POEZII NOUE

DE

DUILIU ZAMFIRESCU

BUCURESCIINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE , CAROL COOL

Furnis.r al Curlil Regale16, STRADA DODINE1 16

1899

Exte_

'POEM MOUE

.04

POEZII NODE

DE

DUILIU ZAMFIRESCU

BUCURESCIINSTITIITIIL DE ARTS GRAFICE , CAROL GOBI.

Furnisor al Curtil Regale16, STRADA DoMNEI 16

1899

Frascati, 1899.

Bucovina

a o tufa de sulfinaCar cu patru boi

S'a oprit si ti se.'nchina,Bucovina, Bucovina,

Leagan de eroi.

se 'nchina, ca se duceNevoiasul car

Catre valea de la cruce,Unde omul o s'apuce

Drumul spre hotar.

Ah, Stefane Voevoade,Scoala din mintean,

Ca duiumul de noroadeInima din el i-o roade,

Bietul pamentean.

7

Ti

A..

Scoal' si buciuma-ti tecioriiDin Homor la Rent,

Suna sa resune norii,Sa-ti destepte

De la Resboeni.

Si la muchie to arata,Fioros pc sur;

Prinde-ti palosul din spatsSi 'nvirtestc-te o data

Roata imprejur.

Ca icjiaLifk si RuteniiPripasiti pe-aici

Zic ca's dinsii panidntenii,lar ca not si Moldovenii

Suntem venetici.

Alei, Doamne, da de fringe,Fringe-1 de la brill,

CA not plugurile-om stringeSi-om mai semana prin sange

Ghinda 'n loc de grad.

8

rosiorii

'Fluture

Vluture, fluture, fluture,Aripa vintul ti-o scuture,

Craiule tener al florilor,Crainic al zorilor.

Dail pentru clipa-ti usarnicaToata viati mea harnicA;Dail pentru leaganul ventului

Tronul pamentulut

Du-me prin lunci, unde soarele,Bend dimineata izvoarele,Merge nuntas, iar to ginere

Florilor tinere.

9

1

y-

.

Doi spinzurati ce prind blobUnul furandu-le betele,Altul, mai sprintar, vederile,

Dorul si vrerile.

MuFe-te-ar dragostea, fluture,Friguri de dor sa to scuture;Plange-te-ar roua cu zorile;

Ride-te-ar florile.

10

7a UT1. oriel

/Diane, fecioara, mina alba,Delicat'a, bland'a mina,

Ce din marmora scoteaGatul tea incins in salba,Umerii frumosi de zing,

Fruntea 'n raze, ca o stea.

Daca azi if cants psaltiiIertaciunea de pecate,

Nu zimbi la glasul lor:Cum esti tu as fost qi altif,Foaie verde, foi uscate,

Drumul lor, al tutulor.

Timpul va sapa 'n tacereLutul gratielor tale,

Dupe vechiul nostru rost,Si 'ntr'o zi qi tu vel cereChiparosilor din vale

Locul tell de adapost.

11

Ala/

J.

Si va re'manea din goanaTurburatel tale viete,

Amintind visul trecut,0 marinbree icoana,Palpitand de frumusete,

Dar al mane ce-a cazut.

12

.

Bu,zescu,

ii@uzescule, scoal' din Mani,Ca te-a ajuns amurgul,

Ia palosul din noir in miniSi stringe'n pulpe murgul.

:Ca doar ai lost fecior de BanSi puiii de Basaraba,

Si n'o sal dormi sub pom la hanand vremea e pe grabs.'

Si mime iaca de sub pornUn cap de cal de munte

Si-apoi un ciot de cap de omC'o rana drept in trunte.

«Buzescule, ti-al parasitSi palosul si durda

Si umpli lumea, neajit,Cu rana de la Turda.,

13

«Maria Ta, de mult eFti mort.Iar eil, coprins de jale,

Cernit'a inima, o portPrinos Mariel Tale.

Atata timp de vecinic somn,Ca par'ca nici mai numeri

De cand frumosul cap de DomnTi l'aii zburat din umeri.

«Frumosul cap, cu nari subtiriSi bolta fruntii plina,

Catapeteazma de gandiriZidita din lumina.

gTi zburat, Maria Ta,Cap rapusesql,

Apropiind ce departaDe tel, pe toti Romanii.

Iar ea, acum, ce sa me fac,Strain de tot ce este,

Un putrezit ciot de copac,C'un nume de poveste?...

14

.

.

1

..

canii,Ian '

Ce sa to fad?... Sa'ntinerestiSi sa te'ntorci la oaste,

simta hoardele craeqtiDejghinurile'n coaste.

cSa fii voinic, ca sa mai potTTrai precum ti-e scrisul,

Imbarbatand pe cei nepotiimplineasca visul.

Am inteles, Maria Ta,Respunde, tear, Banul,

Me duc, pen'nu s'o innopta,cant buzduganul.:

15

SA-T

Sa'mi

--

Sali

(7"_ur'curica.

Vine soarele a lene,Iar in calea lui, paganul,

Frunzei tremura din gene,Florilor deschide sinul;

Codrul, tainele qi plansulIn izvoare qi le-ascunde,Bucuros ca pen' la dinsulRaza calda va pAtrunde;

Cants 'n cuiburi pasareleCiripit de guise plinkCa s'a 'ntors voios la eleDatatorul de lumina.

16

V

Turturia venetickNeam de fire ganditoare,Bati din aripi singuricaPlopilor de la izvoare.

Totusi toate sunt schimbate,S'a 'ncalzit tot ce-a fost recc;

Turturica, nu mai bate,Dorul nostru nu ne trece.

17

2

*

'

'Flori de -13a.te

£'a Palermo.

pa Palermo, primavara,Trandafirii urea scars,

Liliacul alb roesteCand sarutaDintr'o cuts

Sinul ce 'I adaposteW.

Prin gradinI a prins o feeGardurile 'n azalee,Case le involburate

In ciorchineDe glycine

Pe balcoane aninate.

Dimineata idealsRide 'n tloarea de migdala.Tineretea sta in cale,

IntrupatN,Intr'o fats

Cu un coq de portocale.

18

Vin, Balcescule, din sonmulAdormitilor in Domnul,SA vezi firea cum renaste:

Totul cereMingaere

Pentru florile de Paste.

Unde esti, in care HoareClipa to nemuritoareSi-a luat flint& noun ?

Care plantsElegauta

Poarta sufletu-ti in rota ?

Cautand urmele tale,M'am oprit la Monreale.

De sub vechile morminteSe ridickPlin de fried

Crinul, floarea cea cuminte.

19

'dio Napoli, cetateDe creaturi incantatoare,

Cu gene lungi, catifelate,Cu sufletele insetate

De zgomot si de soare

E scris inchinam si tieAcest netrebnic de cuvent,Ora de vis si nebunieCum n'a fost qi n'o sa mai fie

Un altul pe pament.

Incins cu vita drept cununa,Cu ganduri calde si senin,Inchin amorului, la lung,Ca un pagan din vremea buns,

Paharul mea. cu vin.

Adio dar, remai cu bineIn visul tea de dimineata;Fii pururea far' de. suspine,Precum e drept si se cuvine

Cui crede in vieata.

20

salt

,Acli 3 Y-apoli

EA.,'

and. luna bate 'n mare

and luna plina bate 'n mareTresare tot sub geana sera,

Precum tresareUn sin sub calda sarutare

A primaverei.

S'aude glas desmierdatorCum 'Acura din mandoline,

Cantand de dorLa luminiqul ganditor

Din luna

He, tinere ce to jelqtiPe nestatornicele unde,

Te potrivqdNecazului, copil ce

and n'ai de unde ?

Te ulta sail te'nrald-o fatsCa ea, o mie.

Fii tear, inima curate,Ca asta'i doar adeverata

Filozofie.

21

.

plina.

-

eW,

...

1,uceafbix

4,euceafar ce vii de departeSi vremuri strabati peste vremuri,

Ca'n lunile noastre departeLuminile blande sa'ti tremuri,

Ce patimi te poarta pe cale,Ce doruri te mans prin haos,De narui luminile talePe lanuri de negru repaos?.

Asa par'ca zice poetuland noaptea priveste la steleSi infra incetul cu'ncetulIn sufletul candid din ele.

tDe viu, si tot vie, si tot scaparDin razele mele curate,Ea tug si incerc se me aparDe groaza de singuratate.

22

A-7o

«Tu nu stiff ce cruda menireE data luminei supreme :A merge pe nem rginireIn curgere goals de vreme.

ePe cand to c'un deget in paginiStaff pacinic la umbra paduriiSi mintea ti-o porti in imaginiDe smel, de povesti si lemurii

«Tu poi mangaia din privireSclipirea luminelor mele,Si cand eil me sting, prin gandireTu poti zamisli alte stele.

«Tu ai o putere in tineCe rumpe izvodul a toate,La toti voitoare de bineSi dulce cat nu se mai poate.

cDeci lasa-ti deprinsul de-a gemeSi dorul de bolts cereasca,Ca nu e iertat sa blestemeAcelor ce pot sa iubeasca..,

23

.

Sosesc

sZosesc cocoarele, sosesc1-') De dupa deal de tintirim,Iar anii trec, copiii cresc,Se schimba tot eel omenesc

Si not imbetranim.

Mi-aduc aminte ca acumCand alergam cu capul golPrin prafaria de pe drumSi and ardeam cartile scrum

Si scoalei dam ocol.

Si mai tarziii, cand am plecat,Ce veselie in trasura!Cum nici n'am plans, nici m'am mirat,Pe cand plangea un biet argat

C'un deget dus la gura.

Si vreme lungs mai tarziiiCand m'am intors cu dor de bine,Nehotarit,Ce pot sa fac si ce-am sa fiu

In lupta mea cu mine.

24

.

fara sa stiii

42.

Si 'n fine ast'azi, and gandescLa ce ne este dat sä fim,Cum anii tree, copiii cresc,Betranil cum se odihnesc

In deal la tintirim,

Me simt nepriceput si micIn gloata de zadarnicii,Si nu mai pot zice nimic,Ci numai ochii ii ridic

Si caut spre copii.

Tivoli, 1898 Julie.

25

,

m,orrrtentUl. la Shelley

/De Tibrul ce curge cu turbure spume,-b" In .pacea deplina a Romei antice,Sub myrtul balsamic si edera verde

Mormentul se perde,Iar glasul dintr'insul se pare ca zice:,Ce bine imi este departe de lame!.

O Shelley! venit-am stunt plec catre tineGenunchii si fruntea in pulberea verii;Venit-am sa caut in lumea-ti senina

Un vis de luminaCe pail poarte pe calea dureriiSpre cea ce este deapururea bine.

Tu stii poate astazi ce suntem si ceVom fi mai pe urma, and nu vom mai fi;De unde ne vine si cum de ne este

Duioasa povesteCe tremura. 'n simtul de-a fi si-a iubi,Si cum de stinge aceea ce e.

26

stunt

Z.

Se sbuciuma lumea, se prinde si creste,Un val dupa altul alearga si geme:Pe toti II imbie o dunga de soare

Ce naste si moareIn insa-si faptura ce nu are vremeSA prinda de veste ca e si traeste.

Viata ? Nimicul vapsit linger om,0 umbra ce'n fuga c'un nour o maturi:Tu singur ti'nchipul un chip despre tine,

Un reu si un bine,nu esti, sermane, decal cel de-alaturi,

Esti umbra to insu-ti: nici cat un atom.

0 alcatuire a lumei acestiiAtat de neroada si-atata de goals,In care zminteala si fapta nebuna

E legea comuna,Ar fi plazmuirea clocita de boalaIn creerul unel oribile bestii.

Dar nu, cad exists un Bine in sine!Se pare ca este ceva, ce, din vremuri,Se lupta cu timpul, spre vremuti not tinde

Si 'n not se aprinde,lar lumea divampa, si tu, Shelley, tremuri,Arzi, mori de durerea de-a face mai bine.

27

Da. Tu, Prometeul acestui veac palid,Lipsit de imagini si de idealuri,In care copiii se nasc din greseall

Si mor de zminteala,Intinsu-ti-ai bratul pe negrele valuri,Chiemand nefiinta, tu, geniul valid.

Si astazi, la umbra solemnei coline,Te plang chiparosii ce leagana ventulSi myrtul balsamic cu boabe de singe,

Si Tibrul to plange;Iar en adorfindu-ti acuma mormentul,Senin al men suflet se 'nnaltal spre tine.

Tivoli, 98.

28 --

_grwectiva.

rDatjocorit'ati cat ati vrutUn timp ce nu mai este,

Cand viscolul de peste PrutSufla ca in poveste;

Cand bocancarii vistavoi,1-15. Multi din pusta,Soseati stapinitori la notCu cioara for augusta ;

Cand grecul stupid si fodulMergea smerit sa'nchineLa placintarii din StambulSi tears si pe sine.

Destul, cu minte de copii,Ati ris intro nestireDe patriotii morti de viiSurghiun la manastire;

29

De sufletele de erolCe, pline de aventuri,Erati in ei si nu's in voi,Batutilor de venturi.

Un Tudor v'ar fi scos din mintiSi v'ar fi fost spre falaVladimiresc la MehedintiSi'n Bucureci dirdala;

Un Campinean si un GolescSunt buni de zeflemeleSi'n graiul vostru pasaresc,Copii al fern l melt.

La vol., un pamglicar e datCa tip de barbaticSi-un calambur mai admiratDeal o poezie.

De aceea voi ve inchinatiSarcasmului qi urel,Cu sufletele de piratiSi gandu'n cerul gurei.

Si y'ati ales drept idealPe prostul-tombatera,Pe care l'a icnit un valIn vremuri de holed.:

-- 30

Spinatec, gras, soios, urit,Ghebos, cu fata scurta,Cu capul priponit in gatSi gatul intro burta;

Zidit din grew, bolohanos,Si, cum If zice presa,Un chip menit sa fie dosCe gresit adresa;

Mancaii, vorbaret, strimb la gand$i scalciat la cisme,Si prost cinic rind pe rind,Dar prost cu aforisme,

Da negresit ca ai sa fiiTu, Fetul din povcsteAl scumpei noastre Romanii,In vremuri ca aceste.

31

qi-a

§i

n &

zuna, luna ganditoare,Inflorita ca o .floare

Pe pustiul ventului,Paznica pamentului,

Multe glasuri tremuraraCatre fata to cea clara,Dar nici unul nu ti-a spusCat e dorul sett de sus,

Cum ti-ail spus fara cuvintePalpitarile el sfinte,Cand in bratele lui string.Te-a privit privirea'i plansa.

trecut qi luna, cast'a,Cum trec toate 'n lumea asta.

32

u

Si-a

-L

noapie in p6-aure

veste codri varsa lunaClarul fetei visatoare,

Luminand ca 'n totdeaunaTaina apei din izvoare.

Unda se opreste 'n maluriSi se umfla, se ridica,Creste, geme, bate 'n valuriSi de-o data se despica.

Se desface apa 'n doua,lese-o Zina din bolboacaCard ramurile plouaSa'rutarI de promoroaca.

Rid stejaril, fiorosii,Scot din flori miresme teii,Ies din veacuri Fat-frumosiiSi din cremene ics Zmeii.

33

9

6

Mura tremura pe vita,Ard din aripi licuricii,Vin smeriti catre DomnitaUriasff si piticii:

< Sisdild si GanganulVin calari pe risi de munte,Caragald capitanulPe-un haram cu corn in frunte;

Badea Valise din StraoaneVine in olac cu coada,Bate patru lighioaneDe gandesti ca le-dcsnoada:

Ursa, vames de priseaca,Tine hatele lui slabe:Scoate sabia din teacaSi saluta 'n doua labe.

Vin cu totii, mic si mare,purtand la coifuri mina,

Stall la front in nemiscare,Asteptand sa treaca Zina.

34

Si, .

Zina trece plutitoareIn lumina albastrie,LegAn5.nduqi pe izvoareScurta ei calatorie.

Si cum trece qi- se duceCa o stea pe valea vremii,Ies voinicil la rescruceDin versetele poemil:

Fat-frumos Cercel-PeilinciiSare jos dinteo poveste,Bate malul din opincaSi se 'nchina la neveste.

bibilica,Se spase§te de ruOne:I'a 'nlemnit gurita frica

uitat sa se inchine;

Ganditoarea dadd Uld

Sta c'o laba sub barbie,Scrisa 'n chip de pisicutaGata de calugarie;

35

.

Aldriuta,

Si-a

--.-_-

'

Magdalina, gainusa,Numa 'n horbota de pene,Isi mladie 'n valuri gusaTremurand usor din gene.

Doamna Clara- lui Kir VulpeDin olacu'i vrea sa saraCe picior! si ce mai pulpe!Ah, zglobie doamna Clara! ..

Dar de-o data printre ranguriopgitul inceteazg;

Toff asculta: patru granguriImnul Zinei moduleaza.

Dupe dinsii tot poporulIsi innalta catre Zing.Rugaciunea sa si dorulCum ii vine la 'ndernang:

Ciripesc in somn copaciiVisul for de dimineata;Instruneazg pitpalaciiCobzele de prin fineatg;

36

Linga vrabia cochetaSta mierloiul in picioareIndrugandu'l din flasnetaDorul lui de zburatoare.

Pelicanil in jabouri,Barza 'n «doamna: preoteasal*Rondunelele din noun,Pitulicele din leasa;

Lume vechie lumeTotul viers, parfum si floare;Dintr'o picura de routSoarbe o privighetoare.

Pune 'n scorburi vintul strungDoina 'n ea sa se alinte;Cants tot, vezduhul sunaHramul. invierii sfinte.

Lung, tu, ce iesi din vremuriSi plutesti peste abisuri,Cum de luminezi tremuriFata gandului de visuri ?

37

noun,

si

Raza ta, lucind usoara,Pune 'n mintea-mifermecataAmintiri de-odinioar- a,Par'ca-am mai trait odata.

Unde, cand, sub ce domnie ?Pe ce vai de Himalaia?Cine-o crede? cine-o tieDe cat fata ta, balaia?

Tivoli. 1898 August.

38

Domnita.

unit-a un Print de departeCu carte regeasca la mama

Si vrea, cum e scris si in carte,Sa vaza. pe Doamna romans.Portarul din clopot graesteSi yin slujitorii la poarta:eCeas bunt Logofatul poftesteSi zice ,Doamna e moarta..

moarta Domnita Mezinal.Domnita e moarta!, cE moarta?

Si toff se privesc si se-inchinaSi coiful pe mina isi poarta.Descaleca trupa'n tacere;Reman Scudierii de paza;Bertrando portarului cerePe Doamna romans sa vaza.

39.

111:

.

Portarul pe arcuri apasaSi umbra coboara in qanturi:Pe scripete puntca se Iasi,Scripind din otelul din lanturi.Si trec cruciatii pe punte,Sunand din manere de sabii:Cucori speriati fug la munte,Pe vent plutitoare corabil.

Bertrando se urca pe searaEl singur, sa vaza pe Doamna.Reman cruciatii MaraSub cerul albastru de toamna.Un clopot vecernia suns,Ingenunche toti cavaleril;0 blanda lumina de LunaIngana crepusculul serif.

Dar iata Bertrando ca vinePierdut in priviri ganditoare :El pare ca poarta in sineImagina moartei fecioare.Nimic ce mai e si viata!Nimic, domnii mei. Ve salut.

eNwi seara si mori dimineata.cSa mergem. Un vis deun minutd>

40

Tacuti se pornesc cavalerii;Din nal cadc puntea sa treaca ;Tin call de friii Scudierii ;Incaleca trupa qi plead-De ropote tremura muntif.Portarul plangea, gi cu plansulStropind chiotorile puntii,gVenea impetit, zise dinsul.

Roma, z898.

41

zimpede murmurs seara izvorul,Apa lui tremura curpeni de mure,

Zinelor timide scalds piciorulNoaptea 'n padure.

Fuge pe caile nestrabatute,Cana, prin pqtere razelor gemii,Cants azurulul, vailor mute,

Do Mile vremii.

Pare ca lumile vrea sa colinde:Trece pe magura, urca pe stinca,Salta, se sbuciuma, pang ce '1 prinde

Ripa adinca.

Apa lui !impede cade'n viltoare,Spumega 'n pulbere albe scantee,Soarbe, desfa.pra raze din soare,

In curcubee.

Apoi pe placidul fund de te'rinaGar la cea turbure mersul 41 scrie,Curge zabavnica, mans qi mans

Spre vecinicie.

42

Sufleul

.

VA

,

Za. poate=atunci...

esare luna palida pe dealuri,J1.. Pe vai se lass bruma argintie :

Erau atuncea alte idealuriCe niciodata n'ati sa mai revie.

0 tu, ce tremuri, apa. curgatoare,Pe prundul &lei din pustietate,Intinde-ti bratul dorului ce moareSi unda rece buzelor curate.

Si du-m8 dus cat tine'n zari campia :Voesc sa dorm in brazdile cu soare,Pe unde cants vara ciocarliaSi umbla trista strajea de cucoare.

Ca poate-atunci, din fund de baraganuri,S'ajunga noaptea chiotele firiiPe nesfirsita curgere de lanuriIn preajma surd a nemarginirii.

Atuncea eu lega-me-voiti in ganduriDin noti, rope vrajea de morminte,Spre-a mai gusta, in somn de patru scanduri,Induioprea tinerii-de-minte.

43

.

Don Stun

in Venetia la MestreBate luna in ferestre

Si se joaca pe LagunaSingurateca de lima,Par'ca Paul VeroneseAr fi prins se luminezeCadrul noptii, intr'un fond

De per blond.

Prinde'ncet infiripareGOndora din fund de zare;Misce nume cite-odatalLopatarul din lopatA,Jar pe fosnetul de undeFreamat de suspin patrunde,and isi manee Annina

Mandolina:

44

gLunecug brumat de roua,Catre care lume nounDuce alba ta cararePeste margine de mare ?Esti tu puntea aruncataCatre vremi de alts data,Sail esti drum spre o splendoare

Viitoare ?

g Doge tenet-, Don Giovanni,Scoala si strabate aniDe la Lepanto la mine,Sa vezi timpurile plineDe icoana ta fugara,Catre care palpitaraSinurile iubitoare

De fecioare.

.Tu esti, tu, si altul nu ePunctul catre care sueDorul nostru de mai bineTreapta scrisa in suspine,Si in tine se incheeIdealul de femee,Tenet- zamislit de Soare

Cu o Hoare

45 --

alirtodie

and toate trec, cand anii fug,and ce-am dori nu se mai poate,

De ce ne chinuim pe rug,Oland cuventul for la toate ?

Ce-a fost, s'a dus, ce este, 6Si va mai fi ce se cuvine.Nu to munci sa stiff de ce,Ca nici nu poti, si nici nu'i bine.

Ursita noastra e s5. funHimera dorului de-a fi ;Ca suntem, ne-o inchipuimDin darul de-a ne'nchipui.

Atinge-ti degetul de guraSi sufla'n vent o sarutare :Atata e. Or ce taptura,0 nazuinta spre urmare.

46

- r

Y--)

.

Un c&rturar

cLyn mAgarCArturar

Fu adus cu greutateDe prin teri civilizate

Si alesDe congres,

Pentru marea lui cultura,Maiestru de agriculture.

Intr'o ziSe trezi

Baciul Stan din FaraoaneCal yin patru lighioane

Ce'l poftescCum sosesc

SA le puns la'ndemin5.Condicele de la stina.

47

LA

.

Bietul Stan,Gogoman,

Cum e omul far'de carte,Ii lua mai la o parte

Si gandiA'i cinsti

Dupa obiceiul sacruCu un blid de lapte acra.

Ba le deteBranza'n bete,Drob de sareDe mancareSi trifoiDe la of

Doar o face Vre-o minuneSI gaseasca toate buneDomnii din comisiune.

Mai la urmachiema intreaga turma

Si'ncerca sa le prezinteCardurile de mioare,

DomnisoareGospodine si cuminte ;Apoi cardul de carlaniDumnealor mai gogomani,Fiind sexul mai ingrat.

48

Isi

Si cand fu mai pe'nseratIata ca'ncepu sa vina

Si magarulCu samarul

Si cu bita la ciochina.El, pristavul avutiei,Trist, tacut si ganditorSi spre culmea infamieiPriponit de un picior.

Domnil din comisiune,Galbeni de emotiune,Ridicara botu'n ventSi'ncepurl sa rageascaSi sa giiite de ura

Cand vazuraReutatea omeneascaCate face pe pament.

Auzi colo nedreptate!Un confrate,

Om cu-atata protimie,Doctor in agronomieSi in contabilitate,Un magar ca dumnealor,Ajuns risul tutulor!...

49

4

Apol se imbratisaraBot la bot si bot la coada,Hotarind ca *aster tart

«Prea neroadaPentru tineril cu carte.«

Si luand pe Stan de-o-parte :«Bine, bre, graira miff,

Ast-fel stiff tunde4Voi, mocanii,

«Par'ca muscat MIMI?«Unde-ti e gospodaria,*Parcurile si mosia,«Sticlele sterilizate,«Fabrica de delivate :

«De branza«De pinza

«Si stole de strae«De Lana tigae ;«De unt si de out«Cu apa din doul;«De piei tabacite ;«De coarne de vite ;

«De oase«Poroase

«Menite sa fie«0 suta si-o mie«De lucruri frumoase:

50

carlaniT,

i -au

«Manere de briciuricoade de biciuri,

Bastoane sculptatenasturi de haine

.Si nenum'erate

.Articole fable ?

Bietul Stan, incremenit,Zise celor lighioane:« Apoi, sa iertaff, cucoane,

Pe la not«Unt de of

.De cand sunt n'am pomenit;«Straele si sforileNi le tes nurorile,Tar din cornul 'Athos

«Ce sa fad? ca °surf os.

La asa cuvinte greleUnul dintre comisariRidica botul la steleSi ragi catre magari:

«SI ne dea registrul-casa«SA vedem cat cheltuesteCu impozite si masa«Si cat economiseste

51

Si

.Si

-

and mai auzi si asta,Baciul isi chiema nevasta§i-amendoi se chibzuira,

Se chitiraPena ce o'nnemerira.

Apoi Stan eqi din dribC'un gAtej adus de Ora,Scrijilit qi far'de coaje.

« Stane, astea sunt raboaje !PAT ca chiar asa, cucoane,

Zise Stan esit din toane.

Atunci domnul cel mai mare,Amarit si dezgustatIle atata nepAsare,Zise baciului, curat :4 - Bine, Stane, dad. WIFara rost de'nvatatura,Cum de nu to chibzueqti,,ca la tine'n batatura

AT un om de viitor,Eminent agricultor,

52

.

«Pomo log si astronom,«Poata ca unicul omCu nepretuitul dar«De-a fi si veterinar....Tara sa-ti mai dafi rezoaneCa mai e si moldovean.

« Pal vezi astal cucoane,«Cl'i magarul pamentean.

53

re5,

-

INDICE

Pag.

Bucovina 7

Fluture 9

La un model 11

Buzescu. 13

Turturica 16Flori de paqte 18

Adio Napoli 20aria luna bate'n mare . 21Luceafgr 22

Sosesc Z4

La a mormentul luT Shelley 26Invective 29Luna 320 noapte'n padure 33

Domnita Mezina 39

Sufletul 42Ca poate-atunci 43

Dian Tuan 44

kb2reriodie 46

Un icarturar 47

54

. .......

.

DE ACELA*1 AUTOR :

Far& Titlu, poezii si novele, 1883.'novele, (Editura Socec), 1888.Atte Orizonturi, poezii (Editura Muller), 1894.Lume noun si lurne veehie, roman, (Edi-

tura Muller), 1895.Novel° romane, (Editura Muller), 1896.Imnuri pagane, poezii (Editura Muller), 1897.\Raca la ceara, roman (Editura Muller), 1898.

PRETUL 2 LEI