87/ şi a procedurilor vamale prin virament:

• debit contul 22 $)lte creanţe pe termen scurt% & 29 999 lei,• credit contul 242 $Conturi curente 'n valută naţională% & 29 999 lei.

2. 8recerea în cont a sumei 87/ în baza declaraţiei vamale:• debit contul !34 $"atorii privind cu buetul%,

subcontul !342 $"atorii privind ta+a pe valoarea adăuată% & 29 999 lei,• credit contul 22 $)lte creanţe pe termen scurt% & 29 999 lei.

arianta 55. 87/ se achită în numerar, prin intermediul titularului de avans./chitarea 87/ la punctul vamal în numerar:

• debit !34 $"atorii privind cu buetul%,subcontul !342 $"atorii privind ta+a pe valoarea adăuată% & 29 999 lei,

• credit contul 22( $Creanţe pe termen scurt ale personalului% & 29 999 leiÎn prealabil titularului de avans i s6a eliberat avans la suma 87/ de achitat:

!


4/23

• debit contul 22( $Creanţe pe termen scurt ale personalului% & 29 999 lei• credit contul 241 $Casa% & 29 999 lei.

Dacă întreprinderii i se acordă vacanţă fiscală la achitarea 87/ "conform art. 12; şi 12< din 'odul vamal pînă la=9 de zile şi în conformitate cu 3eea buetului pe anul respectiv#, se întocmeşte formula contabilă:

a# reflectarea sumei 87/ calculate, conform datelor declaraţiei vamale:• debit contul 226 $Ta+a pe valoarea adăuată de recuperat%,• credit contul !3 $)lte datorii pe termen scurt%7

b# achitarea ulterioară a 87/:•

debit contul !3 $)lte datorii pe termen scurt%,• credit contul 242 $Conturi curente 'n valută naţională%

c# trecerea în cont a sumei 87/ după achitarea acesteia:• debit !34 $"atorii privind cu buetul%, subcontul !342 $"atorii privind ta+a pe valoarea adăuată%,• credit contul 226 $Ta+a pe valoarea adăuată de recuperat%umele 87/ în cazul cînd întreprinderea nu este înreistrată ca plătitor de 87/ şi sumele aferente procedurilor

vamale se includ în valoarea mărfurilor procurate prin formulele contabile:a8 la sumele calculate:

• debit contul 21( $ărfuri%,• credit contul !3 $)lte datorii pe termen scurt%

b8 la sumele achitate în numerar: •

debit contul !3 $)lte datorii pe termen scurt%,• credit conturile 22( $Creanţe pe termen scurt ale personalului%În cazul neachitării la timp a datoriilor faţă de furnizori conform contractului pot fi calculate penalităţi care se

reflectă prin formula contabilă:• debit contul (14 $)lte c*eltuieli operaţionale%,• credit contul !3 $)lte datorii pe termen scurt%./chitarea datoriilor faţă de furnizori se reflectă în contabilitate prin întocmirea formulelor contabile:

1# prin decontările din conturile bancare:• debit conturile !21 )"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale%, !22 $"atorii pe termen scurt

faţă de părţile leate%,• credit conturile 242 $Conturi curente 'n valută naţională%, 243 $Conturi curente 'n valută străină%, 244

$Conturi speciale la bănci%2# în numerar:• debit conturile !21 )"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale%, !22 $"atorii pe termen scurt

faţă de părţile leate%,• credit contul 22( $Creanţe pe termen scurt ale personalului%, 241 $Casa%

!# din contul creditelor bancare:• debit conturile !21 )"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale%, !22 $"atorii pe termen scurt

faţă de părţile leate%,• credit conturile !11 $Credite bancare pe termen scurt%, 411 $Credite bancare pe termen lun%

+# prin schimbul cu alte active:• debit contul !21 )"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale%,•

credit contul 221 $Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale% sau• debit contul !22 $"atorii pe termen scurt faţă de părţile leate%,• credit contul 223 $Creanţe pe termen scurt ale părţilor leate%.Dacă în contul procurărilor au fost achitate sume sub formă de avansuri, acestea se trec la stinerea datoriilor

după primirea mărfurilor "serviciilor#:• debit conturile !21 )"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale%, !22 $"atorii pe termen scurt

faţă de părţile leate%,• credit conturile 136 $)vansuri pe termen lun acordate%, 224 $)vansuri pe termen scurt acordate% .

/cordarea avansurilor se reflectă prin formula contabilă:• debit conturile 136 $)vansuri pe termen lun acordate%, 224 $)vansuri pe termen scurt acordate%,•

credit conturile 242 $Conturi curente 'n valută naţională%, 243 $Conturi curente 'n valută străină%.Întreprinderea, la rîndul său, poate să primească avansuri în contul livrării ulterioare a producţiei fabricate"serviciilor acordate#. /ceste avansuri pînă la livrarea producţiei "prestarea serviciilor# se consideră datorii. umeleavansurilor primite se reflectă în contabilitate prin formula contabilă:

• debit conturile 241 $Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%, 243 $Conturi curente 'n valutăstrăină%,

+


5/23

• credit conturile 424 $)vansuri pe termen lun primite, !23 $)vansuri pe termen scurt primite% .După livrarea producţiei "acordarea serviciilor# sumele avansurilor primite în baza facturilor fiscale sau de e%pediţie

prezentate cumpărătorilor se trec în contul stinerii creanţelor prin întocmirea formulei contabile:• debit conturile 424 $)vansuri pe termen lun primite, !23 $)vansuri pe termen scurt primite%,• credit conturile 134 $Creanţe pe termen lun%, 221 $Creanţe pe termen scurt aferente facturilor

comerciale%, 223 $Creanţe pe termen scurt ale părţilor leate%, 22 $)lte creanţe pe termen scurt%.În decontările cu furnizorii pot să apară pretenţii faţă de ei în privinţa calităţii mărfurilor intrate şi serviciilor primite

referitoare la interitatea loturilor de mărfuri, calitatea şi preţurile lor. În acest caz se întocmeşte un proces6verbal cu participarea reprezentantului furnizorului ori a unei persoane necointeresate, în lipsa acestui reprezentant. retenţiileînaintate faţă de furnizor şi recunoscute de acesta se reflectă prin formula contabilă

• debit contul 22 $)lte creanţe pe termen scurt%.• credit contul 612 9)lte venituri operaţionale%.

10.4. Evidenţa datoriilor calculateDatoriile calculate sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi $uridice, în special faţă de personalul întreprinderii,

oranele asiurărilor sociale, companiile de asiurări, buetul de stat, diverşi creditori.Datoriile faţă de personal reprezintă ana$amentele întreprinderii faţă de lucrători pentru munca prestată, privind

recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate de salariaţi în favoarea întreprinderii etc.

10.4.1.Evidenţa datoriilor faţă de personal privind retribuirea muncii

Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile ana$aţilor aferente muncii prestate care se stabilesc prin neocieri colective sau individuale între persoane fizice şi întreprindere.

0unca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau după alte sisteme de retribuire. alarizarea lucrătorilor dinsfera buetară se efectuează în baza :eţelei tarifare unice de salariare.

tatul arantează şi relementează mărimea minimă a salariului, a unor adaosuri şi sporuri cu caracter decompensare care se stabilesc după caz în raport cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, vechimea înmuncă şi poartă un caracter de stimulare sau compensare.

alariul brut 6 salariul de bază la care se adauă sporuri, indemnizaţii şi alte adaosuri la salarii. alariul brut fărăsuma totală a reţinerilor din salariu reprezintă salariul net spre plată.

alariile se divizează în două parţi componente:6 salariul de baă 6 remunerarea personalului întreprinderii pe timpul şi volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, plăţi suplimentare şi adaosuri la salariu, diverse recompense arantate de către stat şi

; salariul suplimentar 6 sumele plătite personalului întreprinderii pe perioada nelucrată, dar asiurate de stat şi plata pentru perioada concediilor de odihnă, pentru staţionarea întreprinderii din motive de forţă ma$oră, altesalarii pentru timpul nelucrat.

În funcţie de caracterul activităţii şi al procesului tehnoloic pentru evidenţa producţiei se utilizează diversedocumente primare întocmite de către economişti şi contabili:

• bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre îndeplinirea sarcinii de schimb

• tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau fişa de ponta$

• lista ana$aţilor ce au lucrat suplimentar şi tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă

• foaia lucrărilor efectuate suplimentar şi raportul sau bonul de lucru de bază

• raportul privind pierderile din timpul de muncă

• foi de calcul al adaosurilor, borderouri şi situaţii privind sporurile şi primele la salariu oranizateindependent de întreprindere, în funcţie de tipul acestora pentru documentarea altor suplimente şi prime înfavoarea salariaţilor.

Documentele primare pentru evidenţa muncii şi a salariului pot fi diferite după structură şi număr, în funcţie deramura şi caracterul activităţii economice a întreprinderii. 8oate documentele primare folosite pentru evidenţa muncii şia salariului se predau din secţiile întreprinderii în contabilitate, unde în baza lor se întocmesc reistrele analitice şisintetice pe acest sector de evidenţă.

Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri:

• reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice

• reţineri sociale: ; > 6 contribuţia individuală de asiurări sociale de stat, !,( > 6 contribuţia de asiurărimedicale obliatorii

• diverse reţineri: avansurile la salariu acordate anterior restituirea sumelor plătite în plus în urma unor reşelide calcul avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu în cazul concedierii salariatului înainte dee%pirarea anului de muncă, în contul căruia el a primit de acum concediu, pentru zilele nelucrate ale

(


6/23

concediului plăţi la sindicatele de ramură, locale reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii,comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el reţineri privind e%ecutarea titlurilor e%ecutorii "pensiialimentare etc.# reţineri pentru chirii, pentru achitarea bunurilor procurate în rate, pentru servicii comunale

prestate de obiectele sociale ale întreprinderii "cămine# reţineri privind împrumuturile acordate anterior salariaţilor etc.

8oate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente $ustificative: fişa personală de calcul alimpozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere, lista de plată, diferite contracte, titluri e%ecutorii etc.

'onform art.1( din 'odul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice "inclusiv a ospodăriilor ţărăneşti şi întreprinderilor individuale# pe anul 299= sunt următoarele:

• < > din suma venitului impozabil anual care nu depăşeşte suma de 2( 299 lei

• 1? > din suma venitului impozabil anual care depăşeşte 2( 999 lei.7enitul impozabil al salariatului cuprinde orice formă de salarizare, premiile, suplimentele, onorariile,

indemnizaţiile, comisioanele şi alte plăţi, precum şi înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere. În venitulimpozabil nu se includ despăubirile de asiurare primite conform contractului de asiurare, despăubirile primite

pentru repararea daunelor în caz de vătămare a sănătăţii, inclusiv în caz de invaliditate, bursele elevilor, studenţilor, pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii, dividendele de la rezidenţi, patrimoniul primit ca donaţie, moştenire,c@ştiurile din loterie şi alte forme de venituri stabilite de Codul fiscal.

Ampozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de plată, în momentul plăţiisalariului, de la suma venitului impozabil, care se determină ca diferenţă dintre suma venitului brut şi suma scutirilor acordate salariatului, suma contribuţiilor de asiurări medicale şi sociale. cutirile se acordă numai la locul de muncă de

bază, unde se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucratorilor rezidenţi ai epublicii 0oldova. cutirea personalăconstituie:a# < 299 lei anual, în cazul c@nd nu e%istă scutirea specificată în punctul b#

b# 12 999 lei anual pentru lucrătorul care− s6a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la './.5. 'ernobîl− este invalid şi s6a stabilit că invaliditatea sa este în leătură cauzală cu avaria de la './.5. 'ernobîl− este părintele sau soţia "soţul# unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea

interităţii teritoriale şi a independenţei epublicii 0oldova, cît şi în acţiunile de luptă din epublica/fhanistan

− este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea interităţii teritoriale şi a independenţeiepublicii 0oldova, precum şi în acţiunile de luptă din epublica /fhanistan

− este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de radul A şi AA− este pensionar6victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Biecare salariat care se află în relaţii de căsătorie pe parcursul întreului an fiscal are dreptul la scutirisuplimentare în sumă de < 299 lei anual, în cazul c@nd soţul "soţia# nu beneficiază de scutirea personală.

3ucrătorul are dreptul la scutiri în mărime de 1 ;?9 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu e%cepţiainvalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie < 299 lei. ersoana întreţinută este persoana care întruneştecondiţiile de mai $os:

• are relaţii de rudenie în ascensiune sau descendenţă "copii, părinţi#• locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu, dar învaţă la secţia de zi cu frecvenţă a unei instituţii de

învăţăm@nt mai mult de ( luni pe parcursul anului fiscal• este întreţinută de contribuabil

• primeşte un venit anual mai mic de < 299 lei.entru a acorda scutirile sus6menţionate, lucrătorul prezintă patronului cererea de scutire p@nă la data încadrării

în munca ca ana$at sau p@nă la începutul anului, ane%@nd la aceasta documentele necesare pentru confirmarea poziţieisale de rezident, stării sociale, familiale sau sănătăţii.

'alculul venitului impozabil şi impozitului pe venit se face în bază cumulativă, de la începutul anului sau dinmomentul ana$ării la serviciu, în fişa personală deschisă pentru fiecare salariat.

/entul economic care a efectuat reţinerea impozitului este obliat în termen de o lună de la încheierea lunii încare au fost efectuate plăţile să prezinte Anspectoratului Biscal de tat teritorial "area de seamă privind sumavenitului ac*itat şi impoitul pe venit reţinut din acesta pentru luna raportată, iar în termen de o lună de laîncheierea anului fiscal &


7/23

7enitul impozabil se determină prin scăderea mărimii scutirilor şi contribuţiilor de asiurări sociale şi medicaledin venitul îndreptat spre plată. Ampozitul pe venit se calculează reieşind din cotele stabilite de 'odul fiscal.

FISA PERSONALA

de evidenta a veniturilor sub forma de salariu si alte plati efectuate de catre patron in folosul

angajatului pe anul 2!" precum si a impo#itului pe venit retinut din aceste plati

$% &ate generale privind patronul

1.1. Denumirea

1.2. Codul fiscal

1.3. Denumirea patronului reorganizat

1.4. Codul fiscal al patronului

reorganizat2% &ate generale privind angajatul

2.1. Numele si prenumele Cojocaru Ion

2.2. Codul fiscal

2.3. Domiciliul permanent

2.4. Codul fiscal al sotului (sotiei)

2.5. Data angajarii la sericiu 31.12.!"

2.". Data concedierii din sericiu . .

2.#. Data resta$ilirii la sericiu

'% Informatia privind scutirile nefolosite in anul precedent si trecute in contul anului curent

3.1. %uma totala a scutirilor nefolosite in anul precedent !&!!

3.2. %uma restantei la platile salariale pentru anul precedent !&!!

3.3. %uma scutirilor nefolosite in anul precendent si trecute in anul curent !&!!

3.4. %uma scutirilor neacordate pe perioadele fiscale precedente ca rezultat al concedierii nelegitime a angajatului si resta$ilirii acestuia in $aza 'otaririi instantei de judecata

(% Informatia privind suma scutirilor care se acorda conform legislatiei pentru anul curent&ata pre#entarii

)ereriiprivind acordarea

scutirii

Suma scutirii

*% Suma scutirilor aferenta fiecarei luni a anului curent

Lunileanuluifiscal

I

II

III I+

+ +I

+II +III

I,

,

,I

,II scutirea

nefolositain anul

precedent

scutireapentru

$ luna aanuluicurent

total

Sumalunara ascutirilor

!.!! #4! #4! #4! #4! #4! #4! #4! #4! #4! #4! #4! #4! #4!

-% Suma totala a scutirilor pentruanul curent !

.% Informatia privind scutirile nefolosite in anul curent

#.1. %uma totala a scutirilor nefolosite in anul curent !&!!

#.2. %uma restantei la platile salariale la finele anului curent !&!!

#.3. %uma scutirilor nefolosite in anul curent& care urmeaza a fi trecute in contul scutirilor anului iitor !&!!

/% Informatia privind veniturile indreptate spre ac0itare sau platile efectuate in folosul angajatului si impo#itul pe venit retinut dinaceste plati%

&ataefectuarii

platii infolosul

angajatului

Suma veniturilor indreptate spre

ac0itare sau platii

efectuate in folosulangajatului

Numarul

de luni

Suma

scutirilor

Sumaasigurarilor

medicaleobligatorii

Sumasigurarilor

socialeobligatorii

+enitul

impo#abil

Impo#itulcalculat

dinvenitul

impo#abil

Impo#itul pe venit

aferent retinerii1restituirii 3145

curenta totala

/%$% /%2% /%'% /%(% /%*% /%-% /%.% /%/% /%!% /%$%

3!.!1.2!! 315! 315! 1 #4! 11!&25 1&!! 211! 14&4 14&4

2.!2.2!! 3!!! "15! 2 14! 215&25 3"&!! 4!5 2"&!! 13#&!#

3!.!4.2!! !!! 1415! 4 2"! 45&25 4&!! 45 4&24 5"2&23

5anuarie:7enit impozabil & 2 119, E 1,=+ lei,uma totală a impozitului pe venit reţinut în luna ianuarie 299= a constituit 1+?,=+ lei "1+< F 1,=+#.uma impozitului ce urmează a fi virată la buet este de 1+?,=+ lei.

=ebruarie:


8/23

7enit impozabil & +9?(, E (?? lei, C"=?+(, : 199> E 2;9,2+ lei,uma impozitului pe venit calculat cumulativ pînă în luna aprilie constituie ?+?,2+ lei "(?? F 2;9,2+#uma impozitului ce urmează a fi virată la buet este de (;2,2! lei "?+?,2+ & 2?;#umele impozitului pe venit reţinute în plus se restituie anaa$atului sau, cu consimţămîntul acestuia, se trec în

contul micşorării sumei impozitului, ce urmează a fi reţinut în perioadele ulterioare.'onform 'odului 0uncii al epublicii 0oldova nr. 1(+ din 2?.9!.299! intrat în vioare la 91.19.299! tuturor

ana$aţilor li se acordă concedii anuale, menţin@ndu6se locul de muncă şi salariul mediu. 'oncediul de odihnă anual seacordă salariaţilor pe o durată de cel puţin 2? de zile calendaristice, cu e%cepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare.

'oncediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după e%pirarea a ; luni de muncă launitatea respectiva. Înainte de e%pirarea a ; luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de munca seacordă, următoarelor cateorii de salariaţi:

a# femeilor & înainte de concediul de maternitate sau imediat dupa el b# salariatilor în vîrsta de pîna la 1? anic# altor salariati, conform leislatiei în vioare.'oncediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei cereri scrise,

în orice timp al anului, conform proramării stabilite. roramarea a concediilor de odihnă se stabileşte de cătreadministraţie de comun acord cu oranele sindicale la întreprindere. 3a stabilirea concediilor se ţine seama de dorinţa

muncitorilor şi de interesul asiurării activităţii normale a întreprinderii.În cazul în care acrodarea concediului se poate răsfrîne neativ asupra activităţii întreprinderii concediul, cuacordul salariatului, poate fi amînat pe anul viitor. e interzice neacordarea concediului timp de doi ani consecutivi şi nuse admite înlociurea concediului anual de odihnă nefolosit cu o compensaţie în bani, cu e%cepţia cazurilor de încetare acontractului individual de munca al salariatului care nu şi6a folosit concediul. Durata concediilor medicale, a celor dematernitate şi de studii nu se include în durata concediului de odihnă anual.

etribuţia pentru concedii se calculează pe baza salariului mediu zilnic şi duratei concediului "zile#.entru calcularea salariului mediu se stabilesc două perioade de referinţă:

• ultimele 12 luni calendaristice & pentru lucrătorii din unităţile aricole şi pentru lucratorii, al căror timp de lucru nuse supune evidenţei "nu este normat#. alariul mediu pe o zi se determină prin împărţirea sumei salariului anual la12 luni şi la 2=,+ zile "numărul mediu de zile calendaristice în lună, cu e%cepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoareindicate în articolul 111 al 'odului 0uncii#. În cazul în care pe parcursul perioadei de referinţă nu toate lunile au

fost lucrate, atunci salariul mediu zinlnic se determină prin împărţirea salariului pentru lunile lucrate interal "de ladata de întîi pînă la data de întîi a lunii următoare# la numărul de luni lucrate interal şi la 2=,+.

• ultimele trei luni calendaristice de lucru & în celelalte cazuri. alariul mediu pe o zi se determină prin împărţireasalariului pe ! luni la numărul zilelor calendaristice ale acestei perioade, cu e%cepţia zilelor de sărbătoarenelucrătoare. 3a calcularea concediului în zile calendaristice salariul mediu pe zi se determină prin împărţirea sumeisalariului pe perioada de referinţă la numărul zilelor calendaristice din această perioadă, cu e%cepţia zilelor desărbătoare stabilite de leislaţie. entru lucratorii care în perioada de decontare nu au lucrat toate zilele cuveniteconform calendarului săptămînii de lucru de cinci sau şase zile lucrătoare, zilele lucrate se aduc la zile calendaristicecu aplicarea coeficienţilor eali cu 1,+ şi, respectiv, 1,1


9/23

• octombrie , 4 lei820 'ile9

• decembrie , -- lei814 'ile.

:entru a determina suma îndemni'a6iei de concediul ce i se cuvine salariatuluitrebuie de parcurs următoareleetape(

1. se determină salariul mediu pe o 'i lucrătoare în felul următor(0;4;--#813;20;14# < /%0 lei2. salariul mediu pe o 'i lucrătoare se transformă în salariul mediul pe o 'i calendaristică(

/%0 ! - 'ile lucrătoare8)2 'ile calendaristice < 23%30 lei-. se determină mărimea îndemni'a6iei de concediu(23%30 ! 2 'ile calendaristice < 33%4 lei

entru plăţile efectuate cu o periodicitate mai mare de ! luni şi mai mică de 12 luni, la calcularea îndemnizaţiei pentru concediu de odihnă anual aceste sume se împart la + sau la 12 în dependenţă de periodicitatea acestora şi la 2=,+,iar suma obţinută se adună la salariul mediu pe o zi.

În cazul achitării salariilor în numerar, casierul întocmeşte o dispoiţie de plată de casă pentru fiecare sumă asalariului eliberat sau un borderoului de plată. 3a sf@rşitul zilei casierul calculează suma salariilor achitate şi sumasalariilor neridicate "nereclamate#. alariile nereclamate timp de trei zile "perioada pentru achitarea salariilor# se înscriuîn borderoul salariului depus, se varsă în contul de decontare şi se achită ulterior la cererea ana$atului.

entru eneralizarea informaţiei privind decontările cu personalul întreprinderii aferente remuneraţiilor şi

sumelor depuse este destinat contul de pasiv !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%. În creditulacestui cont se reflectă remuneraţiile calculate, iar în debit & sumele achitate şi reţinute. &oldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de estiune.

'ontabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii cuprinde următoarele momente:alariile calculate personalului constituie un element al consumurilor sau cheltuielilor care, în funcţie de

destinaţie, se contabilizează astfel:1. În cazul c@nd salariile calculate reprezintă consumuri de producţie directe sau indirecte, acestea se includ în costul

produselor fabricate sau serviciilor prestate şi se reflectă prin formula contabilă:

• debit conturile 11 $roducţia de baă%, 12 $)ctivităţi au+iliare%, 13 $Consumuri indirecte de producţie%

• credit contul !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%2. În cazul c@nd salariile sunt calculate lucrătorilor încadraţi în procesul de procurare, creare a activelor, încărcare şi

descărcare a materialelor şi în alte lucrări leate de aprovizionare, acestea se includ în valoarea de intrare a acestor active:

• debit conturile 112 $)ctive nemateriale 'n curs de e+ecuţie%, 121 $)ctive materiale 'n curs de e+ecuţie%,122$Terenuri%, 211 $ateriale%, 213 $biecte de mică valoare şi scurtă durată%, 21( $ărfuri%

• credit contul !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%!. În cazul c@nd salariile calculate reprezintă cheltuieli ale perioadei, ele nu constituie o ca parte a costului de

producţie, se reflectă în conturile clasei < )'heltuieli* şi se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar.

• debit conturile (12 $C*eltuieli comerciale%, (13 $C*eltuieli enerale şi administrative%, (21 $C*eltuieli aleactivităţii de investiţii%, (23 $C*eltuieli e+cepţionale%

• credit contul !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%

eţinerile din salarii se contabilizează în felul următor:• debit contul !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii% & la suma totală a reţinerilor

• credit contul !34 $"atorii privind decontările cu buetul% & la suma impozitului pe veniturile persoanelor fizice

• credit contul !33 $"atorii privind asiurările% & la suma primelor de asiurare, contribuţiilor la asiurărleisociale la buetul asiurărilor sociale, contribuţiilor de asiurări medicale obliatorii

• credit contul 22( $Creanţe pe termen scurt ale personalului% & pentru recuperarea pre$udiciului materialcauzat, pentru mărfurile procurate în rate, pentru împrumuturile primite, plata pentru serviciile comunale,

pensiile alimentare, servicilei prestate de instituţiile preşcolare etc.În debitul contului !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%, în afară de reţineri, se reflectă

plata salariilor prin formula contabilă:

• debit contul !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%,

• credit contul 241 $Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%.

=


10/23

uma salariilor neridicate se trece pe un subcont distinct deschis în cadrul contului !31 $"atorii faţă depersonal privind retribuirea muncii%.

alariile acordate ana$aţilor sub formă de avans se reflectă în debitul contului !31 $"atorii faţă de personalprivind retribuirea muncii% şi creditul contului 241 $Casa%. În cazul obţinerii la sfîrşitul perioadei de estiune unuisold debitor în cadrul contului !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%, acesta se trece la contul22( $Creanţe pe termen scurt ale personalului% prin formula contabilă:

• debit contul 22( $Creanţe pe termen scurt ale personalului%,

• credit contul !31$"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%.

Îndemnizaţia pentru concediul de odihnă anual se reflectă în acelaşi cont !31 $"atorii faţă de personalprivind retribuirea muncii%.3a suma îndemnizaţiilor calculate pe perioada se întocmeşte formula contabilă:

• debit conturile 11 $roducţia de baă%, 12 $)ctivităţi au+iliare%, 13 $Consumuri indirecte de producţie%,(12 $C*eltuieli comerciale%, (13 $C*eltuieli enerale şi administrative%,

• credit contul !31$"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%.'alcularea îndemnizaţiei pentru concediul de odihnă anual poate fi efectuată pe seama unei rezerve create

anterior:a# constituirea rezervei pentru plata concediului leal de odihnă:

• debit conturile 121 $)ctive materiale 'n curs de e+ecuţie%,141 $C*eltuieli anticipate pe termen lun%, 2!1$C*eltuieli anticipate curente% , 11 $roducţia de baă%, 12 $)ctivităţi au+iliare%, 13 $Consumuriindirecte de producţie%, (12 $C*eltuieli comerciale%, (13 $C*eltuieli enerale şi administrative%

• credit contul !3 $:eerve pentru c*eltuieli şi plăţi preliminate%7 b# calculul îndemnizaţiei pentru concediul de odihnă anual pe seama rezervei create:

• debit contul !3 $:eerve pentru c*eltuieli şi plăţi preliminate%,

• credit contul !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%.

Contabilitatea datoriilor faţă de personal privind alte operaţiuni

elaţiile întreprinderii cu personalul pot fi e%primate at@t în datorii salariale, c@t şi în datorii rezultate din alteoperaţiuni. /cestea pot fi datorii faţă de salariaţi pentru sumele cheltuite de aceştea din contul propriu în interesele

întreprinderii pentru acoperirea unor cheltuieli şi stinerea datoriilor întreprinderii în special, datorii faţă de titularii deavans.

entru evidenţa decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operaţiuni, cu e%cepţia decontărilor privindretribuirea muncii, este destinat contul de pasiv !32 $"atorii faţă de personal privind alte operaţii%. În creditulacestui cont se reflectă datoriile privind alte operaţiuni calculate personalului, iar în debit & achitarea şi trecerea lascăderi a datoriilor faţă de personal. &oldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de

personal privind alte operaţiuni la finele perioadei de estiune.Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primi un avans spre decontare, cheltuielile efectuate de el, în

baza decontului de avans, se înreistrează în felul următor:

• debit conturile (12 $C*eltuieli comerciale%, (13 $C*eltuieli enerale şi administrative%, 13 $Consumuriindirecte de producţie%, 111 $)ctive nemateriale%, 121 $)ctive materiale 'n curs de e+ecuţie%, 123

$i/loace fi+e%, 211 $ateriale%, 213 $biecte de mică valoare şi scurtă durată%, 21( $ărfuri%, 2!1$C*eltuieli anticipate curente%,

• credit contul !32 $"atorii faţă de personal privind alte operaţii%.alariaţii întreprinderii pot achita unele datorii financiare, comerciale, faţă de buet ale întreprinderii pe seama

mi$loacelor proprii. În baza decontului de avans, chitanţelor şi bonurilor de plată se întocmesc următoarele formulecontabile:

• debit conturile !21 $"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale%, !22 $"atorii pe termen scurtfaţă de părţile leate%, !3 $)lte datorii pe termen scurt%,

• credit contul !32 $"atorii faţă de personal privind alte operaţii%.În cazul efectuării unor cheltuieli care depăşesc mărimea avansurilor spre decontare eliberate titularului de

avans, soldul creditor al contului 22( $Creanţe pe termen scurt ale personalului% se trece în cateroria datoriilor:

• debit contul 22( $Creanţe pe termen scurt ale personalului%,

• credit contul !32 $"atorii faţă de personal privind alte operaţii%.'heltuielile suportate de titularul de avans sunt restituite acestuia, întocmindu6se formula contabilă:

• debit contul !32 $"atorii faţă de personal privind alte operaţii%,

19


11/23

• credit conturile 241 $Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%, 243 $Conturi curente 'n valutăstrăină%.Anformaţia privind calcularea şi mişcarea datoriilor faţă de salariaţi se reflectă în reistre respectiv pentru

conturile !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii% şi !32 $"atorii faţă de personal privind alteoperaţii%, ţinute independent de întreprinderi. 3a sf@rşitul lunii informaţia se înreistrează în Cartea mare şi, dupăverificare & în >ilanţul contabil.

10.4.2. Evidenţa datoriilor privind asiurările'onform leislaţiei în vioare, asiurările pot fi obliatorii şi benevole, iar asiuratorii & întreprinderile cu

capital privat, companiile de asiurări şi oranele de stat./siurările sociale pot fi efectuate prin sistemul public de asiurari sociale şi privat.8oţi aenţii economici, indiferent de formele de proprietate şi ospodărire, inclusiv persoanele fizice, fondul

pentru a$utorul de şoma$ şi altele conform leislaţiei, persoane cu contract individual, efectuează contribuţii laasiurările sociale de stat. /ceşti contribuabili trebuie înreistraţi ca plătitori de contribuţii la reprezentanţele 'asei

4aţionale de /siurări ociale la locul de reşedinţă.8arifele contribuţiilor de asiurări sociale de stat, obliatorii se stabilesc anual de ?eea buetului asiurărilor

sociale de stat pe anul respectiv.'ontribuţile individuale de asiurare socială obliatorie ale cetăţenilor constituie + > din salariu "venit# şi se

transferă de către persoanele fizice şi $uridice în termen de o lună din momentul calculării salariilor şi altor retribuţii.8ermenele de plată a cotelor în buetul asiurărilor sociale de stat variază în funcţie de tipul întreprinderii.

'ontribuţiile de asiurări sociale de stat obliatorii se calculează din suma salariului calculat şi din alterecompense, fără reducerea impozitelor şi altor plăţi.În scopuri contabile pot fi constatate mărimea oricăror tipuri de asiurare a personalului şi patrimoniului

întreprinderii efectuate în scopuri de antreprenoriat. În scopuri de impozitare tipurile de asiurări recunoscute cadeduceri pot fi rupate în asiurări :

• permise spre deducere interal. e permit spre deducere în mărime totală cheltuielile de asiurare ale persoanelor $uridice efectuate pe toate tipurile de asiurări:− obligatorie: asiurarea obliatorie de răspundere civilă a deţinătorilor de autovehicule şi vehicule electrice

urbane, dacă mi$loacele de transport sunt trecute în bilanţul aentului economic asiurarea obliatorie a pasaerilor transportului aerian, feroviar, fluvial şi auto în comun asiurarea obliatorie de asistenţă medicală,alte tipuri de asiurări obliatorii,

−

facultativă: asiurarea de accidente în procesul de producţie, de sănătate, pensie suplimentară a lucrătorilor întreprinderii

• limitate. e limitează nu mai mult de 3@ din suma venitului brut, asiurările benevole a animalelor,semănăturilor, bunurilor şi încărcăturilor, precum şi a răspunderii civile a oranizaţiilor & surse de pericol sporit7

• nepermise spre deducere. 4u se permit spre deducere celelalte tipuri de asiurări neindicate mai sus, precum şiasiurarea riscurilor financiare etc.

5videnţa analitică a datoriilor privind asiurările se ţine astfel, înc@t asiură obţinerea informaţiei privinde%istenţa şi destinaţia mi$loacelor asiurării.

entru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor la asiurările sociale în Bondul/siurărilor ociale, datoriilor privind asiurarea medicală, asiurarea bunurilor şi personalului întreprinderii estedestinat contul de pasiv !33 $"atorii privind asiurările%. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate

privind asiurările, iar în debit 6 mi$loacele achitate, virate şi cheltuite. &oldul acestui cont este creditor şi reprezintădatoriile întreprinderii privind primele de asiurare la finele perioadei de estiune.uma primelor de asiurare la companiile de asiurări, a contribuţiilor pentru asiurările sociale se calculează în

funcţie de tariful stabilit pentru anul respectiv şi mărimea bazei de calcul şi se reflectă prin formulele contabile:a# pentru salariaţi încadraţi în producţie:

• debit conturile 11 $roducţia de baă%, 12 A)ctivităţi au+iliareA, 13 $Consumuri indirecte deproducţie%,

• credit conturile !33 $"atorii privind asiurările%7

b# pentru salariaţi încadraţi în procesul de procurare, de creare a activelor, de încărcare şi descărcare a materialelor şi alte lucrări privind aprovizionarea:

• debit conturile 112 $)ctive nemateriale 'n curs de e+ecuţie%, 121 $)ctive materiale 'n curs de e+ecuţie,122 $Terenuri%, 211 $ateriale%, 212 $)nimale la creştere şi 'nrăşat%, 213 $biecte de mică valoareşi scurtă durată%, 21( $ărfuri%,

• credit !33 $"atorii privind asiurările%.

11


12/23

c# pentru salariaţii care nu sunt ocupaţi direct în producţie, în funcţie de tipul activităţii:

• debit conturile (12 $C*eltuieli comerciale%, (13 $C*eltuieli enerale şi administrative%, (21 $C*eltuieliale activităţii de investiţii%, (22 $C*eltuieli ale activităţii financiare%, (23 $ierderi e+cepţionale%,

• credit contul !33 $"atorii privind asiurările%.

Întreprinderea achită salariaţilor unele sume pe seama mi$loacelor asiurărilor sociale, precum şi îndemnizaţiifamiliilor cu copii, indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţii în caz de sarcină şi lăuzie,indemnizaţii de invaliditate în caz de accident de muncă sau de boală profesională, indemnizaţii pentru înmormîntare,

compensaţii pentru persoanele care au avut de suferit în urma avariei de la './.5. 'ernobîl, compensaţii nominative pentru unele cateorii de populaţie, pensii diferitelor cateorii de populaţii etc.lăţile efectuate de întreprindere în favoarea ana$aţilor se reflectă prin formula contabilă:

• debit contul !33 $"atorii privind asiurările%,

• credit conturile !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%, !32 $"atorii faţă de personalprivind alte operaţii%.

uma spre achitare în buetul asiurărilor sociale de stat se determină ca diferenţă dintre sumele calculate şiachitate efectiv de întreprindere salariaţilor săi.

eţinerea contribuţiilor individuale de asiurări sociale obliatorii din salariu se reflectă prin formula contabilă:

• debit contul !31 $"atorii faţă de personal privind retribuirea muncii%

•credit contul !33 $"atorii privind asiurările%./chitarea contribuţiilor de asiurări sociale şi medicale obliatorii şi a primelor de asiurare oranelor şi

companiilor de asiurări se reflectă în felul următor:

• debit contul !33 $"atorii privind asiurările%,

• credit conturile 241 $Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%.Dacă întreprinderea a efectuat admis supraplăţi, aceste sume se trec în componenţa creanţelor pe termen scurt

prin formula contabilă:

• debit contul 22 $)lte creanţe pe termen scurt%,

• credit contul !33 $"atorii privind asiurările%.5videnţa sintetică şi analitică a decontărilor privind asiurările se reflectă în reistrul la contul 533 “Datorii

privind asigurările” care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere şi se oranizează pe tipuri de asiurări, pe asiurători, pe conturi corespondente. 3a sf@rşitul perioadei de estiune datele din reistrul sintetic specificat se trecîn Cartea mare.

10.4.3.Evidenţa datoriilor privind decontările cu buetul

elaţiile aenţilor economici cu buetul de stat se concretizează în procesele de calculare, achitare şi declarare aimpozitelor şi ta%elor. istemul fiscal al epublicii 0oldova cuprinde o totalitate de impozite şi ta%e divizate în:• impoite enerale de statB impozitul pe venit, ta%a pe valoarea adăuată, accizele, impozitul privat, ta%a vamală,

ta%ele percepute în fondul rutier

• impoite localeB impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale, ta%a pentru amena$area

teritoriului, ta%a pentru dreptul de a oraniza licitaţii locale şi loterii, ta%a hoteliera, ta%a pentru amplasarea publicităţii "reclamei#, ta%a pentru dreptul de a aplica simbolica locală, ta%a pentru amplasarea unităţilor comerciale,ta%a balneară, ta%a pentru dreptul de a vinde în zona vamală, ta%a pentru dreptul de a presta servicii de transportarea călătorilor etc.

0odul şi termenele de achitare a impozitelor şi ta%elor, cotele acestora, facilităţile acordate, precum şi subiecţiişi obiectele impunerii se relementează de Codul fiscal, ?eea privind ta+ele locale, leea buetului de stat pe anulrespectiv, şi alte acte normative.

entru eneralizarea informaţiei privind datoriile faţă de buet aferente impozitelor, ta%elor şi sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv !34 $"atorii privind decontările cu buetul%. În creditul acestui cont se reflectădatoriile calculate faţă de buet privind impozitele şi ta%ele, iar în debit & plăţile virate efectiv. &oldul este creditor şireprezintă suma datoriilor întreprinderii privind plăţile datorate buetului la sf@rşitul perioadei de estiune.

5videnţa analitică a datoriilor privind decontările cu buetul se ţine pe feluri de impozite şi ta%e.

În cadrul contului !34 $"atorii privind decontările cu buetul% pot fi deschise subconturi în funcţie de tipulimpozitelor sau ta%elor care au aceeaşi structură formată la contul 22! $Creanţe pe termen scurt privind decontărilecu buetul%.

lanul de conturi prevede şi alte conturi pentru contabilizarea decontărilor cu buetul care au o utilizare mairedusă datorită specificului efectuării operaţiilor economice. /stfel, contul !3! $Ta+a pe valoarea adăuată şi acciede 'ncasat% este destinat eneralizării informaţiei privind sumele impozitului pe venit, 87/ şi accizelor aferente

12


13/23

procurărilor, calculate, dar care nu sunt obliatorii spre plată p@nă la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de leislaţia învioare. 3a momentul apariţiei obliaţiei de plată a acestor impozite, sumele lor se trec în contul !34 $"atorii privinddecontările cu buetul%.

Contabilitatea impoitului pe venit

0odul de determinare şi de evidenţă a impozitului pe veniturile persoanelor $uridice se relementează de Codulfiscal, :eulamentul cu privire la determinarea obliaţiilor fiscale aferente impoitului pe venit aprobat prinGotărîrea Huvernului epublicii 0oldova nr. reţinută la sursa de plată în conformitate cu art. =9 al 'odului fiscal:

• debit conturile !21 $"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale%, !22 $"atorii pe termen scurt

faţă de părţile leate%, !32 $"atorii faţă de personal privind alte operaţii%, !3 $)lte datorii pe termenscurt%,

• credit contul !34 $"atorii privind decontările cu buetul%.7irarea la buet a sumelor impozitului pe venit în mărime de ( > reţinut la sursa de plată se reflectă prin

formula contabilă:

1!


14/23

• debit contul !34 $"atorii privind decontările cu buetul%

• credit conturile 241 $Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%.

Contabilitatea datoriilor faţă de buet privind ta+a pe valoarea adăuată

Ta+a pe valoarea adăuată reprezintă un impozit indirect care, potrivit normelor în vioare, se stabileşte pentru operaţiunile privind transferul proprietăţii asupra bunurilor, precum şi prestările de servicii. /ceasta este o ta%ăcare se aplică valorii adăuate la fiecare stadiu al circuitului economic. 5a se calculează pentru livrările de bunuri,

v@nzări, prestări de servicii, precum şi pentru importului de bunuri şi servicii.'onform titlului AAA al Codului fiscal 87/ se reflectă în contabilitate în baza principiului specializăriie%erciţiilor "metodei de calcul#.

3ivrările de bunuri şi servicii pot fi rupate în livrări impozabile cu 87/ la cota standard & 29>, cotele reduse & (> şi ?>, la cota zero şi livrări scutite de 87/ "neimpozabile#.

ubiecţii impozabili sînt:a# persoanele $uridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzator, cu e%cepţia autorităţilor publice,

instituţiilor publice, specificate la art.(1, şi deţinatorilor patentei de întreprinzator, şi care, într6o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeste 299 999 lei, cue%ceptia livrărilor scutite de 8.7./.

b# persoanele $uridice şi fizice care importă mărfuri, cu e%ceptia persoanelor fizice care importă mărfuri de uzsau consum personal, a căror valoare nu depăseste limita stabilită de leislaţia în vioare

c# persoanele $uridice şi fizice care importă servicii considerate ca livrări impozabile efectuate de persoanelemenţionate.

"ata obliaţiei fiscale este sau momentul livrării bunurilor sau prestării serviciilor, sau momentul eliberăriifacturi fiscale, sau momentul primirii plăţii, în funcţie de ceea ce a avut loc mai înainte.

3ivrările impozabile cu 87/ trebuie însoţite de factura fiscală & document cu reim special care $ustificăoperaţiunea economică, suma 87/ şi atestă dreptul trecerii în cont a 87/ la cumpărător, cu e%cepţia v@nzărilor cuamănuntul în numerar la respectarea condiţiilor prevăzute de leislaţia în vioare, c@nd eliberarea facturii nu esteobliatorie. rocurările şi livrările sunt înreistrate cronoloic, respectiv, în :eistrul de evidenţă a procurărilor şi:eistrul de evidenţă a livrărilor, în baza cărora se întocmeşte "eclaraţia privind ta+a pe valoarea adăuată.

Biecare subiect impozabil este obliat să achite suma 87/ datorată buetului, să întocmească şi să prezinte "eclaraţiaprivind ta+a pe valoarea adăuată pentru fiecare perioadă fiscală nu mai t@rziu de ultima zi a lunii care urmează după perioadafiscală.

8a%a pe valoarea adăuată aferentă livrărilor de bunuri şi servicii impozabile cu 87/ pe piaţa internă se reflectă încreditul contului !34 $"atorii privind decontările cu buetul% în corespondenţă cu debitul conturilor de mi$loace

băneşti sau creanţe.3a încasarea în avans a mi$loacelor contra livrărilor ulterioare se reflectă prin următoarele formule contabile:1. la suma avansului primit:

• debit contul 242 9Conturi curente 'n valută naţională%• credit contul !23 9)vansuri pe termen scurt primite%

2. la suma 87/ calculată prin îmărţirea sumei avansului primit la ;:• debit contul 22! $Creanţe pe termen scurt privind decontările cu buetul%• creditul contul !34 $"atorii privind decontările cu buetul%.

3a procurarea mărfurilor în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător pe piaţa internă sau prin import, 87/

aferentă se trece în cont în baza facturilor fiscale, chitanţelor fiscale sau declaraţiilor vamale şi se reflectă prin formulacontabilă

• debit contului !34 $"atorii privind decontările cu buetul% şi• credit conturile !21 $"atorii pe termen scurt privind facturile comerciale%, !22 $"atorii pe

termen scurt faţă de părţile leate%, !3 $)lte datorii pe termen scurt%87/ aferentă importului de servicii se calculează şi se reflectă ca datorie la buet şi se trece la cheltuielile

perioadei.uma 87/ de plătit la buet se calculează lunar ca diferenţă dintre 87/ aferentă v@nzărilor din creditul contului

!34 $"atorii privind decontările cu buetul% şi 87/ aferentă cumpărărilor reflectate în debitul acestui cont. În cazulobţinerii unui sold debitor aferent ta%ei pe valoarea adăuată la contul specificat, acesta se trece la creanţe în baza noteicontabile prin formula contabilă:

•

debit contul 22! $Creanţe pe termen scurt privind decontările cu buetul%,• credit contul !34 $"atorii privind decontările cu buetul%.

/chitarea sumei 87/ la buet în cazul cînd se obţine sold creditor se reflectă prin formula contabilă:• debit contul !34 $"atorii privind decontările cu buetul%,• credit contul 242 $Conturi curente 'n valută naţională%.

1+


15/23

Contabilitatea datoriilor faţă de buet privind acciele

)cciul reprezintă un impozit indirect de stat care se stabileşte pentru unele mărfuri de consum şi pentruactivitatea desfăşurată în domeniul $ocurilor cu noroc. /cest impozit, de reulă, se include în valoarea de cumpărare amărfurilor supuse accizelor, iar la v@nzarea ulterioară nu este calculat şi, ca urmare, accizele sunt achitate de către

producătorul sau importatorul de mărfuri supuse accizelor.>aa impoabilă a accizelor o constituie volumul n e%presie naturală, în cazul c@nd cota accizelor este stabilită

în suma absolută la unitatea de măsură a mărfii, sau în etalon valoric, în cazul în care cota accizelor este stabilită în

procente, numită ad valorem.aloarea impoabilă a accizelor în e%presie valorică poate fi: valoarea de piaţă a mărfii, fără 87/ şi accize

valoarea în vamă a mărfurilor supuse accizelor importate determinată conform leislaţiei vamale valoarea licenţei pentru activitatea desfăşurată în domeniul $ocurilor cu noroc. uma accizelor de achitat la buet se calculează cadiferenţa dintre suma accizelor încasată sau de încasat şi suma trecută în cont de întreprinderea producătoare conformleislaţiei fiscale.

bliaţia de plată a accizelor apare la data livrării "transportării# mărfurilor supuse accizelor din 'ncăperea deacci care reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile,terenurile, orice alte locuri, situate separat şi determinate de certificatul de acciz, în care mărfurile supuse accizelor se

prelucrează şisau se fabrică, se e%pediază de către subiecţii impunerii şi unde se desfăşoară $ocurile cu noroc.3a procurarea mărfurilor supuse accizelor pe piaţa internă sau prin import în scopul rev@nzării lor ulterioare,

suma accizelor calculată se include în preţul de procurare a mărfurilor supuse accizelor şi se reflectă în debitul

conturilor 211 $ateriale% sau 21( $ărfuri%. Dacă aentul economic procură marfă supusă accizelor cu intenţia de o prelucra sau a produce altă marfă supusă

accizelor, suma accizelor se reflectă în debitul contului 22! $Creanţe pe termen scurt privind decontările cubuetul% subcontul 22!1 $)ccie de trecut 'n cont% % pentru a fi trecută în cont la respectarea condiţiilor prevăzute deleislaţia în vioare.

3a livrarea de mărfuri supuse accizelor din încăperea de acciz care se produc de producător, sau se procură fărădocumente care confirmă achitarea accizelor şi se livrează ulterior, suma accizelor calculate se include în preţul dev@nzare al mărfurilor produse "prelucrate# şi se înreistrează ca datorie faţă de buet în creditul contului !34 $"atoriiprivind decontările cu buetul%.

uma accizelor de plătit la buet se calculează lunar în mărimea accizelor aferente v@nzărilor de mărfuri supuseaccizelor din creditul contului !34 $"atorii privind decontările cu buetul%.

entru producătorii şi prelucătorii de mărfuri supuse accizelor care au dreptul la trecerea în cont, suma accizelor de plătit se calculează ca diferenţa dintre accizele aferente livrărilor de mărfuri supuse accizelor & creditul contului !34$"atorii privind decontările cu buetul% şi accizele aferente cumpărărilor de materii prime supuse accizelor care s6auutilizat în procesul de producţie, reflectate în debitul acestui cont, conform leislaţiei în vioare.

8oţi plătitorii de accize, cu e%cepţia importatorilor, indiferent de faptul dacă ei deţin sau nu certificat de acciz,trebuie să prezinte "eclaraţia privind acciele în termen de o lună care urmează după luna în care a fost efectuatălivrarea mărfurilor supuse accizelor.

Contabilitatea datoriilor faţă de buet privind alte impoite şi ta+e

/enţii economici calculează şi achită impozitele şi ta%ele locale. 8a%ele locale se aplică de către autorităţileadministraţiei publice locale în limitele competenţei lor şi în conformitate cu Titlul 55 din Codul fiscal. ?eea

privind ta+ele locale. 'otele ma%ime ale ta%elor locale se aprobă de către arlament. tabilirea ta%elor cotelor concrete ale ta%elor locale ţine de competenţa oranelor administraţiei publice locale în mărimea ce nu depăşesc cotelema%ime stabilite de arlament.

'alcularea impozitelor, ta%elor şi altor defalcări obliatorii "cu e%cepţia impozitului pe venit, 87/ şi accizele# sereflectă în felul următor:

• debit contul (13 AC*eltuieli enerale şi administrativeA,• credit contul !34 $"atorii privind decontările cu buetul%.

'alcularea sancţiunilor economice "amenzilor, penalităţilor# privind plăţile la buet se înreistrează prinurmătoarea formulă contabilă:

• debit contul (14 $)lte c*eltuieli operaţionale%,• credit contul !34 $"atorii privind decontările cu buetul%.

/menzile, penalităţile privind impozitele şi ta%ele, precum şi sancţiunile economice cu privire la încălcarealeislaţiei în vioare, nu sunt recunoscute ca deduceri în scopuri de impozitare şi se constată ca diferenţe permanenteaferente cheltuielilor la calcularea venitului impozabil.

1(


16/23

5videnţa sintetică şi analitică a datoriilor privind decontările cu buetul se reflectă în reistrul pentru contul !34$"atorii privind decontările cu buetul% care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere şi se ţine pe tipuride impozite şi ta%e. 3a sf@rşitul perioadei de estiune datele din reistrului sintetic specificat se trec în Cartea mare.

10.4.4. Evidenţa datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi

Datoriile faţă de fondatori "acţionari# pot fi rupate în datorii privind:

• dividendele, alte venituri şi plăţi calculate

•aporturile la capitalul statutar

• restituirea cotelor sau a unei părţi la lichidarea întreprinderii.'onform leislaţiei în vioare, obliaţia de plată a dividendelor apare la data anunţării deciziei privind plata

acestora luată de 'onsiliul observatorilor în cazul plăţii dividendelor intermediare şi /dunarea Henerală a /cţionarilor & în cazul plăţii dividendelor anuale.

Datoriile faţă de fondatori pot apărea în cadrul efectuării emisiunii suplimentare de acţiuni prin aporturisuplimentare. 'onform ?eii privind societăţile pe acţiuni, aporturile primite în contul acţiunilor emise suplimentar nu

pot fi utilizate pînă la înreistrarea totalurilor emisiunii suplimentare de acţiuni, dec@t numai în cazul acordării de către bancă sau altă persoană $uridică a unei cauţiuni sau aranţii asupra acestor aporturi.

5videnţa analitică a datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi se ţine pe fiecare fondator "participant# şi felde datorii.

Datoriile faţă de fondatorii întreprinderii şi alţi participanţi se înreistrează în contul de pasiv !3( $"atorii faţăde fondatori şi alţi participanţi%. În creditul acestui cont se reflectă dividendele calculate, veniturile şi alte plăţi, iar îndebit & achitarea sau restituirea lor. &oldul acestui cont este creditor şi reprezintă sumele datoriilor faţă de fondatori lafinele perioadei de estiune.

3a sumele calculate ale dividendelor "veniturilor# fondatorilor, în baza deciziei privind achitarea lor, în funcţiede sursă, se înreistrează:

• debit conturile 334 $rofit utiliat al anului de estiune%, 332 $rofit nerepartiat pierdereneacoperită8 al anilor precedenţi%, 322 $:eerve prevăute de statut%,

• credit contul !3( $"atorii faţă de fondatori şi alţi participanţi%.'onform art. onform art. =91 alin. "!1# lit. d# din 'odul fiscal persoanele specificate la art.=9 alin."1# din 'odul

fiscal reţin şi achită la buet un impozit în mărime de 1(> din veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor

întreprinzătorilor individuali sau ospodăriilor ţărăneşti "de fermier#. revederea prezentei litere nu se aplicăfondatorilor întreprinzătorilor individuali şi ospodăriilor ţărăneşti "de fermier# care obţin venituri din vînzări în mărimede pînă la ! milioane de lei pe an şi al căror număr mediu scriptic de personal nu depăşeşte = persoane.

eţinerea impozitului pe venit din dividendele achtiate fondatorilor se reflectă prin formula contabilă:

• debit contul !3( $"atorii faţă de fondatori şi alţi participanţi%,

• credit conturile !34 9"atorii privind decontările cu buetul% .

În debitul acestui cont se reflectă plata dividendelor: & cu acţiuni proprii:


•

credit conturile 311 $Capital statutar%, 314 $Capital retras%. & cu mi$loace băneşti sau alte active:


• credit conturile 241 $Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%, 243 $Conturi curente 'n valutăstrăină%, 22( $Creanţe pe termen scurt ale personalului%, 221 %Creanţe pe termen scurt aferentefacturilor comerciale%, 22 $)lte creanţe pe termen scurt%.

/chitarea dividendelor sub forma altor active "produse, materiale, mărfuri# se reflectă ca operaţiuni ordinare dev@nzare a acestora.

ocietatea pe acţiuni reflectă aporturile primite în cadrul emisiunii suplimentare de acţiuni ca datorii p@nă laînreistrarea de stat a acţiunilor emise suplimentar şi eliberate acţionarilor prin formula contabilă:

• debit conturile 111 $)ctive nemateriale%, 123 $i/loace fi+e%, 211 $ateriale%, 21( $ărfuri%, 241

$Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%, 243 $Conturi curente 'n valută străină%,• credit contul !3( $"atorii faţă de fondatori şi alţi participanţi%.După înreistrarea de stat a acţiunilor emise suplimentar capitalul statutar se consideră ma$orat şi se reflectă prin

formula contabilă:

1;


17/23


• credit contul 311 $Capital statutar%.În cazul nevalidării plasării publice a acţiunilor emisiunii suplimentare de către 'omisia 4aţională a 7alorilor

0obiliare, societatea pe acţiuni este obliată să restituie subscriptorilor de acţiuni mi$loacele depuse de ei în contulacţiunilor, precum şi dob@nda obţinută, înreistr@nd în contabilitate formula contabilă inversă.

5videnţa sintetică şi analitică a decontărilor cu fondatorii şi alţi participanţi se reflectă în reistrul pentru contul!3( $"atorii faţă de fondatori şi alţi participanţi% care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere şi se ţine

pe feluri de datorii şi fondatori. 3a sf@rşitul perioadei de estiune datele din reistrul sintetic specificat se trec în Cartea

mare.

10.!. Evidenţa altor datorii

e lînă datoriile analizate mai sus întreprinderea înreistrează şi datorii din alte operaţii economice cum sînt:datorii privind arenda operaţională, datorii privind amenzile şi despăubirile recunoscute, datorii faţă de persoane fizicecare nu sînt ana$aţi ai întreprinderii, datorii privind alte operaţiuni care nu pot fi reflectate în conturile de datoriie%aminate anterior.

5videnţa analitică a altor datorii se ţine pe termene de achitare şi pe creditori.entru evidenţa sintetică a altor datorii pe termen lun şi scurt sînt destinate respectiv conturile de pasiv 426

$)lte datorii pe termen lun calculate% şi !3 $)lte datorii pe termen scurt%. În creditul acestor conturi se reflectăsumele datoriilor calculate, iar în debit & achitarea acestora. &oldul este creditor şi reprezintă suma altor datorii ale

întreprinderii e%istente la un moment dat "la data întocmirii -ilanţului contabil#./pariţia altor datorii se reflectă prin formula contabilă:

• debit conturile 111 $)ctive nemateriale%, 122 $Terenuri%, 123 $i/loace fi+e%, 131 $5nvestiţii pe termenlun 'n părţi neleate%, 211 $ateriale%, 213 $biecte de mică valoare şi scurtă durată%, 21($ărfuri%, 22( $Creanţe pe termen scurt ale personalului%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%,(14 $)lte c*eltuieli operaţionale%,

• credit conturile !3 $)lte datorii pe termen scurt%, 426 $)lte datorii pe termen lun calculate%./chitarea datoriilor faţă de alţi creditori se contabilizează prin formula contabilă:

• debit conturile !3 $)lte datorii pe termen scurt% 426 $)lte datorii pe termen lun calculate%

• credit conturile 241 $Casa%, 242 $Conturi curente 'n valută naţională%, 243 $Conturi curente 'n valută

străină%, 244 $Conturi speciale la bănci%.5videnţa altor datorii este ţinută în reistre elaborate desinestătător de întreprindere. 3a sfîrşitul perioadei de

estiune rula$ele şi soldurile din aceste reistre se trec în 'artea mare, iar după verificare & în -ilanţul contabil.

Componenţa, caracteristica, clasifcarea, evidenţadatoriilor fnanciare şi comerciale

Datoriile reprezintă surse străine de fnanţare a activelor întreprinderii.În contabilitate şi în rapoartele fnanciare datoriile se clasifcă după următoarele criterii:

După conţinutul economic:o datorii fnanciare,o datorii comerciale,o datorii calculate.

După termenul de achitare:o datorii pe termen lung,o datorii pe termen scurt.

După modul de achitare:o datorii convertibile, achitarea cărora poate f eectuată prin cedarea unei părţi

din capitalul statutar acţiuni sau cote de participaţie!,o datorii neconvertibile, achitarea cărora se eectuează prin alte mi"loace şi nu

prevede cedarea unei părţi din capitalul statutar.

Datoriile întreprinderii pot f e#primate în valută naţională $ la provenienţa lordin interiorul ţării sau în valută străină $ la provenienţa lor de peste hotarele ţării.Datoriile pot f re%ectate în contracte, documente primare de achiziţie a mărurilor învalută străină, însă la re%ectarea datoriilor în conturile contabile şi rapoartele fnanciareacestea trebuie să fe e#primate numai în valută naţională.

1


18/23

Datoriile e#primate în valută străină din momentul apariţiei pînă la momentulachitării lor pot genera venituri $ în cazul dierenţelor avorabile de curs valutar, oripierderi $ în urma dierenţelor neavorabile.

&onorm planului de conturi contabile pentru evidenţa datoriilor pe termen scurtsînt destinate conturile clasei ' (Datorii pe termen scurt) şi pentru evidenţa datoriilorpe termen lung $ conturile clasei * (Datorii pe termen lung). +oldurile acestor conturi lasîrşitul perioadei de gestiune se re%ectă în compartimentele * şi ' ale ilanţuluicontabil cu aceiaşi denumire.

Evidenţa datoriilor fnanciareDatoriile fnanciare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea capitaluluiatras. &apitalul atras îl constituie mi"loacele primite în valută naţională şi străinăprimite de către întreprindere de la persoane fzice şi-sau "uridice, pe un termen stabilitşi pentru o plată anumită.

Datoriile fnanciare reprezintă o sursă străină de fnanţare a întreprinderii şicuprind:o Creditele bancare. cestea pot f primite de la bănci în baza contractului

încheiat între întreprindere şi aceasta instituţie fnanciară.o Împrumuturile. Împrumuturile pot f primite de la întreprinderi părţi legate şi

nelegate!, persoane fzice, personalul întreprinderii./odul de creditare, de primire şi rambursare a creditelor bancare este

reglementat de contractele de credit şi actele normative în vigoare.În dependenţă de termenul rambursării, creditele şi împrumuturile pot f:

o pe termen scurt, al căror termen de achitare este nu mai mare de un ancalendaristic0

o pe termen lung, cu termen de achitare mai mare de un an calendaristic.1entru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sînt destinate

respectiv conturile: 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite

bancare pe termen scurt pentru salariaţi”, 11 “Credite bancare pe termenlung”, 12 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”,1entru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sînt utilizate respectiv

conturile: 51! “Împrumuturi pe termen scurt”, 1! “Împrumuturi pe termenlung”"

ceste conturi sînt de pasiv. În credit se înregistrează sumele creditelor bancareşi împrumuturile primite, mărimea dobînzilor calculate aerente acestora.În debit $ rambursarea creditelor şi împrumuturilor. #oldul conturilor este creditor şireprezintă mărimea datoriilor întreprinderii aţă de bănci, alţi creditori la un momentdat.2a primirea creditelor bancare se întocmesc ormulele contabile:o debit conturile 21 “Casa”, 22 “Conturi curente $n valut% naţional%”,

2! “Conturi curente $n valut% str%in%”,o credit conturile 11 “Credite bancare pe termen lung”, 12 “Credite

bancare pe termen lung pentru salariaţi”, 511 “Credite bancare petermen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”.

2a calcularea dobînzilor pentru creditele pe termen lung şi pe termen scurt primite se întocmeşte:o debit contul &1 “'lte c(eltuieli operaţionale”$ atunci cînd dobînda se

constată ca cheltuieli ale perioadei conorm metodei recomandate de +3& 45(&heltuieli privind împrumuturile)!,

o debit conturile 111 “'ctive nemateriale”, 112 “'ctive nemateriale $ncurs de e)ecuţie”, 121 “'ctive materiale $n curs de e)ecuţie”, 211“*ateriale” $ în cazul capitalizării dobînzilor în valoarea dobînzilor conormmetodei alternative admisibile stabilite de +3& 45!,

1?


19/23

o credit conturilor 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Creditebancare pe termen scurt pentru slariaţi”.

1rimirea împrumuturilor de la întreprinderi sau persoane fzice se re%ectă prin ormulacontabilă:o debit conturile 21 “Casa”, 22 “Conturi curente $n valut% naţional%”,

2! “Conturi curente $n valut% str%in%” $ la suma împrumuturilor primite subormă de mi"loace băneşti,

o debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind +acturile

comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt +aţ% de p%rţile legate”, 5!“'lte datorii pe termen scurt”$ la suma împrumuturilor utilizate pentruachitarea datoriilor aţă de urnizori, părţi legate, alţi creditori,

o credit conturile 1! “Împrumuturi pe termen lung”, 51! “Împrumuturipe termen scurt”.

Dobînzile privind împrumuturile primite se calculează şi se re%ectă în contabilitate înacelaşi mod ca şi pentru creditele bancare:

o debit contul &1 “'lte c(eltuieli operaţionale” $ cînd dobînzile se constatăca cheltuieli,

o debit conturile 111 “'ctive nemateriale”, 112 “'ctive nemateriale $n

curs de e)ecuţie”, 121 “'ctive materiale $n curs de e)ecuţie”, 211“*ateriale” $ în cazul capitalizării sumei dobînzilor,o credit conturile 51! “Împrumuturi pe termen scurt”.2a fnele anului de gestiune creditele şi împrumuturile pe termen lung care urmează a fachitate pe parcursul următoarelor 64 luni se trec în categoria creditelor şi împrumuturilor pe termen scurt prin ormula contabilă:o debit 11 “Credite bancare pe termen lung”, 12 “Credite bancare pe

termen lung pentru salariaţi”, 511 “Credite bancare pe termen scurt”,512 “Credite bancare pe termen scurt pentru slariaţi”, 1! “Împrumuturipe termen lung”, 51! “Împrumuturi pe termen scurt”,

o credit 21 “Casa”, 22 “Conturi curente $n valut% naţional%”, 2!

“Conturi curente $n valut% str%in%”.2a achitarea creditelor şi împrumuturilor se întocmesc ormulele contabile:

o debit conturile 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Creditebancare pe termen scurt pentru slariaţi”, 51! “Împrumuturi pe termenscurt”,

o credit conturile 21 “Casa”, 22 “Conturi curente $n valut% naţional%”,2! “Conturi curente $n valut% str%in%”.

Evidenţa datoriilor comercialeDatoriile comerciale reprezintă anga"amentele de plată ale întreprinderii aţă

de urnizori, antreprenori şi alţi creditori privind acturile comerciale pentru materialeleprocurate, serviciile acordate şi avansurile primite.

Datoriile se re%ectă în conturile contabile şi în bilanţul contabil atunci cînd e#istăprobabilitatea retragerii resurselor mi"loacelor băneşti, activelor proprii! care sîntpurtători de avanta"e economice, ceea ce va constitui rezultatul constatării datoriilor încauză, iar suma la care se constată datoriile poate f măsurată veridic. şadar, intrărilegratuite nu provoacă retragerea resurselor şi respectiv apariţia datoriilor.

7videnţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fecare urnizor, antreprenor,creditor, termen de apariţie şi stingere a datoriilor.

1entru evidenţa sintetică sînt destinate conturile 521 “Datorii pe termen scurt

privind +acturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt +aţ% de p%rţilelegate”, 52! “'vansuri pe termen scurt primite”. ceste conturi sînt conturide pasiv. În creditul lor se înregistrează creşterea datoriilor comerciale, în debit 8achitarea datoriilor aţă de urnizori. #oldul acestor conturi este creditor şi reprezintă

1=


20/23

datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită dată şi se re%ectă în capitolul 9 alilanţului contabil, posturile căruia corespund denumirilor conturilor specifcate.

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare, care însoţesc bunurileintrate de la urnizori sau serviciile prestate de către aceştia. 1entru livrările impozabilecu 9 se întocmesc acturile fscale care au ost introduse de la 6 martie 4;;4, iarpentru livrările neimpozabile $ acturile de e#pediţie.

Datoriile se re%ectă în contabilitate prin creditarea conturilor 521 “Datorii petermen scurt privind +acturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt +aţ%

de p%rţile legate” în corespondenţa cu conturile în care se contabilizează bunurilemateriale intrate, serviciile prestate:


21/23

/ărurile şi serviciile procurate din alte ţări nu includ 9. De aceea la procurareamărurilor de peste hotare, pentru ca agenţii economici care procură măruri din ţară şicei care procură măruri de peste hotare să fe puşi în condiţii egale, la intrarea mărfi înţară, importatorul trebuie să achite 9 în momentul declarării mărurilor în punctelevamale. otodată după achitarea sumei 9 importatorului i se permite trecerea în conta acestei sume, în cazul cînd importatorul este plătitor de 9. Dacă acesta nu esteplătitor de 9, suma 9 se include în valoarea mărfi procurate. 3u se admitetrecerea în cont a sumei 9 achitate pentru serviciile importate.

E)emplul 1" Întreprinderea importatoare înregistrată ca plătitor de TVA a importatmărfuri în suma de 100 000 lei. La punctul vamal de trecere a frontierei ea trebuie săachite TVA în sumă de 20 000 lei 100 000 ! 20"#. $at %ind faptului că întreprindereanu poate trece mărfurile prin vamă fără achitarea TVA& ea trebuie să achite TVA sauanticipat varianta '# sa în numerar varianta ''#. În acest ca( se întocmesc următoareleformule contabile)arianta 3. 9 se achită anticipat.

6. chitarea în avans a sumei 9 şi a procedurilor vamale prin virament:o debit contul 22 “'lte creanţe pe termen scurt” $ 4; ;;; lei,o credit contul 22 “Conturi curente $n valut% naţional%” $ 4; ;;; lei.

4. recerea în cont a sumei 9 în baza declaraţiei vamale:o debit contul 5! “Datorii privind cu bugetul”,subcontul 5!2 “Datorii privind ta)a pe valoarea

ad%ugat%” $ 4; ;;; lei,o credit contul 22 “'lte creanţe pe termen scurt” $ 4; ;;; lei.arianta 33" 9 se achită în numerar, prin intermediul titularului de avans.chitarea 9 la punctul vamal în numerar:o debit 5! “Datorii privind cu bugetul”,

subcontul 5!2 “Datorii privind ta)a pe valoarea ad%ugat%” $ 4; ;;;lei,

o credit contul 22& “Creanţe pe termen scurt ale personalului” $ 4; ;;; lei

În prealabil titularului de avans i s8a eliberat avans la suma 9 de achitat:o debit contul 22

Contabilitatea Datoriilorgfg.[Conspecte.md]

Documents

Transcript of Contabilitatea Datoriilorgfg.[Conspecte.md]