CREGERE - upload.wikimedia.org · PREFAclA Dup unli cursil de 9in9I-cle9i-patru ani, de cOnd dateme...

CREGEREdo

PO ESTIa ha

C. ASAKI_

------0..---.

Edilia a ixela, adSogita

11 & CS ti3 )1 Xo

Tipografia Institutului Alb;ner Romano.

1863.

anw

PREFAclA

Dup unli cursil de 9in9I-cle9i-patru ani, de cOnd dateme celeintile a mele compuneri poetice, eacl acIT le reproducil in o nouna 4-a edilie. Ele, suntii In multe priviri necomplecte, ca toatelucrurile incepAtoare; cA, desi Poesia é tnAscutil in poporii, la

Rom Ani, la noi ea Bardulii. Scotiei, ostasulti era tot o-data, siineAffi mesteria sa de frunte, fiind arma, eco a inpatimirei safenu s'a pututii pa-Ara de eAt prin traditia DoTneIorIt çelorrz nume-

roase. çe i astAdzi incantA audul nostru; si care, cu multa sue_çeIX s'a reprodusii de D. V. Alexandii.

De açeea, Iipsitü de modele clasice in limbo. Rom An5 a deosse-bitelord feliuri de compiler, rn'ain indreptat, precAt se putea, du-pe regulile Poesiel Italiene, ce suntii mai conforme eu gcniulIllimbei noastre.

De nu reclamti ea meritii assemene compuneri, cu dreptul estea nu li se refusa ingAduinta In priviret: IntA.iinei cuprinse in astACulegere

in ast ediie, s'a mai adaosii enteva compuneri originale Ita -liene, din epoha petregerei mele in Roma, si alte traduçeri din Ro-Diana in limbelc Françeze si GermanA.

G. Asaky.

poet,

12.01 1t.63.

71(

7

PROLO GU

LE EURO.

ni viu dor m6 'naripeas i me 'ndeamnn dinCa s çerci pe alnuttt româneascft armonie.Agest vers, ce sun'aige, la! Apolo nu'i strein,Mind gemine cu rostul gel ur4it din cel Latin.Armoni'a strnns pe oamenT in plkuta societate,Adunand pre ii din codruri In statornica getate ;De cnntarea lul Orfeos muntii Traciei s'umpleati,Si de sunetul gel &lice crude feare se'mblanclead.Insa0 ruga de evlavie unei inim credincoasse,Cntra Domnul se inalta pe aripi armonioasse,*'o simtire leganatn prin al Muselor organ,MAngneta cursul trege pe al vietei Ocean;Spre virtute versu'nbie, despre rele face urn,Fermacându-ni adapa d'o inalt' invninturn.

0

8

0 Rom Ani, Rom Anr, ai DaçIerI ce purlatT un mAndru. semn,De-orginA, istoriea acum fie-ni indemn;in vechime maica Roma ce-a fost doamnien toatn lume,

lttssat legi i pâmfinturi, vorba sa nume,Oare clarul, ce de timpurt si de barbari s'a pastrat,Chid seninti soarta luce, fi-va astazi defaimat ?Nu, prin Muse s'a virtutei dorul dulce i ferbinteIn noi lumea sê cunoasci strilnepoil Romanei ginte.

Tu Molclavfo mAnoassd ce pre mine ar ntiscutil,Adapostil (la gitmei Muse care istii versti a tessutti,Pe'nverclita si tAnAr laurii, ce din teenti-acum râssare,Cu puternic scut sal aperi de-a fortunelor; turbare;Cumil va prinde rAdacina si in urmd va'nflori,Din a sale frump, cununa, Musa tie va0 cunuml, cungiuratil de-a le vantel line ratle,Ce de foal, de ferfi, de timpuri tralnicil soarta o pAstreaclA.Candi atunce al tail nume. nemurirei consfintitil,Va luci la fiii Patria chiari ca 'n ceriü und uuoui planittl

,,oelpot

!

I

sfnaltul

until.

9

E

1809.Aresapti) ample-

urezii frumoasse termurT a le-AusonieT antice,Cungiurate de mari gemeni, impArtite de-Apeninti!Unde langA latirulii verde exe0e-olivu1ii 9el ferice,Unde floarea nu se treçe sub unii 9eriti 9e'i totil seninii,Uncle mAndre mónumente a le domnitoarei ginte,tuvieasA mli Icoane la aducerea aminte.

VA uregt. ! . . c1 vine poate fArAAcea pulbere se calve, al Eroilorii mormAnta ?Ce in eursii de ani o mie a stAtutil in biruintl,

vli suntil prin esemple de virtute i cuvAntii.ineatil in assemAnare, nu a fostil, subt on çe nume,Mai mâreii, nimiei, nigi trainicii de eilndii omuld este 'n fume.

Pe a Tibrului essü, Roma, tabarattl'i ea unti inunte,Din palaturi surupate i moimAnturi adunatii,

Puesa editia a tteitt..

4/M

VA

dora,

EA

S'astqi

10

intre care, Capitolul, o cdrund naltd frunte,Ce de barbari gi de timpurl cu respectil. s'a pastratti;Unde unit poporti de statui, a lul Fidias urclire,VAnta GrecieI g'a Romei irnI:arattl la privily.

intre surupate temple, obelisce gi coloane ;

Ca unit turnii de ferii intreaga stA colona 1u Traianti,Pre ea veda: Istrulii se pleacti Iassiene Legioane,Cumti cu Patria sa pere-a Deçebalulul ogteanti.

cum in degearta Da* poporii /moil sentemeiasS,De-unde limba, legI i nume a Romanilorti dereasS.

CAndii in codru vechiti, stejarulii, a repussii do bAtrânele,Din a sa mAnoassA ternit crescil plAcute floricele,Aga dup'a Romei paossii, in alesse frumussete,Ressaritati nuo2i luceftri.: Ariostil gi Rafaele,Galileil, Columbil; çe prin genia lorti luce,Ca 'nvechime lumea astAcli neeurmatil tributii aduce,

In gradin'asta Eiiropei, unde7rostulii dulçe suns,pictura, Armoniea, prin unit farmecii a supussii,

Pe a lumel selavi i domnil, caril pururea s'adung.Plini de dorula amirArel, de la Nord gi de l'Apussii ;Unit RomAnu a Daçiei vine la strabuni, ca se sAruteTerna depe-a Iorü mormAnturi, i se'nvete-a lorti virtute

11

Li PRIRITULU ALECSINDRUIL

Cand dupis hwheierea pfirei prinSanta Akantie, a vizitat Bessarahiea.

ILA Mag.

EmpArate prea puternicil 1 se'n a inimei mArire,Prototipulti dreptii urpal, dupre carele domnesi,Tu'npAcAndii Ursite crude cu sertata omenire,0 icoan'a ferisirei intro noi infiintesi,Pentru care lumina-va a Ta epoantre seleAlte, chiaril ca unii luceararil intro mai mAnuute stele.

Precumii nu apunil in Rossiea nisi odat'a Pei rail.CAsi, s'atingil a sale margini in Apussii si'n Resseritii,Asa treaclA tot-d'auna a Ta minte privigheacIA,Preste soart'-impArAtiel i pe cursul strtdusitil.CAndii unitil cu Suveranii, in a legel stmtulil nume,Tu intAid, o Alecsandre! rcaeli pasea in lume.

2*

12

Subui aI Tliu ferice sehiptru doinnesert legea i virtutea,Direptatea i emainta a6 sfintitil a foil' altarti,gel ce'n sferlle stelite, seal pe termurl neVinteA naturel seeretii ceareA, gel ce terinilecent' ce'n fapte seat etrvinte folossinta ni aduce,Afla'ndemnil, lueorli, i raclimii eare'n a lorii curd" le duce.

Semi eTnalta'tl engetare preste Patrie se poartA,S eail prin sate, ail prin termini chiaril ea Ingerulil eAnd

terg-T, pre meseril vindecl, 0'nviesi speranta moarta.Unde fura dineoarit parassitele eampii,De la termurile Neva pan'la CaficasuluI munte,cetati marl i monumenturl naltA-acumi-x o mandrea frunte.

Inirnossultl giune vulturil a tnT aripi le deprindeDe la 4ona stemperata On' la polulilEar hidustriea, negotulli milnossil rainu in Rosslea'ntinde,

in eurandti din marea Caspil unix canalui nuoil adapatillLa Petropolissii cea maisidrA, preste umeda sa cabs,Va eara odorula Indlei i tributurile sale.

Vuetulil de ernrite arme, Belond sunetil face,Sub a laftruluI umbrire gust Arisil triumfil 8E1110,OeliiI seI se imblanclase de uneltile de pace,Si de dulgea fericire inflorita pre p5mantil ;El6 pstreas aIi sàü fulgerri, furia ea st detune,Care'n lume vra s'arunce arptorulil el taciiine.

Deci cndii rosturl inviltate Iauida numelul TA sung,Earil faptaTi intemeiasa tranilu TÜ nemuritoriti,Ca o passere din codru. care versulil impreunACatiarmonia ce'nalia firea la eI 14itoriti,

ark

PPhisuliu

inglietatk

g'a

vii,

A ,mea Musa umelitA, in Parnassii de tota streinA,Parga ei cea nestolita Tie Doanme o inchina,

CA pre terile frumoasse, de mann acoperite,Unde csuri, visa, munceil d'Istru i de PrutCe ca Pactollii a Lidiel ducil arine'naurite,Unde-a cAmpului odoare pacnicii sateni le strangti,N'a lucitii, aleil pre ele, a stiinielorii faclie,

al Roma' strancpotula cittçe Inca 'ntunecie

Tirnpulü repede, ce toate In noianulti sii ascunde,tntr'a sale priWi surpafall Dacia mareluice ca luntrea sbuciumata intre stanci de cAtre undo,A peritii luptandii cu vantul, pan' s'agiungA in limaniiEarü atunci eand de tortilla s'a sfarmatil in noaptea oarbA,A pututa abiea sA scape al el nume sa vorbA.

Lan asta impilare a el pe's mAngaete,De mai bunii timpil ce ressare, dup'acelii ce s'a trecutii.Child al Rossiel socru. StefanA, cungiuratil de Asii cete,Intrarmat cu ferti td lege, a Moldovel era seutil,

lassindu-o sarmana, e'a menitii in qi de moarto:Ca veni MAntuitoriolii §'a ei mai ferice soarte

--*.

t s

se'ncingii,

1

i 1

Traianfi,

Va

*i1

-heft

- 14

MIDI)V2A)

La restaturniçirea Doranilorii phauteni.

1822.

Versil inaltil de bucurie se ressuneAstap gemetula Moldovei in armonii se preface,Asap soarta imblanclita ni ureasa cuSi din clime seninoasse se intoarna lina pace,Se intoarna sante driturI, ces odoare unuiSpre a clrora domnire, de multi rugi noi

Pentru-a noastra far'de lege, pre getriti &3i pre campil,Din a tunetului sfera, cdnfocata aspra manaSegeta a mortei ingeril mil de fulgere i mil,Ce pre ere,tetele mandre sfaramat'ail in terina,inteatitta, ca, urgia i vapaea nu a stansiiCa lde Hurl de crunt sange amarii noeanil de plAns6.

Domnul al puterel, ce pre omul OCatessii,Pentru lucrul cel nevredcii fapte cearta,imblAnclitu's'a acum, i parinteleSpre a noastra vindecare ; ni lovgte §i ni earta.

Inst.

1.:1

impregiurii,

ogurt,

nomad,Ina

{Amu

plot.. lite

15

Dar' la cuget i privire ni-a lassatil un1 fraTnic semnii,De'nfranare despre rele si spre dreptulii de indemnil.

Ca wail chalatoriti sbuciumatil de-al marel yard,ClInd tn noaptea'ntunccoasa nici o stea in cerirt nu vede,Deaca-aproape de peire, de'ntaruplareCu mani ambe II apuca s'abia sic insusl crede ;Dar' saltand pre el din unda, care moartea minea,Domnulul el da marire ca Patria'si va vedea.

0 puternica fortuna pe Moldov'a fostil impinstiSe pluteasca pe o mare, de pericoli pressurata,Si poporul fara carrna, de mu tunete atinsfi,Astepta a sa sfarinai e i peire 'nfricosata.Obossite elemente mugil i sun'aqi mai tncetfi,Ventul sta, s'alina marea, de port ni-am apropiet.

Ni s'arata la vedere unil frumossil limaniiFavorabila Zefirti sufla i lucescil senine stele ;insa, cursulti cela este de mii stance IncaSi tresvie cere dreapta cu'ndoite opintele,Ca, o luntre struncinata, ce-a scApatii din Oceanii,Deaca uita privegherea va pen chard in limana.

Feriçii stramosil nostril prin paclire-acestel legi,Spre a Patriel scutire nu crutaa jertfiri nici sange,Si in volbura turbata stata'il pururea intregi,Ca o stanca 'n meclul marei, ce sumete ape 'nfrange,Orl de triumfuri se fie a Moldavia pamantilViii esvoril intru vechime, ear acumii uitat mormantil?

Pe Mo:dova eand fence era'n pace si'n resboiaSchiV, Panoni, Sarmati s' Asia n'a putut nici cum se sfarme,

afla-unil

vecinii,

malt,

plink

16

Prin a el virtute gusth nemurirg Intre noI:Inte1eptu1 Alecsandru, Stefan fulgeril intru arme !Dar' pe-a timpurilor aripl ferigirl i mArirl fugg,Fil Moldovo neinvinsá, puind patimele 'n giugü I

Patrioti I venig cu top Maga Tronul ylS8'nchelem spre-a lul thrie giurAmanturfle sfinte!Dup'unti cursii de anl o suta, Oioa yea a venitii,intru care fiiul PatrIel fi-va Domnii el parinte.Patriea malca 'n a el floare a fost noti agiutoriii,Feri4 de fit and ast1, vor fi el cunoscatorl.

Auritele palaturl, na1t8 tumuli câtrA norti,§'a strAbunilor mgrire din surparr vor s8 rêssarfl,Necurmat va s8 raverse avufilor esvorU:inflorire, fericire i repaos presto teara,Chid ni-a fi temeiti i canna sub unit Domnii bun inte1epti:Legea, Patriea, Unir ea 0 unit cugetti chiaril i dreptil.

40.0fif061

aortal,

§'al

EitoBso-

RESTAURAREA SCOALELORO NATIONRE

in Aro MoraIA 13233

tPITRONEI INVATATIMILORt PUBLIQE.

(Iniitat)

El/U(1.1M

opticeii Inca tineri, ce de tot s'a pArAssitLa vointa si'ntamplare in salbatica pklure,Mai nainte de a creste, vor se peara nesminftDe a fiarelor caleare Read de barbara secure,Decand pedecti in codru darknate pe piimant.Deacti insa ingrijerea, cu o mana indurata,Indreptav'ar a lor vita, atun91 cand nuele aunt,Din vlAstarea tinerica, o tulpina informatd,Se fagea stejarti puternic, çe sporind din anil in anti,Agiungea a fi coloanA prin Bisserki ati prin casse !AdApost In tinap de farn3 cillatoriuluf Berman.Al sati trunciii durat in punte, ail in plutitoare vasse,Arti da riurilor lege lor curs ar infriina;Aril ciira _odorul Iui3iei, rasbatand prin grea tortura,Semi format vassii de resbele cu strainii s'ar lupta,Fu1ger5nd pe Iuçiul 'Tiara cha unk nourti ce detuna.Se assamana i fiii cu copagii de pe

çe crescil in ratilcire si rtipun in rautate,Yuesii Etittia a treia.

3

.s'a

Fil,

IOC mourtes ad le plangem suspinam de a lor trairsçe'l spre &Ana i ruOnea familiel intristiteDeac timpuriI moralul, rnirrtea lor ar fi'nclestrat,Atunçea din sinul maser ar esi genii ramie!Vela ge pe drumul pub!ic pe calatorl a peadat,De avea Indenm, rnijloace, ea virtutea se invele,Cu primejdiea vietei Patriei sale era scut,Semi pe amvona rostirel, prin ritorice cuvinte,invingand pe nedreptate, Demosten s'ar fi§i a veduvei serrnane ar fi raOm i parinte.

Din abaterea femeei eke rele'n lumeCand ea cumpr i vinde a le sale frumussete,Mestecand insalagiunea s'a plagerilor venin !0 asseabenea fernee, de putea virtuti senvete,Patea fi_matroana Romei. sear' Vestala la altar,A lul Colatinus soata, seail de Graaf o nilscatoare,§i prin fapte de virtute, scutind trainl de amar,Fericirea'n sinul casseI nu s'ar face trecatoare,

Dar semanta cat de bunk eapnd pre petros plimant,Rourata de mil lacriml, fare suspinfirl crescuta,Va da numat poam5-amare, umbra si ultat mormant,Cana o mana prigtoare a el creSere n'aguta.Vre un bine a fage'n patrie este omul mult datoriti,Apt fapta pe el 'nalta catra vrednica sa treapta,

s'assamana acela until Inger scutitori a,Care duce tiaerimea p6 a vieleI cale dreapta I

Voa dar mkete ce spre a giunimei sporifi,As3clat'a4I Scoale 'n park multemire se cuvine, ;Dead omulul in lume firea d un napatoriii,De la V o I adevArata tinerimel vI6ala vine!

ra

flout,

inimI,

vinit

19

VAt01 vavarimIMITATIE DUPRE ORATIUS.

Mucla a ar fi tie Dina 'n Cipru domnitoare,Elend fratii gemeni, in 9eriii stele lueitoare,

Ear Eolit se infrânecle venturile destramate,in &dance: groapil astAtili turbilçiunea lor se'nving11.Rog ea numai b1ndu1 lapics, cu suflAri inaripateL'a Atend termul teafAr, legamind se te inpingâ,Vassule! efiruea Roma pe Virgil incredintead ;§i a inindoard mele giumAatea o pestread.

De'ntreite ilale 'ncinsil era inima oes crua,Ce intaiit a mers in luntre pe turbata caleCe keâiii fArA de team; a privit in grea fortuna,Luptend calde Africane cu repedele Acvilonu,çe vticlu pe triste lade i pre Notul, care-adunA,Munti de uncle preste unde, Marea-unind. en 04enusincat lugiul Adriatic, fulgerat i plin de spume,ChIar s'assamânil cu Haos cAnd din sinul nktea lume.

Oar6-atunçea care marte fost-art omului fricoasse,Cilnd eu ochi uscag privit-aii plutind monstruri fioroasse,De a etlrori mugire rissunaii Ceraiine stdnee ?

sladar Dumnecleirea, prin o grijA 'nduratoare

111D3

Fa

ta

20

Deep Artit-afi cu 'nadinsul uscatul de mArT-aditnce,Deac' o frageda uneala, de operile cAlciltoare,

incrqinduss'a in sinul elementelor temute,Cuteclat-aii a petrece nuoe vaduri ne0iute!

Ca se cerce'n lume toate ne-astiimparata mintePe orati câtr cele-oprite il impinge inainte.Cu setintea din cerifi farad intre ()amen! aprinsesseA lul Iafet sumetil fiiul a riipirei doril i sete.Dupe care a lul pacate intro oameni intinsessePAthniii de toate feliuri s'a lengoarei trista sete,Ear nevoea 'nterclieta unel morti neaparate,A sporit a ei sossire cu patthi inaripate.

Se increde 'n aerii Dedal, prin o nuoê a lui ur(jire,De aripT ce nu sunt date pentru-a oamenilor fire.P'intre Sties, de unde-a rnortei negre aburi se rtIdied,Ercu les intru vechime a trecut cu sumetie.

fantasiea sa omul credo cd nu'l greil nimice,insug ceriurile ceara In desarta nebunie,Nicf c lass'a noastre fapte, sh, se stingâ une-oareA Jul Glee 9ertAtoriul fulgerile tunetoare.

"4111 Za"

In

II

anli /3 In"r1CATRA 0 JUNA MOLDOVANA,

SCRISA IN L111BA FRANCESE.

(Traducere)

,esseorT a nopteT aburl, eAnd se'naltA in tArip,din plaigri departate se intindii preste eArnpie,

Ail din termii pe luciul mare! acei aburl and ni vinii,RessuflAnd a kr miresme, ce ideia resfireasA,Pareni-se cfi pre dAnsii crinii tamaiasa

pe aripele sale ni le aduce-unii aer

Fantasiea, care! ochiul de gAndire infocatA,Vede floarea singurie pe o stAnd aninata,Aburindu'll numal tie a eT miros mânecat,

Te iubesc clicT atuncea ; vioric' aii lAcrAmioarA,Dulce floare-a simpatiei, acli cu-Au'orA,Din sing tenêr, de departe, al tag mirosCa amantul cAnd cunoWe intre giunele frurnoasse,,,Ce petrecerfle sereT ni le fac rnult mai voioasse,Balsamul de coma blondA ce d'Amor s'a fost pAtruns,Acum cAnd a sere! boare, 0, adus pre-a n.AreT undeO mireasmii misticoassA care inima'mT pâtrunde,,A1 tâi cuget inteles'am beg liarul col Ascuni I

9e'rnI trimitidelicata

41

ros'aftbait.

'i

I

Jill

22

De la floarea do';pe Istru, care crepte pe-a lul ferTne,TrecAnd muntil vli 4 codrii, dulge mirossul imi vine,ineAt inima'ncAntatA ca se ptie ar fi dorit :

Digea junea apaglatA l'a stejaruluI tulpinA,Cu plIcere clicAnd versurI uneI len care'I streinA,S'a cuprins de o rosatil clind la mine a gAndit ?

Pentru ge ? cA Poesieaieste-a inimeI scAnteie,Ce mAnat5 de mul Zefirti rinde pe o f.mee,Si b'amantuluI cuvinte versuI sunA peLen giunea adAngitA in cAntarea gea duioassd,Crede cA'ntre al eI cuget pentre strof' annonioassitPusaü geniul UrsiteI pre unii nevdciut magnet !

CAte sArutArr secrete! de la tenera copilAAdmiatuleail poeta preste-a cArteI sale fil5.FAr'a fi simliti veodatA gralia !or de paradissii IAlt ! cum ar doH se sboare cu a lireI armonie,La getirea 'gesteI Ode de-ar putea martor se fieDoritoriii d'o cAtaturA, de unit sunet i d'unti vissri ! . .

Ingetit.

-

23

LA ALFONS DE LAMARTINO,

LcrlaTTI TUITZIF, Zie

(Scrisl in lanba Francese de V. Alexandri.)

amita

recum firul de arid de a lumei ril rnanat,Sum purtat de a me soartk

NicT cercAnd al noptei cursul cel de vissuri IngMmat,Nu dorese a sti de unde si'ncotro fatul mô poartd.

Ce agiut fericirea pentru-o lancedA flpturkDe-a cunoaste elernentul d'intru care s'a facut,Oare cel cc din nimica plAsmuit-ail pre naturA

Nu'i si el nepreccput ?

Intr'o luntre strunginatA, eü Impins de fantasiein oçeanuIi fàr marginr a pluti de-asii cutesa,Fundul volborei adance, preste-apelor campie,

Off puteva-s mfissura ?

Velule misteriortsse scarit'n veci neapropietS,A le etireI numal peul poate treptele

ktp)

Hui,

-Oare cine vlt piltrunde o lucrare atAt secretsA MonarhuluI puternic 90 nul.pota luchipui ?

Unil insectii mica care rondo pe a primAvArel floare,D'ariesA piramidA fi-va oare surpOtoriii ?Precum vultuml in aer de fortuaDc instinctul ce ii poart1 indreptAndu-se spre soare,SpAimantat de fulgerare. ce tOriile despicLSimte-aripa sa inuetO s'ebo,it pe termuri picA.

Asa mintea venturata de ideile desarte,Nu'ncetease Ca sO cerce a misteriilor carte,Dar' in urinA obossitil de ad Aticul ne'n telessfiEar recade'n intunericA d'unde ea a lost(' purcessit

S'aruncOm desertO9iunea din a vietef noastre car,a Proniei, prin care toate nascii, trAesc si mor5,

Ce cum in trecut fito vede pre cel viitoriAAl ei dreptul nol se 9erem, se cantam puterea el.

IsTaltrisse credinta noastrA cAtea cerlulul tOrie,C'a miresinel tOmOerea 9e s'aprinde prestStelelor. popoare a lumel se cAntthn in armonie,Pre net gel fOrit margini in putere si in hard!

Cerul, apele, pha'ntul, toate laiidA a lui numeEli urclit-ail pre luceferi ca se luminese'n lume!Floarea ca se'l profumese. passerea 'deNot se'l adorAm. pre Tine s'albA gine cAnta!

CAntAtorule mArete ast-feliti este a ta soarte,Altor plAnsul si su4pinul cu .miseria le lassOVAntul aspra'n timp de vara cOnd adage flora =Arta,Unul arbore de munte de fortunele paseti. . . .

I4

t;i'n

'artarti,

aiI ura,al

faul

doritoriii,

FI

Eara e5 ge 'n primavarfl, Ada abfea a mea fiinta,Cand veni-va neferigea sO m'apesse pre pamant,Radicand spre gerfuri ()ail cu una cuget de credin111,,Cuvanta-voiii 'atungI bine a lul nume nalt i sant.

Cagi eü Si5 geria domneasti nemititul tribunal,Unde Aul se defaima i se laiida gel morala,

Domnul cumpeneSe fie-care-a noastra fapti,i'mparieSe dup5, moarte fie-carui: parte dreaptfl.

Deac' obiectele dorinteT ge mi'nsufla duTo,ie,De la mine dineoare ar vra soarta a ripi I0 durere prea cumplita dar ge çllci, fara urgieOare poate unii paiinto dod inimi despail ?

Nu . . . , cagi simt sfinina'n mine avredintei dulge rap,Cclii a carui bunatate pre putere covarmlaD' umelite rugi i lacriini nigi o data s'a'ndura,

pre-a inimeT odoaro in vieata va pastra.

Companionul ge'l petregem cu'ntristare la mormant,Ne aSeapta'n geriii de unde a sa mama ni intinde,Pruncul carele ca pomul necopt cade pe. pamant,Atungi and ramul de Boreas cu furtuna se cuprinde;afar assemene i fiiul rupt din sin5 maigei mai*inundat de-a-le ei lacrimi se deSinde in $erilna,Uncle lumea ferigirei, intru'n leganna de for!Dormiteas i aSeapta pe-un5 parinte iubitori:.

Dup' o vieata virtuoassa catra ceriü and dineoare,Prin a stelelor noeanuri vom intinde aripfoare,Acolo cu duit*e, cu credrnt i pe-amordLe-om aflale intrunite intru'nfi traia nemuritora!

Editia a treia. 4

115

q'a

--

an

BUB ea

i

PUGii

CAntaretule alii Galrei cu a ta arfa-armonioassaChid vet strAnge çeri iii brate si pre flea cea duloassA,

in estasul credintei vei pleca mareata frunteCinsA de ennuni verclite si de coamele carunte,Vei s.'auclt decretul vecinicil al cerescului &luteCe insufta nemurire armonioasselor cuvinte:

Tu carele'n lume fost-ai Bardul meil cel pAmAntescii,08'6 unesti a ta cantare earn versul cel cerescil t"

-NNW

'n

rev e*--7,es-

'27

PRIVEGHEREA

chnhan11111 TilblDb/A1

Stand in rigid pe ripa DandreiCand din alla parte artists Epideiniea Egipteand.

kifIN

Ara-

LA 1837.

MEDLITATIE.

e a munteldi vergli plaiiiri a el umbre noaptea'ntinde,De tAgerea gea adSnca origlonul se cuprinde,A padurei tristul freamat, riul care muxmuraPrin acordul melancolic pe natara-adormita,Dar pe-o stanca inaltata singuratic privegheasaA Moldovei Militarul pentru-a fere! sale pasa.A NI arme lucitoare prin tuneric fulgerail,

i a coifului sail coame de glefiril se leganail,Passul lui in tact i graTul : gine vine ? 'npregiur tuna,

Eho in departare la puternic ton rassuna.

De Vaiure cruntul Aris mii sotii a vaduvit,Ear Bellona cu facie se9eripii a stirpit,

4*

28

A lor furie 'nvArvAritA. buciumul gel de arama,Pe-a Moldavia junime la resbel inca nu eheamA.CA pamantul, ce'n pericoll in veeltime a stitut,Se acopere actuna cu-a ostasiior sel scut I

Chiar ca tartar puia de vultur ce*n essemple se indeamnAA sumeta sale mace la sbora drumul cAnd insainaA,Stand in vigil, este-ostasul gelor rAI infrilnatora,**a Igelei Europee credingiossil aparAtorü.Ca'n obegle ferecate p*Egipteanul monstru tine,çe mutind se sbuciumeasa pe a Danarei arine,*i din gura'nveninata varsAnd moarte 'nfricosatDe mil sfere inogente undele s'a incruntat.

Priveghind ostasul postul in a noptei tnnecitne,Aripata sa gandire se intoarnA la vechime.La Eroil ce statura in strainosilor pAmAnt,A le cArora c6nusa qace-acutna in morrnint.De respect plin i mirare cugeteasA l'a lor nurne,

essemple de virtute care-a faptuit in lume.

Deac'a soarta grea povoara multe veacuri a purtat,*i a Patriel miintuire cu sange-a rescurnparat,EftsAmAndu-sa in Pronie s'a pirintilor credintA,Prin el deaca teara inca a pAstrat a sa fiinNu'I virtute mai putinA, pentru cugetiii minaA'ndrepta in page Patriea cAtra scopul cel dorit,titre mil cirari streine nernirita a alege,A domni cu dreptul cuget, prin energie si lege:LurninArei, fericirel a fi viii indeinnatorii,*i'n temeiul de legi niroi; a urcli unit nuoil popora I

La aceste nalte fapte cind ostasul cugeteasi,Eaca soarele revars3 sauteIoasse-a sale raciti,

29

in luceafarul luminei valind scris acea menire,Cumea Prontea decreteasa : a Moldovei fericir etUmilit de cuoVint'a, cu unit suflet infocat,Plecand arma sa, ostapil ceste rugi; a

13,

Doamne-a lumei scutitorti,Ce din timp indelungat,Pe-a Moldaviet poportiPan'acum a aparat,Vassul Patriei plutitorti,Din turbatul Ocean,Sal conduct cu-al tart favortiLa unix fericit liman.

Ruga qi al nostru aoriiAli depunem pe altard,Pe a Patriei viitorDoamne'ntiude al tau bail,

ostapl pamanteanPatriei sale aparatortt,Numele de Moldovan

se'i fie de lucor.

Cerul fie-niManossa Patriel pamant,

uniti in cuget linSe rugam pe 17eul slant :

Vassul Patriet plutitor,Din turhatul Ocean,

conducI cu-al tau favortiLa unil feris;it liman!

inaltat

1

Sa1

LI [a

Fie-

30

PLEIADA(Ma catra Poezzii Romani

La ocaslea pabficiirei Phiadei poeficeConsfardin Negruzzi:

Unde era frecid Mire a1i poezzi ilustrisi nwnele 1W G. .Asaki.

S 4 5. (*)

Xn a cerului Nrie qeasse stelle sennteiasft,cete fArg, numgir rAspAndeseil mai VIII lucor,

Precum soarele pamantul ele mintea lumineasaCu cea rap ce purcede de Pal lumei Urditor.Acolo petrec In faima, genille fericiteCare aunt de a lor Mush', nemurirei consfintite.

Nu averea, thç fortuna, nu drit mNtenit ail mune,pupa moarte deschidil poarta la Mausoleul stela,Niç poate se infranese pismatara oarbg. lumeShorul celui ce'n virtute, fiind in ea, a trait.

[el Acestr versuri aveau o nuht cuinca: in vechime Pleiada ern compussi din 7 ntele. earastr0nonni vadu ileum numai 6. se vede ca era mai veche apuind an 'mite fi de cata celui jaai vechiu din modernit pueti.

D .

lui Maki,

31

Pre Poeta la IKeferi duce-a genTei MeliaEntusiasmul l'aripeasA, calei face armonia.

Acolo Profeta, cAntAtor de imne sInte,A depussii antica harfA mAntuind pe Israil,De-acolo ressunA, ince: infocatele euvinteA lid Omer, ()rata, Pindar, lui Ovid, Cornell, Virgil,Milton, Slier i Petrarca de-acolo pre onmeni cheantALa virtute, l'amor nobil, si'ssil a tiranilor team/

VoI, ce'n sin purtati pe-Apolon patriot! din RomAnie !De s'Ursita ve desparte armoniea va uniPatriea, care ve-ascultA, tema Musel voastre fie ;Ca si ea intru lurninA sa se poatil inoi,Ca priu fapte virtuoasse de o mai doritA soart5Mariana chear BA se arete si de numek ce poartii.

Acordati RomAne versuri p' armonioasse ahlute,rostii ca i poporul, geamtin eti ccl Italian,

Se invete amor de Patrie, dor de glorie, virtute,RomAnul de pe Istru Carpatilor Muntean,

Gel se bea'n Sireti, in Nistru si'n a Murisului uncle,Cel l'a cArui triste Doine plaint Pindului rAspunde.

CAnd RomAnul va cunoaste, prin a cAntului putere,A sa ginta, a ei soartA, ce'i ascunsA'nVersul and din ochl va stoarce lacrima cea de plAcere,Pe Rornina thwrica cand. va 'ncinge-o de Amorii,A RomAnului Poeta, atunsi lumea va so vadANumele 'ncinsil de cununA striklucind chiar in PI ead A I

dill Macedonia.

-4492. Z1)$en.-

(*)

d'intaid

intiunt

viitord,

32

PJflIT

G_

ROSTITO PE TEATRUL NATIONAL IN !AV

De o companie de antafori aCo le servatorului Filarmonic.

La acaziea descluderel si inaugurdrel sale.

in 28 Fevruarie 1837.

PERSO AXE.

GENIUL.DINA MOLDOVA.APOLO CU MUSILE,

Creatrul infitossasa o preloci. rioate, Fulgere departate. Geniul cu o mind duce pe Zlna, eacu alta tine u lactic].

GENIIJL.

Vin'urmeasA dupa mine, al Uri passil cumpeni,Mult mai sigurii, o Moldovo f catra, scopii tu vei veni.

PINA.

deprinsa la repaossii, traind pe'nflorita vale,Nu potii repede a merge pe assemenea grea cale.

del

Eli

33

La unit locti pe care nu'l tiI, ce'l numeni loe fericit,De-a fi passului meg raclitm, Vine! tu mfai giuruit;Dar me tern, ca pedici nuoa 'ostenelele treeute,Chiar in meu1 carierei, vor curma a mea virtute

GENIUL.

Dorul laüdet fericirei se indemne al taa passa,Aspral ealea care duce pan 'la muntele Parnassii !Fulgeri, tunete i monstruri latascg spaima, cruda =arta,La ageia carii nu potti a lor sarcina se poarte.

PINA.

titre ripile stancoasse, p'intre care am calcat,Orbitl de-a lor fantasie vêuiü mii s'a cufundat !

GENIUL.

Nu. acel ce'n sing pastreasa de virtute o scanteiePentru-a Patriel folosuri nu se teamê c'a 86 peie IPe-a Parnassului vercli timpul este mai senin,Suna duke armoniea, sufla Vefirul mai ling,Acolo a ostenelei trainic fruct tu vei culege ;intre noapte t3i lumina, o Moldavio, alege!Surori gemine-a le tale pretuossii timp n'a perdut,De sant foe invapaete de mult pe-aici a trecut,Si din templul lui Apolon, prin a versului puterePe a lor Patrie revarsa a vietei Irnangaere !Vecli respintenea aice, alt drum eata mar uprg,Pe el flori tu aduna-vei ce'ntio cli se nasc §i morii;Pre el fara osteneala, tu de maguliri purtata,AI petrece-a tale clile in mil vissuri inganata.Dar placed nelaudate lor farmeca nectarTar4iii and te'l de$eptate s'or preface in amarDeci, Moldavio alege, nu prin siat, ce prin simtire,La nepoti i flu gandgte i ineheie-o hotarare!

Puesit Editia a tria. 5

plaiüri

I

Va

I

34

pINA.Rostuf t mie'mr ressune, tntelept, fnalt cuvent,§'amortita mea virtute se rena$e din momentl

odati se descopere in departare Paillasse! cu Musile. La aceasti vedere ate. eu entuelasul

Ce Icoane minunad? rars'arate dinainte !Am alessii, puternic pine! passii, se mergem inainte,Eu alegti petroassa cafe, ge vad cA mi' s'a menit,Deol pert frumoassfil moartea, pentennii lucru-ava merit I

[Do

3*

unman .n Dna.EPISODO DIN ISTORIEA MOLDOVA

CANTO OSI A NI CO.

DINA.

Oare cine de pe munte ct passil vine'naripat,(liar ea nourul de seara. când apun a pa racla ?Od 9e strigat, ea unit viforii p'intre ALIO a ressunat ?Se apropie Milianul, a lui arme scilntefasA,Dar' de neagra intristare nalta fruntei s'a umbrit!De-a neinicilor erud.'arma poate-aI nostril a perit?

A luf Stefan .ceattl-aproadA nu, nu este mar invinstl,Depe-a Regiului munte o vacluiri eu arme'ncinsA.P'intre plaiurile-umbrite acea oaste inimoassit

Vinea parc'unii riii de focii,le eroilor aged recnetele fioroassA

Ressunall preste tot loeii !in eur5nd Tartarul barbar, in urgiea sa eumplita,

Va 9erca al armei soarte.ins5 armiea luT Stefan de deinultu'i pregAtitit

La resbelue pi la moarte.5*

MILIANU

:16

DINA.

Eacit vqii din sessul Arvei se radic'unti negru nourA,din seanteiasa: sageti, lance qi otele,

Lad 9erialCand a noptei sinil desehide mai putine are stele.

MILIANU.

A sossitil minutul luptei, cea mai bural arma,Adu'mi coiful a hi Butu i securea care sfarma.

Nu voia Pie! mai woritCatra lupta'n camp sê sbor I

DINA.

Acel eon de ferri, ce Butu in vechime l'a purtata,la adussa eununi de lailda, dar pe el n'a aparat.Ali! tu Miliane, poate ye! peri in batalie,

pe soata tinerica yei lassa-o'n vaduvie

MILIANU.

Voia pen In lupta poate. aparand at mei' pamant,ins'atulici odoare dulce semi inalti mandru mormant :0 movila inverclita! a, in timpuri de'nainte,Va pastra'n aceste plaiuri a me-adnere aminte.

Dilei raja luminoassA,ca pina mea frumoassa,

Dulge-a floric del boareNu'i asa mirossitoare.Eii cu tine fericitBune pc am trait.insa buciimml de-animaLa re-lbelti, aucli, me ehiamci !

1i. sinullucitorirt,

adtemi

Bi I

Nail

37 --

De'ol peri in blit.filie*Fri sermanA, vAduvie

petrece pre pftmAnt ;Canthnd versii de intristare,Cu duioassa MerAmareRoureas'al meii mormAnt !

DINA.

In a vietei cale astacli tu pre mine nu'i intrece,CA'n placere si'n fortunA impreunA yom petrep:Lançea, payAza i arcul, poate bratul mefi se poarte,Desi sum femee, insA, nu am temere de moartelPretutindene urmAnduli, di in cruntALAngA tine-o Miliane yoiti lupta cu birbAtie.Codruri i umbrite plaiuri, p'unde cerbul SAltiind fuge,Riul care pintre stAnce, cu spumoasse unde mugs,Eii, ye lassii pe tot-d'auna, cien strein poate pAmAnt,Pentru Petrie ti'Amorul voiü gAssi a meti mormAnt

Del

bAtalie.

I

3,

INCREDEREA IN DUMNEpEU

e multe oareVecli In peire,Far'o seanteieDe mIntuireD'arme ducimane'Nvinse Aril.

Oastea, ce murilineungiurasso,,Surpti aceeaSi asta plassà,F5rtl'udurareUcide !

'Nantru'n cetateAtuncI susspinA,Ungil altare,Femeile 'nehinaFruntea pe peat*Cugetil la ceriti !

Sunetii d'oftareDe duree grele,Domnul muleDin tron de stele,Curagiii le'nsuflANuoii adevArii I

miI

Dupil serbareDuca cel june.Prest'a sa armiEar dreapta pune,ScaparA spada,Sernnabi d'omoril

Juni! eacti DomnulEste cu noi u

,Cu noT 6 pomnulStrigA eroiiPrin poartA essAFulgeril din noril

limplut de spaimA,Nemicul, parchSA se mai luptetn van se'ncearcA,Amu se'nfrange'Nçepe-a fugi!

tnvinsil nu estegel ge 'n erode!CA in credintA

PutereaEa Patriea scapAChnd este-a peri!

!

39

I

aede,

40

IZTY31E11

LA OCASIEA VENIREI DE LA CONSTANTINO POLE

A PR NTULUT GRIGORIE GHICA

Cl DOMIVe A MOLDOVEl

1849.

Peilorii ce schiptrul vostru pre Ocean l'ati fostinfrAnand dupre vointâ qi'ntartând a sale undo.Precum Vassul, voT ferit-ati de furtani dna fu incinsA,ge cu sunet rnenintassa in a lor cufunde,PlAuuifi i astiicli calea presto-a apelor noeaniiSi conducetil ferice in a Patriei Rama.

Nu de-odoare peritoare care'n Tarttr.1 s'a culessti,Unde inimi ovelite ea la Idoli le se'nehina,cc de-Odorul care Pronia: cu ogur ant a alessii,Purtiltorii Vassul acesta brAsduqte marea-EitcsinA,.gerul gratia sa dede i mai suflet bun mAritti;Ear Visantul diadema qi puteri danuit.

in GRIGORI GHICA vine a MoldoveiDireptatea i 'ndurarea in a sa vinü companie,

EIVIDAV121

slur:

'ia

Domnitoriii,

Intinsii,

41

pe prora tnMfat, Geniul netnuritoriiiTine simbolul credintei s'a luminilorDe aceste arme siintc, tronal când s'a ctingiura,intunericul peri-va i virtute-a triumfa

0 voi Hurl inmiite I fif rormlnului Carpat,Limper; voastre ape, ea tribut cbiar de iubire',tepediti-le din plaiürI c5trii riul imparat,

j. 'ntrunind a voastre unde, viitorului menire,Atunci chid s'atinge vassul de terniii si de sqii seiCu a Patriet urare, sArutarea !

PfUNPI EIits.i a trta. 6

datil 'mail

42

IN GROAPA OCNELORO1

CAnd In 16 August 1851, a 9ercetat'o

PRINT UT, GRIGORIE GHICA.

rrn farmeetd Demonilorademenire,

In ininul-amortitu-mi'aiiTot simtul d'omenire,

de Religie,De lege, de ruine,Desprquit'am oamenif,Pre fileatori de

,Credeam5 eA or ce dregereDe patimA, se earta,Dar eacA--a mele erimineCumplit aeum se 9eart4.

11 Pi! f; qn.v$

p..

,PrIdatti i

43

,,Din duke sin4 a fratilor,"nde-eram ferice,

in prude patimirlior14)aeti ossindit ake

Patri-ei soarile,vklti lueor de stele,

Nu simt pAdurei: freamatul,Mirossil de floricele.

CAntarea duke-a passereY,Nict murmurul de unde,8eaii versul nthndru-a doinelorAitI numai pfdrunde

me qi 'in:epfi MelillaCe munea'nfi lumineaskPre ea o stling sudoarileCe stratu'ini roureasA.

N'aude-aie inhnaCuvAnt de vr'o ph%ere,

ra;la mantuirilorfiDin ambe linti uiul perel

Blestilmul companionilorDe crime O. de soarte.

infingiterea singurain vieatil qi In moarte.4

Aqa genunea OenelorUnit ossinditti suspinil,De o-data and trtnericul&abate o lumina.

Cs

,Mil stftnsii ;d

,A

Nu

Mil

44

""unii. mail din sfera ceriuldiCu dulce armonie,Prinbuda DomnitoruluIRAssunit 'n vidunie:

poarte obede erimenul,Dar omului, se vie

bratele virtujei ear,Pau:Used ealea fiein

'1

45

PRINTULUI

dUltALa ocaszea fundaliel Institufului pentra copi, orfani.

1 8 5 1.

II`ine-clisti se fie peal, ce ni da pre-a istO pementiiDonmnitori plinl de credinte, de virtute 'ntelepciune,Bine-clise fie Doamne gratia ta i nume Skit,Tie nalti-se tamha, cântul nostru rassune !

o Moldavro antid, ce din vechitiin shill inima ta salte, ead-o Ii de bucurie,ca GRIGORIE GEICA VODA, precum tu aT fost dorit,Nu é numai Domintl Ord, ce parinte este tie.

El in cugetul : ,,Doamne ! ce luminat,in maim mea depuss'ai schiptrul qi a sa putere,

La poporul, ce domnidmi cu oguril a salutat,Da'mi dreptatea se triumfe, alimi a sa durere

(11'MbM

say

sèiI qiss'ati m'aT

ai

cli 4

46

El a cuvinte intru fapt6-a consfintit,A hi casa parinteasca acli: sermanului ó mama,Ici sugarul neferice de o cruda parassit,Afla viea i lumina, i orfarni nu se mai chiaral.

Patriotule ! arata suflet compatimitoriti,A vietei fericire nu sta'n luesil i in mandrie,A sermanului ferice unit cuvant multamitoria,Mangle-va in vieata va conduce 'n vecinicie.

lu istorie o Ghic a! fila trainic'ai cuprinsti :Direptatea, indurarea dati la nume nemurire,Pentru binele ce astacli preste Orfani ai intinsii,Gratia geriulul T'nteapta i a Patriei iubire!

clisii. s'a kit

47

PRINTVLUI

acilab41Q2 da Loa

La ocaslea fondatiel Ospitiului la GALATA.

1 8 5 3.

uviintat si fi de bine. Ghl cat ce'n marinimieUrmesi a virtutei voace, ce prototipii este:fie

te duce 'n calea sa.

De a Tale fapte bune, te.rile hi ginrii ressunit;simlitoare numele TÜ ineunurni

prockin 1a1a Ta !

Numal binele a Patriei estii-obieet doriutel Tale,in tot anul, care passA, sameni pe-a viefri eale

Chte-un thantropii odorri.

Orfanii prin ingrijirea-T1 a aflat a lor phrinteEar de-acum bâtrhnul miserü va pag inch 'nainte

ru traiii

lnimileliii

48

Inima Ta a fest plinti de qeiasca duiosie,CAnd al clis6 : De-acum 'nainte in Moldova n'a sê fie

Nefericele Orfanii"

Si telantul, çe strAmosil l'a lAssatil spre amintire.Desgropat'ai din terinA, ai dat dupre-a sa rnenire

La Or fa nul Moldovan!

Despoeth, in fiigü. cu foarne, pe respintenea desartA,De-amu orbul i biltranul n'or sê ;Tara se' le 'mpartA

Unii bawl, surdul trecgtoriii.A lor lacrirni, de vor plAnge, n'or fi lacrimi de durere,Ce-a fi plAnsii de mul[runire cuvAntAnd in mangistere

Numele'TI nemuritoriii.

vleath' de grijI plinA, care timpul o (iesface,Pre noI clue aminti-va deaca insusl noi n'om face

Lucru demnii de amintat?

Patrica de ani o mie, a el numeNu numai prin a sa arma ci prin fapte de credintA

Rana astAclI a pAstrat !

Cungiurat de bine-qigerI si de ruga cea ferbintePentru traiül Tâ11 ferice, Doamne ! passA inainte

Sub a PronieI favorii.

Pre invidiea cea oarb. fapta bunA o invingeDe tribut a multemirei a Ta trunte o va 'rwinge

Timput drept-judeciltoriii 1

Dupii-o

si Sintl

- 49 -

ELEG

7

It I .-

MATAVIA G)MLIV21038 2 5.

ndc tristul verssil d'unde voii lua cuvinte,Se espunii a mea durere pifinsii in care inotiiAmaril mie! soarta crudii- am perdut pe-al meu ptirinte,Serimanii intmgilerea, car Moldova-unii patriotil !

Alü Bisericei podoaNI, e1i fu amvoneiClite oil prin Wilde çlisse, prin cuvfint InvingtorIStori:ea de la inimi crude lacrimi de induio;io,Si'nfriina pornirea dmvitatului popord ?

Ciind tuna presto Moldova a resbelului furtuna,ge ornoruvi, pr4i si lacrimi In earA a semanat,Chid lucea presto mine crunta-A siei Sami-lunA,ENi cu crucea i cuviintulu ung triumfil stint a purtat.

Intru fapte lthidate i virtutile mArite,Simtitoriul nobilui cuget de vapae'-aprins 'la fost,Pentru Musile Române, a lui case umelite

strAinului nemernicii era purur45-adapost.7*

U234

s'acel

mfindrie,

oarba

IA

nfla-voit,

Din a Proniei chemare, ce pre omit a pussii aiceSe lucrecle impreuni catrh, scopul ei ccl siint,indrepta el pe junirnea intru calea cea ferice,ge conduce Faith vieata, prin tunericul mormant.

Consacra bunul Pdrinte a lui clile mai senine,Cu furtuna lAtând lupth pl.1-a1 vietei oceanil !Ca pre fii sél s6 creasscA, n'a crutat nice pre sine,Cum ea propriti singe a'dapa pc-ai sei fii unit pelicanii.

Deaca din a sale parge, macar p'un singur grilunteCuviintatuTail de bine induratul Dumnqpii,Tristii, dar plin de eunostintn, rog en umelita frunte :Dee'l seriul find rapaosti, mie 'nsufie'mi gandul seil !

53

WTI I%Lânga CETATEA ALBA pe Nistiu.

e stAncosii plaiii 15nga termuri in a Pontalui pAinânt,Care peste lusiul mArei i câmpii Intinsrt domneasa,CAlâtoriul de departe vede unit albitii mormAnt,Ce in toata dimineata de."Apolon se ureasA.Acolo mai imblar4ite parcâ gemii a marei unde,

Eco din departare cu unit sunetii tristil respunde.

AiçI fulgerul puternicii a cesarultii AugustI'e Ovidii din sinul Romei interit'aii spre urgie,A ILA pulbere é stensii in agel asilii ingust,Dar prin verssuri nemurinde a lui patimi incrs vie.

inch in lume-Amorul inimile va se sfarme,eaSt r vidului purta-va intre a la sale arme

Chiar pe marginea a Dasiei, intre barbarul poporii,Departat de duke Patrie i molatica vieatd,Dep asesta plaiii adesse serfind gratie-agiutoril,Catra 9eriii i efitra Qesarii el 'tindea a sale brata,Desse-ori aprinsil de dorul ceneta in fantasie :Capitolul, p6-a sa file pe duioassa IuT sotie !

p

MI/

a-0

§i

!

54

Desse-ori din sinul mtrei, ce de Patriel departa,Rada dalc'a mangtiereI se Oren cumci rAssare,

in noiand tintindu'si ochii, dorul seil II arata :Cu vrintrele 'naripate venind vassul de ertare.Dar acel semn fiind nour, umplea ceriul de fortune,Ochii sei d'un riil de lacrimi, inima de-amArilciune !

Dupil ce apoi cu diva si speranta 'iaLa locasul singuraticil se 'nturna intru durere,Aiç Musile 'ndurate Poetului favoritilAduceail din Elecona balsame de mangAere,

atunce' a sale versuri ressunail atilt duioasse,incAt a lor armonie fArmeca inimI fioroasse.

A lui lacrimI, trista boace, ce-a supune n'a pututA cesarului urgie pe 'nsusi ScitiiLtinga lacti, la rada lune'. desse-ori in codrulCAnd cAnta a sale patimi in a barbarilor disse ;Scitii, carii deprinsi furA intru fapte nurnai crunte,Depuneati cununi selbatici pe-a sa 'ntrisstatA frunte

Apoi pe mormAnt Ovidul ceste versuri si6-a,Al Amorului cel teller cAntAtorii aice dace,Geniul, care'l mIrissA, pe ansul l'a si repussti,

Tu ce treci, de-ai iubit spune: reposese Ovidu'n pacelhde-atunci, din stenca alba de la apel albe spume,

Lacul si d'A lba cetate poarta astAdi a lor nume.

Si

imblandisse,mutti,

Si

perith,

pussil

C111112SerisA

PE TINTERIM UI UNIii SA TO.

IMIFATIE.

aramei sunetoare audil trituI semnii i santMenind soarelui repaosil in a lui 1ilnicü mormant,Obossit acum sateanul lucrul ethnpului seü curma,Pluerand passtoriul vine la cotun cu a sa turma.A perdut a for frumu;;e(e infloriteleIn negura misterioassa ascurujind a ei mandrilPirea 'n insufla o adiinca intristare,Lumea-o parase.Tte 'n umbra i'ntru a mea cugetare.Ca 'n paragina campie uni greil gemât amort:tLa aqui mea rassuna de pe turual inveebit,Bala cea posomoi ata, chid natara s:Intri3teasit,Pe a noptei inturnare prin unü bocet crud serbeasa.Catu'i dulce a ta warn in sat o locuithra!Langa soap, credincioassa, in ingustul foiprd,

5.4 -

cthupif,

inima'mi

Aeld

56

Nimicti 1ini cursul turbura de-o vieat6 fericita,pioa este ostenelei, noapfe-Amoriului menitd.Muschiul care anii repqi in t'eren' a prefacut,Pe parintii vostrii-ascunde in mormAntul cel tacut,Acolo pe cea movi1, unde sAlcile umbreasA,A le inimei duioasse lacrimile roureasã.Dulcea boaré-a diminetei, hugiurnarea de piistorii,A cocosului cantare. nici plagerea de Amor,Pe-adormiti n'or treclascâ din tunericul mormAnt,A lor seceri in tot anal adunfind de pe primAntAurite spici in jerbil, prin sudori i ostenealaAduceail nutretul easel si a ei chivernisala.Sara de-acurn n'or s vie la duioassele sotil,Nici lua-vor sArutare de la tinerii copii.N'or ses guste impreuna simpla çinâ siratoassa .Ce se face mai dereasa de clicerea eea duioassil.0 voi ! earil n'aveti stima pentru oniul umelit.Nobili plini de fantasie, mfindri 'n titlul ruginit,Decea 'n urâ-aveti sateanul? când a fruntei ml sudoareA produs marirea voastrA s'avutiilor odoare ?Cruta timpul vre-odatA dritul unui evgenissil,Ori frumuseta, avutiea nu trecii ca al noptei vissii ?A sateanului vr'o fapta Inca nu s'a laudat,

al soil mormant de pomptr, nici cum s'a 'ncungiurat,Dar in locul unei pompe, din a lui soti rie-eat eNu de-afarii, ci in cuget poartit semn de iatristare.Oare mirosul de smirnil, oare cânteculti cel knit,Pulberea ce este stansa pot se'nvie din mormant?Dead fapte de virtute, care legea ni-invata,N'or meni si dupa moarte celui drept o alta vieata?L acrimile ipocrite; mincinosil-acel susspin,Decrcterile nu selihnbA care de la Pronie via.

al

Si

57

Pretq nu are thç o pompft ce prin aurU se adunti,Tlinguirea-adevarata pe mormantil de nu rassuna.Precum and unti uuchiii repine, clironomul insatatBine-cuvinteasa clioa intru care-a Tapossat 1Poate ea sub astiti lama este'-o inima 'ngropataCar6-avea in cursul vietei fantasie imfocata,Suflet bun en direptate, ça prin sfatul intcleptliPatriel ar fi fost rasim prin cuvinte i cu pepti.ins'aleül Lui nu'i lucisse a 0iinte1or facie,

talantul de pretti mare 'i s'a sans din saracielChiar asemene-adamantul ce din stand, este scossii,Pan' a nu avea lumina mai intai de feril s'a roma,Si asemene in tufa se ascunde-o mandra floare,Ce de nime mirosita, vegeteasa, cre0e, moare 1Poate-aige dormiteasa a cotunulni F r aa c 1 i n,ce a Patriel parta-amorul sant in sinkCufundat in astft groapa, poate clace Mi Ito rt.Cu asemene ambitie poatc vre-unil N a.p ol e on II?Dead fulgerul i schiptrul prin el nu sant infranate,De n'a cantat.a lui Adam feriçirea i pacate,Deac'al mortel fioros inger, de la Nord pan' la Apussii.Domnitoril i popoare, la unit crunt giugil n'ainduratul geriii nu vrafaii, ca a lor modestala nurne,Dupa moartea lor sa fie spaima aii mirare 'n lume !Ci191 virtutea ca i 1'6,11 cumpcnite's la sateanii.Elti nu eurpa nigi radica tronul crunt, a luj tiranii,

içl o data Poesiel armoniea cea vandura,La ambitios nevrednic n'a da laiida necacluta.Sub aceste mi9l movile lêrna lor s'a mormantat.Pe o peatra, Ara lustru, mifi vera simplu insemnat,De la duiossii Irecatoriul unii susspin, Iacrima cere,Musa n'a avut pin versuri se dwepte i sa durere.

Puma Editia a trla 8

§tiinteivenni].

slipussii,

a'a

55

A lor nume, anti vietei, poate peatra a vacli,*'oare-care vers ge 'mvala pe sateni de a muri.Oare gine d'intre oameni catitatura sa duioassa,Pan' sa piece, nu arunca peste lumea get' frumoassa ?Sfaramand a sale-obese sufletul, la locil menitPassa mangaet, de plansul duioOeiFirea a sa limb& are ce 'n mormant nu este mutg.A ei focil tot ard% Inca deqi vieata trecuta.

la vadul gel eternicti, in o inima dorim;Care 'n vieala ni-a lost dulge, dupa moarte sè trairn I

Dar cand prin a mele versuri voff sg tragic din 'ttmesimePré mut! ce cleat fur' de lailda in aseastil linterime,Unii nepota al meii vr'o data intru duiossul sell rose',Vastind unit mormant mai proaspat. va sa 'ntrebe cine-am fost?Va respunde atuncea poate Unii pastor cu veche f unte;IfL'am vaslut in 'multe randuri and se lumina la muntelCum pe earba 'nrouratii mergea 'n passil inaripat,Ca /lintel rug! s'aduca care lumea a creat.Alte ori sub acel frasinii cu intinssa radacina,Care-umbreasa cu mil ramuri ce de Zefir se inching,A *hit pe la ameasla, intristat tti singurelii,

Tintind ochii plini de lacrimi in plaeutul riurelil,§i treslit apoi din vissuri murmura niqte cuvinte.Uneori fugea la codru, samanand smintit de minie,

Plecand capul cat'o data ca unit omii ileagiutoria,Se parea cuprins de patimi seail de unii fatal Amor.,tntr'o 1i, pe culmea geea, und' era a lui venire,A§teptatuTam cautandul, dar nu'l gasill nicaire,A trecut i slioa a doua, din nuoil ear l'am cergetat,,Dar pe munte, nisi in codru, nigi la nil nu l'am aflat

I .

insotit5.

nal§i

7,Amar mie '11 illoa a treia I in adilnd. duiqime%Cufundat poporul nostru, 11 dugea la tinterime.

peatril Epitaful, coperit d' umbrossul spind,1Veip . . ea modal a ser4dure1 tie nu este streinii:

EpyrAr.,,Ciltdortile a vietei, care d'intre val 'nflorite,

intre-a mortei olztiçl indmplarea te-a condussi,Al tâii passil unii pic 'frilneasA, vecli fiinte inmiite,

e QU steatia diminetei rãssarit'ail apussit

Sub aceasd peatrA 0.o cc omii dorit de 'mvAtaturA,norocului i vilutei a fost purare strain..

rfm familie-umelid, nobil Musele'l Acura,fnsA fireal hultui-sa melacolie in skit

Curat cuget cu simtire, bundtateal era mare,fuck pentru mangilere, ceriul cel indurAtor,

prin un alt suflet o duloassA vindecare,DAnuindul in grea cale an soil bunNu 'ntreba -se afil mai multe de-a virtutei sale fapta,Dar nici cerca mai departe care-a fost cii 1.6111 sell ?Cu speranta acum ambe tremurand de fat' a$eaptiLAugá Cela çe ni este: P Arnate i Dumnecleill

adrklicilia

69

1Vecli in

Aici

ci'art

Qe

,

;I iiintitor.trimissa

so

-- NO -.....

IMNUI. DZ SARA.CATRA FIA MEA ERMIOANA.

''--.=.0.,=

And Pionul It'll ascunde a lageafArului racla,§'umbra neptei se rfispunde pest' a geriulur tAxie.Chiar ca stele nemurinde l'al meii cuget scAnteiasilA le epochei trecute de mu l. fapte-icoana vie,§i'n memorie'mT invita melancholic dulge cant,Despre-a Patriel marl oameni ge clacti astAcIl in mormant.

Toate'n giurul meil sunt mute, preste muril, ge 'n veehimoRessun-aii de imne skte, =phial verde se intinde,La serbare qi la triumfil numai cheamft pe giunimegel cuvant ge 'n inim/ nobill patriot-amor aprinde,§'a eroilor nepotul, moqtenirel kr strAinil,AcIl la fiii sal mt lassA de cat wag amar susspin I

bar din fere ovelite, und'a- Id memorie clage,&metal a lira melt) in trecutul sal. repoarte,Pe strAmo0 sê'i presentese ge 'n resbelii, precura in pagePrin credintA fi unire aparati a Patriel soarti,Let prin a kr virtute, ce fa arma kr §i scut,In wail cursst de ani o mie astA leara s'a tinut.

--- 6

in lucoate inftfestoassa. do 'amp repedc manata,P'Alexadru bunit sa vacla. ce ni-a dat legi s.o corona,Pe gel fulgerti a luf Aris, Stefan, ge cu mica ceata,A invinsA tie Regl, pe Era s'al Asia legionA,Pe a Lupuhil tref firçe, ge'n frumilssep s'a

Suceavi, (*) pe anticul Ilion a inoit.

fntre nor(' de ambrosie, purtate de turturele,Ce de gemete duioasse suna 'n giur o armonie,Repede chiar ea o clipa, tinere treefi vergurele,Intro care ctmoscii n a [*.] ce 'n inima mel vie,Ele 'n lume nu sinitirA, nicf durere nicI Amor,

txecand de aicl sporit-afi a le Ingerilor horA.

Acordeasa a ta arfa, filo a giuniei melt)!Pe cea stant'a Petrodavel s'aOsemu-ne'mpreuna,Catil gernegura pinoassa va luci di-a noptei stele,Pe ancl fretimatul padurer Vunda murmur dalge suna,SA cantata d'acele fapte, calatorul ce-asculta,De a noastre Oisse poate iinii ressunet va pastra I

Alusie ia re I tha ce a provorat diie cLift [malaise a Pante lul Vas( le-Lupa.[] A tuea liej.tesiaa moan& la eters de 16 gni.

-

J 'ncA

Li

mark,

8;1

CONVORBIRE NOP I ULM.

1848.

end natura dormiteasa in ttniePicil cutimaatil.IQ'ând. tacit toate, numai grija priVegheasa 'n a me minte,Desse-orl vorbescil cu Tine, a le lumilorii parinte,Ce in .ceriti ssi'n al meil cuget e$1 de fat& tot o data.

inpetritul, ce in sinu'ini vêlu barbara sageattl,A fugitil, ear oniul gel bun, de m'a pinssü, pa0 'nainte,Numai Tu, duioasse foarte, aucti langede'mi cuvinte,intake secret susspinuly mana indurata.

Dnsse.-ort credit fil lumet ca'ntristaxile'ml proffinae,Numal de l'a mele patiml, din ambitie dereasa,Prscum valuri intartate se informil din line unde.

Amaral Mult mal grea fortuni impregiurul meil domneastl,Ce amenintil a Patriei viitorul s'acufimile,Dead Tu, o indurate, neputiniet fi pazi

A,4*

nu'i

--tI

irairft%

63

113ire)

iN MOLDOVA,

'mit floe

1 8 3 .1.

rervntru lacrimi i susspinur! na1 t6 te 0 eugeture,Intereste cu credinte a men inime invinse,CO do temerea peirei, ear nu de blestemil cuprinsii,Cf1 mem ge acli ne gearte meral a. lid D-cleri ICa credbrta sê ni-gerte cu o prubi foarte.Se indemne simpl nostru spre o nobilfi virtute,Prea-Puternicul rostit'ail cetre ingerul de moarte :

stir a le peke! se dessearge bra(nl tell"

Nevêcluta gea estime 415-a ei darde MammaP'intre desse neguri trege, 0 pre termurI, uncle passePlensuri, gemete i urletil cu cad were mit lass&Urmerind fare asstemperti mortiferul a ei sborii.Surprinse in a lor cale, cii nesspuse repegiune,tntIiü getele speriete mat ursitei prosforate.Dar cu gel reii impreuna gel drept desse off repune,

s'acopere d'un giulgiurii a.Moldov et poporil.

null mai

Mil

**1

c 1

ri ecum unq pericol mare, se ameninti peire.Pe unii nobil agerti cugetti la 'ntreprinderi nalte cheamA,Asa cruda catasstroM. a le publicului teamA,Pe poporul de surpare multe orr a manta.Dar, Moldova mAntui-sa. deactl-a smiuluI vointAintru toata-a el lucrare qi in dorul BM v'alege,*-'a pNii pre asea cale. se prescris'ail Banta lege,Dupre care 'n sosietate oamenti s'a int,..unit.

Datorig-avemi cu totif pentru Bade a ni lupta,Cu pericolul vielei a fi."o de urgie.fn minutul crisci sale a yell marinimie.*i po fratil auferintel do peire a scapa!All é timpul care core, filantropul ea 86 aboareDe durere qi de beset. unde aerul resunA,La ultatul miserti orfanii, la bAtrAnul in lAngoareLaerima de mAngiere §i pane al prosfora.

Numal mártea este vie In sea li 'nfiiorAtoare,Dar o iniml crestinA é d'qelu ferecatA,

in luptA chiarri eu Demon nu se 'nvinge nigl o datA,Sufere sAgeata asprA en euragiii nemuritoril.Cine nu s'a 'nerede 'n ]?eul in scutul puterel sale?De§i constiinta'i spune cA plAntatul in pacate,Dar cainta gel rentifte 0'1 conduce 'nd.reaptA caleDemnii ilii face se agiungft cAtiun scapii mAntuitorA :

CAnd pre toll vom ajuta-nol At.' a cumpeni mAssura,Ca aproapelul amorul Intre toll sa se impartA,CAnd la inimil 'npetritul pe nemicul s8t1 il rartA,

i descordia setAtanA intre nof and va 'nceta,Dead catrA ruga Banta adaogi-vom fapte bum*,

65

rortttnatreului Sane dna c1 evlavie rnfi ru§ine.CAnd se leapAdd d'a sale qi de smintele strAine,Care datinile Patriei el lege defAinat

Tatra laerhni i suspinuri naltd-te o eugetare.intAreste CU eredintA a mea inimA invinssA,çe'l de ternerea peirei, ear nu de blestemii enprinsia,CA mAna ce acli-ni ceartA milnal a luf D-461!Fericiti de no! atunce, end &Winn acea fortanA,Din letargiö eriminaM cdmi deteptul va si; vie,Fericiti de noi atunce, and luera-vom fnpreunA,Dupre Tide-o Doamne sAnte, spre-adevArii tritanful tAtt !

DupA not o dinioarA, malt mai dearnnA va sê vieIn pAmAntul a Moldovei de puternici flu o ceath.Care spre max* dregerf fi-va earl IndemnatADe eroice esemple ce strabunif lafi lAssatil.Si atunci pe cel fif nobill, c'or mAri RomAnul nume,Prin virtate, arte arme i al Muse! armonie,Multemirea Patriei-a0eaptA §'admirarea 'n tontA fumece de glorie eternA pe strAbuni a eununatii !

9

e'a

SO

vs

69

tana vauaa.1 8 1 0.

tu riule mArete, ce intinSli a tale undetitre pepte colnici, faima al Ailsonid vechite,De la tine rechemil astisli in durerile profunde,Adepostil si lila repaossfi langA ripele 'nverslite.

Mai plAcut .i seninii aerii nal ailaiii incA -orT unde,VAT, preluci, stAnci, riurele, ce atilt se me invite,Ca i.ea patimA 'ncrulitA, care inima'mi pAtrunde,S'o reigcti in dulgea limbA al Italie! marite.

Nici sunAndii pe fluerii &Ana Inca 'n Dacia umbroassAN'auclita'm in junie &lice verssuri ala linePrecum sun' a lui Petrarca lira cea.armonioassA.

Nici aiure mai duioasse, nu vAsluiii, nici mai senine '

Doile stele 'ncAntMoare intre grata mai frumoasse,De cAtti care lucescii astisli preste te rile Latine.

---ti,tst--

4'

70 =

cit.T

PLANETA 111.EA.

atit li'sa datorfi, o stea malt gratleassiCa 'n primavara a vieter mele,Ta m'aL ferit de strimbe cal i role,

mai condussil pe ealea virtuoassa.

Ta 'n slat mraprincli faeliea luminoassa,M'ar adapat l'Aserée fantauele,

mind vieata'mi indulcesea prin eleDespretueseil cheer marts fioroassa.

Ca se &resell a vietei. nemurireMo 'ncleamnal care 'n gerirt se vede,Cuni statornica urmeask-a ci Take.

De la lermulk fatal(' vassulil purcede,kyamu plutind prin 'marea de peire,.A ta ratlk la portil me va .Inerede.-

racial!

,§1

'7 I

NrrArE 1fl PETRARCA

(Sham Amor . .

stemii Amorri: se ni-nnitaina trodatgiDe minim! noue a. le naltel nature,IreclI pre plimtmt e mAnara ?ina-arati.Ve;11 cAtil hart"' ploaa din a e1 Capture.

De eke perle s' aarti è vargelAleassa mantea, nevetlutalCum passrd eT oehirea amorataPoarta prin asta a munteluT

MiT si mil for! cu earba din campiefUncle stejarul cel umbrossil domneasl,Se le-atingA urma eT o

geriul de a el" frumussetT se 'nvieasa,suna duke armonie,

Inseninlnd de a ochilor ei racla.

pAdure...

aike,

'npregiurit

IMITAT1E rtUPRE PETRARCA

(Lie for).

yerice flori 0 erbarI tinerelft,c e primbland ve-stinge multe earePas Qui gel HMI frumeasset Domme mele,in voT tipilrincl urmele upare;

CAmpie asseulif &Ica cuvintele,vionrit de Amerti miressiteare,

Pâdurt anbasse, .ce eu yell/ umbreleFacetl placute aseunssur/ i recoare.

Limpede ap1, d'intre muntI ntiseata,ce oebii nqi i blande a sale fete,Care en a ler grape to 'nprumudt.

De vol.' ferige despril-a ei framilssetelstAncii ce daioassa emu faeutl,,

De-a arda Pal mert fedi se nu. s' Invete

413011.,

72

lacvaa.

c'0

4

NO-

....**44ii e

73

nvingAnd riulü cursului oprele,u simte alti dorti gg-a se gribi la mare,

nil giant cdmpii nisi rediiii de 'nfranare,Maui& câ 's mandre aceste §i agele.

La tog copacii i nuoilê floricelefn limba sa de-a clice: Adio, se pare,

tAnguindil cu dulce murmurare,Sossind la made tot se perde 'n ele.

Eti care 'n doilê a stelelorii lumine,Vedil chiar minuni ce's mai presus de fire,

trecfind privescil la alte Vine.

Spre Dafne aboarA aprinssti 'a me gAndire,ajunglindii Fa ei lumini senine,

Pere 'n a lor noiani de fericire I

10

IDLY

Numal

Si

_161_

'7 4

.11V OCASIEA SBORULUI AEROSTATICU

WILLEM aaliElL13tntreprinssil la Roma la 1811, cánd in çerii se vedea.

cometa gea mare.

u inti1 de-acuma ochil atrd steatia inibcata,ge intinde preste geruri coma sa de rd menire.,E deprinssi de mult Roma cu asemene privire,Açli minune mult mai mare o femée ni-arata.

Sprd-a supune void sale calea vintnrilorNestatornicii uorü aeril ihi inchide 'n veilh sublire,Preste noilri sboard hmtrea, prin asmene urclire,Cu odorul gehl mai dulge a naturei incarcatA.

InmAndrie atungi natnra d'o fiinta-aqa dorita,I deschidd-a ei secrete. gel a lumei armonie,§i cu ea domniea 'mparte presto siera gea stelita.

La pilmAnt, de uncle aboard, de-amu numai vra ad yip,Ca puternicul ei cugetit mai inaltil a tot invita,§i in gerill, de nu ajunge, este deamnit ca ea fie

6._ - c

Sett,

1

-* V. -I,-

Th

LA 1NTRODUcEREALIMBET NATIONALE IN PUBLICA INVATATURA

irt Moldaviea.la 1 8 2 8.

ele negurl ce'sfi n ripa AherónuluI nascute,Alor aripI Intinsfisse prost' a Dacid campie,Ear fantomI a nowt oarbe, prin unit somnfi de trandfivie

mult timpii ngfinatfi a Românilorfi virtute:

Musele 'n nemerniçie spfiImilntate umblart 0 mute,Neputfind a Pated, rumba din ultare sê§i pAstorul uumai singurfi cu Itristata armonie,-Romanescri cantedi sunat-aii pre çimpo i alaute.

tnsâ Pronia Indurata a sfarmatri fatale fere,§'a dorituluI Luçeafarii ni rassare-acum sctbatela,ge pre soarele minqte de fa departate sfere.

A§-teptlInd Romfini1 sliot, dad vatiluri racla 'ntAia,inalland spre geriul ()eh% c'un suspina de miingfiere,.

'nvierd mele, clioa va fi fives

10*

4 '

Tine-ati

Invie,

'ntei,A isoit,

76

PALLIMEL MOLDOVEMLOR.

Peidru ziaa aniversala a fnaugurareiACADEMIC( DIN IASSI

Serbatd in 3 Iu lie 18&S,

eaci Troia 'n a et ziclurt PalladinI ar fi pastrat,Care Gioe chear din Olimpit a trimessii spre a el ferire,A bit Priamossit domnie in putere i 'nflorireTeafArá 'ntre perieoli pe teiniüri ar fi start.

Nu a Veilor urgle, nu Achilevs infiorat,Nigl a Gregilor iui vasse ge varsaii food i peire,Nu Ulissii inteleptulti, cu gibagea uneltire,Ilionil Va sale temAe in lean' ar fi surpat.

Cu asemene scopil mare natief mAntuitorri,Regl em en tu I ca Palladiil pg-Academie a urglitii,Ca sa fie de virtate i tiinte viii isvorii.

CII Moldovet, Ants, Pronie ferigire a menial :Pe at(' clelul i predinta vor pastra agest odorii,Care dupá ant o mie p'Orisonii eaii rasseri441

4.14Nk

77

PENTRU0111M12511 P511131,

i n

LIMBA NATIONALAIMITATIE.

iilerelil vi verde Daflnit InplAntat'am dinioare.§i. 'ndliat'am cAtAA ceriüri en rugi pofte umelite :Ca ail vada, fi Romanii vele rapine inflorite,Ce urcleseit eununt de laildA tii dali numelul lucoare.

Am rngat pt.. lanaut &fill ca din not! 86 se coboare,i pre el ek- 'ntidA vara a hi aripi aurite,

ea barbara fortunk strAnsA In obecli eumplite,SA nu Lab vio putem ea In urmA sel obeare.

Still cA timpurl multe Ind tupilata vietui-vaAsta arbore In codruri, ee pre DagIea umbreasfi,Dar Dakar teulie foarte spre eeriil mAndrA rAsseri-va.

CAnd prin Pronie, de unde soarta gintelor derastl,RomAnii vrednieil de cunund d.oara intre no! veni-va.Precum dup4 oarbA noapte rêssarii line-a ililei rat-JA I

-="0.=.-

.1.81.

§i

MAMA ami analIMITATIE.

GAnd. Isusil cu gel din urma dureros a Id susspinii.__.,

A desehisii, muyindii, mopluinte, trenmrat-aa s'Intul rminte,Se trecji Ad.m in Tartaru. illi'n pared' c'unii SerafinriLa judetil cu-al se1 ilii chiama, inalta annoassa frante.

Culundat In cugetare de mirare, spaIma OADin a umbrelor tunericti rideend gene carunte,Vedd-unii ingeril si'l intriaba : ginel cununatii de spinkge pe Crusii-arata lume! coasta q'a lui ample crunte?

Mud afla ca Urslitoriul de lugeferi, de putere,1)..vatind.,_iland mangaere, fears band, capil'ail plecatii,

Revarssa amar' ofiare, din ocliT lacrirai de durere.

Si'nturnanduse spre Eva, slisel: Eat'a triumfatilPresto 'ntunecata bolta din a geriurilor -sfere,gel se pentru. no! muritail, Inviere asli ni-a datil i

er0

If(

!A.z)

14.1. 79

La contprtul datIl hi lag! pe Teatrul nuoii,in tj Ianuarie 1847.

gea sli de dud Orfeos, mftriti er' de armonie,Pe- alauta 'ncantfttoare lermul Tragic(' rassuna,*i in éstassul sinatirel fieare, codriiP rin virtutea melodiel inblansindul fermeca.

N1.1 sunase ptIna astql in a Istrului campie,MaT puternicil versil de-acela ce produce lira ta.D'e-unde nevNutul Demon mil rill yard de magiePreste inimile noastre ge's ripite 'n undo. sa.

De al trege 'n alt4 lume ca s 'nvii peDe-ai phiti, nuoil Argonaiita cdtra Colhos fabulossti,Pe furtuna 'at infrdna-o i pre Tartar ai supune.

Dar menirea tal mai nalta, a ta soartitl, mai ferice,Proniea prin al fa-organ'''. imnul *gel armoniossiiCare Inger(' 'n ceriti cAnta, pre pêmánt va se ressune !

rig 1-ZT%J'Elb

in

i parte,

Nitridige,

SO

Pentru .zioa AUicersallia deschiderei

vaavaani unman.In Ia§i1a1817

CAM PRINTULO GRIGORI GHICA §I D-NEI ELENA SCHUBINO.

Cara a conliwrat ta avea intaea Representatie Romtina.

1850.

imü timp de ovélire, pe cAnd limba gea RomankDin palaturI interitA se vorbea =mai la stAnA.,NAM. V o I, de neam pi cugetii, sfArAmAnd a sale fere

vorbit tiled c'aigia ge ni-dal pAn i miere.

agest vAdit'ati: c'alor iniml nu sent muteLa respect. la cunoptintA, la smoril pi la virtute.PArga sgener nationale cu drept V o A se cuvine ;,Amintire sA ye fie junetilor senine.PicAtura. de pi mica, ge pe-o stand picureasit,Face riului o cale care dupA, ea urmeasA.

AtI

a

Idill

-81

PITE INA EWE'V I p I U NE.

1848.

IMITATIE.

u met imgetii m 'nellassA In a geriulul trtrie,Unde s'afl4-4agea fiintà geindarnii chemii prin morminte,Acolo in ceaf .aleasse, in luminn &iarmonie,

frumoass"amit reveclufo cu duioasse simgri sfinte.

Me Ina -de mAni ageasta sfer6. fie,,Ca se yii, de se aseulte umelita ini rugeminte;Ed. sum fiea ge'n 'neap eramil de bucurie,4'a me fill amü incetat'o de-& ei sara mal nainte.

-pDispoerea muritoaregiossii terina o culege,',Ear ageea, ge voi phingeti, mentuita, de furtuna,vAigi gustA ferigire care omul n'o '-ntelege."

digea imi lassa. Mana, Va el vorbe nu mai sunkC'auclind a lor dulgeate, chear atungi voeam alege,Se riimanit in Ioc ge vecnicii sufletele inpreunii.

Yeasit Editia a trot& Ii

!,

Mar

O'ml .issa : in

ill

.Ah 1

----:_.:-.:C..?...---

-...., 82

IN OCASIEA:MORTEI

IVIDGIZI. AILIEM &HID c 3 MEM,

Clitra junimea Moldovanii.

1 8 5 O.

In o epoca mEtrita, pe cAnd Patriea ingindDe junie 0 de glorie, In putere a stAtutti,A strAmottilor naltti cugefil v'alor armA neinvingt,In mill curet'', de anI o mie Mintuire a fost 0 scutti.

in prefnerl tot-d'auna soarta gintelor dcprinstt,CAnd al armelor triumfurI chear ca vissul a trecut,in mArete iniml Geriul insaflA virtute-aprinsA,Prin a cAreia putere Moldova nu a cAclutil.

c esti" Barb at ii, pe care Patriea pMnge in durere vie,Prin virtute 0 dreptate fu a ei aparatorili,§'Etill ye lassA 'n mo0enire o prea sAntA avutie !

Junior ! EaccA-ve arma,. scutul gel mAntuitoriti,Clironomii virtutd sale Moldovanul tot ea fie,CA 'n virtute stA presentul i al vostra, viito rid !---

83-'

CATRA SIGNORA

II dB [ilbagbc,Prima Donna al Teatrulut Italieasis

in Iag, representkd Vestara.

1 -8 5 1.

And li nescAnde-Aurorel rap,ce pementul invieasa,In tarie-a resseritil,A Carpatului nalta munteSeninease mandra frunteNOaptea çe a fosta umbrittl.

Chear ala tu o Giordani!Celia pe sc.ena lalianaCa o ]?inft ai calcattl,AI teii Jodi 0 armoniece simpatie 1nviePre nol toil a incentatit.

Melpomena a el arteafectul tilii Inparte

Cana vil de-a o presenta,11*

- 84

Inima flit simtireS'a pittrunsii de duioqirei o fagi a lacrima 1

,,Acli in Roma fil VestarI2is'aii Musa gea fataM,

piseste'ml focul Santii"Ah t Amorulut faclieFocil-a stansii, Vestala vieS'aoufunda in mormänt l

Tusk Geniul nu tregeA lui Stied' unda gea rege,Pentru WI nemuritoriiiDin mfi gull numele'll sunk

Vestala se 'ncununACu aplausil triiimfAtoriii l

--V-z*,

i

86

tbTPAG1121 701AZI1Vill'aa

Operer Itatiene, intdea oard infiintiatape Teatrul din Iassi la 1852

La ocaalea ineheerei Representaiiilor de earn&&O. NETT 0.

3in anticul timpil Italia prin al armelor putere,Prin eroica virtute a poporuluiNumeroasse ginte lurninat'aii a lor sfererPan' la marginile lumei, de l'Apussil la Rasseritti.

Nigi a timpului fortune, nigi a barbarilor- fere,A putut stirpi vr'o data, laurul gel inverclitti,fn ruini marete Inca acea floare nig]: cum pere,çe pe balsamul vietei intre noT. s'a rtspanditil.

Legioana-a luT Apollo! ce cu farmigile saleSagetanclu-ni in ihimi cu versü dulce incantatil,AI venitti doritt not de la termul apussanii.

Nuoil triumfil te va conduce cart termul Patrid tale,Cd la stoluri tributare, ge de multi al subgiugatil,AI adaogsii inct-acuma pe poporul Molclovanii

'ire

mAritt,'fivins'ail,

ANACREONTICE.

A,I

69

AMORUL PLAGATU.DUPRE ANACREONt.

'legend Amor(' n-dateFloe de rose in gredini,/Tara viI4utti..4 tapilatkEra 'ii frune o Albine;Ce ea gimpul iet ascunstiLamle &gall l'a Inpuns&

intru eruda sa durere,fncepu eu plensil :se 4ipe,Catena. balsam, minglere,Se grabea esa ambe-aripe,Dreptil la Vinerea $e sboaro;Plinii de &ice eumea moare.,Amara Tule! iliaart, /name,Alert mamel kaccA more,Cu o darde 'int face sameAcel erpe sbarAtoritiaDe 43orpti iAte de fi. pad,Teranit Albine 1.4lieti,

fuse, lantrea 1 respunde:Dead-Albinei niietil sphill,De,atilt rail te petrunde,0 Amorule! ce eiiintiSimte-o iniine 'neruntatãCe o 'mpunge-a ta stead T?

- 41=4)p.----rcerif Ei litla a traia. t2

, 90

la VIVVila.

Seriemii Pietare &bag e,Pe-a mea Doamne departata,

. Dupe cumil pe ea voitt facePrin al meil versa vederatt

Negre coame cu lugieSe se 'ncrete de-a lor voe,Si de poll prin aneestrieFA miresme ea se ploae.

-411be frunte- se- se vadASi umbroasse desse-gene,Preste care 'n gercil se cadA,Negrigioassele springene.

A

Te rogil inse scrie-ageleGemeni arcurI inmendrite,Ca vederea se iiwleDe stint duo8 seal unite.

91

CAMAtura fa sêninACa vApaea scAnteloassa,OAT albastri de-AtinASeal de Vinerea frurnoassa.

Serie 'ntinericil fatiLAnga rosACAnd in Mai de dimineataDupA roAl deschidii sinul.

A el buse de eorale,CAtrA sArutArT sO 'nbie,

fmnieritA f o caleDe-IngereascA arrnonie.

Fa ea 'n aeri fAr' de nor!,Inpregiurul ei s sbo,ze-InpreunA cu AmorI

pe Gratil surioare.

Dar al ei s6 nu. aseundAHarurl o mantelA deassA,Ca fantasiea so pAtrundiLa frumAssep mal aleasd.

2*

mint crinul,

'qi

91

MI ItiMulacaDUPPX ANACREOWL.

,

are.,JL*JinIoare noapte-ulneaP,

paosti presteend Ursa 'I/ verii rceteasel

Llingi card rat Mott%

'ntkere their frealGusta somas mangAitorti;De-o-dath cu grigaireL'a inea u& hata-Amorit.,

MAniossil anui Pet: Orr 9ineCu unit gtunetra pre cumplitkCa send 044 ozmnuJ, vine/Clad abrica antti adormitiLes

Dar dull-wept artnI spue:slgu te terne, i £1.1 linfi,;Vino 'n pripa flue descue,CA di sum unti prundi

.Ritacitil n grea nevoTe,,Stall sub ceriti Inornutii,,PAn! la pere-udatik de ploae

Ai de loama'sti inghetatil

Maui tofu,

strAin4.

1*

-..r. 93 --,..

Tanguirea sa yea vieDe 'Dtristare m'a euprhlM'am seulatd, vi o ladleDin tayiune ama aprinsfi.

Deselasindd tqa fa pripaUhrt frumossii prunefi mil vacTutii,

'NW1 ctIQuea e Bri Pii,Iar In maul unit era eumplifi

In a mele case 'ngusteDamanatu-Iamd mail loci";

rApaossd ea ea piste.L' acieslaiti pe fiino flood

A lui mane delicatein a mele le !Mora,

i din coamele t udateCu re9eala, apa stored,

Der abiea frigoasea Q17-1Iua.De la ail s'a departatti,,En sê van, a Oise', acuma9Deaccit &Tut nul udattl i"

Ild incoarda, f a RA:geatilreclii ca sboara 'n as,e1 timpd,

in inima inlititMii de Iespe Me tngimpii.

Eld cu. orimil e0015., 14 ii0 :,Alii mert oaspe fii voiossii,De al fi ap feriye,Cumu'l ardul eariAtossici4

*r

*i

94

CATRA A SA MIN1ATURA.

4S1LP.( tu picturit nethdAA mind Jut Ape le,Ce figuresi avidomaIcoana feteI mele.

0 ! mAngAere aingurADe amorataDe and o lege barbaraDe Klansa me desbint:

Mere-unde cu HariteleDulgg-Amori domneasa,Und' al mei curtii q' inimaD6-apurure vieasii.

Ascunsa supt aripeleLu Cupidon, mere Rite,Eli ta-a scuti cu armeleCe 'n Olimpul aunt temute.

Atinsr1 fi de maneleDoritel Doamne mele.

t5-orti privi lumineleAgelor vie stele.

4)12 4 U.

pink

I

0.5

Pre tine vor se nuingae.Mit ferieirl dorite,De särutari adapêteCe mie'mT sunt oprite.

incungiurata 'n neguraDe unit suspinti ferbinte,Martora 'I fi de genu te,De tristele cuvinte.

in acel sina a crinulutCand tel afla ferke,Vil : ee nu poat6-aasemeneSk."'fie-Alvira aige ?

Ca eV: eu duke slkere'a inimef vapae.

.Arfi uses, cele gemeneA plansului parae.

Ara alina UrsitelorNeomenita lege,Cu amorate huseleSuspinul aril culege.

i mie Hai luceafarulDin çeriii va and strMuee,Cand du136-a fi d'o patimaAminte 941 aduce.

Dar, vor veni doriteleDile d'o lid soarta.Ca, en Amora qi MuscleDe grip mie'mt poarti 1

..--...o.Oca-

96

talaitmla uanne

epedealuntre amu ,departe duce'Pe aIü efi odorti,

'n ealea lea eheara din ceriii strAlikeASteaoa id'Amorfi.

Line stiltati vo undelar azurerre Magi ea,

Lorea si AtistrallindreptaV aiuiueguflarea grea.

Hord de passed de la mai ressneeCantecti Oiossa,

V eittrà eli Sirens ta impreuneVersa Auiassii.

CA Oceanul, asSemene fruminetéN'a aa inttatii,

De eAnd pa global, tuu apossse bhaeoungiwaii.

31"AndiA ea Vennsii, d. iota' lh lunieS'a

V and pre stack, diii allaite spume.A. 0.4§Ariyiti

ifr)?cot

tbstil

-Ai

97 -

Tr11.0.M.DUPRE ANACREONt.

V1 ercAnd Vinerea ti-datA pe Amoral fngatort4pigea: ,.Deacâ oare gine intAlni-va pe Amorii,Vagabond'a gel é firemi, care umblA 'n rAtAgire,AAA meti este micri fugarul, gine'ml a de ansul stire)Va lua o sarutare de la Afrodita'n darit,Ear agel ge Mil aduge sa astepte c.I' unit alai hull.Spr6-a cunoaste pe rebelul, urmatoare semne fie-ce descope'rii a lui formA intre alp copil o mie :A lui falA nu'i pre albA, ge cam5 rosA, ochil seiSunt Burnett, strAbat departe, varsit racl'A du stAthei.Illinteal este sugubeatA, vorbal plinA de plAgere,Alte'n gAnd si alte clige, rostu'l curge chear ca miere,Dar indatA ge sê mAnie si sd-nvitil-a lui venin,De o barbar A. urgie s' artifitii este plinti.Nigi o data adevêrul a lui' gura nu r6ssunft,be'i si Fund], insalil foarte, cAte spune é minciuna

in meclul jucAriel se aratA incruclit.E balm la pArii, la aerti é mAretil 4 inmandrit,Migi sunt degetele sale si mAnuta'i delicaa,insA 'n departar6-aruncA si impunge-a lui sAgeatA I

Pcosit Editia a mitt: 13

ilt2agrt

98

0 arund 'n departare, un'orl peste Aheron,Undo 'n sinul se Infinge a 'ncruclitulul, Pluton.Nici unii straiii Amorul porta., dar secreta si ascunsaA lui inima truft0 la toti ochl 6 nepatrunsa.Nesfiitii de juni si fete, ca porumbii inaripatDe la unul okra altul sboara Amoral ne 'ngetat.Veneticii-acela oaspe, foisorul cu vapaeilii aprinde si'lii asacla in straine manuntae.Unii micii arcii in mamft duce, qi din micii-nela arcii,Nevequte la vedere mil sageti tot se descarcitDe pe umar 'i s' anina pe cordele auriteCucura ce este plina de sageti foart' ascutite.De respect lipsit Amoral. de mustrarl netematoritChear pe mine, a lul mama, ma incruntA multe ori.C'unit cuvant, el 6 selbaticti, purure'l plinil de trufie,Mai alesti spr'altor ossinda poarta 'n mad o acne,Carg-aprinde, arde toate in bordeiti si in palatii.De putetl pe chi a prinde, rogit adaceti'l legatti.Nu cumva in a lui spaima ca sal dap: vrg-o mangaere,Deli vedea cu mit suspinuri vNrsind lacrimi de durere,Feriti cursa lul and ride, tragetilit far' al scapa,Aparati-va de dinsul de-a voi a seruta,Serutare'i este farmed, plans'-altor 6 bucurie,Venin este a lui gurA ce nu are doctorie.De va clice: Zama arma, vi'o dal cu juramineN'o atingeti, aveti teama de 'nclulcitul Bei cuvant.VA feriti ca d'-unii balaurii despe a lui ademenire,Foca ascundii a sale daruri &? aduca inimel peire I

--41- . i *--

99

G) 2 0 TA a V a 2 a

A rsacreontic a.

eoa 'n pAinint ascunsu-s'aii,i 9eriu 'i fOr' de nod,

Se 'nvlscil din noii ear arboriiDe fruncle 0 de &II.

De-acum nu cade turbureApa din stfincI in vAl,Riulii cu line murmureCurge prö-a sale di

Cit'ssii toatg-aiçe tra1nigeAnn! nse-arata chear,Stelile apuindusseDin noti in 9eriii ressarii.

in capta epochASe 'noescii toate earii,Dar 0.1 çe 'nghite Tartarul,Mal mult nu mal ressarti.

134

100

Or! clue d'intre ()amen!Ursita a intorsiiCa se nu taie Lahesissii.ge Atropo a torsi'?

o nebunil fantasticeThirirea lintiIn cugete nessigure,Ai Ind tog a muri.

DgerteCe trecil presto p5m8lit,Ca o segeata repedePe aripe de irentil!

De9I, la gerescil repaossulTintease' al nostruPrecum la dulgea PatrieGtmde ca1atorr4

3

1

a'qi

'asA mftgulirile,

&III,

4111N741.17

10i

are veni-veI idolii yield meleLI agest redia ea te-aqtept de milt ?Mutal de-atungI duioassa Fiomele,§'al mat suspina singura ell l'ascultil.

A fiord tirup m'ail fost veslut aige,Cand al mea traia ea el era senin,Venit'aa timpul auritel spice,Dar al meil sufletil nul e'atungI de 'bail.

Precum pe feóre rotia In vanti o uda'Cand sAgeteasti arsura pe 'Anent,Ap eu plansil nu'ini stanga vapaea erudacES-a mele shile -Diana spre morment.

Aigl, o sli sub gea boltire verde,Ferig'amil fost eu tine dulge-odpril IEar amu simtii. e'unti aspru china ma pierde,Ca singurel ramass amil fOra de Amora 1

--Vc4,--

004101 a.

102

DORULO INTALNIREI.

.140. ac' aproape aiea. sli,Intim care soaxta cruchiRuga mea va sê aud.§

el leg va inb1nç1J t

S'a plini duiossnl:dorfi.Ca sa vêchl a 1?ine1 meteSeninoasse oheare steleCe na' aprindii. d atAt_aroorii.

Açea fata voiii vedea,-Ce s'assamAnA c'o floare,Uncle aunt vetuitoare

q'inimioara mea.

No1 in frunte vom priviSufletelor noastre stare,

ce dulce lacriEnareinpreunâ vomit uni

Ea 'ml va spune al el chinii,a ines. durere

Amord ! in cea li fel*Vino 'nvatil-unii nue' suspiuti I-

Ondu1

Ei 'ol iliçe,

103

6)3,n241@lta tVLICNE12.

gscc AssiIrehil cal e perdePe duioassaSboar' o catil prin ample

tot clinth al sell doril.

Se IntoarnA in padure,Obossitri amu s'o cheme,Noapte asprimea gerneUnui ageril vanatorü.

Riuri i cmpii floriteNu mai gearcit, ge s'ascundeSingurelii in cuifibulii, undeA traitii sea odorii.

Iu soli%

cil-al

Si

104

PRIMAITAR A.

accfi primavaYa, linftDorul nostra a plinitii,i din sfera, cea senia

Ne-a adusati timpil ferkittle

De-a lui Febussil calde racleRAce-omAtul sfigetatii,tare ripi,spumand serpeaseCfitril riulil desghetata.

MOgurild fortunoasse,A Carpatului minuni,A lor coame rAmuroasseDe 'nvercilite 'ngingit cunua

Mll §i mil de florkele,Care-a ploaei Eise aunt,Amoratelor juneleSemâneasil pre pâmentil.

De la terile strêinePassArele vial ca nori,

Ear Zefirul eu alb-me--Le ae sioaea intre fort

A la( Panalienil triA5 fikaDe la Nilul atinos,

S6 intoarnft randunieaCatril ouibul .ef auiessfi.

SbierAteane oi dh stAneDianineala Ia eiimpti

pentru PineCununele sukulre tessrt.

lor doine tunteliteCalAusi aunt pentru oi,Cana. in thnpuri inveditere RomanI &Kea 'n resboi.

lloartea lase niEa 'n bordeiulreo potrivi shereasACa 'n pblatul auritii

sCoca

PaesE Editia a trela. i4

essii,Ear(' pstorii

urnelitti,vbensi,

I

I if

106

conivuurat viAmmr®DUPRE BIONC:

1:t

ni junelii. care pussase toat6-a sale ostenele88 vinese cle placere. i sê prinda plisserele,Dineoare in padure pe tnalti tufossa stejaril,Tupiatü veclu 'ntre fruncle pe Amorul ccl fugarii.0 fiinta-atat de manch.a intre passgrelg-o rale,flu umplussê de-o-data de nespusa bucurie,Ca parutus'ail Amorul, vinatoriului celDin o tara departata unü frumossii puiti veneticii.De aceea-a lui unelte i gibaciul 1aul intinde,Sta la panda, iii ocheasa, pe Amorul doar va prinde.ins'acesta nestatornicil, de pe unü pe alt tufarMere". Balla i copilul chearil se sbuciuma 'nsadar.Neat, obossit In urma dc atata osteneaM,De la sine 101 arunca, maniossii cal da sminteala,La unti vechiui eran alearga, ce pre ela l'a Invatatil,In ce chipil s'ademenese 0 se prindt3 unit vinatii.l'e _Amoral 'i arata i 'ntamplarea sa b spune,Dar, ralind batranuI (Ace, unri cuvant de'ntelepciune :

midi,

t

107

uFtttul mei! en tnceteask asti fiarft a Tina,Lassa passerea in pace, a 'n vanü o vel alungaAsta flail 'I ti3ugulleatA, ca e'al gra a' se deprinae,

mai teafar ramanevei deac'acurna n'o veI prinde.De poll fugi, pentru varsth, and in gni* fa nalt:Ii-un foerr,Passerea care te fuge 0 nu sti nicl cum pe loc,ce din ram in ram salteasi 0 de tine se ascunde,In gibaciul 1auI nu 'ncape i derinle l. nu respunde,Urrand. legel nesmintite ce natura 'ia datti,Mal thliti unit euiübii 'a face in al WI sin nfocat.

14*

*iuP 'n

as.

=ORM ARATORti

stff toama-Amorul-Veri,cenetillid Imperial seri,Trecu a bfolclovet parkWit& oamenir malt aril.Dar nu seerff FagiunsitMel spsintenA7 cfilAtoria,cc ne ardE-adiesee oir,

De brumd-atun9I pfitrunsii,Ch.% casA, prihniouswilin vrro inima duioassa,Ins'aleil I elii nictureN'a &sari aatipostire.

C6cl. precum pe la Vasluiri,Ca %Ail, Astitql miere

-credinta 'n astA IarS'a facutii o marfa rari.Ca Albino. i AmorulUmbli und'o trage dorul.

Veftd grasa-acea terind,Areal, cucura depune.Tauri dol la giugii supune,Stramurariul lea in mana,Pare 'n port i la cuventLucritoriii chearil de pamant.

left

Si

/09

Cfi n ageastfi nou8 mascfi.Cantfind Dana Romaneasca,A lui taurI assudait,

tot brasde resturnati.

Abfe ampul a aratil,Ce n'a fost sterpii din naturitDin cucurfi a luatilDe seminta o mfissurfi,intealessii ffira neghina,Din acfireia tutpinfiRessaril ininal creclincioasseSimtitoare i duioasse.DNA ge a semilnatLa 12'eli rug- a inaltat ;Se reverse-4 lui favorti,Pre tomnaticul ogoril,

,Ca productul delicatDe gerii, seqet 'apfirat,S8 se facii bunCfrumossii,

s'aibl sfinfitossii "Deacl de9i din gel ogorti,Ce a semilnatViitoarea Primfivarahim! u vor se ressara,Creclinçioasse

duioasse,Virtuossil hobili morn,Care é nemuritoril,INT'avfia Wide loeuiDin Moldova va fugi

Si mesiii

§i

Amora,

atla? Inn)COCkTit BATMNA.

DUPRE ORATIUSe

uclit'all a mea ragaceliut dar a auclit'b

Lice, anir te subgiugXta vieac a 'mbtitrkkit'o./

Dar tu hikla i ifuoassa,Vrei se parr And frumoassi?

cele coame tot drunte,Le incingr de cm:Lunde,Ca s'aeopere pe frunteBa trAnMilorti sbárcele,

cu harurr cumparateto dregi fetile vargate.

Tremuroassii a ta guruSuspin)r1 suilitud frigoasse,Cu mid sunetii Vial de urii,Dice dntice duioasse,Cand ca iieara care muge,Chem.]: p Amorul ce te fuge.

tro

I

Fa

*i

111

R15 n eursul seti c.elSe fereSe se s' amletitre frunPle trecute,Chid incep s' ingalbinese,Preetim place la AlliineMai mult rosa de del. spine.

A feptarilor frumiisle,Ce ineati intruA le mele tinereteDe-acum ale5 n'or se vielDeci tu numai prin virtut.Se dregi gratiile perclute.

Dupn ce sermano LiceM tree& prin mii fortune,La femel, ce veneticeDupe tine nrrnease, spune,De monstrari i stenci fatale

gessita in a ta eale

fate,

tierbie,

ce-ai

a.

112

Rictorl plini de sumetie,ce-aratati. pe-a ernel pia,Sub figura d'o bâtrAnA.Treniurati de a eI nAnie!

De 'nsug Ercules mal tare,Prin ea riul zace 'n fiera,."a eI singurá suflare

SchimbA toate 'n atmosfera.

Ea invita pre pftmentPre turbatul ager vent,LuI Veva tunetu 'nfrâneasâi a fulgerilor racla.

muse deac' a eI putereNe adu96-atAta fricg,Ea prin 1in4tea ce'l flIcANe revarsil natingAere.

113

Ea d' ospête 'I datatoare,Fain nag- a vietel haossii,TimpurI alte's de sudoare,EarnaI timpul de repaossil.

Ea din Olimpii ni-ad.unA:Pe-Amorii. Bahusil. i pre gioeg,

elnd viforile sunAII ni aprind in inimI

CA in van(' a vereI Doamna,De api9I t;si de florI séNi suride in vanii toamna,C'a kr poame earna strange

Poesil Editia a treia. 15

foeil.

'n9inge,

114

Lt@TROM a%VISIUNE

PE RIPELE OSANET.

7 Iu lie 1843.

Racal noaptea 'I duke shinA,De luçeferI tiriea é plinkVOntul é mutil,Nog a trecut,Numal unda limpeclitdDe unii Zefirfi incretita,

i unit freamat d'intre pinlTulbura repaossti Init.

Singurick oare sineD'intre umbre inçet vine ?Mal upara ea s6 treaa,FlorkeleTinereleA kr mfindra frunte pleacti,Velu'l albil ea de ninsoare,

i cununI de 1Acrênt6oare1

115

VS-abureasO ambrosietngingii comal castanie.Vergura ce dineoarein a verei prima-floare,Ah aT trecut ISt unil minutti,Se mai vedil e a ta fat&De grafi de frumilsgata . . .

Dar ea passd InaintelassO 'ntre morminte

Ca unit tugerü scutitoriiCungiurat de viü lucorti,Din Osanei tristO vale,Care gereRugi, durere,Presto aeroassa cale.*i'ntr'a noptei dulce luminfi0 conduce 'n sfera seninn,D'und'auilitam, cu Una suspinii :Parinte adio n'o BO mai vinti I*

15*

$im.d

IN OCASIEA PUBLICAREI QE1 INTAI GASETE

IN LIMA TATRIE!

INTITULATA ALBINA ROMANEASCA

LA I. 8 2 9.

g"pune, spuneincotro mergi acum treasa ?Cand a soarelui luminftPe 9est câmpii nu sclinteiasil;

Inca tremura pe foaein munti roua i prin ripe,Nu te temi se tii se moaeDelicatele aripe ?

Inca florile 'nmiite,Stand In umbra tupilate,Tina inchise i 'nvalite,Boboelile plecate.

alum ai uwawali1

micfi-Albina

IJ

117

De ge sbori -ca o segeataCare aerul despicA,D'unde vit tu milnecatA

i 'neotro, Albino mica ?

LinA 1 vieata mea si bunAFôrti multA osteneala,cele care alp adunAPrancli Amii deli chivernissall

Asa trAntoril urmara.Amii trAitti asa tot bine,Nu cAra la alp cearASuge mierea ca si mine.

Albin a.

]?ice-Albina 'n repegiune:Lueru toate 'nvinge 'n lame,,De voesti, sburAnd toili spune,A mea sisteral 0 nume.

Eres Albina RomAneascil.Al meil doru'I 0 a mea legePre campiea pamanteasca,

Din flori miere a culege.

A le mele surioare,Cancl abiea se luminassaDulce pirga de pe floare0 are' de mult a oaf&

118

Eil de farmActi amortita,1213cuia timpurt multe-aige,Si abiea me simtfi tresitAin agest minut ferice.

Alee, lucru mult m'asteaptft IMulte cAmpuri voiii petrege,Uncle soarta te indreaptiMergi 0 tu, cA_ timpul trege.

i me lasan a me careS'adun'. geara, dulge miere,CA de-a mele 0 de-a talepile, sama ni-vor geret

ALBINA g TRANTORULD

L A 1 8 5 0.

CAnd, Gaseta a blgetat a se intitula:

Albina Romaneasca.

Spune, spune-Albino mica,D'unde vit asa 011ie,Vadd cA 41 n'adugi nimicAce-al fAcut priu gea cAmpie?

Primavara gea frumoassA,Cu flori vara 0 cu poameNu a fost d' agiunsti mAnoassA.Ambi se n'avem earna foame I'

119

Albina.Petrecuiii manoasse-ogoare,§i In cursul multoril vere,Tot sburAnd din floare 'n floare,ceara adunaiti i miere,

Acli Saturnii and a luT brumePreste mine le intinde,

La 0iubeia me tragii din fume,PAna gerul nu me prinde.

AlteDe soarta mal favorite,Cu manna vor face plineFagurile-acum ursitel

timpur1,altd-Albine,

41 '%

"La

:-- 120 --

VIORRAOL

elli intAiii cAntecii de primAvaratCAnd giocArlia a ressunatti,Din tunecoassa a ef camarl§1. vioreatia s'a arAtat.

,,Prea timpurie o mAndrA, &tareAh I timpurie, iT rêsseritii,Inca a erneT frigoassa boareDe a sufla nice a contenit.

CA de ninsoarea cea inghetatAMimtele incit é inalbitil,Nice preluca nu é uscatkTimpuriii floar6o, ai rêsseritil.

Deci ochiporii tel ear 'i Inchide,T'ascunde earA In make sinii,Ala! mA temii, cil te va ucide'A brumei aspre crudul veninti.

121

FLO AREA.

Ca a 1 flutaril a mea vieatiTot Ea o. lege firea a supussa,Ea se ingepe de dinaineaRoabie agiunge pan' la apussil.

Dar soarts mea é must maT placutittimp senin, de qi trecatorii,

*De primavara chiar o minutaDe at o toamna plina, de monii,

De catl una dar eu menire bunkPentru o Iina seaa pentru-Altari,.Din a mea floare tessa-o cununa,Cununa a fi gel maT placut dor,

EU.

gru ressarind subt a erbel fila,Crescufal floareo mica la stat,La intuneric :si tot tupila,Attila vanta de und(1-al luat?

A le-AuroreI nu al vapsele,Mirossul n'aI d.e mandx-albulNigi a garofei n'al sugravele,Nai profiriul a rosei

Te voill culege -din gea terina,Dar potti priu tine a nab 'nbuna?Nu ptiri amigii, Beall a mea 1?inaOare CU. dulge te vor ura?

Omit Editia a treia.

erint,

ELIA,

122

FLOAREA.Al tel amiçi aibe plfigere,C'o primtwaril 16-aduc in darillCa, amiçitia lucoril nu 9ere,

pine umbra ca mie chear.

Despre-a ta Ping d'oiii fi doritd,_I' a spune ea, cci pArga din florT,Cnd o culege 'n Ii ferigita,0 lacrAmioara-urmeasit dessd-ori!

--.4+ if8.

43).

123z.

PAREREA DE' RAU.gastaiu putinh mitresi eacca marl

are este ca se suford unit decret a voeI taleIcI pre pamentii V

Doamne ! cand vet randui.se. tneheid a yield -cale,Ostenitil sunt!

La passerea, cat de mica, 'i dal muschiii recoare,,unri zefirti

Flori dal fluturior mandre, albastrie daI lucoareLa 9triii senind..

AnuluI dal primavarit, nonrilor care tunkFulgeril le daI.

0 stea a noptet tunecoassa, si la marea cu furtunaEcho din plaid.

inse pentru mine, Doamne, 9eriul balsame nu are, 1Nu Bunt ZefirI.

Vre o racla de sperante, vre o dulve cugetareDe feri9irI.

i6*

Cush' 16,

1noilt

f24

CA din sinur a fortunei, a rugeaffirultri rap,1\li a fost

Dar Unita 'nbArbgrita, ce vieata:mi tot vaneasaL'a

Cana s'ascunsit-a lul lacoare stansussail a me Vederer at mai amoris,

Poate emul in vieatg, ca se simth vr'o pNereDe done ori ?

De aginnsil este o toamna pentr'o frump vestejititSpre-a-o ommi.

Cursul anu1u Iuiigii foarte pentr'o vieat4 =AritaDa-a'nbâtrthil.

Numal tu cuno01 prea bine cat culprit, ate miroassaS'ar aflat&

in aceastil inimioarA cu simtirile duioassege s'a sfarmatit

Veia ta. asfeliti urmatrait, pIgagit i sufdrii in tkereTot suspinandit,.

ins& lacrimile geste mi'er 4epune cu durereSintemi, arOindit.

Din geriit Doamner imi trimete scutitoriii Inger picain drumal mea,

Care ochit bachida din pâment se me radicein bratul

Nu va bea din cumpa yield a mea bus& insetata,De 'arclind

o Doanme ! fericirea, pentr'o inima uitatASe aft. in geriii.

fb

se'mT

tunesal.

tea.

pier?.Cast,

ftfez,

125

r-(

CATRA POETLILO PANORAMEI MOLDOVEL

LA 1850.

lnturnatti din straintitate.

Cand sufla o grea furtunAPreste Patriea dorithD'unde fost'ai departat,Tu era! cle vole bunACa s'o vecli maT fericitiAc11 alteptat.

Sunetele lireT tale,D'aurit5 viitorime .

Aveati dulçe argument,Eaccä se deschissA-o calePentril-a Patriel giunimeS'o agiute prin

j

i mAine'-a

24,

Wean.

126

Revaslut'al al tail munte,Turma cu pAstori §i, fete,.çe te'ndeamnA /a cantat;Digea porli o trista, frunte,D6-a ave de lacrimi seteDiva tot n'ai ingetat ?

Undel ecatombel sfarkCantege de bucuriege triumfului convinii?inturnatu-te-af in taraS'o nutre0i melancolie ?Eal satulft de suspinii.

Oare l:lina amoroassAge-aT gassit'o 'n vaduvie7.Asti credinta ra cillcata?Ori odoaril pretuoasskFurul gel cu gibagieDin comoara ra pradatil ?-

Deacft pina gea frumoassa,ge prin ochi ji dulge busk_N'a'ngetat eV-manta,D'altii odoril deaca nu'ti passa-Decatil de ea &ii de Muskingeteasa-a suspina.

Despre Patrie nu geme,Este gine grijai poartkge-a peri n'o va lasso.,De puternigi Elti nu teme,

127

a messerilor soartaLtd 'i placg-a apara

Tronul este'n sferI senine,Elii. pe Domni in mtinA tine,*i. le'nsufla voea sa;Elk precum de ani o mieA pAstrat pe Romitnie

d'e'-acum o va 'Astra.

CAntAtoriule de9T ginnerDin al tâil sinii depirteasAAgel cugetil intristatitRassarinde clile bune

'a sperantd lirul radB,ChM ear, cum ai antatii.

Ca

,5i.

- 129 -

CANTE II

131

41237M2q1'402ALUCRARILOR LUMEI.

Cantecil de soçietate, compusil in

EMIGR ATIE.8 2 1.

chimbü toate ce s'afla sub soare,Peril toate ce s'aCA timpul pc aripi upareNu std. pe 1oc uiiü minuti. [bis]

Legea Ursiter in fumeToate supune la giugii,C'a omului plAnsuri i glume,Ca,iriSsUr1 vinii 0 ear fugil4

Pe-anului tênêra frunteAble cununi o

eaccA pe coame ciirunteDö-albi fulgi norii amu

i

nAscutit

Incingfi,

ningit

--

17.

132

Ace le ce'n Olirnpü donmeasAMII scAnteloasse.Ascunda Iucitoarele racIAsSi ear ressaril ma1 seriin1.

A traiului clilele Inse,co-atAt de repetili s'alungn,Pe tot de-a-una sunt stAnseDeacti apussul

Acei fantasie upartiinvfipiletã de dorifi,Ca fluturul schimba i sboardSe paseiu. p1Acer1 din &ft.

Dar cela ce floarei se nerede,In loci', do dulge neetarti,Ah ! prea trliui simte i vedeBudele pline

Noi tog dineoart 11.t pacetu dulce Patrie am trAitiiDar asecli forluna destacecele. çe it,r1 i uretd.

Voioassa plAcere ni thie .in a eV gerert astã

eine ,tie de mAine-Undo, ,k cum 'ILIA vein f ?-

Dar tot asa se ritmfie,Veni-va timput, mill. bunii,.Nu's turbure toate

uorisi um tot s'ddunilr

Yagiungil.

Alead

11:11.

Medal,

d'amarb.

di,

Veto,Niçt

133

meal o Mari Irie,In ea soarta% fabricantii,A preface ea ni i;tiein lad fragell §i'n brilantil

Una lil sage numai micro,.Altul roade nuinai ossii,Bab( la da fliril patere.Bate. de'I ciocanu vArtossii..

1 TA t:L

-134

CANTECULO

ma] dE1.13 litOrAY4TDdin A NOVLAIIIA.

4'n polities. ci Ia sattl,Care% chat la nof Vlahorti,De Romani impoporatitM'a cuprinsil duiossiiFiica unel veduvI bunefare fete chear minune !

ViSsa'm: mztmii 1 o duke steaLurnmeasten a ta case,A ta fatPmi é mireasse.§'o voirt dtwe'n casa mea,In vieate ea se fieA Romanuld solie

Ah! nu OLT in ochi. in faleCate gralie i frumaseapl

Amord,

1:45

A eT buck era, scrisceChear cu rosil de trandafirkSArutarea eT viipsise*'a mea buy14 de profird.

fn treT riurl limpegioareSpalaiii toiial bucleT mele,inse, uncle. ro0oare,A vApsitii riuri trustrele.Rosil v4siss'a mArd prundri,

'a eT ape pAna'n tuna!

--iigi

136

CANTECUL

V337V2FIMROMINEDE LA MUNTE.

Venitd intliect datd in Iasi.I_Veraul intre Peafra detunatA.]

e la munte1 stirAcie,trad si phiI avernii la plali)NoT beEnü apA din Ode.Turma casti ni daAcolo giunea Rom.; inc.%Cfind é timpul negurossil,Sapa-ogorul pe o stand,Sundnd versa! el duiossil :Mu Ite- odoare vâdii ai9e.Se me'ntornii la munteCel cc vra a fi fericeVie'n munte pe la nol.

OM]

volt

0 traie.

137

Pe la muntel avutie,CA umbrosul verde plairt,E lAca01 de bucurieDe plAcut ii dulce trairt.Acolo ressunit stêncaDe unit cAfitecii armoniossil.GioacA 'n borA cu RomAncaPAstorelul 9e1 voiossa,Ert me'utornit, dar lasit aiçe 1Cugetul multimitorirt,GAnditi. and vet! fi ferice,La RomAnca une-ori

Oman Editia a treia. Is

138

711CAVII2NATURALA.

Nu am grip, niç Imü passet,`Ca de caldti matt de rkeleSe me apere o casA-OA de marmorA-ati nude,Cuget chear, bunA femee,Ce prisossuri se nu cée,Estè-odorti 9e ni91 o mare,Peru ni9i Golconda n'are.

Din unil rill é mult mai bineA bea apft cristalinA,Si a clice: Vivat5.1 9ine

Anuea nu s'nchinA,"Dec At bAuturi strilineA le bea din cupACa, saracA-ati luminoassACiocoial

fine,

ticAloassii.

139

E frtunosa avea indrasneahl,$'a lupta-se en furtund,A strabafori ce opreahlCare'n eatenQe1"Ne poate s'o supueCtr O1impi drept se sue.

inthritii de-a mea virtute,De-a soartei real momele,CAnd sagetile aseuteCare nu'mi pâtrundii nici pele,1Dar in pace se vieseSe nu ereadil cel 9e-o'nvinge,_Dead in eumplite obese,Pe atubitia nu va strAnge.

18*

ni-s'adurat,

140

MAMMATIMPULUI

Cantu de societale.

i impul fuge ou iutalii,-Ear peirea noastra rine, .

Se nu perdemil veo elipall,Vile se trffim amine!

Am velut ern primavarDDimineata na.96-o &are,DA miroasse panil'n sears,*i en dim apol moare.

Timpal fuge --Ain/its:mil mart euvinte,Din filosofilor owl,InsA nu tinit alt 'aminteDeeet asta 'nvtiteturA:

Timpul fuge --

141

Unii ;mania merge Altai vine,Cu cel mare cel mica pere,Norocii trainich nu mai tine,Dar nici vecuica &were,

Timpul fugeDe 96-avem intelepciunedin o vieata atilt de mien?C:ind ea alta nu ni sptmeDIA eA nu stimii

Timpul fuge --De vreli ochir p sfi vailAPe geas-ornicii timpu, 'ndatitAcul, ye in giurii roteasa,Cu minutele-arata :Timpul fuge cuEar peirea noastra vine.Se nu perdemit clipaIiPile se trfiimii seniue.

""zsLirC"

ittla15,

vr'o

--

niinict.

142

IA a ma maal

tu qe o dinioara d'aurti fost'ai ingrecata,llangaincla a mea ureche cu nni sunetti armoniossil,Eil te vedii pe ii ge merge mai subtire s'ofticath,incatii nu tarcuti tel facePungo ferigirei, ge cu tine agli se curmaA domnului têti ascultft gligerea gea de pe urma.

Vine clipa despartirei, timpul têti nu'l per(16-aige,in darn tu tintesti in mine ohiul gel inlacrarnatDu-te'n lume, alt domnii cata deck mine mai ferige,-Efi raman sarac c'atunge cand di'ntaifi mai fost uratti,NeputfInd a te tinete, cu a mea sarutatura

adio daii, eata la drum inc'o invAtêtura !

Colindand din casfl 'n casfl poat6-agela te-a culege,Ce prin intrigi, nedreptate averea a rapitil.Vei intra la agel-giude care tot Fin acea lege,

fora sufleltii, far'de-osa.Idolli

cep

relit

t-11

Despoetati pe orfanul pe cel tare a inavutitii.La avarul poatc 'ntravel seal Ia casa camatara.La prodotul cel fatarnicii care yin& a sa teat<

La acestiea de galbeni face-te-vei inchisoare,Pe incetri tei ingresete pan' din pungil sacti vel fi.gine stie deacfl-attuice, pungo, nu vel fi datoare,pi si noapt6-a fi deschisa, puma se poti ingiti,De al yutea s'aduni atuncea numal drepte-agonisele,De-al putea sa dal simbrie la mcritti si ostenele.

De-al simti a ta menire, i ertatil de ar fi tieAdapostii placutti in lume de-a avea ca alegl,Acolo dorita punga sa petreci cu bucurie,Uncle se poll tot de-a-una vre unit bine ca se dregi,Unde darniciö-ascunsti, faptuind tot cele bane,

agiutand pe acel miserti stara Peului depanJ..

Acolo mergi, c e da-voiti tie stirea cea deplina.Cum se pociti a recunoasto pe al tOti domntiVecli pc ccl cc cu modestie mare inimic 'nbina,gela ce de laude fuge, de venintigo virtutea pretueste mai presus de toate'n lume,Pe cest senmti tu'l vel cunoaste de si spunii al sett nume.

lingusitoriii,

nu'ti

-

silt

viitorid,

144

FRAGMENTildi n

onnnual 211,022A71A Lig TACCO

CANTECULIT viiTradusti din lialianii.

ERMINIA.

Ens' Erminiea atuncea, p'intre plAntele umbroasseA le codrului selbaticii de sparietul calf; SO poartA.PrAnele nnmai guvernA a le ei mAni tremuroasse,

agiunsa-aeurn se pare intre vie iL'iltre moartA;

CA in giruri inmiite preste cAl intunecoasse0 conduce cursierul unde'l miniA oarba soartA,incAt repede o seapA, 'poi de tot o depârteasASi o face nevAslutA, despre cei-ce o vAneasA.

Precum dupA o 'ndelungA ostenindA vAnAtoare,Grai suflAnd se'ntoarnA eAnii, spumegand de grea mAnie,Deae'o fiarA alungatA o scAparA de prinsoare,ge'n prelneA se aseunsA, din o ncted cAmpic,

145

Chiar asa plinI de urgie, cu'nfruntare turflAtoare,CristianiI cavaleril revinti in a lor tArie.insA ea merett tot fuge, spArieta 'ngMbinitA.NigI se'ntoarnA ca se vadA de mal este urmAritA.

A fugitil et noaptea toatA, glioa 'ntreagh urmAtoare,RatAgind fAr'a sti uncle, far' se aIbA vr'o scutire,Ea nu vede, nigi aucle, in giuril intr'a eI lungoare,DecAt a le sale lacrimi, decAt trista'I tAnguire.Dar cAnd soarele'n tArie de la cull cu strelucoareCursieriI sel apune in ogeanit spre-adApostire,CAtrA limpedele ape a Iordanulul agiuns A;Pa-a luI ripil se destinsil d'ostenealA acum pAtrunsA.

De merinde n'are poftA, cA de aspra ei durereEa se nutr3, si cn lacrimi numaI stAnge a eI Bete,Somnul insA,-ge la miseril tinind loc5 de minghAere.,Cu uItarea sa gea dulge si repoassul trimete,Atipit'art a eI sensurI, i aripI intru tAgereA intinsil pre ea s'aline patimile el secrete;ins'Amorul nu'ngeteasA, prin miite a lui forme,Ca se turbure a el page si repaossul cAnd doarme.

Din gel Bomar nu se desteaptA, pAnA and de passercleQiripirea nu aude, cum p'Aurora saluteasA,Pe cAnd murmurA paraul si cu mil de florigelePlAcut Zefirul se gioacA si cum undele sAlteasa,Ochii lAngegli deschide, si'n mirtbre vede-agele-AdAposturi pAstorale uncle linistea domneasA.

versir p'intre ramir si unde alineasA a eI teamA,çe la plans(' si la suspinurI de noir parch o recheamA.

Dar pe and ea varsA lacrirni, a ei bogete precumANiste sunete placute care vial din departare,

Iocsii Editia a treia. 19

C'una

146 --

saniana c3i sunt chear a le bugiumuluI urmA,Reunina en armonie a pAstorilor cantare.Ea ressare, nainteasil, lis'atungl vede lang'o turmilUn drunt omil care qede sub a umbreI apArare,'resins paneria din vergele ci1 cu mAnghttere multA,De trei juni, gel staA aproape, dulge cantecul ascaltA.

Ne-asteptatil strain'armA acolo dad nainteasa,Pagnicil pAstorl atungea se'nspaImantA de o data,Ins'Erminiea frunioassA cu rostii dulge saluteasA,

A eI taa blondloarA 'aurite coam6-aratA.0 veil care Veil aige deplinii bine-cuvinteasA,Pagnica lucrare, Vise, nu va fie precurmata;C'a me armA nu aduge, nigI resbe niçT turburare.Isii0 la mesteriea voastra, nigi la dulgea-va cantare.

Mat adaosse l'ageste: TatA I oare cAnd inginge'ream toat5 aunt resbelul ea focii i cu-a luT stirpire,Cum in pace poV petrege, nu crecll d te va impingeCrudil ostqul catrA moarte averilor repire,Dar elii: fliüle, respunsa, gea urgie nu atingePe fainilie pe turma, nigi cu dauna, nici peire,CA a noastra serAgie i dossita astA parte,X'a turbat'o nigi o dAta, arma crunta a Id Marte.

P. A.

tle-

i

147

CUPCiMI A 011415,1all%CANDO 1NTAEA DATA A SOSITO LA GALATI.

Ara14,,,

Nif,7/ te.aCu aripi rotunde,Despica spumeleLuptand cu und,e,

Pe lusiul apelorRepeda fuge,()chit scapfirti

§i gural muge,

Pe orqtetti &AultCu infoere,Mold o-RomitnilorMândre bandiere.

Pe una VulturulSe'naripeasA,Pre alta Bo-UrulCornanarcas4.

i 9*

manilla

14S

Monstruri apaticeIn giurii salte,S'urease'i magicaMenirea

De anther Dunereain Dacei pare,Nu fu assemine"temp fear&

insti nu temereNice peire,Fiara adussu-ni-allCe m entuire.

Sossind la termureIn Romenie,intre minunileçe poartil-o mie I

Ni-aducg-odoareleAlesse'n natureUne lte practicePentru culture.

Aceste natieaVor se reforme,Trec,li-vor spiritulCe Ince doarme.

Prin zelit 'industrie,Vor 'navutie-o

prin luminileVor ferici-o

'nett&

I

149

cioneinPLAEULUI MOLDOVANO.

La ocasia unel serbari Natzionale.

(17-3runqa, care creste verde

'N Muntele Carpatii,A el colora nu'l va perdeDe si'n carnii-a data.Din 9ea fru* mil cununeHai! se tessema, baiPe Romani sa inCununeDe pe psi" si plaia

Pina biltraria tot Ina! verdeDe si'n earna-a data,A lui inima n'o perdeDe candu'i Carpata.

munte, verde's salbe,Riul curge via,Lui Mesa cu ite albeCreste'-unii verde flit"!

4

I

Negrul

150

intro munii i codrul verde,De furtuni surpatil,Pliie01 Romtind nu s'a perde,CAtil va ti Carpatil,CAtil pre mield iubi-va oae,Riul ata n'a sta,MU pe tlueitt 0 cimpoaeDoin'a =sauna/

I

- 131 -

N E.

153

dal Glbraa la

IYIOLDO-ROMANILOR18 3 0.

in care s'a lucratit Regulamentul Organic&A pig inta coda Administrativil i legislativii a Moldova.

ummatil de line rack,Timpul eursu'naintealeintr'a stelelor noeanü ;iTastAcli prest6-a luma fata,Ct1trA, a omula vieatA,

adaoge An&unii

Agest5 anti menitri sê fieMal alessii de dal o mie,çe Romftnii a trecutii;In a TartarulniToato r6li1e eufunde,çe 'ntre noi s'a fost nilseut.

poesa Editia a 3-ia. 20

,r-r1

Mal anii.

uncle,

154

Dulcg-arrnonie de pace,Care farmed, qi place,Ni rêssuna impregiurii;

din sferile senine,Se apropie trei Pine,Cu miinosit teric6-oguril.

Sante legi intaea duce,in dreapta sputa' 1 luce

Spre osinda celor rai;In a doua Oda figura:Cu simbolii de 'nvataturti,ce' a lumina é temein.

Ear a treia a lor soataEste pina cea negoata,

spre scopul cel doritii;Acu'n vasse incarcate,Sub al . nostru steagil resbate,La limanul

Golcondei manuntaeNicI MecsiculuiDe nest odoril mai sant;Prin negotti, quit*, lege,Nol in Patrie vom culegeAvutii de pre pamanta.gestor pine, ce putereNg-aducti lauda, manghaere,Se (lama trainicii adaposta.gelui ce ni-le trimeteMulimtirea se nu'ncetePri n. v.1 fapte i prin rostal

Si

Si

Si

ferici61.

Nata plaie,

155

11aa1 MIDMED1b2r)La anul noit 1529, ceind ía introdusit

If OULU A§E1?EMENTO POLITICCIPlelodiea dup5. Horulii din Masi].

Yin tronul cel de stele,0 Doamne iea aminteA fiilor parinteAsculth ruga'n

Pe anul, ce acumaDin sinul têi dereaclA,

Iiti bine-cuvinteasacu çi ce'l vor urma.

Niçi casa, niçi dmpiea,Cu grindeni, cu furtuna,Cu fulgerI ce detunANu ne mai certd.

20

ceria.

156

Pre Vassul noil, ce duceA Patriei noastre soarte,Lin6 Zara ea 86'1 poarteSpre termul cel doritii.

Mol do vei fericire0 lloamne 'ntemeiacl'o.Urma Oi nostril vactoDin cli in qi sporindti.

Pré-AügustiiProtectori,Tot harul, §'acel bine,Ce de la I! ni vine,Revarse'l inrniitiil

-.-000.-----

157

II 111 pi 7 IL

MOLDOVENILORLA ANUL NOO

I 8 3 6.Melodiea:, Good Save do King.

s-

_An sinul thnpului,ce sboarfi repede

Preste noeanil,Dereap-atomul

i cfitr1 ndileAdaogii unfi anti.

Aeuma IngeriiLinii menitu-ni-afiPerice.trecere

Mill lirnanfi.id sfera PatrieiPetrecit Luceferii

Cursil striaucitii.

-- 15S

Cu focal raclelorriPm toate stelele

A tunecitil.Din plaiiiri nordiceMull, ear sotut sertDin paarta saarelni

A rassiiritti.* *

Manna a PronielPresto campiile

A rouratii.Temis 0 MuscleFruntea Meldavier

A eununatii.Pie dar eursui lerin mrinlfi PatrieiClit 0 a timpulul-

indelungat t

4r5 ;v.---;cfkri6

- 159 -

RE =.2.A NJ

161

MEDI TAT IEPENTRU pIca ANULTA /IOU.

ivala until fulgerti care scapAra in ceril,Ca unii visI, seaii ca unit sunetil; Doamne! anil fuel.Cu'utristrtrI, en bucurie,Trecii minute'n vecinicie,Nutria( cele n'a peitCe virtuteI s'a sfinitLDe aceea agiutã Doamne, s lueresti avid ogorit

iocit de spini se creasa productul mAntuitorit,Ca in ilioa de pe urmi, care mi' s'a insemnatii,Se potil clice cd'n vieatt unit griluntg-arn semitnatii

Paesii Ed Ma a 3-ea. 21

linden

I

pond,417u

i

tg)

162

raba1842.

And aIil caclü ell inca stag de fail,Moartea pre &alit mel a segeratii,Lumini s'a stansil, eü Ind in vieatAPre anul nuoil astAcli ear l'am uratg.

Off gine suing, oare de ge'imi pAstreasitDomnul vieata Inca pre pAmentil ?

din tunericil gralia'tni sctinteeasA,On gine's de nu sumil acli in mormentii?

Nimica suing, de In lumeUnü firti mAnosii din agest traiii al meg,Patriei folosii, familiel unt bunil nume,

meli sufletii dreptti hil Dumnecleg.

OA sA nu treacA; Doamng-a meleBogil dA uitArel gele ge'am perdutii,Indreaptfi'ml gele care voig trAi-le,Ca se fill tie FT la frail plAcutfi

lassit

§'i sill

a POI

di

dile,

163

117 1 not1843.

)10 avuliea, nattulü cane seal nume,Nu a feritti pe oamenl de inormentil,Pentru ce Proniea ra'a pastrattl in lume,Ca se fill and pre agest pfimentil?

Fie-care omil ar' unit ogoril aige,De nu'l lucreacIA s'adaoge unit anti,Se poata trege indreatil cu spice,Ca s'.arate c'a fost bunii pemiinteara.

Fii cumil vet vra-misteriosil strAine 1Ce multü minesti i treci ea und minutil.Speranta aii spaim' imi vor pare senineDead virtutea'n calemi va fi scuff.' 1

21*

'i

,

164

ANUL NOU1847

70)eposat'ail anul çelii vechiii, din cenusa sa invic

Uri no Fenicsü, 'a lul aripi mannToata lumea êf saluta cu urari ca bacurie.Oare e in anti acesta pentru mine se mar cerii ?

Poate traiü vojosti i dulce? stia lucoarea trecatoare,Care fulgerandii se pare c'a deschide cerial sant.Dar and erect(' ctei v(Idil lumina in !coca de doritul scare,MaI adandi tuncricii lima se revarsa pre pamenta.

Poate Muscle, Amor& ? a junetilo-ril liingoareAnt vrcatii, ii mO'naltase pan' la sfera liii Platonii,Dar Ia Tartarit me inpinsa o ).utere 'nfioratoareCana eram acum aproape de munvlul Elicona.

inganatii lit somnii, in visurl nu putuirt lumen 'utelege,dorite floriçele vrand s'adunü adese

Treclit din visul cel dulce, numaI spini putuirt culege,Nu, nu gercii &it Elicona, DLL. nu vrefi d'acum Amorit.

16-ati inthisii

Ni

in

oil,

165

Amigitiea ? oare gine War dori cu duiosie IDe eAtrz pima ce ideea pre pArnênt5, a fostii tulitii,Mai frumoassfi mai plticutA, ceriul n'are aid fie,Dar mai ern& nu'i tirana and o vieap-a amagitit

Oara-ce lucru dar-toiii astê4i and nuoii and se Ingepe IAdApostul singuraticti, dupas, fortuni tnii limanil,Unde n'agiunge durerea ca de lacrimi BA m'adApeNi0 surisul celii cu fiere al ascunsului dupnanti.

Acolo pe tot-de-a-una, de se poate ca s6 fie,Asil clod in somnii a trece uTtAndti si se fiii uitatii,66 viseclii precum visat'am in vieata'rni de junie,

ittbescil pre omit §i Patric, d.e ne-oameni depfirtat.

4Ni.

Se

166 --

ROSA $1 MORMiNTULOImitatzie dupre Vietora Ugo.

o rod inflorita unti morn:Anti trisfiu cuvinteasA:ce fagi cu lacrimi, de care Aurora te'ncununeasA,

Spune'mi floaro-a Int Amorti

Pe mormentulii, fAr5 sap, intrebat'ati agea floare:Cu agil ge nu afi numeral o morminte ge fagi oare

Care'n toatA clioa moril ?6

Mai adaoge Ros'a Oige: Di din lacrimile meleBalsamil tragfi i daa Mule la 'nmiite florigele,

ce se sue On' la norii.6

Earii morméntul glige; urmeasa soartel sale fie gine,Din dreptkisufletil, ge din lume trecand pas& pe la mine,

ingerti nasal n,nn

452a.

/J.

1.

167

UICHIIILlatirl7131 a.

141ttsifit: ormentulii se incungiurA

De noaptea multd temuth,cu velii negru acopere

0 tearA nestiuta.

A lumei du10-armonieain sinulii lui nu ma,Elii curma toata patirna,Pre soarta rea si bunA.

A duiosiei bocetuliiMormAnturi nu atrebate,

in darnii de pl5ngereSant terinilel udate.

Omulti orl uncle cautaAltil loci s'o aid soarti,D6-a trege cAtra, liniste .

Nu aft alti poarta.

i

16R

C. o sermanci inimADe valuri sbugiurnatA,Atunci repaosil capAtACAnd eurrnA se mai bat&

insA din ceriii ReligieaN6-aduge m'AnghAere,CA dupli moarte, sufletulA 9elui buni ". nu perel

169 - -

IET1LTIIIEL &EMMA

_,oanme-Veule I fenti'mfi de vleatà si lurninA,CAruiea that& fiinta, rnilioane lunal se'nchinA,De pe tronul ferA margini ee'n 1u9efeii settnteeasi,D'intre legioane ingeri cein armonie fadoreastilTe destinde-o indurate! la bordeiulii nmelit6,Unde, in a mea evlavie templu. ic am6

De fiinta ta o Doamne, strâluçeasc a mes, cash,De altar saerificArei fie inirna'mi aleasa,In ea-amoruld semitnat'M pentrn Patric), omeniretDM putere se luerese prin euventd i Aptuire,Ca urmiind a tale ordini n eugetii mAntuitorii ;Pre pâmentii se punii temeiulii traiului nemuritorii,

Poesit Editia a 3-ea. 22

tr

finfitti.

170

taUs'n 1L 2 ?332124

AMC- arinere-arclitoare cre06-umbrosd c;i naltilVermer6-0 urcle0e-o lame numa'n sinuli unui spied,Vulturului place sborul p6 a fortunilor aripe,Bucure-se fiara cruda in adâncul imei ripe.

.4a firea inteleapta prin unü farrnecii minunatii,Pre apturft cu simpatie catr'-unii lucru a legatii,Pentrii omul este Patr lea a ElisieiUnde toate is' arata §i'l ressunfi'n armonie ;

Unde freamAtulii padurei, rnurmuriul unuiNi vecheamil in memorie datorica unuiCum natura inoe0e toat6-odoarilel placute,4sa omul a sa Pat rie s'o'nfloreasch. pHn virtute.

-00.0

rental,

elm*,

oil,fit;

171

INOIREA ANULII I1851.

mnul cel yeelfifi lui tumble,in noapt'-amu s'a cufundatii,PerirA'n elü vissuri penineCe anfi Intregil ni-a 'ngAnatii,insA din anului furtuna,Rêmasu-ni-a credinta bunfi.

Timpul, viata, ori ce se fie?fantasticii,

Ce passA se nu mai revie,Dead, f3pre a nu fi perdutaA folosi-se omul qfie.PAn' a nu trece'n ve&ivie.

Neua, 9e'ngroapA ver0 ogoare,Ventul çe surupti preIcoana patimei nu's oare

22*

Unit risen unit minutii,

plait,

s'a

172

çe'un sufietil turbura seninfi ?Dupa furtuna paos vine,in veci tunericul nu tine.

La kern deci tu rana'ntinde,La care soarta te-a menitii,De 0 furtuna te cuprindePe drumul ta passil nesmintitri,Ca 9el ce lucrfi in durere,Va aqua cu mangfiere I

SA1

173

fet1

- -

175

LI a

DE MODA.

boeritrçe nt1nis dup'o 1ung5 nevederePe unit june, ilit ureacle, i apoi i di9e: VereCAnd in casA-al aç1 odorul, ce- attlta ai vAnatii.Te ureqii, al mefi dorite eac'amu te-ai insuratfi

vra se clicA, astl r8cc mullemire,Nu'nplegl pAnA-acum IneA a ta naltA feriO.re?Na cumva jugul lul Imend null' se pare preaNu de tot, cAi cum se clice mAritisul la 'nceputilIn noean de miere'noatA,Poafe-amarb acum tf pare ?Parc'aa ! Decii vere line ce-ai doriffi. cu infocat e,Sufere pe tiranit casnicg, c;e-aI catatA, acumaSi precum prov,orba slice: sub pantofla el sê staI.Multemeste-te o -vere, ea acel barbatft gel cheantA:Cavalerit de ordini multe §i soii d'o frumoassA damALa alegirea EforIel i a visite boeriii,

plAcutil?

5

!

176

Dar tupilil in cash s6de ea paingardi in ungeriii,Asa poate si la tine ?-- Talentil ara-a me sotie,Arnii !mita cu dhnsa'n destre sate trei radIsie,De Heath, frumusich, invAtath, Minunatti !Ba nici cum OM spune vere c'asta chear m'a desperatii!Spre rêü toate le apnea, si m temil ch. repuneA ei gratif i talente ce s'admirS cu minune:Eacca deg alegi fernde, ce'n Europa a invetata,Se traeasca acea fata ce'l crescuta in uniiLa'nceputa cAnd am vt:clut'o, inima cea fermecata,Prin a el och1 fu strapunsti de Amorulul sageata.I diceama erne luceaferil, s'a vietei meleAtunci jurama c1 phstra-voiii sentimenta nemuritlra.titre grata, dulce vorba, suspinari si fantasie,Prin romantice avanture amü agiunsil la cununie,La acea Ii i acea oars, ce in vecI voiil blastama,De cAnd ITTata mea seninA ancepu a turbura!Prea triü vedindu'mi cursa eramti se lasü toate cele,Dar parola si trei sate, ce's vecine cu a mele,31'a ficut a'nehide ochii, limba me a ferecatii,Arnii snbscristi cu maim actul .si cerbicea'n juga mram data.Punctu 'nteiii: a mea mireasS a sedea. nu vra la teara,

rna'n Iasi, la bai strAine se petread toata yam,Paneta-al doilea eerufaii, s'albe a el faetonti.0 caretA cu livrele, unit costiumit de amasonti,Casa' comoda nu'ngusta, cabinete i saloane,Seminele, galerie, statuete si coloane,Pentru dans'apartamentula chear in fata luminosa,Ear stepanulti easel aibe o camara camil in dos6..Unil puctil Inca prevedut'ail, nu de pima pentru un mire:Wntornii destrea cu dobanda la unti casa de-desphrtire,ineStii prin cea legaturA, ce'ml minea unti Paradisti,in cesta timp6 de libertate, intre se'avi ma Veda inscristi.

acre

oath.

slo

odore.

177

Vine clioa se ptlr9edemil, Doamna mea '1 de rea umoare,intreabg cu co mergemii ?C'o caretkpe ressoare?

Pe resspare I Nu pe arcuri ce acum s'a fabricatii?Norod cg asa trfissurg in cfLri unul a jucatg,Cuniparat'o-ama i eacd:. s purcedemil,dumisaleDe o-datti nul prea bine, o apucii isterioale,Arnii remasii pe doua. in trtissura s'aLang& cans& se aseaclg dtelusul favoritii,Pung cutil, o tualetg, unit vasonil cu. floriçele,Seeultele, gavanoase, cutil doug cu capele,Gaita, o stand gi unix cantgretti canard.rat alba soared s'unit bucalg pliat de nectarg.Void se intru in caretii, dar tot local esteLugiii cusca sub-snoara si cgteltil punii in sing.Arnii purcesu, dar a mea Doamng, sede'n colti posomoritil,Eii tad, numai gaita line cpnversati' amortite,Dar in urmg Doamna 'ntreabfi; Oar6"-avemil bunii 1)ucatarilAmti drAguta I Ce dr5gutg ? ami dal titlu ordinarii,Te rogg se n'audil d'6-acuma nist6-asemenea cuvinte,ce-a r4esi1or de fearg complement6-adue' aminte,Amti tAcut, 6 grea tkerea dar mat real xnurmura,inse, ea de budtarul ear incepe a'ntreba.Tigang este bucatariul,crescut in casi la nol,Val de mine und.' agiuns'arng 86 mimincti de la çioroiii!Se nu vedit la mine'n Curte ligeoaele spurcate.Unit FranQesii imi adu'ndatt lucrecle la bucate,Cotelete, blan-nlanjele, dupre a lul Nod6Pestele se!noate'n lapte, friptü cu pene vreg fasang.Dar servitul messel este de Sachsoniea, Sevr' ail China.Ai cristale de Boemie pentra prinçlIi i pentru sing,Figurele, florigele de dragant si de saharii,

unil templu imd'Amorul arde inimi pe altarA?

Paean Eititin a 8-ea 23

sPu'a

p'alisida,piing,

?

seraIplanil,

tSta

suitii,

178

De aceste n'am laic! tura, inteleg5 çe bucurie,Eticheta provintialft m asteaptil la mosic,Massa plinA de pastramuri, lapte-acru, caseavalii,Cu strafid.e, turta dulge vre'i s&mi dal poate uni bali?insa eartAme, Siniore, ca o nobila solieNu 6 vrednicâ d'onorul i d' asa galanterie!

Dup' asernine sarcasme, care foarte m'a pritrupsii,EaccA'n urmA catrA sara la mosic am agiunsii.Casnicii ne'ntimpinarA, cu timpani £. i alAute,Pe vAtavul ea respins'an, and vrn mann sal sarute.StAmil la scara, Doamna esa cu gaila i ea catelii,Recomanda p'al nostru parohn, nici nu cautA laUndel sala ?ge camarA I Nu'i de prancln, nici nu'i de Orli,Nu incapii aicea oaspeti de parechi nigi o dusinA,Ear salonul de conterte, i agel de convorbitit?En se mergemil mai departe, unde'i acel de dorrnitil ?Cabinetil de toaleta, altul pentrn camariera.Bibliotica mea, undel se aeçRi unit globil s'o sfera ?

Dupa, canteen, convorbire, in camara culca,De dormitil, me rogii, se aibe fie-care-odaea sa.Ear gra, lina ?E livadk ce-a plantatil a mes. strabunit.

Scoate pomii Oka i tufari din Agli' adunA,Una riü limpede prin earbA, ti'aibe curs a murmura,Ca in chioscil, sub unil vechig platan, se potii dulge cii vissa.Eacca-a-doua li incepe cu reforma radicalA,Trei stafete 'n iliva'geea a trimisit in Capitali.Neputandu-mA opune de a casA amt.) fngitu,Ear cucnana se apnea de sfarmatii si deToate cele le restoarnA, din locil toate le strAmutA,Peste-o lun& a mea casA, in palatii fit prefacutA,Pe pAreli tapet-entinde, i covoare pe parchetti,Draperiea la fereasta, pentru planul gel cochetn,

elii,

iWomn

179

Noaptea'n cliug o preface, toath cliva pareal sarg,tncäti cliva prin tunericti, et Dlâ1gu soarta cea amarg INul dg-agiunsii: ca eati cardul de la Iasi s'a adunatü,Cavaleri frumosi si dame, dregitori inalti de statti,Balii cu mane, i supele, ci o musieg streina,Doamnei casei presidentul trei toaste le inching,A.diutantul tot deseartg vinul meg de la Cotnarii,A sampaniei rebele dopurile'n aerii Barg.Ear sotiea mea pe tronul i contesselc streine,Veclindu-mi cuni me sbuciumii Ii fad' semull i MU de mine.Sara dati focti d'artifitie, oaspetii s'a indesitiiLa feresti si la balcoane, o racheti a saritg,

aprins'ag% mea arre, uncle, avemil cirec,li de grane,Arvonite de Pandia eu o mie de techine,Alergti, focul sê'l potil stOnge, m'am arsit, nasu'mi s'a muflatii,Ear sotiea mea, vêclinduma, de ri sti maT c'a lesinatri.Cand trompetele si doba unü vivatil din nuoti resuna!Oaspetii ca piste grauri pe mosiea mea s'adung.TrecAnd larma, Cheltueala a sporitii.Ear ea plini de manic, de trei sate mi'a vorbitti.Dar nici mug n'ar agiunge! Del asa pu voeall. fie.

ne'ntoarcemii la Iasi oath, se m'aseciti p'econornie.Aseclaiu-nramti alco, fuse dupre bunul, tong,Auul nuoil nii poate naste de nu'i faci revelionti,Enigg, Miculi, descarcg de presente'-a Ion dugeaug,

in casa mea s'adung d'oaspeti vechi o caravang.Beg sampaniea. s'ureasg: bung si fie'n uoul aurtfEar ell : c'o Moldovanca, sa rêman tot goldo yang!

23*

S5

5i

dice

SATIRA

4@a?[iiaWITATIE DUPRE ROALO,

Zntre cate dobitoace stint urclite'n lurnea toatel,ge se 011'6, umbla, sboara, cele care'noatg,De la Iasi pant), la China, de la Norda pin' la Maroc4,Omul este, pare-mi'-se, gel mai mare dobitocit ?

AudEi cum ca mi-se clice: cum ? uni verme, e furnicd,gandaeal, ce nu grate mai nimiefi,

Capra sprintena, i uliul, taurul rumigatoril,OA mai multa tainte s'afba deoum omul ganditora?Ne'nduit é adevarul, i mult vrednieti de mirare,Dumtiecleri a pus pre omul In natura gel mai mare:Campii, codril, pomi i plante pentru clausal Bunt,

lui numai, spunti, ca mintea datu-q-s'aa pre pament.Asa'i omul din ..rclire danuitii a fost cu minte:Chear de-acea ca omul este tont 0 far' de minte.

ltfo

QIUULLUL

Si

diet

grat,

Tfirtltorit-limbriet,

IS1

Asta'f, 1içi, cimilitura care Satir'ag scurnitfi;Pentru lectorul a vostru ge a ride-ar fi dorit:Dar ell ceril dovesli in forma, ear nu vorbe de'ndoele,Bine, eatA-ruC's asculta. SC'mi respunsli la toate gele:

ce este intelepciunea ? Cuget cheer nesebintbAtorge turbura nimica aprinde vre unit dorii,Carele'n a sa lucrare ma! inget se inaintead,Do, câtti giudele Ia sesie co s' 11,teaptA ameasla.Dar acest6-alesse darnel' ce pre omil lIC fad mintios,DecAtti omul oare cine 10 intoarge tot pe dosti ?CACI furnica 'n toatA vara regulat la aril vine,Umphlra sale magasale *pentril-a ci nutretti cu oTene

indata ce Borea atmosfera a caprius,'Si pre vestede ogoare a dat brume si a ninsti,Gandagelil acesta agerii in tunerica lui cad,Earna gusta proviantul care yam adunasil,

yelp' vr'o dinioare in umorul sebimbatolii,Prirdvara'n neluerare, ear'napof sirguitorA.CAutincl pe gerii nutretul prin ogoare i gr8dine,Seat zednd in lenevire cand Berbecu'n Dochie vine.insA omul nestatornicii, ce mintios l'al giudecat,A lul planuri s'apetituri le preschimbA ne'ngetat,A lid inimA plutindA intre dumeriri o mie,Niqi aceia ce doreste, nice, ce nu vra elii se stie,ceia centeo sli iubeste, o resping6-aSA mensoril cu o fem6e, ete pre altul ar iubiDe agiuns all! tong Bunt temA, de vorbire scandaloass6,A fost çlisC iusuretelul in fantasia duioassA,Carile numai de o lunA prins in lantul cAstitorii,Credo ca chiar pentru dAnsul a lui Adam Urslitorii,Plesmui din altA eoastA o femee ,cu credintd,ce en sotul ei se aibe tot o voe s'o dorintA,.

Di'minn'l nu'i

pan' I'

Nici I1C

5i

doua-di.

I

Eacca ornul precum este, acli negro, main'-aIbii de tot,Streinii este cltu'i lioa, ear noaptea Li patriot.Prin confasii incurca si pre sine n i desnoade.Din minut in minut schiniba de icleie si de mode.Dupre vent si el sa'ntoarnk eacce'l vecli efi poartaAsti coifil, meine fesii rosu ear poimine-un comanao.Dar cu toate-ageste dace, l'ai vedea cu çe plecereEl pre sine se Ingane in mu funittri si'n chimerc,Para lui descoperit'aii Natura al el secrete,Ca cum numai pentru densul s'a urclit acest planet.Div, a el este domnul de'nmiite-a lumel gloate,Qine este la'ndoeale ? mai adaogi?-Ea,- eü poate,gervetare nu incape, oare-un line In groapa saDe un celetorii seaü cesta d'acel urs va tremura?Oare dupre-o capritie si a Beilor fermane,Leii, tigrii deserta-vor termurile Atricane?implrat numai de nume, care de altora lege,Aist donmil de aLimale are mai multi de nu rege ! .

Ca ambitiea amorul, avaritiea, ne'ncetatA lui cugete ca pe sclavul tiran fere innodate,Abiea somnul, obosala a lui gene le apasti,Avaritiea erica thnpul este-a desteptassaEn me lassa,ba te scoale Nu'mi strica une dulçe vissii,Negutitorii inca'n pimp ni91 taraba n'a deschis.Se nu'fi passe, ifite scoale, cc re face ca trial rke ?Din o margine la alta tu oçeanul petrep,Se adugi de la China, portelana din Iapon,Cafe de la Martini* do la Goa thinamon--Asa `putea se me astempere, c'avutie amti eii mare.--De agiuns nu'i niçl o data; s'o acluni fora 'ngetare,,Se nu cruti minçiüni niçi crime, cola ori ce giuramCint,i-atea sufere i foamea, salt te culefi pc lament,

--

clice: I

p'alli

triton,

183

Fôr mobil, fifira casnici, se mananci mina legume,Se nu percli unit banii, mai bine lasA ea se-te sugrunre.L'acea asta-economie? Ce fri capa nu fa intrat,Ca mo0eanul tea in urma Ingreet i spulberat,Folosinclu-se de banii ruginiti sub a ta cheie.Din Masil baron s'a face i contessa-a lui femée ?Insa eacca oara vine. Marinarii chern mereii,Deaca dorul avutiei nu s'aprinde'n peptulVine repede ambitioa, ea cu ceata ei te cern,Si din find a repaos te radica in putere,

trimete'n batMie glonte de una funtii;Ca se iél o cruciulita din tedar te face ciunt.S'afland moartea timpurie pe a fortelei parapete,Cu bravura nemintioasa s'umple fata-unei Gazete.Mai incet auda ca'mi chiceLi, cu egalnie acel rost,Asta sminta tot-de-a-una a Eroilor a fost.Deci tu erecli ea Alecsandru cuprins fu de nebunie ?Spulberaticul, cë- Aida prefacusê in pustie,Insetat de streinil sange, triumfator imparat,Chruia intregil pamantul nu'i se parea d'agiuns lata ?Aleesandru nascut rege unei provinp bane,Pe care ar fi putut'o guverna cu'ntelepciune,Pretendand ea turuetecil a fi intr'a Grecil pei,Alerga chear ea banditul ce nu are capatai;Taraind in a lui sfita a resbelilor urgie,A umplut mai lumea toad de mareatal. nebunie:Fericit, dead pe atuncea, spre ferire de scandal,Ar fi fost in Macedonia de nebuni un ospital,

ca'n casa intarita Epitropul seui cu minte,Drip& un consult de Doctor! fi inchis de mai nainte.Lae, fAr'a ne abate in labirint tunecos,Se privim amu pre omul din pundul seui cel frumos.

undi-Lun

a

661

luiTe

184

Numal elü spina ea petrece tot statornicil hi cetato:Ca se poarta tot d6-a-una cu manlore delicate,

alege gubernatori, magistrap i Imparat.Observeasa randueala si legi bune ce s'a chitsAdevartei, en asculta : fôrâ legi si randuele,FOr'Aprocli, Regulamente s'a Iustiiei corcodele,Ori veclut'a1 vre-o data un Iupü holii la drum pandind42a la not precum se timpla, pe unit altri lupr, despoind.,Mai puternicit sê se faca, ori pe ttltul inveninaAmbitiosul taral in particli oar6-o desbinfl?Oare ursul in padure cu nitü ursil incruntat,TJIIuI oare pi'ntre noun pe un alta uliii a vanat ?

in Africa barbara, nici o salbatica fiaraCa sa Fade si se'mparte n'a stirpit chear a ei teara,Leul contra unui alta leti a lui fratg-ail parnêntean,Nici o data nu se lupta alegö-un altilAnirnalul col mai aprigii ce se afia in natura,In acel gel semaneasa respecteaslt sa figura,Impetul turbarei sale ild astampara in elti,Vr'o sicana, afront nu'i facel nu'l procheama- la duelitVulturul de pe ogoare cleciudala nu pretindeCa din ostenearaltula do crnat s'aiba morindc.

içJ vaclutu-s'a vr'o data ps-a lui damA un pal:nada.renteun actii de neeredinp s'o cheme la tribunal.

assesor patrupedicil giudecand cu usa 'nchisa,Nu incheie o sentenia ce ramine numai ocrisa.

fie-care 'n repaos cii vecinul animalii,Cariera sa petrece fora carte i seandalii.Numai otnul, singur omul, patimasil fOra rusine,Inventeasa mu sistemmi se sugrume pe alt sine,Nu'i de agiuns ca pin Satana a lui mani a frarnanOttPucioasa, carbunir silitra i arme a fabricat,

Isi

leü, i

said

nniI

ci,

di

spra-a0 tiranii.

185

Mai lipsea ca'n a lui furie se incuree lumea toata,D'advocati, consulti de Jura s'aduna flAmandA gloata,çe urcli prin paragrafe de paingini unit tipieti.Unde'noatA celü puternicil i se'neaca gen mai mica.fml sligi ear: ingetti o_ frate, o calomnie agiuta ?A lui sminte are omul de nu mii macara o suti.Clear ea Marea valuri are de capritii infiscutti,Dar virtuteal sea mai mica vitiile a'ntrecuta.Ori nn omul ge tu criti, agera, plina de ghibigi, ,Cu a hit spirita resbate, prin pamanta i prin tArie,Ogeanul iIll petrege dussa de aburi i magnetaNevêclutele cunoaste entelega-ori ge secrein.S'acum omul in o clipA prin electrica scantéePan' la margmile lumei transporteasil-a sa idee,Latin fulgerul, lumina, si od care elementaS'a facut serba si asculta de a omului talenta.Dobitoagele all oare Academii de-armonietnfloreste pe la clAnsil vr'o t3tiinta-ati manstrie?Viclut'al la ei unix Doctora, ftlosof ii sea, publicist-a,Viunit spiterti, chirurga ati moasA, veterinati Bead dintistil?

arlatani de toatA classa ge'nteo limba'ntunecoassAAlto vite'nvenhioassi cu retete pretuoasse ?Dar apoi faia desbate dead, omul prigeputiiçeva stie, de vio data cu temeiti gev'atiFAr' al pArtini nimica, en respunde'ml: buneoarAOmul In timpul de astacli dupfl meritil se missoarA?Vrel magnatii Capitallei l' a ta usA ea sA vie,l2iga-unii tad dial faiul ge'ned rIl n'are'n barbie,Lassa cartea la celii mini& tu aduna bona la banil,Qingi la Bulb pe o luni, oare ctri face pe ana?§ease-ilegi,Bravol Mete, toate istii ge se cuvine,

Poesii Editia a 1-ea24

ge'ti

qtiutti.

186

CAtti onortl i cAt'avere vor se ploae preste tine.FAtul meii te practigease in metod.6 dé-a nutuera.Condica de Dar-avere fie Evanghelia tagergeteas1 ge venituri Eforia are-a vinde.Cum tirile i ueghin s amestigi la merinde.

mosiea dAnuitA la unit Schiff' evlaviosaproducft famii de SmirnA., ie Olandesi folosil

FIT evretl, cursaril, i aspru, aIbi o inimA 'ncAlatAFArA cugetti i rusine adevAril nu i vr'o dataNa cumva ea tonal la pungA, galantonfi din sentimentii

te puI chiclesa sear' martorii fAr'avea una bunA presentilPreste legile a tereI tot plutindil cu ghibagie,Prin assemine metoduri aduna-vel avutie,

atungea vechiul nobilil ge te denumea giocoi,Cu respectil va BA te'nsire intre nobilii gii nuol.Se vecli cum va sA te chieme la partici!, la soarele,SW1 fiT ginere te 'noad In amorulni retele.De aI fi cam brun la fatA, sciopa de-al fi ciuntil seall gebossil,Aurul respundg-unil aburil ge te face FAtti-frumossii.Meritil, ranguri, cu virtute si resbelicA bravura,FAr'a fi urmatil la scoale minte aI si'nvAteturA,Favoritii çelorii frumoasse, ftriçitC vel fi'n Amoril.Pe and sArAgiea'n omul Ingroapi or! ge odorilPervenitul camaratil, pe al sell fiiii asa 'ndeamnA,Si s'adune milioane astA cale 11 inseamnA.

asta tu vet agiunge de si altele nu stiI,Dec Atli: dol i doI fami patru, scoate unul, ratan(' treI

cu metodul istrt magica In orI care carierA,Uni' agiangil In Capita la, altil stall la barierft.Poftimii deacil dupa-aceste aI gustil d6-a invata,Peste-unfi torn(' latin au elinil noaptea, cli a assudaSe descurgi din vechl hArtoage uricul d'autige ginte,

Sal

SA

mai

Si

Si

1 I

Si

187

Seal fiindu'11 mintea plinA de evlaviosul OWLfntre doginele relied se aqterth unit paralelii.SA descoperl grin analisui, prin Algebra, 0 ChemiePic Ruff in aerit ate, stele ate's In drieCa orbitu de-atAta calcul, unit Mecenasil InghAmfat,DupA atAtea ostenele, prilmindu'll tomul legathIntrunü maroehin cu auri. ce de tine 'i se dedicA,Peniru toad multemid: Mersi Domnule sa'11 ;Ha.

copii d'un filosof, ce tara luminata,Mostenindul numal nume se nu. aibe de mAncattiApoI spune'mi frAtioare deue'un omit prin a Int faptA,Pr Aclindu'q1 greutatea a nu merge'n calea dreaptit.Dear avea elil gindecad i n'ar fi. la rninte orbd,Huluba n'ar cere sA fie, and nu'i alta decAtriCe agiutA lui VintilA, ce visseasA numal stele,

critica A1 strigA; nu mg Berle versurele,Elil cu Musal favoritA de un. rischiopit Pexasii purtat.Can* scrie fOrA stAmpAril a ml versurl ne'ncetatii.Prin a ettrora .cetire, vrAnd s'aduell in miraroPe parinti, oaspeg i casnigi adoarme clioa mare.CAnd. unit asinii far'ambitie de natura invAtatii,La instinetul cel conduce pururea s'a conformat,,$' urmand datinl ce natura dad spre clironomie,Le urmeasA cu rabdare liii mai mult de cat-at t3tie,

cu voacea sa bisarA in capritul cel d.e§ertilNu pretinde ea sA fad Cu canaril un concerti!.For' se alba giudeead, Asinul seutitil de fria.Pe incet dar sigur passA pre ingusta sa poticA,Pe cAnd uneoarea omul, ce a mintei are daril,Dice, mare 4A in groapA de 0 poartA ochelari,AlAine-ui-e§te ca veninul, ceea care.-acli A1 place,Cele ce urclise singurtt le preschimba, le desface

24*

*

&si

I

ii

corbi.

De

188

Oare oile seal calf se'ngrijescil d'un nenorocii,Cand s'adunA Ia pasune trei-spre-clege la unii locA ?TurburA-se a lor poftA cAnd un cucii la stAnga cAntA.Vede omul vre o dati caprA veche ge desclintkOare din cochetArie dB, eu suliman,0 bufnA gel cam trecuta, ca sti placl-unui motan ?Omului ca unui idoltI. nigi o vit5 se inehinA,Nigl s'o apere se roagA, de o fiarA, rA, streinA.insA omul in vechime, ipohondril, fOri moral,inchinatu-s'aii la Idoll gel sculpisA. inCA'n Egipetu se vAdti s'astAglit temple mari i pirarnide.Unde s'adorail cucoare, crocodili, boI i aspide.TA-audii En frate ge'ml InOri timpul anticilSA'ml desOigi prin mii sofisme adevArul care'lCA omul, chiar agel nobil, doctor de filosofie,Mal gios l'a sa gudecatA de cAtil asinul sA fie ?DecAt asini, dar ge are e1i sA fie defAimat.

toate animale ea, ridem ne'ngetatil ?DeacA smintele a noastre ar voi geriul sA schimbe,

spre a noastrA indreptare 'iar da darnl unei limbe,De ar clige in ausul ge le cugetA inget;FrAtioard I cAtA-ar clige 1 ar fi chiar de spArietA !C6-ar clige in Tribunale, unde vede toatA varaGiudecAndu- se Reclesul in loc hlisa ea sA are.Ce ar clige de pArintii care-a PatrieiCu strein' idei i lapte da se creascA fiii lora,D'epidemiea moral& ge a dat preste giunime,Ce in fie care lunA schimbd modA, traia siD'unde prefAcut la formA se intoarnA poliglot,Bun(' Frangesii, German 0 Elinü, dar, nu Romani' patriot!Ce ar clige cA veeinii se sfAdeseii pentru o peatrA,CA sAtenil ge ni nutrA decAt genusA'n vatrA

metalii.

sal

dm1 ligolid.

brotre

clime,

nub I

1S9

01.1 9e-sr cliçe a Id cuget de-omul nemultemitoriii,Ge defaimg. t'apoI musd p'al seti bine-fadtoritiDe cif din ho earl pard p6-a Oitusulut grea cale.Ca cum strechiea sAgeteaclã fuga 'npungil la deal la vale ?Nesmintit atun9i magarul. ge-acum este misantropil,D6-ar avea el acea limbd 0-avea'n tirnpulTAnguind pe bieii oameni, niçI voind se fie 'n

c' ar clige : Omul este chear ca noI unit dobitocil I

H,23-

mT Esopii,lock

]?et

190

2 maaaaClara unul ve prbmitea mult si nu 'nplinea nimica,

dupre

MARTIAL

/ turt9I and rogri ceva sA;m1 daI,indatAnal da, seat cli cA n'alA9ia'mI placil and 9erii, §i'mI daii,Nu urAsctI p6-acil ce'ml licit: cA n'aii,Dar tu ni91 day, ni91 0191 cA n'al,Spre-a'niI fi datorig, raingiunl hal daI 1

BAL ADE.

193

tl-t2laci NI avaiNAINTEA cETATEl NEAMTU.

In cetatea parfisitA, tare de pe munteC kr§ nouri inana1tA o cArunth frunte,Uncle trecAtoriu1 VastAc11, cu respectil se'nchinfl,A domnit o dinioara vechea EroinA,Pe atuncea se lupta pAstoriul Moldovan§i tara'0 apAra chiar ca unil aprodii o,tean1

Ea avea mu; fiiii puternic, Stefan 'ia fost num(Prin açest domn strelucit'aii Patriea noastrirn lume,Patru-clegf de biruintqauda 'i adunasA,Dar o cli schimbAndA soarta, el invinsii remasâ:De iti lupta-se atun9i pAstorul Moldovan§i tara'0 apara chear ca mail aprodil oqteanti :

De mii gete fioroasse Patria a fost calcatA,Si de sitnge a ei terinA: era adApatA,MonastirvetAii qi sate fumegail aprinse.Cu bâtrAni, gemettil 0 fete in obese strAnse.Dar ne'nvinsil era pfistorul MoldovanCA tara'0 apara chear ca unli aprodti o0eanii1

Incruntat ca leul Stefan voind se resbune,Leo data pre o0eni merge s'adune,

Peesii Editia a 3-ea

Pis]

[bis]

25

194

Mal Int Aid tnse pre mama va setifibrAtosese,Si pre fiiul sell de bine vra se cuvintese.CA pe atunsI a fost orl care Moldovan,Duiossti parinte, fill, barbat i aprodd Wean '

Cand de lI se luminase cu a lui putereLa setate Stefan vine cd. intrare sere,Dar Elena inimoas.A, de pe muri.,F6r1 Munn se nu intre fin! me5 aise !"in timpul veld cumplitii, und sufletil MoldovanA fostii vi la femeI ca la apr41, ostenI1

Fiiule ! InteIa omit te Odd fOrA vAntA,Tot-de-a-una tu invinsaI cu dreptate stand 1EU nu pod' astAcl1 deschide a setAte1 pparte,Pe Era in campti aSeaptA glorie seat moarte.in timpul geld cumplitü unit sufleta Moldovan,A fostil §i. la femei ca la aprocl1 qteni !

Mergi, adunfi a ta oaste, sboarit spre peire,in a ta virtute Patriea afle mantuire,Astal singura dorintA voea maIgel: tale,De'i cAdea i elI urma-voiti pe a mortel cale:4In timpul seld cumplitll und sufletii MoldovanA fostil §i la femeI ca la aprocti qtenI1

Stefand resbAtut la sufletti, pre aI sel adunA,Se repede ca fortuna, ca un fulger tunA,Du§maniI ulmilI de spaimA, luptA, dar nu scapA,Si pe tara niAntuitA cu-a lord cAnge-adapA1C'atunse se lupta pastorul Moldovan,

mAntuea ca unit Erod Weanti 1

[bis]

[bis]

[bisl

[his]

'i {lige:

mrtigl

((. pis]

195

coarna m vacua%SUBt MUNTELE PIONti

In Moldova.

I

Zntre peatra detunstAt-/al sahastrulul: piçioril,Ve0 o stAnctt 0-ail tost fati,De unit mare Domnitorti.Acolo de rea furtunaE lacapl 9e1 cumplitii,Unde Vulturul ressung.Al sea canted]." amorpi.Ava Doamna é Dochie,1?ece oi, a eI popord IEa Domneasrn visuniePreste turme 0 *tog,

II

La frumiisete 0 la minteNici o giunri samana,Vrednicil, d6-a ei parinteDe Decevalll ea era.

25*

Dar chnil DacIe' ail impilaeoFilul Rome.' cel manta,Pre cel carg-ar fi scapat'oad-a iubi a giuruitii.Tralan vede astA l2inA,De ti é invinghAtoriiFrumuseteI el se'nchiniSe sub-giugl de amoril I

III

&phalli 'nvan catAPe Dochia 'nblAnsli ;Veclind Patriea ferecataEa se'ndeamnA a fugi.Prin a codrulul poticAEa ascunde al el traiil,Acea DoamnA tinericATurma pa0e peste plaiii.A el halnA auritA0 preface in qAiagil,Tromel earba inverclita,Schiptru'l este unit tolagi.

IIT

Tralan vine 'n astA tara,d6-a birui deprins,

Spre Dochia cea fugarAAcura mAna a intinsil.Atungl ea, cu grail ferbinte,Damolcsisil o D-cleil ! striga,,,Te giuril pe al mai pfirinte,

- - IOU

Si

197

AstAcll rogil nu mA lassalCana intinde a sa mAnaCa s'o staingA 'n brat(' Tralan,D6-al el D-cleti scutita i2infiSe preface 'n bolovatui.

V

Elii petroasa el IcoanANu'nceteasi a iubi,Pre ea pun6-a sa coroanA,NigI se poate despArli.Acea peatrA chTar vioaeDd-aburI copere% a el sinfi,Din a el planet amite ploae,Tunetii din. al el suspnni 10 ursitA o privigheasA,

i Dochlea desse-orl,Presto nomi lumineasACa o stea pentru-pAstorl.

----C2.00-

19g

TURNULLUI BUT.Pe muntele

IMITA TIE.

lintre toad RomAnimeMat frumossii i milianii.Mai puternicfi n'a fost nimeDeeritd Butul Moldovan,Ca otean i vanAtorilFerigitil fu O'n Amor.

Eaced buçiumul d'arama,ce'n Suçeav 'a ressunatil,La resbelii pe junii cheam4Catra termul departat,C'Alecsadru DomnitorfiDA PolonIeT agiutoril.

Dar cu Butul logodidFib, a lui Domnitoril,De elfi Anna despartitASuspina- va de Amoril,

Pionii.

199

Butul (IA parola saC'a veni q'o va lua.

Doamna plina d'umilinta,Giuruirea 'iaa p5strat,Dar amantul o credinthPentru alta aft ultat,One cald-al seri cuvant,N'are pace in morm5nt.,

Oastea de la tali streine,De un an s'aa inturnatti,insft Butu nu. mai vine,Alert I poate'-aii .reposata 1Doamno 'i timpil de mAritatil,,De gunia ta '1 pacatri.

Val de har, de sAnatate,Ca stele ochii sdnini,D6-a lorti lacrimi neuscatelTurbure's amn fintanI,C5 una altil petitora,Manal cere §i. amora.

Tog boera vial din tara,i un printil cu svita sa,

Anna plange in camaraCA pe Bata nu poate-ulta,Popa maine va serba

i pe doamn' a cununa.

I?ice doamna credinçoasa :,Nu melga la altarulii sfantü,

200

*.i voiü fi multi mai voloassitDo m'orif duce la mormOntii.Dead Butu nu e viii,Patulti nuntel un secriii,

Insâ'n diva de urgie,Are multe doctorii0 bAtrtinA, care qtieSi desdnteci face mil,Ilitrca veche pe as6unsiiDuce Doamnei cestrz respunsti:

S'alungi popa si pe mire,Va venLacli Butul ttil,In ursital mântuire,Ea va drege precum vreil,De la crivetil, de l'apusil.Bune farmeci fam adusil.

.De la codru buruene,Earba Dine de la Prut,De la Vulturfi doll pene,Ear tu Doamno dg-a lur Buttl,Te roga, Oral ca ami dai,Ce de suvenirul aL

Din Ora serpe vom forma,Doi inel'oiti Impreuna, JDin niicii degetil angel da,

i pre serpe voili giura,Cu inelii oiii desdnta,Va voni si tg-a lua.'

201

Doamna'n JaarcA Ise tncrede,,se'nplAnta mn pacatA,

Butu-ascultA, e111 pur9edeDe la lerinossii palatti,Nu cum mersA la resboiti,Doamno, oars strigoill I

In sonmil 'coati curtea sla9e1Doamna'i trea04, aü )39sitti.

MeaclA-noapte, pa5la tace,Passii d.e calil auclitii,

Earii duIAuJui priceputa,çe urla, se faeu mutit.

Poarta curleT se deschille,Vintre pficlitorilNu'ati ce umblA, o deschide,

pi include use tril,EatAllo alba InbrticataPe-asternutil,

Trece clipa cea duloassA,Calula renCheaclA mere',RAmM Annd sAnAtoassA,CA m'asteapti roibulii meri,Ati cu mine vel veni.

mea purure yd. fi."

Luna 1uqeBntu16 fkigPreste munte, Fin hartopii,VAntulil perA i muge,Rolbulti sure In galopiit

Editia a 3-ea26

nal

miii

aseclatii.

-..

trail

13'4

a

rood]

202

'amu'l duge p'amandoT,Doamno, oare nu'l strigoill ri

P'intre plaiurl, cal secreteTreat la cod.ru, 0 s'audtiGel:I:anal bufnele spariete.Mereti urlâ lupulti cm%Din funereal ochil adLumineinla ea scantel.

,Din geriii lun' amu0 s'a trege,Roibulii mei I hai in galopfi,Nona magurl gi stangl slegeAvemil inca ilia' hArtopt,Noull riurl a salts.Pan' cucoplii va canta."

;Uncle mergemii ? undë-a cassA,Chiarn pe culmea tut Pionii,RarA-ori omulti pg-aigT passa,LAngit a Dochiet trod],Unde tumult mat va stage'n vegl nume'mI va purta.

,DulgA-odort, ah 1 calult tine,,CA de spalma. ablea §edii,Pe gea pune ambe mane,Dart in dreapta ta ge WA ?Testamentul gel sfintitil,Care popa-ail daruitil .

Calul nu'ml sta tqa'n pripA,CA in fuga est5-acum

203

Testamental dal In rips,Tinete c'avemil reit drumil IRoIbul, parca upratii,PrAjinI clege a saltatii.

Preste laeurl. si parse,Tree& manag d'unil rege vant,41, colo, cate-o vapaeSalta d'unti, pe altil mormant,§i pe drumul, sburatorIPetrecii miHI calatorI.

Sta, ascultil'mI a mea ruga,De orail cale nal aigi /Caleal buna pentru fuga,Urma nal p'iatre potigI,Pedestri oaspeti aigi nu's,Cal duet altil tot pe sus.

Ressaritul se InfoackRoIbule haI In gaiopil IPan'va bate Popa'n toactl

Avem Inca unii hartopii,Peatra Teiul a uraPan' cacqul va cant&

Ah iubite Hula strange,&ring' calul agel riii,De o stand m6 va trange I--ge'v atarna de la brail?Stint metana de la Schitii,c'unii Sahastr' aii daruitil I

: 26*

204

ge metanif fioroasse.Ca a roibului ochiVecli cum tremuru'l resbate!Deci arunca-le de tot°Roib'atunci pe munte 'nalt,Iea o mill) intr'unit saltil.

Cele petre ge se fie,Cele cruç i sapaturt ?Nu sant crugi, ge é tarie,Culla mele din pregiurPre idji deacA vom suiCalea'n vegl vom mântui.

Qe*--at statut o dulgii-odoare ?Roiia m'a muet de tot,Rage'i vantUY chiar la cloare,

urmeclii de-amu nu potitTremure soiea ta,Coperema c'0 manta.

Dulge Doamno, pacnidata,pune'pe-al

A me frunte infocate1

Ce me arde ca venin.De ea peatratDoar geva m'oia recori.

,Ce coloane, '1 ferecata ICrucea care rnamCrucea 'mpu0ge ca pageata,Fruntea me a incruntat,

scott.

EU voiii tAti Bina,

Sall

205

Se nu pail' de ea i tu,Crucea leapâd'o d'e-amu."

CAclind, peri acea cruce,Butul, lloamna'n bratii a strânsii,Cel ce mda, cel ce duce,D'unti foci' yank s'a aprinsti.Roibul hohot d'ouiii a (lath,

Ince-o stand a saltat.

A Dochiel peatra tuna,cucoul a antat,

Din Hanel clopotul resuniCend sehastrul a tocatil,Ear cu discul stralucitilSoarele aü ressftritii.`

Dimineata ciind se vieSantul popa la Pa lath,Se serbecle cununie,A peritti Doanma din patidPre Pion turnul lui ButilDe atuncea s'a veclutri I

209

INVATETORULURMAO SEL

Alegorie.

Atrã-Apostolii set dinioari Domnul loril:,,gel ge vra a fi cu mine d6-astâcll fie'ml urmAtoriti.

Ca lea noastri va se fieSpre gereascd 'mparatie.aUnti stolii mare, strigAnd, vine:.Undel merge, not ea tine I"Cu unil zimbetil Domnul passAinainte prin pustiii,CAlâtorii se indeassaSe s'aditpe la vre-uniiVentul caldii, focossul soare,A lor frunte a umplut,De arine de sudoare,De i nu prea placut,Pani'n seara a suferittl.Umbra dud 'i a reprita,Doar 'aigea voin rnilnea:4titre &Inca top soptea.fuse, Domnul urma'n cal°Preste rip! i preste vale,

Pecan Editia a 3-ea

27

§I

210

Pe locii undo rare-oriA pasitil nal cAlAtoriii.UrmAtoriT suspinati,De spinT unit s' aninaii,Picand : PassA cel ce-a vrePe aceastA cale gre."Altul ti;ede peste-o peatra,Cugetand la a sa vat*Unul pe. earbft s' intinde,Altul gustA a lul merinde.Din drum alp se abate;inse Domnu'l neschimbatitIn tunericul pemAnt,NicI le clice veunil cuvAnt,ApoT chid s'a luminatilFats, sa a inturnatil.Din AT vrurg, a se'ntrece,Veclu numaT doi-spre-clece.AdevArul vouâ clice;"pis'atuncT cu.. duiociie,in astA alfttorieNumerul nostru é micitMultI chemati, ale§I putinTIgel ce'n cale se'ngreueaskP'intre stAncT qi p'intre spinT,

i cuvrtnin'mT nu urmeasA,Nicl odati va sA viein gereasca'mparAtietg

----*'')--'

211

3?atuavoutmLa ocasiea publirdrei

FOAEI PERIODIgE

SPICUITORUL ROMANO-FRANcESt.

1841.

nntee hold& seceratA, tineri treT SpicuitorT,Tupilag pre earbA verde legati jerbioara lor,Ochil plinT de lntristare dup'a clileT osteaele,Susspinati ca a lor sargini nu erati geva maT grele;Si cu lacrimi de durere, ce din ochT rouratil,

inteo cli de varA num'atAt'am adunatü ?Ars'ati fost de soare fruntea §i plecata lor cerbige,incruntatA avea talpa do mil' ghimpuri gelor spice .

Unor juni asa de tineri risul s'ar fi cuvenitti :Ins'aleii 1 plangeati agestia, ah ce chin nesuferitti !

De odatA unü nouti martorti a tAmplAreT cer duioasse,EacA vine proprietarul a le Ierinel: mAnoasse.,,De p'ogorti sarmani voi strAngep de ciind cliu' a luminatii"Pise lor; dar amarti voul inca multii n'atT adunatti,

27*

le-artlAeaiit

..

!

212

Veal cA spicuind aigea all erutatij amele game,oDecl de segerisul verel Hind ariile'mI pline,

Sfiigloasa sArAgie multemi-o- voiii curAnd ?Luali cAte douA jerbi1 sinturnativA cintand."

CAtii de into tinereil Insuflatl de duiosie,Alungat'ati tntristarea si simffail bucurie /CAtA de mAndri, seninT la fatA, pentru capatatul hart',A sburatil ea o segeati cAtrA auritul darilli cu ata bucurie IncArcand pesté-a lor spate

Jerbiile agonisite si agele'n dar Nate iMind preste earba verde en unti gind multemitoririSe'nturnase spicuitoril la seracul foiporil.

--4 40--

-248

QUIIZItiaIMITATA DUPRE VICATOAREA POPORANA.

Etre Prue' pi'ntre Siretti,çe 'mg mult de anT o mils,AO limpede trimetg,Din' la Dunare'n cempie,Este'-unii lacti ca marea 'ntinsii,De munceI umbro§l In9insii.

Ni9I unti lir' din sinul lortiNu revars'a sale ape,Cu nutretul curgettortiA9elti lacti ca se'lii adepe,ci din &nal nemessuratisLacul cre§te neu.cetatti,

Açelii lacii, dud este linii,De vent =dal nu se'ncreap.La ochiti samenä depliniiCu unii disci"' luciu de ghiatA,Seel cristala chiarfi, cd-a, resfrantiiBOlta-azura pre pemantA,

214

Nóptea and til-apropiecli!are apele Age le,

in geriii 0 in lad.' prevecil:SUR de lucitoare stele,Luna jos5 i luna

lacg cursul spre Apusit-

Nu'ntelegi de'l adever5,Seati fantasie, au deadLacul suie-se spre geriii,Verii spre 1aci geriul se plead,Cit de caiit1 in a hal: fundti,SamenT meclil in g1ob rotundri.

Ap and timpu frunaosilOchiul tell se inggneasg,Dar va fi multü inimosiiMilianii gela ce cuteadLa, lacil nóptea a veni,Fôrg a se ingriji.

Ca abTea a inseratil,Vecli pre lad' cum segateTasaDe verml star' inaripat5PAng tregg-a nopte1 memlft,

atungea desse-ori0 stea cade'n lacii din nori.

Une-orT din apel megSung larma de cetate,

mirândti din apg vectiCum la ochl resbate,P'intre fum1.1 i prha scantei,Trista vóge de iemel.

snail,

6

215

Cand se stange focul cell5-i strigarile s'alina.Pintre unde'ncetinelaPara sante rug! susspina,Ca acele ce in clorIUntil vergurile'n bort.

çe misteril se ascundtiIn aceasa adancirne.Nu putu gerca la funclAPan l'acele clile nime,Dina c5nd a cuteclattiUnii anticfi 0 demnii barbatil.

Pre mo§ie a domnitilBravul Conde, boerii mare,Elti eu-aT sel s'a sfhtuitilCa 0 factl o cercare,

i unii planii a incheIettiSe patrunda-agelii secretti.

Tot poporul a statut6,i prin multe ostenele,

ManinI plasse a tessutil,Din o sutti mil retele,Palme o mie'n lungil §i'n lati,Luntre multe s'a duratii.

Spre a avea ceresculfi harii$La'ntreprinderea pascar a,A datil cat'unil SarindariiPe la Monastirl din Ora,

'unii calugarii de la Schiff.*Cu agheasma a santitti.

-

Insug Conde, stAnd la maliiCu a lui curteni i groatA,DA passcarilorii semnal4§'amu plassele tndtA.,Tragg pkttasil tot vArtosilCa s'agiungfi philen

Plassele s'a inspumatii,acum o undA

Da-alta eaca-a despicatil,§i in lacq se acufuadA,Milianil tragil merefi,

CA a prinsil nu's ge prea grail 1

crede ge a prinsti,Unda ingepu se mugA,P'unil spalma a cuprinsil,FricosI altil doh la fugA,De 0 cele g'oNu era de spArietil.

CA din plassA a esitii0 frumoassA giune pinkCu pArti negru umeilitiFatal sarbAdi seninA,§i pre hiciü and a statA,Cu blAndetd-a cuvAntata

Tu ge astAcIl al ptitrunstiIn a noastrA adfingime,Nu til cá viü n'a agiunsiiIndArAptil In lume nime,celti ge de ursitAin a istii fundtl s'a deOinsil?

21tI

§i veinal

learnt*,

Nime-irl

217

Dar find corpul têCure-a bunilorii met sange,CA celii ce cu Domnul-peiiLucru'inepe, toaWnvinge,Laculul Legend'aSpre mirare't1 voiIi rosti.

Timpul vcchuii eii amintesiiCAnd Cre§tinilorii lucoarelin Moldova prin BoteçliiRenAscut'aii pre popoare,Stolii de vergur1 s'adunatilLui Cristosii s'a prosforatii.

duratii altarul Anti!,Intro codri'n salbe desse,§i'ncheiet'am jurAmAntilDomnului a fi miresse,A ruga a giuna,§'a serbi mArirea sa.

Nime din a1t1 muritorI,Nu putu la not ad vie,Le era crimil fiorittoriiiA calca in sAhAstrie,Moartea liii ameninta

barbatii, ye cutesa.

Atun91 de la ResseritilPag Aar barbarI cu cruclime,in Moldova a venitii,in atAta, Pefi, Mime,CA mai lesne ni era,Frunclele a numera.

Vuesil Editiaa 3-ea

28

an

{di,

Nii-amil

136-unii

218

De mita&Dccea'n tearii stoluri. crunte,NUITIal onml fugAtoriiiAdripostii afla la munte.Pre noI Schitul. a liisaJurâmAntul nu erta.

Pe dud nóptea ni rugarnii,Lftngli-altare, proternute,TremurAnde ascultamiiCum vineail stoluri temute,De cal tropotil sunAtorilFrearnatil dridii Infioltoriii.

Ca porumbul spaingintatii.Cand se vaneash'Sub aripi, spre a fi scapat4,A le marnei, tupileaskAqa toatetrt genunchi aub Crugel

Dómne I clisarnii, de nu'i vraSe ni mântui priu minune,De defrdmil a seapaFulgerul se ni detune,Ail vivinde, cuvlint(

Se ni inghiaLalestri pêrnantil.°'

AtuncI eacil r-esseriPreste nol a lild sore,Spalma d'intre nol peri,Ni sufla o &lige bOre,

') Mid in vieaCill

d.e afield

mita.

sthpitoriii,

verhtta

ea

219

Abatil ochii pre pamantii.Dar-p8mantil eti nu ma! aimed 1

Ca cu Schitul cufundatilIn pêmant me de§tinda vie,

atun9i s'a revarsatilPreste noT uda tarie,Pintre care pana'n fundNumaT raslele patrundii.

Acolo altartiSub o bolt& cristalid,Ni pastreasa harti,Nan slioa cea senina,Cand credinta va aflaIn judelu cununa sa.

De l' Alta! pana la CarpatiiICarbarilorti semetie,Crivetula a spulberat,Ca p' arid din dmpie,Nici o urma, d6-a lora pastiDe catu numel'a ramasil.

Dar fortunele dud tad','undele nu potil se muga,

Chiar din sinul cestuT ladSe 'Malta- a noastra ruga,Cittra Durnne-sleul sant,Pentru-a Patriei pêunAntii.

0 tu! co al auslitti,çetu uricti plirul de minunc,Fie 'n cugetil tipâriti

2b*

lang'una

vie-una

9'

-- 220

la tot nepotul spune :,Pentru Patrie i Pell,Se prosfoare traiul seri I

Cfind agesid-a Inchietil,Se increala al apeI undil,

i cu pina pe invtilPlassele se acufuna,Ni9I altii omil o mal vêclut,Dar Legenda n'a tient I

--4 .4.. 'la--

Si

221

Walla lit:110191,aImitatie dupre o traditie Poporani.

e la curtea until satii.Prin preluca gea umbroasA,intristat'ari alergatilFata-Irina gea frumoasA,De plans(' ochin roura,in vent pAru'i flutura.

CAnd din luncA a trecut,Und'unii rill in lacil s'afundA,Fata Irina 1, stAtutii,

uitAnduse la undA,A el &alba mAni a frAnt,

a çlisü agestil cuvAutti:

Vol ge'n istü palatil undosiiLocuiti o sorioare,Bogetul meil gel duiosilAscultati q'a me plAnsoare,çelu ge-Amorul mi'aAlert I aIi m'a ingAnatit

Pe al nostril DoinnipriiAm iubitii cu duio0e,TraTnieul mi'a giuratii amoriiCA m'a lua de sopa, .

Dar credinia a calcattiDe sotil alta tit'a

giurath,

loofa.

222

Fie dect elü fericittlC'o mat nobilA sop,-

ambiti6-a sortitilfDar la mine se nu vie,SA deridA-acum si eaPl Ansal si durerea mea

Penteo fad perdutFericirea'n astA lume,Nu am deck se me muttiin al ape! voastre spume,SA m'ascund, tnsA aldicro se fad fiiul

CAnd pliingAnd acesb5 a spudi,Cu adAncl suspinare.MAna preste ocbi §'a pusu,De pe mal In apti Bare,

apoi s'a cufundatIn a Vinilorii plata.

Dar In curtea celuf satil,Nit de oaspeg s' adunkLumint mii a fulgeratil,

arm,,niea ressunkCupa umblAToi ureasA bunii oguril.

Cfind prin vuetul voios,Din prelucit parch cheamfi:PiAnsul celü mult durerosaUntil pruner' cel fir do mumA,CA unü casnicil induratil

pruncul a luatii.

cc

ce-a

meil f"

impregiurii.

in braiii

I

223

LOngti lacii elli a stIltutiiCu gea sarcinA duioaskUnde rimura-a tesutii0 camare 'ntunecoask

i format'aii unii ascunsiiDe raciile neplitrunsii,

in tiicutit acelü tufariaPittnge cheame : Amax inie IAh l'nestii serman sugariii,Cine mumti va se fie ?Fat4 Irino dA'rni respuns0,Uncle, undo te-al ascunsii"

,,Eacâme'sti chiar in 9estil fundii,Una soptil din lad 1 respuade,Eli petrecii aigT pe prundiiTremurand in rege unde,$ cu ochiul PacrAmosii,Ntenii vAdii fiiul 9e1 frumos,

Vain! repeclitil de yenta,Tot me poartti'n a sa cale,Vatunci and fiem'anda stint,Di gust mursa de corale,Roua dimineata bed,Papura é stratul met) !"

Dar hAtranul casnicil .earRepetease : amar mie 1La agestil sermanii sugariiiCine murnit va :0, fie ?En Irino d5'mi respunsii,Vino d'unde a-al ascunsil 1

224

Ca sub apft s'a mirata,Pe ingetii, nu's ce se pare,..Ape le s'a turburatii,Eatii ea acum ressareFrurnurIti, din a lor sin('Unit pe§te de tot streinit

Precum junil and. pe IacüIn a lor gioc il. de la tara,Bourti en o peatra factiCare luciul apeI ara,Aa pqtelg-a

pe lunecatii.

D6-aurti pete stralugeakPe spinareal delicata,S'aripioaiele aveati0 colana 'nbrilantata,Din capil, ea aluna mica,Luceaii call

Dar cel pqte minunatti,D'indata a sa fapturain femee a chimbataCu angelica figura,De pe capul celfi frumosSe deqtind6-una parr' undosti.

Prii-a et fete i pre sinilResseritail la videre,Dona rose preste-una crinti

manoasse doa mere,De la bail remasa'n josti,Forma pqtelthi solclosti.

Si apg-a

Si

stltata,

lot pitiol.

225

De mall; al acestuiSirena s'apropieap,LuA'n btatii pe-al ei

la sind flU. tupileaclk,,Nani, nani dorulU merdNani, a ta mamA's

DupA 9e aU InçtatlICopi1a01-a lui plAnsoare,In leagAn l'a aninatU,Preste ramurilg-usoare,

schimbA figura sain un pqte, ennui era.

Ea se'nvesten solcli de tottl,Aripioarele '1 resarU,Unda o despicA 'n notii,PrefAeutA 'n peqteApa'n giurii s'aU inspumatti,Ea la prundU s'a eufundatU.

Dar de eAtg-ori a purtatuCasnieulii in a lid brate,Pg-a ei fitl, a intfiptatil,De sara i dimineatd,PreselaimbAndti a ei eorpiiIn femee din peticii.

in minutul cel tfteut,Cand in ceriii resare luna,Acura oara a trecut.Dar la lacU, ea tot d'unaCasnieul geld duio0tilCu copilul n'a

Paean Editia a 3-ea 29

Si

eq."

Si

venal.

dill,

earl.

mic5,

226

Prevenit6 de un prepusil,Nu trecu pe cea carare,CA'nsurAteii s'a dusiiP6-acolo la preumblare,Pentru rediul tufosPaserea cAnta frumosti.

De departe 'ia urmat,Si ascuns in cea camard,Elil aci aqteptatilDupA prAnz, 0115 in sail,Ca se vad'A pe-amAndoiSA se'ntoarne inapoT.

ise'n urmAEl din palma'si face ,ocheanA,Pintre degete a privit,Dar acum a iIei geanADe pe munte a trecutSi pe nime n'a vêilut.

Ma RteaptA, dupa-apus,PAnrn çeriü veclut'ail stele,gerceteasrn josii in sus,Si plin de prepusur7 rele,TreraurAnd cu pasil incetiDe ladi s'a apropietii.

Dar la oda nainte sa,s'aratA o minune,

Unde apA'ntAi era,De mina amul genune,Nan fund lacul é semi,Pe-unde lup i qerpirtrecri.

ca'n

'ia

ingrijitC,

227

In fundul acelui lazaVede cu nedumerire,Vestimente douaDar nu poate nicaireVre o urma a afiaDe boerii i soata sa.

Din acel adanch troeaniiLitre umbra tunecoasa,Escea unü gros bolovana,Cu o forma fioroasa,

Ce vederea 'nspaimanta§'o figura semana.

De spaima atunci cuprinsaPentru cele ce 'far crede.Parca vieata 'n el s'a stansil,Nimich n'aude, nici vede,§i mult timp a mai trecutPan'a vorbi a putut.

Irino 1 ear a strigata,Dar echo respuns6 :-IrinoDe ce lumea al lassata. ?L'a1 têui flI o murna vinoTeme-te de Domnul-peiiNu lassa pre fêtul

Dar bolovanul cel mirth,'I yard sudori pe frunte,Caci, pre sotil a cunoscutiiin -acele forme mute,çe cu capul clatinati

ambi parch suspinaa.29'

clacii.

1

:

toil 1

§i

228

Casnicul de spaima pliniiCopil4u1 ie in brate,$. eu unix adancii suspinliCa ceara galbanit la fataSante rugi a repetatii,

casa s'a inturnatil.

Bolovanul fiorosiiSO 0 acii de marturie,C'unii amanta necredinciostiN'a se Intre an' o mieIn a mortiloril limanii,Ce s'a face bolovanil 1

--\??1,---

'L.

I I-1J

229

SAMBATA MORTIL ORt.

311)arrrimAvara gen doria de la sferile senine

Pe a Sefirului aripi Infra noi voioasse vine,Sub upare a ei pasuri mil de flori a resseritii.CAmpul, muntele i codrul de nor' ear a inverclitil.Aerul seninü s'adapa dia sufikei el miroase,Si din sinul roureasi pe terine plot mAnoase.Riul, care dinioare zecea'n gheald ferecatri,Curge repede sub malul de veqi tufa 'neununatil.Chiar ca flori insufielite, schimband forma lor streina,Pestriti mil de fluturi sboarti in a soarelui lumina.Din a plitnteloril sinil nalp aburulProsforaila diminetel catra a lumeiCflnd a passerilor canteeii prin geria, codru i campie,Ferigirea lumei sunil in duioasse armonie

Dar luceafârul a One! la Apusil s'a cufundatil,Si minunile nature! cu unit velü s'a cungiuratil,

1

Urclitora.

I

230

De anti murrnuril melancolicri aerul tAcut ressunA . .

Fulgerul in depArtare senmeleasA o furtunA.P'intre freamdtal pâdurel cu unü bocetil intristatilGemete, suspinurl grele impregiurii acum resbata.CA din datina gea veche, acli in toatA RomfalieCugetul cel ea pietate, inima cu daiosieintre lacrirni i suspinurl pg-a lor morT vor aminti

in Sembata gea tristA, ce-are reseri,CAte athintiri duloasse, cAte atiteptAri perdute,Se de0eaptii, entristeaclO, 'naripatele minute I . . .

In o cad *kith, depArtatil de cotunil,Despre care poporenil mil minuni p'6-amurgulii spunkDe multii ecle unil Sêhastru, ce de tot vecinir se credeCA prin farmegl mate lucrurr nevaclut4-altora vede.Acelli omit, pre care anii f'a lui grijAAstA nbpte va s'arete un misterü tristii d cumplititPe unii colnicii elü se sue, fi'n pAdurea 'ntunecatA,De treI orl in giuril resunfi tbea de paltinil duratA.La chemarea cea fatalA chiarti ca umbre'ncetri resariiJuni, bâtrini, femei 0 fete, cAte unula din. tufard.Si hardala cea deprtA, fArA pregeta eac'o plinA,Und'una pinü aprinsii respAnde Inginata sa luminA.Ear setenii 'n a0eptare, tremurAnd çlicil: Amar mie!ge'ntunericii, ge *ere, 96-a sA fie, cii-a se fie I

In estasif atuncl Sêliastrulü, lentindri ochil pre pemAntii,Vice vorbe 'rnisteribse ce strAbatil pAna'n mormAntil :Vol 0-atT treitil dupre lege, cg-ati urmatil pe calea bunâ,Pentru care'n cerii v'asteaptA-a fericirilorli cununA,Maine tot RomAnuld lacriml i rugi vo'a consacra,Si pre mormintele vbstre Preotulii se va raga.Dar tu ceatA afurisitA 0-0.1 p4itil infra pacate,

mit1n6-a

I .

ra3 albiti,

211

ge tOi1ii scapare cant! de pedepse 'nfrico§ate ;Din obecle ce te leaga, pe o clipa te desnodii,Ca spre pildA sit se vita patimile ce te rodfi,"Ear sAtenii 'n aoeptare de acele ce'orfi BA vie,Recliceafi cuprinvt de spaimA: ge*-a sA fie ce-a se fie ?

De-o-data suna-unü bocetii, s'aud tropote cu fior,Si thematii petrecfi iute ca fantasme'n foi§or.Inteifi vine Ateistulti, ce in Dumnecleti nu crede,Paricidulii, sin-ucidula, scrapinda dupa elfi purcede,Venclatorulti patrlei sale, uratorulii de lumina,gel ce pe orfan despoae, ce prin vorbe invenina,De o chlisa-a reclaqiei, nesatiosulti proprietarfi,Poarta 'n brate strArautate petrele unui hotarfi,ge-aparail ingust ognrul de'unde se nutrea cea glbtaA dna strAbuniculii aparat'aii teara toatalSO tariea sub grea povoara unul sacfi de aurii Oar,Camatarul ce se'ndoapa cu dinarulti iel streinfi.gel ge din danie sante, din alrnosinfi bani furl,

egoistulti, ce de meserti nu se'ndura,

De mueri perdute ceata urn:Area cu plansii amari,Care calca juramentulti ce depus'ail la AltarilPurtand fiie-care'n sinul veninulfi de fapte rele.ge nu poate-usca suspinul thç unti Ail de plAnsii spele,gel ce drepturi sante calca, 0 tot stolul defaimat,Cate unul, ca o umbra, trece repede manata.Mid. de corbi §i bufne cArduri, cu flamand pliscil cu ghearilDin ficatul lor senbulba, le beaEar Sahastru atunci adaoge Fiinte de reiiUrmAriti fArrncetare tot pemantul impregiurü,,,PAnA trimbita 0 cheami pentru cruda voastrA faptaLa pedeapsa Ara margini ce in Tartarti ye a0eaptA."Atungi vuetul i urgiea din mu guri a ressunatfi,

Ipocritulii,

sA'l

i

lacrimile-amara.ogurii,

232

hcatti codrul si hardala cumplita s'a cutremuratiiEar sateniI in mustrare recligeail : ,,Ahl amar mie ;çe pedepse pentru crime. ge pedepse vor se fie ?"Pe cand bufnele i corbii. caraindii tot impungeailin ficate diserate cu sange se nutreati,Una demon din ochi i gura infocate varsand. bale,Cu o stramurare aprinsa mom in a lor cale.

Dar a paserei crestate cantul gel(' priveghetorli,Semnelat'ail rtoaptef meacla si venire a clileT clore,Eaca soarele revarsa scanteioasse a sale racla,Care a geriului tarie i pamantal lumineasa,De pe turnul sahastrief santul bronzii a ressunatil,Si Weilli toff spre ruga la Altarti s'a adunata.Duiosia i pietatea pe morn:tante lumini aprinde,Se depunii in disci'', in vase: lapte, grane i merinde,

'in guar(' fif i parintil pe mosi amintindii cuingenunchi planganda asculti ruga preotululCare cantandil aminteacla pre cil reposalf anume,Si se roaga sa le fie mantuire'n alta lume.Cu aminit, ruga i plansulii atunge aü ingetatii,Dupa lacrimi i suspinuri, mungheerea a urmatti.

Atungi eaca stolii de fete, a-0nd tample 'ngirlandate,Poarta'n discuri ulgoare parga d'ospitalitate,La sermanula si la orbulti, la orlanil neputengiosii,Cu merinde se inparte si cuvantulii gel duiossii.

gea cli ce'i consfintita l'amintire i durere,celor 1.0 é de mustrare, gelor bun! de mangheere ICat Romanulti pe stramosii cu respectil va amita,

ambe Dumne-Ipeul soarta1 bine-a cuvanta I

- -4

I

dort,

In Iuini

S

molt,

sib

-a- 233

t113CYA41213 131 0313MDUPRE $CHILER.

a Coital, unde pe Istmul era lege se le aduneLA le Greciel popoare, ca pre geniulii se'ncunune.§i Ibicusti, Poeta june, thergea 'n repeclitul passil,Se espule unit anal, ge Musa i dictase din Parnasil.Presto colnidi eaca vede AcropolideI getate,

n preluca gea sintita Intre plinfi de pietate.Nimidt mi,leit Sinpreginrni, numaI de Cucoare unit stolii,Pe Neu acompanease sburand &Rill caldul pad.5Salutare geato arnica, ge 'n a mea calAtoriePreste lugiul a MareI mi'atI fosta de companie,

De bunli ye leU menire fn soarta egall se fima,Precum astAili Impreuna d.eparte calltorima.Ca straini Intre pericoll catama ospitalitate,,,Agif ge ni'arli refusa'o poarta inimI defaImate.4Dup' agea, voiosti Ibicusil repiclit'ai pa,liI set,$'a trecutit ,acum preluca consfintiti la lui Pet.ins' atungl`eand fail teanla intre muntl fntre din vale,Barbarl hot! eu arme erunte, each& 'ngins'aii a NI cale.Aspra lupta se inginge, Ibicusfi ram:fine 'nvinsil,C' a lul brata la coarda Lire! nu la arca era deprinsil,In van(' agiutorrt reclama, la oamenI, la Pet, dar nimeLa a sa voage nu respunde, nig! é martorii la gea crimi:Atm dar se morii air pe pamêntti necunoscutil,oDe a hotiloril crucliC' al meil sfinge este mutatGrett plagatii Ibicusfi elide. fuse aproape acum se nitwit,Nemicit vede dar aude sburanda stolul de Cucoare,

Paean Editia 3-ea 30

2:14

Care r&spiindesci tu aerr: freamôntul infioratii.Atunvi cu voave amortini vcste 4ise a cuventatil :,in iips de oameni inartori de la voi Cucoare mike

AIÜ omoruha pAra direptatea se redice'Aa esclanm, s'a lui vedere in eternulii s'aDispoietii cadavru 'n urnat s'a gsitt pe earbADe k4i eruntii lIri reeunoa$e ainiettl set': din vetate,,Ori euvine-se oã astiicli se ti veda aa, o fate ?Cana sperm:15 a tale temple sencuouni ea lanai 1d flori,RecompensA euveriM prin a gloriei lutokit."Atunre eiü acel vaith Iiü repeta on durereTot poporul in urgie la Pritaa r} aleargA, cerePrin slinge ea se resbune pe IL:joust: omorititil.inse mule va fi urma in poporul indessiat ?Se discopera cum phtea=se acea fapti ovelita,Fi-va unit bola, fi-va rivalul numai ratia stritluitaA soarelui care vede toate vele pre ptunentii,Arii putea se huninese acem eimA din mormAnta.Cu sumeri pai poate acuma, Wit eugeta i pudoare,Se preumble in ameffteert, pintr' a Greviei popoare,ce pe banve la spetacola din Grecia se :Anna,

de sgomOtat,mullimel tot Teatrul resueit.ine nuinerA pe oameni, vine spune-va a lorr: mime,

Care se adunil nice la Festinii faimosii din hum:,De la Ate:m/0 din Foehida, de la tekinuL depfirtat,A le Insulileril Ask!. de la StattdTort aseultu d'intre loje a lui Choros6 melodicCare dupre legea veche cu ptisuri plini de mArie,Cu statui i a Tor lrandiere preumblandu-se paratb),nice gimi solenele ea poporul tot,

Pribter, Mare piatit din Atm, coegiurata (le aka, male se ftteeau

sirkiri si icstlue publics.

ueü

in2bleft.

Spartiatii,

306 vadal,

isabisti

Si

235

it pisescti femel mortale cu asernineMiliane presto alto nalte's corpurile lord,De o mantic tunecoase a lormo.apse sunt incinse,§i tn nnina discarnata poartit o fachic, aprhtsa,In a lor &la nu cargo stingele d'estime.vie,§i in loca de mAndre coame incretiteCare la femei giunele, fruntea 'nfnunusease,Se vAdii serpI, se veal vipere, e 'Agra sine se Inodasa,invArtindu-se in choara, intr'una mcdii infricosath&ma versuri dupre Imnusit care inima resbatit,Ist'at Furillord canted ce auqul segetease:Fericita de geld ce'n lame cit pacnica cugetfi viease,Pentrn acela spre vendetil nu purtamil crudul venind,Dar amarid si Val d'acela ce'n ascunsit omornri face.

urmdmit ea a Int umbra, un minut nu i no!

Dead crede ch'a se fuga unit Iatti liii tine in loci:,Maui cuprinsti do spaima corput en venial si focii4Asa dnta ele 'n hora, dar pre teatru se 'DtindoSpaima i unit float amarnica pc spectatord I. cuprinde.Ca cum peimea destinsa din OlimpaSolonel cu pasi mai ite se preumbla pe p5mOnt,

'apoi din mier.lul Arend. s'a cetelord spanantatePe incetil pAsesca Witte chear ca stahit fermecate,In parere s'adeverul, ce asta scena a facutFie cine din spectator! (IA misteriosd tribut,Care in ascunsti veghease nopturne oare-desse.Genial soartel fioroase liii toarce si tot lid lease.Inimei se anonsease prin menire multe or!.Dar sfiita se fereste de a soarela lucordCAnd de odatA in spetacol se audit vorbe sonore:En yell, en veqi Timotee a Ibiculai Cacoare

se'ntuneca atunce si preste teatra 'n susUnii stold negru do Oucoare fremAtându, eaca s'a dusk

pace,

fine%

(Drat

si

Malta ti slot,

si'n

I

ceriul

236

Nitrite le a hit Ibicuoh, se la tot! fu de phigere,Umple inimile aprinse de 'ntristare tti durere,§i precum in mare valul micatii d' altul s' alungaDin gad asea in guri asel nume se purta,De pretiosul june a drum tott plAngeah mult trista soartiPe carile timpurie a Alpit o orudfi moarte,,,Pe Ibictl, pe care plAngemh se de barbarl s'a usisii.,Qine poate fi strâinul se agent cuvantii a ilish ?antra Bich si asele passer! se 'ntelesti se fie.oareAcel sunet i resuneth provocat6 de Cuceare

Mai puternicii tot sporeste i ca fulgeri din seniniiA facut ea a Ior inimi se cutremure in sinfi.,Luati seama c Eumenida astAcli sera reslaunare,,,Pentru moartea a lui Poeta sere cuyenita sfarA,Usigaful %said eaca a fi prinsti s'a,,ImpreunA cu asela câtr carile a yorbithInse asela cc cuveutul 1111 scapase acum afarAArii fi dorith recheme se'l plistrecle in sinul earl,Dar In vanil, cA a lui gur4 tremurAnd a inghetatii§i culpabilli prim tAsere insusi elii s'a declarat.Guardia acum liii tArie I publige Tribunale,Unde elti nu poate ascunde a lui fapte crhninale,§i acolo l'Amfiteatru cu poporul adunatiiPrin pedeapsa meritati, Justilia segetatii.

.0) Eemenide se numeral feriae.

NOTA. Ibicusii. poeta lirich Grecii, contimranii a lui Ana-creonü din Regia, [Italia de amea a vietuit pe laevul al VI-le inaintea ere! Cristiana. In cAlAtoriea eala Corinth, unde se serbeati festine Nationale, fu a-saltat i omorith de 110, la care ocasie se timpla e-pisodul descrish in astA compunere. Ibicusti a scrish7 volumuri in Idionul Ionicfi ti a inventat instrumen-tulti Sambuch. Din a versuri putine s'a conservatPlutarcu a descrish aselu facth in disertatia: Blanca-rimea de a Vorbi.

ceT

oferita,

sem

l'a

lui

I

237 -...

8213L1111SECULARA

A LUi

tta111112..e,c,,,,ac2.01.111111110

238

(ELEBI1IRE,1 SECULARA A LUI SCHILLER.

1 8 5 9.

11415 tnAnnr1.

Geniul, de ort care ramii a stiintet seati al artei, si in ort careginta stralucind, este proprietatea comunii a natiilorti civilisate.Omen', Virgilu, Dante, Cliakespir., Racine, Miehel-Angelo, Rafaele,Galileo, Newton, Alexamlru- gacedon, Ahibal, cesa, Napoleon,toti fit geniukt, sunt compatrilit a fie- cam! apretuitorti de meriteinalte. Lumen civilisath, care admiri lucrarile nemuritoare enrespectit conserve munele faptuitorilor din generatie in generatie.

Germania, serbeasa astricli ip IT imodri solemnel, intrica aniver-Bala secnlara a marelut seu poeta Schiller, Miscrit in 10 No-emvrie 1759 la Marbach in Virtemberg. Istti autoril a luminatti,a anoblat si a entusiasmat pe contimpurant si pe urmasii dincolode marginile Patrii sale; intro multo dassice cbmpunert, du encondel de focii a sugravitu in tragedia Vithehu Tell eliberan aSviteret si in Jean d'Arc eliberarea Frantiet de sub domnia stra-ina. Dupa ce natiile civilisate, spre celebrare, trimet representanattsi produete literare pentru acea solemnitate, ertatil fie natielRomane a semnala si a ei simpatie la asta manifestatie. Spre a-semene scopu, din operele lut Schiller, s'a ales Bailada, intitulata:Credit]. I a, care o producem in o libera traducere Romana, eaunu micu tribut de recuuostinta catra Manele int Schiller :

V-19

CREDINTA.

Dionisa tirani aprigi peaseunsii a fost intratiMet.esi congiuratul giune c'uu pwunalti 'intro vestminte.Dar surprinsti ma de pregeti viglele l'a ferecat,

rege Domnitorul l'a conduit mat inainte.Cu urgie ista'ntreabA :climfi, pumnarul pentru. gineDe tirani: se scape patria,. menial era peutru

DeacA, ata . gttniete giu1e, tu pe cruge vet peri'Nu mit ca telt vieata, din dot unit avea se moarA;Ge de vrei a mele' path-11T mat mult Thca-a prehmgi,Lasse-mê, te Wei -trel Pe, se mAriti p'orfanal sorA;Spre credintA daI p'amiettl, pAnA- atungety pre elti include,La termin de nu veni-vat; pre elti vet putea uOde."

AtungT regelen vendeti, suriçlindii, cu aeriiDupA seurtA meltare au rAspuns ei bine, -fie;cele care'mt get tref cub libere ii las deplinti ;Dar trecAnd semnatul termini, depe-acutha'sê se qtieCfen cea 1i Ord crutare eu amicul d'inellisdareinpArli-sa a voastrA si:trtA, fi liber. 'ear el moare.

$ Ia

se'tnI

:

tu'l

ttine.

lint,

24.6

La amicul Merosfi vine,tiranul a triumfatfi,Noua victima pre mine cu moarte pe cruce geartd,Pentru chit spre-a patrit paosti alü ucide am cercatil,inse in a id trufie incA slile tret lint eartA,PAn pe sora marita-vot, rogfi te pune chislegGiurii câ vinii se'mf tragii ossinda, se te scapfi de a Id urgie.

Tacit:tat liii imbratosiasle amicul cel4 credinciosfi,Tiranulut se supune O'ntrA'n a lul inchisoare,(eh alt atuncI purcede, i tn timpul pretiosiFepede asigureasA soarta giunet surioare,Frin plinirea tadatoriret a hit cugeti se impacA,lute Inderetfi seiatearnit ca terminul 43e u ireaca.

DeodatA varsti ploaie cerul Incarcatil de nortiDe pe muntt, din ripi, din lactic!, se repedit mil de povoe,Itinre le se &di rite, vales ample d'unda lorii,

la punte eAnd agitmge -Mittensl in nevoie;Tolbura infmriettl, temelia et o sapa,SurpA bolts cea Iliad, se tunAndA cade'n apA,

Cufundatfi in rea durere pe malfi curA'n gios iu sus;Ins' ver nude ochrntoarnA, a lid yore ort undo suna,Agintori ehematil n'aduce de pe malul celti opus,CA. la vadfi nut nict o luntre ca se'l true& impreuntl,Nigt munteanul nu conduce de la codru a sa plutitt,CA salbaticil gei apA é In mare prefeeut(t.

In genuncht miserul eade, lAngA intartatd,PlAnge, roagâ, i suspinA, mAnele la geriii intinde;Te rogü Peule'nfrApeasA cursul riulul turbat,fi IOrate aunt fugatoare i trecut'art de merinde,Soaele va se spunk de n'agiungti pAnii in sarA,Pentru mine fad calpA bunti amicul va se piartl.

mie,

valid

q

fd

Q41

Infierarea a natnrci elementele-a sperith.Fara paosil tot mai tare vain pe val6 tad nainte,Dar mai jute se strecoarA clipele necontenitii.Atunei elil s'embarbatease, pe amicii avAnd aminte,Se arunan sinul ape!, i luptAnd peste mAssurit.Cu br4ii foarte o &pick si unii Pell de WI se'ndurA.

AgiungAndit la malii se'neltinA geninlui seutitern,A lut pasii inaripeasA. cAnd de oameni rei o ceatA,Treand pe la o padure esse din. ascimsul lora.flu ineungiurAt VatacA, eu furie'nveninat5fn potica cea ingusti calea'i ceareil a inchide,Ca se'l prindA cut odeare spres al preda i al u5ide.

---De la mine ce se cere, a strigata de fiorii. cuprinin,N'am nimica'n astA lume de dart viata ticAleassit,

asta ind sarA a da regelui m'amSmulge arma de la hotul, §i. cut voce furioasADe amicil nu te indura, strig', apoi cu cea maciuga

La pAméntfi pe trei 1i cukA, gea-lalti se dail la fugA.

Soarele efindfi din flour! sAgeteasA seU

De etildurA, d'ostenealA, a pAsi nu mai poate,C. genunehi se'ndoae, incAtU cade chear pe leen.Tu çe di'ntre hoti, din ,ape, indurat'ai a me scoate,Ori voi-vei ca aige so fiU prada de vr'o fiarti,Se lassil pe dulçe amicul pentru mine ea se pearA ?'

De odatA'nctpropiere unit pldeutrt linii murmuriaIn tAgerea cea adAncti la urechea sa pAtrunde,StA, asculta, apoi vede, d'intre stAnci unit isvortl viiiCe varsa in yawl de peatrA argintoase a NI unde..Aeolo en Insatare, sórbe, s'udA, se'nviasA,A lui membre ostenite cu putere recoreasA.

Poesii Edith' a 3-en 3 l

- -

0

panA'n prinsit."

eufoci,

p

9.49

Acum soarele'ntre arbori lunectind al seti lucortiPreste earba Inver Oita tinclea umbre colosale,cc prin forme ingMmate sugrAveaii icoana lorii;CAlAtori doi din 9etate revineati pe ava cale,LAngA II cu repegiune pindii, aucli: ,,Se duce,Pre arnica In locii de Meros5 acuin pe erne."

in a inima adAncul ressunat'ati vorbaContlina, grija liii mana i a lui putt' Inaripeasil.Turnurile Siracusa soarele apuitortiResfrengAndu-se prin nourl, aurea cu a lui rade;CAnd Filostratii, a lui casnicii, pre al sell domnii nefericeliii IntirnpinA en spaimA i cuvinte acestel clice :

Andereptil te'ntoarnti iute pre amicti mAntui,

De91 maôarti al tAii pericol prin o fugndatA curmA,Chiar acum pe neferice II ü Ingepii al schingiui,Ch'a0eptatu-teaii statornicti ora de pe urma,A credintA 'ntemeetti in virtute onoareTiranul prin vorbe amare n'a putut se'io oboare.

de n'a putea va ea se scapil p'amicul max,Cu &A moil, /nee credinta nu va remAne infrAntA.

tiranul cclii salbaticil n'aibe In cugetul setiCha amicu-lui amicul a calcath credinia sAntA,Preste ambI se ImplineascA a lui crudA far'dolege,Dar cunoascA cA viazA amigitiI &luta lege 1"

Eachfi soarele apune, cand la poartA a sositii,Vede crtnea a ossendel In o piatA ImplAntatA,Curioasa d'oameni gload Impregiurti a tabAritil,Pe amicti flu tragil acuma cii o funie IncruntatA.Gloata o strebate, strigA: Eate me's 1 eti via de fat§,Eu's acela pentru care elti chise0 s'a pusii cu viata.

_ _

fill liaison

pAni'n

lot

Si

bort,

nal

gin

Del tertliii,

243

Tot poporul se cuprinde de mirare si de fiorii,Ambi amigi se'nbrâtoeasit, plAngil de china, de bucurie,Nige'-unii oat 6 for& laerimi l'agest actit petruncletorii,

i la tinanii se rapoartA astA rarA duio0e.Pre elii prinde o simtire, pAnA-atungi de tot strcinA,Pe amicii ambri chiamâ inaintea hit se vinA.

indelungit pre'ii admirtt, lige : Vi s'a nimeritii,A mea inim& se'nvinge, eil chiar védit din astA faptaCA credinta nul unit fantom ge Inaltii simtil IncleitilCare de la oameni gere recuuoa§terea gea dreaptA.Map', roga-v6, de acuma, se simt slile mai st.nine,In a voastrA legAturA de al treilea pe mine.

--4 31--

CULECERE

di

POESILa /al

1L aafalia.--.00.::---

PARTEA If.

EDITIA A TRETA

adaogita.

--r4n.0---

241Z22.20

Tipografia Institutulid Albinoi Romano.

1863.

2

PROEllill

ache studiul limbei Italiene interessas4 foarte tnult pe tott tipcarif se ocupa cu literatura noua, ca cat mai mult se cuvine

ea se fie ogetula de gercetari serioasse pentru unit Romani, carevorbqte in mare parte lhnba, ge in timpurT antice se intrebueade Legioanele Roman() 0 de colonistil vault! din Italia in Dacia;find ca autorii invatati i multe fapte vedereacli cft limba latinavolgara din acele timpuri, este muma de toate celle limb!, carepe rand s'a format in provinliile supusse de armele Romane,care apoi, dupre diferite localitati, a laat mai in urma caractereparticulare. i a&la precum In Italia, latina volgarti s'a transfor-mail in cea Toscana LItaliantl] in Gall in cea Francesa, in Spa-nia in gea Castillana, ea s'a prefacut in Dacia in limba Roman a.

Dori* -de a atinge din fontana cereal.'" filologige, i amorulapentru lucrurile antice, m'a indemnata, Inca in gele Inttli a melegiunete, a merge la Roma cea inarita, uncle m'am ocupat de as-semene indeletnigiri de la anul 1607 pana i acel 1811.

Resultatul acestor gercetari, a fosta incredintarea ge amti avutiidespre afinitatea gea mare, care, ca toad tregerea a seculilorfi,

cif,

3

PROEMIO

e lo studio della lingua Ita liana interessa sommamente a tut-ti quelli, che si occupano della letteratura moderna, quanto piàdebbe egli essere roggetto di ricerche serie per un Romuno cheparla in gran parte la lingua anticamente itsata dalle legioni Ro-mane e dai coloni venuti delr Italia nella Dacia; poicha rinomatiautori e molti fatti provano, che la volgar latina di quei tempila madre di tutte quelle lingue che si formarono susseguentementenelle provincie dall' arme romane conquistate, e la quale, secondole diverse localiti, prese poi caratteri particolari. E come in Ita-lia la volgare si transform() in Toscana, nelle Gallie in Francese,nelle Spgne in Castigliana, essa divenne nella Dacia la linguaR o mu n a ossia Vala ca. Il desiderio di attingere alla sorgentedelle ricerche, e ramr per lo studio delle antiche cose, ml mos-sero nella prima eta ad arrecarnli alla famosa:citta di Roma, ovemi consacrai in sillatti studj dall'anno 1807 fino a tutto 1812.

II risultato di queste investigazioni fa la certezza delle grandiaffinita, che malgrado i molti secoli, e rinterruzione delle commu-nicazioni si è conservata tra gli abitanti di Roma e quei della

i*

6

- 4 -

si intrerumperea comunicatlei, s'a conservat Intre locu{toril Rome/si Infra acii a Dacia nu numal in limbo. ci and si in datini, i,ntraditil, Afar vf In musica poporana, fiind ca mai multe cantice alocuitorilor Transteverini tde Roma} precum si dantul /limit Ta-rantella, si alte assemene, astacli se Ninth si se clanttiescil de lo-cuitorii Romani a Dacia Prelanga aceste; sfudiul classicilor Ita-lieni" m'a convinsti ca, tic! o limba, mai mult de cOt acea ItalianN,at paten inlesni, si disvolta mai cu sama literatura si in particu-lar poesia romand. Drept-acea, de la .cele in-MI a rade compu-neri, am luat de model versul Italian, si a sale felarite construe-pi; incat Sonetul, Oda, Anacreontica, versurile numite sdrucloleLlunecatoare] pi alte, de mine cea bitaia data ea intrebuit in po-esia romank

in meolul accstor indeletraciri litcrarc, am cercat si vrc a coin,punere in versii italian, Tare care am fostil adussil aproape de

1capet un Bale poemil epic intitulat: S tef an o i d a, adeca unitepisod thn faptele lui Stefan cel mare, principti suveran, a Mol-dova Dar asta lucrare, en multe alte compuneri romane, s'a n-erd prada# hacinderei cci mar! din anul 1827, care din neferice a

Dacia, non solo nella lingua, ma purancli6 nelle usanze, nelle tra-dizioni, e perfino nella musica popolare, Poiche varie eantilene de'Transteverini, come anche la danza la tarantella, ca. altre simil.si mita= e si ballano pure dagli abitanti moderni della Dacia .

Lo studio tie classici italiani nd ha inoltre conviuto che nessu-na lingua, phi dell'Italiana, poteva agevolar, guidar e sviluparla letteratura in generale, e particolarmente la Poesia Romuna.Percio fino dalle mie prime composizioni poetiche, ho preso perinodello il verso italiano ed i suoi vad generi, onde ii Sonetto,l'Ode, l'Anacreontica, i versi sdruccioli, ed a ltri furono tin me perla prima volta adoperati nella poesia romuna.

In mezzo a qeste letterarie occupazioni, tentai pur anehe unqalche componimento in verso italiano, tra i gall aveva condottoquasi a buon termine un Poeinetio epico intitolato 1+ La Stei a-n oid e" do è un episodic) dello gesta di Stafano ii grande, so-vrano di Moldavia. Ma qesto lavoro con nitre romuni composizoni fa preda del grande incendio dell anno 1827, che disgraziata-mente distrusse la maggior parte di questa capitale di Jassi.

mistuit gea mat mare parte a capitaliel Iassi 1st focii InsA. crutindcilteva fragmente, care ar putea, In vre un mod, contribui atrerletoria hteraturet Miscilnde a Rombilor, numal pentru istil motivim'am Indemnat a le aMtura la Colectia Poesiilor mele, raclamandfuse mat lute Indulgenta getitorulut bine-voitoril.

Iassit August 1854.

-11++N.P.--.

G. ASAKI.

6

7

II fuoco avendone per?) risparmiati alcuni avanzi, che possono inqualche modo servir all'istoria della letteratura nascente de'Romuni,per questo solo motivo mi credo obbligato di pubblicarli nellapresente Raccolta delle mie Poesie, implorando pert') su di tuttol'induTgenza del benevole lettore.

I ASSKT,

Iassy, Agosto 1854.

- _

---4...);_a..--

8

ALVIRU imp)

la wanRoma 1810.

tu riule faimoasse, cc intim)i a tale undePntre epte colnici,,fairna al Ausoniei vechite,De la tine rechem asta;li, in durerile profunde,Adapost qi lin repaossa, langha

Mai placut si Benin aeril nu'l aflaiii Inca oripreluci, §i riurele, ce atat se ma invite,

Ca cea patima 'ncrussita, care inima'mi patrundeS'o reclic in duke limbit al Italiei marite.

Nici sunand ye fluer doine, Irian Dacia umbroassa,N'auclit'am n gunie duke versuri a0a line,Precum sun'a lui Petrarca lira cea axmonioasa.

Nici aiiire mai duioasse, nu vacluiii nici mai senineDoue stele 'ncantetoare a le gratil frumoasse,De cat care lucescii asta-P preste terile latine.

uncle,VAT,

0ripele'nve40.

4.1K,Tqg /

---

L1711110 ILV

AL TEBRORoma 1810.

tii che spieghi le volubil'ondeFm i sette colli, onor d'Ausonia antica,A te dimando scorta fida e amica,Ed un ricovro sulle verdi sponde.

Ciel pin seren del tuo non vidi altronde,Ne valle, o chiostra si fiorita e aprica,Ch'ognor m'invita a lei pereh'io ridicaIn italo sermon doglie profoucle.

Nt risuonar udfi le patrie aveneDi Dacia antica un cantico simile

.A quel che desta l'aurea tosca lira.

Ne in altre piagge, luci piu sereneUnquanco vidi, e volto si gentile,Ch'in le tue rive il Lazio or gode e ammira.

J...Part. IL Editzia a 3-a.

2

9

10

aa Anna TAIL

dator, o stea mult priingioassa,ern primavera a vietel mele,Tu ferit de strimbe c i rele,

mal condussil pre calea viituoassA.

Tu 'n sen m'aprinclI faclia luminoassa,M'aI adApat l'Ascrée fantanele,

dud vieata'mI Indulgescii cu ele,Disprelnescil chear soarta 5oroassii.

Cha se dorescrt lugindA nemurire,Me'ndeamna steoa care'n gier se vede,Cum statornicii rotind lumer streluge.

De la termul fatal vassul .purgede,plutind prin mares, de peire,

A ta rasla la port raj' va conduce.

et

qi

ti'ssit

mat

§i

1 1

AL MIO PLANETA.

uant& grazie ti rendo amica stellaCh'in sul'April clegli anni i passi midGuidasti lungi da sentieri rei,Ond'opra bramo ognor pregiata e bella.

Per te in seno s'accese la facellaChe mi fu scorta ai sacri fonti Ascrei,E mantra i tristi di consoli e beiPrendo a scherno per te sorte rubella.

Pin: a bramar eterna vita, tolsiDa te l'esempio, che spiegando val._Chiaro nel ciel invariabli corso.

Dall'empio lido gii la nave sciolsi,E del torbido mar solcando il dorso,Al porto guida mi saran tuoi rai.

-C.000 ----

2*

12

LA CUGETAREA MEL

Gana intim-41T a tale aripl, o tu cugete 'nfocate,'n noianul fantasiei te nal cu repegiune,

Cautand frumoasse teme intre gele luminate,Pentru lira-mrumelita doritoare se ressune;

Uprel pe munte Pinciu intre pinii vercli resbate,De virtute i frumilsete aco16 videa niinune,Acolô pina me trege pe cararile 'neantate,Stralugind cu a lumina care nigt o data-apune.

De la dansa imprumuta fina i bland& lucoare,D'und6-Arnorul cu virtutea O'nteleptul spirit deraP,Ce dad numelui aice faima cea nemuritoare .

incladar in lum6-aiure vet cata cha sfl se vay.intrunite 'ntr'o fiin toat&-a cierului-odoare,Care catre fapte 'mite ne'ncietat insufleteac14

'I

=

13

AL MO PEESIERO.

u che spiegasti rato l'ali al ventoLieve pensier, poggianclo all'alte spere,A ricercar infra l'eteree schiereGrato subbietto all'umil mio concento,

Sul Pincio posa, e in Donna ammfra intantoDe Ile virtà divine immagin vere,Onde scorta e conforto avvien che spereL'uom della vita in ogni affauno e stento;

T'aggira poi pressó quel lume vagoChe spande i rai d'ahno saper profondo,E del nome immortal fassi presago;

Iudarno aneli a ricercar nel mondoDe lie virtudi pin fedele immago,E al bnn oprar esempio pin fecond.o.

ITE, 9E474

14

RESSERITULO

laTa.a4

e a lumel orizonul a mea cand a'arata,cierul tot se 'nsenineacla, suflê aerul malUnda curge mal voiossa, limpede i mai curata,In agel rill ge' ntre petre se repede cu'n suspinii.

Veql. cum fluturê p'in noun'. de Amorl junel o giata,Cum ressuna d'armonie colnigil din Apeninii,Unde pentru a ei lauda in cor suna o cantata,Mu de passerl 0 de Nimfe ge'n a el intimpin

Nu 6 stencil nu 6 culme, care se nu schintgez6,N'ul campie e mfntinde not& mantie de florl,Nu e limbâ omineasea care se nu cuvinteze

Despre ochil i cea fata, unde 'n a hil foiqorintre porfira i perle Amor tese duld-obeze,

segiata sa discard intr6-a giunilor popor.

edrAme--.

inâlinii,

§i

DIA

vinfi.

-15

IVAZIA Pt TITL. 1111 EMMA,

MADRIGALE.

ll'apparir del mio leggiadro soleS'allegra il del, scherzano l'aure quete,E scorron l'onde lieteDel rio che sol trai'sassi ognor si duole:

Fendon le nubi i pargoletti Amori,Ed inni intuona la silvestre schieraDi Ninfe snelle e di canori augelli;Antro nou v'6, non v'ê spelonca nera.Che del suo raggio non s'avampi e indori.Labbro mortal non v'è che non favelliDi quelle luci, e di quel earo viso,Ove fra l'ostro assiso,Fin nel pill duro coreSuol avventar i dolci dardi Amore.

--'0G`---

/PM

16

G) A V 1 ILI AI.

/14a munceii din eAmpie, la pAdurea cea umbroassit,La cel rill care erpeaski, p'intre inflorit ogfar,L'adApostul singuratic, litngA stAncA, 'ntunecoassA,intristdt 0 plin de gAnduri singur umblu cu Amor.

CA, in cuget qi in sinu-nal porta simtirea cea duioassA,Care n'a se sthngA timpul, cel de toate stirpitor,CA rAmAne suvenirul uner inimi credincioassAinteun echo ce-a se sane dupg, ce ell voili se moril..

cote gratii 0 frumsete, ce's a Musel mete teme,Le reclicii la floricica ce., se leagAnA de yenta,§i me tAnguescii la fruncla care 'n freametul el geme.

La fiintele naturei, eke impregiuru-mi stint,Spun a inimei dorinVe ce sperease 0 ear teme,Numal 12inel gerefi ascunde lacrimile 'n care 'notil.

-4 04, +0--

- 17

I.

d ogni poggio, o selva, od imiil rioChe pei fioriti campi al mar discorre.Ad ogn; speco ch'uman guardo abborre,Mesto e pensoso, con Aroor m'invio.

E porto quel soave e bel desio,Cui non varran l'etadi II freno a porre.Ne dal mio sen potrà giammai disciorre,Col suo furor destino acerbo e rio :

Ai lieti fiori vo pingendo II caroVolto, ove posto ha il eiel mitt dolce speme,Alle rupi ii rnio duolo e ii pianto amaro,

Ad ogni fronda, poi, die afflitta geme,Chiedo pietoso al grave ardor riparo,Ma celo a Leuca sol mie doglie estreme.

Part. U. Editzia a 3-a.

3

1141,11001E13.

18

YavEr.LiaH.

Julitaü .Apeninul Echo a durerei mole.Ce din sin Amor imi stoarge, in tame a noptei cliprt,Ressunataii pan' la Istru Datimile gele grele,ce nu vindeca Igea nici fantana Aganipa.

Din a lor somn se treilira atepite yasserele,Mai duioasse se facura fiarile'n ascunsatnaltara a lor frunte tumpilate floriceleZefirul cel mai sburdatic infrana a sa aripa.

Mai Intl cursera atunce a le riurior$1. Naiadele duioasse aü e&iitii din rid, din mare,Agea patime. s'asculte, care inima'mi patrunde.

Toate'n giurul meti suspina, numai pina, pentru careA me inima s'incinde, la durere-mi nu respunde,Nigi din sinul ei s'aude un suspin de indurare I

ripe,

undo,

-- 19

11%/11160 lg. 3.II.

CO'i! quaute volte i casi miei funesti,Udi' kppenino in sulla notte bruna,Oh 1 quante volte al Istro fei manifestiI mal, ch'erba sanar non puote alcuna.

Per me gl'augei furo su' i rami desti,Le piante c i 6 or ch'il praticel raguna,Alzar le rugiadose cime al mestiLamenti, e tacque infin l'aria importuna.

Scorser placide l'onde de' torrenti,E le liaiadi fuor dell' acque usciroAd acquetar i miel dolori ardenti.

Ma Ikon glen quells, per cui sol deliroPosson destar pietade i miel tormenti,0 trar dal duro pato un sol sospiro-

---ec-c--->---3*

20

VAVITIIA

9ea aspra patimire de o inin 'nfocata,tnteatata este deamna ca Amoral s'o aline,

cãtll Doamna Inc e5 nu $61, de unde tot cle-a-una vineSupra me se segetese o privire turburata.

Zea de ghiata, de otele, a5 de peatra diamantata..Inima in sinul vostru, ferecata, par-clfo tine,Unde nice riul de lacriml nice-aprinsele suspine,Amor mie ell sjmtll astach, ea nun pot5 ea se resbata.

De 0 'n versul mell cel umil stralucinda-va, virtuteereil se cfint5 q'al vostru merit(' in toscana armonie,

Care de l'a voastrit faimil us MAI se inprumute,

Cand tinteasa sumet5 ochiul in a cieriuluI faclie,intunerical II cearta numal cateva minute,Dar seninul feta' voastre tot de-a-una '1 ascuns mie.

21

aspre venture, ond' io mi cruccio e doglio,Si di pietade son, Madonna, degne,Ch'io non m'aveggo, onde perpetuo regneSi Hero, a me. d'intorno, II vostro orgoglio.

Macigno antico, o adamantino scoglioPar che cerchiato 11 vostro petto tegne,Poichè di pianto ognor mie luci pregne.Destar non ponno in voi giammai cordoglio.

Sebbene umile agli atti e a le parole,Par vostro merto inalzo in tosco canto,E per voi sola io cerco e fama e lode.

L'ardir degl' occhi nel guatar il solePer pochi istanti affrena un fosco ammanto,Ma in gelo eterno II vostro cor sol gode.

IttkiltiVDMM

e

22

PROFETIA.

sta tunci ctLud, o cli audara! acea oare-a ft vegina,Se purgedii din ceste locuri d'unde soarta me desparte,Lficritmand i en suspinuri arunca-voill d1 departePepe- urma mea ochire care teara cea latine.

Dar pe and in luntre upioare brasdui vol lnarea EusinAinfocata'mi eugetarel strabatAnd campii derarte,inturna-va desse-oare l'adilpostal gel de arte,Si la templul giunei Muse. unde arde-a mea lumink

Aeolb a Romei genii ail stltornic tronuld lor;D'unde respiindese In lume nemurinde a lor racle,De virtute, intelepciune, de al patriei amor.

Acea stea a mAntuirei, care astecli ma 'nvieactl,Fie ca se ma conduc6 si in timpul viitor,Si-amorlita mea simlire pentru patrie fac'o treasa.

23

IL YATICIN10.

Ilor ch'il dipartir sard vicino,D'onde partir or niego spesso, or dero,Piangendo volgeró, destin revero,L'ultimo sguardo verso il suol latino.

E mentre in Dacia, per aspro camminoPorterô 11 piecle, lieve ii mio pensieroTra i colli il verde varcherh sentiero,Ch'al sacro bosco mena di Quirino.

Li giunto poserd sul bel cipressoCh'ombra mi fu del sol ai caldi rai,Mentre avvampavo piu d'Amore oppresso.

Ivi al soggiorno di quei lumi gai,Egli rubello a me tornerà spesso,Io poi con lui non tomer?) giammai I

.14.

21)MUMEY22111,

ANACREONTICASolvitur acris hiems

Horatius.

rgaccA samti eu Zefiril

Phi sfcrile svnine,Pt untie a1b purtandu-seEar prlintivara vine.

Earna druntà, IiingedAPreface oniêtu'n. unde,çe insetat Oceanulhi slim] se'fi ascunde

Din mal amu se luneca.Pe riii vase16-uscate,cc luptAnd cu fortuneleEar marea vor resbate.

_

- 25

ValliaM22aA NACRE° NTIGA4

1,Solvitar anis Meas."

lioridius.

Ylit,cdo al ornar de Zett.riballá celeste sfera,in sulla nube candid.%l'orrta la primavera.

it crudo verno or languidoGià le sue nevi scioglie,Che fuggitive ii pelagoNell'ampio sen aecoglie.

industri ordegni or ealandXV mar l'asciutte prore,Ognor bramose eti avideDet salso azzurro umore.

Part. IL Ellitzia a 3-as

2.A

26

Pastorii, nice turme!eIn staul nu ail pace,Ar Atoml in liniteDe acuma numaY

La ratia lund, YinereaDin Pafos, inciintatfiDuce di pine, Gratie,Saltana giun6 ceatfi.

sunetul armoniel,Cu pasuri uprele,Parnênt' Ming, ce'nveste-siDe none florice!e

Pe ciind cicropiiSufiand cu a lor fone,Sub loviri, gemii ealeilece"--ascutii segeti lui Gi oa e.

Acuma fata netedAIre profumatl giunele,

'ncingeti negre comicCu none floricele.

Deacurna in cli d'ArmindenkPd-a Fannului altare,Un icdii sear' miel cuvinesiA 'ngiungbie drept

Dar alai moartea repedeAsprft, f6rit 'ncetarePalaturi t3i colibeleCOO en ne 'ndurare;

;lace.

faurii,

sfarA.

ce'n

Si

27

Non pia rerranti mandrieAmano ii chinso ovile,NO grarator pia godonoMenar un ozio vile.

Di Cinzia al raggi tremoliVenere in Citera,

Cinta di Ninfe e GrazieUuida, saltante schiera

Ch'al grato suon, alternanoI pie leggiadri e snelli,.E Hove ii suol percnotono,8parso di fior novelli.

Mentre del nero Cic lopeArde l'atra fucina,Che sull incude ferreaI strali a Giove affina.

Ora la chiorna lucidaDi mirto ornar ne giova,o di bei fior che nutrkaLa mattutina piova;

Ed or nei boschi ombriferiDi Fauno sull'altare,Capretti o agnelle tenere

d'uopo d'immolare

La morte intanto rapidaCon squallido sembiante,Palagio e umil tugurioCa Ma con Nine piante.

3*

Oil

k

28

§i spre peirea ornuIui,re unda neagra, re9e,incarcat cu mil sufleteCharon In luntre tre9e.

Felice End pe carile0 favoritá soarte,L'indeamn5 ca prin fapteleSe 'nvingA cruda moarte.

----°Z-2.22072..- -

29

E sempre in nostro eccidioLe nere stigie scbume.Fende con barca luridaL'inesorabil name.

Felice quei cai stimolaAlto immortal desio,.A_vincere ool genioLa sorte e Patna oblio,

-.-...=.0...--

-

ALVXRU CATRAK CINTXA

ANACREONTIC A.

Roma I it.

tin mare apuss'ail soarele,Se 'ntunecii toate-cele,

acopereChor d'inmiite stele;

Ce scanteinde leagemlPe firea

pe-obositil oamenlLa dulce soma!

De-amu se umplu vAileDe umbre fioroasse,in codru sum% freamAtul

undele 's spumoasse.

Pe la secrete talameTâcere alinca-urmeay,Ear de duiçl vissuri 9eteleFantasia InglIneas16.

11

amorliti,

ao

Si eieriul

InvitA.

LITE

S I

/I (pIlliZIth.

Anacreonfica.

ROMA 1811

Igiet el mar tirreno ascondeiiL'etereo carro d'oro,E il ciel ricuopre IremuloD'astri leggiadri II coro.

Gii .scintilando splendonoIn su11' Ansonia terra,Ch'al sonno pigro e torpidoIi grembo suo disserra.

l'erme valli ingombranoGli stuol di Iievi spirti,E all'aura i crin sussurranoDegl' amorosi rnirti

Entro ai seereti talamiCupo silenzio regna,E i varj sogni aggirausiPer l'aria d'ombre pregna.

Gi

82

Pre Mine teettzfi me farmedLovirea etiudet darde,Somnul me fug, InimaMin foe ascmis me-arde.

Ca ma resune arnionieNu poate a mea MuzA,cea dulceI Vine miracleRecheamA a rm-a buclA.

'darno eil pe oterA,gercii armonioasse noate,Ah ! a Apollo inimaA Vindecar nu poate!

Ascia 'n vechime Lesbia,De crud amor lovita,Uda de-amarA, laeremilFata ei vestegitA.

Ea a 9ercat s'astimperePrin cAntii a ei durere,De la Apollo 3 VinereaVrAnd agiutor a 3ere.

Ta al 'vA;lut'o cintio,La pAment gios intinsA,Avend lumina ochiuluID'un rill de lacrimi stand.

Duioasse ra el patimA,Aiilei suspinurl grele,CAnd ressua trist cAnticul,A misereI gitmele,

Si

33

Me desto -Lien mortiferaPiaga d'un aureo daedo,Me fugge ii sonno, e avampanoGrocchi di fiamma ond'ardo.

Festivo carme sciogliereNon puô ia Musa Mia,L'immagin sol di teneraFanciulla ella desia.

E in vane sulla ceteraCerca canore note,Ah I ch'il favoit d'Apoiline,

car sanar non puote.

Tat la donzellaDa cruclo Amor ferita,Rip!, d'amare lagrimeLa guancia scolorita;

E sulle corde fiebilil'emprar cercb ii dolore,E chiese aita a VenereLa chiese a Apollo, e a Amore.

Ta Ia vndesti o CinziaPro strata al suol dolente,Con le pupillePeI grand umor gii spente',

Muta L41 suo dud, silenzioChiedesti all'aure etranti,Ma tristi ognor sonavanoDella donzella i canti.

Pan. H. Vitals a 3-a;

Il

Lestia,

5

vigilii

-- 34

Insd asprimea-amantuldNu a putut Invinge,

i nige-o-data inimaD'Amor puta atinge.

§i. eil depusa'm foeul meifn inima dorita,Dar amar mie 1 12iva meaE Muselor santita.

Deaca vro data Cintio.Amorul te euprinde,Cu hicleite raclelePe Leuca mea aprinde;

DIA de pogi, a RomanuluiAprinsit patimire,Ca 'n transa-a pus UrsiteleA vetei ferigire I

00CM

35

Par dell'infido glovane,Giammai si mosse ii petto,Gianmai ritorno. II barbaro,Fece al primiero affetto.

Posi ancor io in amabileOggetto in van mia spene,Asizi tiranno ei ridesiDella mie crude. pene,

Ah I se pietosa Cinzia,'Lingua splendesti ai voti,Lieve co'raggi argenteiLeuca gentil percuoti.

Dille, se poi, del DaciaIi duol, l'amor verace,Dille che in lei annidasi,De'giorni suoi la pace-.

5*

36

U LEUCA.fiNTRU MIA ANIVERSALA A NAcTEREISALE.

Rot* 11 lime 1812.

0A.1191110 IFICWITLAViVITIZOC.

andre flor i fericite,De care se insinalteaprrin cAmp earba tinerica si umbroassa gea ValeDe coloruri inmate,File al Aurora racle,Care cu cununA mAnd.ra ging* tiniede eristale4Vol smaragde i corale,Viorele, lOcrimioare,De nu 8014 streine von sentimentile duioasse,Respilnditi dulge miroasse,Ni0 ca mana din terinA acli culege 4 voastre floare,

vA pare cruda moarte,CA nigg una ca a voastrA n'avit mal dorita soarta I

'n

i. 37 ---.

a aolacqaPer il giorno annieersario della sua noscita

Roma 1 1 Juin 1812,

Ca/stow+ petrarchesea.

tied e felici fiorl,Onde s'ingemma e indoraL'erba pei eampi, 0 per le apriche valliDi varj bei colori;Fig li dell'alma Flora;Fregio gentil de'liquidi cristalli,0 fior vermigli e gialli;E voi violette belle,Se non v'is ignoto AmoreSpandete grato odore,Nd perché dal terren la man vi avelleVi paja sorte dura,Che niun fior ebbe a questa egual ventura,

33

Vol* pc ferina latinaPentrn asta cli crescute,Cc l'a noastra amintire pe fiinta-acea-aduceCare 'nforma ei streinkDin sferile nevklutc,La noi Intre mii ghmele ca un luceafer stifiluce,Linde soarta v8 conducein dard duce ti-va, fieLaiida voastrA cea lateaA 'tiflori pe Iânge-aceaCe ne pane la 'ndoealä deaca-a Vinerei ea'i fie,Sear' Pina de 'nvethture,Care din Olirnpil destinse a Mat a ei figura.Amintind cea cli ferice,Resserea inseninateA caruntului Titone giunea i mendra sotie,Respendind3rklelii-aiceRepede ea o sfigiateDin a ei sinii ea decitinse dulce ploae d'ambrosie,

cu un aer de magieCrestetul TA 'ncununease,Când in simtti, ce me petrunde,Intre simetul de unde

cules cut cleu Amorul, rostind rugi asa dttioasseIncat se'i ddi:i ascultareChiar i Zefiral sburdatic infrtine a ml suflare.

Spunell mandre floriceleCilte voturi Infocate,A lor aripi intinsere ciltre amoroase sfere,Ear acele cuvinteleCe nu fare infrfinate,intre fruncie se yeruae, eapoi despre a mea durere,

t

V'amt

39

Voi sul suolo latino,Serbati a questo giorno,Che la memoria in noi desta di cuella.Ch in velo pellegrino,Sul nostro urnil soggionioPura discese, e oltra le belle bella,Leve il destin v'appellaIn dono gite, e fiaIl vostro primo vantoFiorir di quella a cantoChe fa dubbiar se Amor o leggiadriaO del saper la Diva,Con alto Benno in lei s'annidi e viva.

Quel lausto di membrando,Come adorna sorgeaDel canuto Titon la vaga sposa,E i rosei rai vibrandoDal suo grembo scencleaLieta d'ambrosia piova rugiadosa,E un aurentta amorosaCoverse vostre cime,Quando in le rive biondeAl roco suon dell'onde,Vi colsi on Amor, tessendo in rimeSi fiebile concento,Ch'ad. ascoltar si tacque l'aria e il vento.

Voi pinti fior ridite,Quanti mai voti mieiSpiegaro alle celesti sfere l'ali tVoci ch'Amor ha ordite,Ch'io tacer non potei,

-- 40

CAA. Amor@ le va cere)Apa se resnne foarteiCA 'nteo 41 se le audli,Si se cua pina erudd

! pathos, if/11\41,1i 11 ntfrdpIto rie nioartoade indurare 'nvirissA

Ea duioasse ea se'm fle si ini,idfti, catl stêtissif,

0 1 de treI orl tericiteDeacA Intre voI luminaOthilor se v'a ce'ral mama a lot Inward,kzi mai mult, &ell ft dorite

s,e fiti intretessute Intre coame negrioareiNn veni,vor cele oarejCAnd la meritele saleChiar irnortal coroad,Depe culmea d'Elicon5,Unde pasul eI se'ndreaptA pe 'ndel.hgA qi grea daloiMusele toate 'npreunii,Din verde laurii '1 vor itsse O heinftrind eununit.

0 clintarel ge têrcile nestolita inergi la Leucalinaintea el IntinseSpunel c i ttt ea thne de ntristare e&rti ettprins64

la

finti-se,

41

Spiegaro alle celesti sfere l'ali ?Voci oh' Amor ha ordite,Ch'io tacer non potei,Restino tra le foglie, e del mio maleQuando il dolor le assale,Ragionino §i._ forte,Ch'un di le intenda, e dimLa dolce mia nemica:*Quegli arde si che ratto corre a morte.E da pietade vinta .

A me si mostai, e caggia invidia estinta.6

O tre fiate beati,Se fra voi fissa il lumeDei' suoi begli occhi a me di grazia scarsi,E pill ancor se degnatiSarete dal mio numeD'esser fra il nero crin avviuti e :Tarsi,E fin al giorna starsi,Ch'al suo sublime mertoUn' immortal coronaSul giogo d' Elicona.Dove s'Invia pel sentier lungo ed erto,L' almo Castalio coraL'intessa d'un_eterno e verde alloro.

Canzon, che rozza e tarda giungni a Leuca,Umile a Lei t'appressa,E di: che meco sei dal duolo oppressa I

Part. IL Editia a 5.eitmcs-=3--

3-t8.

42

lh OCAT3701 2?,213U1carde se iniurna din Moldova in Italia, a sa Patric

Tu pe carele IndeamnA a le Patrier dorul mare,AsIT intinsli a tale passurr cAtrA teara ceea, undeMarginile's d'o parte Alpil, d'alta gemánati mare,La a aria fortune muntele-Apenin respunde ;

Aeolb de ming-urclite ver vedea- doue Altare,Unul consacratu lur Febus, ear In altul se ascundeMaritii genial a piner, §i. acele virtutr rareCu a ochilorti luminA ce d'Amorii nobilii pAtrunde.

CugetArile duioasse acolo'ml sunt ferecate,a rnea toscanA lirA a sta mutA se deprinde,

De cAnd soarta rea le tine de la mine depArtate.

inaintea lora espune patima ee m6 cuprinde.1Pi cA chear un verde arborti, deacA focul Hit resbate,Ou cAtii Boarea pre WI sail cu atAt mar 'malt s'aprinde.

Bi

43

AI DIRT0a2 ATOM.Che d: Moldavia partiva per Italia sua Patria.

Tu che acceso d'Amor pei patrj lari,Il corso spienghi in ver le belle spondeChe serran l'Alpi el,i geminati;mari,A di, cui turbi l' Apennin risponde.

Lb. da me eretti vedrai duo altari,L'un sacro al nuMe della chiome bionde,L'altro all'ingegno e agli alti pregi rariE all'alme luci a null' altre seconds ;

Stassi il mio cor ivi in belt:nodo avvinto,E in un la cetra, che negletta peilde,Dach8 men vivo in grave esiglio spinto.

Tu narra ad ambo l'aspre mie vicende,E di ; ch'il legno già di fiamme vinto,Quanta l'Euro l'incalza, ei pia s'accende.

5*

44

TOT LA ACELA.

Dead 'n bares quicâ pbtred unda intertate,Au pain muntiloril omete a ta cale de te duce,Favorabilti peul, ce pe celAtorI conduce,Face agiunsul tail ferice ta cale 'ndemenate.

Deace-amu a ta simtire prin ochl este indintatA,Revederea patriel dead estasul in tin6-aduce,Prin 4-orbirea armonioassa, prin cea era, cc strAluce,

prin care Italia none cum cea veche 'I InAltate;

Passul têi naripeale cAtre Insubra cetate,Ce 'n marirea ei se naltA ea unit arbore'n cAmpie,Intro stolul de raid plAnte la pamntu ee's tupilate.

In murindul veil 'vede-vel cum se poartrn modestie,Li una unite daruri cu care 'n anticitate

Inalte genil respAndite n o mie.

&IIcl'a

§i

5e landau

)..fb

45

LI 23:111M1--.....12.9.13iwo.

che t'avvolgi fra l'alpestra neve,.0 in agil barca solchi irate schiurne,Ti fia benigno il condottiero nume,E rends il corso tuo propizio e breve.

0 ae il piacer pei sensi il cor ne beve,Godendo i patrj campi, il monte. il fiume,I1 sermon dolce, Et quel gentil costume,Onde Italia decoro e onor riceve;

11 passo affretta all' Insubra cittade,Ch in mezzo a cento al par d'antica piantaSiede fra stuol ch'amil terreno rade.

Spirto divin, cui mortal velo ammantaOrnato là vedrai d'ogni beltade,Che sparse in mille, Feta prise& yenta I

4Erac le

1st7401,7

CONSACRATO MEMORIET

DE LEUFCA.Ndsculd Bianca Milesi.

Moarta In Paris la 1849.

oamno I ce intru marire, in Aurora vietei tale,De frumsete 'ncantatoare i de grata erai plina ;Defaimandil de§ertii onorulil dna gloatele se'nchina,

pentru. nrmare a virtutei graua cale.

Danuitu15 alü 05 sufletti de 'nsuqimile morale,A sacratil doritsi patriT sant6-altare de lumina,Ca prin fapte stralucinde, preste teara cea LatinaSe resort( de nor' timpulti a triumfurfloril sale.

Aces racla nemurinda, pentru glorie creata,ge lucit-a5 preste mine anca 'n timpul5 de giunie,Alert! s'a inturnatil extra la-ober§ia'l necurmata.

Dar in meclulii a durerei, ge'nal remane 'n. suflet vie,gea schintde carg-aprins'al mx s'a stange nice-u data,

cu tine-unita in a cieriului Orie I

-4843*

4 6

trai

e

ral aleed

47

SACRO ALLA MEMOR1A

di Leuca.

MUM SZLEICAMorta in Parigi 1849.

onna I die della vita in sul mattinoDi belt& adorna a d'alti pregi rani,Dispr.ezzando gli onori al volgo cari,Sciegliesti di virta l'arduo cammino.

L'alma tua piena del pensier divino,Candidi al patrio amor sacró gliOnde operaudo fatti illustri e chiari,Ridestar gloria sovra il suol latino.

Quel divo raggio, ognor vivo ed ardente,Ch'a me brillb pur nell' eth primiera,Ahl I f ritorno all'alta sua sorgente.

Ma in mezzo al lutto, ch'in mio cor impera,.Le fiamme accese non saran mai spente,E vivran Taco nell' oterea sfera

sumo,

altari,

48

C L I N SWZiI

na220231.

efMmandll cafe la care gloata oarbá se pleadDOmulil, in a drill suflet a virtutel dor n'apune,Numelui Befi qi-amintirei trainicii monumentii redid,Cu folosil ea'. aduce lumei, prin virtute 'nielopeiune.

Ca pe ripele lui Nilu piramida cea antickCe'n nori creqtetulfi, ascunde pi se lupth cu furtuna,ABia fapta patrieth ce a cleimei este flick'Maim 'nfrènê, qi cu soarta pa invidia repune.

Ciindii pe campul a victorii inota in a lui OngeEpaminonda la arnica, eel plAngeafi eu`-daiqie,Pentru cA, en a lui moarte qi a lui vi0 se stangea,infranati, part elrA, plOnsul, v4 last"' doug a male fie:Nemurindele trofée: Leuelre gi Nontinea I

NOTA. Epamlondas faimos general a Tebanilor, la 371 inainLea lul Crisios, a laving pe

Spartiati si a perit in batalie de Mantinea in care Honied fink invinst.

49.

IM1D12di

EPAMINONDAMORIBONDO

Figlio pi4 chiaro d'ogniillustre prole,L'uozn cui, net sew) sacro genio annicla,Genera allor, che sprezzator di foleSiegue della virtit l'immortal guide.

Qual s'erge in rive 94 Nilo antics; mole,Ch'al cil torreggia e le tempeste sada,Tal (Tura tin foto emulator del solo,Che vinca il tempo e iu un la aorta in4da.

Saldo conforto a stud apaico diodeII moribondo vincitor Tebano,Ch 'estinta iji ml l'alta slat fotirp c,r,Q4q,

,,Frenate axai4, elf &se, 11 pianger yaw),da la Ada gloxia, e vero greda

11/1,1 moud9 lasnio A gran. trofeo Spartauo1,Fig1in

l

il

50

IN OCASIA SBORbLUI AEROSTATIMa

1111ADAliall alarataraaIntreprins la Roma in 22 Decemvrie 1811.

Ctind se aratase n cieri cometa cea mare.

u inti1 dg-acuma ochii ate stetia tnfocateCe intinde preste ceriuri coama sa de rea menire,E deprinsA de mutt Roma cn asemene privire,AçII minune mult mai mare o femee ni arata.

Sprg-a supune void sale calea venturiloril date,Nestatornicii u§iorti aerii îlü include 'n vel subtire,Preste noun]: shoare luntrea, prin asemene urclire,Cu odorul cel mai duke a nature! Incarcate.

inmendrite-atunci natura de o fiinte"-qa doritkI deschide a ei secrete, ce's a lumei armonie,

en ea domnia'imparte preste sfera cea stelite.

La pementil de unde sboark deamu nu mai vra se viCa puternicul ei cugetit mai tnaltil o tot invite,

la cierii, de nu agiunge, este deamnit i se suie

n

Si

Si

51

IN OCCASIONE DEL V OLO AEROSTATICO

Ll IEL2LEL SILHEaleseguito in Roma il 22 Decembre 181.1.

Mentre splendeva nel ciel la gran cometa..-----n-c4---

on piu guardo si volga all'astro erranteChe spiega in ciel la minacciosa chioma,Lisa quell() a veder si fu giet Roma;Donna maggior portento oroffre innante.

In sottil velo accoglie l'inconstanteAria, e l'eterea via rende a se doma,Questa gioisce di portar la somaCarca del gentil don dell' Etra amante.

Natura i suoi sekreti a lei disserraE reina la rende in ogni zona;E schiude il varco a lei per l'aura incerta.

Già umil soggiorno pare a lei la terra,Ed alto spirto si a salir la sprona,Che se non giunge al ciel, giugner vi merta.

52

7,21.&31121111CM

A operei Itatiene, intaea óra formats pe Tetra din Iasi.

La ocasia incheerei representatillor de earna 1851.

SONETU.

ii anticulii timpu Italia, pin al srmelor puterc,Prin eroica virtute a poporului maritd.Numeroase ginte luminat'ail a lor sfere,Pena la marginile lumel dell'Apustl Ja Resseritd.

Nice-a timpului fortune. nid-a barbarilo4 fere,A pututil ca se sterpasck dagna14 eel inverslitil.In mini marete ince acea floare Rice' cum perelCe pre balsamul vieter intre Rol a, ,respinditfi.

Legioan-a luT Apollo ce cu farmecele taleSegettindu-ne in inimt unui versa duke ingentatiiAI venitii dori4 ace (39 la teruaubi .A.pussanti,

Noü triumf te vp, Aanduce e.tr pIaiuI patrief tale,Che la stolurI tributare, ce de multil ar subgiugat,AI adaos in.c4-ar-gma, poprp14 MoltlavAp. !pet

VIDIEP.A111311

53

1VELLA PARTENZDELL' EGREGIA CONPAGNIA

Walt% az:um:alma 22.0,11t21112aNI. la prima volta formata pel Teatro di Jassy 1851.

CE)111* LlacC1924C1),a,

' antica Italia col suo gran valore,Con la virta de' eittadini Eroi,Debelló genti, ed estirpó l'errore.Dag li Esperj infin al lidi Eoi.

Il tempo edace, e II nemico furoreStrugger giammai poter gli allori suoi,E tra rovine aneor germoglia 11 fioreChe dolci spande balsami fra noi.

Legion d'Apol che dagli Ausonii lidiCinta di vaghi ineanti a noi venisti,Vibrando in cor accenti almi soavi.

Nuovo trionfo in Patria oggi ti guidi,Ch'ai tributarj gia da te conquisti,Aggiunti or hai i popoli Moldavi

0:2t

I

CUL EGEREde

POESIIGERMANE 1 FRANCESE

Traduse digs limba Romana

Editia a tele, adiogitit

PARTEA III.

IASSZI.

Imprimeria Institutulul Albinet RomAne.

1863.

56

O D ALA

aiTionanual aannuon q.

1

(Vend dupe ffneheerea santer aleantieisi statornicirea plied

A VIg1TATO BESSERABIA.

Ld toad 181l.

mpArate prea-puternicti 1 ce 'n a inimel mArirePrototipul dreptil ursital, dupre carele domnet,I1,Tu 'npAcAnd Ursite crude cu certata omenire0 icoan'a fericirei tntre noT Inftintes1,Pentru care lumina-va_ a Ta epocit intre oeleAlta, chiar ca unit luceafdril intre mal manunte stele.

Precum nu apunti In Rossia nia-o dad a clad racle,CA s'atingil a sale marginl in apusti 0 'n rtsseritil,Aqa treatla tot-de-a-una a. Tit minte privigheasaPresto soarta ImpAratiel §i po cursul strAlucitil,Cand unitfi au suveranil hi it leggek Aqui Miine,Tu fate! o Alessandre I roweilI paceain lume.

57

0 Eauf

guirer 1 erattber.?Ed berfeibe int 2abre 1817

Dessarabien belud)te.

iliberfettung au bem polbauircben.

(Wort unb 93ertimaafi tren)

4tiger Saifer, bent ber biicbfte geefenabet anyboren,Zer mi eig'icen R3ifb bad sinufter jeber Sxrrfcbertugenb fcbaut ;Zer ben blutgen Sancof bed ecbictfall mit ber EfftenWeit bat

befdpooren

Unb in @fact ;AO, bad fe bit Weife ficb ,su Doren nie ytraut !Sage 3eitfrcf$ toeitbt bem beinen; ftrabfenb, in bie fernfte Werne031eifbt er bem ®eftirn be tglorgend in bon Neigen bUif rer eterne.

Die bad gofb'ne icbt bet eonne nie in Yufifanb untergebet,Mad n tveit gebebnten @ran&en 2tuf-unb Wiebergang oerbanb.Oo bein betler @Wit, ber forgfam ftetd nacb jebem Mittef foa.betZer bed 3c3fred eobt:befo'rbern:urcb begfacten fann bad &alb,Zenn oereint mit ebkn Wiirften au tem breimailbeirgen R3unbe03a&ft auerit, o 21 I er a nber! arieben bu bon qrbenrunbe.

Part. III. Editia a 6

----aeo--

D

8.1a.

5S

Sub alti tei feriee schiptru domnesc legea i virtute,Direptatea i credinta aü sfintilii a lor altare.Cel ce 'n sferile stelite, seat pe termurl nestiuteA natureb secrete cearca, cil ce terinile are,Cel ce 'n fapte aü cuvinte folosinte ne aduceAflu 'ndemnii, lucor i rassemil care 'n a lor curet le duce.

Setig ca cugetare preste patrie se poarte,Au prin sate si cremuri chiar ca ingerulii calla vil,PIAnsulü stergi, pre messer vindeel §i pe firea moartaUnde furA dinioare peresiteleDe la termurile Neva, pen' la Caucasultd munte,CetatI. marl si monumente naltg-arml o mandril frunte.

IninYosulii giune vulturil a lul aripi le deprindeDe la ilona infocatil pan in polului inghetatii,Ear industria. negotulii, manos ramii in Rossia 'ntinde,

'n curendii din marea Casple un canalii noii adApatil,La Petropoli cea mAndra preste umeda sa ealeVa Orb. odorulti Indie tributerile sale.

Vuetulq de crunte arme Aelonel recnetli thee,Sub a dafinultd umbre guste Aris triumt sant,Ochil Bel se disfateacle de unelte-le de pace,Si de dulcea fericire infloritti pe pemantil ;Elui pastreacle alii seii fiIlgerui, furia ea se detune,CAndil 'n lume vra s'arunce arçlitoriului ci taciune.

Deci canal posturl invAtate lauda numelul Oil sung,Earil faptall internee* traiutil tea nemuritorii,

'nviecli

i

sr-a

l

naltaV

59

linter beinem Innen ecepter berrfcbt bie 97e1igion im 2 anbe,Unb bad 93ccbt bat feinen 211tar in bad göttlicbe Sertrau'n,

ene bie ant eterne0ime1 unb am unbefannten etranbeZief Serborgened ergrunben, Sene bie bad gab bebaten,Is'ene bie burcb ebfe Paten ober 9Jiorte und ()damn,Treifen bicb aN ibre etiitge, (emelt bid) aid Sorbifb ebren.

Denn bein 0:13eift im bebren ging ob bent Saterfabbe fcbmebet,TI3enn man in ber fabler' 9J3üfte bid) afd einett qngef fcbaut,Zrocfnet fcbneff bed Ungfiifd Zbrane, Zobted fe1bt roirb neu befebet,Unb roo Atte bem bangen Vide nocb ver eteppen bat gegraut,Son ber floigen 1 e tv a lifer gym faufafifcbenSit ein acani von bnnbert Etaten 3enge beiner .ufb unb Nirge,

Zeine fiibnett Mier tam matbig ibre franca ecimingenSon ber beifien 3one Ortingen gu bed eifigen Toted Rant),Unb bed ruO'fcben Spanbefd 3meige fiebt man &re Wriicbte bringen;R3alb giebt aud bem cadpidyn There emu Rana burcbd reicbe tanb,Zer nacb beiner ftofgen .Dauptilabt, auf ber Wfutben raTen Oegen,2ubiend Ecbdtge mirb gefeiten, unb bed eig'nen Uferd eegen.

Unb fcbon fcblveigt R3e1fonend etimme unb tee ecOredenataut ber

Waffen,Unb int abatten beiCgen orberd rubt bed nrieged macbtiger

OM,giur Oeratbe ftifien griebend faun nunmebr ibin Donne fcbaffen,Unb bad We @fficf, bad Nube ber erfdApften &be bot;

OCi) für jene S;)iiffenttin fiebt man feinen Tfitg i1n mabren,7t2eren 5actcI und bebrOte mit erne nerten abren.

0.ibrenb ficb berebte Snngen triitbig beinem ?obe weiDen,Unb bicb eigner Zbaten Oiröpe gur Unflerbficbfeit erbebt,

6*

Oebirge

10

Ca o passel% din codru, care versul impreuniCittra-armonia se'naltA firea Ia ei Ursitorit,A mea Muçl umelita, In Parnas de totit streina,Parga e cea nestolita Tie Doamne o inchina.

Ca pe terile frumoasse,, dg-al tü scutU acoperite,Uncle qesuri, vii, munceil d'Istru i de PrutiiCe ea Pactolos a Lithe due 'aline aurite,Unde-a campului odoare eu manna setenii stringa,

alert! pre ele, a Ftiintelor ficlie,a Rome! strenepotul Oace Inca tunecie..

Timpulü repede, ce toate In noianulli seil ascunde,,Intr'a sale pracli surpat'aii Dacia marelui Troian,Ce ca luntrea sbuciumata intre stenci do dare unde,Ali peritit luptandil cu ventulii, pan s'agiungha in limanii,Ear atunci cand de furtuna sfirmatil in noaptea oarba.Au pututit, abiea se scape aI el nume qi-a sa vorba.

Inse 'n asta inpilare a ei mangaete,De mai bunit timpit ce ressare, dup' acel ce earl trccutii,Cana alii Rossiei socru, Stefan, cungiuratit de-Asiei cete,inarmatil de fer vi lege, a Moldovei au fostit scutii,

lasindu-o sermana, menitit in cli de moarte :C'a veni Mantuitoriulit qi-a ei mai ferice soartP,

N'aii 'Lintel,§i

cull

§i 'i 'au

'n

dile's

di

1Baged emit Sogef in ber Da Re, ber fein tieb tofinfcbt anAureibenZenem eang ber fiir ben edY6pfer frob bed Delta@ Zruft burd)bebt,Tteine Ouraud), beren Tabme nie nod) am Tama') erffungen,Z:tb im erg-en i'ieb u reifen, tief ooti Zangigfeit burd)brungen.

Ziefent tanb bad bu befcbirmeR, bem Watur fo bgb govogen,V33o bard) Veingebirg unb Zbafer ftof,; fid) Trutb unb ZonauZie oolf gofbner ilOrner bfinfen, toie Tactofod reidy Uogen;auo bie Arone ber Harpatbtn jeben ecfpnuef nub 9?ei3 erbobt,

Ziefem eautb ift ad), bed Viffend ntifbed icf)t nidy aufgegaugen,Unb bed groftn 9?6nterd nfef fcbfuntmert ttocb oon Wady umfangen !

Zenn bie Bea, oor beren ®rimme ,"srb'fcbed nie erfd)ont *Hann,3:)at Zrajan'd unfterbficb Zenfutaf, bat and) 1\ acien erreidy,

ein Zd)ifffein mifdyn e1fen, unb rout wither fittb getrieben,eb'd ben .Nfeur nod) erreidye, her &waft her Dinbe toddy.!Sn bed fiteered tiefen Oriinben bat ibm ber Zrfan gebettet,Unb ed bat, a1d ein3ge Xriimmer, Eoracf) nnb Tamen nur gerettct.

Zoe() ed &eigt fid), ibm aum Voile, in bem (d)meri ben ed erfabren,bie ,Nfritung beit'ter Xage, tbeifd oergangner &Ole Ziff),

2Ifd, im Stumpf mit kiend S,.)orben etepljananverroanbt tum qaren,Unb mit Ztabf unb 9tecbt Gmaffnet, %oar ber SINofbau micbtiger Ed)ifb,

eie cad M3aife binterfaffenb, oniffagt mit propbet'fcbem Ounbefim Tob ibr einen Zcbirmberrn unb bed beffern oofed etn0e.

(N,WWI'

Watt,

Zad,

brild

dr

-- 62

u.JzIL21u..4-a.1=E:eazI,

CbaLa Poetti Romani.

La Occasia PlejadeT

a

Dom: Costantin Negruzzi.

nu a cieriulut tilde qese stela scanteimle,*' intro cete far de nunaeril respandescil mai via lucor,Precum soarele pamentula elle mintea lumineaile,Cu cea racla ce purcede dell' a lumel Urilitorri.Acoló petrecil in faIma geniile fericite,Care stint de a lor Musa nemurird consfintite.

Nu averea, nu fortuna, nu drat.' mo§tenitii, ail nume.Dupa moarte de§chidit poarta la mausoleul stelita,Nice poate se 'nfranecle pismatara oarba lume,Sborul celui ce 'n virtute fiind, In ea ai traita,Pe Poeta la luceferi duca-a genieT faclia,Entitsiasmula aripeacle, calea-T face armonia.

63

DXE PLEJADEQin bie romanifcben picbter

Zen @efeseniyit ber rontanifcben Vejabe.

bed

Ilra Constantin Negruzzi.

Ofanpnb ftrabfen feciA Vaneten ipit am beijren Vmmerdbogen,linter Niffionen eternen frimmern fie int reinilen ViOt,03ie ber eonne Nana ber Crbe, feuVen iDred ?icbted OwnVI Id ein etraN vom weItenfOpfer, ber Am ®eift ber TtenfOeit

fpric0t,tort im eroig jungin eben, freuen fici) bie feV gen 613eifter

5ener 2iebtinge ber nufen, jener Oocpsepriefenen nailer.

Weber Weic0Oum, @Jfiict nod) Wanten, nod, ererbte Necbte fcbriel)ety

ted gegirnten anauforeutud Vforten nac0 bem Zobe auf.nag ber blinbe Neib ber ZOoren auc0 ber Oiltanft sPfeite fcb'effen,Wie trirb auf bent Tfab ber Zugenb Demmen er bed Deifen ctilf.

93W bent t idjter ! Z ie R3e9eift'ruttg feiOt i0m Ore mac9t' gen

ecOtningen,

2ruf ber R3Ort ber stvirmonien mup er au ben eternen bringen.

64

Acol6 datal Profitul, cantatorli de imne sante,A depus sacrata arfa mentuind pe Israilii,D'e-aooló ressune Inca Infocatele cuvinte,A lui Omer, Pindar, Orazz, de Ovidii, Corn Tel, Virgilti,Milton, iler 0 Petrarca de-acoló pe oameni chiamaLa virtute, l'Amor nobil gi's a tiranilorii teama.

VoI, ci 'n sin purtalI p'Apolon, patrioV din Romanie tDe q'Ursita ye disparte, armonia y'a uni.Patria care ve-asculta, tema Muse! voastre fie,Ca 0 ea Intru lumina, sa se poata Ind,

prin fapte yirtuoase, de o maI dorita soartaVrednici sa se arete §i de numele ce poarte,

AcordatI romane versuri p'armonioase altute,intfun rost, ca 0 poporul, geman Cu cel Italian.Se Invete: amor de Patrie. dor de glorie, de virtute,

Romenulii depe Istrul, q' a Carpatului Muntean,Cel ce bea 'n Siret, in Nistrul, In a MoriOulul unde,Cel r a card triste Do 1ne plaiuI PinduluI respunde.

Candi' Romanulii va cunoaqte, prin a cantuluI putere,.A sa ginta. a 4 soarta, ce '1 ascunse 'n viitorii;Versulii and din ochi 'in stoarce, lacrima cea de placere,Pe Romana tinerica cand va 'ncingi'o d' Amor,A Romanulur Poeta, atund lumea va se vada,Numele 'ncins de cununa stralucindil chiar In PLEIADA t

i

Zort bie bed sPropbeten, ber fici7 elVsen MID nt errunaen,

Wfd ber e6nser beil'ser .1)nninen bee eing afraef t Creit.Dad sonter, ib u tb sPmbar, wad J)oratiud gefungen,YSJa R3ir1, &ri cue unb gNifton, ecbiffer unb spetrarf erfreut,Ziint oon bort in reinen SICingen, feint f)rt in no' ger Sugenb,edpuettert nieber bie Xorannen, raft bie genfcbbeit auf or Zugenb.

Sbr, 2113offo'd tofirb'se iiiter, ei51)ne bed Yomaneufanbed,9-Niig end) and) bad ecbicrfaf trennen, feib bunt) Sxtrmonie ereint,

Mibft um Zbenta curer cfNufe Zbaten cured Ft3ater1anbed,9324'd an eurem Vieb erftarfen, wenn ibm neu bad icbt erfcbeint;

Zap ficb bre %mane leige feiner Wbnen ebenbiirtig,Oertb bed Tamend ben er ffibret, eined beTeren ecOicffaid tritcbig.

Wuf barnwn'fcbent eaitenfpiefe toilet frei romanicbe Vieber,inig in ber Viter epracfy, kit* 314 bent Baterfanb,

etrebea nub bent Nubut ber Zugenb, fOret affe eureZie auf ben Staroatben toobnen, bie fief) freu'n ant 2ftevetraitb,Zie bie g1u0 ber narofcb trinfen, am eiretb, ant Zniefter roaffenZeren luelancborfdy Zoina sPinbud Ocifber toieberbaffen.

bann burcb bie Wftacbt bed tiebed ber Noman fin Zoff erfennet,eein Oefcbta, bad nocb im Tufen ferner 3ufunft fcl fammernb rubt,Demi fein earls ber greube Zbranen ibm entfocrt unb ?iebe nennet,

ie im stergen ber Nontanin angefacbt ju reiner Ofuth;irb aucb ber roman'jcbe Zicbter berrli:b feucbtenb auferfieben,

Yubmberranst in ber spfejabe n)irb man feinen Tamen fetyn !

C5

fe

ilIum

6NVell,""

eriiber,

66

La Terme le de Carlsbad.

6 fantâna misterioasti I ce din sinul istul munteReverit apa, focti &ti aer, noapte, ill, fad paosti,inaintea ta tota omulti umelita, plead, frunte,Ca pe Cela vede'n tine ci-urcli lumea din Chaos.

Prin a sa filantropie, capatat'ai o putere,Care vindeca, de patimi stolulü cel nenumerattiDe fiinte sufferinde, ce din ambe Emisfere -In istil an, ca din vechhne, la tine s'a adunatil.

Peatra care te tncinge, codrulti care te'ncununtl,Aburif de ambrosie de'nmiite 1giune fort;Lin seninulfi a naturel, armonia ce'n giur sunkToate'nvie un langed cuget, balsam! vindecatorl.

Tot! ce prin a ta putere, a sinititii a ta minune,Depun tie multemire, vanta l'al têii Urslitor;titre ma! frumoasse imne, i ist vers roman ressune :Sacrificil umelite until simta cunoscator I

Carlsbad, Iuli Agust 1855 61.

67

An bie Startobaher tlytuten,[lieberfel3ung and bem Wom Inifcben.)

erebeimitifMoffer Vueff, ber raftfod, ungellabmt

Viud feiner Zerge Scboot), t uft, Wener, Daffer Mint,

Zor bir mu0 bentutbdDoff ber qrbenfobn2ficb neiaen,

ficb fo reicb in bir bed ectApferd.InaOt miff geigen.

Zurcb feine Zaterbufb math bir bie Ounberfraft,

Zie ba Ungabfigen ®enefung fcbon gefcbafft,

Zen Zufbnern aff bie bier feit buntecten t)on a Oren,

Zorn gangen Qrbenfreid urn bicbibr fcbaaren.

Zer Weffen macbtiged Muth, ber Oerge ()lane t uft,

Zed Zratbeurneered spracbt, ber ailber roftriige Zuft,

Zie beitere S,)arrnonie, bie feierlicbe Etiffe :

Zied Wiled bent beat @aft gar reicbe Q3;fffam4Ntle.

eie Mt' bie 031fufficben, bie beine Rraft gebeift,

8ie preifen bicb unb 3bn, ber bir bie Rraft ertbeilt,

o ina'g benn am* ald 3o11 ber tie* Zanf ertiincn

(:511.nitten anbertt eangs3 ber .01nnud bed Nomanem

Za

.41104,

68 --

Nat 14,

--

Ur ci ito riule a lum ell tu ce 'Imperulur Romani'Ai dat glorie, virtute 0 putere, de cal careSoarele in a lid cale, de cAnd nAscil din noearni,

N'afi vêclut nimicii mai mare;

Tu ce-a sale legioane Oa n Dacia ar condus,Uncle, dupA 'naltul triumfii. Ai fondat o Roma giune,Ca se fie despye barbarr via troean pentru Apus,

i luceaferii ce n'apune ;

DupA ce nepotul Romer, de fortuni di triumfat,Care 'n curs de anr o mie, ati schimbat antica fume,§i in lupte, suferinie, Oa astlicli ail piistrat

Limba, patria 0 nume ;

DAT, o Peule 1 putere t;i virtute, 'n viitoriiCa ferice BA plineascA destinul a ginter sale,§i demnd de a lui sfintit name, intr'unii tral nemuritoril

Se petreacfl a gloriei cale.

Preste cAmpurile noastre, vars, o Doamne ; darul sAnt,Fie purure milnoase gr4e, turme qi albino,§i in schimbul lor intoarnA,noft din strAin pamAnt,

A lui am- 0 lumine.

Neri

69

ODEtill A ott.

fir Das eL eø ronanirdyn Onterianbeo.

Uiberfet3un3 auc3 te,n Noininifcben.

Mort unb 93er6maa0 treul.

eftenfOpfer, 2i1ferba1ter, ber bu gabft bent 9iiinterrei4.t.vben 9lubin unb nacbt unb Zugenb, beffen onue nie unb nimmer

NO bent ganien rbettrunbe einen etaat, ber biefent slatSe befcbien hit etraNenfc1)iminer;

u, ber feine eg'onen filbrteft in ber racier t anb,913o, nacb fanyin Men eiege, biefer 9134, bent feiner gfeicbet,@egen ber Zarbaren S)orben, cad ein junged Rent erfianb,

ein Stern ber nie er61eicbet;

tt ! fieb'jeter Nmer qnfef, 'Otte nocb a16 3oI gefcbaart,

Zie in taufenben on Sabren, trot ber cprüfungen bie fanten,etet6 in 3t5inpfen unb in teiben, fiegrelcb, feft unb treu betrabrt:

Spracbe, paterfanb unb Tamen.

NS

70.

DA la tenera RomAnA, lAngri, harul cel plAcut,Cugetri 'nalt, iuimA blAndA, ca si ea la no1 A fie,Cum Cornelia anti* ce pe EroI ail nAscut ;

Fie, mumA cli sop I

Se dal bratilor putere, inimei unii dorii aprins,Ca Rornânul, cum strAbuniT, pentru drepturile sfinteA le patra_renAscande, si se lupte neinvins

Prin lucrAri si prin euvinte!

Stringe Terile- Unite prin un nod nemuritor,Cmn origine ail una, fie a Jor si fericire ;Tott RomAnii se inchege de frat1 numaI un popor ;

CA puterea ad 'n Unir e.

--EA,V430--

71

eegn e, Oott, bied Doff mit Zugenb unb erfei4'itm Out() i nb Straft;9"Ni5g'ed fein Ofefcbicf erfallea, feiner Ziiter barbeln,eein er W6funft nie ve:geffent Pormartd ftreben unerfolafft

Unb bit ZaDn bed Nuljnicil manbein.

tu bem Oorne beiner nmacbt, fesne unfrer aefber Wfur,046 OebeiOen unfern gritaften, unfern .Deerben, unfern Tienen,War bie uno bad %udfanb liefert reidy e dLiäe ber &Haar,

@oft unb eifb er feiner OiLen.

9.1nmu0 fei bed Seibed Bierbe ; ben Nomaninen Perfeib'Sevben einn unb ,Derign6siite, auf ba0 jht lii unfrer MitteF.Rocf) bie qnrefin ber Nömer, Zocbter, ®attin, nutter fel,

Wad) ber eblen Vlbnen eitte.

graft oerfei0 unfern ?Immo unfern 5,)ertenZaf), int Stampf für §eirge Yed)te, toir mit Morita unb wit Zbaten,iii3enn &um t.)eil" bed Zaterfarthed, freubia opfern @Jut unb Q3fut,

Wie einft unfre WOnen qaten.

-44441.-

.elbenntutb,

iroftrb'g

72

MUT OE UMInaintea cetAtel Neamto.

n cetatea pArAsid, care de pe munteitCAtre nourl Inanalte o cArund frunte,Uncle trecAtoruld &s'asticii* cu respectil se'nchind,Ara domnitii o dineoare vechia EroinAjPe atunce se lupta pfistorul Moldovantsi

i tara'O apara ca unit bunii ()Olean!

Ea &yea unit flirt puternicti Stefan 'iaii fostii nume,Prin ace.stil Domnil strMucitail patriea noastrA'n .lume,Patruclecl de biruinte laudal adunasse,Daril o 41i, schimbAnclA soarta, OA Invinsa remase,De §i luptase atunci pAstorulii Moldovanii,Si tara'O apara ca unii bunii oitieanii.

De mil cete fioroasse patria ail fostil cMcatA,de sAnge a el ternA era adApat4,

Monastirl, cet* §i. sate -fumegail aprinseCu bAtrAnl gemeail O fete in obese strAnsei tara'O apAra chiar ea unil bunil oOieanii,

In cruntatil ca leulii Stefan, voinchi se resbuneInca odatA pe 0Ol'eni merge se adune,

73

SE2113 12 11L219Devant le

EHATEAU DE NEAMZO.

Ballade sur Fair national,

ans ces donjons ruines qui couvrent la montagneDont l'ornbre du soir, s'etend. au loin sur La campagne,

Une femme htiros, commandait autrefbis,Ctilèbre magnanime et riche en beaux exploits;C'était un temps alors, oà le berger MoldaveSavait pour son pays toujoors combattre en brave.

Elle et un fils puissant, nomm6 le grand Etienne;C'est le plus beau rayon de notre gloire ancienne ;Apres des jours de gloire, ii efi eut de malheur.Car le sort le trahit, ii rouva son vaimpteur,C'dtait pourtant alors que le berger moldaveSavait pour son pays toujours combattre en brave

Des hordes d'ennemis inondaient nos yanks,Et le fer et la flamme sortant de leurs mólóesPortaient partout l'effroi, l'insulte et le trépas.Hameaux, villes, cites, tout tombait sous leur pas.C'etait pourtant alors clue le berger moldavaSavait pour sen pays toujours comba-tre en brave.

Etienne toujaurs grand intrepide La guerre,Ilassemble tous ses preux autor -de sa banniCre

Part. ill. Editia a 8-Ia. 7

rr-it

h

74

Mai intAl basil pre muma vra se 'nbrAto§ese,Si pre fiiul s6it de bine vra se cuvintese,CA pe atunci tt resat eri care Moldovan,Duiosii pArinte, flirt, bArbatit qi bunA 00 Teal*

CAnd de sli se luminase cu a luT rutereLa cetate Stefan vine 4 intrare cere,Dar Elena inimoassa, depe murl 'i-slice:FAra triumf se nu intre fiiul meil aice !in timpulii edit cumplitil unit sufletti Moldovan,A fost 0 la femei ca la barbatT d'ogiean.

Fiiule intaea-oarA te vedil fall valid,Tot de-a-Una tu invinsal cu dreptatea sAntA,DI nu potii astasli deschide a cetAtei poarte,Po eroii in ampil aqteapta glorie seaii moarte.fn timpulit cel cumplitit unit sufletti MohlovaniA fost 0 la femeT ea la barball d'oc4tiean!

MeigT de-aduna a ta oaste, sboarA, spre peire,In a ta virtute patriea afle mAntuire,Astal singura dorinta, voia maicel tale,Del cAdea sii ell urma-voiii pe a mortel cale.In timpulit cel cumplitti unii sufletil Moldovan.A fostit 0 la femeT ca la barbatl d'oqtTeani

Stefanti resbAtutii la sufletii, pre ai Bel adunA,Se repede ca furtuna, ca unit lulgerii tuna.Duqmanii cupri4 de spalma, luptA, dar nu scapA,Si pe teara mântuitA cu-a lorfi sAnge-adapA,Catunee se lupta pAsterulii Moldovan,

i tara'ql apara ca unil bunl o;tiean!

75 --

Mais il vent voir avant de vaincre ou de périr,Sa mere qu'il cherit, son fils qu'il doit bénir.C'tait un tems alors oil le guerrier moldave,Dans ses affections, savait combattre en brave.

Avant l'aube, et stivi de sd bande guerrieré,It vient ces donjons, demande k voir sa mere.Mais de ces noirs creneaux devant tons ses guerriers:,,Mon fils n'entrera pas" dit.-elle sans lauriers 1"C'était un tems alors oil les femmes moldavesP ouvaient servir d'exemple aux hommes les plus bvaves

Mon fils est plein d'honneur I pour se couvrir de gloireJe l'ai toujours trouve revant a la victoire,Sa tombe serait obscure A, l'ombre des chateauxIl lei faut la victoire ou la mort des héros !"eetait un tems alors oh. les femmes moldavesPouvaient servir d'exemple aux hommes les plus brav,

Rassemble tes guerriers soumis a ta vaillance,a toi seul le pays doive sa délivrance,

Ta mere te l'ordonne et tu dois l'obeir,Ainsi que toi s'il faut elle saura mouth, 1"C'était un tems alors oft les femmes moldaves,Pouvaient servir d'exemple Aux hommes les plus braves.

Etienne électrisd pousse un long cri de guerre,Plein d'une ardeur nouvelle il part comme un tonnere,Et l'ennemi surpris, culbute, massacre,Arrose de son sang le pays délivré,Ah! c'etait bien alors pie le berger moldavePour son pays savait toujours combattre en brave.

7*

A

Qte

76

MEM( BAUM

La 16 Julie, Anu lii 1476, Mobamed II, invinatorul de Constan-tinopoli, a combatutii cif Stefan cel mare, Domnulfi Moldovei,bfitalia cea memorabilil la Va lca-AlbA.

Ambit resbelitori indelungli qi-ati disputatii victoria ; incungiuratii de numerulii cel crescator a nemieulul, dupre o co rn-batere crincinA. care a custat vieata unui mare nurner de boierl,Stefan se veciu uvinsrt i nevoitii a cerca prin fugA a sa mAntuirein cetatea German aded Neamtu. CAlAtorind toatA noaptea cuun micii nurner de o0eni, el6 agiunse dimineata inaintea eetAtei,cern a i se deschide pOrta. Dar muma-sa auclindfi despre astAneferice, ce minea neaparatA peirea patriel, se inarmase cu unsentimentii mai presusil de secsulii el, rAndue0e a nu se deschidefiiului el p6rta cetAtell§i-lnfAtoqindu-se pe murii, i clice acestevorbe :

Cumü, oare cuvine-se ca sâ te vAdit astA-cli intarnatil dinbAtAlie farA fi invingAtor ? asta intilia2daa de n'ai respunstila numele de brava! Fugi departe din ochil mei, i nu te inturnadeck insotit de victorie, mai bine se mod de mAna duguanului,decAtii se aibi imputl ea o defaimare cA o fernée to ail mAn-tuitil."

urnO,

a't1

si

a

77

Mart LA uann-24

Le 26 Jui Pet 1476, Mahomed II, conquérant de Constantino-ple, a livrd it Etienne le Grand Prince de Moldavia la m e-Tnoracle bataille A Vale-Alba.

Les deux guerriers se disputerent long-temps la victoire ; fi-

na:ement, envi.loppe par le nombre toujours croissant de l'en-nemi, aprés un terrible combat qui costa la vie A un grand -nambre,de Boyards, Etienne fut vaincu et se vit dans la ndcessitd dechercher par la. fuite son salut dans. forteresse de Niamtzo.Ayant marchd toute la nuit avec une petite troupA, ii arrive A.

la pointe du jour devant cette forteresse et ordonne qu'on lui en ou-vre les portes. Mais sa mere, en apprenant ce dasastr e. quiannoçait la perte inevitable de la patrie, s'arme- d'un courageaudessus de son sexe. fait &Rendre it son fils l'entrée de la for-teresse, et, se presentant sur les remparts, lui path ainsi: Quailfaut ii que je te voie aujourd'hu.f de retour du combat sansetre victorieux ?" C'es la premiere this que tu as frustré le Dourde brave ? Fuis loin de ma prdsence et ne reviens jamais que-la vict( ire h tes cetds, j'aime mieux que tu périsses par la mainde l'ennemi, que d'avoir a te reprocher comme infAmie quedois ton salut A une femme "

tt&

la,

is

2011151dedicat

D-sale D. VAsili Alexa ndri.

7

ersul care'ntiea oard a sunat In RomaniaPe-alauta ce de secolI far& corde a fost rOmas,Spre-aminti a patril: fapte prin a doind armonie,Dupre metru'l care Musa ra dietatii de pe Parnas,Va trli atfitea timpurT ct Pionul, petros munte,intre nouri inallava maestoasa a lu frunte.

De i efintul a luI Ocaer port& eea pital cununA,gl mei:Annie& pp PiRdap, ntieF. ft 114 Alceos ton,infocatele suspinurX i euvintele'neA sun&4 Spiel Inamorate 9i a lul Anagreon;Nice .ntre a greciei cline a prilantil =mai Elena,Pe erol i pe filosoll n'a produsii nutitwi Atepa.

79

Inainte de Achiles §i de falange Spartane,Vietuit'aa cii altt eroT, care-umpleaa In thnpu'l lora,Prin virtute 'ntelepcitme §i prin fapte miliane,Lumea toatA de esemple, de mirare 0 lucor ;insA geniile acele, demne chiar de nemurire,Pacii uTtate c'un poeta n'a laaata de ele §tire.

Tu, in Orilla sin T?eulii a aprins sAnta scAntee,Se daT faptelor prin MusA traiul cel nemuritor,titre teme Inmiite, net' afla mal naltA-ideeDe acea ce dicteasA Antal patriel amor.A Romanilor virtute deci prin versul tea se'nvie..Ca nepotilor d'esemple c3i de glorie se fie I

SO

ANUL NOU 1857IN

MOLDOVA

atnatV111b41 tr721111110Subscriitori Trataiu-lui de Par is.

dedicatil.

lung'a Dunerd vercli ripe maestoassA vecli matronti,Pre scutu'l semnul lul Gioe, pe capil are o coroang.A ei fata, i vestrainte uricil poarth vederatii,GA 10,1 fia cea mai giune a lul Traian Iraparatii.Soarta gintelor schimbat'aii a le et trofeI antice,Din semnale de vinciala in cununi de fl or!, de spice,Ma din ochil scMnteTasa and focu'l cel nestAnsii,Ge arata cA'n vechime combatufaii qi-a invinsii.AqteaptAma sufferindn, in a soarteT el asprime,Ott Ursital preslisesse o ferice viitorime.Eacca ora depe urmA meslu'l noptil a sunatii,Anul vech, eel plin de sagne, ostenit 0 detunat,IncArcat cu mit de grije, s'acufunda 'n vecnicie,In locü d'amare suspinurt in giur suna armonie ;

NumaT tremura pêmfintulii, marile s'a limpeqitil.Preste valu'l a luI Traian §epte Stele a resseritil.

81

Anul ginne, land la fata, avdnd temple 'ncuntmate,Noun viata ni-asigurti qi guvernul de dreptato.Dunarea, ce intro petre pana acuma a gemutii,Libera'n gime! stringe unda din Siretti qi Prutti ;

And nal, de pace Inger, a stiit4e1or faclieCu odoarele Europe! ni aduce in Românie.Atunci ruga, cea ferbinte ressunat'ati spre A pus,Catrii cele qepte Ste1le care paces ni-a adust :Se ne luminetle teara, §i o apara 'nainte,

In istii anti se ne trimata unil bunt' Doditorii parinte,Ce fiindii a legei sante Eli organti qiSt conduca patria noastra ia frumossul viitorti I

St

ubcovn, au MYEN MOLDIVIA.

ii bouclier pres d'elle, aux tempes la couronne.S'asseoit, majestueuse, le auguste matroneSur Ies bords verdoyants du Danube fecond.Ses nobles vêtement4, les traits de son visageDisent son origine, et prouvent notre AgeQu'un Empereur lui mit son diaddme au front,

Les destins ont vaincu l'impériale fille,Mais le feu paterneI dans see yeux toujours brineSes attributs de gloire, elle a dtl les changerEn couronnes de flews, en épis blonds, en gerbes,Male on dovine encore It ses regards superbesSa lutte et son triomphe, aux heures du danger.

Résignée, elle attend, apres ces nobles heures,Après de mauvais jours, ses aurores meilleuresPrddites autrefois par les destins amis IEn effet, minuit Bonne, et le vieil an expire,An fatal qui, sanglant et foudroyé, soupire,Meurt, sans avoir donnd ce avait promis

h

j

quit I

14$

Laissons-le s'engloutir, l'éternité l'appelleNous allons voir aux cieux une aurore plus belle ;L'harmonie a calla Borée et les Autans ;La terre, sous nos pas, ne tremble plus ; les on desNe s'agiteront plus pour désunir deux mondes ;S ept ét oOes ont lt sur fr val de Trojon.

L'an nouveau se presente avec un autre augure;Sa tete couronnée et sa douce figure -Annoncent que des jours plus justes sont venus ;Qu'une nouvelle vie a l'an nouveau commence;Que le Danube enfin, dans son rayon immense,Va voir se reveler des destins inconnus.

Le Danube, longtemps voile par la nuit nombr9,Gemissait, en coulant Bur des ecueils sans nombre,Au murmure plaintif des forets de roseaux,Il est libre aujourd'hui, comme aux jours de viptoire,Et recoit dans son sein, pour sa nouvelle histoire,Du Sireth et du Pruth les fraternelles eaux.

Enfin, le nouvel an offre 14 MoldavieLes tresors de l'Europe et le fruit du genie ;Le s sept a s tr es de paix pour nos voeux vont s'unir,Par leur concours heureux, un Prince juke et sage,Comme aux jours glorieux, de nos dest'As le gage,Conduira la patrie vers son bel avenir!

-4 mit-

I

it

84

MEM Min MIIN MOLDAVIA.

lungo al Danubio colla fronte pronaUna Donna dolente il passo muove,Porta sul capo la mural coronaE nello scudo il simbolo di Giove,Bench6 il suo volto appar afflito e strano,Pur si scorge che figlia 6 di Trajano.

La sorte che sovente in rio cordoglioLe gioie catnbia e i triomfali onori,I suoi trofei, splendor di Campidoglio,In serti a lei cangib -di spighe e fiori,Ma estinguer il valor già non pot6oDi cui prove immortali un giorno f6o.

In tal guisa sea gih. calma e paziente,D'obblio spargendo del destin Foltraggio,Quando l'ora fatal suonar si senteChe di speme gioconda apporta il raggio,L'Anno allora, di cure e affanni carcoRatto ne corse di sua meta al varco.

85

Gria al bel sereno or cedon le procelle,Non piu tre'ma la terra, il mar si calma,Brillano s et te folgoranti st elleSul roman vallo, e il novel Anno in almaFaccia ridente a noi vien nunzio e pegnoD'un prospero avrenir d'un giusto regno.

E or gia, ii Danubio non pia avvinto &eineTra lo scoglio, che ii passo gli divieta,E nel limpiclo seno accoglie insiemeL'onda del Pruto e del Siret, che lietaCorre a bacciar le liberate porteD'onde i tesori Europa a noi apporte

Da quel di fausto mille accenti gratiS'indirizzano inverso l'Occidente,Per salutar i belli Astri AleatChe ridonan la pace all' Oriente,E al Rumeno dischiud.on-o il camino,Ond'egli degno faa del suo destino.

Possa adunque,tal Pleiade in eternoProtegger de' Rumeni, ii suol ferace,Possa al volger dell' Anno, a lor governo,Donar un Prence di virtu verace,Che d'eque leggi ognor custode e Duca;Saggio la Patria a pia bei di conduca.

i,

---<,---c--).--

96 a

DAS HUE JAHR 1857,in

bet 4,fUothati.

;int Zonaultranb _fib tint erObene natrene,Zen 3end in Orem ecbilte, auf Orem S>aupt bie rsne;

Oetranb unb 9Jutti fiinbeti, bap fie, bet .errunft tren,93on einem grofJen eafar bit jiingfte Zocbter fei.Zie einfligen Zropbacn, bie aften eiegedgeicOen,eie mqten Ofumenframen unb 21efren9arben weicOen;Tod) in ben 2ittgen feud)tet noc0 unDerfoicVne @intUnb beutet, baf) fie einfiend gerdinpft mit eiegdint0.ev Oarret fie unb bulbet gefafit bed ecbicrfafd Ounben,sPropbetifcf) ffingt bad Xroftwort : ef3 fommezt fdAn're etunben !Unb tuirffici) bora)! e tönet bie feote nitternacbtZad alte Sabr, bad miibfam ben fdpveren tag t)olfbracf)t,

ffiebt unb finft ermattet in'S Meer ber ernigreit.2tt .Nirmonien fiSfen ficb eettfaer nun unb etreit:Zom Mer unb r.on ber erbe jinb nun bie etfirme ferne,

!

O

87

Unb iiberm Zrajandrraffe ergldRen fi eb en e ter n e!Zad junge 5;5abr, nabt freunbii0 befran3t Dem &Otitis gitictl,

erbeipt und neuee Se6en, 1)er1eiftt bed Necbted Yeicb.

I'ie :Conan, bie burd) Mirren hinsniiingte ibren Vauf,Minna nuu int freien edpofe ten spru0 unb eiretf,) auf;Unb al` ein Inen reicbt mobil bad true 53abrZen Numenen bad ticbt unb utoa caale t a

1\m; innigft Deifie afeben ;um ccibent ficb menbet,3u je:ien fi e ben Oterneh, bit Wrkben und gefpenber

mögen fie nccl) ferner beff1embre0 m I umfcbnleben,3um Zater unf'red tanbed Un ri len Wiirften gebcn,Z:r ald bed 9iteci)td R3tf4iiter, aid ber @efev9rt,Zad Zaterfanb gefeite gum ficf)ern eficredport.

°PVCIF/10

gfildficf)

t

88

41CIVIVI124Asupra ffuntelui Pion

inMOLDOVA.

lguntele Pionil seaii CiahlAii, din tinutulii Neamtu pe riuhlBistrita, se intinde pdnit la marginile Transilvanief, i caprindeun spatiü mai multil de patru mile quadrate. in astA mareInthidere se inalti1 qi alti munti, care merith a noastrA luare-aminte,Varful seri numit Panagia seal Vergura, se, aflA sub 46 grade53 minute Iiitime geograficti, gi 43 grade 54 minute Ilingime, deIn Insula Fero, inaltimea sa peste cumpAna MArei calcula de9600 palme moldovene seal 7200 picioare de Paris.

Muntele Pion') laimos Ia Romani in privirea istorica i geogra-ficA, mai este gi In privirea traditiilorü populare ; se pretinde

grotele sale .ar fi fosta de adApostil misterios pcntru princesaDachie, fiea lui Decebal imperatorul Daciei antice. DupA supu-nerea patriei sale, qi mo'artea Ørintelui el. spre a se subttage desclaviea Romanilorii, ea ar fi petrecutfi aice preschimbatA investiminte ptistorale §i pliscAnd o turmA de oi. Dupre acele tracliceri,Dochia surinsA- de Traian, carele s'ar fi Inamoratil de dAnsa,

et

es,

NOTICE ,S.JR LE WWI' PION

en

MOLDAVIE.

Cette montagne, située dans le district de Niamtzo sur larive droite de la Bistriza, s'etend jusqu'aux frontieres de la Tran-silvanie' et occupe h elle scale une espace de plus de quatrelieues carrees. Sur cette yaste étendue s'el6vent plusieurs autresrnontagnes quiLmelitent de fixer notre attention. Son pic nommePanaghia [vierge,] se trouve h 46 degres 53 minutes de latitude ;et A 43 degre 34 minutes de longitude, de l'ile de Fero ; sahauteur a eté calculee h 9600 palmes moldaves, ou 7200 piedsde Paris au dessas du ni'veau de la mer Noire.

Le mont Pion célebre chez les Rumounis sous, le rapport his-torique, rest aussi par les traditions populaires; on pretend queses grottes offrirent un asile mysterieux h la princesse Doquie,fille de Décebale. Aprês la conquete de sa patrie et la mortde son père; pour se soustraire aux persecutions des Romains,elle y sejoarna travestie en bergere et paissant un troupeau.Scion ces traditionst Daquie poursuivie par Trajan, qui en était

Part. III. Editia a 3-ia. 8

90

s'ail trasformatii, ea qi toata a el turmA In stand, in minutultiand era se fie prada vincatorului. In epoca lui Cantemir se

putea Inca ennelte acel grupti, dar timpurile nu ne aft mai pastratdeeat cAteva resturi §i. antica legend& despre elf).

in epoce mai, noue, numele Dachiei (Dacia] s'ail prefecutilin acel a Dochiei,. ce este o sAntA a rilului Ortodocs, care seserbeacla la inceputul lunel Martie, ce este 0 inceputul de Pri-mavara, atunce cAnd. soarele infra in zodia berbecului. Astetmpregiurari &eft ca. Mat Dochiei cat §i. turmei sale se insupqteo iuriurire in cfilele cele intai al acestui ano-timpti care se nu-

mescii Ole le Dochiei.

--4===)-,-

9!

amoureux, fut transformée, ainsi que tout son troupeau, en rocher,au moment oil elle allait devenirla proie du vainquenr. Dutems de Cantemir on diatinguait eneore ce groupe, mais le temsne nous en a conserv6 que quelques vestiges, et l'antique légen-de qni s'y rapporte.

Dans- des tems plus r6cens, le nom de Da quie [Dacie] a étdchange en celui de Doquie, sainte du rite Orthodoze, et dont oncélebre la fete au commencement, du mois de Mars, qui est aussicelui du printems, alors que le soleil entre dans le aigne du be-lier. Ces circonstances font attribuer it Doquie et a- son troupe0une influence sur les premiers jours de cette saison qu'on appelleles j ou r s de DOQUIE. -

92

ODAPINDARA

u;izta

LA OCASIA INCALCARLI MOLDOVe

De armete Otomane si cek al Etcrii _VineCand la anut 1821, Great aicea a organisat resculama

prin care apot a costtgatu iadependenta politicace a costatu mart sacrificit pe Romani.

Qri ptInti,' and mAhniteGintele tale vor geme 'n aspre fiereCfitti Inca vorii sti se inviteBarbarit i segetile vorrt a' ascute ?Unde'l o Doamnei a Ta putere

ftir4 margini virtute ?All I prest' a noastre canapuri infloriteSamânâ moarte arnaraA loril cruntii fieril, theT potil ca se te 'nbieSprg-a noastal duio§ieMu strambiltntl §'a sangului sfari!

1a0 Cristiani se piarilFeira a tuna alil fulgerului arme,Ce nradelegea in pulbere sti sfarme 1

[Imitaire.]

r

9i

93

Yecll, veclI ce fioroasseDin feliurite terl, pilgane urrnateCete necredincioasseAleargI, ea ruerrn6nta Daciel sâ sepe.VeclI do mu'Vmea lorri f6utâni secateN'agiungil sê lc; adftpe.Si de atAtea arme in neguri tunecoasseSoarele s' ascunde.Eacft prin Bosforul turbata inoataAlil Asiet oastea toatii ;

ca in noianil BA ni cufundeCel ce aqita ii patrunde,Cei ce in Tracia aril qiCeI ce din Nilnl beii i din Oruntulil:

De ascunsil foal aprinsaDeck fiind, amu in cenu0 arde,Surupata qi invinsa,Mima sa de mil loviri trecutg.Oeme de cele in iadU lucrate darde.Vecli ct nimicil aiutftIY a fi prejuri de Cristiani cuprinsA.A biltranileril ceteNeputincioasse saramaue oarbe,Nu auciti triste voarbe?Ascult8 tAnguirI de juni i feteDe femel spfiriete.De mumil, ce, cflndii sabia o invinge,Ina la swirl pe minuniel fii strange.

Preputernice bruteintincle o Downel ta ieincl se vada

vial

langa Porituld,

94

Dart' se vadA : ch'i ghiattlArma mini pAgAnu : a tu eqti Domnii 1De tine detunatil in eternii caciain a peiref somnii,Si dintre nof sA pole ca o ceatASeat precumti in chnpieS'inpra§tie pulbere de vantulil iute,Asemene pierdutei0.tiie tirane ca sA fie,Bart: spre cea mArturiePe parnAntul Roman c'a se strAlucePlinh' n eternii triumfala cruce.

MAndra oaste Assira,Cu ferecate unelte, pre SionultiStir' cA In vanii lovirit,CA inaltatal de morti a§a unit. munte:IncAtil de fort' s'umptusti Orisonul.Movili de stinge crunteStiii cA vAciii Betulia, a peritatiOloferi cu cruclimePrin maestria a femeel tinerele.Pre capetele releS'amu inoe0e esempiul din vechime,Ca ail tot acea iutimeCO carli ne vAneasA, nol credintAAceia$ avem, Tu ace'aqii a! putinta.

Dar deachii avt ê soartea*I a ta voe in cestil fell ni dischide,Ca obese se poarte,Teara frumoase cu popoare tntrege

95

Ce Carpatii, Tirasti, Pontil qi Istrul inchide,La a Ta prea sintA legePIinl de umelintA eti 's.supusti foarte,Se invingA, dead voiMahmudii, s' invingA, qi cu Cristiana sangePoate Dacia va standAl ei pacatii; cu unü seranti a taleT voiEste lege la noT,Numai Tu singurti e0T prea dreptti, buneCele ce in lucru a Ta voe pune.

Vedevom oare in urmABarbart, pthantul arAnd al Dacil sArmane,

Arabii pAseAnd turmAUncle's biserici ; i pe totdeaunaSe vedemil zidite miT cetall tiraneEar cornatica lunitDe cruee Banta se nu lase urmA ?

singite vApaeCett111, unde' numaT Echo din adanceSA ne resspunclA stAnce 7$ se creaicA prin ogorti spin! i scae?Ah! nu, vie's OraeLe a indurArif tale o Doamne r iartft,.Eartâ osAnda ce cu drept ni 9earttl.

lad urnelite rugeResunti Mil a lumel Mfintuitor5 1Ead atmosfera mugeDe amare gemete al asupritei ginte

de al ei PAstoriLoare atAte cuvinte

ere

§'

I

§i

96

Alprd a dfeisAntel Idgi n'or se te subgioge ?Apr dope de pelreDavbl ki 131Ansit, 0 eal orata dorinta,1...ficramilrl 0 cAintaXiiiivel iele ff. a ta ittbir6Schimbatail a et osAhdel.lallii prd al 01 el"liI tn cn vedere '1 treceNiel' siRe aI erta iputcvor se te piece ?

filA 6 tioaMbe ! ilssardGratiea din ceriti, ea ni va triimeteDorita vindecare,Au4ill oqtiloril de legea creqtingS'a decretat soarta al Ittarmatel cete IDed spre triumfuri deplineinnainte Aill!, 0 intru antareBuciumulti se rdsunePrin aer; a pfsglinil Dr se se inpileSupt mil fi mil movile ;bAna ifiudAnd a iaptel marl minuneFil la a lor fil o vor spune.'MI pregetati! Domnulii de vol se 'ndurii,Deamu calea victoriel é sigurtt !

4/1106VND

98

flPROL-, 0 .2._CURost0 la ocasia deschideret

celui intAi

TEATRU NATIONALCI ROMANESCO IN IASSI

La 28 Fevruarie 1637.

PERSOANE:Geniul, Vina Moldorei, lpolon cis Muscle.

Scena representeaze o prelucd, noapte, fulgere indepartare.

GENIUL.

Vin'urmeacle dupA mine, alit Wit passti de 'I cumpeni,Multii mai sigur'o Moldovo 1 cAtre acquit-1 vei veni.

VINA MOLDOVEL

EU deprinsA la repaosii, trAindii pe 'nflorita vale,Nu potii repede a merge pe asemenea grea cale,La unU locii pe care nu'l §tiU, gel numei keit fericitii,

. De-a-fi passului me& raclimU, cline! tu mi-ai giuruitil.Dar me temit en pedeci noun cti ostenelele trecute,Chiar in mieclul carierel, vor curma a mea virtute.

99

IPESOICd rocoasion de rouverture

du premier Thehlre national Roumain a JaasyLi 28 FEVRIER 1837.

(Le parnasse est dans le fond du Theatre )

Un Genie. La Nymphe de la Moldavie.

Le GENIE (un "flambeau h la main.)Viens1 suis mes pas o MoldavieEt je te guideral vers un but glorieux

LA MOLDAVIE.Moi 1 quitter ce3 vallons heureuxoa la paix et les fleurs embellissaient mh vie,Pour gravir, en tremblant, ces sentiers rocailleux1Vera ce but inconnu que l'on vante sans cease,Comment arriver avec toi?Les y6nibles travaux, les p6rils et l'effroiOnt d6ja trouble ma faiblesse.

LE GENIE.

Pour conquérir la gloire et la prospérit6Ton lime est elle sans courage IDes sentiers d'Helicon terrible est le passage,

I oo

GENIUL.

Dorul kudei, ferici ei se indemne alii WU paeil,Asprn ealca care duce chti e muntole Parnasu.Pulgeri, tunete i moustruri crudit moarte,

aciea, care nu pota a lora sarcina so poarte.IX/kA MOLDOVA

tutre ripelo .stiMcoasse, p'intre care ama ealeatii,Orbiti (16-a lora fantasie vêçlui mu s'a cutundata 1

QENIUL.

Nu, ace15 sina pflstntse de virtnte, o scantelePentru a Patric folosuri nu se teama ea se peie 1Pe a Parnassului yeqi pnit1rl timpul esto mai seninfi,SunA duke armonie, sufin Zcfirul mai lina,Acolo a ostenelei trainiea fructa tu vol culege :

tare noapte alege!5-nrorT gemeni3-a lc tale prepsa timpti n'a perdutii,De sant focii iuvApacte de multa p6-aiei a trecuta,Si din templul Jul Apollon, prin a versului putere,P6-a lor Patric revarsa a yield manghaere!Vedi respintele aice, alta drum eacca Mai tiqora, -

Pe elii flori tu aduna-vel ce'ntr'o sli se =seaPre eu fôrâ ostenealh, tu de intitliri purtata,SI petrec6-a tale slile flu mil risiul ingttnatn.Dar placed nelAudate si a lora fermeeatil Nectarti,Tirslia and WI destepta-tei s'ar preface in amarlDed Moldavio alege 1 nu prin sfatCA, ee rin simtire,la mepoti si fiT gandeste hotarire

pINA MOLDO VEL

Cpstul tea mie'mi ressuna Neleptil inaltaamortita mea virtute se renti0d din monnênta !

littcseit spainnl,

ee'n

mi incluSe-o

Si

si Ituniato Meldavio

si mord,

mratittd,

Autour de cf..; Nelms (pie foudre ImmoDes monstres font r6gner la tefreur mort,Malheur a l'hnpradent que sa force abandonue,Mais gf oire, gloire &l rhomme fort!

LA MOLDAVIE,J'ai vu rouler dans ces abhnosD'un orgueil insense les nombreuses victimes.

LE GENIE.Qu'importe le danger pour les nobles espritsLe mortel génereux dont riime est mspireeFt nourrit des vertus Sétineelle .s,acrt.leBrave la mort pour son pays,Au nommet de ce mont, sont des plaines charmantesQue ne troublent jamais les saisons inconstantesLe printemps beul y regne an souffle du Zdphir,Aux sons delicieux d'ime donee harmonic.La s'keint le phil, et la peine est finie.La Lumiere ou la nuit I. . . ft est temps de choisirTos soeurs, ô Moldavie, ont franchi la carrière, -Apollon leur sourit au bout de la carriereQue de biens reeneillis, dans son temple immortelSont devenus Ie prix de leur jeune courage ILes hommes leur offrent l'hommageQue mérite a leurs yeux un bienfait eternel.D'autres Chemins sont plus faciles;Ta main pout y cueillir de porissables flours.Et ton Arne y gaiter dans loisirs tranquillesDe vaMs pkiisirs sans gloire et des soups flatteurs,Mais crains qu'a ton- reveil tout ne se Reolore,Qu'il ne change en poion le nectar enchant6;0 Moldavie Ecoute, il en est temps encore:

IA

et la

1

102

[De-o-data se discopere In depiirtare pe Parnas !duo le, la astavedere Dzina ziec cu eninsiasmu]

Ce kcal:A minunata ! mi s'aratA d'inainte IAmt.' alesa, puternica pine, pasA, se mergema inainte,Eil alegii -petroassa cale ce vada chA mi s'a menita,De-oI peri, frumoassel moartea pentr'una lucru aqa marita

Clahriret_ 3X4*.deCTFIACID

103 --

Et je te dois la NIrité :Des tes enfans la voix t'implore,Et leur voix, c'est l'arrêt de la postdritd 1..

LA MOLDAVIE.

C'est assez, 8 Crehaie ! . . h ta voix dfoquenteJe Bens se ranimer mon tune defaillante,

[Apollon et les Muses paraissent.]

Quel spectacle enchanteur se presente h mes yeux tDieu puissant I prète-moi ton appal magnanime,Vers d'éclatans progrès vont tendre tous mes voeux,Dussé-je tomber dans-Palatine,La mort m6me strait sublime,En des travaux -si glorieux I . . .

_

a;sr-47.4...,,,NOKesv.lt.astm.

404

11 I CO.

Inal(aeamil Monumentul Inc jn on4p,it,

Decatti bronzul, fierulii, peatra vault akai trainicil am duratii,

Pre ert timpului fortune in turbata

putea ca selu oboare pe cursulii indelungatii.

Nu, de tot nu mork eft partea nobil' a fiintel-mel eLa Celii care a ereat'o va intinde aiii eI sborkAcolo ea limpailitit i?nikenntI +Mimi& grele,

A el voace va adaoge cfitra a ingerilorti chonl.

Spre a lauda Fiinta care intro lumele senine,

Fi5ra inceputii domnease §i domni-va fUra de fine I

A

**

lorti mania

N'orii

tell*

105

Roma 25 Maggio 1811,

giorno anniverssario atal°di LEUCA

[I3IANCA MtLESI.]

D'Aniene and fiorite e fresche rivePasce la gregge d'avene al suon Alviro4E spesso un dolce del suo cor martiroIn sun arena Bianca mesto serive.

Tesse Ascelle dalle verghe estive,Piegando in nuovo maestrevol giro,Con ogni noclo ei tesse un suo sospirojE quel pensiero chiin eterno vive.

D'ambrosio Iatte il condensato siero,Ne da Sabina aneor il sol risorge,Ch'in vaso accoglie con gentil pensiero.

Non mai fra sue primizie Pale scorgeDi questa opra simil, ch'un cor sinceroA Leuca bella in umil dono porge.

106

A DANTE,0 Neeasione. det suo aniversale ieculare

mapio 1865.

Irate dell' imomrtali Itale rime,Sceso in Abisso, ritornato seiPer dir al mondo hi carmine sublime,Ii pivato eterno e le pehe de' rei.

L'alto favor t'apri ii ParadisoFra i beati terzo cerchio Berra.,per rimirar que' occhi e qua bel visa

tuo Paradiso eramo in terra,

Dopo soi oeccoli oggi risuonaII nome tuo in nuova armonia,Ed al alloro ch' Italia incoronaS'agiunge un foglio di Romania.

Chit

chill

skaltta*

107

All egreoia compagniaitarmoniea ltaliana

re l. la prima volta formata pel leatro di lassy,figoccasione della chiusura delle recite de la

stagione d' lnverno 1852.

SONET 0.L'antica, Italia col suo valore,Con la virtu. de' cittadini Eroi,Debeló popoli, stirpd l'errore,Dag li Esperj infin a lidi Eoi.

II tempo edace, e II nemrco furorePotean struggr mai gli allori suoi,E fra rovine ancor germoglia ii fiore,Che dofci spande balsami fra noi.

Legion d' Apollo! dai Ausonj lidiCinta d'incanti suoi a noi venisti,E vibri in cor gli accenti i pià soavi.

Nuovo trionfo in Patria ±1 guidi,Cifai tributarj da te conquistiAggiunti or ..hai i popoli Moldavi.

-- --

VAI3VA TilATIM11d24PAGINA

La Patric Pro loge tItalia 1809. . . .. 9

Imiltratorul Aleeiandru I, in Bessarabia la 1817. . .11Moldovenii la restatornieirea Domnilor p6mAnten; 1822. 14liestanrarea seboalelor NnOomde in Moldova la 1828. 17

Vasil( lui Virgilins. . 19

Alfons do Lmnartin eAtiii o junil Moldovani. . 21

Alfons de Lamartin unuf junc Moldovan. . . 23

Privegbierea ostaplui Moldovan. . 27Pleiada, (AA cilt4 Poetii RomAni. . . . 30

Prologfi la desehidcrea teatrului nationahl la 1837. 31Milianii i )illa. . 35ineredirea 1,1 Dumaecja. 38La Vassul Moldova; en venirea liii Gr. Ghica V. V. 40Osnditul in groapa Ocnelor. . . . . 42

La fundarea Institutulia pentrn copil orfani. 45Ospiliula de la Galata. . 47

Elegil la moartea pkintelui mail 1825. 5 i ,

Lacul lui 9.vidii 14110 Catatea Albã . 53&rise pe Tinterimul unui Satil. . 55

Imnul de sara ca:tra fia mea Ermiona. 60Convorbire noptunnft 1F4S. . 62Holera in Moldova la 1831. . . 63&meta ciltrit Tibru la 1810. . 69Sonetii okra Planeta mea. . 70

Laura. . . . 71

Dafile. . . . . 73

Sborul aerostaticil a M-mel Blanchard la Roma 1811. . 74

La introdueerea limbei nationale bi Moldova la 1828. . 75

.

.

.

.

.

. .

.

. .

.

.

PAGINA._

Paladial Arohlovenilor la angurarea Acadeinivi ilin lagla 1838. . 76

Pentru compunerile poetice in limba Roman5. . . 77

Moartca luT Isusfi. .

Listii in Iasi la 1847. . 70La, va filthi desehiderc a Teatruha National la 1817. 80Fiicei mele Eufrosiva 1848. . 51

La ocasiea mortii Logof. A. Mica. . 82Clara Signora L. Prima-Donna. . k3

Companiel Filamonice Ita Nene din Iasi. . 1-6

Amorul Plagat. 80La Pictor. . .. 90Amorul nemernic. 92Alvir chit, a sa miniaturiL 94C515toriea Dainei. 96

Amorul fngar. . 97

Primavara. . 99

Dorul. , . . 191

Dorul int5lnirei.Piisseruica stinghere. . 103

Primavara. . . 194

Unpilul Viiniitor. . 106

Amorul arättitor. . . 108

Asupra Licei cochetii biiiiiiiiii. 119

Earna. . . 112

Eufrosina, visiune pe ripele osanei la 1813. . 144

Albina si Trtintorut intitulatli Albina Ronnineaseii la 1829 116Vioreaoa. . . . . 190

PArerea de rill. . . . . 123

Musa &Atli poetul Panoramei Moldova la 1959, . . 125

Nestatornicirea lucriiriloru lama la 1821. . . . 131

. . .

. 78

.

,

.. 10,,

.

.

. . .

. .

. .

.

. .

.

.

PAGINA.

tnmea. . . . . . 133Cantecul rtun1 j!me Roman din Anovlahia. . 134Cantecul nnei pastorile Romfine de la Munte. . . 136

Pi losofic naturala. . 134

Repegiunea timpultd. . . . 190La ft Inca punga. . . 142Fragment din Ierusolimul eliberat. 144Vaporul pe Dauarea eand intaea data a sositil la Galati 147Canteen! 11 ,e;; thti Moldovan . t 49

Antd nou tilt! Moldo-Romanilor la IR3O. . 151linnul Moldu ;minor la aunt nou 14:19. . 155

1836. 1:4

11 ::Meditatie pentru 'clioa aintil6 non.Anul nou 1842.

1813. . . 1631,81; 164

Rosa gi mormanttd. 166Mormantul. . 167Evlavien. easnicii. 169Amor de Patrie. 17

inoirea anulta. . 171

Soliea de um& . 175Satirä astyra ()Inaba 18 0Epigrama. . 1908tefanii celii mare. . 193

Doehia O. Traiann. 195Turnulii Butului. . 1 98.

inviitetorul i min* sei. . 209Spicuitoril. . . 211Jijia. . . 213Sirona lacul A . . . 2 !I

.

.

. . .

. . .

. .

.

.

.

-

PACINA.

Moi III Siimblita (-):-tilor. . 221

Cucoarele ha Ibicus. . 233Celebrarea seculaiii a Id iler la 1859. 218Credinta. . . .

II.219

PART 11:.AProcnint. 2Alviru Dacic la Tibru Roma 1810, . S

La Planeta Inca, . 10

La cugetarea mea. . 12Resseritul de Lefcs. . 1iPatinia I . . ' . . 16Fatima II . . 18Patima III. . . . 20Profetia.Primavera. . . . :4Alviro eAtrii eintia. . . . . 341

Clara Lefca Roma 18 i 2. . 3GLa Doctoral Pezzoni. . .. 4 tTot la acela. . . . . 44Consaerat memorial de Lelea la 181# 4 gClironomit lui Epaminonda . . . 48In ocasia sbarului aerostatic a Madame! Blacliaol. 50CompanieT filarmonice a operei Italiene I b51. 52

PARTEA III.Oda la Imperatorul Alecsandru I, la 1817. . 66Pleada odil la Poet!! RomitnI. . I 62La Termele de Carlsbad. . . . . 66Oda. . . . . . . 64Stefan cel Mare inaintea cetiitet Neamtu. 7?.

Sujetul Baladel. . . . . 76Poetul dedicatu D Vasile Alexandri. . 7)4.Anul noti 1857 In Moldova. . . 80Ijotitie asupra Muntelui Pion in Moldova. . 88Oda Pindark la D-sleu. . . 92Prologu la 1837. . . . 98Epuogu. . . . . 104

.

.

.

. ,

. .

.

.

.. . . 22

.

..

.

. .

CREGERE - upload.wikimedia.org · PREFAclA Dup unli cursil de 9in9I-cle9i-patru ani, de cOnd dateme...

Documents

Transcript of CREGERE - upload.wikimedia.org · PREFAclA Dup unli cursil de 9in9I-cle9i-patru ani, de cOnd dateme...