Istoria Romanilor:4 prin calatori

DE

N. IORGA

EDITIA a IIaaclaugita

Vol. IV.

EDITURA CASEI SCOALELORBUCURESTI + 1929

: 4: :

=

= =

e

+ a

N. IORGA4.

ISTORIA ROMANILOR

.:. PRIN CALATORI :.

EDITIA a 11-aadAugitli

Vol. IV.

BUCURESTI

EDITURA CASEI COALELOR1929

1.

Cli#tori artisti francesi in ferile noastre.

In legalura err adanca Influenta pe care a exerci-lat-o Franta asupra societatii romanesti in al doilcaPert al sccolului trecut si cu interesul deosebit pc

care aceasta Franta, liberald supt raportul politic,romantics supt cel cultural, 1-a sirntit pentru terilenoastre, bogate in ,,pitoresc", in colorit, in exotic si,pc de altd parte, locuite de un popor setos de liber-lalea nationala deplind se desfasura o fasa a (Weifrancese in legdlurd cu Oriental.

Un inlreg sir de desemnatori cu numele inscriscin istoria picturii au strilbatut prin anii 1830-10.Moldova si mai ales Tara-Romaneascil pentru a cu-lege sensatii noun, aspecte inedile ale nalurii si ale fixa in desemnuri asupra carora rcveniau aped cudragosle si ingrijire. Totul li atrdgea privirile, laco-me de lucruri nemai vdzule. Un cer cu strdlucitejocuri de lumina, cu delicate degradatii ale tonurilor,avand pe langa soarcle cald din alte teri si acea at-mosfera de neguri si cete care-i inmieste capriciilede coloare si le variazd din zi in zi, ba chitty dinclipd in clipd.

0 vegetatie salbateca admirabild, cu codrii sai deveacuri, cu pustiurile sale de buruieni neatinse do

4

plugul harnic si zgarcit al zilelor noastre. Case de-constructie originals, avand intrInsele elemente lo-cale care dureaza de sute si mii de ani, adaugite siprefacute cu allele venite de la Apus si de la Rdsdrit:curti boieresti, hanuri en unlace largi pc stalpifrumos lucrati, bordeie intunecoase, popasuri de posta,eareiume. Tipuri omenesti ciudate sau marete: Ti-ganul supt toate aspectele lui de maimuta umand.langd demnitatea sigura a teranului nostru, liingd ne-astampdrul raselor orientale. Vesminte in care toate-colorile cerului se arnesteed, dar se armoniseazil: por-turi, mai ales ferneiesti, care variaza de la un ju-det la altul, mantali cusute Cu snururi ale surugiilorsi dorobantilor jandarmi, sarice ale ciobanilor, zdrente-bizare ale ccrsitorilor si nomazilor, uniforme deoaste si de curte, in care se cauta aurul si coloarea.Scene populare: hore la carciumd, ing,rdmadiri ladulap sau scranciob, baieti cu colinda, multimi (leorate supt casele cu liniile orientale; cafe un balciuinfatisand in resumat toate felurimile (le pitoresc-ale terii. Ici si colo, in sfarsit, vechi morminte, miste-rioase ruine, mandstiri, ramasite de cetriti, franturide palate pustii, turnuri cu amintiri din antichitatc.

E adevarat ca niciunul din acesti desemnatorin'a prelucrat in tablouri schitele sale; ele au fost insdin parte publicate. Altele se pdstreaza Insa inditein marile colectii ale Aeademiei Romane sau la par-ticulari zelosi pentru arta si pentru trecutul nostru,cum e d. Gh. Sion. Lumea le cunoaste prea putin.Acuin vre-o zece ani, am dat multe din ele ca supli-ment la Sdmanatorul". Cateva desernnuri necunos-cute au fost expuse la 1912 de d. Sion in Palatul Ar-ielor de la Bucuresti; ele au fost ditnuite BiblioteceiUniversitatii din Cluj. E insa cu mult prea putin pelAnga tot ceia ce avem. Si, astdzi, astfel de reprodu-

duceri ar putea sa alba, fall de progresul nelagaduital spiritului publi; alt# primire decat cu an/. Inurma.

Inca Inainte de aceasta epoca Louis Dupre, un ma-re desemnator, elev al lui David, care servise, pe Ie-ronim, regele Vestfaliei, vine In Turcia la 1819, re-comandat anume Marelui-Dragoman Mihai Sulu, pecare, ca si pe fiica lui, frumoasa Elena, Il va Infatisa,Infasurat In largul lui caftan blanit, cu o extraordi-nal% stralucire de colori 1. Plecand din Constanti-nopol, el va schita in tale alaiul noului Domn, InsusiSulu, care pleaca spre resedinta sa moldoveneasca.Irt Octombre, la Bucuresti el va putea zugyavi si peDown)* pe fatal Domnului si pe unul dintre boieriigreci. Prin Brasov si Cluj, el se va Indrepta apoispre Pesta 2.

Prin 1828 Hector de Beam, care cu alti doi ofiteri,Intovaraseste pe un duce frances In Orient, vine dinPolonia pe la Holin si, trecand de-a lungul Basara-blei pana la Isaccea, se infunda in Dobrogea, pentrua se intoarce la Paris grin Odesa. In Basarabia veddpustiu de stepd, sate rare, berze strabatand cA'rnpiileIntinse. La Balti intalneste o frumoasa femeie dor-mind lane. copiii ei si desemnatorul e Incantatpoate prinde o schita. Multi Evrei In pravalii 1)10-mite pe largile strazi nepavate la Chisinau, undeo Francesa tine un magazin de mode. La Bender

1 tarz:u si in picioare.2 Voyage a Athenes et a Constantinople ou collection

,de portraits, de sues et de costumes grecs et ottomans,peints sur lee lieux d'apres nature, lithographies et co-Iories; v. G. Oprescu, Tdrile romdne vaute de artistifrancesi (sec. XVIII si XIX), Bucuresti 1926, p. 15 siurm., si Iorga, Voyageurs frangais en Orient; Paris 1928.

Mai

S

cll

6

aceiai priveliste ca la Chisindu. La Dundre, undelocuitorii, pe langd negustori evrei, sant Moldoveniisi ceva Bulgari, el and armata lui Diebitsth §i Witt-genstein gata de a trace in. Turcia; populatia nu a-ratd niciun entusiasm. In Dobrogea, la Babadag,langd lantana sacra pentru Musulmani, casarma dirt1806, a Sultanului Mahmud. De aici se merge spreBazargic, bine pavat, err' moschei §i bazare. La In-torsul din Sumla, Mangalia i se presinta ca un sd-tulet, bantuit de tintari, dar cu frumoasd moscheie,jar Chiustenge In mijlocul intariturilor, pastrate, pe-care le peeetluieste o inscriptie turce,ascd de muttpierdutd 1.

Pictorul Theodore Valerio, elev al lui Charlet, pur-tat prin multe teri, vine in Orient prin Urtgaria irtajunul razboiului Crimeii, la 1853, pentru a inaintapanel la Silistra, iar la 1855 el schiteazd in principa-tul muntean cutare leraned, din Tunari, cutare do-robant de politie, pentru ca in Banat sa culeagdTigani ci la Oradea Roma'nul pletos in fusty ungu-reascd §i cu larga paldrie, la carciumd. on de pazdinaintea boilor albi cu coarnele lungi 2. D. Karadjaa descoperit de dansul i desemne inedite: splendidulcioban ardelenesc cu aciula dreaptd, vazut in multeatitudini, altul purtand pe umeri largu -i cojoc ettblana in afar* un al treilea, ta.ndr, cu privirea eroi-lor lui Grigorescu. El dd. si Lugojanca razimata de u-

I Quelques souvenirs d'une campagne en Turquie (1828-1856) -0. G.. Oprescu, o. C.; I. C. BacilA, In Transilvania, LIV, n-le 4-5 (sltdeosebi-: Pictorl francesi prin (ara noastra): se trateaa.InbrosurA $i despre Raffet, Bouquet, Doussault, Valerio.

2 Valerio, Souvenirs de la monarchie autrichienne. Suite de-dessins d'apres nature, graves a ['eau -forte, La Hongrie. V..Karadja, In Analele Olteniei, IV, pp. 294 si urm., 378 Si urm.; I-C. BMA, o. c., p. 35 si urm.; Oprescu, o. c., p. 54 si urm.

7

marul voinicului sot, frumoasa femeie din Giurgiu,legatit turceste la cap, si puiul de Tigan din Bucu-resh.

Fara ilustratii, cateva randlui fail insemnatate seconsacra de fostul consul Tancoigne Bucurestilor pecarii-a cercetat la intoarcerea din Orient, nude fusesetrei ani plecand din Constantinopol, In Sep teinbre 1807pentru a Intovgrasi In Persia misiunea generaluluiGardane. In afar% de aceasta schita fugara a Capitaleimuntene el semnaleath la Constantinopol Evrei dinPrincipate, ,,mai curati In imbracarninte"1. La 14August al anului urmator, el paraseste definiliv Con-stantinopolul Indreptandu-se spre Dunare; de la nottrece la Liov. In cafe stiri despre lagarul Marelui-Vizir; la Giurgiu Ienicerii sant in revolta; asa Meatun medic Italian trebuie sa-i capete ordine la tre-cere, pentru Pasii de Nicopol si Vidin, unde e siun arhiepiscop grec.

Fostul consul frances la Bucuresti, Etienne-Adol-phe Billecocq, tiparia la 1848 2 un Album moldo-ua-laque" de format mare, adaugand ilustratii de Mi-chel Bouquet. Ca motto al interesantei publicatii,formand un supliment al ziarului l'Illustration", segasesc urmatoarele cuvinte ale lui Ludovic-Filip, re-

1 A narrative of a Journey Into Persia and residence atTeheran, containing a descriptive itinerary from Constanti-nople to the persian capital, also a variety of anecdotes, il-lustrative of the history, commerce, religion, manners, cus-toms of the imhabitants, military police of the governement,etc., from the french of M. Tancoigne, attached to the em-bassy of general Gordon, Londra 1820.

2 Caietul poarta titlul urmator: Album valaque, ones etcostumes pittoresques de la Valachie, dessines d'apresnature par Michel Bouquet, et litographies par M. Eug.Ciceri, Ferejis el M. Bouquet, Paris 1843.

8

gele Frantiei, care autor: Stii d-ta ca-mi spuicruri de care d. Guizot nici vre unul din ambasadoriimiei habar n'are?". Prdata, adresata unui deputat atnoii Republice, C..., poarta data de 5 Februar, eapomene§te aparitia catorva pimp din acest albumla editorii Albert & Goupil. J o mare publica%ie deproportii largi, cu desernnurile In go lori 1 Billecocqcanna. pe Bouquet de artist din cei mai distimi §ide prieten at sau.

Publicatia avea un inheres politic, revolutionar. Fos-tul consul voia sa traga atentia asupra celor aproapenoua milioane de Valahi cari au aceia§i mama ca§i noi, vorbesc o limbs se recunosc intre eiprin numele de Roumains, adeca Romani". Si el a-minte§te ca in atlasut §colar at lui Lesage, Intrebuin-tat Inca la 1848, teritoriul nostru, mare cat d treimedin Franta §i Inca mai bogat", e trecut, dupa actulde anexiune din 1806 al Tarului Alexandra I-iu, caprovincie ruseasca, Peniru a nu se crede ca Baca-re§tii sant Bucara", Billecocq, prietenul aspiratiilornoastre, infat4eaza deci peste patruzeci de desemnecapitale, incredintate celor mai celebri arti0i, pen-tru a face O. se vada de aici bogatiile presentului, a-mintirea treciitului, sperantele viitorului". Lucrarease vede a fi fost pregatita de, autor in castelul sau dela Villebon, Inch, din Septembre 1847. Dar data publi-catiei e 21 Septembre 1848 §i ultimele pagini cu-prind istoria revolutiei nenorocite a republicanilordin Bucure§ti.

0 alta culegere a lui Bouquet da in splen-dide plane colorate cea d'intdiu serie de porturi pa-pulare rornaneVi. Sant zece de toate, dar n'am va-zut la Academia Romana §i nu se aria nici intre gra-

1 Un guide politique et pittoresque ii travers les Prin-icipautes du Danube.

si

si

latina si

la-

9

vurile daruite de d. Gh. Sion salii de cursuri dinValenii-de-Munte i apoi distruse de Germani, n-le4, 7 si 8.

Ele infatiseaza strain, cutare surugiu tigan dinMoldova (Voiturier tsigane, route d'Iassy."), doro-banti din Slatina si din Bucuresti, fete de tail (,,fem-me de la montagne, district de Kimpoulung") unsingur port barbatesc, Muntean din Muscel (Hommede la Montagne, district de Kimpolong")1.

Daca Bouquet a strabatut toata Tara-Romaneascasi toata Moldova, vazand Campulungul stepaBaraganului si Braila, care -si incepea activitatea co-merciala, un alt desemnator frances, Doussault, asistaintr'o zi din luna Iu lie 1844 la serbarea pe care odadeau lui Billecocq niste exploatatori de padurifrancesi cart, supt conducerea lui Condemine ci Vivot,lucraiL in codrul de stejar al unui boier muntean Incade la 1842 (Billecocq adauga, cn se vanduse 116.000tie copaci pe pretul de 5 lei si ca au dat 2.700 dedoage, vandule in Franta cu 28-33 de franci suta).

Doussatill n'a schitat numai aceasta. scena, cu cei500 de lucratori din Maconnais, Franche-Comte siCharolais, cart dadeau 302 doage pe zi (la un Ti-gan 30-40), pe malurile Oltului, invdtau .pe lo-cuitori a face potas din cenusa si a cultiva. mai binevia si livezile, cu asistenta romaneasca prinsa cre-dincios in porturile ei elegante, ci a mai insemnat

alle aspecte ale vietii noastre de atunci. In desem-nurile lui se vad scene de stradd bucuresteana: Tur-nul Coltei, baluri de moda noun, hanuri inaintea cii-rora se odihnesc cat de postai popasuri In stepa",cu dorobanti de paza In jurul Strainultd, un calu-gar o calugarita, cari, dupa bisericile ce se )vad

1 V. Oprescu, 1. c.

si

si si

si,

si

si

10

langa ei, sant Munteni, nu Moldoveni, ba chiar co-pii cu steaua in umbra unei biserici bucurestene,CalugArenii lui Mihai Viteazul si privelistea Buce-giului Akbumul lui Billecocq da si aceste desemnuriSe spune ca un tablou de acest fel a fost primit laMuseul Luvrului.

Si altii au colaborat la aceastO carte de arta, sim-paha. noun. Gravorul Janet Lang infatiseaza douadoamne in port oriental, probabil de Bouquet. FratiiGrigore si Alexandru-Voda Ghica sant redati de Gef-froy, ca si frumoasa DoamnA Maria a Bibescului,ca si jalnicul Mitropolit de reveniri si nesiguranta.._sufleteasca, Neofit. Consulul strain" din Bucuresti,intre doi ArnAuti, unul cu felegeanul, celalt cu ca-feaua, pe cankl pe fereastO se vede un suptirel turn.de biserica, n'are iscAlitura (ar parea O. fie sapat.tot de Lang).

Abia la 1866 vom Intalni un desemnator de ta-lent, data nu unul mare, si el ni va da in paginiledin revista de calatorii Le Tour du Monde" povesteaschitelor sale, de o admirabild executie si de o boigatie unicA.

De la Calafat, care nu se vede", se trece la des-crierea Vidinului, vioiu", dar lb. neoranduiall siIn cea mai crasa. murdArie: Tiganii turci se dautumba inaintea publicului strain, format din Lance-lot, un Engles si un Italian, doritori de alt Orientdecat acesta al trivialelor imundicii.

Pe Dunare mai departe; mal jos la noi, tivit cu_case rkzlete si sate. Noapte dormita pe punte, im-preuna. cu un popa valah" si cu un cioban, carise vad in ilustratie, intre o lume de Turci1. La Raho-va, corabii turcesti ca in veacul al XVI-lea; la Ni-

Pp. 180-1.

11

copol ruinele vechii cetati. La not se dau numai pu-tul cu cumpana, bordeiul cerdacul de path algranicerului 1.

La Giurgiu inchidere In caranting ca Intr'un tarede oi. Vamesi iese dintr'o casuta si cerceteath furiosbagajul, incheind cu strigatul liberator: slobod"tIn oral, han mare ca pentru o oaste, dar gol; sa-teni veniti pentru targ, pravalii de bgrbieri pline declienti. Afard, grgniceri dorm pe margenea unui podde-asupra apei.

Pentru dusul mai departe se Intrebuinteaza o birjain care se suie cineva pe oricare din cele doug feresli-usi laterale, Fang care este si o ferestuica rotunda,care nu 6 use. Soseaua cu stalpi de telegraf, pecare insa drumetii o.evita, luand-o prin taring. Ca-ravane de lipscani cu marfuri: carutele sant trase side opl la doispreiece cai.

Sale de bordeie si hanuri, care si ele abia se ri-dicg de-asupra parnantului cu singurg intrarea forDar horile de Dumineca se Intind, vesele, pretutin-denea. La un han cu cerdac, pe tend lautarii cantg,algtorul are prilej sa descrie costumul popular 3. AIfemeilor ,,trezeste fericitele amintiri ale Greciei siItalia; In picturg, ar fi incantator in ce priveste co-loarea; in sculpture superb ca linii si lasand sä Scvadg proportiile trupului si gratia boiului". 0 splen-dida ilustratie arata scena borer, cu tipuri In adevarde loata frumuseta: si Bouquet Insusi e invins insplendida reproducere a portului popular Bucu-restii ofera o frumoasa perspective, o mahala mur-

Ilustratiile de la pp. 180 si 186.' P. 189.s Pp. 190-1.

P. 192.a Pp. 204-5.4

51

12

darn §i o strada foarte rea; In centru, modal eu-ropeana; contrast de abjecta miserie §i de strivitoarebogatie".

Mandrie in localurile de petrecere, atunci cand elipsa absolutd a lucrurilor de prima necesitate".Dar", adauga el, crud, aceia pe cari ce e necesarfi intereseaza sant de atata vreme dresali la rabdare!Ei vor mai astepta Inca o vreme ca palatele, gradi-nile publice, casarmile bulevardele sä fie destulepentru ca sa aibd ceilalti vremea sa se gandeaseA ali da, ca simple materiale ale unor Imbunatatir1Inca mai necesare, un pavagiu felinare, fantani§i Maturatori" 4.

Lumea buna" merge la Cismigiu in praf. Ccamai buna, la Sosea, intre earl' si boi desjugati, in-tre Satre si colibe. Unii boieri umbla In port vechiucu sapca. Nu lipsesc stralucitorii Arnauti si irasurileconsulilor Franciei Angliei.

Viata sociald I se pare plind de rdu gust si de pre-tentie. Iata cum descrie el pe noii stapani ai %erii:Este acolo o clasa de inclivizi cari cred eu, echi-valent nicairi. Fii de proprietari cari au jucat si-aupierdut mosiile, izgoniti sau liberati ai slugarimii, eiau ceva bani sau Si ceva credit, vorbesc destid deu.x.r. Ont. foarte nerusinati, sant lipsiti de orice simlmoral, dar poarta o haind neagra. Supt ocrotirea unuipersonagiu Insemnat, pe care 1-au Inselat on cas-tigat, se cam stie cum, ei cer un post. A cere unpost e rostul for cunosctit. Asteptand acest post,care, O. nadajduim pentru bindle administratilor,nu va sosi niciodata, fac afaceri, Dumnezeu stiecare. Ace lea ce se pot marturisi Incep cu lamcuirioficiale date strainului, care multameste cu o tigard,§i merg pana la misitia de transactii comerciale, care

P 200.

ai

si

si

n'au,si

'

13

aduc mijlocitortilui un castig indoit, plAtit de cei doicontractanti. 0 clasA de transitie, care nu va mai a-vea nicio sansa de traiu cAnid, bogatii puterniciiprivilegiati nu vor mai fi in stare sn.-i sprijine contrasaracilor can nu vor mai fi apasati." Unul °fern c5.-latorului sa.-1 introducA hate° case de joc onorabilA",apoi sag valid/ cai coconi de viermi de matasa,apoi o casAtorie bogata, o audienta la print, nu-mai din iubire pentru Francesi": iubesc Frantamai mult cleat patria mea cat onoarea mea" 1. Ise pare insa calAtorului se cam grabia1 cA Ii-chidul se purifier.

Pe artist 11 intereseaza vechile bisericute pierdute.Si critica atinge drept, telul ei: Din ne-norocire, cele mai curioase, cele care ar trebuisn fie mai mult socotite de sentimentul natio-nal, sant lute() stare de nitare desolare deplora-bile. Totusi vaforeaza mai mult ca artA si ca traditieistorica decat cele cateva palate si biserici cln.ditedin nou in stil gotic german, care se pare a stapanisingur Inalta favoare aficiald. Impunand unei noun_generatii de artisti forme si proportii pe care inain-tasii for nu le-au presimtit, nu le-au gasit, nu le-aumodificat pas cu pas, se osandesc neaparat la ne-putinta acesli artisti. Operele for nu se lea& intronimic cu simtul popular, si lipsa de convingere iiface se nu poata da niciun invatamant artistilor vii-torului" 2. Sfantul Spiridon, coplesit de orriamentegotice, e ca o moschee. In schimb, se laude foartemult bisericuta Stavropoleos, pe care. atunci nimicn'o cobra n'o asfixia, dared §i o prea frumoasa.reproducere a ei 3.

P. 204.2 P. 205.s P. 197.

gi

gi

gi

Masi,

gi

gt

14

Ca arhilectura profana, hanul lui Mantic, sehitatcum nu se poate mai frumos la pagina 291, cu celedoug, iruri de slalpi o singura scara ducand laantandouzi; cutare casa de mahala, cu sacnasiuricatre strada , ii castiga laudele. Curtea hanului, cudepositul liber al tuturor marfurilor si al tuturormurdariitor lasate in sama canilor si a porcilor farastap'an, aflA local 2. Scarba-i inspira macelariilede pe inalul Dambovitei, bite() neingrijire absoltd

pe lan.ga care se vad toate lepadaturileTecinatatii, plus vagabonzi facandu-ii toaleta alteriluri, on dormind pe iarba calcata murdaritA,pe eand goi oameni incalziti iii fac linistit baiasupt ochii sergentului. S'ar parea un progres. Lan-celot a ramas indignat la 1861, deci acum peste sai-zeci de Ani, de aceste bai In plin aier fara. interven-lia inaintasilor politiei de azi Obosit de uriciunilezilei, el cauta afara din ora5 pacea naturii, langa casuta acoperita cu stuf si putul a carui cumpana areca greutate capete de vita reduse la osul 1negrit.

Deci, cu toata amabilitatea directoruluicare marlurise§te ca a cunoscut mai multe familiidin Bucuresti si a a 'Astral din relatiile cu eleamintirile cele mai bune si mai amabile, artistulcare e Lancelot se oboseste de aceasta vulgaritate mo-derna a Bucurestilor. Recomandatia marelui isto-ric Duruy a carui eAlatorie la Bucuresti s'a opritIn Viena catre Grigore Brancoveanu, fostul sau e-1ev, 11 va ajuta sa vada Cara.

Cu caruta de posts 5, trasa de opt cai smulsi cu bac-

' P. 139.2 Pp. 206-7.8 Ilustratia, p. 208.

P. 207.3 Surugiut, la pagina 211.

Isi

si

sisi

publicatiei,

'

15

Os de la capitan 1, se porneste, pe tang Cotroceni,Yn prefacere pentru a fi re.sedinta de yary a luiCuza-Voda, spre Ctii-tea-de-Arges.

Gaiestii sant un sat frutuusel", cu cateva banecase boieresti; podul pe Arges, n gramada de scan-duri putrede. Pitestii: case de lemn, nicio bisericamai insemnatd, cateva eladiri de piatra, pravalii demodes veche.

Arges: o lunges strada cu case de lemn"; pe dea-luri, colibe. La veslita mandstire, rota neatinsd dereparatie 2, se lnires prin doud ziduri concentrice,din nenorocire acum desfiintate. Si la el com-paratia bisericii cu ,,o cutie de moaste bizantind".Lancelot mai vede chipul lui Neagoe, cu parul Man,revarsal pe umeri, vechea eatapiteasma si vechilepolicandre. Se dau si cateva vederi din localitate:un cuptor, o cases de tigan potcovar.

Se strabat muntii, printr'un tinut de g,usati, laSuici. Nu se poate mai departe cu trasura: se valua deci un car cu boi.

Se merge pe la Jiblea3, trecandu-se. Oltul pct podumblator. Tinta e manastirea Cozia, aleL carii chi-lli se gasesc intr'un hal de ruing. desavarsita, sicalugarii ldmuresc nu Tara dreptale ca a-ceasla e administralia Statului, stdpan aici. Eg,u-menul, nebun, urla loath. noaptea. Biserica insdsiera In cea mai proasla stare; artistului i se pare eamerita o reproducere numai o rantina precedatade cloud frumoase coloane si avand de-asupra for unbrau stipat%.

La Ocnele Mari se vede salina, cu 1.070 de luerdlori,

Popasul, la pagina 209.P. 217.An. 1868, p. 2-9.P. 295.

8

16

dintre cari 280 ocnasi". La Ramnicul-Valcii, casenoun pretentioase (fausse recherche"). La Mamas-Urea dintr'un lemn se schiteaza staretia cimitirul,pan de frumoase cruci originale1. Manastireae parasita, si calugaritele trecusera la Surpatelp,unde astazi, printr'o schimbare a Imprejura.rilar,s'a mutat ruina. Se lucra ILIsa la o scoala de Invata-toare, din fondurile brancovenesti. La Surpatele,viata activa si primire din cele mai bune. Se pot ve-dea lane. frumoasa bisericuta, fn toga intinderea foringrijita, chiliile astgzi pustii de atata vreme 2, hachiar casutele din dos ale surorilor" 3.

La Hurez, Lancelot gaseste calugari. Egumenulde optzeci de ani e schitat tot asa cum se schitasefrumoasa calugarita trista de la Surpatele 5. Calatorulpetrece aid mai multe zile, &dud. In apartamen-tele brancovenesti. El descopere, intre locuitorii le-nesi ai mAngstirii, un zugray.

Bistrita e reeladita In stil modern, nepotrivit cutraditia: arhitectul ei, ran inspirat, n'a izbutit decatsa-i dea fisionomia unei bogate solide casarmi",,,ornamente pseudo-gotice", fatada de o corectiunerem", biserica al carii dom prea stramt se lea.-ga rau cu totalul oonstructiilor". Pictura se de-parteaza prea mult sau nu se departeaza. destul detraditia bizantina; figurile ar vol sa fie savantenaive, expresive si cucernice: ele sant pretentioase"

Cateva zile la Polovraci, unde se schiteaza naturamuntoasa; bine inteles ci pestera, care i se pare ar-

P. 301.2 P. 308.3 P. 309.

P. 37.5 P. 312.

P. 332.

7i

ci

si

si

17

tistului monotona. Se trece la Baia defier, apoi laTargul-Jiiului, cu atatea lucruri noun, pe care cu man-drie le arata prefectul. Langa Tismana, Lancelot ad-mire pe un preot care se bucura de orice botez, cad,,dA Inca un plugar sotia lui, me.stera Incusaturi. .,Transmise din generatie in generatie, elepornesc din cea mai mare vechime ar merita safie culese. Langa °rase' caracterul for se altereoza,

e pacat, prin amestecul cu fantasiile Europei, ve-nite pe calea Germaniei 1." La Tismana chiliile arse-sera, de biserica nu se vorbeste, ci numai de egume-nul activ si patriot. La schitul Cioclovina, Lancelotculege chipul schivnicului de o suta de ani, razimatpe flaclul care e ucenicul sau 2. Baia-de-Arama, cutipurile teranesti originale3, Severinul, cu zidurinoun, Incheie calatoria.

In definitiv, mesterul desemnator parisian a avut,plecand, ,,sentimentul ca a vazut unul din lucrurilerari ale lam o aglomeratie de 6.000.000 de oameniscuturand praful putred a douazeci de veacuri de a-pasare, de navaliii barbarie pentru a merge cuIndrazneala sa lege leaganul sau, traditiile sale, stea-gul sau de una din cele mai man epoce ale istoriei"4.

P. 346.P. 347.

8 Ilustratia, p. 352.P. 352.

2

terii",

pi

ri

si

gi

''

IL

Cli Mori italieni, germani, elvefieni si englesiin ferile noastre.

Ainintesc intAiu gasind-o numai acum odescriere de Cala'torie pe la not in latineste, care nue un lucru obisnuit, insemnArile, aparute la Ma-ienta in 1792, ale abatelui Francisc Pizzigalli.

Plecat la inceputul lui Maiu 1789 din partite Mi-lanului spre Liov, el e primul calator occidentalcare cunoaste Bucovina ca atare. Cernautii incepe aavea multi negustori. Goborandu-se in Moldova, cä-latorul e ineantat de dealuri, de sesurile inflorite,de aierul cel bun, de bogatia fructelor ca in Italia".Ii displace doar slaba gospodArie a campului, indo-lenta locuitorilor, La Iasi numai Curtea e de zid; aiciabatele are a face doar cu ofiteri rusi. Pe la So-roca trece Nistrul, pentru a se intoarce prin Mol-dova, luand calea spre Oituz: in Ardeal i se pare maievident latinismul limbii; Romanii de acolo, ,,foartemulti", sant simpli primitori", cinstiti fa vor-bd, veseli; se descrie poriul femeilor, cam merg ca-lare i conduc caste" 1.

I 'ter abbatis Fr: Pizzigalli ad Russian!, Turciam, Italiamac Germaniam, in quo, praeter descriptiones locorum moresquehominum, Slavorum, Getarum, Pannonum, Hunnorum, Ty-

si

19

Caronni in Dacia, cu subtitlul sau, Mie osserva-zioni locali, regionali, antiquarie sui Valachi special-.mente e Zingari transilvani, la mirabile analogiadella lingua valacca coll'italiana, la nessuna dellazingara cone altre conosciute, con un rapporto sule miniere piu ricche di quel Principato", publicatiede 93 de pagini, mare in 80, iesita la Milan in 1812,cu o dedicatle cdtre contele Mihail Eszterhazy, sambe-Ian al arhiducelui Rainer, e de sig,ur una dincele mairare si mai curioase carti privitoare la Romani.

In ultimul razboiu, acest numismat, Felice Ca-ronni, care facea catalogul museulul de la Hedervar-Witzai, in serviciul cdruia sta de doudzeci, de ani,-Wand opt calatorii din Italia in Ungaria 1, fu luatde niste magnati dus In Ardeal, care, cunoscut intreacat Inca de la 1790, ii placu grin muntii luiverzi, bucurandu-se, spune el, de aceste frunrusetidin primavara pdnd in toamna.

Trece, pe la Ciucea, Uiedin Gilau, unde Meee-natele" sdu, loan Esterhazy, vicepresedinte al Die-tei, are proprietati, la Cluj. Petrece la sotia guver-natorului, principesa Salm din Viena, care vorbeste

italieneste, and une on pe arhiducele Maximi-lian.

Romanii sant pentru el partea cea mai muncitoareutila cea mai numeroasd" din populalie. Carac-

terul fisic frumos al for it impresioneaza, si-i des-crie amdnuntit (si la preoti). Nu sant schilozicontra varsatului este un procedeu indatinat 2. Ob-

rhtnorum origines aspiciuntur ; tradus liber in Tashenbiblio-thek der wichtigsten and interessantesten See- undLand-Rei-sea a Iui Jack, Nurnberg 1829 (unde calatorii Hunter, Kleemann,Reichersd3rfer, Iesuitul d'Avril).

1 Pp. 5-7.2 P. 9.

§i

gi

gi

gi

9i

gi

20

serva ca opincile sant asa-numitele cioce din A-bruzzi. Se citeazd si harta Terii-Romanesti tiparitgcu un chip de Roman pa dansa, la Viena, de cdpi-.tanul Ruhedorf: Se ne vede l'immagine assai benespressa media vignetta di ornato alla bellissima carlageografica della Valachia, edita non a molto a Viennadal sig. di Ruhedorf, capitano del genic, ch'io pureconobbi gia tempo di guarnigione in Milano".

Se dau obiceiurile la nuntd, pand la rdspandireafructelor uscate si nucilor, observandu-se ca datinge romana, cu citatii din Virgiliu si Catul; in sfaturile&Are mireasa el intrevede althea Dea Suada. Carpa,la scherpa, se pune pe masa, °data cu izvodul zes-trei 1.

A vazut femeile servind pe ceilalti la masa si man-cand apoi In picioare si urm'and a cauta de hued-tarie". Vin la rand datinele la nastere: iesirea a pa-tra on a cincea zi, la camp. A vazut Insusi o mamaspdland la fantand copilul nascut in dimineata a-celeiasi zile, and lucra la cucuruz 2. Nu se infasapruncul. Se descrie leaganul prins de grindd on rd-zimat de zid, purtarea odraslei pe cap de-asupraunei perne, in covata de pane sau de rufe, pe candmanile tore, on prins la san In traista, pe cand aceleasi harnice mani spald pelincele. Deprinsi a jucaIn iarba, copiii umbla in noun -zece luni, in singuracdmasa care li se rupe pe trup (crede ca pe vremeiaturceascd haraciul se dadea °data cu imbrLcarea iz-menelor).

Pdstoria e legata cu furtul de vita. Aceiasi oameniaduc Insa lui Caronni Inapoi valisa pierduta. Se 'tr.-

1 P. it2 Pp. 11-2.

21

yid lupil dintr'o izbitura de ciocan; si cdldlorul avazut Insusi o lupoaicd oferita. astfel Palatinului lavangtoare I. Se fac unii hoti, cu ciocane Iranger, in munte, supt un harambasd. °data au prddatdiligenta Vienei. Niciun fel de osanda si chin nu-isperie.

Preotii sant ignoranti interesati. Curtea-i si-]este sa invete la Neusatz" (Neoplanta). Explicatianestiintei e cdutata la Dimitrie Cantemir, care de-

p5rasirea literelor latine 2. Posturile ajung laispgsire. Amenda sterge pdcatele. Betia e obisnuita.Se crede ir strigoi, cari se strapung in inima. Casuride cruzime reald on inchipuita, faca de cei vii, seadauga. Se amintesc Horia Clo,sca.

Dar oainenii sant de ajutor; pun stalpi de directiela rdscruci, sprijind trIsurile inomolite, fac fantani,primesc pc oricine in casd lulnesc cu cas, unt,lapte, miere. Saluta cu vorbele sandtate" si pace";pun la frunte mina ce vor saruta-o. S'ar fi ferindde injurii, zicand: sd nu fi facut postal on Pantile"(per quanto a vero digionato, the .116 fatto laPasqua).

La case, se observd Italienii le vdruesc. Felulde a face din rdchitd hambarul it crede contemporanmacar cu, epoca lui Gordian, din causa numelui deViminacium al coloniei lui, zice numismatul. In inte-terior e ordine soc,oteala.

Insird sdmanaturile fora ingrasaminte 3, pind lafloarea soarelui In porumb. Orez se cultivd In Banat

I P. 13.2 P. 15.3 Baliga la cuptoare e puss in raport cu un pasagia

alin profetul Ezechiel; p. 20.

§i

§i

§i

§i-i

chin hO

ca §i

§i

si

plange

22

cu supravegherea Italianului Secondo Limoni dirtViadana. Supa de meiu pasaresc (panico) e obis-nuita. Ca animale inteebuinteaza, ca in Romagna,bivolul. Mierea e mai alba ca in Italia. Branza vechee aproape ca stracchino.

Se vorbeste si de cultura prunelor, de ,,slibovita",si de a tutunului, dohanul Ardelenilor, asupra careiase insista, aratandu-se procedeul. Caronni a fostinsarcinat chiar sa propuie cumpararea produsuluiardelenesc la Milano. Duzi se gasesc pe alocurea,dar viermii de matasa nu se cultiva.

Calatorul a cunoscut mecanici roman terani cadfac, dupa modele, pine de sumane, mori de uleiu,pe langa uneltele de camp, acestea obisnuite. Artade cusut a femeilor e pretuita la Italieni: non igno-bili merletti di loro opera, talche in giorno festivosi producono in elegante apparato". Si el sing itda reteta colorilor intrebuintate de dansele

Hrana e din pane, ierburi fierte, ceapa usturoiu,slanina, uleiu de in. Came numai la ser-

batoH. S'ar fi Mancand, i vidra din iazuri, van.-zandu-i-se blana. E la mese numai un blid si nu-mai un pahar.

Ca organisatie, judele de sat are puteri maxi.Bogatii yin pe urma: femeile ingroapa supt vre-uncopac banii.

In danturi e o amintire antica o asamanareOspatul de zile maxi, cu particiRarea uuui

intreg grup, e alla romana.Babele farmecele se intrebuinteaza la boll. SQ.

dau unele leacuri, cea d'intaiu insemnare demedicinl popularg.2.

1 Pp. 23-4.2 Pp. 27-8.

,,paprica",

Ma hand.gi

si

23

Du,pa ce se vorbeste de numarul admis de casa-torii si de vaduvia preotilor, se descriu datinele deinmormantare. Supt capul mortului se pun mere,Pere, alts fructe, cloud manunche de ,,ierburi mirosi-toare". Se cere iertare si la cei mai rai dusmani.Se and cantecele plangatoare. Bocitoarele fac indrum functia de praeficae. Florile de la cap se pd-streazd ca bune de leac. Se insista asupra pomenei.Candele se pun in sicriu ca in. vechile vremi".Tanguirile periodice la mormant nu se uitd. Zivamorlilor este si ea infatisata cu obiceiurile stravechi.

Dupa Lucius, Del Chiaro si Grisellini se da apoivocabulariul, care trebuie sd arate neinteleasa in-rudire", l'inconcepibile affin:ta, a celor cloud limbi,romaneasca si italiana, cuprin_zandu-se si dialectullombard al autorului. Se aseazd materialul pe impdr-tiri logice si, unde Banatul spune aLtfel, se dauvariance. Sant si legaturi de cuvinte. i numismatiu1fixeazd ca latina rustled e la originea ambelor limbi,cea italian.1 venind din inldturarea prin barbarisarea formelor clasice. Colonistii mililari nu puteau a-duce in Dacia alt graiu 2. Pronuntia romaneasca aramas, inehcie Caronni, Hula si dulce ca si a noas-

Se ajunge apoi la Tigani, cu oarecare bibliografie.Caronni a avut dictionariul tigano-latino-magbiar alunui Mihai Farkas, crescut la calvinii din Cluj 3. Apoise trece localitdtile de mine, cunoscute la 1809 cu

1 Se citeaza pentru numarul Romanilor in Ardeal §i

M. Born" (p. 31). Caronni a cunowut pe autor (p. 60),care a publicat in 1778 cAlatoria lui mineralogicA inlimba germanA.

2 Pp. 42-3.3 P. 52.

Ira".

1a

.

24

prilejul visitci arhiducelui Maximilian. Se relev6 $ipartea Romani lor la lucru. Cutare din ei descoperemina de la Naghiag dupa o flacarg. rAtkitoare . Intreacat e vorba si de Museul Bruckenthal 4. Se pro-miteau figuri can lipsesc.

In Marcu Antoniu Canini Italienii au trines ci inaceasta epoca, in care ai for obisnuiesc prea putina cerceta Principatele, de si Vegezzi-Ruscala In-demna calduros inteacoace, pc un represintant inlegaturl cu Alecsandri, indraiznet, plin de planuri,doritor de mars prefaced revolutionare republican,iar mai ales eminamente federative, in partile noastre.

In cartea lui Vingt annees d'exil (a doua editie1869), care incepe cu aratarea neintelegerilor pe carele-a avut cu Daniele Manini, seful republicii vene-tiene din 1848, pentru a trece apoi la felurite a-venturi in Orient: la Turci (1852 si 1856), la Greci,nu fail uncle reminiscence amoroase, reale sau In-chipuite, scriitorul pomeneste de cea d'Intaiu petre-cere in Tara-Romaneasca. (de la 1858 la 1862) undefacu sa se traduca, intr'un placard foarte rar, pro-clamatia lui Garibaldi insusi (1862) care crestiniidin Orient. Revolutia simfona si sincrona, con-cora, simultana a popoarelor apasate, mai alesin Orient", era idealul lui. E contra Statului unitarpan-romanesc" pretinde ca linia Carpatilor 1-ar faceimposibil, asa ineat nu r6mane decat confederatiadunareana. sau, ca sI zic si mai bine, confederatiapopoarelor ce formeazd monarhia unitara, austriaca,in care s'ar cuprinde unele provincii ale Turcieidin. Europa", aceasta formatiune fiind in hotar cu

1 Pp. 69, 80-1.

si

$i

pi

pi

pi

pi

pia

25

alta analoga, confederatia bizantina. Cele cloud s'arputea lega apoi, in calea Rusiei spre Constantinopol,ca State Unite ale Orientului 1.

A cunoscut si a batjocurit pe Cuza-Voda peRosetti, laudand pe Alecsandri Alexandru Ghica,pe care se pare a-1 fi zarit in vila retragerii lui debatraneta, la Capodimonte, langd Neapole.

Canini, dupa insuccesul confederatiilor", care pre-mergeau formulei, atat de zgomotos proclamate inepoca noastra, a unei Grossosterreich", se instalasela noi, unde se stabili ca profesor. El traduse, cu I.G. Valentineanu, Norma, libretul celebrei opere, pre-

o mitologie romaneasca si inchina lui Cuza,descris de el apoi ca un biet dregator de provincie,la Galati, $i Inca unul cu deprinderi personale cri-ticabile, un imn de intoarcere. Inainte de aceasta insa,chiar de la 1858, si intr'o forma romaneasca foarteconvenabila, el combdtea parerile lui I. C. BrAtianitdespre originile mixte eminamente populare aleneamului nostru2, in ziarul Nationalul §i de acolointr'o brosura in care cauta sa ni revendice incept-turile pur latine si de preferintd chiar romane, prinstarpirea in mare parte a_ mai vechii rase indigene(Studii istorice asupra originii na(iunii ronuthe deMarcu Antoniu Canini). Voia sä deie o probd de sim-thninte filo-romane" $i de via lui dorinta de avedea reinoindu-se memoria raporturilor vechi din-tre Italia $i Romania $i creandu-se alte raporturiintre aceste cloud natiuni surioare". Nu e locul, fi

lorga, Cdteua sliri noi priuitoare la istoria Bonzanitor,In Analele Academiei Romane", XXXV, pp. 107-11.

2 Vezi N. lorga, /. C. Brcitianu, discursul comemorativla Academia Romang, Bucuresti 1921 (douil editii).

5isi

gati

si

26

reste, sa se faca aici critica acestui opuscul, din carenu lipsesc nici cunostintile directe solide, nici sim-tul critic, nici ideile originate ca semnalarea for-melor analoge cu ale noastre in anume dialecle ita-liene, nici puterea de-a argumenta pentru triumfulcauseil. Ajunge sa se releveze calda simpatie cu careautorul vorbeste de natia cea mai nefericita dinEuropa" care e cea romaneasca: acum Romania",scrie dansul, ,,a ridical capul din mormantul undevoiau sä o inchiza inimicii ei si a scos acoperemantul,(lac cca mai mare parte din corpul sau Isle ":lica inmormant 2". pentru asemenea studii el trimetela alta brosura a lui, ,,Programul de un Institutfilologico-stiintifico-comercial de educatiune".

Calatorul german Krickel, mergand de la Viena laIerusalim 1; vine pe la Predeal spre Brebu, undodoarme 'bite° carciuma cu insecte; de aici ajunge cuposta, la frumosul sat darnbovitean Pietrosita, darcaruta pe drumuri rele it omoara. Numai Tigani sispelunce de betivi: i se pare ca doi din ei voiautoace cu ciomegele. In fata Rusilor un intreg exodspre Ardeal. Cum la Bucuresti e ciuma, omul tre-buie sa se intoarca prin Brebu dincolo de munti_

Un car at a§, E. Ch. DObel, strabate la 1830 Tara-Ro-

1 Getii si Gotii sant la el tot una. Dacn are legatura cu.turcescul dagh, munte, etc. Caineni sant una cu Canini.

2 P. 34.Fussreise durch die Jahren 1827-1828 bis Ende Mai 1829

and zwar durch Ungarn, Siebenbiirgen, die Militargranzefast in alien Theilen, sammt einem Ausfluge in die Walachei,Viena 1833, 3 vol, V. Nestor Urechla, In Propllee literare,11, pp-] 3-4.

$i.

sa-1

si

27

maneasca pentru a gdsi aici de lucru'. Speriat lafiecare moment de tauri", de Tigani, de cdldreti,hranit cu mdmaligd. pand atunci necunoscutd, ispi-lit de ospatareasa care-I primeste, el tree la Cam-pina si la Bucuresti, cu carate si murdarii in stra-

cu femei de petrecere care momesc pe mesteriicu un surtuc la Base oameni: aici vede pe Rusi tiind,,ordinea si pe brulari tintuiti de ureche pentruprea mars, pe alts vinovati bdtuti la falanga sau cuvergile panel la 280 pe o singurd spinare de M-bar (a vazut si lume bdtanflu-se la un mort pen-tru pomand). De la Bucuresti, tinta calatorici, apu-cd spre Moldova, din Maiu 1831, pard.sind pe mes-terul Weiss, patronul sau. La Focsani, un cardlas dinSchwerinsi o Tata frumoasal Printre bordeie, pe dru-mul strabatut de iutea cdrutd a postei, pe langd car-ciume, mesterul ajunge la Barlad, unde va lucra lafabrica de trdsuri a Grecului Andricu Mamachi.Stand la un selar, merge la biserica si nu-i place,cum nici Pastele de zgomot si betie. °data un Wigan,caruia i se pusese coarne, fuge in tasura lui. Pen-tru brand bund, strainul trece la Foesani, unde forape iubila unui paldrier. Dupa Base hmi de sedere laBarlad, holera-1 goneste. Trece prin campi cu har-buji, si ceare,d o asociatie la Galati. Nu o alla si sebucurd indata de frumuseta murdara a Iasului. In. -tors la Galati, vede cum se face cu picioarele vinulde 20 de parale oca. Mull la pasaport, de Rusi, seva imbarca pentru Constantinopol.

In Erinnerungs-Skizzen aus Russland, der Tfirket

Des Wagnergesellen E. Ch. Diibel Wanderungen Im Morgenlande, Gotha 1E43. V. Nestor Urechia, In Propilee literarerIll, 1-iu Maiu, 15 Maiu, 14 lunie 1928.

da,

praturi

28

kei und Griechenland, entwortfen wahrend des Au-fenhaltes in jenen Land en in den Jahren 1833 und1834, (Coburg-Leipzig 1836), consilierul de LegatieF. Tietz arata cum, plecand din Viena la 27 Decem-bre 1833, impreunn cu un secretar al ambasadei ru-sesti, la Constantinopol, Herr von F.", a gnsit lanot sosele stricate, poduri putrede prin orase, p4duridevastate, sate cu noroiu si cani, bordeie cu bIsici dePort la feresti, case de posta pline numai de fum,cu biete divane de lemn si cu apitani flcandu-si rd-vasele cinchiti turceste si cAlcan.d in picioare pe su-rugii, carantine cu Greci lingusitori, la Giurgiul, cuzidurile cazute si moscheia Tama biserica, unde-sivinde Tierarului german cu zece galbeni carnta care-1costa treizeci. Grecii i se par canalii" mai marl de-cat si Evreii. poloni, Romanii, niste Slavi lenesi, inteotarn cu miere, ceara, mine, izvoare minerale, our inrauri; femeile sant stricate. Calatorul, care trace din-colo de Dunare, n'a inteles nimic.

D-rul Chrismar a strnbatut In 1833, viind din Mun-chen, Tara-Romaneasca, insemnand cele observate dedansul in Skizzen einer Reise durch Ungarn in dieTurkel (Pesta, 1834) .

Infra pe la Bran cu o caravana de cinzeci de cal,,cu dounzeci de Valahi si cativa negustori din Bucu-resti". Dincolo de carantinn caii se schimbn. MuntiiPrahovei sant de,scrisi impresionant. Doarme in bor-deiu in tovarasia animalelor domestice, dar splendoa-rea zilei despng,ubeste de toate suferintile. Drumul-serpuitor intre inaltele stanci Impadurite cu brazi itin.canta; romanticul e vrajit de pravnliile de trun-chiuri desradacinate. Abia o mentiune a manastirilor,,frumos asezate" din tale. Cazaci pazesc la vamn.

29

D. Nestor Ureche, care presinta aceasta calatorie1, o-waste descrierea sa deocamdata" la Campina.

Un scriitor german, care se ascunde supt numelede Ermitul din Gauting" a dat o descriere de &-Mode prin terile noastre la 1837-8 2.

Nu s'a extras 3, de si ermitul" a Post si in Bucu-resti, din aceste pagini ale unei carti care nu seafla la Bucuresti, decat ce se spune despre Craiova,cu strazi podite, supt care chifteste noroiul, cu haitede cani sdhelalaind noaptea, cu amestecul de case.modern $i de bordeie, cu gradini langa maidane,cu trasurile, bune-rele, in care e o datorie sa iasalumea la primblare pretutindeni in Cara numai,,nebunii" umbla pe pe jos ca cu lumea In-valimasita multi Evrei spanioli pana la Turculcu arsenalul tuft In brau. A vazut lupta unei fetede Tigan care nu se dadea vanduta unui boier cu2)cinci sute" de alti robi, la cari vrea sa o adaugepe aceasta, pentru frumuseta ei, refusand cei cin-zeci de galbeni cari i se oferiau de strainul indu-iosat. El crede ca 1ntre cei 40.000 de Tigani din Mun-tenia sant de aceia cari, deprinsi cu biciul zilnic, si-arfi pierdut manile pentru un sadic capriciu alstapanului.

Calea spre Moldova cad omul merge in Ser-bia se face pe acele hartoape in care s'ar fiinecat terani chiar o boieroaica. La Cerneti fe-melte lucreaza, barbatii dorm. Muffle se taie salba-tec. Atata pustiu in tara unde ar putea trai in voie

1 Propilee literare, II, n-le 20-1.2 Reise each dem Orient, vom Eremiten von Gauting,

1836-1837-1838, Stuttgart 1833.8 G. Bogdan-DuicA, In Arhivele Olteniei, III, pp. 8-12.

saracii,

si

9i

30

bie4ug 5.000.000 de oameni. Grosolan, autorul stri-O. la vamd, unde-I supara dregatorul nepriceput,ca Cara asia .,fabrica numai bor.

Multe stiri despre Banat si Muntenia in 1843 si1844 li dd cAldtorul german. dr. Karl Koch 1, care amers 'Ana In Caucas, Venind din Serbia, cu pri-vire. la Imprejuririle careia in vremea alegerii prin-tului Alexandru Caragheorghevici da Sstiri de primaordine, el se Imbarcd pe Dunare, trece pe, la Pan-ciova, Semendria, Golubaci, pe la vestita Pestera, pela Mehadia, cu alts pesterd, a hotilor". Se coboara,cerceteazd frumosul munte al primblarilor pline desurprinderi i intampind pentru 1ntaia oars Ro-mani. Ei ii par a fi probabil" urmasi ai Dacilor, darapropiati ri de Slavi 2 Nu i S2 pare macar ca in.limba noastrd, cunt se nude, e ceva latin; cuvinteleslave Ins le-a recunoscut. Dar rasa-i place, cu ochiulmai mull german decal slay: par luptatori eginetidin Gliptoteca de la Miinchen. Portul femeilor ii a-minteste, cu sorturile lui, al Scolienelor din Nord,cu plaiduri. Ocupandu-se si de pieptanatura, credeca recunoaste in cozile fetelor, care ajung pana maijos de genunchi, si par fats.

Trecand prin Portile-de-Fier, el inseamna podullui Traian turnul care i se pare al lui Sever. Peaici insd casa e asiatica, bordeiul de teapa celui bul-garesc pe Bulgari) ii socoate cei mai frumosi din-tre Slavi). La Celeiu noteaza alt pod roman. Giurgiul,

1 Wanderungen im Oriente wdhrend der Jahre 18'3and 1844, 1, Reise Icings der Dondu n7clz litmstantinopeland Trebisond, We;mar 1846.

2 Stehen dem slavisehen VOlkerstamme nah, ohne ihnenjedoch anzugehoren. Partea relativa la Romani Ineepecu pagina 78.

si

si

si

31

In plind prosperitate, cu 20.000 de locuitori, lipsitde pitorescul minaretelor, nu-i impune".

Pentru a evita carantina, va lua drumul prinDobrogea, de la Cernavoda la Chiustenge. In cea d'in-tgiu localitale afla pe printul Adalbert de Prusia,-care s3 Intorsese din Egipt $i se inclreapta prin Bu-curesti, spre asupra trecerii lui ar tre-bui facute cercet4ri). Cu prilejul acestui scurt traiect,Koch presinta pe cele 300 de familii de Svabi dinBasarabia, cari au venit in Dobrogea, uncle nethsan-du-i Turcii, ei, alara de unsprezece cari merg Oitala Silisira, se aseaza in principatul muntean.bAtand stepa dobro,geana, cAlatorul face botanied. Dealtfel nu e posibil altceva in acest pustiu, pe alocurimlAstinos, uncle vitele past in larg si omul n'are de-cat ici si colo, asute proaste.

La Chiustenge, bombardata de Rusi, afld un res-.taurant german, un important negot de transit, cuRilaat-Pala, carandu-si marfa spre Constantinopot,cu negustori din Tiflis, desterati de doisprezece ani,Armeni din inaltul neam al Mamigoniertilor, cariclue spre Persia optzeci de baloturi din Leipzig; nu

nemteste, dar laudd Germania, si pentru femeite)cinslite de acolo. De aici Koch se indreaptd spre Con-s! an linol3ol.

Locotenentul-general prusian A. Jochmus, care ajucat un rol in campania europeana din Siria tul-burala de cruzimile Curzilor contra Maronitilor, afdeut in 1817 o cal.atorie in Rasarit, ludnd note ama-nunlile si de cele mai Inallgtoare asupra tuturor lu-crurilor pe care le-a vazut oamenilor cari i-au tre-cut inainte. Comunicate de sir Roderich I. \Murchi-son, ele au fost tipArite in toiul luptelor din Cri-meia, la 1854, in, Journal of the royal geographical so-

Sira-

s'iu

si

Galitia si

32

ciety, XXIV', Din nenorocire eAlatorul pomeneste nu-mai vasul austriac, venind in Galati, cu care facecalatoria de la Varna la Constantinopol 2.

In categoria aceasta intra lucrarea d-rului Quitz-mann, ale cArui scrisori de pe timpul razboiului Cri-meii sant In adevar de un mare interes, pentruimprejurArile din Serbia si pentru cele de la noi,Considerand pe BAnatean ca pe un Urmensch. carea luat foarte putin din civilisatia imbiata lui de 'm-etal, fiind incA impovkat de amintirea trecutuluide milenara robie, presintan.d pe Romanii de laDeva, cu nemesii in frunte, walachische Edelleutein schlichter Bauerntracht mit ihren weissg,rauenTuchmantel", la alegerea pentru dietA, condam-nand incerclrile inutile de maghiarisare §i pro-felisand vremea clad, in loc de maghiarisare, e-lementele celelalte din Ardeal se vor pierde Intre Ro-mani 3, descriind Brasovul cu Grecii, Romanii Ar-

1 P. 36 si urm.2 P. 85.s Venn sie sch aber alsdann schemeichelt dass es

dem magyarischen Element gelingen werde das Roma-nische seinerseits zu assimiliern, das heisst zu magyari-sieren, so mochte dies cloth als eine sehr gewagte Hy-pothese erscheinen, wenn man sich etwas in Siebenbiir-gen und Ungarn umsieht und findet dass von den Ru-miinen die her unter den Magyaren wohnen kein ein-ziger noch zum Ungarn geworden ist, wahrend ande-rerseits die Magyaren, welche unter Rumanen wohnen,wie in der Moldau, sich von jahr zu Jahr vermindern undtrotz ihres Zusammenhaltes in der romanischen Bevolke-rung allmiihlig aufgehen. Es lasst sich also schon jetztmathematich der Zeitpunkt voraus bestimmen, an wel-chem nicht etwa durch Verschmelzung der gegenwartigenNationalitaten eine sogenannte siebenburger Nation entste-hen wfu-de, sondern an welchem viehnehr die drei ilbri-gen Volkerstamme in dem romanischen Elemente vol-kommen aufgegangen sein werden (p. 201).

gi

gi

st

33

menfi, lui, cu boierii de pe promenada cari ascultkmusica de Tigani, ca si cei de la Arpatac si Borsec,el trece granita pe la carantina d-rului Vasici, scrii-torul, mAnana. mIntaliga cu ceapa la dirciuma dinPredeal, merge pe la Colibasi, ajunge la schittil deacolo, pe care-1 descrie cu hrana lui simplii de Cara,se coboarA la Sinaia, unde .,doftorur care merge laTarigrad' e tot ass grizduit, se opreste la slams-tele Carcalechi din Campina, negustor (le lana dinMacedonia. Pe drum mai departe vale biserici ciifresce, case not de boieri, gri-imezi de cucuritz pecamp, femei cu furca in bran, cruci cle clrumul mare,etc. Foarte invatat, face la fiecare pas note istoricesi arheologice.

La Bucuresti, se tdineste de haosul miscarilor. Seamesteca doamne ca la Paris, cavaleri ca Ia Viena,boieri cu calpace si barbi albe, vizitii englesi, ja-geri cu pene, faetoane cu jockei in fes si Arnauti.Ajunge a deosebi pe boierii can jupoaie pc gran"si peirec cu venitul muncii lui in Paris si Viena, fe-mei ca Ia Paris, care poarld conversatia cu ousurinta de miral". Se intereseaei de masurile luiAlexandru Ghica si Gheorghe Bibescu pentru inain-!area terii si presinta scoala de meserii a regi111,1210-lor cu patruzeci de scolari, Invatand tamplarie silkatuserie pe lang,11 desemn. Asist.1 la o parada,la masa garnisonei, uncle ofiterii insisi servesc si santdusi pe umeri de soldati dups horsa"; seara santartificii la Sosea, pichete de ulani si dorobanti tinandordinea; pe strki transparente cu numele parechiidomnesti, cu temple grec,esti, etc. In tribuna", incortul" de la mijloc, pentru boieri, cele mai fru-,moase obrNioare de doamne". Tigani cants ciintecenationale. Nu-i plat insa castle, rar frumoase, cuforme corintiene solide; cele mai multe par fkute

3

34

de zahar". Bisericile-i displac, afaea de a Co tillpentru partea suedesa", dar mentioneaza chiosculsi primblarea de la Mitropolie. La Sosea vede templede lentil si arsine artificiale o magna de apa.

Il interesealg tot ce.priveste medicina lui, dr. vonMayer, Vienes, dus cu Vodll in Oltenia, Sasul Wit-mann, medic militar, Cehul Hatscheg, tot in armata,medicul de judet Warkum, di. Wurttemberg, Grunagde la Filantropie, Sacarelli, Nisati, hirurg, dr. iLeil)1de la carantina din Giurgiu, uncle cAlAtorut se oprestela Hotel de Valachie", spijerul Curlii Steege, carerecomanda o farmacopee munteana. Spitalele ,,nustau in nicio privintii in urma instituielor similareale Statelor celor mai liberate, ba chiar le intrec prinnoutatea for si potrivita organisare"1.

A.laturi Cu Poenaru, ein ebenso feing,etbildeterals geisireicher Mann", cerceteaza Scoala normaliicu patru clase, Gimnasiul cu Base si un adaus pentrufilosofie, litere, drept si matemaiica, avand vreo doua-zed de invatatori in curie, Museul cu vase etruicede pc mosia lui Voda. De la el va fi aflat gandulde unire cu Moldova si Ardealu12.

Dar in randul inlaiu ii stau la inima Gcrmanii lui,pe cari ar voi creasca prin colonisAri, peste eel30.000 de suditi. Semnaleaza foaia din Bucuresti aprofesorului Schweder, Deutsche Bykurestor ZPitung,reaparuta apoi de la inceputul lui 1818", otelullui Brenner, Vienes, soil de la 1828-9, profesorii D.de Kladny; Schwesier, Berbics, de la SY. Sava 3. Lin

German, zice el, a lucrat si la Podul Mogosoaii.Poporul nu-i displace, cu loath' galomania". E

un mic popor doritor de plAcere (ein genusssiichtiges

1 P. 333.2 P. 311.3 V. pp. 316-8.

sa-i

35

dar simpatic in aceasta Lebenslust a lui.A, spune aceasta aplecare nu e 9 mustrare pentru a-cest neam vioiu vrednic de respect" (ein Tadel deswackern and ehAnwerthen Volkes). el adauga:Caracterul romanic are un bun fond data lipsu-Tile pe care i le-a inoculat puterea strains, se des-radacineaza pe incetul, de sig,ur it asteapta un fru-mos viitor 1".

In Lebens- and Reisebilder ens Ost and West (Bres-lau 1852 , Theodor KOnig, un baietan de douazeci..sapte de ani 2, presinta la 1849 Muntenia ca pa-tria strugurilor, a porumbului si a proitier, iar Bu-curestii ca un lot de ,,pustiu saracie", de pre-tenth goale rasarind la, once pas. Nu e aici viata deTamilie, copiii la guvernante, la preceptori, sauafara, apoi la scoala pentru a invata pe de rostpe Corneille si Racine, la zece-,doisprezece ani, si amerge la cinsprezece-saisprezece la Paris. Nu ar fi o-menie, Doamna lui Voda-Bibescu ar Ti pus sa batape o bona care la observatia ca tremura ar fi ras-puns: .,Princess, nu tremur decal inaintea lui Dum-nezeu". Teranul s'ar hrgni din mainaligaPand femeile celor de sus, inculte, ar plictisi (anec-dote obraznice, si de la balul mascat).

Trecilnd la situatia revolutiei in Ungaria, Konigconstata ca Romanii doresc bine, de si in ascuns,revolutionarilor, pentru ca astfel scale prestigiul Ru-siei. Soldati austrieci in zdrente flamanzi se vadpe strazile Capita lei Muntene in 1849, si consululrus, in intelegere cu boierii, Ii ajuta din produsulunui vodevil frances. Orasul petrece.

1 Pp. 373-4. Pretinde a fi InvAtat §i romaneste. 'Unulfi spune anume stricat ca sa InteleagA: a Bukurestimedem ieste frumos"; p. 335.

2 P. 165.

ViilIclein),

$i

bataie.$i

si

si,

si

si

si

si

si

36..Un capitol intreg cuprinde ironii asupra revolu-

tiei 4uncdrilor" munteni, cari nu shau ce inseamndo revolutie, aceasta find e adevarat un ,pu-ternic, general strigdt al istoriei univensale" (einlauter,allgemeiner, Ausruf der Weltgeschichte). La nota fost doar o ,,copildrie", un. Knabenstreichl. Lipsiaburghesia, care nu poate fi o c,olectie de cizmari,croitori vanziltori de stifide", iar teranul e ,,stu-pid, greoiu Imes"; nu era nici lipsa de pane, nicilipsd de lucru, uncle se lucreaza doar trei zile pe sap-tarnAnd. Calatorul pretinde $i este corm ca suetocupa(ie boierii se pleacd inainlea Rusilor, iii ma-rita fetele cu ofiterii for trimet copiii la sco-lile militare ale Tarului. Un bun portret al Turculufoccidental Fuad2; la Omer -Pala se vorbeste si desopa lui sasoaica, o copila de unsprezece ani 3. Din-tre Rusi e descris sumbrul Duhamel, crescut nemleste,care zambeste numai °data pe an, de ziva Tarului 4.0 stapanire ruseasca de cativa ani ii pare o necesi-tate5.

trece la oral, cu putine cladiri, caci capitalute mai remunerat prin dobanzi. Lurnea bun.a mergela grading" Soseaua), deschisd vara de la 8 la 10seara, iar in restul limpului de la 1 la 3 dupA a-miazi. Caldtorul cunoaste teatrul, unde n'ar voidoar faduP' vodevil frances, foarte buna opera ita-liana, cercetata insd mai mult pentru a trace seam",dar preTera balul mascat. Pe larg se descrie ba-lul dat generalului rus Liiders intr'o sald formald din.cloud altele §1 din casa unui boier la mijloc; doul

I P. 52.P. 528.

3 P. 60.4 P. 105.6 P. 107.

si

sisi

Se

'

37

musici cants, luminatia e stralucita; pretutindeniar-rnele Rusiei. Dar nil intre natiile adunate acolo denevoie on de convenientd. Germanul vorbeste despreseldvie cu un Frances si e incunjurat de Ofiteri rusicare-1 provoacd.

Aspru e tratatd aristocratia" de parveniti, ale ca-rui titluri sant contestate. I s'a spus ca la originepoate fi cate un vanzator de portocale, sau un Tigan.In general spiritul fortat al omului care crede capoate imita gluma rece parisiand e plin de o InTumu-rare prosteasca.

In timpul razboiului Crimeii ceia ce se vedeprin pomenirea armatei de ocupatie in Bucuresti,a Chimacamiei lui Alexandru Ghica, a presentei laConstantinopol a emigratilor italieni, unguri si po-loni, un strain, de o speta putin obisnuitd In cepriveste cultura si caracterul, putinta de a intelegei pretui o alla viata nationald, foarte deosebita, a

strilbatut, in calea de la Viena la Constantinopol, te-ritoriul muntean.

Nu cunosc alte scrieri ale lui Richard Kunisch,care-si publica abia In 1861 Bukarest and Stambul,Skizzen aus Ungarn, Rumanien and der Turkei,liparita In 1869, tot la Berlin, supt titlul Eine Fahrtteach dem Orient: Reisebilder aus Ungarn, Rumanienand der Ttirker". Era in.sd un cunoscator pertect allimbii fyancese, un folklorist amator, un 'nester ina face, nu numai versuri de societate, ci si bucatide poesie in genul lui Victor Hugo, si chiar autorulunui volum frumos de povestiri, pe care-1 citeaza.

Spirit critic, dar faro generalisdri pripite, acestGerman de cultura in mare parte si francesd face

1 V. pp. 315-6. V. §i p. 223.

re;

38

cfava din drum pe Dunare. Astfel ajunge, si el, inpreajma Portilor-de-Fier, pe care le descrie camult simt de pitoresc, sa cunoascA rasa romaneascl.sr:pt solida Infdtisare a Bangtenilor.

Mai departe, hu face cunostintg si cu elementul dinprincipatul muntean, cad urmeaza calca de apii,fara a In.cerca sa descrie malurile, liana la Giurgiu,orgsel amical, cu pavagiu prost si case tergnesti.e Intampinat de vamesul care-i cere o revisionszice el pentru toate bagajele. Dus, in orasul Incaneispravit, la ,,Hotel Italiano", unde-1 serveste unGiuseppe, el se crede intgiu Intr'un ,,han de talhari",.Riluberwirthshaus, Ora 11sa care sa. se Inchida, farg_feresti cum se cade, dar care, a doua zi, i se pare.relativ suportabil", Si explica starea proastri a ote-lelor prin. aceia ca boierii trag la ispravnic, la ma-nastire, iar calatorul de rand se opreste la simplelehanuri de la drumul mare.

Cidatoria se face cu trasura proprie sau cu dili-genta. Caruta de posta" 11 sperie la prima vedere-pc drumet si deci prefera sa iea cu chide o adeva-rata si mai scumpa trasura, cu saisprezece cai sipaint surugii, cari tot timpul poarta conversalic cuanimalele lor, suduindu -i intamplator, ne asigurg.Kunisch, care a Invatat binisor romaneste, si decafeaua ce o va bea Dumnezeu mane dimineata".Drumul, dupa o ploaie, e grozay. Sase alti cai Ire-

buie sa se adauge si se ajunge la Bucuresti abia insaisprezece ceasuri. Case le de pasta, biete, cocioabe,nu ofera niinic decat mgmaliga cu ceapb."proasta. Linia de telegraf, o inovatie, indreapta sin-

prin tinutul in care satul nu e o realitatepare visibila.

Bucurestii, vazuti de departe, samana cu un Alger_Amestecul celor 15.000 de case pentru 120.000 de lo-

§i ap:1

gura,

39

uitori, strabatut de turnurile a o sula patruzeci debiseriei, impresion.eaza. inlauntru insa o g,rilmaddde sate unul peste altul" (ein Haufen zusannonge-schobener 'Thirfer), cu ddrilmaturi in tonic partile, siin Lipseani, ziduri fard acoperis, pivniti tarn ziduri,cu strazi in care se balacesc porci i latrd caul,cu preoti murdari .i Tigani lenesi, cu popeni verzideschisi in piete, cu femei cinchite tureesL in porti.Alaturi insa, o Capitald foarte ratinatd" iiborfei-rierte Hauptstadt) in care Arndutii scfinteie din au-rdrii in coada calestetar. pal intind fatadele,tnagazinele expun cele mai scumpe proJuse alp mo-dei celei mai noi, grdslinile de yard. aduna in fiecareseara un public doritor do petrecere. Bucurestiin'au o stradd pe care sd poi trece pe ploaie farapericol, in trdsurd on pe jos, dar orasul are operaitalianii, spectacol frances si romilnesc." PenIru lu-mea care stie ca e necuviincios a face Si cea maiscurta cale pe jos", este Soseaua, cu trotuarele si bos-chelele ei, cu cele doua musici, Cu paza ulanilor ca-lari tiind lante cu stegulet.

Dar milord §tie ca aceastd Valahie" e o Rumn-nien, ea locuitorii, de o veselie nebiruitd, iubeii sizimbitori, pasnici, nu betivi, lac parte dintr'un neamde origin lalina, cu un. glorios trecut eroic si as-leapta vremea izbavirii Puterea Turcitor nuimpiedeed pc curierul din Stambul de a fi cercetat inGiurgiu si la Galati. Iata Divanul. El impune. InGermania avem nespus de multe din acele frumuselefiguri de jurnal de moda, care despereaza pe pictorprin lipsa for de ideie interioard: aici se wad pre-tutindeni capetele individual formate, cu contururiprecise, cu expresie pensonala. Teranii ca si boievii.Linistitd si solemnd este tinuta tuturora, cumpanildvorba lor, ceva din spiritul batranilor Romani pin-

itele-si

lor".

40

teste asupra adungrii1." Ne-a cunoscut bine in sa-loanele de pe la 1854-1859, pe care le descrie mug-nuntil. Ia la visita la un boier dintre aceia cari pesteOrient dau un giant frances. Oaspetele" e intam-pine cu bine ai vent ". I se dau dulceti. Odatg eraun singur taler pentru supg. si se manta si cu mina(unde o fi lost?) 2. Dar servitori galanti paziau pescari, usile duble erau ca la Paris, tablouri bune sta-teau adesea dupa usä, lasand loc celorlalte.

0 petrecere la Pascanii din Ilfov, unde se pastrainainte de rgzboiu casa domneascii a lui Alexandru-Voda Ghica, scaunele salonului, darurile suveranilor,caleasca de parada fiind la locul lor. Domnul, fru-mosul si nobilul Doran, acum numai Caimacam,primeste dupa datina Apusului. E un Sans-Souci"care adun boieri, Ghiculesti, Cantacuzini, pe ta-ngrul Milos" al Serbiei, Rusi, Germani, Francesi, hasi un. Engles. Douasprezece trasuri, cai de calarieasteapta. Musica militara canta toata ziva. Pe mesesant ziarele, revistele, cartile, albuinurile Apusului. Sejoaca afara mingea ca lute= parc engles. Se convor-beste si se face musica. A auzit aiurea cantandu-sede o doamna Idol del mio cuor §i Roberto, o tothe adorn, musica germang fiind pastra-ta de cutare,care o §tie, pentru intiinitate si Dumnezeu.

0 excursie la cea mai apropiata manastire (Cal-darusanii) presintrt spectacolul staretului si sobo-

1 In Deutschland haben wir unsagbar 'v:el jener hub-schen Modejournalgesichier welche den Mater durch ihrenMange! an iunewohnender Idee zur VerzweiLung bringen;bier s'elat man fiberall individuell dui chgebildete KOpfe, mitbestimmtea Umrissen, persOnrchem Ausdruck... Ruhig undleierl.ch ist die Haltung aller, besOnnen ihre Redo, ge-m5ssigt. ihr Vortrag. Es schwebt etwas vom Ge:ste der al-ien Romer fiber ca 'Sc Ve..sammlung (pp. 119-20 .

2 P. 100.

41

rului, demni in infatisare si veseli, at celor doudsute de edlugari mirosind a usturoiu, chemand lamasa, care trebuie refusata, de murdard ce pare.Dar alaturi bdtranul print in uniforma de gene-ral si langa dansul cativa adiutanti si ei in mon-dir elegant". 0 doamnA ceteste usor manuscriptelesrecqti ce i se aduc. Caldtorul, uimit de farmeculfemeilor noastre, insird pe mostenitoarea cu ochinegri a Cesarilor" (de sigur o Cantacuzind), peregina acelor bureaux cresprit muntene", pc care,.cu aratarea precisa a jocurilor de societate ale epocei,le descrie in. alt capitol, pe ,,blonda nepoata a luiVoda", singura care pricepe musica germand si nuvorbeste rau de nimeni 1 Tandrul care se plant

e inchis supt bamdala de nebunie ii vorbesteDomnului frantuzeste.

In oral se petrece langil Cismegiu, unde s'a in-.stalat trimisul turcesc, In casele lui Costachi Ghica2.

Cismegiu chiar e, seara, defilarea elegantelor 3.Pe strazi se desidsoara, bogate alaiuri de inmor-

manlare, ca a ofiterului superior pc urma cd'ruiamerge Alexandru Ghica insusi, cu corpul diplo-matic, Mitropolitul Neofit, boierii si toata oastea de5.030 de oameni (trei regimente de infanterie, cloudde cavalerie, artilerie fara tunuri), soldati solizi sidisciplinati ca Prusienii, Rind imbracati dupa albu-mul trimis de printul Albert de Hohenzollern, carestrabatuse Cara, dar veseli ca niste Romani si sprin-.teni ca niste Francesi4. Lumandrile luate din Lip-

1 fp. 134-7.2 P. 156.3 P. 162.

Dagegen erianei s:e in Betreft iltrer Malang an dasiranzOsiselle p. 176.Milithr;

42

scani si din Ulita Frantuzeasca sant in manile tu-turora.

Kunisch a asistat si la o nunta in familia dom-neasca. A privit la balul din ajun, a admirat bogatacorbeille adusa punct la miezul noptii, a pastratamintirea notlurilor de gateala legate cu pangiici al-bastre §i rosii, a fest poftit la adunarea de laCurte a doua zi, dupa ceasurile opt de seara, si inbiserica i-au luat ochii gateala de our a miresei,dajdiile batrailului Mitropolit. A but .auipania

poate a jucat §i el polonesa".Atata tie din tarn. Cad, pe urrna, inters la Giur-

giu, pe cale dorobantii din alaiu refusa mancarilede frupt §i hangiul le scade din secetealii, el vedepe vas nu mai .,Kammerfrauen" care sporovaiesc,

tree vremea cu jocul de carti on pen-liseaza", oameni din popor indemnati la cantecuLmusicantilor evrei sa joace hora pentru curiositateastrainilor, cel mutt §i cutare fiica, nascuta in Paris, a_tmui Spaniel cu o Francesa, care, casal-orita cu unfrumos, dar ordinar tartar roman, (MO ce el serviseIn armata francesa, merge sa -Si ingroape visurilein Galati. Acest Gra§ insusi ii apare in plina trans-formare, cu miserabilele baraci" din Ulita Dom-neasca, pline de ,,murdari Greci Armeni, mur-dari Evrei Si Moldoveni, palavragind, negutand, lar-muind inaintea tuturor portlier, in toate limbile, onde call, de vile slobode, de cani ratacitori.

Dar, dad. la plecare, Kunisch citeaza §i el Dan-be-vita apa dulce", e §i din causa alter amintiri, mai pu-tin aristocratice.

Nu i-a placut de satele sarace §i murdare, de bor-deiele subpamantene ; n'a cunoscut §i partile desus, podgoria". Dar, ca toti strainii, s'a indragit de-

0-

bo-ieri cari-si

si

si

-

si

43

naivitatea, de copilareasca spontaneitate a Tiganului.care nu plange".

Din ce a vazut si auzit despre neamul tuturor ra-tacirilor el a treat tipul frumoasei Anita, care selass iubita de un tanar boier mare, dar parasestecasa bogata de lane. Cismegiu, leapada hainele demode si, numai in camasuta-i seumpa si in pan-tofii cusuti in aur, alearga sa gaseasca in gropiviata libera si mamaliga crude" a obisnuintilor se-culare

Prin Tigani si pe alaturi de ei, and el de zbura-torul care cauta pe fetele visatoare, de inelele depar de cal cu care se leaga iubirile populare, devrajile cu care se castiga inimile.

Sae si de vechile obiceiuri la nunti, cu seimeniiin rosn can fac pe petitorii, ea ,,piramida infasu-rata in panza alba ce se duce la biserica inaintea mi-resei", cu usa deschisa numai la cerere, in schimbpentru darea numelor si un present, cu panea,branza, bautura ce se pune, la intors, pe capul mi-rilor, o baba varsand in calea for apeA descris obiceiurile moldovenesti in nuvela-i fran-cesa La belle Florica 1, de cdutat.

5lie de Aliazanoapte si de frumoasele legende po-pulare, despre care scrie: Ce povesteste mama co-pilului, ce-si spun fetele la tors, ce-si spun te-ranii la sarbatori, ce trece din generatie in genera-tie si e indatinat in orice bordeiu, aceia ni clá maisigur cheia la fiinta interioara a unui neam deciitmeste§ugitele versuri ale celor cari-si scot hrana-din o sula de izvoare 2".

1 \Vie ich sle bereits in einer in frauzosischer SprachevezOffentlichlen Nove le (la belle Florica) geschildext habe;p. 207, nota.

2 P. 180.

44

De-a dreptul din popor a prins el si cele cloud po-vesti pe care cu un deosebit talent literar le-a §tiutreda, In pagini de toatd frumuseta, $i dintre care

e Frumoasa fard true" a lui Eminescul.

0 carte germand din 1863 asupra Romanici luiCuza-Vocla (Land and Leute der Malawi and ll'a la-lachei, Praga 1863) a lui V. Derblich a Aims aproapenecunoscuta cercetatorilor, cu atilt mai mult publicu-lui.

Autorul crede ca e necesar sd se fixeze vecheaValahie" si Moldova Inainte de disparitia caracte-relor for deosebitoare supt influenta civilisatiei ma-teriale a Occideraului, transformatoare si unificaloare.Si lui ii place de vechea haind orientala, de dulceatade odinioara si chiar de ciubucul de mult in dispari-tie. Mari le alaiuri de Ingropaciune le judeca pitoresti.Si cu mult mai mull ii pare rail dupd omenia §i evla-via de odinioara.

Deci crede ca e bine sd ardle ce a vdzut coborandu-se pe la Sibiiu in lard.

La Arge§ vede stravechea biserica latina" pe Tan-ga lui Neagoe, Inca nereparata. Bisericadomneasca o stie, §i discuta asupra inscriptiei dedincolo. Povesteste si legenda Sfintei Filoftei.

Si regiunea vecind, uncle a stat opt zile, 1-a cucerit.E un adevarat raiu de bogatie si de frumuseta. Paman-tul ascunde ape minerale. La Calimane§ti Vodd-Stir-bei ar fi voit sä facd o a doua Mehadie"2 Cu pri-vire la mandstirea argeseand el da stirea, noud, caea a interesat asa de mult pe Coronini, seful armatei

' V. analisa for in An. Ac. Rom.. seria III, V, mem. 3, launcle am scos paginile despre Kunisch.

' 9.

tine

manastirea

1i

45

de ocupatie austriece, incat a pus sa se fotografiezede amatorul fotograf Anger, spiter al armatei, cu de-a-maruntul armoniosul edificiu, impartind copii alealbumului la notabilitatile tern'. Si Comisiuneacentrals a montnnentelor Istorice" din Vienz a primaun exemplar, care i-a trezit admiratia 2. Derblich vedeinsa imprejur neglijenta uriciunea, pana la depo-sitele de material ramase de la un seminariu in con-structie Inca din zilele lui Alexandru Ghica.

Vorbin.d de mecterul Mano le, calatorul raportea-za, dupa o cronica greceasca In bibliotecatirii", o legen.da despre misiunea de a cladi o mos-chee data lui Neagoe de Sultanul Selim exe,cu-tala de acel colaborator tehnic al lui.. Nu lipsecte nicicunoscuta balada, pe care o adauga atata, incat e denerecun.oscut.

In manastirea episcopala, uncle a fost gazduit, Derbblich a vazut pe episcopul Climent, un sexagenarpins, tolerant, priceput foarte prietenos", nectiinddecat romanecte3, traind Tara came ci vin; e mi--lostiv §i pentru acest oaspete german mai are ocalitate: decoratia pe care i-a dat-o Fracisc-Iosifl.,,Primecte ca episcop o lean. de 100.000 de piactri,ci ca egumen la Gaiseni 30.000 pe an."

Chestia manastirilor inchinate se pre,sinta apoi au-torului, care o cunoacte bine, cu statistice serioase.

bisericecti sant analisate la urma (cu un. in-spector un.gtu-", Argecul are 40 de seminaricti, a-poi, dupa. 1851, 60, pe langa 20 de extern, tircovnici",de case luni; Intaiu provisor numai, ei au Post pas-

P. 10.P. 10.

8 P. 29.Ibid.

mAnAs-

'

si

si

si

46

trati si mai deparle; numarul preotilor i se pare e-norm, in sate),

Camila, de atatea on clescrisd, duce pe Derblich laBucuresti. Ca totdeauna bine informat, scriitoria ilaiiri asupra organisdrii postii, 37.700 piastri in budget,

dar 12.000 pentru director (3.388 de cai : in Bucu-resti numai un factor postal, iar Agentiu, ce-si areposta ei, tine patru, dintre can cel en ziarele e ca-lare. Telegraful 1 -au introdus Austriecii in 1856 seexpediaza 27.000 de depesi numai la Bucuresti . Fran-cesii au alt telegraf, atarnand de Turcil,

La Argesi 200 de case. 3.500 de locuitori, lard me-dic si farmacist; la Pi testi, 6.000 de locuitori, monu-ment austriac de ocupatie.

Combatand exagerdrile altor cAlatori, i se pare cateranul vdzul in tale e toldeauna vesel, de si nuexcesiv, moderal, evlavios, cu cuget curat, respectuosTata de lege si de cei ce o aduc la in,deplinire". Iiplace si hora, juc.atil la ocasii solemne supt conduce-rea unui vdtaf. Portul popular, laudat, e rapede des-cris. Cresterea durd a puiului de teran e realist pre-sintatd2. Capithlul V trateazd valoarea economics aterii. Sant 3.000.000 de of (se dau si preturile lanii 3:

Si atunci Soseaua Bucurestilor fdcea impresia ceamai buns a. Mai ales Dumineca si Joia primblarealumii e strdlucitoare. ,,Atatea trasuri cite la Paris",facand una langd alta pand la 65 de mile francese.18.000 de trasuri, 400 de birji (clasa I-a, cu numere ro-

clasa II-a, cu numere albe). 20.000 de case. Senoteaza Filantropia, cu un monument al rdzboiului, si

1 P. 38.2 Pp. 48-9.s P. 56.4 P. 6Y.

47

vila Cantacuzino. De-a lungul Cdii Victoriei, cu caseboieresti, pravalii cu firme nemtesti: Sckimidt dor-tor de cal", Lehmann, Trautmann, Wittmann, 01b,Ulrich, Buchholz, Griinholz, Schwarzkopf, Ramkup-pler, Ileirlein, Ender le, Kennel, Singer, Binder, Well-ner, Appel, Eitel, Muller, HOtsch, Putscher. Se ci-teazd .i alte nume straine: Soteck $i Waclawek".Se descriu casele boieresti. Mai frumoase sant ale fa-miliilor Manu, Otetelisanu, Bosse], TOrtik, Trubetcoi,Scarlat Ghica. $tirbei a incercat sA inlature toate nwoghernitele. In casa Slatineanu se afla un casino. Sesemnaleaza teatrul, cladit de Vienesul Heft, avand infatA de HOtel de Paris.

Intrarea pe bariera Giurginlui irkfatiseaza un spec-tacol foarte urat. Campul libertatii de la 1848 hra-nestle bivoli alte animale." 0 ruins poarta numele.Mitropolitului Filaret Mitropolia pare ruinatamurdara. In Sir. $elari e Casinul cetatenesc"Otelul orasul Viena". De aici se merge la CurteaVeche si in labirintul micului comer(, Fierasca"9.Malul drept al Dambovitei zace in pArasire sara-de. Apa nu e mai spurcata. azi decat odinioara, candcare cu bivoli aruncau murdariile in garlA 3. Se cci-Lica lipsa de elan pentru aranjarea orasului ; boieriiearl merg in Irgsura nu vAd starea strazilor. Cisme-giul 1-a facut Germanul Wilhelm Mayer, mort in1853 de pe urma pregatirii transparentelor de laTurnul Row, pentru primirea ImpAratului austriac.Langa gradinA e casa lui Constantin Ghica. Otelul Bel-levue cu cofetAria, castelul Florescu.

Pp 78-9.5 P. 81.5 P. 814 P. 89,

$i

si

§i

si

si

48

Un capitol de istorie incepe. El merge pina in CM-macamia, criticata, a lui Alexandru Ghica Voda sila forfoteala politica in vederea constituirii terii cc-lei noun. Imprejurimile Bucurestiului sant apoi des-crise, intre altele: Dude.tii, pe atunci mosia baro-nului Sina, cu o gospodarie model", Magurelele 0-tetelisanului, Cernica si calugarii bine nutriti", Ti-ganestii cu manastirea de maici.

Se da o descriere a principatului muntean. La.Targul-Thului o fabrica de portelana (autorul zicevase de noapte). La Hurezi uita. manastirea brancoye-neasca, dar nu si vinul cel bun. Campina cu un in-stitut de hidroterapie al unui medic austriac in secviciul militar al terii. Focsanii cu urmele unui in.-cendiu 5.000- de locuitori; multi Evrei). Craiova arechiar felinare"; Evrei din Ardeal Ungaria. Giur-giul, cu multi straini, dar MI% strade, lard case mari,.Tara administratie buna fara confort. Oltenita,undese face un orasel dupa planurile lui §tirbei Voda.Braila, cu 20.000 de locuitori in port: fata de 449 devase in 1837, sant la 1857 mai mult ca 1.0001; santsi multi Austrieci.

Otelurile alte asemenea stabilimente au capitolul for Hotel de Paris, de France, des Princes, deLondres, de Vienne, National, de l'Europe sau casaBrenner, uncle sta autorul; otelierul e Italian . Conducerea e fara experienta onestitate; se joacil, intoate, cartile (joaca oliterii la seratele Caimacamtt-lui bancherur' fiind un director de scoala). Se dauanecdote, unele de necrezut, in privinta jocurilor dehasard. Se discuta apoi pretul restaurantelor. Din ye-chile hanuri au ramas: hanul Golescu, hanul Ma-nuc, hanul Gabroveni, hanul Serban-Voda ha-

1 Pp. 12( -1.

si

si

si

si(i

0i

49

nul Zlatari, hanul Zainfir"1. In hanul Golescu staualaturi : halvagii, argintari, croitori, jucatori decitrti, o modistd, un macelar. Sant Si ospatdrii ger-mane, cu vin cu ceaiu. Gradina Warenberg efoarte cercetata intrarea trei sfanli . La Gradina cucai este un fel de teatru de vara", s'au jucat: Ali:reasa de la Mesina" alaturi de Ursul si Pasa", egdzduitd acum o trupa de chantani, cu piese imorale.Fetneile usoare sant la gradina Mimi, foarte cercetata.Alahalaua Izvorului e deosebi de amoroasa.

Capitolul XII priveste religia. S, arata obiceiurilela Inviere Craciun, la Anul Nou, acelea de lanunti ingropari.

Situatia clerului roman e presintata mai mult dupaamintirile cele mai rele ale trecutului.

Bisprica armeneasca aduce in discutie pe locuilu-rii armeni ai Principatelor. Pe larg se vorbe0e deLipoveni, confundati cu recta scapetilor. $i inch maipe larg, fireste, de catolici. Scoala catolica, a calu-garitelor englese", cu invatatoare germane, din Bu-curesti e foarte mult laudata. Asupra protestantilorse da o intreagd pagind de istorie bine informath. Bi-serica din Bucuresti e cladita in 1851-3, Prusia (land5.000 de florini, Societatea Gustav-Adolt" 3.000, Im-pdratul Austriei 1.500, pe lang'h. multi locuitori mun-teni cu vaza". $coala are 100 de elevi.

Printul Carol de Prusia patroneazd Fundatia Io-hannita", a ordinului Ospitalierilor, dispunand de ostatie de diaconese pentru ingrijirea bolnaviloreducatia fetelor". $i aici Romanii au ajutat, adunan-du-se tin capital de 100.000 de lei (un concert adause8.300: intre daruitori printii $firbei Alexandru Ghi-

T P. 129.

4

si

si

sisi

si

si

,

50

ca, proprietarul Ciocan, Evreii Hillel Manoach, Hal-fon, Hornstein, Nathanson, 'Abel Fildermann).

La scoala pensiunea e de 50 galbeni (30 pentruGermani). Spitalul are zece paturi. Paroh.ul Neumeis-ter (de la 1846) e un poet, care a dat piesele ,,Irodsi Mariana", Hanibal si Livia", publicate la Lips-ca si e colaborator asiduu al foii germane din Bucuresti. Casa de inxnormantari pomeneste pe bineTdca-lorul ei, dr. Zucker autorul unei lucrari asupra Ba-sarabiei1). Lumea romaneascd vine la balurile datede societatea LiedertaTeP'.

Se trece repede asupra micii biserici si scoli, a-supra societatii de mesteri a Calvinilor unguri.

Cu privire la Evrei, numarul Spaniolilor e dat cafiind vre-o 3.000, Moldova are 100.000 Evrei poloni(3.000 In Iasi). Bucurestii cuprind un pecetar evreu;Evrei sant multi croitori de dame". Ca bancheri decapetenie se Insira: Daniel si Neuschotz (din Iasi ,Hillel, Label, Mayers, Rolhe.nberg, Finkelstein. Seciteazd pentru habotnici (Chassidim) o lucrare ad rului Klauter, Ober die zweckwidrige Erziehungand Pt lege der Kinder in Jassy" 2.

Superstitiile romanesti vin la rand. Lista, foarte a-manuntitd, e interesanta pentru folklorist. Anume,,boieroaice batrane" i-au vorbit, autorului de dansele.Desclintece, Tarmece, Miazd-Noapte, Joimarite Coatesant trecute in revista.

Comitetul scolii, e deosebit de folosjtor. Critica easpra nedreapta pentru scolile de sat. Pretinde caumbland Cara in lung si lat n'a \Tamil clddire descoala 8. Nici strabitii din invatamantul secundar nu-i

1 P. 156P. 162.P. 172.

si

si

'

51

zic Area mull. Profesorul de retorica §i literaturagermana din cutare Koala ar fi un. Coulissenreisser"invalid'. Dar nu se evita koala patriotului doc-tor Lazar cu ajutorul lui Constantin. Balaceanu". I seobiecteaza insa ca a parasit limbile clasice. Reformaiui Bibescu, cu Colegiul frances, e aspru criticata. Seobserva. Insa ca, indata dupa decretarea ei, §colarii s'auimbulzit la ST. Sava, uncle a trebuit sa se faca notcladiri de un milion2. Dar acum In localul *colii seafla §i biblioteca (20.000 volume), §i Museul, §i o.casarma. Directorul Bibliotecii e Aristia, traducatorullui Plutarh, iar cartile se Imprastie: la Secretariatulde Slat, la Cancelaria luiVoda, la boierii maxi 3. Pen -

Ira noun cladire s'au dat 6.000 de galbeni, dar volu-xnele stau tot in pachete pe jos.

La Academia Mihaileana sant 100 de bursieri aiStatului. Scoala din Craiova se tine din fondul datde boierul Gheorghe Abcedan"4 Se lauda koalamilitara din Bucure§ti, de pe Podul Mogosoaii, cucinzeci de elevi (budget de 4.000 de galbeni pe an).

Stirbei nu voia dfiteri faca §coala, dar AlexandraGhica a stricat aceasta regula. La §coala de agricul-tura (director german), la cea de meserii (directorRoman francisat") sant 60 de interni. Scolile sant.mai bune decat in Moldova, unde autorul a vazut Ininfirmerie copii infam Ingrijiti (maestrul de careta§ieera un Tigan). Scoala de medicina a lui N. Cretu-lescu (din 1824), e laudata: pang. mai ieri in oasteerau munai doi medici militari, cari stateau in Bu-cure§tib. Davila e calduros laudat Scoala acestuia ela spitalul militar din Manastirea Mihai-Voda.

P. 173.

2 P. i75.a Pp. 176-7.4 P. 177.5 P. 184.

'

52

Capitolul XIV se ocupa de starea sanatatei. Politiasanitara nu existA si once sarlatan isi poate 1de fabricatele. Partea privitoare la medicina papulara, cufurnici, raci, etc., e in deosebi preticasa.

Se descriu spitalele Co ltea, dr. Grunau; Pante limon; Filantropia, bine ingrijit; Brancovenese, luxus,dar putin curat. Spitalul pentru nasteri, director drCapra, format la Viena; Spitalul Temnitei, SpitalulIsraelit, de trei on inaugurat; Spitalul de nebuni, ra-mas cu totul in urma .

Temnitele sant presintate in capitolul XV. Sant 589inchisi la Pusaria din Bucuresti, dintre cad numai56 condamna(i. Numarul delincventilor e in crestere, autorul o atribuie prey marii blandete a nouluicod. Grija Vornicului Temnitelor", Floracu, edata. Intemnitatii curata strazile lucreaza pe laboieri 1. La Snagov sant 84 de condamnati; femeile-se inchid la Ratesti ? Ostrov sic .

Armata are capitolul XVI. Ii lipseste elementulmoral care s'o in.suTleteasca. Pompierii sant organisatide un Austriac, dupa sistemul lombard. Ofiterii celortrei vase muntene se formeazA la Pesta2. Se daubune slats-lice. Autorul crede ca Principatele ar tre-bui sa aiba o armata de 80.000 de oameni supt arme§i 70.000 reserva 3. 0 decoratie e necesara pentru in-curajare 1.

In capitolul XVI Derblich vrea sä presinte viatasociala a terilor noastre. SSi Germanii, putin solizi, in-dusmaniti, cheltuitori, cu multi aventurieri, sant as-pru judecati 5. Descrierea cu o nuanta de batjocura.

s P. 218.P. 225.

' P. 227.P. 230.

' Pp. 233-4.

ISa-5i

53

nor cuprinde multe lucruri noi. Femeile cetesc pePaul de Kock si Dumas 1. Ele fac de o vreme, inultapolitica. Cresterea, la Paris, e fireste criticata cudusmanie: se citeaza o descriere din Times". Dinboieria veche, cu o rents de 20-30.000 de galbeni pean putini au Minas 3. Cei din clasa mijlocie n'au simtpentru natura, ci numai pentru bani. In genere

'nu sant mancai, nici betivi dau dovezi deprietenie strainului 4; un cavalerism ascuns poate fitrezit in fiecare din ei 5. Critica functionarilor e lualasi din brosura lui D. Ghica, Prefecture de police, pro-jet et reiforme 6. Intre advecati se citeazI: Pherekyde,Bozianu, Brailoiu, D. G. Florescu, S. Ghica, Falco-ianu Costaforu7. Intre medici, la Iasi: Russ, Gluck,Bendella, Cihac, Treutel si Frankel; la Bucuresti:GuSi, V. Mayer, Sakellario, Davila, Gig:luau, Atanaso--vici, Cariad, Heinemann si dentistul Lempart. Millo

Nini Valery sant mentionati la artistii leatrului,Whist la musicanti. Celelalte clase se descriu pe scurt,pAna la Tigani. Intre ele cuprind toti parvenitii.Astfel se vorbestc aici de doamna care ceteste peGeorge Sand si merge in fiecare an la balul Moliere8.

Cavalerii de industrie strain sant si ei legatide aceasta categorie. Se insira si vilnzatorii ambu-lanti, de brags, brags dulce, brags galbuie, de apa,cari striga oai ouo", de pepeni, cu pe, pe, pe, pe-pene", plus Ovreia§ii cu chibrituri 9, Femeile cu flo-

* P. 202.3 P. 250.

P. 252.P. 225.

3 Ibid.6 P. 257.7 P. 258.s" P. 272.a P. 277.

boilrii

§i

4

si

si

si

54

ricele", Metii cu halva si halvita, salep, s,erbet sialune prg.'jite, plus Sasul, care vinde postav, strigAnd:-marTa, made si baiatul de Bulgar" care arnintdtla miezul noptii, arme Farst" (adecd Warme Wiir-ste). Adevaratii Tigani, zidari, carpaci, covaci, spoi-tori, ursari si Idutari, mantuie expositia.

Politica e judecatd in ultimul capitol. Se dau noileacte constitutive pentru a-si bate joc de ele. I se pare-criticului ca Moldovenii si Muntenii nu se vor pi-tea 1ntelege niciodatd1. Importatia Trancesd a ideilor-supdra, Tireste, mai mult decht orice, pe caldtorut'gexman.

Odard era sd vorbeascd de literaturd, dar o credenumai lajnceputurile ei si pe maim ciiletan ilor, asa,incat refusd s'o trateze.

Evident insa ca asa nu se cunoaste o nalie, de-un om serios si cuminte.

Oras de un caracter ciudat, straniu, SurprinzAtor",.asa i se pare Capita la principatului muntean mare-lui agitator .socialist Ferdinand Lassa le, care a Tostadus de imprejurdri sä-1 vadd la 1857. ,,Contrast" si,,conTusie", amestec drdcesc de case": palate detoate stilurile, adesea pretentioase, vaste curti, depoate evolua un regiment in curtea d-nei Slidtineanurgradini, splendide magazine din Lipscani, bogal lu-minate, deTilare de caste luxoase un Bagdad!,langa garduri murdare si proaste", grAmezi pe pie-tris si gropi de moloz", cele mai miserabile colibe",in mina, cdrute rasturnate" in mijlocul irnprdstieriipaielor. Nicio stradd adevdratr, nicio aliniere'un ghem de piete mid impleticite" ; o colec-tie de cartiere, fiecare cu alt rost, in fata con-sulatului austriac, inchiriat cu 483 de galbeni pe an,

I P. 3,3.

55

de si catul de sus *e din scanduri tencuite: se rdsfaya.baitile vara, stropind pe treatori la fiecare tritsurdcare le strabate, la ' fiecare din frumoasele birji, carecosta doar 40 de craitari pe teas. Pentru pitoresc, insalbatecul valmasag"? in. haosul turbat i pitoresc",pe ltmgd doamnele elegante In sens occidental sidomni imblaniti, terani cu camasa 'patatd, Arnautiicusuti cu aur $i cu un arsenal la cingAtoare, Tigani,Evrei. Strdinii cari se coboara la Hotel de Londres"sau la Hotel de France" afld lux si bucatarie apu-seand, ei pot cerceta gradinile, admirabilul", imen-suP' Cismegiu, cu ,neasamanale sdicii phingatoare,trei cafenek si un restaurant", intrecand cu mulltot ce ar putea oferi Germania":. cantd. inusici mil:tare, apartinand la trei armate, austriaca, romaneasca,turceascd, apoi gradina Warenberg, cu iluminatiasplendidd" numai Tara musica romaneascl, e mullrhai Trumoasa decal oricare de la not ";, gradina Ti-voli, cu cafe chantant, ca in Champs f.:lysees,ga-rantat foarte bun", in. care se poate represintao parodie dupa Robert le Diable. La $osea, splen-dida, carat tinuta, curatita de orice prar, musicamilitard alinta alaiul boierimii la prilnblare. Mi sepovestise mult despre $osea cu bale acestea m'amdus cu foarte putina speranfd de a vedea tine tie ce;foarte firesc, dupa ce am vdzut lucruri de acestea laParis. Insa am rdmas uimit:. de'filau cel putin patrusute de trasuri. Si intre ele ce stralucitoare echipagii1$i Arnauti In aur! $i costumele Grecilor! $i lacheii inrosu cu barbi albe pAnd la brau1 $i cocoanele, cocoa-nele, cocoanelel La Teatru am vazut o piesa ro-maneasca cu toate ca n'arn inteles limbs, totusinu mi-a scd.pal din vedere excelenta, Tineta ro-tunjimea jocului. Splendoarea salei bud splendoa-rea costumelor intrec tot ce poti vedea la teatrele ger-mane, afard de Opera 'din Berlin. Dresda alte

si

si

si

si,

si

si

si

,

si

56

multe nu se pot asamana. Foyerul insa intrece chiarcu mull pe al Operei din Berlin."

Imprejurul Bucure4tilor, can vor avea gaz aariande pe urma Institutultd din Praga, represintat prinFriedland, tovadsul de drum al lui Lassa le cat domull se intereseaza de aceasta un beizadea CostachiSulu Caimacamul Alexandru Ghical , inculturacea mai pustie si mai Whateca.", drumuri nepavate,campiei parasite! E drept ca s'au Implantat stalpiinoului telegraf legand cu Viena Constantinopolul,totusi, nimeni nu se gandeste la calea feratg. IntreGiurgiu Bucuresti. Dar astfel s'ar face Cara

comertului mondial", capitalul s'ar Intrei,pamantul ar fi Inca °data asa de scamp ". Si ar folosio rasa buna, care liana la poporul cel mai de rindse distinge prin trasalurile ietei, nobile, fine, caredovedesc deseendenta din Romani)."

Rare on s'a vorbit de not in cuvinte asa de fru-moase.

Cillatoria lui Wilhelm Hamm. (cu un Sommer) inOrient, de doua ori, la 1858-9, represinta si ea o im-bog6tire insemnata a cunostintilor noastre desprcepoca ITnirii.

So,seste pe Dunare. La Orsova vede prin ele sateromanesti, care, cu casele sindilite, nu pot avea 0deasebita pretentie la frumuseta arhitectonid, darstau nesfarsit mai sus decat casele sarbesti de din-colo care samana ca niste capite de fan cu o gaura' 2

1 Textul german, dupa un ziar, in Revue historiquedu Sud-Est europeen, II, pp. 363-9; traducere de d-naLucia Bogdan-Seichter, in Calendaral Ligei Culturale peanul 1926, pp. 37-43.

2 Die ersten rumtinischen Weer, die uns aufstossen, ganzvon Holz zusammen geschindelt, machen gerade Iteinep

si

ac-cesibila

si

si

si

57

La Portile-de-fier sentinela presinta arma si °literalspune ca e un semn de respect lath' de o nationali-late care e nesfarsit de superioara nationalitatii lor'".La Giurgiu, plin de cArute, si cu cate opt cai, noroiu,murclArie valah6" (walachischer Schniutz) ; prinploaie se incarea. porumb, in fata orasului demica,. bogat in gunoaie. 0 statie convenabila la 01-tenita. Trecand peste BrAila in crestere, vasul seopreste Is .Galati: Dumnezeu e mare si iata si Ga-latii sant un oras2", spune inexorabilul critic. Ha-mali in zdrente, glod. panA la genunchi, acoperind sA-racia hainelor, stropite, carute ca incrustate in pa-manila hleios. Hotel de Paris", cu bucAlar frances,e ceva mai curat, dar stump. La Otel Europa, inparlea de pe deal, caravanseraiu, cu odal goale, cer-dac in. jurul earth pline de gunoiu, plosnite simuste, serviciu detestabil. La locandele grece4ti poatemanta doar tine e Grec sau Moldovean. I se pare catoate natiile se framantA in acest loc, care poate pia-cea doar cui castiga In el: Albanesi, Bulgari, Dalma-tini, Corfioti, Egipteni, Armeni, Persani, Rusi. $imai ales Evrei din loath. lumea; al treilea om intal-nil in tale e Evreu on ii samana. Mai toate pra-valiile sant In ma.nile acestui popor neastampArat atlui Dumnezeu s ". De aici mirosul particular, pe care

besonderen Anspruch auf architektonische Schonheit, abet unend ichKoch stehen gegentiebr den serbischen HSusern jenseits, die daaussehen wie grosse Heuhaufen mit einem Loch ; Si clostlicheSteppe° und Stadte, nach eigener Anschauung geschildert vondr. Wilhelm Hamm, Frankfurt-z.-M.,

Wie mich der Offizier bedeutete, aus Hochachtung vor einerNationalitat, die so unendlich erhaben Ober der Ihrigen ist ; p.11.

Gott ist gross und Galatz eine Stadt ; p. 13.8 Der dritte Mann der Einem begegnet 1st ein Jude oder .sieht

diesem wenigstens ahnlich. Fast alle Verkaufsmagazine sind inden Handen dieses betriebsamen Volkes Gottes ; p. 15.

1802.

ni-

'

58

calatorul zice ca. nu 1-a uitat cu anti. In zadar predica.Intre ei un misionar engles, venit din Siria prin Po-Ionia. Pravaliile sant in desordine: jumatate dinmarfa pe strada; in orasul de sus numai, cu totulde alk caracter, spre care duce o strada rea, sant sLunele eleganle, Multe roscove, In saci intregi,mirosind asa de nici guzganii nu -1 mananca, si munescruinbii ieftene si proaste. Funii in apa sarata, deposite de grau, porumb, grasime, piei, lemn si ra-chiu, pentru export, in schimbul caruia yin manu-facluri, mobile de lux, coloniale, fierarie. Mobile se a-due din Viena si Pesta, uncle sant case care lucreazanuinai pentru Galati; tot de la Viena trasurile scumpe, celelalte facan.du-se si la Iasi, la Bucuresti; este siin localilate un strungar neamt, care prc..,tintle ca aicinu e sig,ura nici averea, nici viata 1. Mesterii insaau ateliere de batjocura. C,ei strain se intainesc prinberariile aceslui oral provisoriu, din care li e de-a ascaparea indata ce fac ceva bani; beraria e cu gardsi cani la poarta, cu cativa salcami ca decor.

Hamm cunoaste pe agentul prusian. BI Ocher, om deexperientA. Cu Greci, mire can si elemente bune, seface o barecare societate. Cutare Italian de la cafenea,cu turban, spune ca a vazut lupta de la Piramide.Nici la locanda nemleasca a lui KOrner nu se capataceva ca in ultimul restaurant de oral mare acasa; fe-mei dubioase beau cu bArbatii un vin ca apa, carepisca la limb.; la cafenea jocul de carp, care e sin-gura distractie in Galatii far. priniblari si gradini.La Pomul Verde, afark din oral, cu popici, hangiule un cizinar neamt; dacl nu pleci de vreme, dai descandal, Cad oaspetii nemti isi aratI toata energia.Daca vrei sä cetesti Wiener Zeilung, trebuie sa mergi

1 Ibid.

59

la Bung, clatire fruinoasA, cea mai frumoasa pelan,ga a pompierilor, necesari intr'un loc unde arde intfiecare zi elite o casd. In fatd, asteaptl vasele derdzboiu englese _Weser 5i Baker, 5i marele vaporHansa, ()data al flotei germane, acuin grecesc, in-cared porumb, Mormane de grau se tree primitivprin stive de piele, intre trei pari; o moara lucxeazaaproape. E locul eel mai plin de viata si de zgomot;birje, carute se intrec In rdpeziciune. Pe anal sepoate face baie in barace de lemn1. Spitalul ru-sesc din 1828, de piatrd, se vede Inca: buruieni au nä-pddil curtea. Tot pe margenea raului, depositele delemne aduse pe Prut de salbatecii devastatori ai pa-durilor. Lumea blind petrece Dumineca la gradinacu musics militara, intr'un fel de vie Mil brazde,floH si umbra, Ofiteri turd, de rasa indoielnica, seinvart cuceritori. Un teatru de scanduri, alaturea, a-daposteste une on opera si teatru italian, care pierd.

Teranii se bat pe strada cu soldatii zdrentosi,neghiobi, can ispravesc prin a Ti ei bdtuti de lu-

mea venita: mananca mai putin ducat once oamenide pe lume. In margine, unde sant casutele cu stuf,Bulgarii isi au gradinile spre care boii aduc apd.Spectacole populare: tobosarul suns un mezat onanuntd o ordon.antd; in cutare luntre un condamnatprimeste doudzeci si cinci pc spinare; intr'un coltcarciumarul grec, incurajat de public, trage de barbsun Evreu. Temutii greci, Mallesii au fAcut un po-grom la 1859 supt pretextul sangelui ritual; cdlatorulvede Inca sinagoga pradatd si profanata 2; hamalii e-vrei n'au resistai;. domnii" au fugit la consulate. Arfi fost morti. Dumineca, poporul se da in scranciobpe piata iarmaroacelor.

' F p. 22-3.Pp. 27-8.'

poli-tittil

60

In Imprejurimi colibe cu stuf, carciume evreiesti,infame, caravane cu grau, card cu carbuni, puturiaproape uscate, cadavre de animale. La Tuluce§ti,Bulgari umplu carcinina. La Frumusita, bun. casaboiereasca, In gradina ingrijita La Folte0i casutevaruite harnic de femei, care ung jos cu lutisor; fu-mul iese prin cop erisul de stuf: u place Germanuluiiconita din colt intre flori uscate, scoartele Intinsepe laite, lada inflorita, In care se tin hainele, zestreafetei expusa cu mandrie, ba 'Inca femeiusca oa-chesa, ale carii hisusiri le descrie el amanuntit, Ire-cand §i la cd.ma§a cu gust cusuta, la catrinta,tinemit goldenen Litzen besetzte Tuchjacke , care se maipurta pe atunci, la margeanul de la gat, la cinga-toarea de argint; atata m.andreta-1 impaca si cubarbatul voinic, cu trasaturile tari, eu caciula, cojoculpantalonii de piele si cizmele maxi. Calatorul se ocupade hrana: mamaliga de toate zilele, supa de verde-turi, curechiul murat, branzd, ceapa, pepenii, paneade skald., unt oud; din nenorocire abus de rachiu§i totu0 este un sambure bun §i sandlos inacest popor. E ospitalier cu bratele deschise, decarat ter bun si iertator, totdeauna supus ascultator,de si numai cu gura, foarte evlavios (0 Inca mai su-perstition), dar toate insusirile bune sant cu totul in-gropate de incetineala §i indolenta. Neat de pule-rea fisica naturala a acestui neam: mult va mai tre-ce pana ce cdata va fi pus pe tale buns 2."

I P. 30.7 Und doch 1st eM guter und gesunder Kern in diesem Volke.

Es ist gastfrei und zuvorkommend, gutmtithig und nAchsichtig,immer unterwiirfig und gehorsam, wenn auch nur mit dem Mande,-von grosser FrOmmigkeit (und noch grtisserem AberglaubenAber alle guten Elgenschaften werden vollstandig begraben vonTragheit und lndolenz. Es ist Schade urn die naturwtichsige

$i

yin.

.

si$i

sipi

61

Revenind asupra ospitalitatii, de care si el s'a Invrednieit, asprul critic al Galati lor, nesuferit pentruorice Neamt1, presinta ca o incantaoare amintiremlastinoasa gurk a Prutului, undo nenumarate pa-mkni de apk dadeau un vanat foarte Imbielsugat",

veghi de seara, In cerdacul casei boieresti,cand ajungea pana la mine cantecul inelancolic alfetelor moldovence"2,

La 21 Iunie 1858, Hamm pleaca pe vasul Zrinyispre Tulcea. Persani, Tartari, Etiopieni pe bord, pelanga Omer -Pala, presedintele, de crestere vienesa,al Comisiei dunarene, colonelul Malinowski, din Mag-deburg, comisar turc la regalarea Dunarii, si Hartley,comandantul Sulinei. Ofiteri moldoveni nu saluta pePasa. Se trece In fata fostului spital rusesc si a ma-halalei acoperite cu stuf a hamalilor. Oprire laReni, cu Intarituri cazute mori de vant raschirate.Ridiculi ofiteri turd, pe larg Infatisati in comickria.lor,la Isaccea. Tot ce e osmanic e decazut." Un Sco-tian asezat in Ismail rasare pe mal. Strazile Isaccei,golite de Rusi, sant largi, casele, In gradini, curate,biete corabii turcesti la =cora. Mu lte vase o sutdpentru gran la Galati, Braila la Tulcea, cu 20.000de locuitori, Greci, Bulgari, Italieni, Nemti (Turcii,vre-o 60 de familii, se due), cu aspect pitoresc, a-

physische Kraft dieses Stammes : lange wird es noch dauern bisdieselbe einmal in die richtige Bahn gelenkt werden wird.

1 Ls giebt keine unangenehmere Stadt wie Galatz.Gerne gedenk Ich der vielen Ritte durch die verbrannten Fel-

den hinab in die morastige Nlederung des Pruth, wo zahilosesWasser gefltigel eine hOchst dankbare Jagd gewahrte, hei derman freilich, wie Freund Gerstacker sagt, Wasserstiefel bis anden Hals hatte tragen miissen. Gem erinnere Ich mich auchder stillen Abendsitze unter der Verandah des Herrenhauses, wennder melancholische Gesang der moldovaner Madchen aus demDorf heriiber drang ; p. 33.

lini§titele

§i

'

62

proape de oral mare. Moschee placuta, bizar mina-ret, casute sure, localul Comisiei dunarene, al cariivas, Avenue, cu vioi matrosi proventali, e in port,otelul german Ring ler, al unui Tiro les, venit cu titera

insurat cu o Sasoaica: se inealzeste inima drume-tului. Cu cativa piastri la cadiu se pot lua caselede lemn, cu gratii, acoperite Cu tigle, ale Musulmani-lor fugiti de razboiu in Rumelia. Vre-o treizeci- patru-zeci la moschee, cu turbane albe In jurul unuia ver-de, cu ciubuce, neprivind la lumea care intra; treeTurcoaice cu valuri albe. Bulgarii, hamali, lueratoricu ziva, gadinari, plugari, au o mahala de case custiff; copii, femei frumoase cu ochii marl. Pe o

casa de pescari, cu copii pe jumatate goi.Lume europeana: consulul austriac, insurat cu oboieroiet din Muntenia, multi Italieni : pentru A-puseni cate un medic ramas de la razboiu, cublita. la poarta. Comertul e grecesc, Evreii avanddoar carausia, croitoria §i ceva afaceri cu vitele.Mesteril sant Sarbi on Unguri, cari zic kh auch.deutsches Bruder". Tatarii sant cinstiti ciobani, darlac neAot. batjocuri pentru bietii Ma ldo-veni, len*, murdari, multlmiti cu ce i-ar ajungeunui porcl.In mahalaua germana, saraca, si ea mur-dara, Hamm merge indelung, trecand pe langa caseleCorfiotilor, cu frum ease femei in costurhe pitoresti,ca sa caute pe Han.; JOrg Fischer: in mijlocul usilortrantite vorbelor reie, i se cere plat'. de 6 piastripentru a da adresa. Af la vabi Bavaresi, catolici,

biserica lor.

I Die Moidavaner sind verrufen als trage and scleben von was sie konnen, giticklicherweise tibersteigen ihre Be-dttrfnisse seiten diejenigen des Hausthiers das von den Tverabscheut wird, nichtsdestoweniger aber In den Strassen die-ser guten Stadt zwangios promenirt, so lange es seine Rivaleato Amte der Strassenpolizei, die Hunde, gestatten ; pp. 46-7.

$i

insula,

Iarasi,

cu

tt-

si

sisi

63

Spre Cataloiu, intr'o birja evreiasca, primitive, pefan si cojoc. Drum desfundat, uncle rare on aparearl on ciobani. Cativa Nemti au case mai bune,

Intr'una un om in Musa cetjeste roman fran-cese, pe cand o femeic bruna, in coslum semi-oriental,lumeaza pe divan cu picioarele supt dansa : el eParisian, Monsieur Puissant, din Dijon, venit pentru-nu stiu ce industrie; ea Proventala; pastreaza insaracia for un ciel de lit cu dantele, un plumeau deaclaz albastru, o masuta de b 'iis de rose, micile bibe-louri, oglincla aurita. Plictisiti de Turci, cart -i vor ra-iele, In oearta Cu vecinul german, crescator de vile,pe cand Francesii cresc cai, cei doi bieti Francesi ve-,geteaza. Lisbeth, Eva, Christian sant numele de laNemti, vre-o patruzeci de familii, veniti din Witrttem-berg, din Baden, de pe la Graudenz, cu porlul mo-ravurile vechi; alaturi Ungue, Poloni, trecuti in vre-mea razboiului din Basarabia. Fac culturi; comertulcu lemne li se opreste. Traiesc greu, in aier rau, fareape; li lipsesc mobile, cearsafuri; iii in porciigainile tin case. Rasa a degenerat: nicio fate frumoasa.Li-i dor de Rusia; vechea patrie au uitat -o, nu vreausd stie de dansa: n'au nici cea mai slaba curiositate,Dumpf, stumpf, vollkommen": cand calatorul da pa-rale la copii, femeile par a voi sa ceara. La At-magea, colonisti din Posen, cativa din Wfirttemberg,-veniti tot iirin Rusia; sant luterani asteapta unparoh prusian, Kuhn; o duc bine.

In sfarsit, cu vasul Furst Metternich, Hamm mergela Sulina. Pe bard, un merchants clerk din. Manches-ter, un negustor de vinuri din Marsilia, un comis dinHamburg, un dandy con.stantinopolitan, grec, un spe-culant din Basel, un inginer din Vestfalia, un ban -.cher din Viena, un negustor din Odesa, intors dinApus, cateia Englese cu o guvernanta din Neufchatel,

va-rude.

§i

§i

§i

ai

64

care tree spre Feodosia, niste fete din Praga, cudeslinatia spre Rusia. -Vase de grane plutesc spre A-pus, turcesti, grece§ti, ionice, chiar francese. Sulinae o improvisatie ca in America: la 1850 .era numaifarul §1 ceva colibe, acum populatia flotanta se ri-dick la 25.000, in case de lemn supt stuf, rar de cä-ramida, In jurul moscheii de scanduri varuite.. Cora-bii Inecate servesc ca material de constructie.. Darpe strada mare, uncle nu e casa fgra carciuma, pra-valie joc de carp, in Wiraci, strigAte, canteee, enorga, cu guzla. Aici a curs lepildatura intregii Eu-rope: matrosi fugari, pirati urmAriti, galerienipati, ucigasi, cari se ascund de lege on de rrisbunare,jueatori, prea bine cunoscuti oriunde aiurea, deser-Lori, sarlatani de tot felul si de toata categoriaSant Turci, multi Bulgari Albanesi, Ionieni, Mal-tesi, Egipteni, Armeni, Negri, Sarbi, Romani, Rusi,matrosi englesi, italieni, francesi privind la papagali,la maimute care joaca, cu Tunisianul lor; apoi negus-tori de lucruri orientale, Basarabeni semi-goi, Tigani,,popi, dervi.i. Nici dougzeci de femei. Dar enorme efts-tiguri de la miile de vase, cu plgti si de case galbenipe zi. La oarele zece Incepe jocul de carti in .odlicu miros de uleiu, de peste, de tutun, intre injuraituri descaregri de pistoale, cu Turci cari oferarahat tree ciubucul din gura in gurA. Ca distrac-tie pentru calatori vaxiatul, in mlastini cu ciobanibulgari ducandu-si cireada, visita cimitirului cu in-scriptii francese: un elpitan de vas, trei frati din.Brest, un marinar tie pe Averne.

I Hier ist der Auswurf von ganz Europa zusammengeflossenentflohene Matrosen, gejagte Seerthiber, entsprungene Galeerensstraflinge, Murder, die sich vor dem Gesetz oder der Blutrache verbergen, Spieler welche alliiberall anderswo zu sehr gekannt sind, Deserteure, Gauner jeder Art and Kathegorie ; p. 66..

sca--

$i

si

si

sisi-si

65

Dar descriitorii germani ai terilor noastre n'au datpe &parte nimic care sa se apropie de lucrarea maiin:insa a consulului prusian Neigebauer, formats, Inmomentul cand chestia romaneasca ajunsese in dis-cutia presei, a cercurilor liberate, a cabinetelor; din

lacrari razlete (in Maltens Erdkunde, IV,. anul1848, si In Jahrbiicher der Geschichte find Politik.deMilan, 1848; cuprinse acum supt titlul de Die Do,nau-Fiirstenthiimer, gesammelte Skizzen geschichtlich-statistich-politischen lnhalts, Berlin 1859). Pe langaexperien(a -i personals, Neigebauer intrebuinteazapc A. G. Golescu, intr'o brosura recental.

Atentia autorului se poarta, firecte, intr'un aseme-nea moment istoric, asupra poporului insusi, in a-f ara de hotarele provinciilor Intre care e Impartit cimai presus de dan.sele. Sant, dupa socoteala lui,1.500.000 In Moldova, cu un milion mai mult In prin-cipatul muntean, un milion In Basarabia, peste doulin Ungaria, plus 200.000 In ci fara a so-coti elementul romanesc din Balcani. Sant ,,o rasafoarte frumoasa, deosebita prin moravurile-i simple,curatenie ci cinste cu exceptia clasei de sus, asu-pra careia s'a intins influenta conrupatoare a Fana-

0 alts exceptie se face insa pentru tineret, carecetecte literatura francesa, pregateste reviste In sonsprogresist, ca Propd§irea ieseana.

Se citeaza ca sefi ai miscarii acestei nouil generatiimai mult Moldoveni, cunoscuti consulului nostru prin

I Die politische Ste [luny der Rumanen gegeniiber derTiirkei §i Bemerkungen fiber die russische Note uom 31lull von einem Moldauer, 1848.

2 Ein sehr sch6ner Menschenschlag..., ausgezeichnet durchseine einfachen Sitten, Reinlichkeit and Ehrlichkeit.

5

rului.

trci

si

=",

60

relaiii personale: un Pavel Bals, un Rolla, ennina-tul lui Alecsandri, un Vasile Ghica, educat in Ger-mania, care Incepe in Iasi miscarea din 1848, cumanifestul din 29 Mart, purtand o mie de iscalituri,pentru ca, dup5. arestarile de la 2-3 April urmAtor,sit-§i lea lumea In cap1. In Tara-Romaneasca situ-patiile stint pentru loan Maiorescu, care a presintatAduntirii de la Frankfurt dorintile poporului roma-nese, §i despre ele se destainuesc cele oe urmeaza:In Muntenia, Maiorescu, directorul gimnasiului dinCraiova, Infatiseaza. printului Bibescu un memoriudupa care, in situatia de acum a Europei. este po-sibilitatea de a stabili un regal daco-roman,_ pentrucare ar fi In Germania mari simpatii 2", ceia ceaduce raspunsul Rusiei c§. Muntenii au cautat säastepte pe Moldoven° pentru a se sustrage stapaniriiturcesti intinde suveranitatea poporului pani.peste Basarabia §i Ardeal", ca ,,un Begat daco-ro-man, fgra putere fiind, ar cadea in manile altorPuteri si ar deranja echilibrul european". De fapt,cu Coate cg. Romanii s'au 15sat pe sama altora,iar Sarbii asteaptA totul de la el insii"3, Germaniaar fi doritoare sä ajute asemenea aspiratii.

In ce priveste restul populatiei, Neigebaur, carereproduce si cutare scrisoare a unui agricultor ger-man, durA pentru not 4, cunoaste conditiile de viatl

1 Pp. 6, 8 §i urm.2 In der Walachei, hat M ayoresko, Director des Gymna-

siums zu Krayova, dem Farsten Bibesko eine Denkschrifttibergeben nach welcher bei der jetzigein Lage Europas dieMOglichke vorhanden, ein dako-romanisches Retch her-zustellerk, wofilr in Deutschland Sympathie rein warde(p. 8).

3 Die Walachen hatten s'ch sonst mehr auf die Andereverlassen, die Serben mehr auf-sich selbst p. 13).

P. 57 si urm.

si a-si

67

ale raze§ilor, carora Statul li cere prea mult faraa se ingriji intru nimic de dan§ii 1. Teranil santmanati la munca, pe care ar face-o cu neplacere,ca Negrii pe plantatii, cu un haide ma", redat Inromane§te; o suta treizeci de serbatori pe an ii im-piedeca de la munca; socoteli false ii zdrobesc 2.

Strainii 11 intereseaza pe scriitor mai mult decatindigenii. El vorbe§te de Armeni §i de decretul lor,de §colile cu 294 de copii (in Ia§i 72); de Lipoveni,birjari §i terani, de cei 50.000 de Unguri din Mol-,clova, .traind in doulzeci §i §ase de sate (ci la Sas-cut): 2.000 se afla numai la Huci. La Bucurectisant 2.400 sau 3.500; In tot principatul muntean1.200. Multi au venit la noi pe vremea secetei din1816-7s. Se face socoteala exacta a strainilor din a-ceasta tarn, aca: 3.172 de evanghelici §i 1.507 ca-lolici intre Unguri; la Bucure§ti, comunitatea evan-gelica 2.516, cea catolica 920; la campina 125 §i 69,la Ploie§ti 63 §i 51, la Targovi§te 65 §i 78

Se vorbecte mai pe larg de Tigani, vatraci, lin-gurari, aurari (putini), ursari, laieci: 300.000 de foti;al Statului in Muntenia dau pe an 36 de lei; pretul.obi§nuit al unui Tigan e de zece galbeni. Ei se Intal-nese §i in Bucovina §i In Ardeal, &Ind §i soldatiarmatei chesaro-craie§ti. La noi sant Inca robi,dar Teodor Bays i-a liberat pe ai lui, dandu-li cipamant pe douazeci de ani, cu scutire de. bir 5.

Cel mai mare loc 11 ocupa Evreii, pe cari Germa-nul ii descrie ca fiind veniti din nou mai ales din Rusia,

P. 41.2 Pp. 60-72.3 Pp. 86 ci urm. Se dd qi o interesanta bibliografie cu.

privire la danqii.4 P. 89 §i urm.6 P. 102 ci urm.

68

dar si din Posnania, Silesia, alle provincii germane,ca si din Cracovia, oameni egoisti, fall simt de co-munitate cu ceilalti locuitori, fara asezaminte adeva-rate si scoli vrednice de acest nume: la Iasi doi ra-bini sant In vesnica cearta. Moldova are 60.000'(Muntenia eel mult 6.000), dintre can 3.000 in Ca-:pitala ei cam jumatate din populatie; multi siin Botosani ; 3.000 dintre dan.sii sant suditi. Prigoni-rile for de catre populatie sant exirem de rare; la Bu-curesti in ziva de 8 April 1811, la Iasi, in 1847. Dar-Guvernul lui Mihai Sturza a luat masuri contra lor:un ordin domnesc din 7 Mart 1844 li opreste aseza-rea pe ulitile mai marl 1, li iea slugile crestine, izgo-neste ca vagabonzi pe cei ce n'au un mestesug sat/.capital de 5.000 de piastri, fixeaza chirii potrivitepentru pravaliile ce ocupa; alt ordin it oprestede a lua carciume la Cara. In schimb, misionaritiscotieni cauta sa-i cultive fara folos, cacti recad in ma-nile belferilor fanatici si ignoranti.

In ce priveste Cara insasi, i se lauda bogatia. Dar-lucrul prost al pamantului o stinghereste. Totusi seieau la grau cinsprezece boabe la unul, la porumb,cinzeci sau optzeci. Se face mult orz. Gradinaria davarza, pepeni, dovleci. Arenda e o nenorocire. Pa-durile sant In mare parte distruse pentru a da pa-suni. In Muntenia Stirbei be pastreaza mai multe caoricare altul, si lute° singura data el poate sa vandlstejari pentru pretul de 40.000 de galbeni, socotitica unul la galben, de si se iea de patru on mai mult;patruzeci -de familii sant necontenit intrebuintatela Mere 2.

1 Str. Mare, a Academiei, a consulatului rusesc, a Curtii,..a Teatrului, a Goliei, a Razoaii, a Sf. Joan In fat5. cu Pa-ladi, a lui Alecu Razu, a Sf. Spiridon pawl la Museu (p,M §i urm.). Dar boierii Inchirietori li scapa.

2 P. 54 §i urm.

69

Cultura vitelor se face in conditii unite. Pe malulPrutului in sus, si Inca mai mult In Basarabia,uncle an trecut de la 1812 cei mai buni crescatori,.se vad marete cirezi, adesea pascand In iarba panala burta, care, la vederea unui om strain, ridica. Insus capetele for Impodobite cu cele mai frumoase-coarne, ca ale unui nobil cerb,si o ieau la fuga, ade-sea Insa dau navala la straini ataca.". Apa Nina,Tirana proaspata fac sa se creased pe iarna splendi-*le exemplare pe intregi mosii luate anume pentruaceasta In arena, cirezile tree apoi prin Galitiain Germania. Sc exporta osanza prin Galati si panala Londra. Pretul unei vaci e de case galbeni, uneon insa si de zece pana la cinsprezece. Al tailorpentru remonta, ceruta °data ci de Austria ci dePrusia, de trcisprezece pana la cinsprezece: la Dum-brAveni, C. Bats creole cai arabi, persanileranilor buhai. Pieile de vita se exporta pana la20.000 pe an. In ce priveste oile, la Moruzi la

tirbei s'a facut Incercare cu merinoci. Cultura al-linelor a decazut; miere se aduce acum din Galitia 1.

Partea din urma e o traducere sau, mai curand oadaptare din Album moldo-valaque, fara ilustratii.

Astfel ajungem fireste la alti doi calatori germani,trei chiar, data s'ar crede el autorul descrierii Bucu-curectilor I nu e3te acelaci ca autorul uneipriviri asupra Domniei lui Voda-Cuza, de care mavoiu ocupa Intaiu.

In Unsere Welt (1866), importanta publicatie ger-xnana din acel timp, cineva care a fost de sigur la fata

presinta Imprejurarile, accidentele resulta--tele stapanirii, Inteleasa Insa grecit, a Domnului U-nirii.

1 P. 50.

si

si d.

si

$i $i

silocale"

70

Bogata In statistici pretioase si in observatii adeseapatrunzatoares aceasta duzin6 de pagini cu tipar mic semantuie cu urmatoarele conclusil privitoare la persoa-na InsIsi a carmuitorului. Se recunoaste lui Al-exandru.Ioan I-iu cateva trAsaturi de energie si Indrazneall"i(einige Zuge von Energie und Kiihnheit), de si guver-narea neuitatului Domn s'a ispravit prin o gospodarie-de metrese" (Eine Maitressenwirtschaft) §i un ci-nism revoltator" (emparender Cynismus). In Una.,largi, caracterisarea are acest cuprins: De almin-terea el putea, dad. voia, sa fats o impresie impu-naoare, si anume se pricepea sä isprgveasca rA-pede cu represintanhi Puterilor straine, cari-si a-rogasera mai inainte un amestec periculos in impre-jurarile interne, si a-i retrimete in margenile cu-venite. Cu un cuvant Domnitorul Cuza era un roué-spiritual, arogant, posibil Inteun Stat oranduit,sibil ins4 Intr'o tarn unde printul, in ciuda oricAritConstitutii, trebuie sä fie un stapanitor prin sine In-susi 2".

Autorul, care semneaza M. A. Ritter von Zerbioni diSpasetti, pare a fi cunoscut Bucurestii si pe vremearazboiului Crimeii. Atunci insa, ca si In noua visits,pe care e vadit a a facut-o, el nu vede direct Im-

1 Die Vereinigten Ffirstenthiimer Moldan und Wala-e4tei.

2 Im tibrigen kounte er, wenn er wollte, einen impo-nierenden Eindruck machen, und namentlich verstand ermit den Vertretern der fremden Machte, die sich friiherein gefahrliches Einmischen in die inneren Angelegenheitettangemasst hatten, leicht fertig zu werden uud sie in ihreSchranken zu ver *veisen. Mit ginem Wort: Furst Cusa warein geistreicher, arroganter Roué, mOglich in einem gere-gelten Staat, unmOglich aber in einem Lande wo der

trotz aller Constitution wesentlich Selbstherrschersein muss.First

impa-

71

prejurarile, ci prin ce-i .spun membrii coloniei saucoloniilor germane, asa Meat avem in aceste pa-gini un document util al sentimentelor pe care leaveau acestia intre 1853 si 1866 cap de Ora care-1gazduia.

ce erau aceste colonii?Daca episcopul catolic ,.Iesuitii" lui nu sant

Germani, dacti pentru convertirea Evreilor lucreazao scoala bi.blica englesa, colonia germana e in lega-tura cu acel episcop, printeun Gesellenuerein, care-siface un teatru la resedinta lui, protestantismul,supt protectia prusiana, are diaconese, cu scoala tor,din Prusia, de si mici eleve germane se duc si lacutare pension Trances undo a doua oarit se descopereun scandal, care duce parechea de directori la oca.Dona clubuti se cearta infre ele: eel catolic-austriaccu eel prusian-protestant. ardeleni, can an uncor deosebit, incearca o impacare, Exists Vii. o SOCiC-tate de tir, la care sant inscrisi ofiteri roman.Domnul insusi patronand-o, ceia ce-i aduce critici.

Acesti Germani se shut ca acasa la ei, in Cara undenicio piedeca nu li se pune in exercitiul drepiurilorcivile, unde e o libertate cum nu se aria' in ElvetiaAmerica, unde (Wile sant mici boierii ajuta pestrainii lard capataiu. Ei dau bani calugaritelor ca-tolice, diaconeselor, teatrului gazetei germane. , Ger-manii s'au organisat aici tocmai ca in Cara Ion"Doamna Elena pune piatra funclamentalit la bise-rica calvin4. Au otele germane, gradini germane, cumusica lui Wiest, sau capela ceps, careia comisa-rul turcesc din 1856 ii prefers pe a Tiganilor, Rin-gelspiel popici ca acasa, societati de harpisti, carestrAbat Cara, teatru german (pand la ocupatie ar-sese localul erau certe), trupe germane la sala dobal, societate baluri germane, trei librArii germane

IMAM,$i.

Swill

si si

si

sisi

si

si

sisi

72

cu reviste si gazete germane, un ziar redactat de fostulcancelariu al consulatului Prusiei, in locul celuisubventionat de Statul roman cu 300 de galbeni, panala Cuza, plus o foaie pictori germani (si fo-tografii, medici si spited germani : toate acestease gasesc deplin aici". Cand merg la Cismegiu, 16u-dat foarte mult, ei gAsesc opera unui German. Princase germane se face teatru de societate. In porturiEnglesii, inselati de Greci, sant inlocuiti de Ger-mani. Winterhalter inlAtura pe baronul trancesDu...", vent pentru lucrAri de edilitate. Un German,Steege, ajunge ministru.

Zidarii castiga de la 6 la 12 sfanti pe zi, si a-gricultura nu e practicata numai pentru ca teranulnu asculta, n'are ordine, e gata s t dea foc si sa ucida.

Astfel Germanii se considerI ca o avangarda de cu-cerire, si autorul se gandeste la viitoare colonisari.Nu se simt ca oaspeti, ci ca o necesitate, ca acei cefac jertfe." Astfel nu se sfiesc sa judece cu cea maimare asprime pe primitorii bastinasi, carora li a-runc6 fatis autorul insusi o observa toate invi-nuirile si toate ofensele. Nu e unul din strain caresä nu ridice pialra pentra a o zvarli indigenilor."

Societatea romaneasa a boierilor can nu platesc,recurgand la toate mijloacele pentru amanari, e ca-ricatura unei societati". Moarte, putreziciune, urn-bre fara fiinta" (Tod, Fdulniss, Verwesung, wesen-loser Schatten). Vechiul oral boieresc a devenit inexterior scena parisianismului modern, pe cared inte-riorul e rascolit pustiitor de aspra barbaric, nespusaimoralitate, de mania jocului luat . de la Rusi, i allemonstruositati. Niciun cuprins ((ehalt), nicio'serio-sitate a vietii. strainii se stria Astfel tine a traitaici cativa ani nu mai e ce a fest",

Aici e eldorado femeilor". Ale boierilor conduc

rival's,

Si

73

totul: hiene fata de slugile lor. Femeia poate ajungeoriunde, Tiganca din serviciul lui a avut echipagiu,Omer -Pala a luat ca sotie o slujnica, Bulgara roma-nisata, pe care a rOsturnat-o apoi altA slujnica, ispi-tind-o la o legatura secrets. Cea mai de jos munci-Imre vrea in toaleta ei sa fie ca soda boierului, ceamai Arad. 10 Impodobeste fata cu cele mai scumpestole si merge cu ea In fiecare sears la expositia tutu-rora In gradina publics. Once flecustet de muiereviseaza de echipagii, palate, catifea matasa, chiardacA n'are ce manta acasa." Un print iea pe fataunui cizmar. Bietele femei apar ca masculine si lardhaz supt fardul lor, ca inculte. La feresti, la porti,tot femei cart se expun.

Case le sant marunte: vechi injghebrtri de lemn,not clIdiri joase. Se dOram6 mult pentru a se gasicomori adesea se O. de oasele vadind o crime ui-tata. Palate le In miniature" au un caracter provi-soriu, dacd nu si zidirile facute de Francesi si Ger-mani, cu doul. caturi. AfarA de Podul Mogosoaii to-tul e un adevarat haos rural" (ein wahres lcindlichesDurcheinander). Hanuri ca al lui Manuc, care pro-duce un galben, pe teas, se ridia. Intre aceste con-structii subrede. In case, biblioteci, dar rau alca-tulle; tablouri in care valoreaza doar rama. Slugilestrgine se cauta, dar guvernantele trebuie sa-ii aibala Indemana refugiu. Prefectul de politie Marghilo-man a smintit in batai un vizitiu.

Biserica nu e tinuta In same, cu preotii pornitiIa zi 'ntaiu", pe cari-i gonesc din saloane (la satesant si cate douazeci), cu cantareti In papuci, culumea care sta cu palAria pe cap (?) vorbe.teZara nicio jenA. Fanatismul se manifests numai con-tra Evreilor, ca la Ismail, Galati si Focsani.

Dintre strain se pretuiesc Francesii, cari au un

si

si

si

74

consul general bun, societati solidare, o loja masonict.Se publics o bunk foaie .saptamanala, La voix de laRoumanie. Dar trupa francesa este, iarna, o-pera italiana a scapat de mina prin subscriptii.

Cu ltura romaneasca a abia atinsa. E vorba de limbacam barbara", de unele scoli, de cele cateva, vreo,douazeci de pensioane, de teatru. Mai ales de ziare:Nichipercea are doi unul tot la temnitti, 5iredactorul a fost batut de o!iteri. Se mentioneaza. o'.singurk foaie literara, hebdomadara. Se releveazaca figuri distinse dr. Davila, de care Romania sepoate felicita (anecdota cu ofiterul caruia la spitalii rape de tigara din gura provocarea lui Davilade corpul ofiteresc, cu care Doinnul nu-1 lasa sa sebats); a oprit pe nn magnetisator german.. Apoi ge-neralul Florescu, In breasla lui un. al doilea Da-vila", Papazoglu, fn pavilioanele lui de museu, incare se cuprinde sabia lui David" (?), adusaConstantinopol intr'o manastire.

I .s'a spus ceva bine de liberali. Ei sparg zidulceiatuii boieresti, fac trezesc pe terani,creaza .la crearea burghesiei, incep reforma vietiinationale. Dupa parerea generals a strainilor, so-cietatea romaneasca neaparat va fi izgonita de pescena va disparea cu totul, fie si prin aceia caelemente reformatoare Inca viabile s'ar desvolta inea, §i -ar face calea i i-ar da alt aspect." Studentiicari se Intorc din strainatate ar putea sa ajute. Cad,Inleo tail Nina, rasa e tare, capabila inteligenta.

De sigur acelasi scriitor, care insk nu iscalestedata aceasta, se ocupa de Iasi, in partea. Intaiu peanul 1870 a revistei. Lauds ce se acorda incerca-rilor liberale, propunerile de colonisare, osandireaEars reserva a unei lumi care, asa de aproape de

giranti,

din.

*lu-

gi

scoli,

si

gi

75

Apus,nu poate inainta ca, in Orient, Constantinopo1u1 lnsusi si orasele levantine, fac, mi se pare,o dovada Indestulatoare.

Aici insa, de oare ce nu mai e, ca irformatoare, crburghesie germand sant doar 4.000 de Po lour',Germani, Francesi, Armeni, fate de peste 30.000 deEvrei, ,,o freime" din populatia orasului, se a-cora, in lipsa materialului pentru critics, un mai,larg loc descriptiei.

Astfel ni se presinta Inteo atmosfera de tristeta"Die Trauernde, Mitropo]ia cn bolta cazuta si ra-masa neispravita, Palatul Domnesc, uncle aveaaripa Grigore Ghica, supt care a stat aici strainUI,restul fihld Intrebuinlat la oficii, curtea lui plina deburuieni, casarmile vecine, Strada Mare, cu bunul pa-vagin pe care-1 apreciase in 1856 comisarul eagles.Buiwer, urmand ca si asezamintele va da Mol-dova sa fie tot atat, de solide, Trei Ierarhii (secolulal. XIV-lea" 0, cu moastele Sf. Paraschiva si sedescrie c,eremonia, casa Roznovanu, care a lost.parka la ardere resedinta domneasca, palatul luiMihai Sturdza, Academia Mihaileana, Museul de is-torie naturals si orfantrofia, librariile, Spitalul Sf.Spiridon, Teatrul si cladirea de Pesta (Pestlier Gar-ten) a unui German, platoul Earn. copaci, dar cu ve-dere frumoasa. Acolo trecea Grigore Ghica-Voda, Incaleasca, Inconjurat 'de lanceri si ofiteri din suite, el;Domnul care a dat o'ultima si mare stralucire fosteicapitale. Laolalta se vad Insa bordeie, Tigani pe piete,hoituri pe maidane, si se and strigate de apari siprecupeti, scartait de care; bivoli si alte animal& sezbat In praf si noroiu. La o raspantie calaul cuciula Ina lta bate la talpi pe un vinovat. In case sejoaca averi, on femeile cetesc trantuzeste. Noaptea,canii latra si urla, dorobantii fluiera pe strazi. Dar

el-

76

ce frumos se yard coperisurile la soare on la tuna,ce placuta e patriarhala smerenie a mahalelor 1

Pe langa aceasta istorie se afirma a la Suceavaeste mormantul lui Bogdan Dragon , partea de cri-tics e foarte restra.nsa. Boierii acestia sant mai bunigospodari, mai seriosi: unii, de si mosia li se cautade arendasi, au un venit de 40-60.000 de galbeni pean.. Dar se vorbeste foarte pe larg de medicina, vrajasi mijlocirea babelor.

Publicatia germana citata a in anul 1876 insa una-din cele mai importante descrieri ale Basarabiel- suptstapanirea ruseasca.

Autorul e un naturalist si etnograf, Rudolf Kule-mann, care a scris In. aceiasi revista si un studiu,foarte bine informat, despre Tigani, si In terile noa-stre i.

Notele basarabene 2 sant respltatul unei Indelungatesi atente observari din partea unui om cu o solidspregatire stiintifica si un remarcabil talent literar,din partea unui cercetator care In zugravirea na-turii se inspira de la conceptiile unui Humboldt siravneste straluciri de forma literary ca ale celei maibune literaturi romantice.

Pare sa. fi stat mai mult limp In Iasi. Cifrele sta-tistice asupra valorii produselor agricole in MoldovaIncep cu anul 1830.

De acolo, sau poate si din Bucovina, si-a luat el

I VI., p. 843 $i urm.0 VIII, p. 669 si urm.8 Acolo in 1838 chila de grail e 45 de lei, in 1847, 144;

am dulgher, plAtit 2 lei, 8 parale pe zi In 1838, pri-znelte la 1847 230. Se fac socole:i si pentru Covurluiu In1849, Kulemann ajunge la, lncheiarea ca pretul se in-Zoieste din zece In zece ani.

77

calea, hate° zi de 23 Novembre (el scrie la 8 Fe-bruar urmator) catre Moldova rasariteana, In careIntl% pe la Noua Su lila, lute° zi de toamna groaznicde noroioasa. Va sta acolo mult timp, pentru scopuride negot, fara indoiala, cercetand curtile proprie-tarilor cu cari voia sa incheie afaceri.

Ceia ce-1 intereseaza e productia, conditiile va-loarea ei. Nicio Insemnare despre trecutul terii, des-pre cultura ei mai inalta, despre regimul adminis-trativ, despre contingentele politice. Numai frumusetapeisagiilor u smulge o calda recunoastere, cu dum-bravile pline de privighetori 1, pe care le judeca fnsainferioare celor din Cara sa. De si totul e alb si negru,on grau in grau", cerul prin reflex, de sirtionotonia stepei predomina orizonturile, el ramaneuimit In f ata zilelor calde ale toamnei, cu nourasiiusori pe cerul clar aurul din zarile prafuite.

Constata Insa ca minunatul pamant negru in stra-turi groase nu e intrebuintat cum se cuvine. Gu-noiul se arunca in rapi, se Ingroapa. Cultura sereduce mai mult la porumb, la harbuji. Muffle-se taie salbatec: nu mai e aproape nimic din celedouasprezece verste impadurite, acum saizeci de ani,pang la Hotin. Vara si iarna sacurea lucreaza. Sepierde material §i timp pentru garduri, care ar pu-tea fi Inlocuite cu maracini. Pe malul gol de vegetatieal putinelor ape malite doar cate o moara primitive.Vitele sant Inchircite. Nicio masura contra cumplite-lor atacuri ale secetei, care maul imensi nouri decolb. Bielsugul de fructe nu constituie o bog,atie aprovinciei. De vii nu vorbeste, ca unul care nu parea fi strabatut In Sudul basarabean.

Vina e si a teranilor. Ei fi apar Inceti, greoir

1 Fast alle zwOlf Schritt kluft solch ein Wipfel.

pang.

si

si

si

78

ignoranti."1. Traiesc in conditii primitive: dorm pepamant si transmit acest obiceiu colonistilor ger-mani, can se intind kingd pats until cu -capul pegenunchii .celuilalt. Casa neaerisita, cu geamurile li-pite, are un miros greu. Mobila lipseste aproape cutotul. Imbracamintea e rudimental* copiii se invartcu picioarele goale. Palm nu e cunoscuta decal lapatura de sus, din care se alege vataTul. Se recunoasteinsa ca blana, sau cojocul, cureaua, cizmele pentruframantat glodul pe drumurile nepietruite, de §iprund se &este pe alocurea aproape, s'a'nt o po-

adaptare la nediu. Se dau §i stiri precise asu-pra gospodariilor plinN la zece falci, falcea Invaloare de cirtze& de ruble ale acestor mici agri-cultori, al caror caracter, a caror viata moralA, asade bine prinse la Zucker, nu-1 intereseaza de loe pedrumet 2. El descrie insa cu de-amanuntul vechea ca-sup. de vergi si lut supt stuh sau admiraalb2ata de var sau das kleine, weisse, uns-chuldige, in die Steppe verlorene Hauslein". Un a-devarat cort: so .kleinl so luftig, so lose sind siegebaut".

Dar, daca astfel e muncitorul, boierul moldovean de..odinioara iii are raspunderea, Inca. mai multparventitul care supt noul regim i-a luat locul. Ceimai multi din noii proprietari, strain, nu cunoscTara de loc; au arendasi cart se sehimba des: si§apte in noun. an. Pe o mos"le de 19.000 de desetinesant doar douazeci si until de pluguri, plus o marinacu aburi mai mult neIntrebuintata; in lipsa de bani,administratorul trebuie sa mearga 600 de verste ca

1 Die Bevolkerung langsam, schwerfallig, unwissend".aiurea: Leider sind dem Bauer Tragheit, Sich ge-

hen Lassen, Hoffnungs!osigkel zur Tradition geworden".2 Din Iimha prinde cateva cuvinte rusite: abort (o-

bor), buriaq (buruiana).

trivita

colirile:

si

shadila si-i

gi

$i,

79

sá lea Imprumut de la Evrei o sumo de 300 de ruble.Pe 2.000 de morgen prusiene nicio casa ca aceleadin Germania. In astfel de conditii ce folosesc celedourtsprezece zile de lucru pe an ale teraqului, percare adesea 1-ar scoate de pe proprietate ca sa seaducA Germani, a caror munca e mull mai spur-Ilia. Casa cutarui arendas, un colonel, care cali-fica pe Germani ca fantastici" in agriculture, n'are"Lid ziare macar; el tine numai la trasura lui ea patrucai, de care se uimeste lumea. Isolat pe mosiese aparI no4tea de hoti, cercetand Imprejurimile sitragand focuri In padure. Nict medici, nici spiteri,nici spitale. Administratie nu se vede.

Tar,gul, orasul nu apare. De Evrei se vorbeste nu-mai cand se Infatiseaza teranul care vine la piatacu o adevarata salba de catei de ustupoiu. La sate,carciumarul e Evreu.

Din carciuma lui, foarte cercetata, preotul 1 i scoateune on cu sila in zilele de hram credinciosii. Bise-ricuta lui e foarte smerita; din cimitir in lipsa delemne se furs bratele crucilor: E Insusi un teran, incasa caruia, cu de-amanuntul presintata, sant doarcateva icoane romanesti Tanga catehismul In ruseste.

La scoalA, untie el, popa, e invat6torul si das-alai 11 ajuta, patina frecventatie: in cutare sat sai-sprezece baieti si sase fete. Se preda in ruseste, ,dei populatia Basarabiei vorbeste romaneste si numaiin Nord care Podolia se amestecA elemente ru-sesti si rutene". Dupd case luni insa, un copil detreispreiece ani Inteiege limba stapanilor.

Si problema nationalA a Baiarabiei se pane Inain-tea, acestui strain cu total neinfluentat. Anexarea aadus plecarea unora dintre Romani si napkdirea u-nor elemente inutile sau daunatoare: Multi s'audus in Moldova, careia-i apartinusera mai nainte

80

§i careia-i apartineau supt raportul limbii, datine-tor, alcatuirii pamantului. Ca sa uinple Cara, in eaifi,sa§i slab locuita, Rusia a deschis acolo un fel deslobozie ca °data Romul la Roma. Nu s'a prea uitatla pappoarte §i la alto documentari. Precupeti evreicapitani in retragere, coloneli, functionari de la po§tai DUmnezeu §tie ce alta au alergal acolo pentru adeveni mo§ieri fail a §ti ceva sau a voi sä §tie despreagriculture 1".

E de regretat, se spune aiurea, ca Basarabialost smulsa din oorpul Statului roman caruia prihidentitatea de limba ca §i de caracter geografic iiapartine cu desavar§ire "1". Cu toate ca poporul nuse ocupa deocamdata decat de rachiu, cucuruz §iboi, ,,ar putea Statul integral roman, de §i numai in-cetul cu Incetul, sa lucreze cu o putere atragatoare-asupra unei parti integrante luate in stapanire deRusia. Se caulk a se evita o asemenea primejdie, de,§i Inca Indepartata, prin mijloacele educatiei, dar acelei ruse§ti... Era vorba deci de a se ridica In Basa-rabia §coli pentru limba romaneasca, pe langa careIn a doua linie ar putea servi cele ruse§ti ca §colicomplimentare. Necuprinzand limba romaneasca In

1 \iele wanderten nun in die Moldau aus, in der es.fruher gehOrt hatte und auch, in Ansehung seiner Spra-

Sitte, Bodenbeschaffenheit gehort. Das an und fursich schwach bevolkerte Land zu fullen, erOffnete Russ-land in ihm eine Art Freistatte wie einst Romulus zu.Rom. Man nahm es mit Passen und sonstigen Nachweiseanicht genau. Jiidische Handler, verabschiedete Kapitane,Oberste, Pos;tbeamte und Gott weiss was sonst nocheilte herbei urn Gutsbesitzer zu werden, ohne etwas vonLandwirtschaft zu verstehen oder verstehen zu wollen.

2 So bleibt zu bedauern dass Bessarabien vom ru-manischen Staatslairper, zu dem es infolge seiner sprach-licher und landschaftlicher Ueberein4timmung ganz ge-nau gehort, abgerissen ward.

a

d.,

81-

planul scolar, s'a rostit prin aceasta rusificarea, sis-tematica prefacers a nationaliiAtii romanesti in ru-seascal". Dar cu aceasta tot nu se inlaturA pericolul.Caci si aceasta limbs ruseasca va indemna poate peterani sa cultive pe cea romaneasca, dad. nu cum-va guvernul ar declara un asemenea zel din proprieinitiative ca o rebeliune2".

scriltorul german terminA facand socoteala popu-latiei pe care ar avea-o acea Romanie integrals:54.000 in Ungaria, 14.000 In. Bucovina, 120,000 in Ar-deal, 119.000 In Contniile Militare, 1.500 in Italia, peWig. 1.500.000 In Moldova, 2.500.000 in Munte-nia, Basarabia adaugind 383.885 de barbati §i 331.387de femei la suma totals de 6.089.770 de Romani.

Vedea bine In viitor Germania de la 1876!

Deosebi de calatorii franoesi am crezut ca trebuiepresintati acei c.1.15.tori elvetieni cart aduc ally men-talitate, manifestA alte gusturi si a caror atentie se

1 Dennoch aber kOnnte dieser Gesamtstaat Rumanien,wenn auch nach and nach, mit anziehender Kraft aufeine von Russ land in Besitz genommenen Bestandteileeinwirken. Einer solchen, obwQhl fernliegenden Gefahr,sucht man mit grosser Vorsicht durch die Mittel der Bil-dung, aber der russlischen, vorzubengen..: Es handeltesich also dann in Bessarabien Schulen far die rumanischeSprache zu errichien, neben denen in zweiteir Linie therussischen als Erganzungsschulen dienen konnten. Indemman das rumanische nicht mit in den Schulen aufnahm,ist damit die Russifizierung, die systematische Umwand-lung der rumanischen Nationalitat in d:e russische anges-prochen.

2 Diese russische Sprache wind vielleicht die Bauernanspornen auch die rumanische zu pflegen, wenn mannicht etwa hohern Orts einen solchen aus freier Selbstbes-limmung entsprungen Wetteifer fur Auflehnung erklarenmochte.

6

,$i

9i

82

opreste, adese on cu o critic dreapth, asupra altortrasaturi ale societatii romanesti in aceasta epoch depref acere.

E printre ei si cate un artist.

Astfel un cal ,tor elvetian, un pictor, Jules Jacot-Guillarmod, a strabatul Ardealul si Tara-Romaneasedin 1359', pentru* a culege impresiile redate apoi inCarausia valahh in pusta" si in ,,Nunta valahh" ca siIn schitcle,care vor trebui Yotografiate, din Mused dela Neufchatel, Pe Romanii ardeleni ii descrie inapo-iati, despretuO, plini de resentimente, dar 1i promo-ceste viitorul de libertate pe care 1-au merital ath.teasuferinti. Ii plat femeile din Sud si Sud-Est si 'maiales portul for de un stil mare la lumina soarelui":terancele voinice stapanesc minunat cai aproape sal-bateci; al barbatilor Ii da 1nfatisarea unor shlenidin Bretania. Cei pe cari-i zugraveste se mini ea sepoate opri la niste bieti ca 11 brundesc ca faceconscriptie pentru ceva biruri noun. Balciurile, ca a-cel din Brasov, 11 intereseaza, pentru pitorescul forinvalma,it. Cat privesite pe gdvernul, se miryde soselele putine, de posta rudimentarh. 0 nunta te-rancasca-1 inchn.th pe pictor, cu vartejul de colori atdantului supt ochii batranilor sprijiniti in toiege. Ca-ruta de ealaiorie e tot asa de proasth ca dincolo deCarpati, uncle e descrisa cu mull brio, phna la cer-tele si bataile din. launtru, dar aceasta e neashmilnatmai iute. Si drumurile sant foarte bune, pe parcursulde la Predeal la Bucure.sti. Dar soldatii desculli de lagranith, in zdrente, biruie toti bravii, lansquenetii

1 Dupit Feuille d'av:s din Neufchatel, Februar 1891 (sitiraj aparte), Nestor Urechia, In Prop 1 .e literare, an. 1927,

din 15 'eptembre.

dansii:

al.

83

5i condottierii". Calatorul va trece la Giurgiu, iar deaici prin. Cernavoda va atinge Chiustenge.

Lucrarea Elvetianului Koh ly de Guggsberg, pre-ceptor In vre-o famine din Iasi, este atat de im-portanta prin conclusiile -ei, incat e de nevoie in-treaga reproducere a unei mai vechi analise pe care4) dadearn astfel in Analele Academiei Romane")(XXIX.

Sviterianul Emil Koh ly de Guggsberg, Intrebuintatca preceptor la boierul botosanean Comisul Gher-ghel, le Comis de Guerguel", pentru nepotii lui, Isilua sarcina de a expune principiile sale pedago-gice" si a ardta chiar reformele pe care starea civi-lisatiei le cere", intr'un memoriu, terminat la Bo-tosani, in ziva de 1-iu August st. v. 1841, si tipdritIn acelasi an la biroul foil comunale" din Iasi,(bureau de -la feuille communale"), supt titlul: 2,lePhilo-dace, appercu sur reducation chez les Rou-mains, suivi de quelques remarques relatives a laprosperite des Principautes" I.

Filodacul" nostru nu vrea sa vorbeasca numai deMoldova. Daca am vorbil", spune el, de Romania(Roumanie) in general, adecg. de Tara-Romaneased$i de Moldova, causa este cg. m'am Incredintat, atatprin productiile literare, cat si prin apropierile cele-am facut ale istoriei acestor doud natii, ca ele nuposed decal aceleasi notiuni de civilisatie. Acestecloud Principate, iesite dintr'o mama comuna, su-puse acelorasi influente politice, au trebuit neapa-rat sa primeascd si O. conceapd aceleasi idei si sa

1 Exemplarul bibliotecei de la Hui are aceasta Insem-nare in doua limbi a autorului: Laisse ici le 5 17 septem-bre 1841: l'auteur. Amu Idsatu aici, la 5 17 Septemvre1841; Autorul".

84

-urmeze aceiasi cale; deci ce este adevarat pentru.una din aceste teri, e, neaparat, §i pentru cealalta".

Va incepe cu cresterea copiilor, In cari vede, fi-re§te, viitorul terilor noastre, pentru a trece apoi lareformelecum vom vedea, foarte sanatoasepe carele are In vedere.

E contra doicii, vile creature, mere par suite dulibertinage, grosse paysanne", asezata, cu celelalteslugi, Intr'un colt umed §i retras al casei", schim-bata de doua, trei on pe luna, batuta cu dansele Im-preuna. Roabele, slugile Incep, dupa marturisireafacuta de multi autorului? la zece-doisprezece ani,conruptia copilului Incredintat lor. Toate acestea-i face

piarda veselia bunatatea: De aceia pot spuneca n'am luta lnit niciodata intre copiii Romani lor a-cea bland/ amenitate, acea adevarata bunttate deinima care se gaseste la copiii altor natii, si a-ceasta nuinai din causa relei cresteri ce primesc"1.

Dascalul, all/ sluga, rau tinut, la un loc cu ceilaltioameni de serviciu, des schimbat §i el, nu ajuta,.prin putina-i §tiinta, la o Imbunatatire.

Se cauta atunci mantuirea In preceptorul strain. Eibine, Koh ly se ridiel Impotriva lui: el nu e legat detad.; alte nevoi §i alte simtiri 11 chiama acasa; nupoate transmite o stare sufleteasca pe care Insusi n'oare. Acest om nu trebuie sa fie strain; el trebuies/ fie compatriot; data ar fi strain, o mie de Impre-jurari pot s / -1 recheme in patria sa, In mijlocullucrarilor sale. In orice educatie se formeaza omulpentru a fi cetatean; dar cum oare un strain pecare niciun interes nu poate §i nu trebuie sa-1 cap-tiveze ar putea sä inspire ucenicilor sai sentimentea§a de vii ca un compatriot? De alminterea, aceast5

1 P, 7.

$isa-pi

85

vocatie Hind un act de abnegatie fatA de orice, fatlde o situatie, fall de plIceri, sant putini strain carisa consimta a tili cel putin doulzeci de ani departede familiile lor gi de Cara lor. Nu vorbesc aid de-cosmopoliti; astfel de oameni nu sant vredniciSatre in lista preceptorilor: cel mult pot fi privitica profesori de limbA.1."

Acest om real Indrazne§te sA se ridice impotrivasistemului de a resuma InvatAtura In studiul formalat limbii francese, ea hind Jagrement et la mo-<le"; el observa cA. germana, polona, rusa, turceasca

greceasca sant limbi de Intaia necesitate din causaapropierii (proximite) acestor deosebite popoare".

In al treilea rand, calcand prejudecatile timpului,el combate ideia trimiterii in strainatate, prin caretinerii ajung a nu se mai putea deprinde cu Ins AOlara lor, furati": Nu, Imi raspund unii, vom tri-mete pe copiii notri In Franta, Germania sau InSvitera ca sl se instruiascA. Ascultati-ma: dacci vd-creste(i copiii pentru altcl (surd' dectit a voastrci, tri-meteti-l; dacA voiti sl-i creqteti pentru patria voas-ill, de ce trimete(i Mai din liner* lor inferi uncle von deprinde alte moravuri, alte datini?Jntorcdndu -se, ei stint strdini; ei nu uor vedea deceitFranfa, Sulfera, Germania. In Joe sA h fi facut bu-curia, nu yeti fi facut decat nenorocirea lor §i,

mai mult decat atata, yeti fi facut un furt Statului,care, el, are nevoie de oameni In adevar patrio(i."Fe tele singure pot fi trimese §i anume In Svitera,ca sa invete a nu mai fi cheltuitoare (dissipees), dateluxului, placerilor ruinatoare."

Cum recomandam §i not astAzi, acest pedagog svi-jerian de acuma aproape o suta de ani cu ochii a§a

I Pp. 13-4.

sa

sa-i

86

de inteligent deschisi asupra pdcatelor noastre credeca cdlatoriile In strdinatate nu trebuie sä atizygao singura Cara, ci pe toate, si nuinai pentru a cu.lege de la fiecare Insusirile ce o deosebesc. Tineriftrebuie oare sd calatoreasca? Da, mai ales tinerii Ro-mani. Dar sä se iea precautiuni. Sa nu stea in te-rile pe care le cerceteazd. Sd visiteze pe savantiitrermaniei pentru filosofia lor, sä vadd societatea (lamode) in Franta pentru a invata virtutile sociale,sd vadd Anglia pentru masinile ei, Svitera pentrirfericirea ei nationala, Italia pentru artele ci Gre-cia pentru antichitdtile ce cuprinde. Intorsi In tar_lor, ei vor veni sd-i aducd fructul cdllitoriilor lor sisä-1 ofere ca un prinos (un tribut) Patriei 1."

Civilisatia noun a Romani lor a fost grabitd. eInca neadaptatd, nestiind ca, pentru a merge sprecivilisatie, trebuie mai putin sä imiti decal sd per-fectionezi sg. Indrepti".

Un sir de reforme se impun. Vom incepe cu celemateriale. Robia trebuie desfiintatd; e un anacro-nism o rusine. Veti indrazni vre-Odata sä va nu-marati printre neamurile civilisate, atata timp catse va putea, ceti inteunul din jurnalele noastre: devandut o Tiganca tandra?". Liberati, Tiganii vorputea till din indemAnarile lor 'de lemnari si fie-rani, cu timpul s'ar putea confunda cu ceilalti lo-cuitori.

La lard sant lucratori destui. E o gresala a segandi cineva la colonii straine, strdini fiind de afunsgi ,fcirei aceasta": on a souvent propose de faire venirdes colonies suisses ou bavaroises; grande erreur, plannuisible a l'ttat, qui n'a déjà rop mger 2

1 Pp. 29-30.2 P. 37.

si

si

Tie it ctr

sf

si

si

si

87

Cultura Ins ar trebui variata, incercandu-Se siintroducerea bumbacului. Mine le asteapta cerceta-tori. Providenta", spune el inteo prea frumoasa pro-positie, .,a pregatit total; se cere numai inunca" (ilne s'agit que de travailler).

Neexistenta chiar a industriei celei mai elementare,desfacerea in strainatate a materiei prime, importultuturor fabricatelor intalnesc o aspra critics. Mobile lese aduc din Viena si Paris, albiturile din Olanda,ghetele din Viena. Niciun servet, nicio perie, niciunscaun n'au fort fabricate in Romania; hartia lor,cerneala lor, condeiele lor, briceagul lor, au trebuit saplafeasca vama de 3001.." Si se pot lucra multe detoate: plinza, postavul, pielariile, hartia, lucrarilede fonta, de sticla, de tamplarie, de lacatuserie, dearmurarie, de cutitarie".

Scriitorul ar Ti de parere sa se mai lase plug;iria,care afla aiurea concurenti, cu cal de transportbuseuri superioare, sa se lucreze de sarg la 9 bunacrestere a vitelor. In agriculture, problema este, set sereduces produsele la eel mai mic volum, pentru ascull cheltuielile de transport". Dar nu pe calea vel-nitelor: rachiul imbogiireste pe proprietar otrei-veste poporul.

S'au facut pentru aceasta un mare numar de vel-nite (brantvineries); fiecare li-a cunoscut folosulnese, dar fail a se gandi ca prin aceasta industries'a conrupt poporul, usurtindu-i cu pre( mic cdpd-tarea acestei periculoase bduturi 2. Sfecla ar raportabine; cosland 2/7 din ce costa in Franta, s'ar puteavinde cu 2/3 din pretul de acolo. Si yule ar putearivalisa cu cele de acolo si de la Rin. Oricuin, nimic

P. 39.2 R

si

ba-

'

de-si

11.

88

nu poate prospera lard o dibace legaturei intre pro=dusele solului $i industriile marl; sprijinite pe celemici fi hranindu-le, la rdndul lor. Comparatia luiKoh ly e de toata frumuseta: micile ramuri de in-dustrie sant ca vinele imperceptibile care mergde la vasele marl pentru a hrani extremitatile celemai departate ale membrelor noastre".

Dar nu i-au scapat din vedere acestui om depatrundere profetick §i nevoile culturale pe care lesimtia Romania" lui de la 1840. Limba traducerilorpripite i se pare gre§ita prin nduala neologismelor.Trebuie fixata. Pentru aceasta tine ar crede? elpropune o Academie compusa din Munteni 111°1-

doveni", lucrand fiecare In Cara for §i adunandu-sela epoce hotarate" sesiunea generalal la Focani,pentru a stabili gramatica fi a face dictionariul, pu-land propane premii cu subiecte date, mijloculcel mai potriuit pentru a stimula pe scriitorii nu-tionali ". $i sectia istorica nu e uitata: ea arforma una din ramurile unui Institut, ocupandu-sede istoria Romaniei, cuprinzand tot ce poate sä seraporteze la istorie, medalii, stampe, tablouri, ma-nuscripte, etc.", a doua ramura fiind un departaental inscriptiilor, in care toate descopeririIe ar fi In-registrate, precum faptele moderne, repertoriual natiei", iar a treia, sectia asa cum oare Academia Romana astazi.

Cu totul necunoscula a rams in istoriografia noa-tr'a o interesanta. carte franeesa, a lui William Rey,Autriche, Hongrie et Turquic, aparuta la 1849 in' Pa-ris. aceasta de §i o parte din materialul ce cu-prinde a mai fost publicat in Bibliotheque Univer-selle" de la Geneva, in anul 1848, Maiu, sau In acelaat aparitiei volumului.

nici

§I

§tiintifica,

si

si

51

89

Aulorul e si el Elvetian, deprins cu institutiileberale, dar foarte felurite, din causa multiplicitatii gu.-vernelor, din. tam sa". A alktorit, spume el, flrs pre-judecati politice sau morale, a luat note si acuin pu-blicA" pe acelea care-i par mai putin vestejite".

Incepe din Cara sa chiar, pe drumul catre Bavaria,tars de bigoterie", chinuita de patima unei arheologii'copiate pe fereastrA, ocolareste". Viena-i pare ingrA-.mAditA de reaua administratie, care doreste un orasmic cu InteleaptA cugetare, usor de supraveghiatsi isolat de plebe printr'un zid gros", de uncle uraIntre cei din cetate si cei din suburbii. In palat, unrege al Bavariei nu si-ar pune nici lacheii". Edifi-dile publice sant meschine on de rAu gust, afar decatedrala Sfantului Stefan". Locuintile aristocratieiapar InAbusite din lipsa de spatiu" si pline delucruri disproportionate si urate. Comertul se a-seazA In case cu aparenta intunecatA si de nimic".Nu-i plat calatorului nici cluburile, nisi teatrele. Olelele nu mai pot cuprinde clientela. Regulamentema' tinge Impiedecs vAdirea maselor. Lumea de toateclasele e aspru tratata de acest ucenic al lui TOpf-ler. 0 InaltA in ochii lui numai religia musicii. Revo-lutia vienesa se explicA prin elementele care ostudentul cu pllaria calabresA", muncitorul plataun florin pe zi in ateliere nationale ca acelea de InParis.

Drumul pAnd la Pesta e descris cu simt pentru pi:toresc si pentru amintirile istorice. In capitala Un-gariei Rey Intalneste o imensa incredere in sine, ofurie de a intrece Viena, o pasiune pentru ktxulfars socotealI, o aristocratie spirituals si vie caFrancesii lui Bayard", naustera la fats ca Spaniolii. luiFilip al II-lea", un public gata ss se batA salbatecpentru once motiv, fie si o represintatie de teatru.

dan:

li-

90

Caracterul national mixt si inconciliabil al deosebitelor elemente ce compun populatia Ungariei e bine-prins Si tare subliniat. Se citeaza izvoare si se daustatistici.

Despre Romani, natie cazuta foartc jos", darmai jos In Cara libera, uncle teranul sta in bordeie $ise hrAneste din mamaliga, arzand iarna trunchiuriintregi din care o parte rilmane arara, se spune ca.an Inca semnele descendenlei lor. Carul cu boi, incare roata fara Hare, acoperita Inca de scoarta, sur-prinde, ii pare cAlAtorului ,,ca o ironic sangeroasa a-runcata vremilor noastre civilisate". La Cluj aflitInsA un teran, taietor de lemne, care, prisonier, pevrentea lui Napoleon, case luni in Franta, vorbia

Francesii Imi dadeau vin bun .i -mi ziceau Ca-marade i une on domnule; e poporul eel mai ye-Nei cu care e mai bine sa trAiesti." ( le meilleurvivre). De altrel Romanul din Valahia an Ltila penimeni In adevAr simpatic deal pe Frances."

Dar limba are abia un cuvant slay la star, si insufletele care se resimt de cele cinsprezece veacuri alerobiei .,se afla unele ramasite ale unei vochi clvili-satii sau conruptii, in care s'ar banui originea ro-mana" (se mentioneaza... fardul, pe care-1 crilica

cApitan german deprins a face lectic sillenilorla usa bisericii).

FAra legaturi cu acesti Romani din Ungaria, Reyconda.mnd pe acea boierime bucuresteana care ,.asperiat ad litteram pe toti strainii ce an privit suet_glantul de sociabilitate de de-asupra, imitatie france-sA". Casatoriile cu divort ii par inferioare ca me-rala poligamiei musulmane. Ceva mai jos ar fisuprimarea oricarii societati omenesti, cel putin asa.cum an cunoscut-o anticii modernii 1."

P. 156.

asa:

a-cel

si

sia

si

si

91

Pagini de istorie, pline de impresii personale, ducpang. la o noun calatorie pc Dunare, redata in note-zilnice. La Essek afla un Frances care face cornerde doage, tritnise pang. la Galati si Braila pentru alua drumul spre Marsilia si Bordeaux'. La Belgradprintul e pazit de Turd, Vuccici sta ,,inteo cash' pu-tin sanatoasa" si locuintA buns n'are decal un Meatusneamt. La Panciova, Grecii se suie pe vas sa-$i factsocotelile. I se pare lui Rey c.a vede insurgenti sarbipu§i In teapa de Vuccici. 0 atentie deosebita c acor-data productiei de gran a Banatului.

La Timisoara, centrul ace.,tui comert, calatorul so-seste pe un, maldar de fan cu tunbrela in mina sitotusi muial Oita la piele ". E o Alexandrie a regiunii.Clima, In toate casurile, e nesanatoasa: o fabrica defriguri. $1 prin sate populatia ar fi murind rapede.La Arad, cu aparenta de sat, Rey afla un coretardin Grisanii Elvetiei sale, stabilit de doua decenii :?icercetat de nobili. $i In alte villasses" se dirt, cuaceiasi profesie, oameni din Ertgadina si Val Bre-gaglia 1.

Navigatia pe Tisa, lucrarile si planurile lui Besze-des de a aduce in ca prisosul Dunarii de supt Pestaintereseaza enorm pe acest om gracile. Trecand pela Bazias, el vede Romani lucrand la incarcarea carbunilor din Oravita, superiori celor englesi: slabi,storsi, abia ajung In duzini, si cu chiote, sa factlucrul ce 1-ar face doi marinari italieni R.

Portile-de-Fier sant larg descrise si nu se uititnici mustile columbace. La Orsova nimeni nu poateintreprinde ceva fall voia administratiei austriece.Carantina e un adevarat chin. Rusii in acolo, la---

1 Pp. 187-10.2 Pp. 176-7.5 P. 186.

92

Dr§ova, un consul, pentru legatura cu Serbia; eIapare ca stapan. La Mehadia se observa urmele ro-mane; lui Szechenyi administratia militara nu-i In-gaduie a cladi un otel modern. In Ma-Cale, Pa§a staIn'tr'o baraca de lemn", intre adormitii lui, carifumeaza.

La Schela Cladovei calatorul debarca pentru a sesui In vaporul aceleia§i Companii. Intra la noi,

domeniul sclaviei §i miseriei, In noapte". Pi-lotul striga alla turca pentru dreapta, alla romaicapentru malul romanesc. La Vidin, casute de lemn,-strazi-cloace, lume In zdrente, prostita, cadavrulunui mare ora§"; Husein-Pala, distrugatorul Ieni-cerilor, a acaparat tot comertul. La Giurgiu, caseproaste, praf on noroiu. Se discuta posibilitatea ca-nalului Cernavoda-Chiustenge.

Pe termul nostril arde papura fn primavara. Lalumina flacarilor se ajunge la Braila, strAns unitscu Galatii pang. la a se confunda. Cu tot marele co-mert, nu-s case importante, din causa relelor inora-vuri, dar mai ales a, nesigurantei. Se releva parteaboierului Slatineanu la prosperitatea nascanda a Bill-lei: la inceput primia pe calatori cu musica, Ii.ducea cu alaiu acasa la el, li da §_ampanie §i, dacattimpul permitea, §i un bal. Galatii Ii apar lui Reyca ora§ul eel mai hidos ce a vazut In Turcia, §i a-ceasta Inseamna ceva; e compus In total dintr'o adu-natura de cocioabe de lemn, a caror miserie §i ne-curatenie nu ingaduie comparatie cu nimic alta";strazile sant acoperite cu loadbe de lemn suet carese ascunde o apa ce ta§ne4te la fiecare apitsare,ca §i, pans In ultimii ani, la Bucure§ti chiar. Numaipe platou sus, casele consulilor §i unor boieri. Pemal case-magazii de lemn. Lumea sufere de friguri.

Tara, In general, Valahia", nu merits o expe-

93

rienta: spun si altii can au vazut-o"1. E cam-pia plina de oasele uscate ale lui Israel" din Bi-blie. Ce pot putinii boieri caldurosi patrioti"?

Boierul ar avea aplecari spre cultura, dar n'arcaracter" §i e un sentimental apatic ". E prea tar-ziu O. se emancipeze teranul sA se faea din. elom", §i vecinii sant prea rai prea grabiti; religia e-preotul teran, betiv. Se descriu intrigile strain: a-nexarea la Rusia pare iminenta. Nici ideia de a scapade (lama nu s'ar putea forma.

Revenind la boieri, autorul ii descrie ,,idolatri pen-tru modele, Obieeiurile si chiar limba Parisului"; Insocietate e buna primire, sincera §i acele ,,charmer.excessifs", care Inseala asupra fondului; moravuri caIn timpurile rele ale Imperiului roman", sangeleInsusi hind viciat; desfranarea e naive. Fara a fivazut pe podgoreni, califica pe terani de frumosi§i boarte resistenti.

In loc sa caute alte aspecte ale unei vieti na,tionale In plin progres, Elvetianul se ocupa de ro-lul cetatilor dunarene In luptele dintre Rusi si Turcirde sansele celor d'intaiu de a lua pastra Con-,stantinopolul, de aspectul gurilor Dunarii §1 de mij-locul de a Imbunatati navigatia pe bratul Sulinei.

La Constantinopol se vorbe§te de mosaicele SfinteiSofii, descoperite un moment, la reparatie, de ar-hitectul elvetian Fossati, cunoscut personal autoru-lui: Evanghelistii si Apostolii, Fecioara de-asupraaltarului principal, Mantuitorul avand inainte-i peImparatii Constantin §i Iustinian" 2. Fossati ar filuat copii, pe care avea de gand sa le publice.

Descrierea societatii ambasadorilor e precisa spit-

p. 204.2 P. 205:I

gi

gi

gi

gi

gi

94

rituals 1. Se vorbeste Si de o musics pe jumatatebarbara, pe jumatate furata, in opere sau in ariide dant, musics bine cunoscuta in Levant supt nu-mele de valaha"2. Rey a Vazut si pe hogea, pre-ceptorul Sultanului Abdul-Megid 3. La Brusa Old unnegustor de vinur! din Basel. La Smirna, uncle En-glesul Borrel studiaza muntcle Englesul Edwardsscoate ziarul francs .,l'Impartialn, un Elvetian, Raffi-nesque, exercita medicina. Romanele lui Eugene Suese reliparesc in foi volante de redaclorul foii Jour-nal de Smyrne"4. Autorul a mai fort ()data acoloin 1843, apoi in 1845'.

Englesul William Hunter face in. 1792 drumul prinDobrogea,, strabatuta cu carul, prin pustiul de atunci,si prin. Galati, ca sa ajunga la Focsani, plin de Evreii pradat de Rusi ispravnicul 11 cinsteste cu o masa

Impodobita cu lkutari, dar lark furculite, unde vinul edoua parale oca; un Pasa turc trece, cu alaiu deease sute de calareti, in sunetul musicei, supt stea-guri. De acolo pleaca. spre Bucuresti (aproape e ha-lm' de la Afumati): aici Domnul, fricos de stiri, o-prind scrisorile, dar cu ganduri bune, Mihai Sulu, alekrui secretar e Carra, pe care nu 1-am astepta aici,11 primeste Intr'o manastire, caci Curtea arsese, cuun enorm ciubuc intre dinti. Prin Pitesti Hunter seindreapth spre Rkmnic. De aici carantina de la Tur-nul-Rosu, cu un ofiter trances. Se inseamna in treacatmankstirile Cozia, Turnu, fara valoare, interesantulCornet, din a doua jumatate a veacului al XVH-lea,

I P. 233.9 Pp. 247-8.3 P. 249.

Pp. 254-5.5 Pp. 265-6.

si

si

95

lundatie a lui Mares BAjescu1. Englesul InseamnA po-pasurile evalueaza. la 5.000.000 de piastri, din: cariTurcii ieau jumAtate, veniturile terii.

Un alt Engles, apitan,u1 Charles Colville Frank land,trece spre not In 1828, indreptandu-se spre Tur-nul-Rosu2.

In Banat descrie Timisoara i Intinsul Lugoj"cu biserica noastrA, Impodobitt cu o TrescI a A.dor-milli'. In Ardeal pe la Deva recunoaste la teraniinostri costumul Dacilor. Stint mune rdpi, domrazIe(, sun multi rupi, domine"), ii spun caraqul. Pe lala Jibot se coboarA spre Sibiiu. Capitanul de postä de

Turnul-Rosa, Grec calare, stie nemteste bine. LaCaineni, popas intr'o casa de lut; apitatrul cal noual postei, Gheorghe Steriopol, is primeste bine, cupovesti despre Turcii ultimei ocupatii, de can sca-pa prin alti Turci. Dar, noaptea,

Spre Bucuresti pe drum grew, pe ploaie. Iar lacasa de post.a, in Arges. Vorbeste cu oamenii o latino-italo- spaniola, pe care o inteleg. Lume de treabA, darsarad. (descrierea costumului, al capitanului, ve-chiu ostas, fiind ca al unui dandy in felul situ" .

Abia se trace in tipet de femei raul umflat, In careTigani spar aur. Bisericile-i plat Englesului §i elzugraveste o truce de drumul mare. Pitestii cu

simptome de convert ", bune case boieresti;langa ora§ castelul" unei rude a lui Steriopol, culasani In curte. Bucure§til, cu lux european §i

T ?ravels in the year 1792 through France, Turkey andHungary, Londra 1796. V. 0. Lugovianu, In Buletinul ComisiunitMonumentelor Istorice, V (19 2); Viata Romdneascd, XV(1923); Karadja, in Arhivele Olteniei, II, p. 104 urm.

Travels to and from Constantinople, Londra 1829, 2 vol.V. Karadja in Arhivele Oltenlei, III, p. 109.

8 P. 10.

plosniti.

§i

lu

ph-duri,

'

96

murdArie oriental", 11 gazduiesc la HOU de l'Eu-rope", convenabil: prin strazi cu boieri purtand is-lice In cale,sti aurite la consulul eagles Blutte (el&este numai guvernul e rau), pentru care am-torul -aduce scrisori oficiale ; langa consul e d-rutGriffiths, asezat aici. La Curte, simply ca un cas-te! german, Franklan.d vorbeste italieneste frantu-zestedar prin. dragoman Italian, cu Voda-Ghica,om de oarecare vrasta, placut: i se spune ca. are un ye-nit de 390.000 de Afunti si strange comori la Viena.Sora, Pulcheria, nu poate priori. La Griffiths vede peMaria Balaceanu, care-i aminteste gazela pustiului Sistatuiie Eladei ; vorbeste i foarte frumos. E pericolaid!, striga calatorul. Deci inseamna iute ea la Bucu-resti scant 70-80.000 de locuitori, 60 de biserici, 20-30de mana.stiri pleac.1 spre Giurgiu cu Tatarul dat deBlutte, Tara masalalele de noapte ale Bucurestilor.Scuturatura de rigoare a carutii. Prin sate cu bor-deie oameni abrutisati", la Giurgiu cu fortareata(se presinta trecerea Dunarii).. Case de lemn, mi-serie, Turd, in cetate, cumparand cai din tall (unAlbanes din garnisona e presintat).

Dinitre Englesi, in epoca aceasta mai noundupa observatiile superficiale ale lui Walsh', s'a ocu-pat de Cara uncle traia si de neamul care locuia In-tr'insa insusi consulul din 1833 al Marii Britanii. E.M. Blutte e urmasul in aceasta sarcina al lui Cook. Inacel an se afla la Valenii-de-Munte cu un. ,,fiu adop-tiv" al sau cu secretarul sau particular, StamatiZamora, ,,tanar plin de sentimente liberale". $i, ast-fel, convorbind zilnic aproape cu maiorul Filipescu,

1 Trad. francesli (Voyage en Turquie), 1828. Dictionaruldin Buda, p. 233. Cetiri din Walter Scott, p. 243.

el

si

si

si

si

97

de la Drajna vecina, cu..profesorul scolii locale, ca-ruia-i incredintase copilta, si care profesor nu eraaltul decat Gherasie sau Gherasim Gorjan, traduca-torul, plin de rabdare si inzestrat cu un frumos- gratupopular, al ,,HalimaleV, el incredinta acesluia un ma-nuscript frances cuprinzand o volumhioasa. -descrierea terii si o expunere istorica a inceputurilor popo-rului romanesc.

Pamantul Principatelor romane", asa incepe par -tea care ni s'a pastrat",e clasic ca o Italie". Adancullui, mai ales 'in Oltenia, cuprinde u_ rthele romanecare amintesc pe unii din stamosii locui;orilor ac-tuali; ceilalti sant Datil, Din contopirea aceslor douaneamuri alese s'a alcatuit natia dp.co-romana, innumar -de peste zece milioane de suflete, cu douadrepturi marl sfinte ca Dumnezeu In acestepamanturi: unul, al vechii mosteniri de peste pa-truieci de weacuri altul, al colonisarii i pastrariicirepturilor rationale dace si romane de saplesprezeceveacuri pana'astazi, cu armele cu spiriful politic".

Astfer Romanii au ajuns a fi o concentrare de ceamai mare vitejie, de eel mai inalt geniu, cu cea mairara omenie cea mai evanghelic ospitalitateafabilitate". De spre parted. Dacilor, sant Indrazneti,cum se vede la calarie fara sea, sant dibaci in acladi fabrica orice, Invatand orice arta nova nu-mai dintr'o singura vedere la altar', In iuteala cu

gatesc singuri hrana la drum, In putereade a dumesiici animalele salbatece, in hotardrea dea umbla cea mai mica spaima in intunerecutcel mai gros prin padurile cele mai nestrabatutepustii, prin muntii cei mai periculosi-, prin pus-tietatile cele mai adanci Intunecoase". De spreparted Romanilor, au prieperea la cant si dane,

7

cu

fara

si si

si

si

91 gi

si

cari-si

gi

gf

98

la frumoasa cetire si la poesie, la tot felul de ante,la manuirea iute a armelor, la Intelegerea fara pre.-get si la spontana imitatie, fart a mai adaoga nu-mele graiul.

Dupa ce a stat in fata barbarilor intru apdrareaeulturii apusene, Romanul a faeut din Cara lui cu a-lata truda jertfa aparata numai de (Mitsui adt-postul nenorocitilor si al apasatilor de greutatea sicruzimea jugului bar,bar si fanatic". Acesti adapostitiau ajuns In dregatorii si au faeut averi, cu deplinavole de a-si 'Astra desvolta fiinta etnica deosebita.Dar, ca rasplata, cei scapati aid de foe, de sabie Side sela-vie ajunsera si tot ajung fara. cea mai micamustrare de cuget dusmanii vanzatorii cei mai ne-ImOcati ai fteatorilor for de bine".

Dar Blutte e sig,ur si se arata gata dacuvantul de onoare ea Puterile apusene o sa Ina Ileaceste Principate inteun rang cu mult mai puternic,cu mull mai durabil decat it vedeti ast1zi ". Aceasta-si pentru ca pacea linistea Europei Intregi santIntarirea Principatelor pe privilegiile for rationale ".La aceasta, stint dintr'o scrisoare a lui, nu conta petinerii cultivati 4n Apus, cari mai mult se strict.

Nu se pot cuvinte de o mai magulitoare dreptate,lar pierderea caietului lui Blutte trebuie socotitk cauna din marile lipse de noroc pe -care nu °data le-aIntampinat poportil nostru In- vicisitudinile lui 1.

Un alt Engles a trecut numai pe ldngcl noi.Michael G. Quin a calatorit, in 1834, pe Dunare

1 Calendarul Crazania al lui Gorjan pe 1856LRevista is-torica, I, p. 135 §i urm.; Studii doc., VIII, pp. 100-1,no. 174; p. 164, no. 198.

si

$i

si

1i

9f

a-9i si

si

99

[Ana la Rusciuc, de unde a luat drumul spre Con-stantinopol, avand ca stop sa cerceteze deosebite re-giuni ale Orientului.

A vazut Bangeni trAgand la edec luntri pe a.pa,feinei frumoase ca statuile antice sezand pe Orincu valul alb ca zapada eoborat pe umeri, preoti in-ch* cu albastru tinand In mans toiagul cu vilrf deargint, ciobani ratacind cu turmele, pe and femeilece-i intovArasesc poarta in traista prin,s1 de giltulfor pruncul, copii intampinand cu sarut-mitna".

Dintre Romilnii din Principate i-au iesit inaintenumai cativa ofiteri, plus un ciudat personagiu infrac albastru grashnos, cu pantalonii peteciti oboneta militara pe cap, care vorbia neinteste, italic-neste, canta ca un virtuoz, discuta asupra tuturorchestiunilor posibile avea totusi aierul unui vaga-bond. La Nicopole Quin a mai aflat pe un Moldo-vean care mergea pentru afaceri de la Galati laGiurgiu 1.

Nu se pot pretui in destul paginile de calatorie.ale Englesului J. H. Skeene, care publica anonim.Frontier lands of the christian and the Turk, com-prising Travels in the regions of the lower Danubein 1850 and 1851 'Andra, 1853).

Venind din Geneva, el are de lucru cu sicanele ad-ministratiei austriece, fricoasa de liberalii Apusului-revolutionar si In schimb e considerat ca un prietende toll supusii n.emultAmiti ai ImpIratului din Vie-na. Pe Dunare, culegand pe drum tot fella de infor-

1 Voyage sur le Danube de Pest a Routschouk. I. Paris1831, pd. 21-3, 38-9, 83-4, 86, 89, 91, 107, 109, 114-6,145,.186 si arm., 205-6, 211, 270 -I.

113-7,

si

si

100

math mdrun.te curioase stie as1fel ca in Unga-ria sant 3.009.0.:0 de Romani 1, el inainteazd spreterile locuite de Romani. La Orsova are din notnacazuri cu pasaportul din partea Austriecilor. Cer-celeaza orasul, unde e poftit $i in societate: vede-flori in fereasta pasari in cuscd. Mehadia-i apare,.cu biserica ortodoxa, in care se canta greceste, sla-voneste, dar mai ales romaneste2. Vede pe lostulDomn Mihai Slurza, care .se duce la bdi in Germa-nia. Trecand cu 'fried prin. Portile-de-Fier, mule pa-zesc terani in\armati, caldtorul se stramutd pc mit vas.

Dar drumul pe apt nu-1 impiedect de a descrieCernetii3. De la o persoand care se suie la Calafal, afla,not sari despre revolta bulgareasca,scopul caldtorieiTiind sa se convinga de umanitatea Turcilor fatd derebeli. Turnul-Mdgurele-i pare o miserie 4. La Giurgiuit multamesc usoarele formalitati de vama, cum nu.era in Austria. In cAruta cu patru cai, va mergepeste -poduri proaste, prin sesul plin de pdsari, debivoli, de vaci, de cai speriati, alingand sate al ca-nor nume-i sund Bungarsko §i Roman, amestec debordeie, cu o lume sdraca, dar fericita. La Bucurestiotelul it va costa cat Hotel Maurice de la Paris; strtizi,grozave (atrociously ill-paved), peste care trece birja,birjarul hind manat cu batul. Niciun om care serespectd nu merge pe jos: picioarele sant superflueaici ", gunoaiele sant de neinchipuit". In °rap' de100.000 de oameni, saracie negligentd, cu semnelefocului de acum trei ani, cu cart oprite in loc, in fatl

' P. 127.

1 P. 183.8 Pp. 197-8.

Low and miserable-lOoking p. 2044 Feet are here superfluity ; p. 212.6 Unimaginable filth; p. 213. ,Huge of rubbish".

si

si

si

si

'

101

en bogalie nemeritata. Biserici cu fresce ciudate , Ceide sus au grddini, circuri, musics military, Soseaua,£11 veselele trasuri.

Consulul engles, Effingham Grant, 11 dupe la Domn,Barbu Stirbei. Un om de vrasta mijlocie §i de dis-tinsa aparenta", Tharte afabil" (affable in the ex-treme), elocvent in frantuze§te, vorbind despre.dar, in genere, lute in maniere §i Toarte inzestratcif taleritul de a vorbi despre stii.iect: 4e arallbucuros ca vede un Engles 2. Are o armata de treiregirnente de infanterie §i unul de laneieri

Urmarinduli tinta in Balcani, Skeene pleaca. Tre-ce pe la Piersiceni, pomene§te in tale satede bordeie, card cu lemne. Nu uits a insemna po-pasurile carittei de po§ta pazita de patru dorobanti:Pe la Clejani, Arambatz, Lada, Tekuth, unde e si pra-

o frumoasa casA a proprietarului, dar rau a-§ezatti, Tara 'Ivan gradina, Tara un copac ca samergi acolo en o carte in mans "; Stobore.ti, Mirtesh,uncle vede cum se treiera cu boil. A ajuns astfel laSlalina, cu case bune §i un, pod &Limos peste Olt

In judetele de dincolo, credo ca apropierii de Aus-tria i se datoresc mai bunele drumuri, casele maictrviincioase. Dar la CraLwa, luminata cu lumanaride sau (tallow-candels), 11 a§teapla iar pavagiul prost;nu se uita Insa bunul otel. Un brudar trece carutapeste Jiiu. Skeene se mill vazand cum prin acestelocuri se parleste porcul In camp; perisera 300 pedrum. Pe la Cioroiul §i Scripeteli se ajunge laCalaTat 4, §i Indata se deschide putinta anchetelor laVidin: acolo, de la Inceput, casele sant molt maibune 6.

Quaiut figures of saints; p. 214.214-5.

P. 215.4 P. 225.4 Infinitely better than those of Wallachia ; p. 253.

once

Argesul,

Pp.

tarn,

vane sisi

102

Intors din acest colt al revolteir-Skeene se afla ia-AO la Calafat, unde directorul lazaretului ii cerce-teaza scrisorile 1. La Bucuresti, are ragaz sä vor-beasca din nou Domnului, care-1 chiama Ia tara IatdAnsul. Masa. bogata, cu true, stridii, fasani, aduside curieri speciali, vinuri rare. Se vorbeste despreAnglia, libel. schimbism, Evrei, Franta, fildsofie ger-mana si nationalism". Stirbei se plange de Rusicalatorul Yi arata cum trateaza Anglia pe Ionieni. In-teresandu-se data Skeene vrea sa scrie o carte des-pre tarn, Voda-i spun: studiaza lnainte de a scrie,

cand vei scrie-o, cred ca -mi vei da dreptate"2.I se pare oaspetelui domnesc ca singuri Domnul

cu boierii tin cu can se poarta prost, cer ,taxerrechisitioneaza Turaje, p6 cand Turcii, mai crutatori,sant ceruti de locuitori. 0 generatie noun se ridicL,$i ea are visuri mad: Bibescu, care ar Intelege-o prininstinctul ambitiei sale, ar vrea sd regele uneiSeri independente3. Aid e multa islorie, luatadupa Eliad, si nu din cea mai rea.

Dintre elementele populatiei, II inlereseaza Tiga-nii, presintati dupa Borrows 4, Evreii, descrisi cu an-tipatie (cutare mare bancher bucurestean a Inc&put ca vanzator de haine vechi; un. misionar, Ma-yers, lucreaza in War printre ei) 5.

In Capitala principatului munlean, Skeene notea-bisericile: Mitropolia, Radu-Voda, Sarindarul, Co-

1rocenii, Vacarestii, Marcuta, Pantelimonul". Unele-iplat, dar 11 mill ca ruTe se Intind In fata unei te-

Pp. 271-2.Pp. t/7-8.

B P. 280 urm., 3)8 ¢i urm., 314 §I urm.P. 318 0 urm.

5 P. 326 0 urm.Pp. 335-6.

$i

si,si

Rusii,

liesi

za.

1

'i

4

103

rase de marmura 1. Note asupra clerului datine-lor ortodoxe. Se Muds pitalul turcesc, ca oasteaSultanului, si se insira comandantii, Ahmed-Vefic, Ha-lim, Mahmud, Ismail-beiu, Emin beiu, Muhiodiin -beiu,Achif-beiu, Iusuf-beiu, fiecare cu caracterisarea 1ui2,In fail, presintati cu aceiasi grija, Rusii de la Colin-tina, foarte criticati pentru lipsa de stiinta militara;ce n'ar face o brigadd de puscasi englesi contra lor3tAu ocupat Colegiul Sf. Sava, plin de paie miro-sind a salt'. Oastea munteana cuprinde 4.719 oameni(1.173 infanterie). Bund prtsintare (fine-looking menon parade), dar Tara spirit inilitar; de.si se amintesteeroica lupta a pompierilor. A vdiut, supt ochii indig-nati ai Turcilor, doi grenadiri rusi Wand cu vergilepe un recrut roman cu manile legate5. Se adauga laannata cele 217+123 statii de graniceri, de can santlegate prin scutiri 39.859.de Tamilii

drosca Skeene merge la Braila, condus deun Evrett maruntel. La Moara Domneasca o curtede boier, care taia padurea (i se oferise '3.000 de gal-beni, ceruse case profitase o mie). La Chindirliest searata mecanismul postei. Apoi la Tiganca (s:c), undese trece Ialomita cu greu. Peste Urziceni la Metel-lio" si la Tuguiatu, la Faurei, cu gorga,ne aproape.Braila are 16.000 de locuitori: fortificatiile fuseseradistruse, dar strazile nu erau Inca pavate. Locali-tatea apare fara contort pustiita 7." La Galati, cu27.000 de locuitori, port prosper, se Tac studii des-

P, 336.2 Pp. 341-2.3 Pp. 342-3, 344 si urni.4 Pp. 343-4.5 Pp. 349-50.6 P. 350. Urnt:tazA Rita dregAto,ilor si o insEm late a Lt2ro-

docOlor: 6.000 de catolici, 1.00J de luterani; p. 352.7 Tne place look confortless and desolate; p. 95S.

§i

Cuo

sisi

si

si

104

pre comertul dundrean, in care se critica vama 131;iii-eipatelor lata de Turcia, vamd ,a1 Orli cost politiccalatorul nu vrea sa-I Inteleaga. Dar tinta de apete-nie e sä se mai adauge ceva fri sarcina Rusiei, carevrea sä isoleze, §i prin carantine, PrincipateIe pen-tru a le anexa. Partea aceasta, ca §i cea despre

e foarte desvollata in.tereseaza de sigur isto-ria comertului 1. Se atinge §i situatia de la Sulina,care n'a Tost visitata.

Sistemul vamal din Pyincipate e apoi presintat Cude-amanuntuP. Se dau §i consideratii asupra con-struirii de vase -.0 asupra valorii lemnului romanesepentru aceasta 3.

La Galati Skeene a vazut pe consulul eagles Char-les Cunningham, pe ispravnic, alj consuli ii un..mnstupid" cu femeie de0eapta. E dus la mormlintill luiMazepa, cu amintiri byronienc, in biserica S. Gheor-ghe 4; piatra e in colectia lui Ghica, la Bucu-re0i.

De la Galati se trece pe langa vechea carantinaunde un Evreu din Ungaria face carne conservaladupli un procedeu particular, pe Dug Ghertina, cuamanunte arlieolcgice, peste Siretiu, .cu sate bunt,unde stau proprietarii, cum nu Tac Munteriii. Cardcu boi duc yin, sare, Evreii in arce ca a lui Noe;milncand mamaliga lor, Romanii au aierul vechilorRomani cinchiti pentru pranzo.

Drum pe la Serdaru, la Tsurbar", unde se treiera

' Se mentioneazA firmanal favorabil Englesilor dat de Poart5 la2 August 1848; p. 375.

2 P. 392 ;A urm.' Pp. 3s4-6. Vase sosite In anul trecut: 96 rusesti, 133 ats-

triace, I prusian, 44 sarde, It0 englese (p. 400).' 4(0 -2.5 P. 406.

De lit,

Mihai

Pp.

p1

105

graul cu caii, pe langA turme marl cowre- cu po-pu§oiu, pe langa card ce duc recolta. LafunIC:ferma ca in Germania. Apoi marea §osea a lui Mi-hai Sturm, pe care in.sa surugiii o evita. Tecuciul a-rata strati largi, case bane, ceva biserici: de-asupracocostarcii zboara spre ceruri calde.

Din nou pe camp, pe la Tigane0i, uncle Skeenedescopere scranciobul. Aici it apuca. viforul. Tigani'Isar prin. ceata. La Bar lad, targ de grane. Casa bo-iereasca mare a lui Callimachi, care e §i descris), laSlob-)zia, regular cladita (Zorleni) 1.

Doco lina e ceva mai departe, in calea spre Vas-luiu, cu sliburbii de -colibe. La Mile0i se da povestealui Nicolae Spatarul 2, Note despre sistemul de a-gricultura, die curand Imbunatatil en ccl engles,In aceasta Moldova, mult mai inaintata decal princi-patul vecin'. In cfintecul unui grup de Cazaci, seajungc la otelul iewan, infinit mai bun deciit celde la Bucumti".

Ia Iasi consulul Gardner recomanda pe conationa-lul sau lui Grigorie-Voda Ghica, judecat ca mai pu-tin rus" decal Stirbei. E mai tartar, batator laochi de frumos §i cu maniere lini§tite, pline de dem-nitate"1 ; este §i un om Toarle onest. Seara, re-eeptie, la care participa Tetele Domnului, generalulrus Engelhardt, cu so;ia lui, Toarte simpla; un colonelmoldovean poTtqle la jocul de carti. Apoi dineu laun boier, care ocupa o situatie ministeriall impodo-bita de Irmnoasa lui sotic; prime§te in buduar, cutigara in gura. Mobila, veche, e langa cea noun, deViena; romane francese, caricaturi. Se face §i o ex-

P. 415.P. 415 §i urm.

3 Pp. 419-20.4 11, p. 50.

pi

'

106

cursie pe zapada cu sania. Si aici e vorba de compu-nerea populatiei: 12.003 de Tigani, 11.000 de Evrei (laun total {le 1.300.000 de locuitori); se descriu obi-ceiuri (o Ingropare).

Calatorul, umbland prin Moldova, cunoa§te Tar-gul-Frumos (cu 4-5.000 de locuitori), Strunga,,undenu mai sant hotii, Romanul (8.000 de locuitori), po-dit cu lemn, cu un. han bunisor cu o remarcabild,biserica a episcopiei, Cetatea Neamtului, Inca in.picioare, Bacaul (12.000 de locuitori , cu un. Casino.Noble $i un bal mascat, Racaciunii, Agiudul, Foes*nii (25.000 de locuitori , cu agentul consular Calcagno,cu un ofiter frances, care a fost in Spania, Rusia,la Waterloo, la Genova in 1821, la rebelul Mina §ila Fabvier, apoi contra Rusilor In 1828.

Se trece in Muntenia la Bucov, la Buzau, la Urziceni..La Bucure§ti Skeene vede Palatul, Curtea Arsa. Tre-ce la Popesti, la Gaiesti, unde Tigani in fanturi.La Golesti intalneste pe mama revolutionarilor exi-lati; la Mislea nu vede manastirea, ci numai dulapul.Cu consulul prusian se duce la Targoviste (2.000.delocuitori), cu bun pavaj si biscrici, Intre care ceadomnea.sca, unde morman.tul lui Matei, fiul lui Ma-tei Basarab, la Dealu, pe soseaua frumoasa, croitade Voda-Bibescu ; si casa lui Nifon. Aici e vorba

de-consubil Franciei. Se presinta o recrutare, o re-cep(ie, un print tataresc vorbind limbile germanti sien.glesa, o Impartire de ghete soldatilor lui Puchner.Copii ca in tablourile lui Murillo rasar in Impreju-rimi. La Campulung interesul Englesului se Indreapta,cAtre mAnastire, eatre biserica catolicA pentru sotialui Radu Negru"; dar se infatiseaza. un dineucu lautari in casa ispravnicului de mods veche; a-pare si un proksor frances pentru fete. NamAiestii,

Domnestii, Argesul, cu mAnAstirea, Wamni-

and

si

si

si

107

cul cu biserica episcopului Climent, Ocna, ManAsti-rea dintr'un lemn sant apoi atinse; frescele de laHurezi nu-1 intereseaza pe excursionist (se pomenesteruina Sf. Margareta sic! data de Ecaterina aII-a); la Bistrita, fratele nebun al lui Voda-Bibescu.Curiositatea lui Skeene 11 duce la Arnota, Papusa,.Polovraci, la Targul-Mului, la Bengesti, la Tismana,cu florile de crin pe un mormant, dar nurnai cuopt calugari. Unul din consuli spune: Al tons done!asaez de monasteres comme gat Voila trots fours quenous ne voyons pas autre chose. Peste o ingropare desat, la Cerneti, se ajunge la Severin, unde dainuiestesalutarea Vivat Barbo Stirbey. La plecare, cand En-glesul vede pe dorobantul care i se pleack si carebate, el rade de lipsa de respect de sine a Roma-nilor de atunci 1.

P 116.I

Ca Ilitori In epoca de Critic/I.

Dupa realisarea Unirii, Principatele Inceteaza defi obiectul atentiei generale. Le strabat de acum

Inainte numai de acei cal6tori occidentali can failode voile stari de lucruri au o atitudine critics. Asupralor, fiinda e vorba de conditii care ni stint cunoscutemai direct, voiu trece mai usor, relevand mai alesceia ce poate fi mai interesant in aprecieri consclusii.

Opera lui Doze se chiama Un mois en Moldavies'a publicat in Bruxelles in 1857.

Cartea n'a fost /ntrebuintata de acei cari an cercelat.epoca Unirii. Si, totusi, de si cuprinde abia 80 depagine de formal mic, ea. are insemnatatea ei, pescare o vom fixa in aceste cateva pagine.

Int Aiu o insemndtate de informatie. Autorul a ve-nit a vedea, la Galati si la Iasi 1, noua stare delucruri creata In Principate prin tratatul din Paris,In care vede primirea definitive a Turciei intre Sta-tele Europei medern.e restabilirea prestigiului Fran.ciei, distrus prin tratatele din Viena. El gasi aid olimbs In care doua treimi din cuvinte stint lathe ",

1 p. 5.

si

pentru

as

pi

109

numele de Romani" si Tara-RomaneascA1, cunos-tinta istoriei noastre asa cum se putea cApAta lafata locului in acel timp, Radu Negru, descAlea-tor al Terii-RomAnesti, capitulatiile Incheiate cuPoarta, etc. El yAzu pe -Dun Are vasele de transportcare purtau pe Austriecii in retragere dupA doiani de ocupatie a Principatelor2 fu martor laacea adeyAratl reluare in posesiune a nationalitAtii"noastre care fu resultatul evacuArii prevAzute in_

tratatul din 1856 incA.In Galati, constatA o populatie de 75.000 de locui-

tori, de doul on mai mare decat cu cativa ani abiain urmA (Doze Ii prezice in curAnd 200.000), caredovedeste", spune el, cats. yitalitate putere estein admirabr ila situatie a acestui oral, a cArui rApede-desyoltare e ca in povesti" (tient du prodige); orasuLe pe tale de a deveni o cetate comercialA de 1ntAiulordin, unul din cele mai bogate intreposite ale Eu-ropei". Gusturile sant esential francese, ea si la Iasi,.si Bucuresti", dar Austria lucreath prin incetinealatransporturilor si prin felurite sicane ale vAmilor pen-tru a rupe legAturile cu Parisul, in materie demods si de lux, In folosul Vienei8. In schimb, Mar-silia cumpAra ineara la Galati cerealele Moldoveisi ale Terii-Romanesti". Francesi, familia Simond,tin Hotel de Paris, mai bun probabil decat sta-bilimentele murdare care 1-au Inlocuit. Doze se gan-deste ca s'ar putea ca fabricile de la Lyon, Rouen,Saint-Quentin, Sedan, Amiens si Mulhouse sA-si aiblcastigul din acest n.egot al Dungrii-de-jos,-In care in-terventia activl a Franciei e a§a de mult dorita 4.

1 Ibid., p. 10.2 Ibid., p. 37.3 Ibid.. pp. 38-9.4 Ibid., p. 40.

si

si

si

si

110

Gala(ii intereseaza In deosebi pe Pen.tru ase informa cu privire la causele prosperitAtii por-tului moldovean acelea care tindeau sn -i impie-dice desvoltarea el xecurge la o brosurA a cunosett-tului general austriac si publicist politic, contele deFicquelmont ci aceia neintrebuintata Inca -pentruisloria noastrA, Examen de conscience a l'occasionde la guerre d'Orienl" (Bruxelles 1856)5 spre a cu-lege de acolo ca- Rusia n'a flout, cunt se indatorasela 1840, lucrari la gurile Dunarii, pentru ca astfelGalatii ar fi profitat in dauna Odesei.

Scriitorul austriac adauge a se formase o compa-nie de marinari greci la Constantinopol pentru a treceeorabiile peste acea bail de la Sulina, care inlAtu-randu-se., ar fi disparut castigul for tot mai mare.Deci functionarii imparatesti furl mituiti pentru aincetini lucrArile de curatire, initiate la Odesa. Si Fic-quelmont, dupa ce leaga aceasta mArturie derazboittl din tirma contra Rusiei, isprAveste cu for-mula: Portal Galatilor va deveni rivalul liber atportului Odesa" 1.

Alms de Inicarea, de animatia acestui oral, ho-gat in viitor", Irlandesul Henry O'Brien se asezasela Galati, $i Doze cere acestui cunoscittor lamuriri su-plementare. De la 'Jamul autorut declara ca le-a ciprimit, dar nu le 'Area vedem In scurtimea pagi-nelor din brosurA.

Plangandu-se de lipsa soselelor, ca In starea pri-mitiva a unei societAti pe jumatate civiliskte" doarlanga alit cAteva bucati", scriitorul ajunge,

1 lleproducere pe pp. 42-6. Se rcproduc §i cuvintele,din 1836, ale lui St. Marc Girardin, care vazuse celed'in-

momente ale ora§ului. Oalaiii si Braila i se par ca.trebuie sa f;e, dupti deschiderea cattiractelor, cele cloakport! ale Germaniel asupfa Marii-Negr (p. 50).

calator.

§i red

§i

§i

Ia§i-se

'Laid

111

in caruta trasA de vase panA. la opt cai de posla, cuiiutimea din baladele germane', la Iasi in douIzecide ceasuri 4.

Ce a vazut in tale, ii dA impresia ca aceasta tart,In care viseaza exploatatii, constructii", un vasttarg deschis pentru scurgerea tuturor produselor noa-stre' , pand la suma de douazeci de milioane, unviitor loc de adapostire pentru emigratia europeane,ar putea sA aiba in acelasi timp fertititateanilor Europei, Flandra belgiana on frances6.", datas'ar adaugi la binefacerile naturii cateva cal de co-municatie . Amestec de constructii disparate, incare palatele ating miserabile baraci de scanduri cuun singur rand, Ia ul n'are nimic -din regularitatcainarilor noastre orate europene... Un bun sistemde pavaj incepe sa inlocuiasca loadbele care acope-riau strazile supt care curgeau apele glodoase aleBahluiului". Altfel, cum e si firesc in crawl de re-vedinta al unei tend care e pe jumAtate francesa pringusturi, simpatii, adoptarea limbii francese, apre-cierea scriitorilor Franciei" 5, conversatia se face cain Cara lui Doze: femeile urmeaza riguros modeleParisului; este chiar un tealru frances6". scriitorul

1 Descrierea carutei de po§ta e cea obi§nuita (pp. 53 4 :

casele de popos sant colibe on grajduri acoperite cucrengi".

Ibid., pp. 50-2.3 Ibid., pp. 57-8.4 Ibid , pp. 54-55. Bune observatii asupra zilelor de

lucru la §osea' ale celor 300.000 de terani: ele, nu se facla un loc,. aducandu-se marl pierderi de timp cu drumul(p. 55).

5 Ibid., 50-1.6 Ibid, pp. 58 9. Cf., aceasia aprec'ere a vicontelui Alexis

de Valon, Une armee dans be Levant, ed. a 2-a, Paris1850, p. 236: Du reste la haute societe de Bucarest, au-

gradi-li

si

Si

112

§tie sa- explice aceasta influents, generala §i exclu-siva In clasa de sus, prin cetirea literalurii secolu-lui al XVIILlea, prin strabaterea ideilor Revoltt-tiei, prin. recuno§tinta pentru Cara a cdrii politica§i ale carii arme n'au stricat niciodatd Principatelor",prin calitatile consulilor, ca, in acel moment, Vic-tor Place, caracter loial, om cu multe §i sigure le-gaturi" cari s'au ,tritnes la Ia§i. §i Bucure§ti, galasa inlervie totdeauna In ajutorul unei mici natitiniamenintale, nu numai de Turcia suzerana), dar §i de-prccautiunile banuielnice (ombrageux) ale, Austriei.In. aceasta din urmA privintA, se gase.5te o for-mula potrivita In propositia : Neavand sa. se _teamitde puterea noastra, militark nici sa se pazeasca deabsorbirea noaslra politica,. Principatele s'au razimatpe bunavointa Francici, pe concursul general al Gu-vernului sou, pe publicatiile prietene§ti ale preseiperiodice din Park 1 ".

Pe acesti cobortiloii ai colonilor lui Trojan, pe. a-cesti Romani, fratii nostri, i-am uitat prea 'mult, ladistan(a la care se aild de Fran(a, cu deosebirea 'decult si de limbo; nu ne-am ocupat destul de ei 2".

tant que fen ai pu jugen a Mehadia, vit but a fait a ftfrangaise, pane frangais at suit nos modes comme nousages. Elle n'a gue e d'autre Midi-attire que nos feuille-tons."

1 N'ayant point A redouter notre puissance militaire, ntA se garantir de noire absorption politiquc, les Principau-les ont comple sur la bienveillance de la France, surle contours genereux de son gouvernement, sur les pu-blications am'cales de la presse perrodique de Paris; p. 60.

"2 Ces descendants des colons de Trajan, ces Routnains,nos freres, nous les avons trop longtemps oublies, a litdistance oit its se trouvent de la France- avec la diversitode culte et de langue, nous ne nous sommes point asstzoccupes d'eux; p. 76.

113

Doze nu e deci numai un om preocupat de viitouleconomic ce-1 pot avea Principatele, cand, cuparnantul for binecuvantat, care li dd fn grau 25 deboabe la unul, in sdcard 31, In meiu 300 si care-iface sd poatrt vinde cu 8-20 bani litrul vinuri admi-rabile, vor fi canalisate, sosele trase, InvdtAtori straini adusi din Franta (vieri de la Mont-pellier), cand se vor putea hrAni pe aceste plaiurioptsprezece milioane de oameni bogati multd-miti1. Latura politicd it preocupd cel putin tot a5ade mult.

Si astfel reproduce articolul, favorabil Unirii, dinMoniteur Universel, foaia oficioasa a Iinperiului, cudata de 5 Februar 1857, articol in care insd greutateapolitica de cdpetenie cade asupra pasagiului ce a-raid Principatele ca fiind menite a forma doar obariera unlit independentei teritoriului otoman", ceiace ar trebui, de altfel, sa fad. pe Turci, cei mai di-rect interesati In chestiune", a Intelege cd UnireaPrincipatelor, care ar fi pentru Turcia o garantienoua de sigurantd $i de independenta exterioardpentru populatii un element de prosperitate, n'areIn ea nimic care sa nu fie cu totul de acord cu drep-turile de suzeranitate exercitate In acest moment deSub lima Poarta fall de provinciile dundrene" 2.

Efectul produs asupra acestor oameni inteligenti,

1 Ibid., pp. 55-6.9 Que l'union des Principatites, qui serait pour elle un

gage nouveau de securite et d'independance exterieure,et pour les populations un element fecond de prosperite,n'a rien qui ne soit completement d'accord avec lesdroits de suzerainete actuellement exerces par la SublimePorte a regard des Provinces Danubiennes" (p. 71). Seciteaza §i acele studii din Constitationnel ale lui Anted&dt Cesena .care ar merita sa fie desgropate din vecheacolectie a ziarului.

8

bdltile

$i

$i

114

de o educatie politica foarte inaintatr, el 11 noteazapc urtna. Si ca informatori de capetenie el are douapersoane, care pentru moment aveau, macar In viataexterioara, multe puncte de atingere, care erau le-gate prin simpatia sincera, de o parte, pentru unspirit vioiu si original, iar, de alta, prin daloria derecunostinta, dar care, in curAnd, prin puterea, im-prejurarilor, vor sta fags in fata cu tot nebiruitulantagonism al unor idei politice inconciliabile: Caima-camul Nicolae Vogoridi prefecful de Galati, d.Cov.ta..

Pe cel d'intaiu Inca de la Inceput s'a deprins a-1cunoaste prin laturea cea buna dupa spusele lui Cuzainsusi i diva ale sefului de cabinet ce-si aduseseVogoridi din Fran la, Pierre Baragnon, fiu de con-silier de Curie la Nimes, nepot aI prefectului de A-veyron si pc care Cuza-1 primise la Galati cu unmare dineu musica mililara cantand aril na-tionaic moldovenesli, a caror melo lie ar face plAcerecelor mai cclebri compositori ai nostri" I.

Il vedc la Iasi pe acest fiu al lui 5tefanachi -beiu,poreclit Doze ni-o spune dupa izvoarele sale mol-dovenesti Jalleyrand al Turcier, beizadea deci,fost secretar de ambasadd la Londra (pe lAngra cum-nalul sau Musurus) si la Viena, fost ministru deFinante al lui Toderila Bals, care- stapaneste ca proprietar o asa de larga panic din pamantul M.thlovei,facand ca teranii sai a vorbit in comisia proprie-lath pentru Casa rurala sa poata avea pang la2.000 de galbeni stransi3. Nascut in Iasi, pe vremeacand tatal sau, si el apoi Caimacam, era in servi-ciul lui Scarlat-Voda Callimachi, el are patruzeci

1 P. 51.2 P. 64.S P. 55.

i §i

§i

§i

§i

115

de ani. Ca era frumos, cu plete lungi negre, si foartesolemn, o slim de aiurea. A luat pc fiica lui Conachi,poelul inceputurilor liricei noastre, si prin act din1844, cu voia Adunarii Obstesti, poarta si numele.acestuia, ba acuma, and are in vedere scopurile sale,ii place a si zice si Doze zice Lot a§a. ,,Conachi-Vogoridi". Dc si Gres prin familia sa" de fapt,de origins bulgareasca e Moldovean prin lea-ganul sau, prin casatoria sa, prin. intinseleFrances prin studiile sale, European prin cdlatorii

om represenlaliu al unei epoce de Iran-sitie, cum e Caimilcamia" 1 Sotia lui, de ahninterea,inspectoare, patroana." a §colilor de fete din Mol-doVa prietend a Franciei, pe care o visiteazil des,pe. care a laudd necontenit, in limba careia scrie d-pistole de un farmec nespus" si care-si creste fiulla liceul Bonaparte, dandu-i ca guvernor pe In-vatatul" Caussin, e de sigur o legatura intre el si

Conachi Vogoridi" are deci toate calilatile cerutepentru a domni conform cu intentiile acelora cari,iscalind tratatul din Paris, voiau, /nainte de toate,pentru linistea Europei, o Turcie tare, Si aceste cali-tati le are numai el. Invinuirile ce i se aduc vin dinlr'o confusie intre grecitatea luf de inastere, Indrep-tatA exclusiv pe liniile polilicei turcesti noua a luiResid, pe care-1 admira, si intre amintirile odioaseale fanariotismului. Presa apuseand a Incetat de multsa.-1 mai atace, si ce s'a facut pand atunci nu edeat o ag,itatie stearpa fara ecou In Moldova", ointriga revolutionary si demagogica", fara influents

1 Pp. 63-7.2 Cilatia din gazeta lui Asachi pentru o visits a ei la pen-

sionul iesean al Elisei Enders; p. 65, nota 1.3 Pp. 65-6, 76.

si relatii",

lard'.

116

supra Guvernului imperial, care e informal con-form adevarului de agentii sai diplomatici, un Thou-venel, un Bourqueney.

Sa fie deci Domnul eel nou af Moldovei! Nu elva insela asteptarea unui popor generos, la viitorulcaruia ar asocia perpetuitatea un i dinastii in care nu-mele esen(ial indigen de Conachi ar trece fnainfea ce-lui de Vogoridi. In aceasta dinastie, indraznesc sa a-firm, suzeranitatea parinteasca a Turciei patrona-giul desinteresat al Franciei ar gasi totdeauna suve-rani recunoscatori devotati, al caror coif romanescar straluci in cas de razboiu alaturi de vulturii luiNapoleon si de Semiluna Osmanlailor 1."

Dariata ea este si alta parere.Oaspetele prietenul" din Galati, caruia i se tri-

mete un exemplar din carte, e ,,un .tanar Moldovean.de mare merit, care si-a facia educatia la Paris, inColeg,iul Stanislas, si care a profitat perfect de lee-tiile invatatorilor sai, precuin $i din miscarea in-telectuala a Franciei". La Galati, numit de curand.prefect, el se arata administrator inteligent devo-tat, om de initiative, plin de patriotism. D. Cuza s'aidentilicat cu desvoltarea Galatului $i cu prosperitateaMoldovei", astfel, raspunde eu vrednicie increderiiprintului Conachi-Vogoridi 2"

1 P. 77. Ce n'est pas Iui qui trompera l'attente du peu-ple generaux A l'avenir duquel it associerait la perpetuite-d'une dynastic oil le nom essentiellement indigene de Co-naki primerait celui de Vogorides. Dans cette dynastie,j'ose l'affirmer, la suzerainete paternelle de la Turquieet le patronnage desinteresse de la France trouveront tou-jours des souverains reconnaissants et devoues, dont le-casque roumain brillerait en cas de guerre a cote des ai-gles de Napoleon et du croissant des Osmanlis p. 80,

M, Cousa, jeune Moldave, d'un grand meritej qui afait son education a Paris au College Stanislas, et qui a

.i,

si

si

si

si

117

Ni pare bine ca gasim aceste randuri. Ele inlaturaportretul de rasbunare al unui revolutionar italian1e trei on expulsat de Cuza ca Domn cum in-susi acel Marc' Antonio (Canini), In aceasta privintadellimator, o spune , care, in cartea sa Vinyl,tins d'exil, descrie aslfel trecutul de functionar laGalati al marelui Domn: Inainte de alegerea sa,Cuza era un mic boier ruinat de jocul de carti.., Searatd cu degetul la Galati un Italian, Delvecchio, carecastigase 200.000 de franci, pierduti de Cuza inteosingura noapte. Acesta Tusese clitva timp prefect deGalati. Ca sa-si indatoreasca prietenii de carciumd,el introduse o masura pentru spirtoase, care intreceacu mutt mdsura legala (I). Aceasta e faimoasa oat alui Cuza", care i-a meritat atittea strangeri de maul4i toasturi in carciumele Galatului. Iata ce Meuse me-morabil in cursul administratiei sale. Era asa de des-pretuit, 'Meat negustorii greci 11 opriserd de a intraIn lesche (sic) sau clubul Ion . Era. cunoscut ca unprielen devotat al Rusiei. Dar, Mild lipsit de instruc-tie (t) cu totul compromis (Wae) prin purtareasa privatd, nu se bucura de nicio influentd 1."

Intorcandu-ne insd la ideile partidului national,

parfaitement prof,t6 des lecons de ses maltres, ainsi quedu mouvement intellecluel de la France, venait d'&re% nom-me depuis peu. par le prince Conaki-Vogorides, Caima-cam de la Moldavie, aux functions de prefet de Galacz.Administrateur intelligent et devoue, homme d'initiative,plein de patriotisme, M. Cousa s'est identifie au develop-pement de Galacz et a la prosp6ritd de la Moldavie. C'estdignement repondre a la confiance du prince Conald-Vogo-rides; pp. 46-7.

1 P. 213. Un alt filoroman", Vaillant, ar fi spus, dupaalegerea lui Cuza, ed lumea era atat de IncurcatA, Jneatar fi luat §i pe un Tigan ca Domn: §i poate ca mai binear fi fost sa iea un Tigan"; ibid., p. 215.

118

laid de Cuza care se Linea Inca in reservd., de si n'arraputea spune, cum pare a reiesi din aceasta bro-surd, c'd era si el partisanul candidaturii lui Conachi-Vogoridi", pe care ar fi recomandat-o chiarDoze, iata cum le Infatiseaza acesta:

Partisanii Unirii (si ei sant numerosi, ba am.gdsit si printre adiutantii" Cuza el insuqi.'. pecaH si i-a ales printul Conachi-Vogoridi , partisaniiUnirii scoteau inainte avantagiile a ceia ce numesc-ei o casdtorie de ratiune si de inclinatiune, in care-inima se &este de acord cu interesele. Anticipandasupra evenimentelor, ei vedeau acum Moldo-Valahiacu o Capital' noud, asezata la hotarele celor cloud.Principate; sd li pese de drepturile seculare ale-Iasului si Bucurestiului, se desemna un punt cen-tral. In epoca noastra de inviere a nationalitatilor.care teutonismul, panslavismul, scandinavis'mul antrezit atatea visuri, atatea miragii inselatoare, aniauzit spuindu-se la Galati si la Iasi; De ce sd nu re-constituim vechea Dade supt numele de RdmoniarOare Ardealul, Banalul, Bucovina, Basarabia nu anformat odatd vechea patrie a parinlilor no§tri? Etema atat de fecunda aceasta trezire a unei nationa-HMO reconstituindu-se, culegandu-si faramile rasle-tite si remaniind harta Europei4"...

1 P. 72: Les partisans de l'Union, et Bs sont nom-ibreux, j'en ai meme trouve parmi les aides de camp ques'est chois:s le prince Conaki-Vogoridis,. les partisans del'Union, faisaient valoir les avantages de ce gulls ap-pellent un mariage de raison et d'inclination, ou le coeurse trouve d'accord avec les interets. Anticipant sur les&Tenements, its voya'ent (ley' la Moldo-Valachie avec unecapiltale nouvelle, situee sur les frontieres des deux Prin-cipautes; sans s'inquieter des droits seculaires de Jassy etde Bucarest, on designait tin point central. Dans notre é-poque de resurrection des nationalites, oil le teutonisme,

lui

lard

in.

o.

le-

119

G. Le Cler, care-si publica lucrarea, La Mo ldo-Valachie, ce qu'elle a ete, ce qu'elle est, ce qu'ellepourrait etre, la Paris in 1867, e poale cel mai sigurin judecatile sale. A gash orasele In foarte rea stare:Giurgiul e plin de noroiu, Bueurestii ,,un sat nemar-genii.", in care vitele se taie in strada si pc alocuri sevad cosmege ca niste bordeie, dar baciuiesc 30.000 deslugi, etc.

Ceia ce loveste mai mutt pc aced om de binee deplorabila stare a sarachnii si a teranilor in deo-sebi. Anita prisos atata lipsa desavarsita, atatalux si atata miserie..., zau ca suflelul se ample dejale." Langa locuinti imposibile, allele pline de ,.co-voare de .Aubusson .i de Smirna, mobile de Viena,lucruri de Paris, portelane de China, Ungaria, Se-vres, pe etajere fleacuri costisitoare." La Cara, bolnavii,,mor fard ajutor, Intinsi pe vre-o rogojina goalasau pe pamant chiar; cu o resemnare ce intltdoseaza...Teranul e slab, palid, stors, zdrentuit, batran, inaintede vremc; privirea-i trista vestedd se pleaca sprepamant" (e vorba de partite moldovenesti lang:t Bar_lad).

Clasele superioare nu-si-simt datoria. ,,Nli s'a in-tarnplat sä vorbesc cu persoane de distinctie; la In-trebarea de ce nu 7e gandeste nimeni sd ajute atateamiserii prig ce capilulatie de constiinta se ascun-

panslavisme, le scandinavisme ont suscite taut de roves,taut de mirages decevants. j'ai entendu dire a Galcz etA Jassy: ,,Pourquoi ne pas reconstituer l'ancienne Daciesous le nom de ilownanie? Est cc que la Transylvanie, leBanat, la Bucovine, la Bessarabie n'ont pas forme jadisl'antique patr'e de nos pens ? ", etc. P. Poni imi atra-gea aten(ia asupra faptului a Doze, pe care 1-a cunos-cut, ca $i pe Causs:n, a fost profesor in familia cunos-cutului scriitor Albinq ca a murit, de relativ putinLimp, in tar&

§i

sf

si

$i

120

deau ele asa de dibaciu in saloanele din Iasi, din Bu-curesti si din Paris", nu stiu ce sa spuie.

Ei, In convorbiiile for goale, si cu toate bibliotecile,adesea de paradd, nu inteleg ceia ce loveste de la in-ceput pe mice strain cu simt omenesc, anume ca,,fondul natiei 11 fac teranii; de si au rdmas evlaviosi,Inchinati plugariei, de si au pastrat traditiile si limbaparintilor, de si rabdatoarei for supuneri, creclinteifor in trainicia neamului romanesc, nildejdii for In-tr'un viitor mai bun se datoreste pastrarea autonomieinationale, trebuie sa spunem cu parere db rau ell eipoarta stigmatele unei indelungate suferin(i, ale pri-vatiilor si sarcinii unei serbii aspre". Evreii, ,,rcgiiMoldovei", Ii exploateazd In voie, si nimeni nu-i a-para. Tolusi, scrie autorul, care s'ar pitrea_ a fi °filerdin misiunea francesa, ,,bine comandati, acesti oa-meni ar putea sa tie piept celor mai buni ostasiai Europei". Ei ar inoi zilcle pe care be pomenestecrucea profanata de la Calug.'reni, al carii hal 1 -a

vazut cu indignare caliltorul1

fl coborare prin. Predeal, pe un drum care-1 in-cantd, deschide calAtoria la not a lui Adolphe d'Avril,slavistul, inrudit cu familia Odobescu'.

D'Avril vine la 1868 din Timisoara spre Brasov cucaruta, veche, murdara, cu numele scrise pe posta-vul captuse1ei. Indata Romanii apar: la Lugoj, i sespune ca vinurile nu sant unguresti, ci banatene;plata e plind de ferani veseli, de fete zimbitoare,lungile cozi pe spate. La Sas-Sebes, vechea bisericasaseased place calittorului cu pregatire artistica: iimerge la inima" (m'a etg au coeur). Dar pentru

L l'e larg in brosura mea Un martur strain at peicatelornoastre, Valenii-de-Munte.

2 De Paris, a Ille des Serpents, Paris, 1868. CL Nes-tor Urechia, iu Propilce literare, II, p. 14.

icu

121

une le lurnuri, romanesti, se pare, calificativul de.,,hidos": stilul e clasico-chineso-moscovito-sferoido-pretentios". La Sibiiu, i se rade In nas carol oere demancare. Case le sasesti in drumul spre celalt mare4entru de comert ii par uniforme si serioase, darSara poesie't. Pe Romani ii vede si in pietile cetatilor;interesanta baba care, inlrebata. daces marfa ei ebuna, raspunde: buna cui ii place". Dupa spuselelui Gabelentz, 'in Globus, apoi in Tour du Monde,Si el crede c.1 se merge spre marele regal daco-ro-man care ar avea ca prima conditie anexarea si asi-milarea Ardealului la Moldo-Valahia"1.

De la Brasov, cu o sprintena carutil roinaneasca.La Predeal, invitatie la seful statici militare": doom-

-11.a stie frantuzeste bine si poarta moda de Paris.Se trece pe luna spre Ploiesti, apoi spre Buzau. LaMizil sub-prefectul ajutor se prrsinta pe jos, ca-lul Tugindu-i inainte. Cam asa pateste si sub-politaiulluzoian. e &dull la episcopie, unde inten-dentul e un Macedontean. Prefetul vine si vorbestedespre alegeri; ca loti prefectii". Toata Cara aceastae foarte vie: le pays n'a pas Pair mort ou en pour-_Mare. Nu trebuie judecat dupes Bucuresti

Spre Galati, cu alaiu o'ficial de dorobanti. Se des-criu strazile largi, casele 'frumoase, de si amestecatede ce sa se goneasca in suburbii saracii?., spune ini-ma build a drumetului. Se semnaleaza casa Rodoca-nachi, a lui Cuza-VodA, unde sta. consulul eagles. Nue uilat mormantul lui Mazeppa; relatii cu episcopulMelhisedec la Ismail, cu biserica academia.", si Bol-grad (1.500 de familii). Restul e ce se vede si azi.D'Avril asista, in ziva de 29 Februar, la desfacereaghetei.

1 P. 17.

D'Avril

122

Comisia dunAreana, cu lucrarile ei, prinde un in-treg si larg capitol, in cursul caruia se vorbeste si dealtceva: Isaccea, cu biserica ruseasca, Tulcea, cu bi-serici nationale deosebite, banca agricola, de carac-ter special, in Dobrogea 10 o pe luna . Nimic despre-Sulina. Si Alsacieni pe aid. Nu lipsesc nisi localitatilebasarabene Pantile la Valcov. Trupa de la Palais-Royal joaca Le Fits du giboyer, piesa aspru criticata..de Parisian. Rasul publicului imi face rau" Doudpiese scandaloase: voila noire enseignement en O-rient! Pretulindeni in delta, graiu romanesc: c'est lalangue d'echangel. Se insists asupra posibilitatii de-a face din Jibriani portul viitor al Romaniei".

Un alt capitol presinta Bucovina in 1869: rabinuLde la Sadagura se vede inlaiu, avand in rata peHacman cu palatul lui episcopal din Cernauti,--sinu se uita pacatul anextirii austriece, dupa brosuratiparita anonim de lioaniceanu. In Cernauti se allaun preot frances ratacit dupa orfan.ii fratelui". Ca-teva randuri despre Suceava.

Cum d'Avril se coboara la Roman, capitolul urma-tor presinta In bloc Moldova, dar nu e mult de cules_La urmd o nunta evreiasca, in lumea bogata, cu in-vitatii in frantuzeste, reproduse; multe doamne groa--se cat turnul lui David". Se mananca. jambon.

Vor veni apoi poesii populare, note istorice despremanastirile inchinate. Cu vaporul, d'Avril va mergede la Galati la Giurgiu, unde el fusese la 1851i, fu-mond ciubzzc cu Bouree Omer -Pala 2 De aid cucaruta la Bucuresti, unde petrecuse catva timp la_aceiasi data, pastrand cele inai bune amintiri, care,acum, se intaresc. Va intrebuin.ta vremea cu excursii

' P. 66P. 196.

§i

'

123

la Campulung si Rucar, Ia Arges, la GolestiLeordeni Mu lie sant de spus asupra locuitorilorRomaniei; dar, data -i iei de sus si pand jos, de la eelmai mare boier pand la teran si terancd, esle cevacare nu li se poate thgadui: farmecul." Si laid a,pentru a multdmi celor cari asa de larg it au, invata-tul Trances da o larga si calda istorie a Unirii din1859 si a Domniei lui Cuza-Voda.

Peste un an, la 1869, Ernest Desjardins, venit a-nume ca sa studieze chestia evreiascil in Romanid,Mu, kite° revista si in placheta Les Jails de Mo lda-vie, mi numai sliri pretioase, de altfel cunoscute,asupra subiectului care-I interesa, aratand ca perse-cutiile de care rasuna Europa sant o inchipuire,dar sl uncle desemnuri, ca acelea care infatiseazdo stradd din Botosani, cu Inaltele biserici si simpati-cele cdsute vechi.

La 1873 apare cartea lui Felix Martin, Le ThisDanube et les principautes danubiennes.

Din tali( cl cunoaste cursul Dunarii, cu Delta,Severinul, oral regulat, de si cu case joase, Buzau',nude a vazut o ingropare solemna, dupa arhaice tra-ditii, Galatii, cu o populatie care ar putea cre§te de la25.000 la 100.000, cu portul prdfos si noroios, avandpavaje de o simplicitate barbara", cu orasul de susdestul de european", cup Evrei germani si mart ne-gustori greet, cu locuitori romani cari-si tot Instrai-

P. 270.I 11 y a beaucoup a dire au sujet des habitants de la Roam-

nie ; mais, si vous les prenez depuis le haut jusqu'en bas, depuisle plus grand seigneur jusqu'au paysan et a la paysanne deschamps, it y a une chose qu'on ne leur peut denier, c'est le charme ;p. 197.

si

'

124

-neazg. avutul. Despre portul dunarean al Moldovei-vorbeste mai mult: pomeneste Vadul Ungurului, la-cul Brates, de unde se trimete peste si'n Ardeal.Din starea de la inceput, fara apg, fara gaz, cu mai-dane si porci pe strazi, aseinenea cu orasele ince-patoare din America de atunci, este un om care in-pearca a ridica Galatli, hausmanisandu-l"; e Mo-ruzi, care a trait in Franta, Austria si Italia, un ar-tist distins .si un priceput musicant, al egrui flu aluptat pentru Franta in arthata Loirei 1. Braila a in-trecut Galatii: In 1870 prin ea se trimeteau 1605.892quartiers (de 2 hectare) de cereale, 3.956.076 ocg. deMina, iar prin Galati numai 754.607, de 0 parte,1.209.053, de alta. In Ismail, cu cetatea daramata la1856, erau °data. 30.000 de Rusi.

La Bucuresti ii atrag privirile Podul", Cisme-giul, birjarii lipoveni", halele, (acute dui:A cele cen-trale din Paris de un Frances si viata scumpa. In-Ire cele o suta cinzeci de biserici, uncle presinta in-teres, prin stilul original care se pare a Ti derivatdin cel bizantin. E o arhitectura policroma, in carenuantele stralucitoare (eclatantes), rosul, verdele silaurel, sant intrebuintate ca sa Tad. a reiesi fi-neta coloanelor sculptate, bogatia capitelelor care leincununa,"

In genere are bune opinii despre noi. La incepul",scrie el, nicio lard nu pare asa de lipsita de inte-res si de pitoresc,, dar o curcetare mai adancita mi-aaratat ca sant putine teri care sä ofere atatea ele-mente felurite studiului istoricului, arhitectului; in-ginerului." Zilnic crest relatiile de convert. Rasa a

Se recomanda ,,raportul lui, apArut la Bucurebti, In chiar acestan, si Cdlauza pe Dunare, din 1863" a maiorului Papazoglu. Scrli-torul cunoaste si pe \ aillant si Istoria francesA a lui Kogalniceanu.

2 Pp. 37-8.

125

pastrat caracterul ei, originalitatea ei osebitoare, Inmijlocul atator desastre." Tineretul, ca §i cel din1848, care Meuse un apel la Romanii din Basara-bia, din Ardeal, din celelalte provincii vecine cu Tara-Romaneasca", vrea acum sa vada uniti intr'o sin-gull natie pe toti cei can vorbesc limba".

Franta e mult iubita. N'am vazut nicairi aTini-tatea raselor manifestandu-se intr'un chip a§a deizbitor ca la Romani. A§ezati a§a de departe deFranca, Incunjurati de Guverne straine sau chiardu§manWi ideilor francese, ei au pentru not o sim-patie pe care n'o egaleaza cleat aversiunea for Tatade rasa germana... Pentru tine a locuit catva timpRomania, e evident ca. in fundul acestei simpatii(attachement) aklanci §i sincere e altceva deeat recu-nO§tinta, sau chiar interes: asamanarea originilor §icaracterelor explica aceasta intr'un chip mai natural§i mai adevarat 2." De aceia-1 mit% coiTul prusian alpolitiei bucure§tene. Opera de tai Terate a lui Strous-berg, cu cartonul bitumat" al fundatiilor sale, cu&rile de favoare departe de orate, e aspru criticatrt.Laudan.du-se fapta lui Cuza-Vodd fats de pamanturilemanastire7ti §i de terani, se afirma a urma§ul saltstrain e un om de spirit Toarte mediocru §i de o

' Le rdve de la jeunesse roumaine est de voir reuni en uneseule nation tout ce qui parle sa langue; p. 23

2 Je n'ai vu nulle part l'affInitd des races se manifester d'unemaniere aussi frappante que chez les Roumains. Places si loin dela France, entoures de gouvernements strangers ou mdme hostilesaux idles francalses, ils ont pour nous une sympathie qui n'ad'egale que leur aversion pour la race allemande... Pour qui ahabitd quelque temps la Roumanie it est evident qu'il y a au fondde cet attachement profond et sincere autre chose que de lareconnaissance ou meme de l'intdret: la similitude des origines etdes caracteres I'explique d'une maniere plus naturelle et plus vraie ;p. 24.

si

126

-mare slabiciune de caracter", atlaugindu-se: Domnialui va trece nezarita In istoria Romanier.

Aici calatorul frances, care vedea bine atatea lu-cruri, se inscla.

Leon Hugonnet. care a lasat, in Six mots 9 Rau-manic (Paris 1875), o placuld descriere a caldloriciMettle la not in 1971, canal se faceau pentru Frantainvinsa colecte pe care mandria lui le suferia cugreu, vorbeste mai mull de aparentele Iasu ha, cuclubul de patinaj", lnaintea garii, cu multele biserici,pe care nu le prea intelege, cu otelele infame si cucartierul evreiesc, urat. Nu-i plac iMitatiile de spec-tacole parisiene, dar it intereseazd brazil §i ceilusarii,saniile ochii fruinosi din loje. Cu trasura merge,prin Vasluiu (cu Rusia "1, Bar lad si Tecuciu, laGalati, potrivitrt capitals a Romaniei oras In care,la Cale du Commerce, and Francesi, Confunda, la Bu-curesti, Facultatile cu Spitalul Coltei, adevarata Uni-versitate fiind atribuita numai Academiei. Si aici unlocal pentru Francesi, Café Bressol. Nu afla gust pen-t-u opera italiand jr,cul actorilor de la National"

tine de rau pe Ulyse de Marsillac, de la Journal deJJuc 'zrest, care intr'o canteerinta a maltratat pc VictorHugo. La Bossel asculla pe o cantareata frances deultima treapta. II intereseazd lautarii. In mai multelocuri dd trecatoarea visiunea a lui Voda-Carol, ta-

Plecand In Maiu 1872, se Indreapta, prin Giur-siu, spre Apus.

0 vedere a Dobrogii in momental can.d se lucra lalinia Terata. Cernavoda-Chiustenge o da, cu multeamilnunte pitoresci, Henry C. Barkley, in cartea sa,aparuta numai la 1876, Between Danube and BlackSea or five gears in Bulgaria. Viitoarea Constants iiapare numai ca o mica adunaturd de miserabile co-

ti

nar.

siMel

1i

si

127

libe de lut cu minaretul unei moschei tAsnind dinmijloc 1." Cern.avoda are vre-o cinzeci de case roma-ne§ti 2. Barkley va vorbi nu numai de oile bulgA-re0i, ci §i de RomAnii awzati in provincia tur-ceascA ale aril perspective nu le putea gad nimeni;lamina Vlad, cu fetele Maria §i Rada, Ion Popa cu aihi 3. La Intors, Englesul trece pe la Giurgiu §i intreacat 10 bate joc de nu §tiu oe escroc de-ai no0ri,pe care-1 boteazA: Coq - wheels -and -guano 4, 0 se In-dreaptA prin Or§ova spre :opus.

Un °liter norvegian, mart deunAzi, Gunnar Sol -lest FliSod, vine la, not incA din Deceinbre 1876 si,rilzboiul neincepand IncA, se intoarce dupa douaJuni, pentru a reveni in Romania odata cu deschide-rea hostilitatilor.

Facand drumul prin Moldova, el gase0e satele osrAmada de bordeie, dar Ii place pitorescul orarlotdin care se ivesc varfurile clopotnitelor. Si la Bucu-re0i casulii proaste, papa in centru, cu luxoaselemagazine, noroiu pe strazi; ,,amestec destul de -pro -nuntat de bogatie §i saracie". Me§teri lucrand tur-ce0e pe Omani., populatie asemenea cu pescariiNorvegiei. Lucrul la stradA se face Meet, cu vorba,cu glumA.

Il intereseazA armata, pe care o cerceteaza,Mid condus de tanArul °liter Romul Magheru 0de colonelul Barozzi. Bune casArmi, ordine mili-tarA, lucrAri de ,,fortificatie pasagerA", pe care leradmirA, ca §i lucrarile de topografie ale elevilor Sco-

1 A sin!' c Alectio 1 of wretched mud-huts with the minartof a mosque sticking up from the midst; p. 21.

' P. 41 §i urm.8 Pp. 46 i 288 1 urm.4 P. 3U4.

128

lii militare. Spitale deosebit de curate. Cavalcria arefoarte buni cat. La manevre perfecta discipline,dar totals n.epregatire de lupta; nu pot face razboiul;a§ prefera se ma lipsesc de el", dar ,,au Inca timpsi pot Invata multe", Nu crede ca teritorialii pot fibuni de ceva. Laude pentru tinuta ofiterilor. Deli

Ingrijite.La Camera, elocventa usoara, superioara celei nor-

vegiene, une on galceava, doi-trei vorbind in a-celasi limp", retractari impuse de presedinte; votulsecret e visibil, se Tumeaza langa presedinte_ Domnulgaseste ca se vorbeste prea mull, si nu uitit saadauge ca presedintele Consiliului, I. C. 13ratianu,e ffun mare orator".

Dar pe Flood Il intereseaza §i cultura: Teatrul,unde uncle doamne Intorc spatele scenei, Opera,la inaltimea celor mai bone din orasele europene",asilul Elena Doarnna, care face o foarte bunit. im-presie, Museul, fare a-1 judeca.

Nu uita obiceiurile: umblarea preotilor cu aghias-Boboteaza la Zlatari, o nuntd evreiasca.

Vede pe strain, la biserica evangelica, la so-cietatea de ghnnastica, unde i se spune ca Romaniinu iubesc pe Germani. Inginerul engles al liniei Pre-deal a Intrerupt lutrul din lipsa de bani.

La Galati, porci pe cheiu, otel de familie turcesc",Mi 11,1er. Negustori greci, can merg iarna la Constan-tinopol §i Atena, boierii la Paris si Viena. La Braila,mai multe randuiala In strazi, murdare, sisocietate de gimnastica germane si cu indigeni; mi-res de usturoiu nesuferit. Vile frumoase la Buzau,unde stradaiosea e mai bine Intretinutd otelulmiserabil; se descrie drumul mare, bun pentru Rusiicari vor veni, si podul, presintat cu amanunte. LaGiurgiu, unde strainul observe mai ales femeile fru-

la-rile,

si

si

129

moase cele din Bucuresti nu-i plac , laudatTurnul-ININgurele cu olelul Zotu. La Craioya, represin-ta'ie de teatru cu o piesa in genul Faliment7lu4 luiBjornson ".

In a doua calitorie, Norvegianul trece la Sistov,pentru a se intoarce la Zimnicea si a ajunge la Po-

Afla aici pe capitanul danes Hedemann,al carui jurnal a Post de curand tiparit in Ana-lele Academiei" de generalul Rosetti. Presintarea lup-telor de la Grivita nu intereseaza aici ; nu se uita.bizarul" voluntar Nunuta. Roznovanu. De semna-lal In picioare pe linie, caruia i seatrage atentia vad Turcii §i el aspunde: Dar iivad eu". Dupil caderea Plevnei, oaspetele bea pen-tru proclamarea regatului roman". A doua sedere InBucuresti e ocupata mai mull cu cercetari de tehnicamilitara. Pe Flood 11 atrag indata operatiile din ju-rul Vidinului. 0 a treia aparitie in Capitala Roma-niei e in ajunul plecarii in patrie i.

Dintre calatorii cari au strabatut in 1877 Verne noa-sire pentru a urmari razboiul cu Turcii, calatori pecari i-am pomenit si analisat in Istoria Rdzboiuluipentru independen(11 §i trimet la aceasta cartealeg, pentru noutatea inTormatiei, i pe un rarisimSpaniol, madrilen, corespondent al ziarului

marchisul del Valle de Toje.La 30 April, el arata ca la Turtucaia se semnaleaza

8.000 de oameni de trupe usoare turcesti. Inca de la27 ale letnii trime.sul era la Calafat. Un marinar iispune ca Rusii, la Galati, utiliseaza toate Imbar-catiile romans' pentru a trece Dunarea in Do-

1 Notele, inedite. au- Post traduse de generalul R.Rosetti, in An. Ac. Rom., seria III, VIII, mem, 9 1928).

9

E

Impar-cial,

sL

rmlim. si

Eh lsi

130

brogea. In acest moment ajunge pang la auzulmien sunetul trambitelor turcesti de sears, §i acor-durile for stridente strgbat Dungrea: curioasa musicapentru o ureche europeang.1." Caldura primgveriiInaintate e foarte mare.

La 10, din Calafat (n-1 din 20), se iea in batjocurapornirea razboinicg a Romani lor: Ho (gilt cg Roma-nii I i propun sä plece la cucerirea de Lauri: sepoarla asa de belicosi, de nu e nimeni sä li impuie2".Turcii an gresit lg.sandu-i sä ocupe situatii asa destrategice. Romanii au 21-15.000 de oameni, cu casebaterii, dar numgrul lor creste zilnic, Si intr'o sap-amand voi ajunge a fi 20.000. Ca toate armatele deformatie mai recenia, armata romaneasca orerg. ma-terie larga criticei; farg Indoiala ca au progresat de-ajuns de doi ani in aceasta privinta, si mai alesIn clasa ofiterilor, carora nu li se poate reprosa de-ck o deosebita incredere In persoana lor. Soldatiisant de bung infatisare, viguro5i, sobri $inati. Armamentul lass ceva de dorit, mai ales cel alreservelor militiilor, care In general se compunedin pusti cu piston"J. Artileria, amestecatg, are vre-oduzing" de baterii Krupp noun. Locuitorii fug_ dinCalafat. Abia se afla hrand la casa ofiterilor.

La 2 August -(n-1 din 12) din Tarevita iscglesth Al-

- 1 En este moment° Ilega a mis oidos el sonido de losclarines turcos que tocan retreta, y sus estridentes acordesatraviesan el Danub:o. Singular musica pars un oido eti-ropeo! La 9 Main §tiri din Bucure§ti, fara insemnatate.

2 Dicididamente los Rumanos se proposem salir a laconquista de laureles: andan tan belicosos que no hayquien los sujete.

Como todos los ejercitos de formacion muy reciente,el ejercito rumano ofrece materia larga a la critica: sinembargo de haber progresado bastante de dos anos ii esta

$i

131

(redo H. Montojo, aratand ca Romanii au intrat la.Nicopol.

Corespondenta din Zimnicea, la 3 (n-1 din 15),observa. ca lipsesc §tirile, Ru§ii oprind orice comuni-care. Corespon.dentii trebuie sa fug deci din Roma-nia. Tarul se crede ea ar voi sä treac.1.-pe la FrAte§ti.S'ar lucra la Ada-Cale pentru un pod.

Dar §tirile yin din Bueurgti la 18 ale lunii (n-1 din29): Ieri a plecat de acolo generalul Gurco, mergandin Basarabia: el va aduce cavaleria gardei. A douazi dupa aceasta sosesc colonelul Trances Gaillard,generalul Zefcari, colonelul SlAniceanu, §ef de stat-major, colonelul Falcoianu, directorul Ministeriuluidd rAzboiu. Gaillard §i Slaniceanu plead. sere Giur-giu cartierul Tarului. Domnul nu va mergela Nicopol on la Turnu, ci. langa Craiova. Numaio divisie romaneasea trece Dundrea. TraducAnd dinromane$e, corespondentul spune a Romanii vreaunu numai gurile Dunarii, ci linia Cernavoda; nuprimesc o intelegere cu Bulgarii in ce prive§te Con-stanta. Intre Romani §i Bulgari exist une on atataantagonism, cat intre Romani §i Turci 1." Corespon-dentii de razboiu se aduna la serbarea de caritatea. Crucii Rosh la Racza, serbare organisaa de So-cietatea de tir; doamne Tao vanzarea. Grg.dina, lumi-nata splendid, presinta un aspect superb; era plina dincap61 In capat. Orchestra teatrului Operei a executat

parte, con especialidad en las clases de oficiales, a losque no puede reprocharse mas que el cuidar si es noes demasiado de su persona. Los soldados son de buena

esencia, vigorosos, sobrios y disciplinados. El arma-ment° deja-algo que desear, especiahnente el de las re-servas y militias, (Hie por lo general se compone defusiles de piston.

1 Entre Rumanos y Bulgaros existe tal vez tanto antago-nismo como entre Rumanos y Turcos.

pentru

pi

132

admirabil cateva bucati. Conducatorul GermanuICIL Wiest, a cantat din vinara, cu intovarasire depiano, avand composilii delicioasel." , Adorapila Kel-ler, cantareata alsaciana" adaugim.: favorita cctoge-narului cancelar rus Gorceacov, canta din Lecocq,Offenbach, precum Tirolesa" lui Weckerlin. D-raMora, Italianca, se produce cu cloua foarte dulcicompositii romanesti" (dos lindisimas composicionesromans). La tombola vinde si frumoasa princesaGhica" (la b-lla princesa Ghica). In public TireteGorceacov, cu consulul Rusiei, Stuart, si generalulImparalesc, Jomini. Brofft otelierul e expulsat de lacartierul rusesc pentru cii lua 25-30 de franci pentruun dejurr

Tot din Bucuresti se scrie la 21 Augu)t n-1 din 28 .

Nimic nepulanclu-se arta dewre razboiu, corespon-(lentil umbla desperati pe sirazi. D-ra Keller si o to-varasa merg Joi la cartierul rusesc, pentru o repre-sinlatie-doua. Legiunea bulgareasca formata laPloiesti, uncle Marcie Mice Nicolae ii incredinteazasleagul tesut de doamnele din Samara, se luptaadmirabil; Turcii nu dau earlier prinsilor bulgari.Bulgarii din corpul lui Scobelev se poarta tot asa.

La 22 n-1 din 30 se semnaleaza plecarea de laFilaret a 500 de reservisti rusi, veseli, entusiasti,cu un preot. Neavand alt subject, el va presintaca unii corespondent' franicesi Mosii, balciul dela Filaret. Cum la Madrid e clasic Sf. Antoniu dela Florida, asa e clasic Filaretul in Bucuresti. Se afla

1 El jardin, iluminado esplendidamenle, presentaba unaspect() soberbio, estaba lleno de bole en bote. La or-questa del teatro de la Opera ejeculo admirablemeuta al-gunas p;ezt,s. Su director, el Aleman Ch. Wiest, toco al.1)1'n, con acompaniameato de piano, dos composicionesdeliciosas.

ei,

si

si

133

asezat aici un balciu permanent Tanga o lantana mo-numentala cu cea mai bung apa. Lumea merge s'obea, aVatandu-si setea cu rahat, dulce turcesc faeutcu amidon. zah'u si migdale. Deocamdata, vastainlindere din vale serveste ca static a mii de carutede tran.sport.1. Ion Brrt lianu, care a fosi la Tar, seinloarce la Domnul s tu: mane va fi la Bucuresti. 0-rasa petrece. Corespondentul nemereste la un (ca-irn grecesc, care-1 incanta. La Union Suisse compa-nia Vesperele revolutici grecesir La vespera..de la revolution lulenica) de consulul AlexandropolAlexandrave" , in case acte, un modelo de gran-

diloquencia": prommtia e purisima, Fill rival, lip-sind nasalele, guluralele, sunetele mute. Asista

greci Paschidi, Sabini.La 23 August, corespondentul scrie ca Coate tru-

pele romanesti se afla acum in Oltenia. La 24 -n-1

klin. 31 srmnaleaza plecarea de garibaldini sere A-lena.

Scrisoarea din 26 n-1 din 4 Septembre e de laGiurgiu, uncle ziaristul spaniol ajunsese prin Alexan-4ria. Orastl a lost distrus: o bomba a izbucnit lasara; mimai 01611 Petersburg e deschis, insa pro-pri tacit' ofera un tort alara. To lusi cutare proprietarcladeste in piata, prolitand de_ ieftinatatea lucrului.

Din Poradim, la 5 6 Septembre (n-1 din 16), se vor-beste, in srarsit, de lupta de la Grivita. Carol I-iuirece in revista trupele, supl un soare canicular:

Como en Mad id es clasico San Antonio de la Florida,Film el c as c, el Bucharest. Enctientrase alli establecidauna feria permanente chamada fuente monumental, unAgua que es la mejor de toda la comarca. gentes van

belle, la, excitandose la sed con rajac, dulce turco hechode almidou, azucar y alme.ndras. En la actualidad las vas -ias del Salle sirven de estacion a miliares decarretas de trasporte.

da

eti

La

praderas

it

134

40.000 de oameni defileaza inaintea lui. .,Trebuic sarecunoaVern ca aced armatei e bine imbreicatd ,siincii mai bine echipateil." Tree vanatorii, in costumede bersaglieri sau de tragatori din Alpi, rosiorii, cariisamara cu husarii rosii prusieni, calarasii tipici,pe cai mici si nervosi ca ai Cazacilor 2", doroban-tii, si mai ,,clasici ", In presenta lui Ion Bratianu sia lui Robescu, directorul Postelor. Domnul roma--nese e presintat ca un om destul de simpatic, cu fi-sionomia dulce, de si nu energica, de statura rey,ulata,cu barba reg,ulata si plina". Si, in ce priveste ca-racterul sau: E un om ambitios, de foarte bun.credinta si de cele mai bune intentii. E un spirit Ina-intak Ar vrea sä mearga totdeauna mai departe decatii permit Imprejurarile... Principele Carol, odata ces'a declarat independenta terii sale adoptive, isi cre-iaza merite ca sa castige coroana de rege, cu caree chemat incinge capu'n curand, data lucru-rile nu iau o intorsatura rea 3". Informatiile scrii-torului asupra armatei, luate de la generalul Zefcari,aflator In oastea Marelui Duce Nicolae, urmeaza.

La 7, din Pelisat (n-1 din 20) Spaniolul presinta peDoran In tovarasia lui ZeTcari, a lui Cernat si a ge-

1 Hay que convenir en que aquel ejercito va bien yes-lido y mejor equipado.

2 Sus caballos son bajos y nervudos como los de losCosacos.

3 Un hombre algo simpatico, de fisonomia dulce aunqueno energica, estatura regular, barba negra y poblada...Es un hombre con ambition, muy buena fé y mejoresdcseos. Tiene un espiritu avanzado. Quisiera is siem-pre mas alla de lo que las circumstancias reclaman...principe Carlos, una vez declarada la independencia de sitpais adoptivo, hate meritos por ganar la corona de reyque esti llamado a cehir en breve, si las cosas no thrumun mal rumbo.

El

135

n.eralului rus Zotov. Cat despre situatia armatei, In-creclerea in triumf e mare. Uncle batalioane roma-nesti, la treeerea, astazi, a principelui inaintea lor,au strigat: Asaltul! Asaltul 1". Bratianu poarta per-sonal grija ranitilor.

0 scrisoare din Bueuresti, 23 Septembre (n-I din 4Octombre), celebreaza admirabila stare a trupelorcare stiu ea au castigat biruinta: Efectul moralprodus in sufletul trupelor romanesti de ultimeleoperatii e escelent. Soldatii acestia not se cred acumsoldati deprin,i cu razboiul and de dorinta gloricimililare. Toata lumea e martora ca armata romaneas-cd stile sit se ball Sangele vrirsat n'a lost deci nero-ditor. Bine zicea colonelul Candiano Sergiu (sic),fn discursul pe care 1-a tinut la Turnu-Mag-urele pemormantul nenorocitului oliter Bogdan: Trebuie sacompatimim, camarazilor, pe viteazul Bogdan? Nu,pentru ea nu e de plans tine -si varsd sangele pen-tru restaurarea gloria terii sale: Odihneste-te deciin pace, prietene, tu ti-ai facut cu vitejie datoria2".

Se noteaza insa ofiterii cari au gresit. Maiorul La-hovaryse cunoaste acusatia, si raspunsul , ncobser-

1 La confianza en el triunfo es grande. Algunos batallo-nes rumanos, al pasar boy el principe por delante deellos, han gritado: El asalto asalto I...

2 El efecto moral producido en el animo de las tropasrumanos por las ultimas operaciones es excelente. Esossoldados bisonos creense ya soldados aguerridos y ardenen deseos de gloria militar. Todo el mundo esta conteste enque el ejercito rumano sabe batirse. La sangre vertida noha sido pues esteril. Bien decia el coronel CandianeSergio en el d:scurso que pronuncio en Turna Magurella so-bre la tumba del malogrado capitan Bogdan: Debemosconpadecernos del bravo Bogdan, camarades? No, porquenoy

es de l'orar quien verte su sangre por la restauracionla gloria de su pa:s. Reposa pues en paz, amigo mio;

tu has hecho valientemente tu deber".

si

si

I.... El

136

vand a doua redula a Grivitei, a scos de la statul-ma-jor. Un. colonel M.. s'a ascuns la ambulanta; colonelulG.. e i nvinuit ca n'a mers direct la asalt. Informato-

crede cerei si-au pierdut gradul, devenind simplisoldati. M.. az fast chiar condamnat la moarte, dal`Carol crede ca nu trebuie sa se verse sange colletAceste acte isolate de lasitate au produs adanca in-dignare in pieptul tuturor bunilor patriotil,"

Se adauge cif lupta a dovedit superiorilatca puAiiTu ail ol;

Din Bucuresti, la 2a Septembre n-1 din 3 Octom-bre), se raporteaza trecerea Cazacilor, cu ofiteri ti-neri. E Bucuresti s?, aria Scobelev, Radovici, Gurco,care merge la Zimnicea sa intampine garda. Rusiimulti case de iarna', care stint putine; Gorceacovgasit una. Ignaticv merge lima spre Chiev: e disgra-tiat. Despre Bulgari are parere rea: sant spioni turci.Din. Bulgaria, de raid lor, earl ucid, in Evrei fu-gari, pe eari-i ajula bancherul Hann.

Cum se vede, informatorul a castigat pe incetulse,ntimente reale de stima si simpatie pentrit

Publicul spaniol, supt impresia stirilor derazboiu, incepe a se interesa de departatul poporlatin.

Extraor-clinar de cruda, de si dreapta pe alocuri,e critica lucrurilor de la not pe care o dadea in 1879un diplomat frances In trecere de la Severin la Bucu-resti si de la 'Bucuresti la Giurgiu, de Moily (Lettresdu Bosphoret Bucarest, Constantinople, 4thenes).

Nimic nu-i place de la incepuf. Nici natmra insasi,orizontul galbuin", casele ca niste dai de fan, o-mn1 de o satua cu mediul, caci el, casuta si brarida

&tos aclos aislados de cobardla han yroducido hondaIndignacion en el pectic) de todos los- Buenos patriotas.

firid

si-a

Ro-Mani.

137

par ca nu fac decal un bloc uniform, ca Sant legati-unul de altul, ca sufar aceiasi soarta, cum au ace-lasi aspect intunecat (morne) §i sumbru". Tol cevede in. Oltenia e numai ,,un colt dia societalea orien-talk sumbra §i pitoresca, miserabila si bogata incolori". De altfel o adevarata populatie -Se cautll inzadar: omul lipse§te pe acest pamant melancolic:simti hnpresia singuratatii mule: sufletul rdmane ui-mit (interdit morocanos". Cate un ora§ langtape de suprafata, cu maluri joase Oltul! , apareca ,,o insua singuralet in miilocul suprafetelornemasurate".

Bucure§lii, cu biserici proasle, cu o Sosea bunasi cu case boieresti ca la Ville d'Avi ay, nu pot sä-1mullameasca: n'au coloare particularr. E aceiasiantitesa ca in toata Cara: aici Intre luxttl francessau rusesc §i miseria orientald". Elemetilek par afi reunite prin hasard mai curaml decal prin a-tractiile vietii Impreun5.." Tree alaturi ,,popi zdren-tuiti." si echipagii de lux pe strazile mliislinoase"(rues marecageuses . Nicairi originalitat ea, nicairi ar-monia.

Si aceste derecte le semnaleaza el in loai4 vitanoastra, riipede prefacuta. E o rasa Inca ran eehiuibraa care iea adesea viciile drept eleganta si nuvede totdeauna Iridestul pang la ce punct conruptiala popoarele marl e rascumparaLA prin un Intregtrecut si printeun present Intreg de virtuti laborioasci severe... Tolul e de nrdin composit, neut. din bit-

cati (de pieces et de morceaux); nicairi o form.t ca-racteristica, a societale distinca De fapt ei n'au niciofisionomie bine hotarata (biers tranchee), nu posedanicio pulernica literatura, nicio industrie, nicio arhi-tectura care sa li apartie si nu pot concepe alt pro-gres decal imitatia `inai mull sau mai putin. fericitA

sisi

138

a poperarelor europene." De oare ce vorbeste sidespre viitor, semnaleazii puterea vitalitatea, foartevisibile ".

Lucrarea urmatoare, din 1878, a lui Beaure si Ma-thorel (La Roumanie) se spiina pe o compilatie vi,.bine impart-Rh', are idei juste fail a insemna ceva indesvoltarea informatiei apusene sau a ideilor hunii a-pusene laid de noi.

In Zig-zags en Bulgarie din 1879. tin ziarist Fran-ces, corespondent la trei marl gazete, da si pretioasestiri despre imprejurdrile oamenii de la noi. Ve-nind din Chisindu, in cursul razboiului cu Turcii, i tse-pare a vedea in pasnicut Prut un zbor de .,flainingirosi". Mai autentic e murdarul otel iesean, la carenegligenta e in crestere de jos pang la oclaile calato-rului si pe care se grabeste a-I pdrdsi. Cum se intam-pla sa fie in eras de Dumineca Mare, calatorul calcape verdeata florile ingrdniddite in biserici, unde-slujba, facuta cu voie bund, ii place. La gara e haos,in.gramadire de samsari, specula si conruptie.

In drumul spre Bucuresti, oprire, silitd, la Bar-bosi. Cu o diligenta caldtorul e dus la Pocsani, cucasele albe curate in mijlocul gradinilor. Hazboitil nuse simte cleat printr'un desertor purtat pe strazi,cu lanturile la mini,pretinde martorul nostru. Ui-tam pe ofiterul prusian von Liegnitz, care ar filost atasat de Moltke la persoana Domnului nostrusi care poruncia ca stdpan in localitatel.

Tot diligenta duce mai departe, pand la Buzau, deunde se iea din nou trenul pentru Bulevar-dul nu exista casele marl Incunjurau numai piata;

El a pu )11cat o lucrare military caretiatcaza $i despre rlzbolust5nostru lorga. Rdzboiul pentru independen(d.

si

Ploiesti.

.V.

pi

pi

pi

'

139

se semnaleazd cea mai frumoasd elddire: o scoald,Se descrie pitoresc si otelul In care se face popasulsi noul aspect al orasului ocupat de cartierul generalrusesc, pentru care trupe improvisale joaca in gra-dini (si o Parisiand cu apucaturi ca pentru ocasie).Un portret bine facut al Marelui-Duce Nicolae poateinteresa pe istoric, ca i acela al atasatului francesla Petersburg, colonelul Gaillard, care fusese la Ca-lafat cu Domnul, asistand la boinbardarea turceascA,.si care laudd pe soldatii nostri. Langd oral voluntariibulgari, In haina Intunecata si cu crucea rosie la cd-ciula, purtand steguletele natiei lox, se gatesc deluptd. Intalnirea la gara din Ploiesti a printuluirus cu stapanitorul Romaniei e o pagind de istorie:pe Carol I-iu scriitorul e gata a-1 cordunda cu un fer-ches (paillant) capitan de vandtori de la Vincen-nes". Mare le-Duce, care asculta, ,,cu o indirerenta maimull sau mai Patin studia.la" pe interlocutorul situ, iipresinta pe princesa Sacovscoi, batrana conducatoarea ambulantei for rusesti.

Bucurestii sant deserisi ca unul din orasele celemai placute din Europa, o adevaratil oasa in mijlocuIunei civilisatii re]ativ putin inaintate". Plac mai a-les gradinile, care sant pretutindeni, bucolice", inamestecul de modeste lucruri vechi si cladiri noun:cdsarmi de inchiriat en cinci on sese randuri".sSoseaua e plind de Rusi otelele, reslaurantele,gradinile, au in ele, zi si noaple, oaspeti buni Plat-nici. Dar lumea nu-i iubeste, pentru aroganta lor,.pe Rust Niciodatd in toate_locurile acestea publice nus'a vdzut un Roman si un ofiter rus asezati la a-ceiasi mass; niciodata la primblare n'am zarit ofiteridin aceste cloud natii in aceiasi trasura". Nu-si vor-besc si nu se salutd, si pentru ai nostri aliatul e unnilvd litor" de azi si un ,,spoliator" de mane.

calsri,

140

Intre casele pe care le cerceleazO calAtorul e a luiC. A. Rosetti, atunci si presedinte al Camerei Depu-latilor si primar. Se infatiseaz5. ,placuta lui locuintiyi se descriu seratele de Joi ale d-nei Rosetti, in careserate se lucreaza, de fenlci imbricate national",la scants pentru raniti. In redactie, cu chipurile luiMazzini si Garibaldi, purl5nkl dedicatia, se discutOin limba francesa. Din cei de fats se zugrivesc: IonBrAtianu.frumos cap romanesc de cugetator si depoet, vorbind totdeauna cu o elocventa naturalsBind icoana calda si batatoare la ochi pentru a-si ex-prima Eugenitt StOtescu, melancolic, cola-nelul Pi lat, lost locolenent- colonel in armata luiBourbaki, cu ,.bustul lni crotonian", chiar RaduMihai, prefect de politic. Intre, straini, Englesul For-bes, Villiers de la Graphic . Boyle de la Stan-dard),

La Bucuresli asista Kohn- Ahrest la sosirea Tarn-lui, in fata cOruia la Iasi se sinucisese un ofiter pe caree nu voise s1-1 gratieze. Francesului Guilloux, careconducea CAile Ferate, i se pusese in vedere impus-carea Baca nu va sta pe locomotiva intre sofer si me-canic. Calalorul a vrtzut impodobirea cu un arc detriumf din partea clevilor Scorn Militare, pe atunciLing Gara, a StrOzii Targovislii, prefaeuta apoi inCalea Grivitei. Podul Mogosoaii era acoperit de ver-deata si de flori. Ziva foarte frumoasa era prielnicamultimii ce se primbla. Orasul i s'a pOrut Francesuluifoarte potrivit (avantageusement creee) pentru ma-rile serbatori publice", sarnanand asael cu calita-tile solemne ale Italiei, dar cu avantagiul unei maimad libertati (laisser-alter) §i cordialitati in expan-siune". Tarul, raspunzand lui Rosetti, semnalat cuinsistenta de Ignatiev, in.dreptase pc vorbitor, spu-nand cs a tras sabia numai pentru natiile crestine

gd-

Wale",

bit

$1

141

din Orient". Publicului i-a displacul ca Domnul n'astat in prima traisura, unde Meuse loc Doamnei,turi de Tar, ci in a doua. Alexandru al II-lea, tristsupt ploaia de flori, zambi numai odata sand ea seprefAcea, la casa lui StAtescu, Inlr'un potop. Bratianuavu cloud accidente si de pe urma celui de-al doileazacu mult timp.

Se trece apoi la imprejurarile rilzboiului: Born-bardarea Giurgiului, unde populatia e surprinsa la ca-fenele calatorul se presinta la fata locului aflapretutindeni distrugerea , trecerea Dundrii la Zim-nicea dupa ce povestitorul cdulase pe Tar la Ale-xandria , luptele de la Sistov unde afla pe in-.susi Canini, batran confrate Malian cu barba de flu-viu albd, imbracat in orice vreme cu un macfertancare ascundea pitorese zdrente foarte pitoresti"

Intors la Bucuresti prin holdele aurite, pajistileimbielsugate i inaltul porumb verde, cu terani dintablourile Italiene ale lui Leopold Robert,Kohn-Abrestare o audienta la baronul de Jomini, ajulorul lui Gor-ceacov. Aici se petrece: la Rasca, la Dacia", laUnion Suisse", la Most, plin de samsari, pc ciindPasa de Nicopol, prisonier, debarcd din tren la Fi-laret.

Calare, corespondentul merge apoi spre Zimniceo,plin acum de sucursalele marilor magasine, de res-taurante, de aventurieri, de falsificalori. Aici sowscvestile de la Plevna. La Nicopol and continua jignirea Romanilor de cdtre Rusi. La Turnu-Magurele in.t8.1-ne;tedin n u pe Bratiant7, care, instalat la Prefeeturd,cerceta toate amanuntele cu cea mai mare grija farta inceta despre aceia de a conduce politica Prin-

1 Pp. 174-5.

aPi-

§i

142

cipatului 1. Don Carlos era acolo, foarte mult simpa-lisat de aliatii nostri.

Un ultim drum e cu ofiterii rusi cari merg dinBucuresli spre Moldova, in Septembre, intrrun mo-ment and, la Buzau, la Braila era fried de o inva-sie a Turcilor. Galatii par ,,morti ", portul fiind in-£his si negustorii straini plecati. La Braila cPeste cateva zile se pare ea ziaristul era la .eorabia siasculta discursul lui Bratianu care ostasii ce treoeaupodul. Peste cateva zile el vede cu admiratie sol-datii nosEri mergand la asalt: acesti bieti terani ro-mani cu blusele for usate si caciuli cu pene de curcan,.ei de cari s'a ras atata, au dovedit ca stiu sa m'oara,-dad. nu A. invinga, si ca e In adevar sangele ye-chilor Daci care li curge In vine." Si Canini asista laluarea intaii redute de la Grivita 2. Din doudzeci si optde ofiteri de la 2 de Vanalori ramasera palm, la5 dorobanti cinci sute douazeci de-soldati din o mie-cinci sute °plied. Davila e acolo cu ajutorul medical;soldatii sufar totul in tacere, dorind doar sä .gcrie a-casa.

La apropierea iernii Francesul paraseste capitalamunleana, careia-i prevesteste prosperitate, cu do-Huta de a i se pastra caracterul pitoresc. Portretelesimpatice ale lui Bratianu si Rosetti Incheie carlea;al lui Kogalniceanu e mai bine schitat.

Ma opresc aici cu bibliograTia francesa. Galli caale d-lui Belessort sau aceia, superJficiala, a d-lui Leon-Claretie, descrieri ca a d-lui Labbe (La vivante Rou-martie), ca ale d-nei Noelle Roger si ale sotului ei,prdesorul Pittard, sant prea noun pentru a putea fijudecate Intr'o carte de cuprins istoric. Alte carji.

1 P. 236.2 P. 283.

lini§te.

143

care nu se afla In tars. vor fi analisate inteun su-plement.

Un Engles, W. Beatty-Kingston, autorul mai mul-tor lucrari de politica, a veniL din nou la 1874 inPrincipate pentru a cerceta, ca Francesul Des-jardins, situatia Evreilor aici 1. Era provocat de a-dresa comunitatii din Bacau catre un coreligionardin Anglia, cu plangere contra legii bduturilor si uneiaspre aduceri la indeplinire: ziarul Daily Telegraph'dddu autorului, asezat atunci la Berlin, sarcina dea se informa personal asupra chestiei, care ajunsesede notorietate publics, mai ales ca era teprins cuPrincipatele, destul (tolerably) de familiar cu limbaromaneasca $i cunoscut personal barbatilor poliliciatunci la putere In Bucuresti.

De fapt el fusesd in tall, on cel putin in Moldova,pe care o afla schimbata in bine, Inc d de la 1865.Nu mai era, spune el, o stare de lucruri ca in se-colul al XIV-lea". Dar isi amintia Inca drumu-rile rele, de hanurile miserabile, de carciumile ladrumul mare si pdrerea lui e acuma ca in ulti-mul timp al Domniei lui Cuza-Voda erain un neamde salbateci, cu o clasd dtiminantd incapabildfaril patriotism, neavand inainte niciun viitor.

Supt toate aceste raporturi, drumetul din 1874are de ce sd fie satisfacut: trenurile punctuale sit cu-rate, Grand Hotel, cu patron vienes, la Bucuresti,Hugues Otel Concordia. Ldutarii it distreazd,Ii reproduce crate ceva din cantece.

Situatia politica supt reg,imul LascIr Catargiu Boie-rescu it satisface tot aca -de- mult. Despre Print nuaude decat laude. Crede ca Guvernul de la 1874 pre-&la independenta terii.

1 A Wanderer's notes, Chapman §i Hall, 1888.

.i

ssi

ale

si

8i si

144

Iar in chestia evreiascA, el constatii vf2chea tole-mita cu ceva bunavointa mai .molt, pentru sails-face dorinlile Puterilor fn aceasta privintil. I s'aspus numai cA elementul imigrat e prett numeros.Evreii insisi desmint informatiile tendentioasc Cuprivire la ei.

In carte se aria descrierea Sulinei, care i se pareun loc imppsibil de locuit, a Tulcii, cu 20.000 delocuitori, in stradele care is le primbli noapteacu cavasul care duce inainte felinarul, a Rad:milli,cu pavaj foarte bun si frunioasa inftitisare, a Roma-nului; untie elementul evreiesc i se Inflitiseazil asacA. s'ar spune el, Londra. de 1111110, a la-pilli, complect stApanit de elementul care provo-case ancheta, a Galatilor, refActiti si impodobilldar cu Moldovenii, sau numai boieri. sau numaijioti in Cara lor. Si Englesul scric c.1-1 urn-atria acestgand: Dacg, din cele trei milioane jumatate deLondonesl, doua milioane ar fi slraini cu obiceittricrilicabile (objectionable), cart ar fi luat intregul ne-got al Capilalei In manile lor, nit -mi inrhipuiesc cArestul de un milion si jumatate i-ar privi cu shitpatie"1. .,Evreii in Moldo-Valahia de sigur au motivede plangere speciale, definite si serioase, care stri-gan tare pentru o rapede lecuire, dar mi s'a piirutcA viata teranului roman era o lungA. planie (grie-vance) ...Starea lui ar fi fost ncsuferita pentru oricefiinta mai putin indurAtoare, blanch (amiable) §ismerita 2." Copiii lui se sting TA.A. Ingrijire; la un sat,,dintre Ruginoasa $i Roman" in 1874 'nor de difterie,din §aizeci de copii, cinzeci sapte 3. Dar acesteastint rele in curs de indreptare, ¢i autorului ii place

1 P. 53.2 P. 59.8 P. 60.

Speria,

si

§i

a

si

145

a spune ca progresul nostru Intrece st pe al Rusiei,ca pavaj, administralie, armata si chiar grijade teran In ultimii anil.

In Une course a Constantinopol" veslitul ziaristde Blowitz, ducandu-se In Orient pentru a vedea deaproape cum se cauta a se resolva vechea st poateeterna problerna a Orientului, a trecut st pe la noi.

Carlea e tiparita la 1884 si plecarea in acele va-goalie paturi, care erau atunci o inovatie st pentruinaugurarea carora de la Paris la Constantinopol sepoftiau oaspeti ca acesta, pare a se fi facut ceva Ina-bile de aceasta data. In trenul sere Bucuresti e peaceiasi lista de invitati, o intreaga societate in care§i distinsul povestitor care a lost Edmond About, si eldescriitor, din fug, si cu aces! prilej, al t2r:i noastre.

Locuri can ii par banale intro Timisoara si Ca-ransebes. Porumbisti vestede, balti inverzite, noroiufranahntat de carute. Apoi muntele apare si raul cuese zbate in vaile lui. E ca pe la Aar si Reuss, scrieeunoscatorul pcisagiilor Germaniei apusene. 0 limba

apare pe firme de la Varciorova incoace. Asu-pra distantcj pana la Bucuresti nimie. Dar Capita lanoastra II intereseaza pe calator, prin contrastele ceeuprin.de.

Capita la in nastere a unui regat care se na.ste."In. birja, pe Ca lea Grivitei, Inca suburbie saraeacioasa.Si in centru, Palatul pare meschin, cu toate repara-pile. 'Dar ora§ul e viu Si tanar. Spre Sinaia. $es mo-noton. La Ploiesti gara plina de costume interesante.Soldati lac exercitii In apropiere: oaste noun. Rado-witz, lost consul la noi, spusese lui Blowitz ca re-gele, odinioarl, la sfarsitul unei inspectii nereusite,

P. 62.10

luriina,

Latina

146

plansese in toata forma. In aceasta armata se pas-treaza nacazul pe Rusia, reaua aliata din 1877.

Sinaia-i pare drumetului un colt proaspat si vesel.Tocmai in ziva aceia se inaugura castelul Pe les si C.A. Rosetti se intorcea de acolo in frac. Po Ititi la Pa-lat, cu tot balul in care se aflau, cei doudzeci de cd-latori aTla pe Regele in mare uniforml, vorbind cuGrigore Sturdza, intr'o societate compusa din D. A.Sturdza, care ar Ti avut in ziva aceia o fisionomie a-

zimbitoare", generalul Falcoianu, colonelulCandiano Popescu, Gheorghe Chitu Alecsandri.

In port romanesc, regina e intre domnisoarele deonoare, imbracate ca $i dansa. Cetitor al Cugetarilor"inaltei Doamne, de Blowitz vorbeste cu dansa de li-teraturd si arta si arta ca acest port e impus. Re-gele i ca la congresul din Berlin oaspelele a pu-tut vedea Pe' delegatii roman, ca numele lui i-a fostpomenit de Catargiu (Callimachi- Calargi) ca, dealtfel, marele ziarist e decorat cu Steaua Romaniei.

Cu acesl prilej de Blowitz iii aminteste ca a a-sistat cu C. A. Rosetti, in Paris, la ingroparea fostu-lui ministru roman in Franta: ar fi merit de su-parare pentru ca. Tusege atacat si disgratiat.

Felicitaf pentru Dobrogea, regele spune cuvinte a-danci: Fara. Indoiala in el insusi acest- schirnb arputea sa pare acceptabil. Dar, in principiu, nu potadmite aceasta teorie a schimburilor and e vorbade teritorii nalionalitati. Nu dai numai parnanturi,ci suTlete pe care credeai ca le-ai castigat si le ce-dezi. Nu totdeauna e un targ Trumos. Dar, fiindca seMeuse din aceasta o chestie de sentiment, discutiaajungea fare folos. Numai, de fapt, nu-s 'lona por-turile ce am capatal, ci numai Chiustenge. Insatrebuie sa cheltuim douazeci de milioam sa intre-buintam cinci ani pentru ca sa iasa roade din a-

fabila §i§i

spune

qi

§i

unul:§i

147

ceasta; avem nevoie de zece ani de pace ca sa ajun-gem la acest tel. Cum vezi, acest dar nu e gra preo-cupatii."

De Blowilz spun a acei zece ani sant garanlati deBismarck si ca in lard alegerile pe patru categorii-colegii nu pot da surprinderi. Regele, inainte de aincheia, observii ca sant patru clase ea nu pot Timulti mite toate In acelasi Limp.

Dupa visitarea castelului, se cants $i aril nationals,Regele (Id semnalul aplauselor. Ceaiul se ofera cala-torului de d-ra Teodori. Regele reia con 'corbirea,pentru ch sä arate ce greu cladit casa" de lo-cuinta, dar ce multamit e de consolidarea terli, cu o-armata asupra cdreia, In orice Imprejurdri, nu s'arputea trece. Demonstratiile de la Paris contra rege-lui Spaniel dau prilejul ca Suveranul sd spuie ca Al-fons. al XII-lea nu era vinovat pentru ca Imparatulgerman u (Muse un regiment in provinciile Walede la Frank in 1871 si ca, oricum, aseinenea scene,,nu vor face mai dese visitele suveranilor la Paris".

intalnirea lui Gladstone cu Tarul la Copenhaga-ipare un act contra Germaniei, si el lasii a se intelegeaceasta.

Prin Giurgiu, dupil o luptd cu hamalii barbati",adecd barbosi, se trece la Rusciuc.

Charles Bizot publics in 1886 la Paris un volumde calatorii intitulat Grace, Turquie (sic), Danube.

E vorba iardsi de un ziarist, de unul care a fostInsitreinat de doul publicatil, Le Sitcle §i Le Gagne-Petit, sd intreprinda in Orient drumuri care nu eraunot pentru dansul. De altTel, ziaristul era si un

ca unul care Meuse studii de antichitati elenicela scoala francesa din Atena. Astfel el putea scrie in-duiosat ca de aproape patruzeci cinci de ani si-a

sSi

eru-dit,

si

si-a

si

148

umplut din nou ochii de lumina care -acute in curancicloulizeci de ani ii imbatase".

Calatoria se face, in 1885, pe. Mare, drept la A-tena. Aici tot ce priveste vremea veche i1 incanta fardsä caute insa. privelisti contemporan-. Regreta pepalicarul care nu stie ce face, dar se vcde clita-i ziu-lica de mare, si arunca oarecare consideratii asupra.certelor de partide, cu demarhii lor, oameni carifac afacerile tuturora, la cari toti se actreseaza,de e un proces de sustinut, on un, be de cdpatal,o lamurire de cerut, o scrisoare de scris". Bizot cer-ceteaza urmele vechilor eetati si se abate si prin. In-snide Janice vecine. E dinlre aceia cari merg cu o-chii deschisi asupra vrenni for dau sama ca ebine sa. ai religia antichitatii, dar superstitia ei, nu".

Pitorescul: strazi desTundate, cani rapanosi, ha-mali cruzi, ulemale cu turban verzi, femei cu ias-mac ii lovesc privirile la Constantinopol. Iubitoruluide lucruri elenice, moscheile noi, vechile urine bizan-tine nu-i plat: lucruri enorme si gr, ele. Bazarul it o-eupd. mai mull decal Sfanta Sofia. Cu totul altfel Invechea Capilala a Oswanrailor, la Brusa, unde-I !far-meek' Taiantele vechi, asemenea in stralucirea for cgsafirul si smaragdul, pdrand a fi inspirate, in re-flectele for minunate, de apele schimbdtoare ale Maravecine.

De Romani e vorba Intaiu la discutia asupra sue-cesiunii turcesti, alat de felurit scontata. Drepturileromanesli i se par scazute_ prin putinul numb.'r alrepresintantilor rasei noastre in Balcani si prin. aseza-rea pe malul slang dunarean a centrului rasei. noa-stre. Bulgarii ii apar ca prea aspri si prea putincivilisati, pentru ca Intr'un veac ca acesta sa fie can-didati seriosi la hegemonie".

Dacd ar fi putut gaci ca va veni indata. alt veac in

on

si-si

149

care asprimea, brutalitatea, inlre popoare, ca si Intreoameni, va fi principala virtute...

La noi vine tot pe Mare. Cand trece Dundrea mar-daril." galbena, macar ca Tibrul la Roma", de laRusciuc la Giurgiu, afla un mal" cu totul plin de

viata, verde, primitor''. Pretutindeni copaci fru-mosi, livezi voioase, lanuri de porumb Imbielsugate,un ses cat cuprind ochii si de o minunata rodire.Aici, natura e arnica °inlaid Si nu, ca dincolo, this-mana lui."

Fara tovardsul sau, pictorul, foarte cunoscut peurma, Fournier, care se grabeste spre Apus, Bi-.zol vine la Bucuresti, al and nume ii pare, silui, ca are o semnificatie de bucurie. Descopere ora-snlui aiere de capitala" cu strazi largi, case bine a-iiniale, tramvaie care alearga In toate partite, bir-jari turbati, teatru frumos, magazine chipoase, ca-fenele luxoasc, multe clacliri noi, abia sfarsite siallele in lucru, otele monumentale dupd Louvre si.,,Grand-Hotel". Asa era atunci... Dar, cu tot despretulpentru Orient al celor de aici, preturi mai sdrate caoritinde in aceste pretentioase otele.

Nu pricepe bisericile: doua, trei", Si bizantine,modern ". N'a fost dus unde trebuie, cum se facesi acum. Priveliste din Dealul Mitropoliei. Lipsa delucruri interesante.

In drumul spre Sinaia, natura-1 prinde Inca dinniers.

Grau slab, admirabile porumburi: nicairea n'avazut asa ceva". Pretutindeni la -lard barbati, fe-mei la camp: tot poporul Asta pare harnic, si ceviata grea! Barbati si femei, in lam aceasta, tot o-mul din popor nu mdnanca decal mdmaligd rauideula si putin hranitoare, cu caleva cepi." Bduttul,scrie Francesul, apt.

150

Ville de supt munte 11 farmeca: vinul for usore cumparat pentru Franta. Muntele i se pare zim-bitor si el. O mica Elvetie."

Invitat la regele Carol, regina Elisabeta i se In-faliseaza foarte amabila, simpla, toute charmante":m'am supus farmecului ei, cu toti ceilalti". Nu uitacugetarile ei din La Nouvelle Revue". Regele e umom inteligent, foarte lamurit asupra tuturor luerurilorin Europa, un spirit real (juste) ".

Viiterul nostru scriitorul nu-1 judecd prea senin..Din. Apus am luat mai curan.d viciile decal call-tatile". Santem si la loc rau. Si avem cu ce ispiti, pedusmani, can nu lipsesc...

Intamplarea-mi scoate inainte o curioasa carte ti-parita la Buenos Aires in 1890 si cuprinzand umitinerariu pentru calatorul care doria sa cunoasca lu-mea intreaga.

El libro del viajero" e redactat de 1j11 cetatean ar-gentin en nume italian, Antonio B. Massioti, carenu uita pune chipul.

Un intreg capitol priveste Romania, si mi se pareca nu e interes sd se arate cum eram priviti a-cum aproape o jumatate de veac in capitala depth--tatului Stat sud-american.

Romania", se spune la inceput, intra fn cate-goria terilor care au mull de vazut putin de ad-mirat':

Massioti, care a fost insusi la noi, venind primUngheni, I i descrie calatoria, ceia ce ds informatiuni-lor sale o valoare personals.

Campul moldovenesc ii face impresia pampase-lor" lui de acasa, a caror monotonic e intreruptainsa de prelungirile Carpatilor, Camp deci dea-luri pornite din munte, aceasta deosebeste peisagiulromanesc.

Ears

si

a.si si

si

si

151

La Iasi, mic oras de mediocra importania", TreiIerarhii restarati ii par o zidire noun, ale earnvbaso-reliefuri" capricioase" nu-1 inctintd prea mult.Incunjurimile-i par mai interesante.

In drum un tandr face discursuri in care calatorule lovit de necontenita repetare a cuvantului de Ro-man", intovarasit totdeauna de nesfarsite aplause.

I-a fost dat Argentinului sa cunoasca pe cetateanulnostru, care pe atunci era burghes si nationalist.

De altfel pdrerea omului nostru e ca santem rasacea mai eteroclitil din lume" in informatia careiain.tra Pelasgi (sic), Dad, Greci, Romani, Israeliti;Bulgari si in special Slavi". Limba, obiceiurile nu-idovedesc latinitalea noastra: 'Mire Rusi, cu teoriilefor slave, si ai nostri, latini Mrd. indoiald, intelep-ciunea lui crede cd trebuie sa tie druinul de mijloc,care insd are neajunsul cd de Qbiceiu nu e pavaL.

Deosebind colorile" Bucurestilor, cdlatoral ajungerepede la conclusia ca, de si unul din orasele celemai -amusan.te din Orientul Europei, nu oferd nimicvrednic de o mentiune speciala". Intre edificiile faranimic particular", el pune, neuitand, in paranlese,coloarea", care s'a iinpus atentiei lui, Mitropolia,biserica Radu-Vodd, Curtea-Veche, apoi Palatul Re-gal, cel de la Colroceni, Universitatea si Teatrul Na-tional. Dambovita, mai putin scarboasa ca astazi,ii dd prilejul sd citeze cunoscutele versuriclespre(lama, total inaplicabile azi, cared o picdturd dinapa ei ar trimite pe un urias in altd lume, si eldescopere ca ele au un sunet spaniol.

La Sosea, vede, fireste, si atunci muchas muje-res hermosas", multe femei frumoase", dar desco-pere repede tenul de cambalinas", de papu§i",e datorit unei migaloase operatii technice cu albsi ro§u.

ca

152

Mai favorabil e populatiei evreiesti din capitals.Foarte veche, ea a adus o influents a limbii spaniole,asa de mare cd ar vorbi-o si prelinsa rash roma-neasca". Aceasla influentA a... vreilor spanioli s'arvedea si inlr'o veche opera literal* Cuvantarile ar-hiepiscopului Ghenadie publicate In idioma nationalsla sfarsitul vcacului al XV-lea".

Scrierile reginei Elisabela, raspanditc, scrie el, intoata lumea si din causa coroanci cc poarta poota, itindeamnd sa. vorbeasca mai pe larg de dansa. Mas-sioti pare a fi un critic literar de profesie, caci lath.In ce chip cats sa fixeze valoarea acestor scrieri:Carmen Sylva nu e D George Sand, Inca mai pu-tin o Madame de Stadl, nici o Ouida, nici o PardoBazan; si, cu loate ca modestia ci literarh ar putea s'oaseze alaturi de Maria del Pilar Sinuds" tine o maiTi si aceia..., se deosebeste cu totul de dansa prinenergia dese on vehementa a cugetarilor ei, precumsi printeo oarecare asprime psihologica, proprie persoanelor care au suferit marl nedreptati".

Intra. si in observatii de amanunte, aratand ca bu-cata cutare, tratqta cu arts, ar fi putut da, in locde tin zilmbet melancolic", lacrami de simpatie du-reroase". Amanantele predomina, in local acelei se-ninalati in stare sa disece pasiunile cu mama de a-natomist si sä le presinte prin laturea cea mai ar-tistica". Bogatia acestora, cugetarile asupra vieii santrelevate, mentionandu-se in romilneste titlurile a trelschite. Popularitatea reginei i se pare dovedita prinfrescele de la Trei Ierarhi, autorul nestiind care santdrepturile ctitorilor.

Cu atatea impresii de la noi, oaspetele de departetrece in Bulgaria, cu un Atenian care-i tine de uratin none si mult mai grelele peripetii. In drum ise povestesc toale luptele din jurul Plevnei. Bulgarii,

153

si mai putin fericiti decal noi, trebuie sa se mul-tameascd cu atata.

In alta pat t- a lucrrtrii se clan stiri geografice siartistice asa calificandu-se totalul naturii noa-stre de pitoresc si IncantAtor". La amintirile pro-prii adauge femeile, lindas inujeres, strasnic vap-site, de la gradinile de yard, Rasca si Stavri. Isi a-minteste de Academie, de g,rddina Bibescu, de Dorn-nita Balasa si de Stavropoleos.

,.In resumal, Bucurestii sant un oras in carec putin. de vdzut, dar care ofera un stadia intere-sant de trecere dd la civilisatia apuseana la cea rdsa-riteand a Europei, In acelasi timp cu un centrude diversiuni care seduc In acele regiuni.

Ccl mull caldtorul va intalni, mai mull confort inCapita la Romanici decal in terile care o incunjurd,liaai ales spre Sud."

Atilt crcde el ca ni-ar putea ajunge.

Calatorul olandes Kuyper a strabatut, Intr'o ca-latorie in jurul lumii, si terile noastrel.

Dupd cc a vazut. fortificatiile, J. Lahovary, atunciministru de domenii; duce la lard pc visitatorul o-landes de supt regele Carol. Ilk cercetat si sate moldo-venesti. Teranii i se par puternici, sobri, traind inpropriul for cerc re.strans". Privirea lui e simpld;strdinul e prima bine; Baca se recunoaste gustul ar-tistic al sateanului, i se produce o vadita bucurie.Saracia cdsutclor e invioratd de biel4ugul lucrurilortesule. Se descrie stilul acestor locuinte. Se releveaza,,icoana. pe pared si Tlorile in fereastd", care insu-

Titlul nu-I nua pot da. Revista Gloria RomOniei n'a pu-blicat, din grevalA, prima parte. Exemplarul pe care I-am intrebu-intat a fost restituit anticardui luliu Pach. Kuyper a strgbatutmulte tell.

si-asa,

chrtii

154

fletesc incalzesc salasul plugarului. Nu poti calcaun astlel de prag fara respect pentru energia uneiYemei ca aceasta, care lucreazrt greu la camp, e omama plina de ingrijire pentru copiii ei, tese maimult ea singura imbracrunintea alor sai .i mai aria

vreme §i gust pentru ca sa Taca a inflori o aseme-nea industrie casnica, pentru folosul gospodarieisale. Moravurile sant in general curate copiii natu-rali la orase in 1902 1800, la sale abia 704; in 189350/0). Sate le merg la biserica, de obiceiu miserscu o preotime inapoiata.

Se condamna aspru anarea propyielate care aren-deaza. Nu se mita arendasii evrei, cu Mochi Fiserin Trunte, stapan pe un regal de arenda". Depen-denta stricta a teranilor de acest sistem c energicscoasa la lumina.

I se pare calatorului ca din motive sociale produc-tia la pogon a scazut, ajungdnd de la 30 de hectolitripe pogon la 15. Cannata, mai ales cea evreiasea, in-lan.tuieste pe muncitorul agricol, In. Moldova numaisA lace plata -in bani, dar acolo doar ()data pean, pentru a nu slabi lantul. 0 jacquerie (o ras-coala agrara) ameninta", spune profetic dr. Kuyper,care adauga: cu cat mai rapede izbutesle guvernulsa clued problema la o solutie, cu alit mai bine vaputea asigura viitorul terii". totusi, cu o populatieagricola de 8600, 5 milioane de hectare sant in lucresi granele repr,-!sinta. 770's din export. Restul e su-rogat", exportul de vile hind paralisat. De aceia tre-buie. o deosehita intelepciun.e in acest domeniu, tiin-du-se sama si de anii raj: in. o suta de ani s'au so-colit trei foarte secetosi, 58 secetosi, numai 15 cubielsug mare de ploaie si nu mai mult ca 24 nor-mall".

0 indreptare o merits teranul prin trecutul sau

Si

si

sisi

si

si

155

§i prin simtul situ de frumusetA. ImbrOcAmintea vO-deste un ideal de Malt simt si gust."

Se pomeneste de socialismul la taril, si prin Invd-tatori, dar teranii nu prea manifests aplecare sprepoliticO. Se voteaza prost si mai ales pentru guvern.Nu politica, ci starea socials e pentru moment pro-blema, dar poale fi si politica."

Mergiind spre Ungheni, cillAtorul vede Iasii. I separe di aici e mai mult tip national" decat 1a Bu-curesti... Ii place Copoul, caracterul solemn pe care-1datt cele 40 de biserici. Decaderea, pardsirea orasu-lui de clasa superioard le atribuie surplusului de po-pulatie evreiascA. Cateva cuvinte si despre Arges.

Urmeazd stiri despre Domnia lui Carol I-iu si des-pre ajutdtorii operei regelui. Se lauds vointa deFier" si, situtul de datorie ", seriositalea practicd",linitea" in haos care disting pe suveran. Inca odati£se noteazd amestecul in acest suflet al elementelorgermanice cu cele latine. E un saevis tranquillus inundis".calm In mijlocul valurilor turbate". 0 ex-punere a trecutului se pare necesara scriitorului pen-tru a pune in lumind distinsa figurd regalg. Se grisesteo asamAnare intre intilittl Parlament al noii Domniisi Duma ruseasca. Democratia abstracts, de imitatie

c aspru criticaid. Studentii, cari duceausi mai deparle aceste teorii exagerate, se asezau, caarum in Rusia, In aceste agitatii politice, necontenitIn frunte". Autorul stie si ce Insemnau in tulburaricetatenii din suburbii.

In opera regelui se relevd mai Intaiu crearea uneiarmate a carii compunere se InfAtiseaza in amanunte.I se Pare Olandesului a aceasta forts de aparare-costd fabulos" de ieftin. Se putea scrie atunci: ar-mata nu se amesteca in politic' ".

Scoala rurala e presintatd apoi. Ea nu e Inca mul-

parisianS,

156

Iamitoare, 8000 sant analfabeti. Juinatate din copii ra-man aTara din scoala. Totusi, la 4.796 de scoli aleOlandci, avem 4.346; proportia In nurnarul invalato-rilor e in.sa cu total alta: Olanda 26.114, Romania6.671; si mai deoiebita a scolarilor, Olanda: 829.587,Romania 380.000. La not 3.000 de scoli au un singurInvatator, 552 doi, si 170 mai multi. Budgetul e do20 de milioane.

Privirea asupra culturii superioare e evident defec-trioasa: nu se insista asupra ei. Se socol 29.000 deelevi la 2.400 de profesori ai scolilor secundare; laUniversitati 5.000 de studenti la 130 de profesori.

Un paragraf e Inchinat finantelor, cu o privire latrecut. Se vorbeste si despre cane de comunicatie.In 1902 Romania ajunge la export suma de 375 demilioane de franci. Olanda are o cifra de import dinRomania care, de la 59 de milioane de tone in 1899,scale la 12 milioane in 1903, dar in pret 31/2 milioanede franci. In 1902 industria mica ocupa 100.000 depersoane, cea mare 40.000, puterea era de 16 000 decai, capitalul de 250 de milioane de franci; 120 demilioane de materie prima era prelucrata in 230de milioane de fabricate. Se dau stiri despre crestereavitelor, despre paduri, barbar pradate, despre me-tale si carbuni, despre sare si petrol (export in 1903la 81 de milioane din productia totals de 321, care a-junge la 68 1/2 In 1903, exportul ridicandu-se la 212milioane .

Heat numai ca Romania n'are insasi capital säexploateze bogatele ei puturi de petrol!"

Zaharul, tutumil sant presintate la sfarsit. Nu seuita bauturile spirtoase: 6.769 de carciumi la orase,13.368 la tall.

Budgetul e tralat la o parte pe capitole. Urmeaza

157

mccanismul constitutional. Parlamentarismul e de su-pra*.

Regele cedeaza curentelor populare din stradd. Ale-gerile se falsified. Situatia religioasd e ardtald in ci-Ire. Serviciul in oral i se pare foarte impresionant.Dar lumea vine putind la biserica.

La particle se constatd a puterea boierilor a fostdistrusa. Liberalii au de o bucata de vreme o aripdin.aintatd. (fosti socialisti). La junimisti dr. Kuypervorbeste de genialul" Carp. Se `face stalistica peprofesiune parlamentarilor : in Camera 76 advocati,27 literati, 7 medici, 9 ingineri, 6 Tosti militari, 5gproprietari i negustori;. la Senat: 27 advocati, 19proTesori, 15 medici, 3 ingineri, 7 fosti militari, 39proprietari.

Dalat 1 -iu Ianuar 1907, calWoltil se mantuie cu cal -duroase urdri Witte terii uncle a gdsit o curlenie in-ternationald care 1-a coplesit."

Ca o carte de calatorii poate fi privita frumoasaTara Mea" (My country; §1 In Trantuze)te; part t-a adoua intaiu romaneste, apoi englezeste), a reginciMaria: visiuni de sate, de manastiri, de casleleorase, dar mai ales de drumuri, cu toata poesia va-gabondagiului. Volumul, din 1922, al d-lui MarcelGillard. (La Romanic. Nouvelle) e un model de ob-servatie nepreocupald. Note ale d-lui de Maneville,lost ministru at Franciei in Romilnia, publicate de re-vista Paris-Bucurist, au dat insemnari pretioase, l linede intelegere pentru teranii hategani cu grain ca deProventali si Tata ca de rdzboinicii ai lui Vercingc-torix on ca de chouani bretoni din vremea Revolu-tiei francese, sau pentru sprintenele fernei desculteale Olteniei cu umblet de zeite", bind gratios pecrestet, ca Portughesele de la Coimbra, cosurile pline:

9i

158

i se pare a vedea Tete din Bordeaux ori, mai bine,din Arles. Sentimentele de urd ale unora din stapa-nii rdsturnati ai Ardealului sant notate in marginel.

Ar fi prea lung sd analisam aid cartea despre not-a Polonului Dunin-Borkowski, care dd mai mutt me-morii din vremea lui Cuze. Ar fi de cercetat, In sfar-sit, cartea lui Alexaudru UrmOsy, in cdutarea Ungu-rilor de dincoace, carte apdrutd la Cluj, in 1884.La Campina el ana o cblonie de o sutd cinzeci demesleri zidari lacdtusi cari-i cer rugAciuni scrise;nu cuteazd a le -canta, ca sd nu rada Romanii. LaCraiova crede ca afla doi husari la poarta unor bo-ieri, cari deci trebuie sa. fie Unguri. La Bucuresti eo biserica luterand, una catolica una calvine.

Cf, romanul baronesei Orczy, Pimpernel and Rosemary. 0(lire di saml di V. Ehgret, in Transilvania, LVI, p. 305 si urm.

2 V. Siimdnatorul, !V.3 $i in de Geraudo, la Transylvanie, p. 183 §i urin.

Cf., pentru Dunin, Iorga, Polonais et Roumains, Bucureti1921.

si

si

IV.

Ciinitori mai not prin Ardeal

Pe and oameni ca Valliant si Colson, on ca Ger-inanul de Kotzebue, care da. Ins schite" literare

(Aus der Moldau, Lipsca 1860,, petreceaucatva timp din viata for in Principale, lamurindu-seasupra rosturilor aspiratiilor poporului romanescde acolo, ca asupra conditiilor materials de viata,putini Apuseni mai tree prin Ardeal, IAA la tu-risti din ultimele timpuri, pentru a culege, mire alie

cate ceva despre Roincinii din partile a-celea.

Intre calaorii prin Ardeal trebuie sA se asezeacum i acel doctor Dominic Atanasie (sic) Guil-laume care a cercetat tara prin 1812-26 si ale ed-rui insemnari, de literature, cam latoasa, le-a trades(1. G. Bogdan-Duicrt in Transilvania pe 1928 (n-1 6).

Il intereseaza pe acest martir al Revolutiei fran-cese, vent pentru administrarea de paduri inenitea-1 `face, cum zice in,su i, cel mai bun cunoscator alpoporului, pentru lucrari hidraulice, preotul neu-nit romanesc, un teran ca toti ceilalti, In port siindeletnicire, teranul de o nesfarsitl evlaviede o adana In(elepciune patriarcala pe care, inciuda instiintArilor de la Viena despre bola de Va-

si,,tablouri"

sisi

stiri, si

si

160

lahi", 1-a cautat panic si In cArbunariile munlehti,.ascultand povestea pedepsei lui Dumnezeu pentrucei ce-i recunosc binefacerile. Senin, vesel rii-zator, vorbaret, harnic pentru sine, glumet, cheltuilor,dustman al ordinii impuse, ca la oaste, dar inchinatoral porun.ai!or Imparatului", i s'a infAtisat Romcmulca padurar neplalit de opt luni ca teran fara lu-cru din partile Hategului, bun de munca, data nu

oricand bun de cuvantl.

Duce le de Ragusa, Marmont, a strabalut teritoriile-romanesli de supt Coroana Sf. Stefan ta. 18311, mer-gand spre Rusia-de-Sud. In cale se opresle in cas-telele nobililor unguri, ca Ludovic Karolyi, intere-sandu-se Ia herghelii, la cirezi la agricullura. LaTimisoara vede cele zece baslioane ale cetatii; la Ca-rnnsebes pretuieste pe graniceri, descriindu-li, cucompetentA, pe larg, organisarea. aurari iiiese mai departe in drum. Orsova e numai unVirg foarte pAcatos, dar menit sa se desvolte" dincausa negotului cu Turcia. La Mehadia yin boieri lu-xosi. din Principatul vecin.

In Ardeal se dau note asupra ruinelor Sarmisage-thusei; de la Hateg, visitatorul trece la Deva, la caste-lul din Inidoara al Huniazilor. La Sibiiu e primitde arhiducele guvernator. La Alba-Ittlia avem des-crierea cetatii. Se cerceteaza minele de la Zlatna.Apoi ducele se urea pang la Turda, de uncle trece laCluj, uncle .e primit de guvernatorul civil Iosika3

DupA Archivul lui Hormayr, 1817, n-le 125-6. TraducAtorulsemnaleazA in ievista Hesperus din Praga, 1817-8, un ziar de-

cAlatorie de Ia Reghin la Cluj.2 Voyage du marechal duc de Raguse en Hongrie, en

Transylvanie, etc , I, Paris. 1838.s P. 163.

si

si.

si

si

Tiganii

si

161

Dejul, Bistrita sant cercetate pe urma, prin locurisarace.

Statistica ce i se dd. lnseamnd 250.000 de Unguri,un milion de Romani, 5-600.000 de Germani, 150.000de Secui si 120.000 de Armeni .

In Bucovina, unde se trece pe la Iacobeni, Capita la(cu 8.000 de locuitori) e descrisd ca fdra interes. Deaici se deschide, printr'o lature de Basarabie (pe laLipcani si Calarasi, Chisinau si Bender), drumulspre Rusia.

Un mare prieten al rasei dominante, A. de Ge-rando, se ocupd numai de Ardeal In scrierea sa, LaTransyluanie et ses habitants (a 2-a editie, Paris1850).

Se dd intaiu o descriere geografica o expunereistorica pelarg, Romanii Yl intereseazd prin ve§man-tul for pitoresc. La Cluj, unde a fost martur al e-dintelor de la 1841 ale dietei, el frecventeazd pe Ti-gani, dar nu cautd pe ai no§tri. La Blaj nu andans lume decat cea romaneascd: a fost in pala-tul Vladicilor, a trecut prin sala decorata cu portre-tele celor de mai nainte §1 a aflat in conferentd pe e-piscopul Lemenyi cu episcopul aguna2. Iosif Papp,de care e sigur ed. vorbeste frantuzeste, italieneste,nemtete, latine§te, ungure§te, romaneVe turce§teP,11 intereseaza. Limba noastrd-i pare armonioasa cavenetiana, inteligenti, profesorii ni§te adevd-rati benedictini, cand n'au vivacitatea cu totul me-ridionala". Dar studiul limbii ungure§ti i se pare a-cestui aliat al Maghiarilor calea emancipatiei". Dealtfel Romanii sant nobili: Chiorenii au o Rad

1 P. 137.I P. 228.

11

scolarii

si

.8i

162

la un Ungur, In Inidora Zarand ei represinta sin-guri clasa de sus. Deci e contra planului de repu-blicd federative romana", cu Principatele ca sam-bure, Basarabia §i Ardealul ca adause, pe care-I credepropus de Eng les-ul Urquhart, condamnat de el pen-tru excentricitatile lui sentimentale 1 ". 0 asemeneaformatie politica n'ar putea sä se mentie. Mai binetoti Romanii ar trece la Austria compensate astfelpentru pierderile-i din Apus 2.

Pe ace§ti Romani, simpatici pentru rasa tor, 1i

afla el ca pastori, sau la bore, chiar la munca,icoane a vechilor Dad. Cutare e bogat prin lucrulminelor, sofia lui poarta cizme ro ii, iar casa aretablouri italiene pe langa icoane nelndemanalec zu-gravite3. Vechimea for o admite fare reserve4, dati-nile for le noteaza cu interes, In danturile for vedeobi§nuinta romana (ca pentru Hategana5). Biseri-cite ,,pitoresce", mai mult de lemn acoperit cu mu§-chiu, 11 atrag. Cea din Bucium a fost Impodobilitcu mana popei; el sculpteaza lemnaria, sfe§nicele,policandrele, pe care be acopere apoi cu colori, cuargint si our ". La Mociu sant zugraveli remarcabiletot de ,,arti§ti terani". Se observe picturile de laDansu§, iconostasul de la Brasov, picturile din $chei,Toate ,,dovedesc la natie un oarecare gust pentruarta c". Italia se simte la ace§ti fii parasiti ai ei. Can-tecul popular, aka de spontaneu, spuind adesea du-rerea lunge a §erbiel, e alta probe. Harnicia femeii,de tip itali.qn de cele mai multe ori, purtand ulcioare

1 P. 239.2 Pp. 240-1 (cf. §i II, p. 321 .

3 P. 310.4 P. 324 qi urm.6 P. 327 §i u-m.6 Pp. 336-8.

$i

si

si

163

,,de forma etrusca'', pune la loc ce pierde lenea bar-batului. Se arata si obiceiurile la nuntal, la sez4tori 2.Ospitalitalea. Romanilor nu e uitata3 si se- amintescvasele cu apa puse pentru drumeti la intrarea satelor

noaptea, la porti, une on §i cu pane de pomana.La mnartea unui nobil roman s'a dat masa la trei

cute de rude si .1a o mie de terani, si la trecerea,convoiului cu douazeci si cinci de preoti sunau do-potele din douasprezece biserici 4.

Intre cei mai atenti cercetatori ai vechiului Ardealtrebuie asezat Englesul John Paget

Calatorda incepe de la Viena in Iunie 1835, De laPesta se face pe Dunce, cu vaporul austriac Zriny,Szechenyi creatorul acestei navigatii cu aburi,Mud pe vas pana la Orsova. Se semnaleaza punctelemai importante ale traiectului si se presinta orga-misatia granicerilor. Englesul cerceteaza Ada-Cale, pli-ma de cani, unde e prima de Pasa, care-I sileste apune in gura pipa lui; e un om cu curiositati teh-nice, care se intereseaza de lucrul la Portile-de-Fiersi de inaintarea podului cu lant din Pesta. Se descriuMile de la Mehadia. Note arheologice despre alt pod,acela, glorios, al lui Traian.

Plecand pe valea Cernei, ,,admira" este cuvan-tul portul femeilor romance, dacic.

Cu alt prilej, pe un drum venind de la Seghedin,se descrie pe larg tot Banatul, dar interesul se in-dreapta mai ales asupra operelor tehnice ale ad-

1 Pp. 341-2.2 Pp 342-3.8 P. 346 §i urm.4 P. 351.

Editia germana : Ungarn end Siebenbilrgen, Leipzig 1845, 2vol.

insugi,

°.

164

ministratiei Imparatesti. Pe valea Hategului, in carese aju.nge de la Mehadia. La Carausebe§ multe fe-mei Trumoase opresc ochii observatorului. Dar Sipasa mai mull de minele de la Resita, La Hateg un.teran de-al nostru it duce la domnul" salt ungurdin GrAdiste, care traieste ca unul din cei maiprosti fermieri englesi": vorbeste si romaneste. Dar,.fireste, lucru de cdpetenie aid e Sarmisagetuza. Si,.cu acest prilej, se judeca originea RomanilorDaciade pe Coloand si a limbii lor, cu elemente slaveluate si de pe vremea Dacilor, cum, adauge calato-rul, si multe nume de localitIti; dar haide vine de-la Turcii poruncitori. Nu lipseste interesanta bise-ricutd din Dansus, unde se culeg inscriptii latine..Cat priveste frescele roman.esti, ele-i amintesc glu-mai lui Chaucer si Rabelais, draceasca verva a luiBreughel, vechile desemne din cdrtile liturgice eagle-se 1. Se infdtiseazd tipul casei de sat. Ce femei har-nice, vesnic la lucru! Li se descrie §i portul; cu sor-tul asa de scotian". Se judeca invinuirile de spiritrasbundlor si de lasitate, de superstitie, de lene, debelie, aduse acestui popor al tutur6r rdbdarilor, darPager a-aflat despre conlesa care mergea Ia. bisericape noroiu peste spindrile Valahilor ingenunchiati2. Pevremea holerei teranii lucreaza de la sine pamantulunui domn" bun cu ei3.... Si sant destepti poftitila.scoala maghiara, copiii nu vin, iar parintii spunca nu vor ca odraslele for sd. Tie mai cuminti decaldansii, respectuosi de parinti, milosi cu batraniibolnavii, legati de vatra lor, datina veche, priceputila lucru de lemn, la arta populara, la mice (doardoud fete conduc o moara , iubitori de cantec si

1 II, p. 155.2 P. 165.8 P. 169.

§i

165

dant1. Gum si popa-teran apare, e un prilej dea lafatisa lcgea romaneascd in Ardeal; i se pare En-glesului ca privirile sacerdotale -cata Area: mult departea unde sant fetele frumoase. Ise mai pare catot acest cler se gandeste la Tarul ortodox; cutarecalendar din Bucuresti, larg raspandit in Ardeal,ar fi chemat chiar natia la revolt0.

Se Tac consideratii asupra populatiei -romanesti:850.000 dupd socoteala Siicialilor, dar Schematismulunit singur dii 551.998 credinciosi pentru Biserica dinBlaj.

De la Gradiste se merge la Hateg, Inidoara, neva.Orastie, Sas-Sebes, pentru ca al noualea capitol sd.he consacrat istoriei, mai ales celei mai apropiate.In calatoria spre Jibau si Baia-Mare e rare on vor-ba de Romani: Unguril, baroni terani, preocupape drumet. La Cluj de uncle merge, pe la Turda,pe la Alba-Iulia pang. la Zlatna : afld cai salba-teci din Moldova 3. Salinele, minele de our sant a-cum pe primul plan. Un capitol va descrie pe SA-

altul pe Sasi (se noteaz5. Branuluimun(ii de hotar) 1. Clujul, iarna, e presintat in a-afard de Romani. De aici, intorsul la Pesta5.

John Pagct4 a fost intovArasit de artistul G. He-ring.

Ca o calatorie presinta Johann Michael Salzer, pa-roh proTesor la Medial, descrierea Ardealului (Reise-

1 Pp. 170-4.2 P. 158. Despre calusari, pp. 174-5.3 P. 259.

P. 346.Hungary and Transylvania, Londra 1839 (apoi 1855). V-

Karadja, in Arhivele Olteniel, 111, p. 109.

a

si

5i-7

coliba0ii si

;i

166

bilder aus Siebenbargen, Sibiiu 1860) observatiilesale. Inca de la Biertan apar Romanii, adevaratvoinici, dar lenesi ci iubind ragazur, mai mult cio-bani ignoranti Descrierea portului kbmanesc nu semai repetil.. Pe la Bucegi, calatorul trece ins' pepamant romanesc pana la Ialomita, cu pretioase ob-servari de botanist. Staretul schitului de acolo vazuseTurcia, Spania, Italia, Asia mici, Arabia $i Egiptul2..Slujba de noapte e impresionant redata. Si in Mol-dova-1 duce o excursie la Ceahlau, prin satul Gren-Vesti: se descrie costumul teranului moldovean ci o-randuiala casei lui, piing de icoane si de tesaturi_

1 Pp. 25-6.2 P. 181.

ca.

TABLA NUMELOR

A.

Aaron (Florian, profesor), HI, 121, 155, 23'4, 251.About (Edmond), IV, 149.Abrial (de, contele), III, 228,Abrud, III, 9.Abruzzi (Mun lii), IV, 20.Academia MihAileanA, III, 251.Acherman Convenlia de la), III, 120, 307.Ada-Cale, 1V,, 131, 163, 198, 257, 269, 343.Adrianopol, I, 8, 238; III, 331.Agapia- (manastire), III, 327.Ahmed-Vefic comisar turc in Bucuresti), III, 335.Ainslie (Robert, ambasador engles), II, 263.Mud, III, 11.Alba-Iulia, I, 186, 363; IV, 160. V. gi Balgrad.Albanesi, III, 132.Albert loan, rege al Poloniei), I, 100; II, 41.Albert (duce de Prusia)-, I, 162.Alberti (Tommaso, negustor italian), I, 267.Alecsanctri (Vasile), III, 231; IV, 24-5, 146.Alep (Pavel de, cAlAtor), I, 331, 333-4, 337, 343-7; II, 109.Alfons al XII-lea (rege al Spaniei), IV, 147.Albina Nordului" (ziar rusesc), III, 156.Alexandre (cAlAtor elvelian), I, 276.Alexandrescu (prigore, poet), III, 251.Alexandria (din Egipt), III, 154.Alexandropol (consul grec), IV, 133.Alexandru (Nicolae, Domn muntean), I, 29, 34, 41; II, 12.Alexandru -eel -Bun (I (Ann ql 'RI c lecn el); I, 51, 534, 15,

89, 121; II, 20, 91, 171.Alexandru Coconut (Domn muntean), I, 275.

170

Alexandru (Cornea, Domn al Moldovei), I, 159.Alexandru alircea, (Domn muntean), I, 185, 196, 198,

208; II, 61.Alexandru-cel-RAu (Domn muntean), I, 145, 231; II, 61,Alexandru 'has (Domn roman), I, 260; II, 91.Alexandru (Tar), III, 46, 52; IV, 8.Alexandru al II-lea (Tar), IV, 141.Atexandru VodA Ghica. V. Alexandru-Vodl.Alexie (Tar), I, 331.Ali -Pala de Ianina), III, 50.

lart (Camille, calAtor), II, 123.Aman (Teodor, pictor), III, 351.Amati (mercenari talan), I, 289.Amiras (cronicar), II, 166.Am las, III, 16.Amorosi (Giambattista, om de afaceri in Moldova), I,

247.Ana (Doamna a Moldovei), I, 54.Anastasia (Doamna lui Roman-Voda), I, 122.Anastasia (Doamna, lui Duca-VodA), I, 89; II, 49, 68.Andrews (propunator al navigatiei cu aburi pe Dunare),

III, 343.Andrei al II-lea (rege al ungariel), I, 111.Andrei (fiul lui Latcu, Voevod), I, 53.Andronachi (pIrcAlab, ctitor la Sf. Sava din Bucuresti),

III, 349.Anghelul (Isaac, ImpAratul), II, 87.Anghelescu (Sluger), III, 236.Angiolello calAtor italian din secolul al XV-lea), I, 62.Anglia si Englesi, I, 212; II, 84; III, 247. V. si Carlota

(de Anglia).Anhial, II, 45.Anjou (Casa de), I, 35.Antim (Mitropolit muntean), II, 172; III, 347.Antioh-Von Cantemir. V. Cantem r Antioh-Voda).Antonie-VodA (din Popesti, Domn muntean), II, 31, 103.Antonia (patriarh de Constantopol), I, 49.Apaffy (Mihai, print al Ardealului), II, 67.Apoldul Mic, III, 16.Appert (cAlAtor), III, 267 si urm., 278.Arad, III, 73.Arborea (mAnAstire), I, 115.

I-in

171

Ardeal, I, 136, 142, 150, 153, 183. 186. 200-1, 214, 234,238, 280-3; II, B, 42, 83; III, 3-5, 17, 2)1, 230-1; III; 253,IV, 18, 19, '22; (populatie), II, 212; III, 239, (Romini),III, 13-4. (Sate de graniceri), III, 7, 17. (Mitropolia),I, 39; II, 84, (relatii cu Principatele , I, 281-2. ,In-fluenta In arta), I, 142.

Arges (cetate), I, 21. Curtea-de)i I, 29, 43, 135, 141, 207,348, 357; II, 273; III, 74, 96, 223, 236, 250, 285; IV, 15.(manastirea), I, 99, 41. (Sanicoara), I, 142. episcopia),II, 212. episcopia catol a), I, 22. (case *i locuitori),IV, 46.

Arghira (Doamna lui Radu Mihnea), I, 275.Arghiropulo Caimacam), III, 68-9.Aristofane, II, 93.ArmatA (in Moldova), I, 74, 79, 103, 164, 224-5, 294-5; II,

47, 87; III, 238, 286, 297. in Tara-Romaneasca), I,370; II, 6; III, 208, 238. in Principate), I, 223-4; 11,63-4; III, 132; IV, 130, 134-5. in 1877), 126-7.

Armeni, yo, 152, 232-5, 244, 246, 311-5, 319, 321; II, 56,59; III, 14, 25; IV, 31.

Armenia Mica, I, 70, 233.Armenis, III, 236.Arnauti, II, 273, 275; III, 2), 42.Arnota (manastire), I, 346; II, 102.Aron (Petru-Voda), II, 143.Aron -Voda, I, 212, 248, 258, 261,310; II, 23.Arsengo (episcop catolic), I, 241.Arta popularA (in Basarab:a), III, 180. (arta cusaturilor

In Ardeal), IV, 22. (bisericeasca), IV, 161, 463.Arxavia localitate), II, 85.Asachi Gheorghe), III, 120, 236.Asian (din Baal', f.ul, student in Berlin), III, 275..Atanasie (episcop ardelean), II, 84.Athos (Muntele), I, 47, 55, 273; II, 267; III, 152, 154.August de Saxonia. V. Saxonia (August de).Augustini generalul , Ill,. 336.Avrig, III, 11.Avril (d', Jesuit, cantor), II, 23.Avril (d', Adolphe, cantor)", IV, 120.

B.

Babadag, I, 261-2;_ JI, 17, 39, 118, 169; IV, 6.

I,

ui

172

Bac Au, I, 56, 89, 230, 240, 247, 304, 319-20; II, 19, 21; III,275; IV, 106, 144. (biserica din), II, 21. (episeopatulcatolic de), I, 23; III, 130.

Bacsici (Franciscan, calAtor)., II, 7.Baden (Ludovic de), II, 24.Bagration (general rus), III, 44, 48.Bahna, III, 258.Baia, I, 55, 77, 89, 228-9, 239,, 248, 265, 301, 316; II, 119;

III, 262. (biserica), I, 55.Baia-de-AramA, I, 349; IV, 17.Baicoiu, III, 236.Baiezid I-iu Sultan), I, 23,Balaban (negustor moldovean), II, 58.Balaceanu (Badea), III, 237, 215. (loan), III, 345, 348-9.Bala§a (Doamna), H, 14.Bala§escu (Nifon, profesor), III, 246.Balcani (§i Peninsula), I, 7, 23, 34, 45, 51, 60, 68.Balcescu Nicolae), II, 30; III, 233.Balcic, III, 280, 317.Baleanu (Emanuil), III, 227, 233.BAlgrad (Alba-lulia), I, 231. V. Alba-Iulia.Balica (Hatmanul), r, 310; II, 167.Bal§ (familia), II, 233; III, 177, 241. (Constantin), III, 93,

142. (ToderitA), IV, 114. (Vasile), III, 35.Balta Verde (mAnAstire), II, 11. V. qi Jitianu.BAlti in Basarabia) (19cuitori), III, 181. (§eoala) III,

180-1.Baltimore, 11,, 186-7, 189. .

Banat 0 Banateni, III, 252; IV, 30, 32. (agricultura), IV,21-2. (populatie, III, 239. (Romnai-y, IV, 32. (caracteri-sare), IV, 99, (sate de grAniceri), III, 256.

Banatuk Oltean, I, 45; II, itBancini (abate), II, 214. V_ Panzini.Bandini (Marou, cleric, calAtor), I, 299-300, 302, 317;

II, 5, 24.Baneasa, III, 335.Bath (moneta), I, 15, 33-4.Banov (colonel rus), III, 231.Banoveti (Craiove§ti, familia), I, 137.Bar, II, 26, 122.BArAganul, II, 251, 282.Baragnon (Pierre), IV, 114.

173

Barbier (consul frances), III, 69.Barcsai (Acatiu, print ardelean), I, 354; II, 67; 1112 8.Barcsal (Alexandru), III, 9.Baret .(calator), I, 277.Baritiu (Gheorghe), III, 252.Barker (Cass de comert In Sibiiu), III, 13.Barkley (C. Henry, dilator), 1V, 126.Barkuzi, ,1I, 19.BArlad, I, 56, 88, -235, 300, 321; II, 180-1; III, 137, 157,

274; IV, 27, 105.Barladeanu (Solomon), I, 313.Barnova (mAnastire), I, 338.Barozzi (ofiter rus), III, 47; IV, 127.Birsei (Tara), I, 11.Barton (Eduard, diplomat engles), I, 212.Basarab I-iu (Domn muntean), I, 16, 35.Basarab al II-lea (taiotA, Domn muntean), I, 133.Basarab-cel-ranar (Domn muntean), 1, 133.Basarab (Neagoe-VodA), I, 47, 134, 136-7, 207, 212, 281;

II, 30; III, 54; IV5 15, (ca scriitor), I, 140.Basarab (Matei-Voda),, I, 30, 256, 302, 332, 341-2, 348.,

353, 367; II, 5-7, 34, 62, 102, 108, 121; III, 236.Basarabia, I, 55, 218, 236-7; II, 194-5, 236; III, 42, 97, 143,

158 §i urm., 164-5, 174. (descriere), IV, 55, 77-8. (sta-tistica locuitorilor), III, 148, 239; IV, 81. /sate roma--ue§ti), II, 194. (rAze§i), III, 171-2. (dijma), III, 170.(agriculturA), III, 1723. (cre§terea vitelor), III, 172-3.(administratia), III, 173, 178, IV, 79. (§coli), IV, 79-80.

Baska" (sat), III, 10.Bathory (Andrei, print ardelean), I-, 282; II, 42, 67.Bathory (Gabriel, print ardelean), I, 282; II, 42. 67.Bathory (Sigismund, print ardelean), I, 183, 214, 252, 258,

282; II, 67.Bathory (Stefan, print ardelean), I, 75, 96, 190, 195;

II, 41.Bdtthyanyi (cAlAtor la Inceputul sec al XIX-lea). V. Gil ly,

In Universal pe April 1929, foil ton.Baur (general rus), II, 222; III, 62, 109, 289.Bazargic, II, 36; III, 290; IV, 6.Baron (Hector de, cAlator), IV, 5.Beatty (Kingston W.), IV, 142.Beauvoillier (calator), II, 26,Beaure, IV, 138.

174

Reabharnais (Eugeniu de), III, 76.Beaujeu, II, 54.Belessort (Andre, cantor), IV, 142.Belgrad, I, 7, 8; II, 86.Bell (John, d'Antermony, calator), II, 168.Bellanger (Stanislas, cantor , III, 218, 226.Belsius (cantor), I, 244.Belu (boier), III, 237.Bender, I, 79; III, 52, 80, 157, 176, 323.Bentink (lord), III, 331.Beigler ($tefan, filolog sas), II, 93.Berindeiu (familie), III, 345.Berlin, I, 354. (Academia), II, 126. (studenti la). V.

Asian.Bertrandy -(Barthelemy, Frances la Curtea lui Mihnea

Turcul), I, 210.Berthou antreprenor frances la Bucure§ti)), III, 351.Bethlen Gabriel, print ardelean), I, 280.Lezak (diplomat rus), III, 45.Bezdad, I, 30.Bibescu Gheorghe-VodA), III, 234, 348; IV, 102, 106,

.125, 226-7, 300, 302.Bibescu Doamna Maria), ,III, 155; IV, 10.B:bescu Nicolae), III, 329, 348, 350.Eienenfeld, II, 248.Biertan localitate In Ardeal), IV, 166.Billecocq (Adolghe, consul frances), III, 226-9, 249; IV,

7-9.Binder (carata§ la Bucure§ti), III, 325.Biserica: catoLca, I, 247-8, 301, 304, 312, 316, 319; II, 30-1,

33. Munteana, III, 131. In Principate, I, 37, 47.Bismark, IV, 147.Bistrita (manastire moldoveneascA), I, 51, 318.Bistrita (manastire olteanA), I, 137; Iy, 106.Bistrita (ora§ is Ardeal), I, 53, 98, 349;' II, 66; III, 2f,

323; IV, 16, 161.Bizant -§i Bizantini, I, 7, 19, 35, 49. (moda,, I, 140.Bizot (Charles, calator), IV, 149-50.Blaj, IV, 161, 165. (episcopi de), III, 7.Blaremberg (doret de, general rus), III, 344.,,Blesch" (porecIA); II, 93.Blowitz (de, cantor), IV, 145-7.

175

Blumana (Bra§ovului), II, 93.Blutte (consul engles), IV, 96, 98.Boaz, III, 175.Boba lna, III, 9.Bocignoli calator ragusan), II, 102.Bock (cantor), III, 33.Bogdan-Voda I-iu,_I, 48, 53, 117; II, 141, 223.Bogdan Orbul (fiul lui Stefan-cel-Mare), I, 73, 91, 123-6,

156; III, 24.Bogdan-cel-Tanarb I, 225.Bogdan (ispravnic), III, 69.Bogdan (Petru, episcop catolic), II, 15.Bogdan (loan), I, 15, 176.Bogdad-Sarai (in Constantinopol), II, 69.Boian (localitate), II, 28, 54Boieri (in Basarabia), III, 170; IV, 78. (In Moldova), L

150; III, 113-4, 148, 239-40, 324; IV, 76. (originea lor),I, 119-20. (educatia in Moldova), II, 138; Ill, 104, 116.fel de viata in Moldova), II, 224; III, 93, 115, 128-9, 166_

(datini in Moldova), II, 136, 243, 49, 283-4. (Imbraca-inte), I, 324; II, 256. (judecata), II, 147. (venittui),II, 81. (case de),. II, 255. (relatii cu Domnul), II,48. (cu Polonia), I, 174-5. (in Muntenia), I, 33, 118; II,

68, 109-10; III, 124, 239-40, 288. (numar de familii),III, 103-4. (educatie), II, 233; III, 125; 1V, 35. (fel deviata), III, 261, 285-6; III, 38-9, 76, 92, 103-4, 106, 124,132, 140, 206, 212; IV, 35. (portul), II, 261-2; III, 205.(judecata), III, 76. politica), III, 119-20, 187-8, 248. (inrazboiul din 1789-93), II, 266 §i urm., (in Oltenia), II,270. (in Principate), II, 232, 248; IV, 93. (originea nu-melui), I, 117. (felul de viata), II, 220, 278; III, 142,144, 147; IV, 65-6, 119-20. (drepturi), II, 129.

Bois-Robert (de, calator), III, 280, 283.Bojthy Ga§par, cronicar), II, 67.Bolcunov diplomat rus), III, 59.Bolgrad, I, 262; III, 157, 292; IV, 121.Eol:ac (Cesar, scri.tor), III, 233. 'Pologna, II, 96.Bonfinio (istoric), I, 76; II, 126; III, 98.Bongars (Jacques, cantor), I, 189, 201, 205, 209.Eonneval (Pa§a), II, 191.Bordier (G. F., Elvetian cazut la Draga§ani, in 1821),

III, 135.

176

Borisi (Bernardo, boier), I, 267.Borromeo, I, 217.Borrows, IV, /102.Borsurn (I. F. I., cAlAtor), III, 65.Borulin (baron), III, 231.Boscov*ch (abatele, calAfor), II, 174 $i urm., 277, 186, 210.Bosnia, I, 29.Bossel German din Bucuresti), III, 351.Bostan (Armean din Constantinopol), II, 59.BotAs (mosul" Botosanilor), I, 56,Bolero (Giovanni, cAlator), I, 207, 217, 244,Botosani, I, 56, 87, 234-5, 261; II, 184, 193, 277; III, 27,

274, 320.Boucher calAtor), II, 54.Boucher de Perthes calator frances), III, 278 si urm., 280.Boue (Amy, cAlAtor frances), III, 289.Bouquet (Michel, calator), IV, 7-10.Bourbaki (general), III, 319; IV, 140.Bourqueney. (diplomat frances), III, 286, 301.Boyle, IV, 140.Bozen Bolzano), I, 178.Braha (vad), I, 270.File (ams' al Brailei), 1, 19.BrAila, I, 19, 42, 69-70, 151, 235; II, 178, 258t 277; III,

124, 185, 238, 247, 262, 279, 299-300; IV, 128,1 142. (des-criere), IV, 103. (episcopie), I, 248. (exn.ortj, III, 193,2;0; 11/4. 103. (import), III, 313.

Bran, I, 200, 205; II, 76.Brancoveanu (Constantin-Voda), I, 274; II, 5, 10, 67,

72-3, 78, 83-4, 86, 90, 92, 96, 99, 100, 104, 111, 115, 117,144, 147, 161, 171, 196, 198-9, 211,. 218; III, 132, (fiul o-1,nonim), II, 73. (fiul Stefan, II, 73.

Brancoveanu (Banul Grigore), III, 7Q, 122, 261; IV, 14.(Freda), I, 347. (Safta), III, 346.

Brancoveni sat), I, 347; II, 8, 11; III, 43. (manastirea),II, 86.

Branicevo, I, 7.Branicka. (contesA), II, 207.Branicki (contele), 143.Brancovici familia), I, 13J Mitropolitul Maxim), I, 39.

(Gheorghe), I, 156.

I1I,

177

Brasov, I, 12, 25, 254; II, 59, 66-7, 77; IV, 32. ,balciuldin), I, 204. (biserica Sf. Nicolae), I, 282.

Bratianu I. C.), IV, 25, 128, 133-5, 149-1.Brema, I, 7.Brenner otelier in Bucuresti , III, 154.Brentano (Clemens, scrlitor), III, 341.Breslau, II, 241, 246.Breughel (pictor), III, 164.Brezoianu Joan), III, 345. (Patrascu), 14, 80.Brighenti (negustor austriac), II, 249.Brofft otelier in Bucuresti), IV, 132.Brosteni, III, 133.Bruckenthal (baronul de), III, 11. Museul), III, 72; IV,

24.Brusa, IV, 147.Bruti Bartolomeo, agent venetian), I, 303:Bruti Cristofor), I, 185, 246.Bruti (trib albanes), I, -193.; III, 294.Brzeski (Nicolae, calAtor), r, 176.Bucioc (boier), I, 292.Bucov, IV, 106.Bucovat (manastire), 11, 11.Bucovina, II, 245, 2)5; III, 35-6, 161-2, 181, 252; IV, 122.

(originea numelui), I, 178-9. (populate , III, 239. (portIII, 25.

Bucuresti, I, 9, 31, 135, 151, 198, 208-9, 257, 284; II, 6,14, 16, 18, 72; 120, 1951, 213, 258, 277, 281, 285; III, 35,69, 122-3, 132, 138-40, 158, 210-1, 218, 247, 261, 282,297, 321-3, 325; IV, 27, 126, 145, 149, 158. (descrieige ,II, 217-8; Ij, 154 85, 105-6, 183-4, 204-5, 275, 284, 287;IV, 11-2, 14, 38-9, 46-7, 124, 137, 195-6, (plan), II, 238.(Lipscani), II, 271. (Curtea domneasca), II, 107, 263.palatul Mogosoaia), H, 120-1. (inanastiri biserici),

II, 106-7; III, 74, 105-6, 240, 287; IV, 13, 102, 151. (Mi-tropolia), I, 348. (Batistea), I, 242. (Mihai-Voda), I, 31.(Sf. Gheorghe Nou), II, 171. (Sf. Spiridou), IV, 13.(Asilul Elena Doamna), IV, 128. (Curtea Veche), I, 146.(Slobozia), I, 209. (Stavropoleos), IV, 13. (Z1' Atari ,

III, 154, 327. (Baratia), I, 207 ; II, 30. (scoli), III, 175,191, 229, 240, 276-7; IV, 34. (cultura greceascA); III, 78.78. (Sf. Sava), I, 338-9, III, 229. (tipografia), III, 240.(Coltea), III, 348. (Universitatea), II, 229-30. (petre-

12

§i

178

-ceri), III, 71, 84-5; IV, 12, 33-4, 40-1. (mode femeie§ti),III, 277. (Ingropari), IV, 41. (Teatrul), III, 288; IV, ,55-6.pacea de la), III, 307. (arhitectura profana), IV, 14.

(Lipscani), II, 271. (ziar german), IV, 34. (medici, spi-tale), IV, 34, 52. (prolesori), IV, 34. (parveniti, IV, 34.(Domnul), IV, 40-1. (temni(a), IV, 52. .(Imprejurimi),IV, 122-3, (Filaret), III, 133. (Herastrau), III, 133.(posts), IV, 46. (medici: Bogos Sebastiani), III, 161.

Buda, I, 61, 76, 177. (episcop), VIII, 7.Budapesta, IV, 89-90.Budberg (general rus), III, 47.Buenos-Aires, 1V, 130.Bu,eac, I, 189-90, 262; II, 25, 53-4.Buii (trib din Macedonia), III, 294.Buiuc-dere, III, 68.Bulgaria §i Bulgari, I, 5, 51, 118, 238, 295; II, 59, 85; III,

165; IV, 30, 131, 148.Eurgundia, I, 23.Buzau, I, 8, 39, 246, 299, 321, 323, 340; IV, 128.Buze§ti (familie), 251. (Preda), I, 252. (Radu), I,

252. (Stroe), I, 2525Buzoianu (Dimitrie, Hrisoscoleu), III, 234.

C.

Cabrol (medic) III, 316.Caffa, I, 26, 76, 94, 233; II, 60.Caille (Gaspard, ceasornicar frances In Ia§i), I, 301, 369.Cdineni, II, 271; in, 12-3, 140.Calafat, III, 259, 312) IV, 101-2, 130.Calara§i, III, 158.Calcagno (consul), IV, 106.Calfoglu (Alexandru) , II, 224.Caliacra, III, 280.Cabman (Gheorghe, splie), III, 273 §1 urm.Calinichia (Doamna), I, 34.Callimachi (Alexandru-Voda), III, 85, 114.Callimachi (Grigore-Voda), II, 174, 191, 205.Callimachi (loan-Von), II, 158, 181, 183, 206.Callimachi (Scarlat-Voda), II, 2781 III, 45, 60, 66, 79, 83,

196; IV, 114.Calma§ul (Toader), II, 152, 183.

I,I.

179

Calogera (Vistier), I, 261.Calugareni, I, 252;. III, 34 si urm., 345. (vadul), II, 58.Cam Arasi, II, 130.Cambii (trib), III, 294.Camenita, I, 180, 246, 265; II, 24, 35, 163, 211.Camenschi general rus), III, 40, 48.Campina, III, 34, 247; IV, 158.CAmpinealau loan), III, 227, 232-4, 245, 248.Campulungul muntean, I, 8, 13, 230; II, 12, 18, 107 (bise-

rici), III, 236, 285, 290; IV, 106. (Sasi), II, 16.Campulungul moldovenesc, II, 129.-CananAu (Iancu), III, 141.Candia, I, 245.Candiano Sergiu), IV, 135.Canini Marc' Antonio, scriitor), IV, 24-5, 141.Canrobert general), III, 319, 321.Canta (Nicolae), III, 159.Cantacuzino (Constantin Postelnicul), I, 346-7.Cantacuzino (Constantin Stolpicul), II, 19, 51, 60, 73,

98, 103, 144, 147; III, 321.Cantacuzino Deleanul, III, 112.Cantacuzino (Dumitrascu-Voda), II, -142.Cantacuzino (Grigore), III, 232.Cantacuzino (Mihai), II, 45, 59, 80, 101.Cantacuzino Pascanul (Catinca), III, 95.Cantacuzino (Serban-VodA), I, 39, 294; II, 10, 28, 31,

55, 67, 78, 80, 97, 104, 218; III, 345.Cantacuzino ($tefan-Voda), II, 90, 98, 120.Cantacuzino (Toma), I, 359, 361; II, 72, 74, 80, 116.Cantacuzino. (cneazul), III, 42.Cantacuzino (ispravnicul), II, 158-9.Cantemir (Antioh-Voda), II, 29.Cantemir (Constantin-VodA), II, 26, 28, 54, 78, 122.Cantemir (Dimitrie), II, 23, 61, 90, 94, 116, 125, 147,

253; III, 98, 110; IV, 21.Canterbury, II, 85.Capistrano (St. Joan de), I, 349.Capo-d'Istria (presedinte al Greciei), I, 185; III, 47.Capotesti, I, 38.Capudan-Pala, I, 291; III, 71.Carabogdani", I, 217.CaracAl, II, 11, 86.

180

Caraget loan Gheorghe-Voda), II, 205, 224, 229, 278;III, 47, 67-8, 70, 75, 78, 122, 146.

Carage:t Domnita Bala), III, 70.Caragiani N:colae, negustor venetian), II, 100.Caragheorghe, III, 136.Caragheorghevici (Alexandru, cneaz sarbesc), IV, 30..Caraguni, III, 294.Caransebes, III, 257; IV, 160.Carasit ran), III, 255.CarAusi (din Galitia), III, 20.Caravia (eterist), III, 134.Careii-Mari, III, 10:Carjalii, III, 237.Carle (Etienne). V. Etienne Carle).Carlota, princess de Anglia, III, 82.Car lova (Vasile, poet), III, 244, 251.CarlovA (pacea din), II, 24, 35, 151.Carlowitz (d-na A. de, cAlatoare), III, 256-65.Carmen Sy lva, III, 19. V. Elisabeta (regina).Carol I-iu regele Romaniei), II, 226; IV, 126, 134, 139, 150,

155-6.Carol Gustav (rege arSuediei), II, 42.Carol al XII-lea (regale Suediel), II, 117-8, 150, 164; III,

89, 176.Carol-Robert (rege al Ungariei), I, 34, 225.Caronni (Felice, cAllitor), IV, 19, 22-3.Carpati, I, 239c II, 213.Carra (scriitor), II, 209, 221-6, 230; III, 62..Carstian (sat), II, 98.pasandra Doamna lui Dimitrie Cantemir), II, 116.Casimir-cel-Mare (rege al Poloniai), I, 99, 232.Casimir (Joan, boier), II, 42.Ca§ovia, I, 280.Castriotul (Gheorghe), II, 75.Catargiu (familia), I, 359; III, 181; IV, 146. Gheorghe),

HI, 248. (Lascar), IV, 143. (N1colae), III, 248.Catolici (episcopate), I, 22.Cattil (poet), IV, 20.Caucas, IV, 30.Causani, I, 119.Cavafi, III, 348.Cavallar (ofi(er austriac), III, 26.

181

Cavarna, H, 17; III, 280, 316.Caysocalivitul (Neofit), II, 220.Cazaci, I, 190, 267, 290, 293; II, 33, 35-,--41, 43.Cazaclii (negustori), II, 241.Cazlar-Aga, II, 46, 118.Ceahlau, III, 152.Ceatal, III, 293.Celebl-IacAb, I, 305.Celeni, IV, 30.Celestin argintar I, 132.Cepradi", (sat), III, 177.Cerchez Mihail, mag'strat), III, 275.Cerna-Rieca, III, 293.Cernat (generalul), IV, 134.Cernavoda, III, 255, 281; IV, 31, 126-7.Cern Auti, I, 235; II, 184, 279; III, 24, 152, 162, 323.Cerneti, II, 87; IV, 29.Cernica (manastire), III, 236.Cerri Urban°, cleric), II, 19.C.6sy (contele de, ambasador frances), II, 62.Cetatea-Alba, 1, 19, 24, 40, 50, 70, 75, 94, 191, 235; II,

17, 200-1, 277, 287; III, 157, 174-5. V. si Acherman.Cetatea-de-BaltA, I, 98.Cetatuia (manastire), I, 112; II, 36, 49, 69.Cetinje, I, 138.Chalkokondylas (cronicar), I, 61, III, 328.Chalkokondylts Andrei, negustor), II, 60. (Dimitrie), 1,104.Chardin (cAlAtor), II, 44.Charolais, IV, 9.Chateaugiron (de, consul frances), III, 232.Chateauneuf ambasador frances la Constantinopol), I,

195.Chefaloniti, H, 178.Chemier, IV, 164.Chesarie (episcop de Ramnic), II,Chevalier (dr.), III, 295.Chevrier (de, fort colonel), III, 286Chiajna (Doamna), I, 46, 132, 140Chiev, I, 50, 115, 125, 184, 308; II,

la), I, 125.Chigheciu, I, 7.Chi lia, I, 19, 70, 94, 167, 187, 191;

232.

60, 91. (Evdochia de

II, 17, 45, 119, 246-8,

sibiian),

182

277, 287; III, 42, 292. (-Veche), III, 265. .(-NouA), I, 19.Chioreni, IV, 16.Chios, I, 95, 246; II, 59.Chiostel, III, 255.Chiperesti, II, 222.Chiprovaci, II, 16.Chirico ,(Luca, consul rus), III, 47.Chiselev (general), III, 121, 187, 227, 231, 234, 331, 348.Chishull (Edmond, cAlator), II, 72 si urm.ChisinAu, I, 24; II, 283; III, 79-80, 157, 160, 163-4, 173-4,

177-8, 252, 265; IV, 5.Chitu (Gheorghe), IV, 146.Chiuciuc-Cainargi (pacea de la), II, 171, 207, 245;

307.Chiupruliii (Vizir), II, 43.Chiusa (mAnAstirea S. Michele din), I, 217.Chiustendil, I, 35.Chiustenge, III, 247, 251, 255, 319; IV, 6, 31, 146, 196..

V. Constanta.Chopin, III, 323.Chrismar (dr., calgtor german), IV, 28.Christari (dr.), III, 134-5.Chrysaphing (flea Doamnei lui Iancu Sasul), I, 242.Ciceagov (amiral), III, 46, 49-50, 145Ciceu (caste°, I, 98.Cioplea, I, 181.Cipru Ciprioti, I, 103.Cirven, I, 40, 42.CiumA, II, 252 $i urm., 264.Ciupria, III, 293.Cladova, II, 27.Clain (Samuil), III, 3.Claretie (Leon, cAlAtor), IV, 142.Clausewitz (generalul von), III, 140.Claudet (Ernest, cAlAtor), III, 283.Cler, II, 232, 246. (In Ardeal), III, 7, 8; IV, 21. (in

Moldova), III, 102, 116-7, 326. (in Tara-Romaneasca).III, 101. (In Principate), III, 239.

Cleray (Edmond), I, 194.ClimAuti, I, 237.Clochez (carAtas In Bucuresti), III, 325.Cloots (Anacharsis), III, 64.

III,

ai

183

Closca (revoltat), III, 9; IV, 21.Cluj, I, 27; III, 11, 200; IV, 166.Coburg (printul de), II, 266, 286-7; III, 14, 21, 24.Coburg-Kohary (printul de), III, 73.Cochelet (consul frances), III, 226.Codrescu (Teodor), I, 213.Colbert, II, 244-5.Coletti (ministru grec), III, 327.Colintina, III, 134, 298, 348.Collin (arhitect frances), III, 272, 275.Colomeia, I, 78; II, 165.Colonisti, I, 239, 280, 300-1.Colson (Felix, cantor), III, 240, 242, 255.Colville (Charles, cantor), IV, 95.Comana (manastire), II, 72.Comanesti, III, 302.Comert (in general), I, 24-5. (In Moldova), I, 101, 103,

244-5, 310-11; II, 199, 200, 246, 218, 258; III, 117, 238.(la Galati), II, 258. (export), I, 109-10, 128; II, 240-1; III,117, 150. import), I, 103, 109-10; III, 151. (in Muntenia),II, 11; III, 131, 215, 238; IV, 9. (export , II, 105-6; 111,72, 99, 150, 243-4, 247. (import), III, 151, 237, 247. (InOltenia), II, 89. (In. Principate), II, 58-63, 258-9, 276;III, 102. (sasesc), I, 28, 99; II, 259, 271; III, 3, 69. inArdeal), I, 27,_ 96; III, 8, 13. In Basarabia), II, 247,276; IV, 77. (export), I, 81; III, 178, 181. dunarean),IV, 104. (pe Marea Neagra), I, 93-4. (agenti), II, 248-9.(miere), II, 276. (boi), II, 276. (cai), III, 102. lain),III, 102. (ceara), 241. (piei de iepure), III, 102. (vin),I, 245; II, 241, 276. (oi )., II, 241. (vite), II, 241.

Comnena (Ana), I, 17.Comneni, I, 233.Comuleo (Alexandru, agent papal), I, 246.Conachi (Costachi), III, 130; IV, 115.Condemine inginer), III, 228, 311; IV, 9.Constanta, I, 187; VIII, 280-1; IV, 126 -7. V. si Chiustenge.Constantin-Voda (Basarab, Carnul), I, 63, 223, 333, 314,

349, 352, 370-3; II, 16, 18, 42; III, 346.Constantin-Voda Duca, II, 99; III, 24.Constantinopol, I, 8, 152, 214, 258; II, 61, 69, 126, 199,

203, 251; III, 68, 110, 148. (Seraiul), I, 76. (Sf. Sofia),IV, 93. (Patriarhia), I, 49. (Moscheia Eiub), II, 69.

184

Conti Stefano, arhiepiscop de Sofia), II, 19.Contumata, III, 13.Coriatovici hog), I, 120.Cornea lacalitate), III, 256.Cornescu Mihai), III, 237.Cornetul manastire), II, 86.Corniact (Constantin, vames), I, 103.Cornii (sat), I, 213.Corobeinicov (Tr fon, cAlator), I, 260.Coronelli rege al Bulgarilor"), III, 45.Coronini general austriac), III, 32LCortese. N no), II, 214.Corvin loan), a, 45, 6), 82 133; III, 230-1.Costachi Veniamin, Mitropolitul), III, 60, 152.Costin Ionita), II, 37..Costin Miron), I, 244, 274, 315-6, 333; II, 26, 36, 122

140; III, 14.Costin (Nicolae), II, 37, 163.Costin Patrascu), II, 37.Costin Veliscu), II, 26, 37.Cotmeana (mAnastire), I, 46.Cotnari, I, 157, 248, 301, 304, 317; II, 19-20.Cotov secretor), III, 155.Cotroceni, II, 75; IV, 13. padurea), I, 31.Cozadini, I, 54.Coney, I, 72.Cozia (manastire), I, 35; II, 86; IV, 15.CrAciuna cetate), I, 33.Cracovia, I, 23.Craina, III, 2 3.Craiova, II, 11; 86, 286-7; III, 34, 124, 189, 259, 277; IV,

29, 101, 129, 158. (Sf. Dumitru din), II, 11.Craven (lady, calatoare), II, 249, 253-5.Greta $i Cretani, I, 95, 103; II, 59.Cretescu familie), III, 141.Cretulescu (Nicolae), III, 162, 351. (Radu Logafatul), II,

n. (familia), II, 75.Crimea (Anastasie, Mitropolit al Moldovei), I, 306.Crimeia, I, 94; IV, 32.Croatia, I, 15.Cruciati, I, 72.Crupenschi familie), III, 43, 45.

185

Crussol (de), III, 142.Cuciureanu, III, 340.Culoglu, III, 348.Cunningham (Charles, consul englep), IV, 104.Curtea-de-Arge§. V. Arge§.Curzi, IV, 31Cu§nicov (senator rus), III, 43.Cutuzov (,general), II, 279; III, 44-6, 49, 144.Cutovlahi", III, 132.Cuza-Von, III, 344, 348; IV, 15, 25, 114, 116-8, 123,

125, 143.Cuza Gheorghe), III, 234.Czihak (dr.), III, 269.CzOg localitate), III, 40.

D.

Dabija (Istrate-Voda), I, 367; II, 63.Dacia §i Daci, IV, 23, 30, 41, 97. (rege al e,i), III, 146.Daia, III, 345.Dalmatia, I, 23, 284; II, 30.Damas (Roger de, dilator), II, 286; III, 37.Damaschin episcop de Ramnic), II, 173.Dan nepolul lui Mircea-cel-Beltran , I, 64, 133.Dan al II-lea Domn muntean), I, 70.Danciul Domn muntean), 134.Daniel Michel, bancher in la§i), III, 159.Daniil Sihastrul §i schitul lui), III, 25.Dannenberg general rus), III, 320, 334; III, 298.Dansu§, IV, 104.Danturi, II, 255-6.Danzig, I, 214; II, 51, 59, 128.Da§cov, III, 227.Daucher, II, 55.Davide=cu, II, 25.Davila (dr.), III, 351; IV, 142.realul manAstire), 1, 135, 141; III, 99; IV, 106.Eeczy loan), I, 215.Lej, 1, 26; IV, 261.Delacroix (ellator), II, 57, 63.Dellazia (negustor austriac), II, 249, 258.Del Chiaro (secretar), II, 96, 99, 135, 243; IV, 23.

186

Della Valle .(calator), I, 92.Del Monte (agent catolic), II, 28.Deliorman, III, 240,Delta, III, 291Delvecchio (din Galati), IV, 117.Demangeot (profesor), III, 133.Demidov (calator), III, 213, 243.Demo Lica, II, 118.Derblich (dinar), IV, 44 §i urm.Desjardins (Ernest, dinar), IV, 23 qi urm, 143.Despot-Voda, I, 154 §i urm., 170-1; II, 141.Deva, III, 200; IV, 32, 160.Diasorinos, I, 154.Didon (Louis-Marie, calittor), II, 65.Diebitsch (general rus), IV, 6.Diez (von, diplomat prusian), II, 202; III, 33.Diichiti (Constantin, cron:car), II, 115.Diicul pretendent muntean I, 344.Diocletian (Imparatul), II, 109.Dionisie, II, 709.Divan-Efendi, HI, 77, 97.Dad (E. Ch., calator), IV, 26 §i urm.Dobta (localitate), III, 15.Dobrogea, I, 218, 261, 267; II, 16, 3J descriere), III,

280. (populatie), III, 153, 293.Dobrovat (manastire), I, 87, 126.Dobromir (sat), I, 42.Docolina, IV, 105.Doduu des Perrieres, III, 268.Dolgoruchi (prin(ul), II, 152.Dolje§ti, I, 89.Doma§na, III, 256.Dominicani, I, 180, 315.Domni (In Moldova): (alegere), II, 148; III, 68. (persoana),

I, 166-7. (putere), I, 145, 163-4. (venituri), II, 129, 197,242,' 259. (audiente), III, 81-2. (Curte), I, 86, 311,325-8; II, 33, 38, 48-9, 55; III, 143, 145-6. (a lui Va,-sile Lupu), I, 304. (ceremonial), II, 153; 137, 165,182-3. (primite), II, 26-7. (a Domnului la PoartA), 7C-1.(a Sultanului), II, 52. (relatii cu Poarta), I, 295. (pH-mire de ambasador). II, 161-3, (ospete), I, 337; II,280. (obiceiuri de. serbAtori), III, 106-7. (nunti la Curte),

,

187

I, 354, 356, 358, 360 si urm. (inmormantare doneascA),III, 81. (curteni), II, 130. (dregAtori), I, 123. strajA),III, 83. (In Tara-RomAneasca): (alegerea), I, 344, 346; II,196; III, 84. (persoana), III, 206. (puterea), I, 34-6.(veniturile), II, 7, 129, 242, 254. (audiente), III, 95.(Curtea), I, 63, 284-5, 392-3; II, 97; III, 211, 220; IV, 102.(ceremonial), I, 371; II, 82-3; III, 70, 106-7. serbare deCraciun), I, 341-2. (de Boboteaza), I, 345. de Pasti),I, 344. (nunti), III, 59; IV, 42. (ospete), I, 362; III, 254.(imbrAcaminte , II, 252. (inmormantare), I, 345-6. (stra-p fanariota), III, 76. alaiu), II, 251. portul Doamnei),II, 253. (inceputuri), I, 17. V. si I, 26 si urm.

Don Carlos (pretendent), IV, 142..Donato (Giovanni-Batista, calator), II, 69.Dora d'Istria cAlatoare), III, 141.Dorohoiu, I, 8, 55, 87, 234; II, 184; III, 262.Doroteiu de Monembasia (arhiereu), I, 26).Dosoftei Mitropol tul Moldovei , II, 55, 6), 78.Dousa (calator), I, 262.Doussault (cAlAtor), IV, 9 si urm.Doze calator), IV, 108 si urm , 113 si urm.Drajna, IV, 97.DrAgAneseu, 111, 138.Dragon-VodA", I, 48, 14q.Dragoslave, II, 108.Dragu (Voevod), I, 49.Dresda, I, 201; II, 71.DrAslavAt rau), I, 213.Drosu, II, 31.Drumuri, I, 6, 28, 177-8; II, 262 (in Basarabia), III, 163.

(In Moldova), I, 26,57, 111, 269-70; II, 152-3. (In Mun-tenia), I, 29, 57. (in Oltenia), II, 269.

DubAsari, III, 53.Dubrovnic, I, 74. V. Ragusa.Duca-VodA, I, 294, 329; II, 22, 31, 35, 49, 58, 65, 68-9,

78, 104, 148; III, 134.Duca can:tat-as), III, 236.Duca (,Neofit, profesor), III, 251.Duclos consul austriac), III, 269.Dudescu borer), II, 253-4; III, 45, 71-2.Duhamel tonsul rus), III, 331.Dunarea-de,jos, I, 236.

188

Dunin-Borkowski .(calator), IV, 158.Dunod (Antide, cantor), II, 28.Dupin rabid, III, 295.Dupont cantor), II, 53.Dupre (Louis, cantor), IV, 5.IJurac rebel , II, 48.Efirer (Albrecht , I, 142.Durostor, I, 17.Duruy (Victor, cantor), IV, 54.

E.

Ecaterina Doamna' sotia lui Negru- Voda), II, 18.Ecaterina Doamna lui Alexandru Mircea), I, 243.Ecaterina Doamna lui Vasile Lupu), I, 305.Ecaterina a II -a (Farina , II, 116 207, 216, 280; IV, 106.Ed ling contele), III, 172.Eftimie cronicar), I, 51.Elena fiica lui Stefan-cel-Mare), I, 125.Elena Ecaterina Doamna lui Petra Rares), I, 113, 126-7.Eliad (loan), III, 155, 229, 251, 316.Elisabeta (regina Romadei), IV, 150. V. si Carmen Sylva.Elvetieni, III, 232. V. si Alexandre.Engel (istoric), II, 29; III, 3, 109.Engelhardt (general rus), III, 343; IV, 105.Englesi. V. Anglia.Enzenberg general austriac , II, 123.Espinasse (generalul), III, 319.Eteria, III, 121.Eszterhazy loan), IV, 19 Mihail), Ir 19.Etienne Carle), II, 54.Eufrosina (Doamna), III, 250.Eusebiu scriitor), II, 93.Evdochia (Doamna lui Stefan-eel-Mare , I, 125.Evreif I, 74, 212, 232, 244, 216; II, 56, 181, 249; III; 20;

132, 164, 324-5; IV, 50, 67-8. statistica lor), IV, 102, 104,136, 144, 152.

F.

Fabricius ofiter), II, 93.Fabris ofiter austriac , III, 12.Faca (famine), II, 109; III, 340.Fagaras, II, 77, 142.

189

FAget, III, 15.FAlciiu, II, 56, 127; III, 28.Falcoianu (general), IV, 131, 146.Fanarioti, II, 170, 203 gi urm.; III, 29, 38, 78, 115, 145,

147, 248. (Qultura epocei lor), II, 173, 209.FArca§ (jude din sec. al XIII-lea), I, 17.Farkas-(Mihai), IV, 23.Farmachi (c5pitan), III, 134.Famlkner, II, 188.Fazardi °fi(er rus), III, 47.Fedor (Tar), II, 29.Feleac, I, 82 (biserica din), I, 129.Ferdinand Hu rege al Ungariei), I, 136, 155, 162.Ferdinand al III-lea (rege §i Imparat), II, 24.Festetics (contele), II, 258-9.Fetera (Cazac), I, 363, 365:Ficquelmont (conte:e), IV, 110.Fi lip f.ul vitreg al lui Iancu Sasul), I, 242.Filipescu famine), III, 45, 95, 227, 248. (Alexandru-

Vulpe), HI, 234, 240. (Anica), III, 141. (Constantin Ca-cronicar), II, 167, 191; III, 43. (Dimitrie),

233, 236. Gheorghe), III, 2r4. (Grigore), 'Jr, 71. (Mi-hai), III, 229.

Tilipescu-Dublu, III,. 289.Fischer, II, 287.Fier Mochi, arenda0, IV, 154.FIaccus" presupus strabun al Romanilor), III, 147.Flambescul" (print, intr'un roman frances), III, 294.Flandri (Sa§i), I, 10.Flood (Gunar Wiest, ofiter uorvegian), IV, 127 §i urm.,

129.T:lorentin localitate), I, 77-Fiore 4ti, II, 275.Foc4ani, I, 89, 232, 303, 320; IL 281; III, 84, 143, 1.58$

236, 274, 303; IV, 27, 138.Fonseca, II, 92.Food, IV, 128.Forbes (corespondent de ziar), IV, 140.Forgdch (Francisc, istoric), I, 226, 244.Fornetti (consul), III, 57.Fotea colonel), III, 275.Fotine (Dion:s'e, istoric), III, 155.

,pitanul, III,

190

Fournier, IV, 149.Fourquevaux (Francois Palfie, baron de), I, 189; II, 45.Franche-Comte, IV, 9.Franchini (dragoman), III, 97.Fraud, II, 247.Francisc I-iu (Imparat), III, 25, 256.Franciscani, I, 30, 1804, 210. (Observanti), I, 300.Franta Francesi, I, 23, 200, 276; II, 57, III, 232.Frederic-cel-Mare (regale Prusiei), III, 146, 199, 245.Fredro (Gavril, cronicar), I, 319.Fresne (de, calator), III, 286.Friul, I, 77.Froehner arheolog); III, 343.Froissart (cronicar), I, 24.Fronsac (de), II, 288.Frumoasa (mAnastire), II, 152, 166, 177, 182, 202Fuad-Pala (Mare-Vizir), III, 332, 335.

G.

Gagarin print rus), III, 38.GA esti, , 15.Gaillard (colonel), III, 90; W, 131, 139.Galata mAnastii e), I, 266, 242, 307; II, 45.Galati, I, 26, 30, 235, 267, 339; II, 19, 175-6, 178, 180,

277, 281; III, 31, 40, 94, 103, 108, 151, 154, 156, 238,247, 255, 262, 269, 274, 286, 312; IV, 27, 42, 57-9, 92,103, 109-10, 121, 123-4, 128, 142, 144. (comert), I, 321.(viata socialA), III, 185. (Imprejurimi), IV, 60.

Galitia, I, 6, 25, 99, 174, 232; II, 58.GAnescu (Grigore), III, 295.Gardane (genera), IV, 7.Gardner (cAlator), IV, 105.Gargalac, III, 319.Garibaldi, IV, 24, 140.Gariza" (localtate), III, 11.Garla (sat), II, 123.Gaspar-VodA. V. Gratiani (Gaspar ,.ILU)Gaspar (preot ungur), I, 312.Gauting (ermitul din, cAlAtor), IV, 29.Gavriil (Mitropolit al Moldovei), III, 112.Geffroy, IV, 10.Gaza (Teodor de, gramatic), II, 220.

9i

191

Genova §i Genovesi, I, 19, 22, 72, 95, 233, 236; II, 59, 201.Gerando (A., dilator), IV, 161.Germania §i Germani, I, 232, 234-5, 295, 301; III, 26, 132,

150, 165, 175; IV, 31, 71-2, 161.Germigny (ambasador frances la Constantinopol, I, 202.Gheorghe (Stefan, Domn al Moldovei), I, 352, 366 urm.,

369; It, 42, 60, 63.Gore (Pavel), II, 117.Gorgias (agent austriac), III, 04.Gorj, III, 259.Gorjau (Gherasim, profesor), IV, 97.Goski (Adam), I, 319.Gozzadini, II, 52.Gradacac, I, 288.Gradi (Grigore de , I, 288.Gritd4teanu Lind e), III, 43.Grammont (vicontele de), III, 228.Grandpre (contesa de), III, 159, 228.Gratiani (Ga§pan-Voda), I, 244, 274, 281, 287-9, 291, 296;

II, 33, 71.Graz, I, 289; III, 73.Graziani (istoric), I, 154, 163, 165.Greceanu (Pauna, Doamna 1ui Stefan-Voda Cantacuzino),

II, 107.Greceanu (Rada), II, 80, 199.Greet, I, 104, 307; II, 56, 59, 90, 103; III, 25, 34, 48. (In

Moldova), III, 78. (influenta lor), II, 278.Groziescht" (sat), IV, 166.Grigorescu (Nicolae, pictor), III, 351.Grigorig (Mitropolit muntean), III, 246.Griseldni (cantor), IV, 23.Gritli (Alo:sio), I, 139.Gromo (Andrea-Giovanni, cAlAtor), I, 188.GrossOsterreich", III, 251.Grudzinski, II, 165.Gugomos (cantor), II, 274-5.Guillarmod (Jules Jacob, cantor), IV, 82.Ghedigold (cneaz litvan), I, 55, 75.Gheorghe (Mitropolit al Moldovei), I, 54.Gheorghe-Voda Stefan. V, Stefan (Gheorghe-Vocla).Gheorghe (Hatmanul), I, 361.Gherla, 1, 234.

si

192

Ghica (Gheorghe-Voda), III, 332.Ghica (Grigore-Voda), II, 18, 50, 64, 103, 151-2, 160, 163.Ghica (Grigore Matei-VodA), II, 166-7, 169, 183-4, 199,

204, 218-9, 222, 243.Ghica (Grigore Dimitrie-VodA), III, 45, 112, 138, 249-50,

268, 272, 275, 329, 346, 351; IV, 10, 105, 244.Ghica (Alexandru-Voda), II, 160, 183; III, 121, 141, 160,

194, 211, 220, 226-7, 229, 231-2, 249, 301, 348; 1V, 10, 25.Ghica (Catinca), III, 177.(Constantin Banul), III, 323. (Du-

mitrachi Banul), III, 349. (loan), III, 231. (lorgu), 111,140. (Mihai), III, 141, 233, 249. (Pulheria), III, 140.Scarlat), III, 275. (doamna), III, 236; IV, 132. (familia),

II, 171; III, 43.Giannone (istoric), II, 220.Gilau, IV, 19.Gillard Marcel), IV, 157.Giuliani (interpret), III, 31.Giurgiu, I, 8, 17, 31, 71, 136, 210, 253; II, 57, 258, 277;

III, 12, 77, 210, 255, 278, 283-4, 297, 325, 344; IV, 11,28, 30-1, 57, 96, 100, 128-9, 133, 141.

Gladstone, IV, 147.Gobelentz, IV, 121.Godillot furnisor), III, 351.Goe boier), I, 292.Gole loan, boier), I, 306; II, 50.Golescu Dinicu), III, 62, 239.Gole§ti, IV, 106.Golski Stanislas), I, 250, 262.Gorceacov general , III, 297-8, 330; IV, 132, 136, 141.Gordian ImpArat), IV, 21.Grant Effingham, consul), IV, 101.Guillaume (Dominic-Atanas:e, cAlAtor), 1V, 159.Ouilloux, IV, 140.Guizot (Francois, min7stru), IV, 8.Gunter calator), III, 15.Gurco (general ,_ IV, 131, 136.

H.

Habsburgi, II, 23.Hacquet (calator), III, 19 §i urm.

193

Hafiz-Ismail (Vizir), III, 97.Hagi-beiu caimacam de Rusciuc), III, 232.Hagi-Moscu (boier), III, 231.Ilajdau (Alexandra), III, 244.Hakenau (Fleischhackel de, agent austriac), III, 75.Hakluyt., I, 211.Halcinschi consul rus), III, 329-30.Halet-Efendi, III, 97, 138, 146.Ha lion bancher), IV, 136.Haller nobil ardelean), III, 15.Hamburg, I, 7.Hamm (Wilhelm, calator), IV, 56 si urm., 61-3.Hammer Joseph von, istoric), II, 126, 268; III, 59, 10q

266.flancu revoltat), II, 48.Hanger 11 (Constantin-VodA), II, 205, 272; III, 148Hanger 11 Nlar:oara), III, 140.llangu manastire , I, 319.Hansa, I, 7.Happelius (Eberhard), I, 359.Harebone (William, calator), I, 212-3.Harjauca manastire), III, 158.Harlan, I, 88, 113, 272, 317.Hasdeu B. P.), I, 176.Harting general , III, 142.Haussez (baronul de, calator), III, 196.Hauteriue de, calator), H, 221, 224 si urm.Hay ton predicator de cruciata), II, 235.Hedervary- Witzai (contele), IV, 19.Hedviga '(regina), I, 52, 122.Heidenstein (istorid), I, 258.Ileissler general), II, 76.Hebroque-Maleville (dilator), III, 286, 288.Henric al III-lea regele Franciei), I, 195-6, 202Henric al IV-lea (regale Franciei),I, 268.Heracliu (Imparat), III, 308.Hering (G.), IV,..165.Ileilitz (medic), III, 118.Hermodor, I, 157.Herta, I, 8.Hesse (yon, baron), III, 320, 331.Hildebrandt (agent suedes), I, 367.

13

III,

194

Ililrovo (diplomat rus), III, 42.Hlincea (manastire), I, 310.Hmilnitchi (Bogdan, Hatman

urm.; II, 223. (Timus), I,Hmilov (cetate), I, 236.Hodemann (cdpitan, cAlator),Hodos (Nerva), III, 142.1151tze1 (Adreas), II, 63.Ilohenlohe printul de), III,Horea, III, 8; IV, 21.Horodeuka, III, 24.Horodniceni, I, 113.Hotarani, II, 103.'loth], I, 102-3, 194, 236, 270,

277; III, 20-1, 181 si urm.Hrisoscoleu (boier), III, 245.Hrisoverghi poet), I, 188.Hrizea pretendent), II, 31.Huber consul frances), III, 241.Hilbsch ministru danes , II, 174.Nuet consul frances), III, 284.Huett (Albert, Ardelean), I, 204.Hugonnet (Leon, cillAtor), IV, 126.Humor manastire), III, 29.Hunter (Williams, calAtor), IV, 94.I4urezi manastire , II,. 86; III, 327; IV, 10, (fresce), 1V,

106. egumenul Hrisant de), III, 327.Burn (pretins cronicar), III, 234.HO, 1, 91, 213, 262, 301, 321. episcop:e), I, 248.Hust cetate , I, 2)3.

al Cazacilor), I, 331, 361 si305, 310, 365.

IV, 129.

Ii.

275; II: 41-3, 53, 197, 200-2,

I.Iablonowski, II, 24.lacov I -iu Putneanul, Mitropolit), III, 24-5.lacov al II -lea Mitropolit , III, 114.lacovenco Ignatie, calator), III, 135.I acsici fam 1 e sarbeasca)2. I, 137.Iagello (Vladislav, rege al Poloniei), I, 60, 96; II, 42.Ialomila, I, 42.Iancovici, I, 359.Iancu Sasul (Doran al Moldovei), I, 176, 180, 242.lancu Avram), III, 328-9.Iasi, I, 56k 87, 112, 122, 246, 264, 268-9, 301, 303, 306-7,

195

.368; II, 19, 48, 53, 128, 276; III, 28, 37, 40, 87, 89-90,92, 105, 110, 112-3, 127, 143, 151, 154, 157, 205, 224,236-7, 271 *i urm., 274; IV, 18, 27, 105, 111-2, 144, 151,135. (descriere), II, 192; III, 216, 324; IV, 126. (biserici

manAstiri.), III, 112-3, 240; IV, 74-5. (locuitori),310; II, 51. (comert), I, 309-10; II, 51; III, 313. (influ-.en(A turceasca), I, 156. (palate), IV, 74-5. (qcoli), III,240. tipografii), III, 240. (strAini), IV, 74-5. (Sf. Atana-sie de la Copou), I, 309. (Sf. Nieolae Domnesc), I, 87.(Sf. Teodor), I, 313. (Trei ferarhi), I, 306, 337-8; II,151, 281. (Go lia), I, 306, 338; II, 50. (Baia turceascA),I, 338.

Iatimirschi, I, 51.Iazigi, I, 112.Iba*falau, I, 234.Ibrahim-Pap, II, 22.Ibrahim-Efendi, III, 69.lenachi (arhitectul lui Radu-Vodit Mihnea), I, 339.lenachi Postelnicul), I, 313.leniceri, I, 152, 2-i6

Tanga Constantinopol), III, 31g.Ieronim Napoleon, rege aI Westfaliei), IV, 5.Ierusalim, 11, 78, 100; III, 154. (Patriarhul Avramie),.

II, 237.Radii, I, 180, 182, 184, 241, 299, 312; II, 5, 21, 24,

62. (poloni), II, 37.Ie*ov (general-maior), II, 122.Ignatie Sarbul, Mitropolit muntean), I, 340.Ignatie (de Arta, Mitropol.t muntean), III, 48, 131, 344.Ignatiev generalul), IV, 136, 140.llfov, I, 7.Iliag-Voda (fiul lui Alexandru-cel-Bun), I, 55, 278.llia*-Voda fiul lid Petra Barg), I, 446, 149.Ilia* Ride (pretendent), Ii, 69.

(Ischender-bein , III, .344.II, 28, 84, 97.

Industrie (in Moldova). I, 243-6. (in Princ.pate), IV, 87.Inidoara, IV, 160.Innsbruck, I, 178.Ino:Tn(la (Papa), II, 19.Io" Ioan, .titlu al Domnilor romani), 119.Ioachim, Mitropolit muntean), I, 42.Ioachim (Elector de Brandenburg , I, 109.

..*i

Imi.e.iali,

leoicaioin

11inski

196

loan Uncle oltean), I, 17, 35, 54.loan-VodA cal Cumplit, I, 175, 198, 225, 257, 315; II, 61,.

141, 160.loan-Vodil Potcoadi, I, 75-6, 190.loan duce de Burgundia), I, 23, 72.loan Sigismund. V. Zapolya.lonieni, IV, 102.lordachi capitanul, eterist), III, 134.losif al II-lea (Imparat), II, 244, 254.Iosif I-iu M.tropolit al Moldovei), I, 50-1.Iosif (Satrarul), III, 70.Ipsilanli familie), IL 219; III, 45, 48, 133 si urm. (origi-

nea), III, 30. Alexandru-Voda), II, 163, 205, 211, 214-5,217, 222, 233-4, 255, 264; III, 29, 70.

Ipsilanti (Alexandru, eterist), III, 347.Ipsilanti Constantin-Voda), III, 36, 55-6, 59, 61, 67i 143.lsaia calugar), II, 29.Isaccea. I, 212; II, 38, 464 61, 122.Isaiev (general); III, 144.Islaz, II, 87.Ismail, I, 262; II, 42, 46, 118, 247, 205; IV, 121. (locuitori

si biserici), II, 17.Istrate-Voda Dabija, I, 336. V. .si Dabija.Italia $i Ita lien!, I, 94, 252, p9.Italinscbi ambasador rus), III, 47.Itcani (manastire), I, 314.Iuga-Voda I. 121.Ivan Tar). H, 29.Izvoranu sedt), I, 260.Izvoranu (Radu), II, 80.

J.Jackson (John, calator), IT; 261.Janson (orbin, episcop de Mars lia), II, 65.Janus (general rus), II, 123.Jihot, III. 73.Jiiu, III, 344.Jochmus (general),_ IV, 31.Jo ltubil (rere-a1), III, 337.loppecourt (Charles de, dilator), I, 275, 277.Jomini (general), IV, 141.!oveni, I, 278.Joseph (Frances), I, 302.

197

Josika, IV, 160.-Thrive (Eugene, cantor), III, 320 §i urm., 322.Just Juel), II, 122.

K.Karaczay (cantor), II, 275-7.Xdrolyi (conte), II, 275-7. (Ludovic), IV, 160.Kaunitz (von, ministru), II, 254.Feller d-ra, actrita), IV, 132.Kernenyi loan, general , I, 352-4, 357-8; II, 66-7.Kendi $tefan), I, 265.Ker Porter (Robert, cantor), III, 91 §i urm.Kleemann (Nikolaus Ernest, negustor, cantor , II, 246-8.Knobeldorf von, ambasador prusian), III, 33-4.Kno lles istoric engles), III, 98.Koch (Karl, dr.), IVY 30 gi urm.Kodrikas Panaioti, secretar fanariot), II, 281; III, 33.Kogalniceanu , III, 162, 242, 219, 266, 289; IV, 142.Kohl (J . G., calator), III, 174- qi urm.Kohly de Guggsberg (cantor), IV, 83.Kohn-Abrest calAtor), IV, 140-1.Koniecpolski Hatman), I, 290.KOnig (Johann, consul prusian), I, 223, 230; III, 116.Konig (Teodor, cantor), IV, 35. §i urm.Korecki, I, 277.Kornis (Gaspar), I, 215.Kosmeli (dilator), III, 88.Kossuth (dictator ungur), III, 329.Kovacsticsy Wolfgang, cancelariu ardelean), I, 214.Kremnitz, III, 256.lireuchely-Schwerdtberg consul prusian), III, 83, 94, 127.Krickel (cantor german), IV, 26.Kuch (calator), III, 158.Kulemann (Rudolf, cantor), IV, 76.Kulkowski, I, 275.Kulm Palatin de), II, 34.Xunisch (Richard, calator), IV, 37-8, 44.Kuszewicz (calator), I, 271.Kutnarski secretar polon), r, 304, 312.Xuyper (dr., cantor olandes), IV, 153-4, 157.

L.Labbe, IV, 142.Lagarde (Auguste de, cantor), II, 136; III, 6-9, 72

(Mihai

198

Lahovary 6maiorul Iamb), IV, 135.Lahovary (Joan), IV, 153.Laiota. V. Basarab-cel-Batran.Lancelot calator), IV, 10, 14-6.Lang Janet, gravor), IV, 10.Langeron general), II, 288; III, 37-8, 40-6, 53.Lannog (Guillebert de, calator), I, 6, 54-5.Lapu§na, I, 179-80.Lapusneanu (Alexandru-VodA), I, 103, 110-1, 145, 149, 157,

189, 251, 294.Lapu§neanu (Ruxanda Doamna), I, 140, 156, 360.Laputzkin, II, 123.Lascarov (Sarghie, consul rus), II, 207.Laski (Albert), I, 155, 196, 225_Lassa le (Ferdinand, la Bucure§ti), IV, 54-6.Lassani eterist), III, 135.Latinitatea (Romanilor), III, 213. V §i Romani (origine)La(cu-Voda, I, 50, 117.Laudon general), III, 12.Lauer, II, 287.Laurencon (calator), III, 131.Laurian (August Treboniu), III, 121, 289.Laurentiu (contele, de Campulung), I, 29, 207.Laz Mustafa-Aga, II, 199.Lazar (Gheorghe), IV, 51.Lazi (populatie asiatica), II, 196.Laxmann (cal5tor), II, 209.LOca Gheorghe, pictor), III, 351.Le Cler (G., calator), IV, 119.Ledoulx (consul frances), III, 43, 55, 70.Legh explorator In India), III, 79.Lehmann (Johann, calator), III, 15.Lejean (Georges, calator), III, 288 si urm., 294.Lemberg. V. Liov.Lemeny (episcop ardelean), IV, 161.Leoll Mitropolit al Moldovei), II, 266.Leon-Voda, I, 209, 283, 286-7; II, 15.Leonard Levantin), II, 159..Leopold Imparatul), II, 286.Lescaloppier (Pierre, calator), I, 189, 195.Lestar Gyulaffi, scriitor), I, 215.Leszczynski (Stanislav), II, 150_Letea insula), III, 292-3.

199

Leunclavius (istoric), II, 126.Levantini, I, 103, 242-4. Leonard . V. mai sus. Maria),

I, 53.Licostomo, I, 19. 9Liegnitz ofiter prusian), IV, 138.Ligne prin(ul Charles-Joseph dc), II, 255-6, 288; III, 113.Lill° (loan), I, 304.Limba romilna, IV, 18, 23. (origine I, 165; I,I, 239;

IV, 30.Limoni (Secondo), IV, 22.Linchoult (boier), II, 206, 209.Liov, I, 25, 172, 174, 233, 242, 215.Lipoveni, III, 26.Lippi Filippino, pictor), I, 76.Liprandi (general), III, 241, 250.Lipsca, II, 93, 258, 271. balciul), II, 246.Lipscani, II,. 249, 271.Litovoiu (Voevod), I, 17.Lituani si Lituania, I, 99, 118.Lobanov (print), III, 69.Lorrain consul austriac , III, 275.Losoncz Margareta de), I, 264.Lotaringia, II, 23.Lotri", I, 79.Lovi§tea,-II, 87.Lubieniecki (Sigismund), II, 33.Lublin, I, 183.Luca Mitropolif muntean), I, 260.Luccari Ragusan), I, 75.Lucius scriitor), IV, 23.Luck, I, 132.Lucretia (sora Doamnei Ecaterina), I, ,243.Ludeqti, III, 9.Ludolf (Gulielm Constantin de , II, 214.Ludovic al II-lea (rege al Ungariei), I, 96.Ludovic al II-lea (rege al Ungariei), I, 96.Ludovic al XIV-lea (rege al Francici), II, 206.Ludovic de Baden. V. Baden.Ludovic-Filip (rege al Francesilor), III, 267; IV, 8.Lubeck, I, 7.Lilders (general), III, 328, 334.Lugoj, III, 14-5, 73, 120.Lukaris (Chiril, Patriarb), I, 259, 313; II, 5, 62.

200

Luneville, III, 251.Lupa Neacsu, din Campulung , I, 178.Lupu ($tefan-Voda), I, 305, 363.Lupu

340,Vasile-Voda , I, 267, 274, 314-5,353, 355-6, 35&; II, 5, 33, 49-50,

307,79,

327,189,

332-3, 337,208. deep-

tatea lui), I, 312, 328-30, 336-7. V. si Tudosca.Lusignan (dinastie), I, 233.LUSinski (episcop socinian), I, 171.Liitzen, IIL 68.Luxemburg. V. Sigismund.Lyon, I, 254.

M.:Mader, II, 248.Mac-Michael (Wi 'ram, calator). III, 78 $i urm., 82.Macarie (episcop, scriitor), I, 130, 138, 33LMacedoneanul Teodor), III, 134.Macedonia $i Macedoneni, I, 52, 55.Macedonschi eterist), III, 348.Atkin, I, 267; III, 335.Maconnais, IV, 9.Magdeburg, I, 106, 234.Magheru (Romul, ofiter), IV, 127.Magni (Cornelio, calator , II, 44 $i urm., 57, 69MIgurele, III, 350.Mahmud (Sultan), III, 147.Maior Petru), III, 3, 155; II, 139.Maisonfort (de, locotenent-general), 1115 228.Mahieux (circ), II, 286.Malinotti cleric catolic , III, 35.Mallen (antreprenor frances in Principate III. 311.Malvasia, I, 245.Mamachi (Andricu, mester), IV, 37.Namigonieni (Armeni), IV, 31.1114flailesti, III, 151.Manase (cronicar), I, 130.Mancinellt (Giulio, calator , I, 180 urm , 187, 246.Mandozy (calator), III, 256.Maneciul-Pamanteni, II, 272.Maneciul-Ungureni, II, 272.Maneville ministru frances), IV, 157.Mangalia, I, 70; III, 280, 290; IV, 6.Mangup, I. 233. Maria Doamna din), I, 94; II, 9.

§i

201

Manini (Daniele), IV, 24.Manole-VodA (Giant-Ruset), III, 29.Manu (boieri), III, 60. (Constantin), III, 350.Manucchio (Jacob, calator), I, 211.MaramurA§, I, 38, §2.Marcianopole, I, 300; II, 21.Marcov general rus), III, 49.Mama Neagra, I, 75, 95.Marebie de), II, 55.Mare§ Banul, BAjescu), II, 31.Maria regina Ungar:ei, sopa lui Sigismund), I, 129.Maria-Voichita (Doamna lui Stefamcel-Mare), I, 124; III, 24.Maria Doamna lui Iancu Sasul), I, 242.Maria fi:ca lui Petru-tvoda Schiopul), I, 273, 293.Maria (regina Romaniei), IV, 157.Maria-Antoineta regina Franciei), II, 286.Mariassy (Istvan), I, 354.Marica Doamna lui Cobstant'n Brancoveanu)II, 100.Marinca Doamna), I, 55.Marini Poli, de' Giovanni), J, 210, 243, 253.Marmier (Xavier, calator), III, 266.Marmont (duce de Ragusa, cAlAtor), IV, 160.Maroniti, IV, 31.Marosnemethyi III, 9.Marbili genejal), II, 52, 96.Marsillac (Ulysse de, profesor), III, 341.Marsille dr.), III, 232.Martin cancelariu la consulatul frances), III, 57.Martin Felix), III, 294.NIArtine§ti, II, 275.MasceVini (G:ovanni), II, 16.Massiotti (Antonio B.), IV. 153, 152-3.Mateevici (leconim), I, 75.Matei-Voda (Basarab , I, 183 §i urm. Doamna Elina),

I, 342. (fiul adoptiv Matei), IV, 106)-Mateia§ Corvinul, I, 76-7, 239. V. §i Neapole (Beatricea.

de).Mathorel, IV, 138.Matthias II (ImpArat §i rege), II, 24.Maurokastron, I, 19. V. Cetatea-Alba.Mavromolu mAnAstire la Galati), I, 322,Mavrocordat (familie), 35-6, 332. . Alexandru Ioan-Voda),

II, 227, 231; III, 113-4.

202

Mavrocordat (Alexandru Exaporitul), II, 152. 171, 218,275.

Mavrocordat Constantin-Voda), II, 101 104, 161, 164, 171,176, 200, 263; III, 7.

Mavrocordat (Nicolae), II, 78, 91, 94, 118, 162, 164. 167,171-2, 218.

Mavrocordat Doamna Pulheria), II, 112.Mavrogheni Nicolae-Voda), II, 203, 205, 250-1.Mavrogheni Doamna Smaranda), II, 253.Mavrogheni (Zoita), III, 231.Mavros generalul Nicolae , III, 94, 231.Maxim, II, 74.Maximilian arhiduce, fratele lui Rudolf, al II-lea),

IV, 19, 24.Maxineni, III, 336.Mayers misionar), IV, 102.Mazepa, IV, 104.Mazovia, I, 177.Mazzini (Giuseppe), IV, 140.Medial, I, 139.Mehadia, II, 269;' IV, 100, 160.NIehedinteni, .III, 255.Mehemed -Ali (Pa§a, vice-rege de Egipt), III, 339.Meletie Mitropolit moldovean), III, 263.Merkelius (agent austriac), III, 33.Mesembria, I, 236.Melastasio abatele), II, 215.Meusebach (consul prusian), III, 284-5.Meyendorf general), III, 47.Miaskowski Wojciech), II, 33-4.Michel (Jules, ziarist), III, 343.Michelson (general), III, 49.Miera (mandstire), II, 284.Miercugea (in Ardeal), I, 238.Mierizinski, I, 359.Mihail-Vodd fiul lui Mircea-cel-Batran), I, 35, 63, 133.Mihai Viteazul, f, 224, 248, 250, 252, 251 §i urm., 263, 363;

II, 12, 24, 32, 42, 59, 86, 102; III, 99, 230-1. (mandstirea),I, 31.

Mihai (Radu, politician), IV, 140.Mihaileni, III, 323.Mihailovici (Constantin de Ostrovita, cronicar), I, 61.

203

Mihailovna Stefan'a, tiituai ea lui Gheorghe Stefan-VodA),I, 367.

Mihnea-Voda cel Rau, I, 134.Mihnea-Voda Tama!, I, 203, 243, 272, 296, 332; II, 61.

V. $i Ecaterina, Viva, I, 134.Illihnea-Voda Radu, I, 242, 350, II, 49, 141.-Mikes Mihail), II, 76. (Coloman), II, 161-2.Mikoscha (calator), III, 31 si urm.Milcov cetate). I, 231, episcopat lat;n), I, 56.Milanesi, I, 300.Milcov episcopia de , I, 239.Milescu (Nicolae Spatarul), I, 309; II 63.Milevevici general rus), III, 49.Milesti (sat), IV, 105.Milesvar", I, 200.Milita-Despina Doamna), I, 139.Millot (ispravnic), II, 184, 209.Miloradovici (general rus), III, 42 3, 67, 141.Milos (cneaz sail)), III, 241.Minciaki consul rus), III, 47.Minio (Polo), I, 273.Mirau(i b:serica), I, 55, 82, 113.Mircea-cel-Batran, Domn muntean , I, 31, 34, 63, 68, 71,

122; II, 58.Mircea Ciobanul (Domn muntean), I, 34, 145-6.Mirski, I, 359.Misionari catolici, I, 21; II, 5.Mislea (manasbre), IV, 106.Mitilineu rensionat), III, 277.Mitrofan episcop), II, 172.Mitropolii (munteana), I, 11; III, 130, 223. (a Moldovei),

I, 49, 52; III, 130. (ardeleana), II, 84.Mizil, IV, 121.Ilniszech (Gheorghe, sol polon), II, 150-1.Mocani, II, 8.Moesiodax (Iosif, &seal), II, 187.Mogosoaia (palat), III, 134, 350.Mohacs (lupta de la), I, 96.Mohammed al II-lea (Sultan), I, 60, 64, 76, 147; II, 44,

52; III, 97.Mohilau, II, 123.Moldova, I, 40, 57, 63, 73, 99, 143, 163, 199, 237, 241,

247, 278, 287, 294, 3300, 352, 369; II, 142, 225 si urm.,

204

la, 23, 108, 157, 163; IV, 105. administratie), I, 1-8-9,

106-7. (aur), III, 102. (boi), III, 102. (bresle), I, 105. (cai),I, 223. catolici protestanti , III. 118. colonisare,227. (comer(), I, 104 -5. cultura), I, 127-8; II, 243; III,83, 105. (dascali francesi), III, 87. descriere), II, 54, 210279. grau), I, 167; III, 102. (iarba galbenA), III, 102.influents munteana), I, 122-3. (lemne), III, 102. (miere).

I, 108, 322. minerale), III, 150. (oaste), I, 79. (orase),I, 86; III, 40, 116. (organisa(ie religioasa), II, 20-1.peste), II, 132, 189. parcalabi), I, 124. .(popula-

tie), II, 259, 276, 282 ; III, 66, 148 ; IV, 106. pro-ductie economics), III, 138. (sare), I, 230. (scoli),III, 239, 273 $i urm., 244. tribut), II, 130, 199-200, 242,128, 149. (Uuguri), I, 31.8. (varna, vamesi), I, 104, 179-80,vecini"), II, 133. (venituri), II, 185, 294; III, 30-1,

40, 128, (yin), I, 168; II, 132. (vite), I, 168-9, 182.Moldoveanu canonicul Ioan , I, 369.Moldovita manastire), I. 56, 115, Antonie de), I, 369.Moltke, IV, 138.Moncastro, I, 79. V. Acherman Cetatea-Alba.Monede in Moldova), I, 107-8; III, 110. (in PrincipatW,

-II, 247. grosi, ianuinene, rubles tataresti, florini, ughi ,

I, 1f8. ughi, taleri, solizi, lei, orti, grosi), I, 323.Monembasia Dorotei, de, scriitor), I, 259.Monora, III, 156.Montalbano (Giambattista, cantor), I. 297.Montay Imb.ault de), II, 208.Montespin mercenar), I, 276.MQntojo (Alfredo, cantor), IV, 131.Montpellier, I, 162.Monty profesor), III, 275.Moreia, I, 115, 245.Moriolles (de, cantor), III, 144.Mornand (jinginer), III, 289.Moruzi Alexandru-VocIA), II, 189, 212, 281., 285; III, 36, 41,

57, 52-60, 68, 97, 111, 113, 124, 145, 351. (codul lui civil),III, 146.

Moruzi Costachi, Domn al Moldovei), II, 205, 217, 233;III, 29, 32.

Moruzi (Dimitr;e), II, 217; III, 97; 145.Moruzi Doamna), III, 217.Moruzi (Panaiotachi), III, 14G.Moscova, I, 104. 308; II, 58, 60. Marele Duce de II, 43.

gi II,

gi

205

Moti, I, 245.Motraye (La, calAtor). II, 117.Movila familie , I, 275; II, 33.Movila (Ana), I, 173.Movila Constantin-Von.), I, 265, 271.Movill (Doamna Elisabeta I, 174, 265.Movila (Gavril-VodA , I, 272.MovilA leremia-Vodil , I, 81, 173, 185, 241, 255, 258,

262, 264; II, 42.Movi IA (Moise-VodA), I, 272.Movila Fet u , I, 158, 181, 272, 338; II, 67.Movila Sim:on-Von II, 42, 281.Movila (Rabid ), II, 255.INIfire- von), II, 287.Munchen, III. 251, 275.Munnich ;,eneral , II, 168.Muntele Mare, III, 257.Muntenia, I, 9, 11, 17, 21, 56, 59, 63, 67, 80, 131, 143, 193, 205,

241, 284, 333; II, 8, 61, 142, 162, 229 $i urm.; III, 33,108, 157, 202; IV, 30. administratie), 1, 18; II, 217; III, 125.agriculture), II, 8-9. aur), II, 106, 273. (cArbuni), III, 130.clase sociale), II, 31-2. lima), III, 106. cultura),19-20; III, 202, 208. descriere , II, 272; III, 291.fief , II, 106. final* , III, 149, 214, 303. griji I,

14. hanuri IN', 48-9. harta , II, 238. industrie III,215, 302. Evezi), II, 10. !ocuitori), II, 10, 19-20, 237,259; III, 132, 148, 157, 214. manAstiri inchinate , IV43. metale), II, 3. minerale , III, 150. orase , r,222 ; IV, 84. oteluri), IV, 48. (parcAlabi), I, 124,(produclie , II. 217 III, 99, 204: sare II, 106, Ill,

"107. (sate , I, 13-4, 269; II, S. §coalA), III, 239; IV, 45.stare economica), II, 5-6. statistics), III, 215, 244.strAini), III, 126, 243. (tribut), II, 242. (vacarit), II,

272. (vami), I, 68, 79. (venituri), I, 286, 296; III, 40, 131,149. (vii), II, 10.

Murad I-iu. Sultan), I, 60.Murad al IV-!ea (Sultan), II, 154.Murano, 1, 243. Mate' de, medic), I, 62 73-4, 167. (San-

Maff:o din), I, 243, 273.Mu chison (Roderich I.), IV, 31.Murgu Eft mie), III, 233.Murhard/ Frederic , II, 270, 272.Mustafa (Cara-), II, 23.

.

II,

,

,

206

-Mustafa (Vizi4, III, 72.Murata-Margareta Doamna), II, 145. 315, 319; II, 20.

N.

Naghiaz, IV, 24.Naide, 1V, 164.Napoleon. 1-iu, III, 46, 53, 56, 60; III, 250.Nassau printul de), II, 255.NAsturel (Radu), III, 345.Neale (Adam, calator), II, 279; III, 162.Neagoe- Basarab. V. Basarab (Neagoe).Neamt cetate), IV, 106. (manastire), I, 51, 56, 318; III,

152, 263, 274, 327. (culturA), I, 128-9. (Targul). V.

Targul Neamtului.Neapole Beatricea regina a Ungar:el), I, 77.Nectarie (Mitropolit muntean), III, 85.Necu la .(cneaz), I, 177.Neculce (loan), I, 366; II, 117, 124, 167; III, 141, 163.Nedoba (ofi(er rus), III, 47.Negro -Voda", I, 206-7; LV, 109. Cetatea lui), 11, 33.Neigebauer (consul prusian), IV, 65-6.Nenciulescu (boier), III, 46._Neofit (Cretanul, Mitropolit muntean), II, 172.

Neofit al H-lea Mitropolit muntean), IV, 10.

Neonil (stalet de Neamp, III, 152.Neoplanta, III, 156; IV, 21..Nesselrode (cancelariu rus), III, 330.Neumarkt, III, 72.Neusatz. V. Neoplanta.Nevridi (N.colae), I, 211.Newberie (John, calator), I, 211.Nicanor (Mitropolit), I, 261.Nichifo; Dascalul, v.cariu patriarcal), I, 259; II. 172.

NizoarA (Moise), III, 231, 251.Nicodim (staretul), I, 44, 51, 55.Ni,:olae-VodA. V. Alesandru (Nicolae).Nicolae -VodA. V. Mavrocordat (Nicolae).Nicolae I-iu Tar), III, 332, 337,Nicolae Nicolaevici (Mare-Duce), IV, 134, 139.Nicolae (Spatarul), 1V, 105..Nicolescu (Constantin), III, .236.Nicolescu (major), III, 326.Nicopol, I, 23, 71, 300; IV, 11, 09, 131, 141.

207

Nifon (vicariu mitropolitan), III, 155.Ni§, I, 7.Noailles (Gilles. de), I, 196, 200.Notara (Hrisant, Patriarh), H, 74.Nona-SulitA, III, 162, 182.Nay (Leconte de), I, 87-8, 141, 343; II, 14, 5f.Novgorod, I, 7.Nurnberg, I, 62.

0.Owl. V. Tara Oasu lui.Obertyn, I, 172.Obiceiuri (populare), II, 113-4; IV, 20, 43, 161, 163, 165.

(la nastere), IV, 20. (in Muntenia), IV, 49. (la .inmor-mantare), I, 343; II, 113, 137; IV, 23. (medicina), IV,22, 136. (in Moldova), I, 169-70; II, 135 §i urm. 4papa-rudele7, I, 325.

Obiceiul pAmantului, I, 169.Obiceiuri religioase in Moldova), I, 340. (la nuntA), I,

1,164, 343, 350-1; II, 111-2, 136. (In Frincipate), IV, 125.la Boboteaza), I, 326-7, 334-6; II, 113.

Obiceiuri (credinte), II, 114, 128, 135-6; IV, 50.Obiceiuri danturi), II, 135.Obradovici (Dosoftei), II, 266.Obrenovici familie), III, 326.O'Brien Henry), IV, 110.Ocna, I, 56; III, 29, 74-5, 78. (exploatarea sarii), I, 323.Ocnele Mari, IV, 15.Odessa, III, 42, 68-9; IV, 110.Odobescu (colonel), III, 237.Odobesti, I, 310; II, 241, 284.Oituz, I, 77.Olali Nicolaus, episcop), III, 230.Olanda, II, 44.Olmiltz, III, 173.Oltea Maria, Doamna), I, 114.,Oltenia, I, 55, 237; II, 11, 85; III, 131. (aur), I, 220-2.

(produclie), II, 89. (urme romane), IV, 97.Oltenita, III, 261.Omer-Pa§a, III, 320, 329, 335-6.Oradea-Mare, III, 11.OrAsauu Nicolae, poet), II, 223.OrAstie, III, 16, 73.

208

Orban nobil ardelean), III, 9Orfano (eterist"), III, 135.Orguxii" ((la Caffa), I, 76; II, M.Orhe:u, I, 87; III, 179-81Or lov print), III, 332.Orraeus alator), II, 263.Orsova, II, "286; III, 156, 257; IV, 10J, 160.Osman al II 'ea (Sultanul), II, 42.Ospitalferi ca:ugari), I, 17.Ostrog, I,. 254.Ostrov, III, 327.Otetelisanu, III 350.Ottenhausen, I, 359.Otth (Jacob), I, 316.Otwinowski, I, 4144.Ovidiopol, III, 68.Oxford, I, 54.

P.Pachymeres, et onicnr), III, 328.Padova, II, 51, 98.Paget (John, calgtor), II, 7; 80, 163, 166.igahlen conte'e), III, 331.Paisie (Velieovschi, starer de Neamt qi Secu), III, 152.Paladi Constantin), III, 82.Pa lamed Gheorghe, poet), I, 254.Palatinat, I, 100.Paleologi, I, 19, 233.Paleologul (Jacob, calator), I, 209.Paleologul (loan al V-lea), 1, 362.Palestina, I, 12.Pangarati (mAnastire), II, 261.Pantelimon (manAstire), II, 166.Panzini LIonardo), II, 214-5. V. qi Bancini.Papadopol-Calimah (Alexandru), I, 366.Ptipay refugiat ungur), II, 162.Papp Josef), IV, 161,Papusoiu-VodX", III, 112.Parant consul), III, 56.Paras, I, 156.Parcevich Petru, episcop), I, 300; II, 22.Paris Louvrul), IV, 10. (tratatul din 1856), IV, 148Parsc.oveanu Stefan), II, 234.

209

Partenie (calator rus), III, 151 gi urm.Passarowitz. V. Pojarevac.Pa§cani, III, 159.Paschidi, IV, 133.Patelarie Atanasie; patriarh), I, 307.Patiomchin (cneazul, II, 207, 260; III, 27, 40-1, 89, 280.Patra§cu (din Cipru, pretendent), I, 201.Pavel Tarul), III, 46.Pavel din Alep. V. Alep.Pazvantoglu, III, 45.I ec Patriarhia din), I, 335.PecetLegi, I, 12.Pechrneja (Ange, calato-), III, 294, 344.Peh livan Aga Ienicerilor), III, 97.I era, I, 80, 242; II, 45, 59.Pererita, II, 54.

eri manastire , I, 49.I errin (Raoul, cl:Ator), III, 202.Persia, 'IV, 31.Perthes (Boucherde, calator), III, 278 §i urm., 283.I erticari, II, 231.Pertusier (calator), III, 145.Pesta, III, 73.Petrachi Constantinopolitan), II, 169.Petra§cu-VodA cel Bun, I, 281.Petru I-iu Domn al Moldovei), I, 50.Petru Cazacul Domn al Moldovei), I, 191.Petriceicu (Stefan-Voda), II, 22, 54.1Petrossy, II, 57.Petrovardin, II, 127.Petru -VodA Aron, I, 89, 99.Petru-Voda tercel, I, 196, 201-2 209, 274, 281, II, 13,

121; III, 74.Petru,-Voda Mircea, I, 339.Petru-VodA Rare§, I, 91-2, 98, 103, 109, 114, 126, 139, 145;

II, 22, 41, 60; III, 3, 24.Petru-VodA *.chiopul, I. 184 5, 193, 213, 260; II, 59, 61, 100.Petru-cel-Mare Tar), II, 29, 60, 115, 123, 126.Petru Ermitul, I, 198.Peucer (3a§p..r), I, 157.Photiadi (Lambru), III, 351.Piano-Carpini (cAlugAr calAtor), I, 6.

14

210

Piatra Neamtului, I, 114, 318, 230; III, 29, 236. (bise-rica Sf. loan), I, 114.

Piccolo (dr.), III, 231.Pigeory (arhitect frances, calator), III, 283, 286.Pi lat (Constantin, colonel), IV, 140.Piluzio (Vito), II, 21.Pini (consul), III, 95.Pisani (Andrei, consul), III, 81.(Pite§ti, II, 12, 108, 273; III, 72, 74, 259 -60; IV, 15, 46.Pittard (profesorul), IV, 142. (d-na), IV, 142.Pin al II-lea (Papa), II, 140.Pizzigalli (Franc:se), IV, 18.Place (Victor), IV, 112.Plagine (boier), III, 335.Platov ofiter rus), III, 144.Ploie§ti, II, 12, 236, 278; 'IV, 121, 138-9, 145.Plumbuita, II, 102.Pobrata manastire), I, 83 4, 114.1 ociatehi (Sofronie), I, 308.Focutia, I, 78, 100; II, 54, 142.Podul Inalt, I, 88.Toiana Marului, II, 67.Po'enari, I, 21, 135.Fo'enaru (Petrzchi), III, 191, 275.Poissonnier (Alfred, profesor), III, 340.Pojarevac, II, 168; III, 293.Polonia §i Poloni, 1, 52, 81, 95, 99-100, 122, 225, 232-3,

238, 258, 292, 355; II, 40, 42-3, 55-6, 58-9, 128; III, 23,30, 103; IV, 16.

Folovraci (manastire), IV, 16.Pompadour d-na de), II, 224.Pop (Hagi Constantin, negustor In Sibiiu), II, 259.Popauti (manastire), I, 87, 237; II, 193.Popescu Candianb (ofi(er), IV, i06. 3Popescu (Radu, cronicar), II, 73, 91, 167.Pope§ti (sat), I, 200; II, 72.Porcaer" (sat), I, 192.Porter, II, 174, 186.Porturi roinanepi, I, 339; III, 87; IV, 8-9, 11, 46, 82,

155.Portile-de-fie:, II, 236; 11/, 257; IV, 30, 100.Porumbac, II, 77.Posing (Ioan de, Voevod ardelean), I, 177.

211

Possevino (Padre), I, 186.PotcoavA (Ioan-Voda), V. Ioan-Voda (PotcoavA).Poteca (Eufrosin, profesor), III, 351.Polemchin V. Patiomchin.Potocka (contesa Sofia), III, 68.Potocki (contele), II, 158.Potocki (Voevodul de Chiev), II, 161.Poujade (Eugene, cantor), III, 285, 323, 340.Prahova, I, 39. raul), III, 203.Prahoveni (carAusi), I, 29.Prasnaglava. V. Radu-Voda.Predeal, IV, 121, 128.Prejmer, I, 98.Prepia nepoata Doamnei Ecaterina), I, 210, 243.Principatele romane. (agriculturA), II, 235. (albine), II,

237. cultura). II, 78-9, IV, 74, 84-6, 88, 150. .descrierealor), II, 235, 240; IV, 65-6. (finante), IV, 256. (grau), IV.68. industrie casnica), II, 273. (miere), I, 221. (mine-rale), II, 237, 241; (mucarer), II, 131. (originea), III,37, 98. (peste), II, 236-7. (populatie), II, 56-7, 243;III, 1,2, 225, 238 9; IV, 65-6. (porumb), I, 279. (sare),1, 220. (scoli), IV, 50-1, 55-6. (sistem vamal), IV, 104.(statistics economicA), III, 238. (strAini), IV, 67, (tribut),II, 219; II, 107. (unirea), III, 113, 118, 202. (venituri),II, 129. (viata socials), IV, 52-4, 137. (vii), II, 237.(vile), II, 236, 240; 69.

Pritchard (afacerea), III, 343.Pritzelwitz (baronul von) III, 96.Probata. V. Pobrata.Procopie (Dimitrie), II, 93.Proilav (Mitropolie), II, 119.Protul (Gavriil staret)), I, 138.Prozorovschi (general III, 43, 48, 143-4.Pruncu, III, 231.Prusia, I, 12.Prut, III, 147.'Puchner (general), IV, 106.Purcari. V. Porcaer".Putna (manastire), I, 114, 128; III, 24.

0.Querini (episcop catolic), I, 241, 247.Quin (Michael, cantor), IV, 98.Qnitzmann (dr., cantor), IV, 32.

Dr,

,

212

R.Rag!), III, 85.Rabelais, III, 164.Rabutin (gene-al), II, 77.Racovat, I, 210.Racovita Mihai-Von), I, 278; II, 142, 147, 204.Racovita (Constantin-Von), II, 204.Racovita ($ tefan-Von), II, 204.liadaseni, I, 316.liddluti, I, 56, 237; III, 25.Radovici otter), IV, 136.Radowitz ministru prusian), IV, 145Radu-cel-Frumos (Domn muntean), I, 65, 133.Radu-cel-Mare (Domn muntean), I, 133-4, 136-7.Radu de la Afumati (Domn muntean), I, 139.Radu-Von Alexandru, I, 256.Radu-Von Ilias, II, 81.Radu-Vodd Leon, II, 103; III, 346. V. Victoria (sotia luiRadu-Von Mihnea, I, 242, 260, 272-3, 281-2, 292, 317.Radu Negru". V. Negro-Von".Radu-Von Paisie, I, 134, 146.Radu-Vada Prasnaglava), I, 64, 133.Radu-Von Serban, I, 188, 260, 274, 282, 394; II, 20, 29,

61, 71; III, 231.Radulescu (Ion Eliad), V. EliadRadziwill (Ianus , I, 354, 358-9.Rafael li (dr , din Constant:11°pol), III, 161.Ragusa si Ragusani, I, 74-5, 103, 216, 242,- 216, 265, 301;

II, 17. Grigore, anul), I, 265.Rahova, IV, 10.Raicevich ($tefan, consul aiistriac), H, 208 urm., 211,

221, 223, 228 $i urm., 239 §i urm., 241-2; III, 62, 110.Rakoczy (dinastia), II, 67.Rakoczy (Francisc, pretendent), II, 161, 190.Ralthczy Gheorghc I-iu, print ardelean), I, 203, 286-7.Rakbczy (Gheorghe al II-lea, print ardelean), I, 352-4,

367, 370; II, 42.Rakoczy (Sigismund), I, 360.Rdlamb (Clas, calator), I, 370 si urm.Rali (Dionisie, patriarh de Tarnovo, Mitropolit moldovean),

I, 33.Bala (domnita), III, 70. V. si Caraged.

si

213

Ramadan, III, 336.Ramih-Pa§a, III, 71.Ramnicul-Sarat, III, 138, 325.Ramnicul-Valcii, II2 13, 19, 342; III, 236; IV, 16, 186.Ramzin lac), I, 262.Rare§. V. Petru, Ilia§, Stefan (Rareq).Rasova, III, 247, 251.Rasti ispravnic), III, 96. (Constantin), III, 350.Ra§cov, I, 367.Ra§nov, I, 235; II, 76.Raul Doamnei, I, 8Razho'eni, I, 82.Razvan Stefan-Voda), I, 248, 252, 258.Reber din Blois), III, 195.Recordon (Francois, calator), III, 121, 126, 130.Redcliffe romancielra), III, 267.Iteghiuul SAsesc, III, 21.RE La (.Paul de), III, 315.Regulamentul Organic, III, 245.Reicherstorfer calator), I, 92, 163, 180-1.Reinhard ministru frances, §i doamna), III, 53 §i urm., 70.Remondi Emmanuele Benedetto, misionar), I, 3.0.,itemscho" lacalitite), III, 73.Beni, I, 211, 235; II, 39, 46; III, 157, 265, 279.Renner (von, calator) II, 282.Repnin ambasador rus), II, 123; III, 41.Resmi Ahmed, sc itor turc), II, 202.Resti Marino Ce', R-igusan), I, 288.Re§id-Pa§a, III, 30.Beteg, I, 98.Reid-Pa§a Mare-Vizir), II, 301.Reussmarkt. V. Miercurea.Revolutia francesa, II, 266.Revolulia din 1848, IV, 35-6.Rey (William, calator), IV, 88.Rheticus (Ioachim), I, 157.Richelieu (ducele de), III, 42.Rifaat-Pa§a, IV, 31.Rigas (revolutionar grec), II, 187.Ringala ( Ringala, Doamna Moldovei), I, 55; II, 20.Rizo-Nerulos (Iacovachi), III, 95.Robert (Leopold, pictor), III, 323; IV, 41.Robescu (director al po§telor), IV, 134.

214

Roche (de la, secretar domnesc), II, 182-3, 209.Rochechouart (de, calator), III, 141.Rodna, I, 98.Rodofinichin (agent rus), III, 59-60.Rodos, II, 59.Bonne (de, calator), II, 123 si urm.Rohatyn, I, 236.Rohrer (Joseph, calator), III, 35.Rokeby (John Mnritt of, calator), II, 261.Roma (biserica Aracoeli), I, 215.Roman, I, 56, 89, 114, 120, 234-5, 249; III, 274 si urm.

1V, 106, 144. (biserica Precista), I, 89. (judeft), I, 240_Roman-Von. I-iu, I, 50, 56.Romana Virginia, din Padova), II, 51.Romani originea lor), II, 139, 235, 239; III, 164, 186;

IV, 8, 25, 30; IV, 97. (dill Ardeal), IV, 18. (caracterisa-rea lor), III, 63, 97-8. (juzi), II, 240. (rela(ii cu Franta),IV, 125. (ardeleni), II, 83; IV, 20, 32, 82, 161, 163; IV,18-9. (caracterisarea lor), IV, 106. (stare sociala), III,4-5, 16, 22-3. (graiul lor), II, 274. (numarul lor), III,5. (din Sudul Dunarii), II, 59; IV, 148.

Roman?) (Dionisie, episcop de Buzau), III, 152, 155.Roscani, I, 198.Roset (familie), II, 172; III, 113; IV, 25, 142.Roset (Antonie-Voda), I, 88; II, 34.Roset (Iancu), III, 232. (C. A.), IV, 140. (doamna C. A.),

IV, 140. (generalul), IV, 129. (Alexandru), IV, 146.Rosetti (Roznovanu), III, 43, 267. Nunu(a), IV, 129.Rosso, I, 127.Rosfislavovici (Ivanco), I, 236.Roussel, I, 276.Roznovanu. V. Rosetti-Roznovanu.Rubruquis (calator), I, 6.Buell-, I, $33.Rfickmann (consul rus), III, 248.Rudareasa, II, 89.Rudolf al II-lea (Imparat), II, 24.Ruggiero (abatele), I, 216.Ruhedorf (capitanul), IV, 20.Rumani", I, 219.Rumelia, II, 49.Rumientov (general), III, 27, 41, 111, 113.Rusciuc, I, 197; II, 57; III, 153.

215

Ruset. V. Roset §i Rosetti.Rusia Ro§ie, I, 25.Rusneci, III, 163.Russ (doctor), 163.Russo (Alecu), I, 49.Ru§ciori (sat), I, 238; III, 16.Rusi §i Rusia, I, 236, 238; n, 116, 125, 234; III, 26, 40,

120, 132, 165, 280; IV, 102-4, 129, 131, 139; III, 307;IV, 110.

Ruteni, I, 238; III, 10, 181. V. §i Rusneci.Ruxanda (Doamna), V. Lapu§neanu (Ruxanda).Rzewuski, II, 36.

5.Sabasa (sat\ III, 262.Sabaoani, 1, 240, 301.Sabini, IV, 133.Safatik, III, 290.Saint-Andre (de), III, 228.Saint-Arnaud (thare§a1), III, 316 §i mm., 320.Saint-Aulaire (marchisul de), III, 42.Saint-Germain, I, 162.Saint-Marc Girardin (cAlator), III, 184, 186, 296.Saint-Luce (diplomat), III, 55.Sakellario baron, consul), III, 231, 348.Salaberry (de, cAlAtor), H, 269; III, 131.SAlatruc, III, 260.Salih-Pa§a, III, 69.Salm (principesa), IV, 19.Sulzer Michael Johann), IV, 165.Sambata (logglitate), II, 67.Samoilov, II, 287-8.Samtu-ca§ bo'er), III, 45, 318.Sankt-Georg (de, Voevod al Ardealului), I, 77. V. ci

Posing (de).Sankt-Gotthard, II, 43.Sandrin fin' lui Stefan-cel-Mare), I, 319.Santimre, I, 82.Sarbi Serbia, I, 15, 295; II, 59; III, 12, 15, 23, 27, 156, 269.Sarmati, I, 237; II, 87.Saimisagetuza, IV, 163.Sascut, I, 56, 231.Sas- Sebec, III, 13, 16, 72; IV, 120.

si

216

Safi, I, 9 §i urm., 30, 57, 77, 89, 98, 229, 244, 248, 301,317, 348; II, 59. (sate), I, 9-10. (ora§e), I, 9. (originea),III, 21. (in Moldova), I, 246.

Saugl pretendent), I, 71.Savoia (Eugeniu de), 11, 127, 167; II, 23.Saxonia (August de), II, 150.Scanteia (sat), II, 182.Scarlat (Callimachi). V. Callimachi (Scarlat .Scharsius (Andreas), III, 118.Schender-Pa§a I, 291-2.Schendus scrtitor) II, 94.Schewitz pension), III, 279.Schiltberger (cAlator), I, 23-4, 56.Schladen (von, diplomat), III, 34.Schlozer, II, 210.Schmidt (curier prusian), III, 33.Schott (traducator de basme), III, 266.Sciti, III, 137.Scobelev (general), IV, 132.Scott (Walter), III, 336.Sc iban (Filaret), III, 156.Scudery d-ra), III, 142.Sculeni, III, 80, 158.Sebastiani general), III, 59, 61, 345.Sebe§ (ran.), III, 257.Secui, I, 12, 23, 52-3, 57, 98-9, 240; IV, 161. originea

lor), III, 21.Secul (manAstire), III, 152, 327.Seghedin, I, 97; III, 14.Seimeni, I, 341; II, 15.Semendria, III, 243.Sem lin, III, 156.Seneslav Voevod), I, 17.Seraievo, II, 99.Serebrenicov (Ambrosie, episcop), II, 260.Sergescu Marin), III, 233.Sestini (Domenico, calAtor),. II, 210-1, 214, 221; III, 8.Sever ImpAratul Septimiu sau Alexandru), IV, 30.Sever in, I, 15; II, 87; III, 34, 259; IV, 17, 106.Sfantul Munte. N. Athos.Sf. Grigore pecapolitul, I., 349.Siberia, III, 23.

217

Sibiiu, I, 23; II, 59, 66; III, 11, 13, 16, 72, 139, 200; IV,121, 160.

Sienicki, I, 359.Sigismund I-iu (rege al Poloniei), I, 66.Sigismund (rege al Ungariei §i imparat , I, 23.Sigismund (regele Suediei), II, 42.Sigismund August (rage polon), I, 177.Silistra, I, 17, 40, 70, 74; II, 57; III, 281.Simion Dascalul (cronicar), II, 10.Sinai (Muntele), II, 6, III, 154.Sinaia, II, 273.Sion (Gheorghe), IV, 4.Siretiu, I, 232, 234, Tara -lui), I. 11.Siria, IV, 31.Sirigul Melete), I, 307.Sisti (Stefan, dr.), II, 107.Si§tov, IV, 129.Skeene (calator engles , IV, 99 i urm , 106-7.Skuphos eterist), III, 95.Slaniceanu (colonel), IV, 131.Slanicul muntean, II, 213; III, 236.Slatina (mangsli e), I, 85; II, 11; IV, 101.Slatineanu (familie), II, 231; III, 69, 351.Slavi, I, 236, 238.Slavona (literature), I, 137.Slobozia, II, 225; IV, 105.Smil. V. Ismail.Snagov, I, 47; III, 210.Sniatyn, I, 236; II, 38.Sobieski (regele Joan), I, 81, 306;

53, 55, 57, 961 150, 206.II, 23, 25, 29, 43,

Sobor" (sat), III, 10.Socola, I, 189, 211; III, 239.Socoli (Mohammed, Mare-Vizir), I, 197.Sofia, II, 12.Soimirovich (cleric catolic), II, 33.Solca (mAnAstire), I, 306; III, 24.Soliman-cel-Maret (Sultan), I, 76, 97, 136, 147-8, 153;

II, 29, 41.Solnoc, I, 97.Solticov (general), III, 27.Sommer (Iacob, profesor), I, 154, 157, 162.Sonnini (cAlAtor), III, 85.

218

Soroca, II, 54, 168, 200-1.Sorotena" (Soroceni), III, 180.Spalato, II, 6.Spallanzani (cantor), II, 213-4; III, 8.Spasetti (M. A. Zerbini di, cantor), IV, 70 qi urm.Sparnau (Peter, cantor), I, 8, 23.Splenyi (general), II, 275, 277; III, 24.Stael (d-na de), II, 209.Stainville general), II, 87, 94.Stamaty (diplomat), III, 64.Stambul. V. Constantinopol.StAncescu (pictor), III, 351.StAnile§ti, II, 116.Stanislavov Fi lip, episcop catolic), II, 16.Starichiojd, I, 17.State le Unite ale Orientului", IV, 25.Stavrachi (capuchehaie), II, 205.Stavrinos cronicar), I, 234.Stefani (Antonio, episcop), II, 23, 28.Steriopol (capitan de po§tA), III, 140.Stettin, I, 369.Stockholm, II, 63.Stoe§li, I, 89.Stoffeln (general), II, 264.Strasbourg, II, 155.Strassburgh (Paul, cantor), I, 280, 283-4.Stratonichia Domnichie de), III, 155.Strehaia, II, 86.She liti, II, 60, 241.Stridia-beg, II, 62. V. Radu Leon.Strunga, IV, 106.Struve (cAlAtor), II, 279-80.Strijkowski (Matei, cronicar), I, 257.Stuart (consul rus), IV, 132.Studenita, I, 45.Sturdza (A.), III, 242.Sturdza (Elena), III, 257.Sturdza (Grigore), IV, 146.Sturdza (Joan Sandu, Donn] al Moldovei), III, 138, 270,

324.Sturdza (Mihai-Voda), II, 167, 176, 178; III, 46, 121, 159,

178, 216, 241, 249-50, 263, 274, 319, 331, 338; IV, 100.Stfirmer (von, ambasador), III, 73-5, 77.

219

Suabia, I, 23.Suceava, I, 50, 55, 113, 181, 232, 234, 244, 248, 261,.

305; II, 128, 185. (popula(ie), I, 314. (a§ezaminte);I, 314. (comer(), I, 315. (catolici), I, 315. (bisierici AUspenia), I, 113. (la Direptate), I, 226.

Sucevita (mAnastire), III, 24.Suedia §i Suedesi, I, 367; II, 42-3.Sulina, III, 154, 242, 265, 278, 281, 293; IV, 63-4, 122, 144.

(bratul), III, 292.Sulzer (Francisc- losif), II, 214, 222, 228 qi urm., 243,

248, 289; III, 96.aumarocov (Pavel), III, 52.Summerer (consul engles), III, 97-8.Surpatele (manastire), IV, 16.Sulu (Alexandra -Voda , III, 91, 128, 133, 136, 146.Sulu Mihai-VodA), II, 280-1; III, 36, 114, 245.Sulu Mihai al II :ea), III, 68; IV, 5, 94.Sulu (Nicolachi), II, 178, 205, 240; III, 292.SUN orov general), II, 280; III, 28, 69.Sviatoslav (cneaz rus), I, 118.Svierqevschi, I, 190.SzamoskOzy (cronicar), II, 66.Szathmary, pictor), III. 315.Szechenyi, III, 343; IV, 163.Szepessy, II, 57.Szilagyi (Elisabeta), I, 76.

$acovscoi, IV, 139.aguna (Andrei), IV, 161.

Saitan-oglu, II, 59.Sarhorod, I, 311.SAtrarul lordachi, I, 359.Sepeint (Swint), It. 142.Sereme:ov (alter), II, 123.SimlAul CluCului, I, 181.$iuca-Mare, III, 23.$incai, III, 3.Sotanga, I, 30.Stefan-Voda (fiul lui Alexandru-cel-Bun), I, 278.Stefan-cel-Mart, I, 62, 74-5, 77-8, 100; II, 20, 41, 60; 91;

141, 143; III, 24, 37, 231, 251, 292. boala), I, 62.Stefan Rare§, I, 149.

220

Stefan Dugan (Tar), I, 74.Stefan (despot sarb), I, 35.Stefan Dumitra§cu, boier), I, 366.Stefane§ti, I, 261, 269; II, 33.Stefanita-Voda, I, 91, 126.$tirbei Barbu), II, 270.$tirbei (Barbu, Domn), III, 120-1, 232-4, 268, 302, -321,

329, 332; IV, 101-2.$umla, III, 290, 336.$vabi (basarabeni), IV, 31.

T.TAcuta sat), III, 270.Talleyrand, III, 57-8.Tama§ani, I, 240.Tancoigne consul frances), IV, 7.Taranowski (Andrei), I, 178, 250, 257.Targovi§te, I,

13-4, 16, 18,29,75,

74,103,

208,121,

222,124,

229, 283, 302, 343; II, 6,133, 196; IV, 106. (manas-

tiri), II, 107. Stelea), I, 340-1. (Sf. Constantin), I, 341.(Sf. Nicolae), I, 348.

Targul-de-jos, I, 56. V. Roman.Targul-Frumos, II, 181; III, 27-8; IV, 106.Targul-Jiiului, I, 349; II, 86; IV, 48.Targul-Neamtului, I, 248.Tarnovo, I, 15.Tar§or, I, 222.Tasso (Torquato), I, 254.Tatari, I, 6, 21, 54, 8), 261-2, 266, 291; II, 19, 60, 123,

248; III, 28, 157.Tavannes (contele de), I, 19G, 200.Tavernier (dr.), III, 228-9, 232.Tecuciu, I, 321; II, 281; III, 270, 275; IV, 105.Teleajen (ran), II, 272; III, 203.Telegescu, III, 233.Teleky (biblioleca), III, 72.Teleorman, I, 7.Tennstddt (Ulrich von, cantor), I, 8, 23.Teoctist I-iu Mitropolitul), I, 129.Teodosie (Domn muntean), I, 140.Teofan (patriarh de Constantinopol), I, 184, 259.Terapia, III, 68, 146.Teregova, III, 256.

221

Teutoni (Cavaleri), I, 8, 239-40.Thibault-Lefebore (dilator), III, 295, 315.Thierry (Amedee), III, 308.ThommasI Gabriel, cleric), II, 18.Thornton (Thomas, diplomat), DI, 62, 64, 98.Thou (de), I, 162, 199.Thunmann, filolog), III, 293.Thurn, II, 287.Tie!? (F, calator), IV, 28 §i. urm.Tiflis (Iona, M'tropolit de), II, 260.Tighinea, I, 26, 86-7, 159, 236; II, 277.Timi§oara, III, 15, 73, 1561 IV, 21, 160. (Iosephstadt), III,

156.Timoni (diplomat austriac), III, 35.Tippoo-Saib, III, 67.Thouvenel (Edouard, diplomat), III, 38, 189.Tirasrol, III, 52.Tismana, I, 45, 349; IV, 17, 106.Titov ambasador rus), III, 331.Tobac, III, 292.Tobultoc (hot), III, 181.Tokaj, I, 86, 301; II, 59.'Mealy (Emeric, print ardelean), II, 97, 190; III, 347.Tolhausen, III, 159.Tom.arova, I, 235. V. §i RentTomis, II, 118.Tommasi, II, 18. V. §i Thomas.Tamp (Leon-Von), II, 61.Tom§a (Stefan-Von), I, 150, 157, 175, 268, 271-2.TOpfer (pictor), III, 108.To'cana, I, 253.Tot! (baronul de), II, 190, 192-3.Traian, IV, 149. (Calea lui), II, 239.Trandafilav, I, 220.Trapezunt, I, 70, 233; II, 20, 100, 241.Trebeq, I, 247, 305.Trenk jpictor), III, 351.Trubetcoi, (prin(ul), III, 236.Trzebinski, I, 359.Tudosca (Doamna lui Vasile Lupu), I, 337-8.Tudose (Logofatul lui Mihai Viteazul), I, 209, 250.Tulcea, II, 118; III, 154, 279; IV, 61, 122, 144.

222

Tunuslii (fratii), III, 98.Turati (general), III, 11.Turci, I, 57-9, 61, 94, 971 147-8, 194, 255, 279, 291, 296;

II, 35, 43-4, 52, 58, 61, 67, 92, 102; III, 12, 20, 37, 48;107; 181; IV, 102, 129-30. (sistem), I, 95. (oaste), II,46-7. (influenta , I, 143 §i urm. (in convert), I, 152-3.

Turculet (capitan), II, 25.Turda, I, 26; III, 11; IV, 160.Turnul-MAgurele, I, 71; IV, 100, 129.Turnul lui Ovidiu, III, 257.Turnul-Ro§u, III, 73.Turnul- Severin. V. Severin.Turtucaia, I, 70; IV, 129.Tutova, I, 262.

Tara-de-jos, I, 17, 266.Tara-de-sus, I, 17.Tara Jiiului, I, 11.Tara Oaqului, I, 11.Tara Oltului, I, 11.Terani (in Ardeal),- II, 262; III, 9, 11; IV, 22-3, 159-60;

IV, 21. (satele), IV, 22. (case), IV, 21. (hrana), IV, 22.(din Basarabia), III, 165, 171; IV, 78. (stares sociaIA),III, 171, 179. (din Moldova), I, 219-20, 226, 244, 323-4;II, 133-4, 180, 196,123, 278; III, 61, 118, 207, 245, 270-1;IV, 149. (stare socialA), II, 133, 191; III, 7. (economics),IV, 154. (femei), IV, 154. (viata de famine', II, 226.

(casa), I, 338; IV, 153-4. (dAri), II, 186, 198-9. (rapor3turi cu boierii), I, 150-1. din Muntenia), II, 108-9, 213.,233-4, 277; III, 125, 132, 245; IV, 34-5, 46, 95. (stag so-cials), I, 31-3, 108-9; II, 269; III, i, 84.), 89, O.J.19 icza x)III, 39. (in Principate), III, 148, 246, 267, 281, 326.(stare socials), III, 130; IV, 119, 130. (femei),273. (olari), I, 221. (dAri: desetina), II, 129. (morivuri),IV, 65-6.

Teri, I, 11.Tetina,, I, 236.Tigani, II, 88-9, 273 ; III, 7, 26, 36, 61, 73; 80; 130;

132, 193, 221, 225, 246, 260, 270, 280; IV, 23, 29,43, 102. (nnmArul lor), PI, 101.

Tigard (Zotu), I, 273, 310.Tigitnesti, IV, 105.Tutora, I, 179, 291; H, 47, 55, 123.

II,

223

U.Ubidni (A.), III, 323.Ucea (sat), II, 77.Ucraina, II, 35, 69.Ulla Mu, III, 21.Uman cetate), III, 67.Ungaria §i Unguri, I, 7-8, 11, 30, 57, 59, 96-7, 136, 231,

235, 239-40, 244-5, 248, 301, 355; II, 40, 58-9, 661 IV,16. (Societatea Sf. Ladislau), I, 240.

Ureche (Grigore, cronicar), I, 121; II, 10, 140.Ureche Nistor), I, 266. (Mitrofana, sotia lui), I, 266.Urnabsy (Alexandra), IV, 158.Urquhart (consul engles), III, 162.Ursachi (boier §i negustor), II, 58.Uscoci, I, 288.Uspenschi (Porfirie, calator), III, 154.Ustie (mo§ie), I, 174.

V.

Vacarescu (Ienachita), II, 233; III, 45, 71, 351.Vadire§ti, II, 162, 251-2. .

Valiant (scriitor), III, 229, 231-2, 240, 340.Yalcov, IV, 122.Vet lcu, II, 31.Valenii-de-Munte, I, 30; II, 273.Valentineanu (I. G.), IV, 25.Valerio (Theodore, alator), IV, 6.Vallarga '(Marioara Adorno), I, 243.Valle de Tejo 4marchisul), IV, 29.Valon (Alexis de, cAlAtor), III, 255.Valul lui Traian, III, 195. V. §i Traian.VArni. V. Muntenia (vAmi).Vanderbech, II, 94. V. Schendus.Varciorova, III, 258.Varlaam Mitropolitul Moldovei), I, 308, 313, 358; II, 60.Varlaam Mitropolit muntean), III, 74.Varlaam (Constantin), III, 42.Varna, I, 59-60; II, 16-7; III, 247, 251, 290.Varnita, II, 118; III, 176.Var§ovia, II, 43.Vasluiu, I, 38, 88, 268, 321, 339; II, 34, 181, 188, 225;

IV, 126.

224

Vay (contele), II, 162.Vecini", I, 219, 238.Vegezzi-Ruscala, IV, 24.Venetia §i VeneVeni, I, 62, 75, 80, 293; II, 16, 60, 100,

205. (Zecca din), II, 100.Veniamin (Costachi, Mitropolitul), III, 159, 246, 254.Veraucius (episcopul), I, 164.Verbia, I, 144, 155..Veterani general), II, 27, 86, 96.Vevelli (Constantin), I, 242, 275, 312.Via Carolina, III, 73.Vicina (orav), I, 42.Victoria (Doamna lui Radu Leon), I, 282.Vidin, I, 7, 40; III, 294; IV, 10, 101.Viena, II, 246; III, 251; IV, 89.Viero§ (manastire), II, 12.Yiforata (manastire), I, 284; II, 14.Vilara (Alexandra, boier), III, 234.Vi liers, IV, 140.Yinga, I, 238.Viquesnel geolog), III, 289.Virgil, IV, 20.Virzirescul (Axintie), I, 234.Viva (Doamna), I, 272.Visconti episcop de Cervia), I, 153.Visigoti, I, 19.VI:old (boier), I, 54.Vitus episcop catolic), I, 142.Viviers, III, 311.Vivot, IV, 9.Vlad-Voda Calugarul, I, 133, 135.Vlad Dracul (Domn muntean), I, 31, 61, 64, 71-2, 133.Vlad Tepee, I, 61, 64, 133.Ylhdescu (general), II, 44.Yladimirescit (Tudor), II, 278; III, 121-2, 133 vi urm.Vladislay. V. Iagello.Vladislav-Voda, II, 238.VIAdut Do= muntean), I, 134.Vlabuti (boier muntean), III, 68.Vlaicu-Vodii, I, 29.Vlavca, I, 17; III; 138.Vlasia, I, /.

225

Vodita (manastire), I, 45; II, 86.Voevodate primitive, I, 17.Vogoridi caimacamul Nicolae), III, 250; IV, 114-5, 118.Voinescu (colonel), II, 275.Voltaire, II, 117.Vorona (manastire), III, 152.Voronet (manastire), I, 115.Vorontov (printul), III, 252.Vosnesensc, III, 332.Vrancea, I, 57.Vuici, III, 156.Vulcan (pas), III, 12.

W.Wakefield" (,,Vicarul de la", roman), II, 174.Walsh (cAlator), IV, 96.Walter (Gulielm, calator), I, 204.Walter (Baltazar), I, 250-1.Weissbach (conte de), III, 256.Warszewiecld (cleric catolic), I, 183.Wasmer" (sat), III, 10.Wiest, IV, 132.Wavrin (lean, cronicar), I, 59-60, 64, 69, 72.

(Valeraud de), I, 59.Welling (cAlAtor), I, 295, 367.Weyde", II, 123.Wilden (loan, cAlAtor), I, 266.Wilkinson (istoric), III, 71, 83-4, 96-8, 100.Willeshofen (mare negustor), II; 248.William, II, 73.Wiszniewiecki Mihail, riege polon), II, 43.Wittgenstein (general), IV, 6.Wolanski, III, 336.Wolf (Andreas, dr), III, 108.Wolf (Nicolae, secretar), III, 92.Wychowski .(Cazac), I, 362-3, 365.

X.Xeropotamul (la Athos), I, 266.

Y.Yerkoki. V. Giurgiu.Youssouf ..(general frances), III, 319.

15

226

Z.

Zabraz (ducele de), I, 271.agaz (reduta la Mangalia), III, 280.Zagora, III, 328.Zalescic, II, 184.Zamca (bisericA), I, 234, 314.Zamosc, I, 258.Zamoyski (Ioan, Hatman gi cancelariu pol.on), II, 41, 150,

257, 290.Zamoyski (episcop catolic pentru Moldova), I, 304.Zapolya (Ioan, print ardelean), I, 97, (0 fiul, loan Sigis-

mund).Zara, II, 5.Zass (general rug), III, 45.Zefcari (general), IV, 131, 134.Zerbinni. V. Spasetti.Zimnicea, II, 258; III, 344; IV, 131, 141.Zips (Tinutul), I, 97.Zlatna, III, 9.Zograf (manastire la Athos), I, 273.Zolkiewitz Hatmanul), I, 290; II, 33, 42.Zollern (Frederic de), I, 23.Zotov (general), IV, 135.Zuavi, III, 319.Zucker (dr, ckilator), III, 160-3, 165-7, 247.Zwaniec, II, 122.

Tab la e lucratil de elevele mele misionare de la Vale-nii-de-Munte, supt conducerea d-rei dr. Hemline Theil.

CUPRINSULPair.

I. Ca Mori artisti francesi in lerile noastre . 3

II. Ca Mori italieni, germani, elvetieni si englesiin terile noastre . . . . 20.

III. CalAtori in epoca de crawl . . 108

IV. CAlatori mai not prin Ardeal . . 159

Takla numelor . . . 167

.

.

.

. .