-

CONSTANITIN M.N. BORCIA

II\T\TAZIAEXTRATERE$TRILOR

(FICTIUNI UMORISTICE,ANECDOTE $I FRAGMENTE COMENTATE)

IN LOC DE INTRODUCERE

Umorul nu este ceva prea uqor de definit. Dup[ cumse intreab6 Henri Bergson in cunoscuta sa carte, Rdsul :

Ce inseamnd rdsul ? Ce se afld la baza rizibilului ? Ce

credem cd le este comun grimasei mdscdriciului, iocului de

cuvinte, quiproquoului de vodevil Si scenei de comedie find ?

Ce tip de distilare ne va oferi esenla, intotdeauna aceeasi, de

la care atdtea feluri de produclii gi-au imprumutat aromaindiscretd sau parfumul delicat ? Cei mai mari gdnditori, de

la Aristotel incoace, s-du pleocupat de aceastd mdruntdproblemd, care se sustrage mereu efortului de a o cunoaste,

care alunecd, ne scapd, se redreseazd, constituind oimpertinentd sfidare la adresa speculaliei filozofice.

Ilenri Bergson - ,,Rdsul. Eseu asupra

semnifica(iei comicului" , Editura ALL,2014, traducere, Ana

- Maria Datcu, pag. 13.

Bergson a incercat s[ descifreze micar o parte dintainele umorului... Dar este numai o incercare qi atdt...

intrebdrile agteapti incd rispunsuri verosimile...

Aceast[ carte cuprinde cdteva schi(e sau fic]iuniumoristice pe care le-am scris in decursul timpului... Unele,au ap[rut deja in cdteva cirfi, (dar le-am revizuit qi am maiadlugat qi ceva in plus); cartea mai cuprinde qi comentarii laanecdote qi la fragmente pe care le-am g[sit in niqte c6(ivechi (cea mai veche fiind din anul 1889)...

Referitor la schi(e, si fie foarte clar: toate personajele,situa{iile, institu{iile sau firmele, care apar in aceste incerc[riliterare sunt imaginare... Sunt pur qi simplu... ficfiuni !

t3

S-ar prea putea ca unii critici furibunzi sau unele persoanedelicate sd spuni cI in unele fic{iuni este folosit un limbajcam vulgar (de genul ,,t6mpitule, dobitocule" gi aqa maideparte). Jaroslav Ha5ek sublinia ins6, pe buni dreptate:

Viala nu e o Scoald de maniere elegante. in viald,fiecare se exprimd aSa cum Stie.

Sunt unii ca.re se cred invifdtorii omenirii qi traseazdtot felul de reguli despre cum este bine s[ te exprimi, ce nu ebine s[ spui, ce este qi ce nu este jignitor gi aqa mai departe...Din plcate, acest efort liudabil al dumnealor, dupl cum separe, nu a fost prea util, pentru c[, in definitiv, oamenii se vorexprima a$a cum qtiu ei gi nu aqa cum vor impune alfii, subdiferite pretexte (acegti ,,invdfdtori" au preten{ia de a ficultiva{i qi deci superiori altora gi deci enervan(i)...

Mark Twain sublinia foarte bine:Nu este nimic mai eneryant decdt un bun exemplu.(http s : //r o. kagoul etheb and. com)

*

Referitor la anecdote gi la fragmente sunt necesareunele limuriri. Tot c[utdnd prin anticariate am gdsit c6tevaci(i mai vechi... Voi prezenta numai cAteva dintre acestea:

l. 365 anecdote Si glume, adunate, prelucrate Siarangiate de Titu Vespasianu Gheaja, aplruti la Gherla,Tipografia Aurora, P.A. Todoranu, in anul 1889.

2. Calde gi reci - pagini umoristice, versuri Si prozd deCostache Modestu, apirut[ in anul 1912, Tipografia,,Jockey-Club", Ion Vlcirescu & comp., Bucureqti.

3. La ureche... - culegere de anecdote, de N. Kirilescufi iI Vlddoianu, apiruti in anul 1929, editura ziaruluiUniversul.

4.Carnaval Literar - anecdote politice Si culturale ,

autor C. Sdteanu, IaSi, Tipografia ,,Albina"; nu este tiplritanul, dar este o insemnare pe prima paginl qi anume 3octombrie 1930.

5. Realitatea ilustratd - inveselili-vd de Pasti / o

broqur[ apdruti in anul 1937.

6. Istoria in anecdote - vorbe de duh Si cu tdlc, culese

si traduse de Const. A.I. Ghica, Editura Universul S.A., 1944.

7.De-ale lui Pdcald - snocve populare, Bibliotecapentru tofi, Bucureqti,1964, edi(ie ingrijiti de V.Addscili{ei qi

P. Ursache.S.Cinel-cinel - ghicitori, Biblioteca pentru to{i,

Bucuregti, 1964, edilie ingrijiti de C. Mohanu.Nu pot s[ imi exprim indeajuns uimirea

parcurgdnd aceste c6(i vechi pe care am avut gansa qi onoarea

s6 le gdsesc gi s[ le citesc... Mi g6ndesc cu admira{ie laoamenii care au scris aceste c[(i qi le transmit, acolo undesunt, cele mai alese sentimente... $i m-am gAndit c[ au maiexistat oameni deosebi{i, cAndva...

Am selectat din aceste c6(i mai multe anecdote pe

care mi-am permis s[ le comentez precum qi nigte fragmente

care mi s-au p[rut a fi foarte interesante...Cartea am scris-o din tot sufletul, in speranla cl

cineva, undeva, cdndva, va citi qi va zdmbi, uit6nd poate,

pentru o clip6, de stresul vie(ii...in concluzie:

Cartea este structuratd in trei pi(i: primele dou[ p6(i suntconstituite din fic(iuni umoristice, iar partea a treia este

constituit6 din anecdote gi fragmente comentate, preluate dincAteva c6rfi vechi. Pentru un plus de atractivitate, pentru

cunoscltorii limbii engleze, mi-am permis si traduc cu

ajutorul celebrului traducltor automathttps://translate.google.ro/, cdteva fragmente din carte; sunt

sigur c[ vor r6de gi se vor distra; sper sd fie aqa, pentru cidacl nu va fi, voi fi foarte dezamdgit...

SA fiti sin[toqi, norocoqi qi veseli !

Cu bine,Constantin M.N. Borcia

15

S-ar prea putea ca unii critici furibunzi sau unele persoanedelicate sd spuni cI in unele fic{iuni este folosit un limbajcam vulgar (de genul ,,t6mpitule, dobitocule" gi aqa maideparte). Jaroslav Ha5ek sublinia ins6, pe buni dreptate:

Viala nu e o Scoald de maniere elegante. in viald,fiecare se exprimd aSa cum Stie.

Sunt unii ca.re se cred invifdtorii omenirii qi traseazdtot felul de reguli despre cum este bine s[ te exprimi, ce nu ebine s[ spui, ce este qi ce nu este jignitor gi aqa mai departe...Din plcate, acest efort liudabil al dumnealor, dupl cum separe, nu a fost prea util, pentru c[, in definitiv, oamenii se vorexprima a$a cum qtiu ei gi nu aqa cum vor impune alfii, subdiferite pretexte (acegti ,,invdfdtori" au preten{ia de a ficultiva{i qi deci superiori altora gi deci enervan(i)...

Mark Twain sublinia foarte bine:Nu este nimic mai eneryant decdt un bun exemplu.(http s : //r o. kagoul etheb and. com)

*

Referitor la anecdote gi la fragmente sunt necesareunele limuriri. Tot c[utdnd prin anticariate am gdsit c6tevaci(i mai vechi... Voi prezenta numai cAteva dintre acestea:

l. 365 anecdote Si glume, adunate, prelucrate Siarangiate de Titu Vespasianu Gheaja, aplruti la Gherla,Tipografia Aurora, P.A. Todoranu, in anul 1889.

2. Calde gi reci - pagini umoristice, versuri Si prozd deCostache Modestu, apirut[ in anul 1912, Tipografia,,Jockey-Club", Ion Vlcirescu & comp., Bucureqti.

3. La ureche... - culegere de anecdote, de N. Kirilescufi iI Vlddoianu, apiruti in anul 1929, editura ziaruluiUniversul.

4.Carnaval Literar - anecdote politice Si culturale ,

autor C. Sdteanu, IaSi, Tipografia ,,Albina"; nu este tiplritanul, dar este o insemnare pe prima paginl qi anume 3octombrie 1930.

5. Realitatea ilustratd - inveselili-vd de Pasti / o

broqur[ apdruti in anul 1937.

6. Istoria in anecdote - vorbe de duh Si cu tdlc, culese

si traduse de Const. A.I. Ghica, Editura Universul S.A., 1944.

7.De-ale lui Pdcald - snocve populare, Bibliotecapentru tofi, Bucureqti,1964, edi(ie ingrijiti de V.Addscili{ei qi

P. Ursache.S.Cinel-cinel - ghicitori, Biblioteca pentru to{i,

Bucuregti, 1964, edilie ingrijiti de C. Mohanu.Nu pot s[ imi exprim indeajuns uimirea

parcurgdnd aceste c6(i vechi pe care am avut gansa qi onoarea

s6 le gdsesc gi s[ le citesc... Mi g6ndesc cu admira{ie laoamenii care au scris aceste c[(i qi le transmit, acolo undesunt, cele mai alese sentimente... $i m-am gAndit c[ au maiexistat oameni deosebi{i, cAndva...

Am selectat din aceste c6(i mai multe anecdote pe

care mi-am permis s[ le comentez precum qi nigte fragmente

care mi s-au p[rut a fi foarte interesante...Cartea am scris-o din tot sufletul, in speranla cl

cineva, undeva, cdndva, va citi qi va zdmbi, uit6nd poate,

pentru o clip6, de stresul vie(ii...in concluzie:

Cartea este structuratd in trei pi(i: primele dou[ p6(i suntconstituite din fic(iuni umoristice, iar partea a treia este

constituit6 din anecdote gi fragmente comentate, preluate dincAteva c6rfi vechi. Pentru un plus de atractivitate, pentru

cunoscltorii limbii engleze, mi-am permis si traduc cu

ajutorul celebrului traducltor automathttps://translate.google.ro/, cdteva fragmente din carte; sunt

sigur c[ vor r6de gi se vor distra; sper sd fie aqa, pentru cidacl nu va fi, voi fi foarte dezamdgit...

SA fiti sin[toqi, norocoqi qi veseli !

Cu bine,Constantin M.N. Borcia

15

1

il

POST SCRIPTUM

Mi poate intreba cineva: infeleg, s[ fiu sinitos qi

norocos, dar vesel, cum dracu' si fiu cdnd vld c[ in lumea

asta mare sunt atdtea nenorociri qi tragedii ?

Aqa este, in aceastii lume sunt suferin(e, uneleinimaginabile, aga este, sunt oameni bolnavi; este durere, este

disperare, este depresie... Dar fiind trist, fiind descurajat, veicontribui, fie gi inconqtient la sporirea acestei stiri de lucruri,fiind cuprins de demddejde, de durere, nu faci altceva decdtsI atragi r[ul, aga cum un magnet atrage pilitura de fier...

$i prin asta permi(i rlului s[ se manifeste cu qi mai multlintensitate... A6a incAt, poate cd un strop de veselie, nu ar

dluna nimlnui, chiar dimpotriv6...Aceasta este opinia mea, firegte... Cine vrea s[ fie de

acord, bine, cine nu wea, iar bine...

$i acum s[ inceap[ reprezenta\ia...

x

77

PARTEA I

HOINARIND PRINTRE OAMENI

(F'ICTIUNI UMORISTICE)

Vdrsta lumiiVoltaire fiind intebat intr-o zi ce credea despre vdrsta

lumii:

- Nu gtiu, rlspunse el, dar privesc lumea ca pe o cochetdbetrand care iqi ascunde vdrsta."

Istoria in anecdote * vorbe de duh Si cu tdlc, culese Sitraduse de Const. A.I. Ghica; Editura Uniyersul 5.A., 1944.

(Pag. 170)

79

,a

CULTURA PENTRU TOTI

in studioul de televiziune BUFMIA TV staucinci persoane distinse: moderatorul qi patru invita{i care

discutl pasiona{i despre cultura modern6... Mai precis,personajele sunt urmitoarele: celebrul Pafnutie Cdrpea,

moderatorul emisiunii, fiuiac Prostdnac indesatu, un om de

cultur[ aleas6, Pleznitoru Url[torian Balamucea, un ilustrucritic literar, Am6{ei Veta Sc6(ea, o distinsi compozitoare,sopranl qi inshumentist[ (cdnti la toate instrumentelemuzicale inventate de-a lungul timpului), Mnmiligu(a foapaTrep6duqu, o mare pictorifd, o mare sculptorif[, o mare

regizoare qi o mare actri{i de teatru gi film, adic[ este o artistimultilateral dezvoltatd.

Stau qi discutl cu mare pasiune despre tot felul de

aspecte ale culturii... Iat6. cum a decurs acea memorabildemisiune dedicat[ culturii moderne...

PAFIIUTIE CAnpnl: Bun[ seara sau mai bine zisbund noaptea stimafi gi nepre]ui{i telespectatori. in cadrulemisiunii noastre ,,Noaptea cu Cdrpea", vom aborda o

tematicl noui intitulatl ,,Cultura pentru toti". Afla{i cd vomdiscuta despre o mare descoperire, impreun6 cu invitatul meu,domnul tiuiac Prostdnac indesatu... Apoi vom discuta cumarele critic qi criticolog, domnul Pleznitoru UrldtorianBalamucea... Apoi vom discuta cu celebra qi inegalabilacompozitoare, soprand qi intrumentistd, numiti AmA{ei VetaScdrfea, care este multilateral talentati, fiind o virtuoasdharpisti, trompetist[, clarinetist6, flautistI, violoncelist6,naist6, violistd, fambalisti, fluieristi, trombonisti, cimpoistd,oboistd qi aqa mai departe... Domnia sa este aqadar o multipl[instrumentistl... D6nsa cAntd la toate instrumentele care s-au

inventat de la Adam qi Eva incoace... Este qi o maremuzicoloagi... tn fine, vom discuta cu o mare artistdpolivalentE, doamna Mlmdliguf[ foapa Trepddugu... Dar, mai

2l

inainte de toate, nu rezist ispitei de a vi informa ci un grup decercetdtori de la Universitatea Neghiobeqti a descifrat dup6ani indelunga(i de cercetare dou6 enigme care a dat multdbitaie de cap oamenilor de pretutindeni... Prima enigm[ sereferi la intdietatea oului sau a g[inii... Este vegnica intrebarepe care qi-au pus-o oamenii din toate timpurile: ce a fost maiintAi, oare, oul sau gdina ? Ei bine, s-a aflat r6spunsul... MaiintAi a fost gdina, apoi a fost oul... Iati cum au argumentatcercet[torii... G[inile sunt p6sdri care provin dintransformarea de-a lungul timpului, prin evolufie, a unorreptile zbur[toare care au tr[it acum cdteva milioane de ani gicare s-au desprins din reptilele terestre sau acvatice preferdndsd zboare cu niqte aripi care erau f5cute din piele sau din solzi,nu se qtie exact, dar nu ale importanfd... Se pare ci penelepisdrilor provin din solzii reptilelor care la rdndul lor provindin solzii de pegte, deoarece reptilele provin din pegti care nuau mai dorit sE inoate qi s-au transformat in reptile ca unnarea selecfiei naturale, dupd cum ne inva{l Darwin... De-a lungultimpului, aceste reptile adaptindu-se la mediu, dupinenumSrate mutafii genetice, s-au transformat in pisiri, dediferite mdrimi... Printre aceste p[sdri, se numiri gi g[inile,care cu toate ci nt zboarl, decdt arareori, sunt totuqi p6sdri...Glinile pentru a se putea inmulli, fac ouI, dupi ce emit sunetecaracteristice, mai exact cotcod[cesc... Deci, au concluzionatsavan{ii, g[inile au apirut inaintea ouilor, deoarece maiinainte ca s5 existe oul trebuie s5 existe giina care si-l fac[...Iatd un mister dezlegat... Al doilea mister dezlegat de grupulde cercetitori se referi de fapt la rlspunsul la o alti intrebareobsedant[: ce a fost mai int6i, laptele sau vaca ?... Multi ar fitenta{i si r[spundi simplu: pli bineinfeles cd vaca esteinaintea laptelui qi nu invers deoarece vaca face papte... Darnu au idee cdt de mult se inqeal6... Iatd ce rispuns genial audat cercetitorii... Mai inainte ca vaca si fie mulsi qi s6produc[ lapte, ea, vaca, a fost mai intdi vi]ea care a trebuit s[fie hrinit[ cu lapte, numai prin consumul laptelui, vifeaua a

-

23

PAFNUTIE CAnpU: Amin, stimati doamnl

crescut qi a devenit vacd qi aqa a putut s[ produc[ lapte...Deci, au concluzionat cercet[torii, laptele a aplrut inainteavacii, nu mai este acum nici un dubiu... Iat[ deci stima(itelespecatori, cd alte doud enigme au fost elucidate, nimic nurezisti investiga(iei cercetltorilor... Eu personal imi pun o

intrebare care md obsedeaz[: ce a fost mai int6i, oare,

maimu{a, omul sau banana ? Nenumdra{i cercetEtori auincercat sd rlspundi la intrebarea asta, dar nu au reuqit, dinp6cate... Stimali telespectatori, nu se qtie exact nici p6nd inziua de azi cine a aplrut mai int6i pe lumea asta: maimufa,omul sau banana ? Unii spun c[ bananele au ap[rut inainteamaimu{elor qi a oamenilor, deoarece qi oamenii dar gi

maimutele se"hr[nesc cu banane, dar nu se qtie sigur... Al{ii,sunt mai categorici qi spun aqa: ia mai las6-ne dracu' in pace

cu intrebarea asta pueril[ qi du-te qi te culc[... Acestor indiviziinculli eu le spun aSa: la culcare s5 vd, ducefi voi,analfabe(ilor... Dar savan{ii cerceteazL qi vor rispunde qi laaceasti intrebare tulburltoare... $i acum, dup[ aceasti scurtiintroducere in tainele universului animal, s[ revenim laemisiunea noastr6... Vi rog domnule Prost6nac, vorbi1i...

TIUIAC PROSTANAC INDESATU: BunS seara

sau bun6 noaptea dumneavoastr6 qi telespectatorilor qi oelorcare ne asculta gi nu ne asoult6, bun6 seara celor care suntprezenti gi celor care sunt absenli...

PLEZNITORU I]RLATORIAN BALAMUCEA:Buni seara... Cu ocazia asta voi face o lansare de carte qi

anume voi lansa cartea nepotului meu, Dragoste, pacoste...AMATEI VETA SCARTEA: Bund seara, noapte

bun[, foaie verde tra-laJa-la qi tra-la-la, sol diez qi si bemolbecar, do re mi fa sol la si do, bunl noaptea...

urAurAr,rcuTA ToApA TRErADU9U: Searabun[, noapte bun[ qi nebund in aceastd emisiune str5bun6,

acum qi in vecii vecilor...

inainte de toate, nu rezist ispitei de a vi informa ci un grup decercetdtori de la Universitatea Neghiobeqti a descifrat dup6ani indelunga(i de cercetare dou6 enigme care a dat multdbitaie de cap oamenilor de pretutindeni... Prima enigm[ sereferi la intdietatea oului sau a g[inii... Este vegnica intrebarepe care qi-au pus-o oamenii din toate timpurile: ce a fost maiintAi, oare, oul sau gdina ? Ei bine, s-a aflat r6spunsul... MaiintAi a fost gdina, apoi a fost oul... Iati cum au argumentatcercet[torii... G[inile sunt p6sdri care provin dintransformarea de-a lungul timpului, prin evolufie, a unorreptile zbur[toare care au tr[it acum cdteva milioane de ani gicare s-au desprins din reptilele terestre sau acvatice preferdndsd zboare cu niqte aripi care erau f5cute din piele sau din solzi,nu se qtie exact, dar nu ale importanfd... Se pare ci penelepisdrilor provin din solzii reptilelor care la rdndul lor provindin solzii de pegte, deoarece reptilele provin din pegti care nuau mai dorit sE inoate qi s-au transformat in reptile ca unnarea selecfiei naturale, dupd cum ne inva{l Darwin... De-a lungultimpului, aceste reptile adaptindu-se la mediu, dupinenumSrate mutafii genetice, s-au transformat in pisiri, dediferite mdrimi... Printre aceste p[sdri, se numiri gi g[inile,care cu toate ci nt zboarl, decdt arareori, sunt totuqi p6sdri...Glinile pentru a se putea inmulli, fac ouI, dupi ce emit sunetecaracteristice, mai exact cotcod[cesc... Deci, au concluzionatsavan{ii, g[inile au apirut inaintea ouilor, deoarece maiinainte ca s5 existe oul trebuie s5 existe giina care si-l fac[...Iatd un mister dezlegat... Al doilea mister dezlegat de grupulde cercetitori se referi de fapt la rlspunsul la o alti intrebareobsedant[: ce a fost mai int6i, laptele sau vaca ?... Multi ar fitenta{i si r[spundi simplu: pli bineinfeles cd vaca esteinaintea laptelui qi nu invers deoarece vaca face papte... Darnu au idee cdt de mult se inqeal6... Iatd ce rispuns genial audat cercetitorii... Mai inainte ca vaca si fie mulsi qi s6produc[ lapte, ea, vaca, a fost mai intdi vi]ea care a trebuit s[fie hrinit[ cu lapte, numai prin consumul laptelui, vifeaua a

-

23

PAFNUTIE CAnpU: Amin, stimati doamnl

crescut qi a devenit vacd qi aqa a putut s[ produc[ lapte...Deci, au concluzionat cercet[torii, laptele a aplrut inainteavacii, nu mai este acum nici un dubiu... Iat[ deci stima(itelespecatori, cd alte doud enigme au fost elucidate, nimic nurezisti investiga(iei cercetltorilor... Eu personal imi pun o

intrebare care md obsedeaz[: ce a fost mai int6i, oare,

maimu{a, omul sau banana ? Nenumdra{i cercetEtori auincercat sd rlspundi la intrebarea asta, dar nu au reuqit, dinp6cate... Stimali telespectatori, nu se qtie exact nici p6nd inziua de azi cine a aplrut mai int6i pe lumea asta: maimufa,omul sau banana ? Unii spun c[ bananele au ap[rut inainteamaimu{elor qi a oamenilor, deoarece qi oamenii dar gi

maimutele se"hr[nesc cu banane, dar nu se qtie sigur... Al{ii,sunt mai categorici qi spun aqa: ia mai las6-ne dracu' in pace

cu intrebarea asta pueril[ qi du-te qi te culc[... Acestor indiviziinculli eu le spun aSa: la culcare s5 vd, ducefi voi,analfabe(ilor... Dar savan{ii cerceteazL qi vor rispunde qi laaceasti intrebare tulburltoare... $i acum, dup[ aceasti scurtiintroducere in tainele universului animal, s[ revenim laemisiunea noastr6... Vi rog domnule Prost6nac, vorbi1i...

TIUIAC PROSTANAC INDESATU: BunS seara

sau bun6 noaptea dumneavoastr6 qi telespectatorilor qi oelorcare ne asculta gi nu ne asoult6, bun6 seara celor care suntprezenti gi celor care sunt absenli...

PLEZNITORU I]RLATORIAN BALAMUCEA:Buni seara... Cu ocazia asta voi face o lansare de carte qi

anume voi lansa cartea nepotului meu, Dragoste, pacoste...AMATEI VETA SCARTEA: Bund seara, noapte

bun[, foaie verde tra-laJa-la qi tra-la-la, sol diez qi si bemolbecar, do re mi fa sol la si do, bunl noaptea...

urAurAr,rcuTA ToApA TRErADU9U: Searabun[, noapte bun[ qi nebund in aceastd emisiune str5bun6,

acum qi in vecii vecilor...

{

Mnmiliguf6... Haide, acum, dupl aceste banalitdliintroductive si incepem... Domnu' tiuiac, v[ rog...

TIUIAC PROSTANAC INDESATU: Este vorbadespre o descoperire fenomenali, senzafionali, uluitoare. Ungrup de reputa{i istorici qi arheologl. au descoperit intr-oveche casd p[r[sit[ prin care bAntuiau fantome, un documentvechi care, suslineau ei, este de o valoare inestimabil[,incalculabilS. Cu nespusd emofie s-au aplecat asupradocumentului qi l-au cercetat. Dupd ce l-au cercetat indelung,dupd nopfi de nesomn, au reugit sI in(eleag[ ceea ce era scrispe document... Au aflat astfel c[ documentul era o r6mdqif[dinh-o cronic[ de pe vremea marelui domnitor LopS[ic[ VodiVoievod, supranumit Sdsdil[, cate a domnit patru luni, treisipt[mdni, doud zile qi o ord fix qi a fost foarte iubit desupuqi, cronica aparfinAnd celebrului cronicar GiletuqiGrdmlticul, supranumit Viezure, care era sfetnicul de taini alvoievodului. IatI ce con{inea documentul descifrat in cele dinurmd de c5tre marele istoric Ai criptolog Bobdrnac CriptEAc6lug[rifei... Autorii descoperirii au scris un articol care aaplrut in revista,,Pergamentul"...

PAFNUTIE CAnpnn: Sunt in asentimentultelespectatorilor c6nd afrrcn cd. ceea ce afirma[i dumneavoatrdeste foarte interesant... V[ rog continuafi... Ce confineadocumentul descifrat, stimate domnule Prostdnac ?

TIUIAC PROSTANAC innrslrU: Confineaurmdtoarele, citesc ai citez din revista unde a apirutarticolul...

Ieata ieu Galetusea Gramaticuloru, povatzuitoriuden taina alu mai marile Voievodulu Voda Lopatzichea, maimarile statatoriulu in tzeara noastrae, declarulu cu mina peinima precum ca marile nostru domnitoriulu a avutulu unuluvisulu, in carea se arata un uomu carea dzicea ca are unmarile televidzoriulu, ce o mai fi dracovenia aista, la carea seuita toata dziua si mai avea si un telefonulu, ce o mai /i sidracovenia aista, si carele la telefonulu i se mai dzice si

mobilulu si carea mai avea si o marea carutza la care i se

dzice automobilulu si carea mai ovea si o mare minunatziecqre se chiama computeriulu si carea mai avea si o marecasoiulu care se dzice vila si carea mai avea si o cutie carevorbeste la carea se dzice readioulu. Si atuncisa marituluvoievodulu Lopatzichea a intrebatulu ca adicatelea ce vreaielu pe toate aistelea daca i le va da lui, adicatelea luluminatzia sa Lopatzichea. La carele omulu a raspunsulu caadicatelea vrea ca luminatzia sa Lopatzichea sa dea inschimbulu la dracoveniile ailea seapte butoaie cu vinuluvechiulu din pivnitza domneasca. La inceputulu luminatzia saLopatzichea nu a vrutulu sa se desparta de vinulu vechiulubunulu, apoi q vrutulu, A datulu apoi seapte butoaie cu vinuvechiulu si bunulu si a prlmitulu in schimbulu, televidzoriulu,mobilulu, automobilulu, cotnputeriulu, vila si readioulu. Inseluminatzia sa Lopatzichea nu stia ce sa faca cu iele, insaomulu acela a stiutulu ce sa faca cu seapte butoaie cu vinuluvechiulu si bunulu, a stiutulu dioarice a beutulu toatelebutoaile cuvinulu...

PAFI\UTIE CAnpnl: Foarte interesant, domnuleProstinac, numai c[ nu pricep prea multe... Este scris intr-olimbi veche, chiar pot s[ spun str[veche, care nu prea mai are

de-a face cu limba modern[... A[i putea si ne ldmuri{i, vd rogfrumos ?

TIUIAC PROST;.NAC iNnnS.LTU: Dar nu amterminat domnu' C6rpea, mai am de citit...

PAFI\UTIE CARPEA: Lasi ci nu e nevoie, c[ nupricep nimic... Ce dracu' zice capsomanu' 6la ?... Cum ilcheamd?G6letuq[? -

TIUIAC PROSTANAC INDESATU: Doar atdt s6

mai citesc, stimate domnule Cdrpea... Deci, aqadar, iat6:Dara ieu am scrisulu toate aistelea pentru ca safie de

aducere amintie si spre stiintzia oaminilor de pretutindilea sipentru timpurili urmatoare pintru luminarea lorulu. Asea afostulu precumulu amulu scrisulu ieu, cu sleabile miele puteri

25

{

Mnmiliguf6... Haide, acum, dupl aceste banalitdliintroductive si incepem... Domnu' tiuiac, v[ rog...

TIUIAC PROSTANAC INDESATU: Este vorbadespre o descoperire fenomenali, senzafionali, uluitoare. Ungrup de reputa{i istorici qi arheologl. au descoperit intr-oveche casd p[r[sit[ prin care bAntuiau fantome, un documentvechi care, suslineau ei, este de o valoare inestimabil[,incalculabilS. Cu nespusd emofie s-au aplecat asupradocumentului qi l-au cercetat. Dupd ce l-au cercetat indelung,dupd nopfi de nesomn, au reugit sI in(eleag[ ceea ce era scrispe document... Au aflat astfel c[ documentul era o r6mdqif[dinh-o cronic[ de pe vremea marelui domnitor LopS[ic[ VodiVoievod, supranumit Sdsdil[, cate a domnit patru luni, treisipt[mdni, doud zile qi o ord fix qi a fost foarte iubit desupuqi, cronica aparfinAnd celebrului cronicar GiletuqiGrdmlticul, supranumit Viezure, care era sfetnicul de taini alvoievodului. IatI ce con{inea documentul descifrat in cele dinurmd de c5tre marele istoric Ai criptolog Bobdrnac CriptEAc6lug[rifei... Autorii descoperirii au scris un articol care aaplrut in revista,,Pergamentul"...

PAFNUTIE CAnpnn: Sunt in asentimentultelespectatorilor c6nd afrrcn cd. ceea ce afirma[i dumneavoatrdeste foarte interesant... V[ rog continuafi... Ce confineadocumentul descifrat, stimate domnule Prostdnac ?

TIUIAC PROSTANAC innrslrU: Confineaurmdtoarele, citesc ai citez din revista unde a apirutarticolul...

Ieata ieu Galetusea Gramaticuloru, povatzuitoriuden taina alu mai marile Voievodulu Voda Lopatzichea, maimarile statatoriulu in tzeara noastrae, declarulu cu mina peinima precum ca marile nostru domnitoriulu a avutulu unuluvisulu, in carea se arata un uomu carea dzicea ca are unmarile televidzoriulu, ce o mai fi dracovenia aista, la carea seuita toata dziua si mai avea si un telefonulu, ce o mai /i sidracovenia aista, si carele la telefonulu i se mai dzice si

mobilulu si carea mai avea si o marea carutza la care i se

dzice automobilulu si carea mai ovea si o mare minunatziecqre se chiama computeriulu si carea mai avea si o marecasoiulu care se dzice vila si carea mai avea si o cutie carevorbeste la carea se dzice readioulu. Si atuncisa marituluvoievodulu Lopatzichea a intrebatulu ca adicatelea ce vreaielu pe toate aistelea daca i le va da lui, adicatelea luluminatzia sa Lopatzichea. La carele omulu a raspunsulu caadicatelea vrea ca luminatzia sa Lopatzichea sa dea inschimbulu la dracoveniile ailea seapte butoaie cu vinuluvechiulu din pivnitza domneasca. La inceputulu luminatzia saLopatzichea nu a vrutulu sa se desparta de vinulu vechiulubunulu, apoi q vrutulu, A datulu apoi seapte butoaie cu vinuvechiulu si bunulu si a prlmitulu in schimbulu, televidzoriulu,mobilulu, automobilulu, cotnputeriulu, vila si readioulu. Inseluminatzia sa Lopatzichea nu stia ce sa faca cu iele, insaomulu acela a stiutulu ce sa faca cu seapte butoaie cu vinuluvechiulu si bunulu, a stiutulu dioarice a beutulu toatelebutoaile cuvinulu...

PAFI\UTIE CAnpnl: Foarte interesant, domnuleProstinac, numai c[ nu pricep prea multe... Este scris intr-olimbi veche, chiar pot s[ spun str[veche, care nu prea mai are

de-a face cu limba modern[... A[i putea si ne ldmuri{i, vd rogfrumos ?

TIUIAC PROST;.NAC iNnnS.LTU: Dar nu amterminat domnu' C6rpea, mai am de citit...

PAFI\UTIE CARPEA: Lasi ci nu e nevoie, c[ nupricep nimic... Ce dracu' zice capsomanu' 6la ?... Cum ilcheamd?G6letuq[? -

TIUIAC PROSTANAC INDESATU: Doar atdt s6

mai citesc, stimate domnule Cdrpea... Deci, aqadar, iat6:Dara ieu am scrisulu toate aistelea pentru ca safie de

aducere amintie si spre stiintzia oaminilor de pretutindilea sipentru timpurili urmatoare pintru luminarea lorulu. Asea afostulu precumulu amulu scrisulu ieu, cu sleabile miele puteri

25

(

si cu mintea mia aia proasta, asea am scrisulu ieu GaletuseaGramaticulorum, sfetniculorulum den taina alu msrilevoievodulu Lopatzichea. Si am trimisulum prin postiaelectronica cu computeriulu lu luminatzia sea Lopatzichea lamultzi oamini luminatzi, povestia aista... Acestia finduludzise, s emnedz Galetusea Gramaticulorum.

Mda, nu prea in{eleg mare lucru, dar din ceea ce aminfeles, se pare cd un anume grimdtic Giletugi...

PAFIIUTIE CARPEA: Ce inseamnl grdmdtic,stimate domn ?

TIUIAC PROSTANAC iNnnSlrU: Este unindivid, caxe se ocupd cu gramatica... Se pare cd pe vremuri,nu qtiau prea mulfi oameni s[ scrie qi s5 citeasc[ qi eradesemnat un tip care invifase la gcoali sd scrie, sd citeasc6, slsocoteasci gi aga mai departe, era desemnat zic si se ocupe cutoate astea adicltelea sI se ocupe la curtea domneasci cucititu', cu scrisu' gi aga mai departe... A[i preciput ? Aqa, deciera acest grimltic, Gdletug[ care era in acelaqi timp qipovifuitoru' de taind al domnitorului Lop[fic[ VoddVoievod...

PAFI\UTIE CAnpnl: Scuza{i cd v[ intrerup,stimate domnule Prostlnac, cine dracu' mai e gi domnitoru'[sta ? CE nu am auzit de e1...

TIUIAC PROSTANAC iNnnSATU: A fost undomnitor care a fost qters din c6(ile de istorie deoarece a dato lege prin care se interzicea tunsul qi mulsul oilor, ceea ce aprovocat mari nemul{umiri printre ciobani qi chiar mai mult aprovocat o rlscoali a ciobanilor, in urma c[rora, ciobanii aufost alunga{i din fard. Ciobanii nu s-au l6sat, s-au dus la niqtevrijitoare, iar acestea l-au blestemat pe Lop[[ic6... Au zis cdsi nu mai fie pomenit in vecii vecilor qi si nu mai aparl inci(ile de istorie !... L-au poreclit SAsAili... gi l-au blestemat qipe Giletugd qi l-au poreclit Viezure... $i de-aia nu se mai gtiemai nimic nici despre Vod[ Lopifici, nici despre Giletug6...Aga qi s[ continui... Acest voievod, a avut un vis in care se

ardta un om care zicea cd are un mare televizor la care se uitatoatd ziua, gi mai avea qi un telefon care se mai numea qi

mobil...PAFI\UTIE CAnpnA: Fantastic ! Televizor gi

telefon mobil pe vremea lu' Loplficl ? Este incredibil !...Scuzafi, vi rog sI continuafi !

TIUIAC PROSTANAC INDESATU: $i mai aveaqi o nlare cdrufd, care se mai numeqte qi automobil gi mai aveaqi un calculator sau computer, cum i se mai spune qi mai aveagi o cisoaie adic[ o cas[ mare numitl vild qi mai avea qi ocutie care vorbeqte numitl radio...

PAF'I{UTIE CAnpnl: Hai c[ e prea de tot...in{eleg, televizor gi mobil pe vremea lu' L[plficl, mai pot slinghit, mai pot sd infeleg, da' automobil, calculator, radio qi

vil6 pe vremea lu' Vodi Lop[[ic6, este ceva de domniulfantasticului... Nu cred aqa ceva... Eu zic c[ documentu'ista a

fost prost descifrat, nu vI suplra{i... ^IUIAC PROSTANAC INDESATU: Nu stimate

domn, documentu' a fost tradus corect... Deci... Mai departe...

Miritu' voievod l-a intrebat pe om ce vrea el in schimbu' latoate minuni{iile alea. Omu' a spus ci vrea in schimbu' lorqapte butoaie cu vin vechi din pivnila domneascI.

PAFNUTIE CARPEA: Devine interesant... SE daiun automobil, o vil[, un calculator, pe papte butoaie cu vin,este captivant.., inseamn6 cI vinu' ere extraordinar.,.

TTUIAC PROSTANAC INDESATU: La incepur,lumin[fia sa Lopi[ic6, nu a vrut sI se despart[ de vinu' vechiqi bun, dar apoi s-a r[zgAndit qi a vrut s[ se despart6... A datapoi qapte butoaie qi a primit, in schimb, televizorul, mobilu',automobilu', computeru', vila gi radiou' ...

PAF'NUTIE CAnpnl: Foarte bine a fEcut !

TrurAC PROSTANAC NnnS,q.rU: fns[lumin6tia sa Lopitic[, nu qtia ce si faci cu ele, dar omu' agtiut ce sI facl cu cele qapte butoaie, deoarece a bdut tot vinu'din ele. Apoi, a ndvllit oaste str[ind gi l-a invadat pe lumind]ia

27

(

si cu mintea mia aia proasta, asea am scrisulu ieu GaletuseaGramaticulorum, sfetniculorulum den taina alu msrilevoievodulu Lopatzichea. Si am trimisulum prin postiaelectronica cu computeriulu lu luminatzia sea Lopatzichea lamultzi oamini luminatzi, povestia aista... Acestia finduludzise, s emnedz Galetusea Gramaticulorum.

Mda, nu prea in{eleg mare lucru, dar din ceea ce aminfeles, se pare cd un anume grimdtic Giletugi...

PAFIIUTIE CARPEA: Ce inseamnl grdmdtic,stimate domn ?

TIUIAC PROSTANAC iNnnSlrU: Este unindivid, caxe se ocupd cu gramatica... Se pare cd pe vremuri,nu qtiau prea mulfi oameni s[ scrie qi s5 citeasc[ qi eradesemnat un tip care invifase la gcoali sd scrie, sd citeasc6, slsocoteasci gi aga mai departe, era desemnat zic si se ocupe cutoate astea adicltelea sI se ocupe la curtea domneasci cucititu', cu scrisu' gi aga mai departe... A[i preciput ? Aqa, deciera acest grimltic, Gdletug[ care era in acelaqi timp qipovifuitoru' de taind al domnitorului Lop[fic[ VoddVoievod...

PAFI\UTIE CAnpnl: Scuza{i cd v[ intrerup,stimate domnule Prostlnac, cine dracu' mai e gi domnitoru'[sta ? CE nu am auzit de e1...

TIUIAC PROSTANAC iNnnSATU: A fost undomnitor care a fost qters din c6(ile de istorie deoarece a dato lege prin care se interzicea tunsul qi mulsul oilor, ceea ce aprovocat mari nemul{umiri printre ciobani qi chiar mai mult aprovocat o rlscoali a ciobanilor, in urma c[rora, ciobanii aufost alunga{i din fard. Ciobanii nu s-au l6sat, s-au dus la niqtevrijitoare, iar acestea l-au blestemat pe Lop[[ic6... Au zis cdsi nu mai fie pomenit in vecii vecilor qi si nu mai aparl inci(ile de istorie !... L-au poreclit SAsAili... gi l-au blestemat qipe Giletugd qi l-au poreclit Viezure... $i de-aia nu se mai gtiemai nimic nici despre Vod[ Lopifici, nici despre Giletug6...Aga qi s[ continui... Acest voievod, a avut un vis in care se

ardta un om care zicea cd are un mare televizor la care se uitatoatd ziua, gi mai avea qi un telefon care se mai numea qi

mobil...PAFI\UTIE CAnpnA: Fantastic ! Televizor gi

telefon mobil pe vremea lu' Loplficl ? Este incredibil !...Scuzafi, vi rog sI continuafi !

TIUIAC PROSTANAC INDESATU: $i mai aveaqi o nlare cdrufd, care se mai numeqte qi automobil gi mai aveaqi un calculator sau computer, cum i se mai spune qi mai aveagi o cisoaie adic[ o cas[ mare numitl vild qi mai avea qi ocutie care vorbeqte numitl radio...

PAF'I{UTIE CAnpnl: Hai c[ e prea de tot...in{eleg, televizor gi mobil pe vremea lu' L[plficl, mai pot slinghit, mai pot sd infeleg, da' automobil, calculator, radio qi

vil6 pe vremea lu' Vodi Lop[[ic6, este ceva de domniulfantasticului... Nu cred aqa ceva... Eu zic c[ documentu'ista a

fost prost descifrat, nu vI suplra{i... ^IUIAC PROSTANAC INDESATU: Nu stimate

domn, documentu' a fost tradus corect... Deci... Mai departe...

Miritu' voievod l-a intrebat pe om ce vrea el in schimbu' latoate minuni{iile alea. Omu' a spus ci vrea in schimbu' lorqapte butoaie cu vin vechi din pivnila domneascI.

PAFNUTIE CARPEA: Devine interesant... SE daiun automobil, o vil[, un calculator, pe papte butoaie cu vin,este captivant.., inseamn6 cI vinu' ere extraordinar.,.

TTUIAC PROSTANAC INDESATU: La incepur,lumin[fia sa Lopi[ic6, nu a vrut sI se despart[ de vinu' vechiqi bun, dar apoi s-a r[zgAndit qi a vrut s[ se despart6... A datapoi qapte butoaie qi a primit, in schimb, televizorul, mobilu',automobilu', computeru', vila gi radiou' ...

PAF'NUTIE CAnpnl: Foarte bine a fEcut !

TrurAC PROSTANAC NnnS,q.rU: fns[lumin6tia sa Lopitic[, nu qtia ce si faci cu ele, dar omu' agtiut ce sI facl cu cele qapte butoaie, deoarece a bdut tot vinu'din ele. Apoi, a ndvllit oaste str[ind gi l-a invadat pe lumind]ia

27

--t -

CUPRINS

tN roc DE TNTRoDUCERE / 13

PARTEA I / 19nowAnrxD PRTNTRE oAMENI /19(FICTTUNI UMORISTICE)cuLTtrRA PENTRU TOTI 121FESTIVITATEA DE PREMIERE / 57CAMPANIE ELECToRATA I nFORUM I IOlCINE A INVENTAT ROATA ? I IO7o PETRECERE NEoBtgNunA I tzto scRrsoAns cArnr uog rArruct I t4tINVAZIA EXTRATERE$TRILOR / 153

PARTEAAII.A/163o LUME MTNTTNAT A t rcl(ALTE FICTITJNI UMORISTICE)

CONVORBIRI TELEVIZATE I T65DRAGOSTE, TU E$TI O PACOSTE I I t7Iirrlru$cAruru pRrN TELEFoN... /203UN MARE CRITIC... / 219BUCURIILE TELEV TZOP(ULUT I 22 5

PARTEAAIII.A/233UMoRUL np arrAo tra, nzz- ANECDOTE $I FRAGMENTE COMENTATE _