Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomfurieiHermes TrismegistulTractatus Aureus : (Tratatul de aur al lui Hermes despre piatraFilosofilor) / Hermes tismegistus; trad.: Monica Medeleanu,Gabriela Nica. - Bucuregti : Herald, 2016ISBN 978-973-rtt -623 _5

I. Medeleanu, Monica (trad.)II. Nica, Gabriela (trad.)

133

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cirli nu poate fireprodusi sau transmisl sub nicio formi gi prin niciun mijloc, elec_tronic sau mecanic' inclusiv fotocopiere, inregistrare sau prin oricesistem de stocare a informatiei, fhri permisiunea editoruiui. Edigein limba romini publicati de Editura Herald. Copyright @ 2OL6

Hermes Trismegistus

(Tratatul de aur al lui Hermesdespre Piatra Filosofilor)

Studii introductive Ei comentarii:MARGARET ATWOOD & ISRAEL REGARDIE

Traducere:MONICA MEDELEANU & GABRIELA NICA

EDITURA *b,,*o,,Bucureqti

Hermes Trismegistus

2. Fermentul descris aici nu este nimic altceva decit

spiritul vital, libidoul' Cind este ajutat si urce spre supra-

i.ti U* adAncurile intunecate ale lumii subterane' acesta

po*" de unul singur sil afeclezein asemenea m[suri dife-

In.i" pa*t ale psilicului, incit ajunge si aclioneze in con-

formitate cu natura unui ferment qi si le transforme' Pentru

inceputul acestei acliuni de transformare este indispensabi-

iu "rin",."

individualit[1ii - altfel' nu are loc fermentttea'ci

dezintegrarea qi haosul'

5. Rezultatul integr[rii poate fi' la inceput' in aseme-

nea misurl de tulburlior inctt viala incepe sl i se prezinte

i*r-o lumini cu totul diferiti privirii increzltoare a celui ce

.*p.ri-.rteazi. Acesta a depaqit vechiul punct de vedere

neirotic, insi a pitruns intr-o lume in care nu este sigur pe

sine. Este o stare temporarl de indoiall Ei de perplexitate'

Iar aceastl stare nu esie deloc pl6cut[' lns[ este vorba doar

de un loc in care ne oprim temporar qi care dispare atunci

.and uirionea se obiEnuieqte 9i ie familiarizeazi cu lucruri

ce ii fuseserl str[ine, cu o perspectivl mai stabili qi' de ace'

ea, mai fericit[ qi mai echilibrati'

t74

Cuprins

Notd asupra edilieiTeoria transmutlrii qi Materia Prima a filosofilor

Tractatus Aureus - Tratatul de aur al lui Hermes desprePiatra FilosofallSec[iunea ISecfiunea IISecfiunea IIISecliunea IVSecfiunea VSecfiunea VISecliunea VII

Partea a douaProlegomenelakatatul de aur al lui Hermes

Tractatus Aureus - Tratatul de aur al lui Hermes desprePiatra FilosofaliSecfiunea ISecliunea IISecfiunea IIISecliunea IVSecfiunea VSecliunea VISecliunea VII

Comentarii

5

7

29

31

40

49

53

57

60

62

67

69

93

95

99

105

r07110

tL2tt4rt7

Redactor:

RaduDuma

Concepfia grafici a copertei:

Diana $erbdnescu

DTP:

Corina Rezai

Lector:

Marian Sdndulache

Pentru noutifi gi comenzivizitali site-ul nostru:www edituraheraldrosau contactali-ne Ia:

of f ice@edituraherald.roOP.10 - CP.33 Sect. II BucuregtiT el: 021..319.40.60, 021..319.40.61.

F ax: 021..319.40.59, 021..319.40.60

Mob: 0744.888 .388, 07 7 1.664.320

NotI asupra editiei

TIn lucrarea sa intitulaf Tradi{ia secretd in alchimie, Ar-thur Waite ne informeaz| cdTratatul de aur al lui Hermes a

aperut pentru prima datl la Leipzig, in anul 1600,la editura

Guecias, fiind reeditat in 1610 sub denumirea de: Hermetis

Trismegisti: Tractatus vere aureus de lapidis philosophici se-

creto,Yalentinus Am Ende imprimebat, Lipsiae, 1610. Ulti-ma edilie (despre care unii suslin totuqi ci ar fi fost tipiriticeva mai devreme, in 1566) este inso[iti de un edificator

comentariu aparlinAnd lui Dominicus Gnosius. O versiune

in limba englezd,bazatdpe un text latin tdrziu, a fost incluside William Salmon ln lucrarea sa Medicina Practica. Editia

folositi de Margaret Atwood (in prima parte a volumuluinostru) diferi de cea a lui Salmon, ceea ce ar indica o sursinecunoscuti, pe care din picate autoarea nu o mentioneaze.

Cit priveqte varianta utilizati de Israel Regardie (inpartea a doua a cirlii de fa[6), este dificil de spus cirui al-

chimist aparfine, degi au fost avansate mai multe nume:

|ohann Grasseus, care a compilat coleclia de texte Dyas

Clrymica Tripartita; Madathanus, autorul mai multor trata-te alchimice renumite in epoc[; Sincerus Renatus, membru

Hermes Trismegistus

activ al societi{ii,,Fra[ii Crucii de Aur", avind in vedere cilucrarea este dedicatd Fratribus Aureae Crucix. Ultima va-

rianti pare credibill, daci finem seama cd Tractatus Aureus

are strinse legituri cu o altl scriere, bine-cunoscutd rcza-crucienilor, intitulati Geheime Figuren der Rosenkreuzer

aus dem 16ten and l7ten lahrhundert Ei publicati la Altonain perioada 1785-90.

intre cele doui versiuni ale Tratatului lui Hermes re-

unite in edilia romAni existd pe alocuri diferenfe semni-ficative, extrem de interesante pentru cititorul preocupatde Arta alchimici. La fel de provocatoare sunt gi abordirilecelor doi comentatori, cu atit mai mult cu cit acestea suntfbcute din perspective diferite implicdnd mistica, psiholo-

gica Ei metafizica, ceea ce indicl limpede polisemia textuluialchimic.

Este cit se poate de eviderrtcdTractatus Aureusnutine de

Corpus Hermeticum, DeEi originea sa nu a putut fi stabiliti cu

exactitate, in toatl perioada Evului Mediu a fost considerat de

origine arabi. in ciuda numelui pe care il poarti, paternitatea

acestei scrieri continul si fie obiect de controversi. Ce putem

spune insi cu certitudine este ci Tractatus Aureus rilmdnevnadin cele mai vechi qi mai complete lucriri dedicate Marii Ope-

re, fiind considerati de alchimigtii din toate timpurile drept o

elucidare a simbolismului alchimic general gi, mai ales, o expu-

nere completl a Artei lor.

Radu Duma

SeH

Teoria transmutlriisi Materia Prima a filosofilor,

Est in Mercurio quicquid quaerunt Sapientes

Ttrrba Ecercit.l.

Fr-tI.oriu alchimiei, degi rimdne pentru cei mai mulli oa-

meni o tain6, este foarte simpli; fundamentul acesteia poa-te fi cuprins intr-o afirmalie a lui Arnold de Villanova, dinscrierea sa intitulati Speculum:

In naturd existi o materie puri, care, fiind descoperitigi adusl prin arti la desivdrqire, transformi in sine in-siqi in mod proporfional toate corpurile nedesivArqitepe care le atinge.

Iar acesta pare si fie adeviratul fundament al transmu-taliei metalelor qi al oricdrei alte opera{iuni; qi anume, omo-genitatea substanfei radicale a tuturor lucrurilor. intreagadoctrini hermetici pare si plece de la presupozifia ci me-talele, mineralele gi toate genurile de naturi provin din ace-

leaEi principii prime gi pot fi reduse labazalor comuni sau

Materia Prima mercuriall.

Hermes Trismegistus

Corpul multiform al lumii se afle la vedere, insi sursa

este pretutindeni ascuns6, analiza obignuiti neput0nd desco-

peri aceasti Materie Universali cunoscutl doar de citre ini-

!ia{i. S-a obiectat astfel c[ speciile naturale nu pot fi transmu-

tate, intrucit transmutafia unor specii diferite una in cealalti

implici amestec gi un produs corupt; astfel, daci s-ar admite

ci se poate infuza, prin orice mijloc, aur in plumb sau o altiformi inferioari, produsul tot imperfect ar rimAne, specia

superioard fiind intinati de amestecul inferior; iar rezultahrl

nu ar fi de fapt aur, ci o naturi intermediarl, in func[ie de

virtutea proporfionali a metalelor unite. intrucAt speciile sunt

indestructibile, transmutalia metalelor a fost considerati un

sofism Ei nu o art[ adeviratl

Dar, alchimiqtii nu suslin ci speciile sunt cele suPu-

se transmutlrii gi nu spun nici c[ plumbul ca plumb sau

mercurul ca mercur particular pot fi transformate in aur,

tot aga cum nici un ciine nu poate fi transformat in cal qi

nici o margareti in lalea sau viceversa. Ei urmiresc inslumidul radical din care toate acestea sunt alcltuite, despre

care afirmi c[ poate fi extras prin arti din forme inferioa-

re, fiind eliberat prin forla unui ferment sau a unei atrac{ii

superioare.

Nu speciile, spune Roger Bacon, sunt transmutate, ci

mai curind subiectul lor.I Agadar, prima opera(iune constl

din reducerea corpului la api, adicl la mercur, ceea ce poar-

ti numele de Solufie, care rcprezintl fundamentul intregii

arte2.Iar prima preparare qi temelie a artei hermetice, spune

autorul tratatului R osarium,este Solu{ia qi reducerea corpu-

1 Species non transmutantur, sed subjecta specierum optime et

propriissime.2 Vezi Rogeri Bachonis, Radix Mundi et Speculum Alchemiae.

8

Tractatus Aureus

lui la ap[, care este argintul viu: cici este bine gtiut de citreartizani ci speciile nu pot, in sine, si fie transmutate, dinmoment ce nu se pot corupe; ci pot fi transformate Subiec-

tele speciilor, fiindci sunt coruptibile qi se pot schimba. IarSubiectele speciilor nu pot fi la rdndul lor transmutate dacinu sunt mai intdi reduse la materia lor originari qi astfel

devenite libere s[ treaci de la o formi la alta. Lucrul acesta

nu este contrar rafiunii, pentru c[ eliminarea unei formepermite introducerea alteia, afa cum se poate observa inoperafiile grosiere, precum fabricarea sticlei din cremene,

pietre qi cenuql. Aqadar, filosoful experimentat ar trebui sifie mult mai capabil si corupi Subiectul naturilor qi si in-troduci o noui Form6. Arnold, admilind la rindul siu cispeciile sunt indestructibile, sfttuiegte ca Subiectul si fie eli-berat printr-o reducfie artificialit - Species non transmutarised individua specierum2. La fel qi Avicenna3 qi Aristotela.

Cind, aqadar, Raimundus Lullus, vorbind despre Arti,declari ci speciile sunt absolute qi nu pot fi schimbate una

I Species metallorum transmutari non possunt: et hoc verum est

ut ipsi asseruut, nisi ad primam materiam redigantur. Reductio autem

illorum ad primam materiam est facilis etc. - Liber Perfect. Magist.,

sub initio.2 Speculwm Alchymiae Arnoldi, Octava Dispositio. Vezi de

asemenea, in Rosario,lib. i. cap. ix, Quid sit opus physicum; de ase-

menea Clangor Buccinae, Tractatus mirabilis, de Luna PhilosophicaEnigmata Diversa.

3 Sciant Artifices Alchimiae species sive formas species metallo-

rum vere transmutari non posse nisi in primam materia et sic in aliudquam prius permutentur - Lib. ii. Tractaf. i. cap. iv. De Operat. Med.

Sing.a Metalla autem omnia, ut ad rem redeam, fiunt ex una ea-

demque materiam etc. - Meteor,lib. iii. cap. xv.