costurilor prin reducerea pierderilor.Reducerea · STUDIU DE CAZ BEST PRACTICES FM Logistic -...

Reducereacosturilor prin reducerea pierderilor.

Tel.: (021) 318 26 22 / 24 • Fax: (021) 318 26 25em

ail: [email protected] • w

ww

.dieselpoint.ro

Cu

noul

ser

vici

u de

car

duri

D

IES

ELpo

int A

cces

s,

redu

cere

a pi

erde

rilo

r

devi

ne o

joac

ă.Te

l.: (0

21) 3

18 2

6 22

/ 24

• Fa

x: (0

21) 3

18 2

6 25

emai

l: ca

rd@

dies

elpo

inta

cces

s.ro

• w

ww

.die

selp

oint

acce

ss.ro

aprilie 2011..........................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Director GeneralMihai Pâl[u

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla RH Printing

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel./fax: 021.444.00.96

Website:

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

SSunt atât de multe statisticicare plaseazã þara noas -trã pe ultimele locuri înUniunea Europeanã. ªiºtim prea bine cã aceasta

este realitatea. Dar unde se pla sea -zã segmentul transporturilor? Ro -mâ nia oferã o infrastructurã defi ci -tarã, ceea ce duce la un consum decarburant crescut, o uzurã ac ce le -ra tã a vehiculelor ºi dificultãþi greude depãºit în ceea ce priveºte res -pec tarea timpilor de odihnã pentruºoferi. Preþul motorinei este un altaspect îngrijorãtor, atingând un nivelcom parabil cu cel din þãrile cele maidez voltate ale UE. Noroc cã în Ro -mânia salariile sunt mai mici... dar,vai, nici acest calcul nu este bun.Sfârºitul crizei pare sã se apropie,iar ºoferii (ºi nu numai ei) încep sãviseze la câºtigurile fabuloase dinstrãinãtate ºi, astfel, în curând, fir -mele româneºti s-ar putea confruntadin nou cu lipsa forþei de muncã.Toatã lumea îºi aminteºte perioadapremergãtoare crizei, când puþinefirme mai discutau despre ºoferibine pregãtiþi ºi aproape toþi trans -por tatorii cãutau pur ºi simplu ºo -feri... ªi dacã tot suntem la un minibilanþ al problemelor, trebuie sãamintim, mãcar în trecere, de legis -la þie - stufoasã, schimbãtoare, inter -pre tabilã... Nu puþini sunt cei careau semnalat faptul cã legile înRomânia par mai degrabã sã teoblige sã îþi dovedeºti nevinovãþia.Cu alte cuvinte, toþi sunt vinovaþi,iar cei corecþi au ºansa sã dove -deas cã acest lucru. În aceste con -di þii, nu avem de ce sã ne mai mirãmde numãrul mare de procese, decontestarea majoritãþii proceselorverbale întocmite de organele decontrol. Cu toþii discutãm strict pelitera legii, ne legãm de fiecarecuvânt ºi virgulã pentru a amendaºi respectiv contesta amenda înfuncþie de partea baricadei în carene aflãm. Sintagma „spiritul legii“este de mult uitatã, în condiþiile încare nici nu mai existã aºa ceva.

Costuri mai mari, o piaþã mainesigurã, angajaþi nedisciplinaþi ºislab pregãtiþi, parteneri de afaceridificili, posibilitãþi restrânse de finan -þare... Cum îºi vor crea companiileromâneºti avantajul competitiv?Pare o misiune imposibilã!

Este momentul în care oricinepoate înþelege abandonul. Suntmotive suficiente în acest sens. ªisã nu ne facem iluzii, odatã cu ade -ra rea la UE, firmele din þara noastrãau întrat într-o cursã de anduranþãalãturi de companiile din celelalteþãri ale Uniunii. Nu existã odihnã -cine se opreºte pierde. Iar în aceas -tã competiþie doar locul întâi estecâºtigãtor (numai cei care reuºescsã îºi atragã ºi pãstreze clienþii su -pra vieþuiesc). În acest maraton, fir -me le româneºti au plecat cu o mânãîn ghips ºi un picior scrântit ºiîncearcã sã întreacã adversari bineantrenaþi ºi dotaþi cu echipamentemoderne. Nu putem visa cã aceºtiadversari ce vorbesc doar desprecom pe ti ti vi tate se vor opri din cursãpentru a aº tepta concurenþii mai lenþi.Criza eco nomicã a fãcut ca distanþelesã se atenueze, cel puþin în domeniultransporturilor, însã ieºi rea din crizãar putea fi cumplitã. Este momentulîn care, deºi activi tatea de zi cu zieste în continuare legatã de supra -vie þuire, strategia pri vind atingereasuc cesului trebuie sã fie deja binecon turatã. Greºelile nu mai sunt per -mi se, îmbunãtãþirea continuã a ac -ti vitãþii reprezintã o necesitate...

Pasivitatea nu mai este o op þiu -ne, iar dacã ne limitãm doar la a copiametodele altora nu vom face decâtsã ne consolidãm poziþia „de cãruþã“.Este necesar sã îþi cunoºti con cu -ren þa, dar pentru a câºtiga este ne -vo ie de preluarea iniþiativei.

Iar dacã existã obstacole preamari pentru a fi depãºite de cãtre osingurã firmã, cum ar fi infra struc tu -ra sau legislaþia, trebuie apelat lapatronate. Care, la rândul lor, devinmai sigure, mai puternice, mai com -pe titive pe mãsurã ce numãrul mem -brilor activi creºte.

Radu [email protected]

De căruţaEuropei

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre motorină 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEENoua Lege a Transporturilor? (Episodul 3)Sorin Sîrbu: OUG 109 trebuie abrogată până în decembrie 8

SSTTAATTIISSTTIICCII2011: parcul de transport îmbătrâneşte 10-11

FFOOCCUUSSNoua Cartă Albă a TransporturilorCalea către o Europă unită 12-14

LLAANNSSAARREE� Mercedes-Benz

Primul motor EURO VI 16-18� Scania EURO VI -

gata să atace piaţa 20-21

TTEESSTT� 4matic pentru toată gama MB 22-24� Volkswagen Amarok,

asul din mânecă 26-27

EEVVEENNIIMMEENNTTCompaniile de leasing operaţional şi-au creat propria asociaţie 30

IINNTTEERRVVIIUUNimic fără un soft specializat 32-33

CCOONNSSUULLTTAANNŢŢĂĂCodul muncii aplicabil de la 30 aprilie (I) 34-35

EEVVEENNIIMMEENNTT� Patronatul Expeditorilor intră în pâine 36� O investiţie pe termen lung 38-39

LLOOGGIISSTTIICCĂĂSpecialişti în frig 40-41

PPIIAAŢŢĂĂCe contează la achiziţie? 42-45

SSTTUUDDIIUU DDEE CCAAZZBEST PRACTICESFM Logistic - Consolidarea în sectorul de retail pentru FMCG 46-47

EEVVEENNIIMMEENNTTÎn vizită la fabrica de ciocolată 48-49

LLAANNSSAARREEDAF la Craiova 28

TTRROOFFEEUUContinental HD HYBRID Anvelopa anului 2011 în Spania 29

........................................................................................................................ aprilie 20114

SU

MA

R

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (17) 50

{{TTIIRRII 52

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂProgramul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii a pornitÎncepe modernizarea a 10.000 de km de drumuri judeţene 54-55

{{TTIIRRII 62-63

EEVVEENNIIMMEENNTTTransportul de persoane la răscruce 64-67

AACCTTUUAALLIITTAATTEELicenţe de traseu la cerere? 68

SSTTAATTIISSTTIICCII 2011: parcul licenţiat încă se „ţine“ bine 69

EEVVEENNIIMMEENNTT� Probleme la tichetele

pentru veterani 70� Legislaţia europeană

aduce schimbări 71� Transportul internaţional

nu a scăpat de criză 72

EEVVEENNIIMMEENNTTFORT şi-a stabilit priorităţile 73

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 aprilie - 15 mai 2011 74

aprilie 2011..........................................................................................................................

SU

MA

R

5

PPRROOIIEECCTTEco-cartier ANL cu 10.000 de locuinţe în Ghencea 56-57

IINNEEDDIITTGara St. Pancras din Londra 58-60

{TIR

I

........................................................................................................................ aprilie 20116

DIN NOU DEZVOLTĂRIPOZITIVE

Danske Markets Equities,compania de analizã a DanskeBank (Banca Danezã), realizeazãîn fiecare lunã un studiu denumitIndexul European de Expediþii(European Freight ForwardingIndex), la care participã marioperatori europeni din domeniulexpediþiei de mãrfuri. Aceºtia aude rãspuns la douã întrebãriprincipale, una referitoare lavolumele de mãrfuri expediateluna anterioarã ºi cea de-a douaprivind estimãrile pentruurmãtoarea perioadã.Conform Indexului, în luna marties-a înregistrat din nou odezvoltare pozitivã atât a situaþieipieþei, cât ºi a aºteptãrilor

participanþilor la sondaj. Astfel,valoarea indexului a crescut de la63, în februarie, la 64, chiar dacãvaloarea se situeazã subaºteptãrile pieþei de acum câtevaluni (67). În acelaºi timp,previziunile pentru urmãtoareaperioadã au îmbunãtãþit indexulpreconizat de la 71 la 73, ºidatoritã sezonalitãþii afacerii deexpediþii. Pe segmente, se poateobserva cã piaþa expediþiilormaritime ºi-a revenit substanþial(de la 58 la 71), în timp ceexpediþiile rutiere secaracterizeazã printr-o relativãstabilitate (de la 63 la 68). Numaiexpediþiile pe aerian auînregistrat o scãdere efectivã (dela 63, la 47 - ceea ce marcheazãun uºor declin).

SPRINTER CUFLEETBOARD EX-WORKS

Sistemul telematic MBFleetBoard este acum disponibilca echipare originalã din fabricãpentru Sprinter. Conform celordeclarate de specialiºtii dincadrul MB, testele conduse îndomeniul transportului de

distribuþie au arãtat cã prinintermediul unui mod economicde conducere, la care contribuieºi sistemul FleetBoard, se poaterealiza o reducere a consumuluide combustibil ºi a emisiilor deCO2 de pânã la 30%. De asemenea, FleetBoardMapping asigurã un plus detransparenþã în privinþa poziþiei ºistatutului vehiculelor, în orice locºi în orice moment. Înregistrãrilearatã întregul curs al cãlãtoriilorflotei, indicând timpii deconducere ºi de mers în gol,consumul ºi viteza. Dar acesteasunt numai câteva exemple aleaplicaþiilor FleetBoard.

EURO-LEASING DEVINESUBSIDIARĂ MAN

Începând cu data de 1 aprilie,compania de închiriere decamioane EURO-Leasing a fostpreluatã de MAN Truck&Bus AG.De la sfârºitul anului 2009, MANdeþinea o cotã majoritarã de50,1% din companie, care esteunul dintre liderii pieþei germaneîn domeniul închirierii de vehiculecomerciale. Acum, constructorulgerman de camioane aachiziþionat ºi restul de 49,9% deacþiuni, pentru a-ºi consolidapoziþia pe acest segment depiaþã. EURO-Leasing dispune înprezent de o flotã de 3.200camioane ºi 8.300 remorci ºisemiremorci ºi era dejaoperatorul serviciului MANRental. Prin achiziþionarea în întregime aacestei companii, MAN îºicontinuã dezvoltarea în domeniuºi pe plan internaþional. Înprezent, EURO-Leasing ºi MANRental opereazã în Germania,Polonia ºi Danemarca. Urmãtorulpas va fi lansarea serviciilor MANde închiriere ºi în Marea Britanieºi Suedia.

Compania Federal-Mogul alansat, la jumãtatea luniimartie, plãcuþele de frânãWagner pe piaþa din România.Noul program Wagnercombinã una dintre cele maifiabile mãrci de pe piaþamondialã cu o varietate demateriale de fricþiune ºimodele de plãcuþe eficienteºi exclusive. „Nici un altfurnizor pentru OEM sauaftermarket nu poate egalacalitatea, performanþa ºivaloarea reprezentate înportofoliul global de frânareal Federal-Mogul. Noua gamãde plãcuþe Wagner va oferi oalternativã excelentã pentruclienþii sensibili la preþ, carenecesitã totuºi o reparaþie deînaltã calitate“, a declaratSilvano Veglia, director pentruproduse de frânare laFederal-Mogul Europa,Orientul Mijlociu ºi Africa.Fiecare plãcuþã Wagner esteproiectatã pentru a oferi

performanþã de frânaresuperioarã ºi rezistenþãexcelentã la încãlzire, într-ovarietate de condiþii deutilizare. Plãcuþele aprobateR90 au plãcile de bazãexecutate la cote ºi formefoarte precise, ceea ceasigurã o aºezare perfectã înetrier. Aceastã însuºireasigurã un zgomot redus lafrânare, o putere excelentã deoprire ºi o duratã lungã deviaþã a plãcuþelor. Pentru afacilita reparaþiile, Federal-Mogul ambaleazã fiecareprodus Wagner cu accesoriileºi echipamentele necesareunei reparaþii rapide ºi sigure.

PLĂCUŢELE DE FRÂNĂ WAGNER ÎN ROMÂNIA

Powered by

173 de persoane au rãspuns laîntrebarea lunii martie, iar pãrerile aufost împãrþite ºi numai 6 procenteau despãrþit tabãra „Pro“ de „Con -tra“. Astfel, 91 dintre respondenþi,reprezentând 53%, au optat pentruo copie conformã nepersonalizatã,în timp ce 47% considerã potrivit sis -te mul în care copia conformã are în -scris numãrul de înmatriculare almaºinii.

„Dacã pe copia conformã a li -cen þei de transport nu ar mai fi trecutnu mãrul de înmatriculare, nu aº maifi obligat sã obþin o nouã copie în si -tuaþia transcrierii dreptului de pro -prie tate (finalizare leasing)“, aratã,de asemenea, Radu Constantin.

„Licenþele din Vest sunt aºa decel puþin 10 ani, dar românii se inspirãdin India când fac ceva pentru þarã“,este pãrerea lui Dan Bront.

Pentru nepersonalizarea copiilorconforme este ºi Dumitru Lapadat.„Dacã vehiculul respectiv se de fec -teazã sau este imobilizat, atunci li -cenþa poate fi folositã de un alt ve -hicul“, apreciazã el.

Existã, însã, ºi comentarii caresusþin importanþa copiilor perso na -li zate.

„Depersonalizarea copiei con -for me ar presupune un haos total,nu mai reclamaþii între tran spor ta -tori, câº tigarea unui traseu cu oma ºinã ºi efectuarea «legalã» cualta, efec tua rea unor trasee cu ma -ºini neli cen þiate. Aici pot da caexem plu un tra seu cu mai multecur se, din 30 în 30 de minute. A -ceastã copie con for mã ar fi datã«din mânã în mânã», în funcþie delo cul unde este controlul. Ar fi unhaos total, iar dacã invocãm ºi neba zãm pe corectitudine din par -tea operatorilor de transport, nune putem baza nici pe 30% dintreaceº tia“, afirmã Manuela Vlad.

„..ªi ce rost ar mai avea copiacon formã? Aceasta este o nouã «in -gi nerie» a celor care au trasee câº -tigate, pentru a nu mai avea emoþiicând scot tot felul de vechituri întraseu. BRAVO!“, aratã un alt res -pondent, care a ales sã se semnezecu iniþialele R.A.

Ar fi bine ca pe copiaconformã a licenþei detransport sã nu mai aparãnumãrul de înmatriculare almaºinii?1. Da – 53%2. Nu – 47%

aprilie 2011..........................................................................................................................

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

7

Spune-]i p`rerea!

DDeesspprree mmoottoorriinnăăCât credeţi că va mai creşte preţul litrului

de motorină până la sfârşitul anului?

Puteþi transmite comentariile

dumnea voastrã direct pe site-ul

www.ziuacargo.ro la secþiunea

„Întrebarea lunii“.

1. Va rãmâne constant.2. Va depãºi 6 lei, dar se va menþine sub limita de 7 lei.3. Va depãºi 7 lei.

Scor strâns pentru copiaconformă nepersonalizată

OOrice alte discuþii care nuau legãturã cu legislaþiaeuropeanã nu-ºi aulocul, în opinia sa, în a -cest moment. De altfel,

Mi nisterul Transporturilor a trans -mis aviz negativ documentuluiaflat în Camera Deputaþilor pentrucã, potrivit directorului DTR, ne-arfi dus într-o situaþie de infrin -gement pe 4 decembrie, când arfi trebuit preluate regulamenteleprivind ac cesul la profesia detransportator rutier, privind ac ce -sul la piaþa de transport in ter na -þional de mãrfuri ºi cel privind ac -cesul la piaþa in ter naþionalã detrans port cu au to carul ºi auto -buzul.

În acest context, MinisterulTrans porturilor pregãteºte, în a -cest moment, un proiect de or -donanþã care sã fie adoptat întimpul va can þei parlamentare ºisã înlo cu ias cã OUG 109, trans -punând regle men tãrile europeneîn domeniu. Actul normativ ar ur -ma sã fie publicat pe site-ul MTla sfârºitul lunii mai, pentru ca înpe rioada iunie - iulie sã fie dis -cutat în co misia de dialog social.

Alte asigurări,manageri directresponsabili...

Potrivit directorului DTR,existã, însã, ºi situaþii în care statulmem bru poate alege varianta pecare vrea sã meargã. Astfel, regu -la mentul accesului la piaþã sti pu -leazã în ceea ce priveºte condiþiafi nan ciarã cã se acceptã capitalulpro priu, menþionând, însã, cãstatul membru poate apela ºi laalte mijloace, precum garanþiilebancare ºi asigurãrile. „Am purtatmai multe discuþii cu patronatele,iar asi gu rarea de risc valabilãastãzi nu va mai sta în picioarepentru cã nu creeazã nici o va -loa re pentru ope ra torul de trans -port. Companiile de profil vortrebui sã gândeascã un alt produsde asigurare, care sã rãspundã

ce rinþelor europene“, a arãtatSorin Sîrbu. El a subliniat cã, prinnoile prevederi, operatorii vor de -veni mult mai reponsabili prin in -ter mediul condiþiei de bunã re pu -ta þie, pe care vor trebui sã oîn de plineascã managerul ºi acþio -na rii firmei. „Pânã acum, res pon -sa bilitatea era undeva în aer, ur -mãrind o entitate nedefinitã,ope ratorul de transport. Acum,res ponsabilitatea se duce directcãtre managerul de transport ºiacþionari, cãrora li se retrage bunareputaþie printr-un mecanismprevãzut în regulament“. Conformdirectorului DTR, managerul varãmâne fãrã re putaþie atunci cândsunt constatate încãlcãri grave alelegislaþiei so ciale, ale modului deutilizare a ºo ferilor sau ale stãriitehnice a ve hiculelor. O datã cure tragerea bunei reputaþii, opera -to rul de trans port trebuie sã îºire vizuiascã imediat mana ge men -tul, iar dacã buna reputaþie estepierdutã ºi de cãtre acþionari,atunci se retrage licenþa de trans -port. „Deschiderea ºi închidereaunei firme de trans port va com -por ta o respon sa bi li tate mult maimare, în acest con text“, este depãrere Sorin Sîrbu. El a adãugatcã responsabilizarea acþio na ria -

tu lui nu se va face numai pe bazale gislaþiei de transport, ci ºi peba za celei financiare. „Me canis -me le sunt bine puse la punct. Aº -teptãm ca organul de control sãîºi facã datoria ºi sã facã posibilão concurenþã loialã“, a subliniatdirectorul DTR.

... copii conformenepersonalizate

În ceea ce priveºte vala bi li -tatea licenþelor de transport, SorinSîrbu a arãtat cã ele se vor emiteîn con tiunare pe 5 ani, copiileconforme urmãrind perioada devalabilitate a acestora. Nu se jus -tificã, însã, în opinia sa, menþi ne -rea cerinþei privind personalizareacopiilor con for me cu numãrul ve -hiculului. „În regu lamentul euro -pean, copia conformã nu areopþiu nea privind numãrul de cir -cu laþie, ci doar o ru bricã de ob -ser vaþii, unde nu se spe cificã însãfaptul cã acolo ar trebui trecut nu -mãrul maºinii“. De altfel, în pro -iec tul pregãtit de Ministerul Trans -por turilor, copia conformã estenepersonalizatã în acest moment.

Radu BORCESCU

[email protected]

ACTU

ALIT

ATE

........................................................................................................................ aprilie 20118

Sorin Sîrbu, directorul Direcţiei de Transport Rutier, ne-a declaratcă, până la începutul lunii decembrie, OUG 109 privind transporturilerutiere trebuie abrogată, ca urmare a obligativităţii introducerii înlegislaţia naţională a mai multor regulamente europene.

Noua Lege a Transporturilor? (episodul 3)

Sorin Sîrbu: OUG 109 trebuieabrogată până în decembrie

ULTIMA ORĂSchimbări organizatorice

în Ministerul TransporturilorÎn luna aprilie, a fost publicatã în Monitorul Oficial o nouãorganigramã a Ministerului Transporturilor, potrivit cãreia va fiînfiinþatã o Direcþie Generalã de Reglementãri în Transporturi, careva avea atribuþii în ceea ce priveºte transportul rutier, feroviar ºimaritim. Direcþia de Transport Rutier s-ar putea transforma, în acestcontext, în serviciu subordonat direcþiei generale. De asemenea,Autoritatea Rutierã Românã ºi Registrul Auto Român, care au fostcoordonate pânã în prezent de secretarul de stat Eusebiu Pistru, autrecut în subordinea directã a secretarului general MTI, GheorgheDobre, în timp ce Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi DrumuriNaþionale din România rãmâne în subordinea directã a ministruluide resort, Anca Boagiu. Tot în luna aprilie, a fost elaborat un proiectde act normativ care prevedea înfiinþarea unui Inspectorat unic decontrol pentru transporturile rutiere ºi care ar urma sã se afle însubordinea directã a ministrului. Pânã la închiderea ediþiei, nufusese însã adoptat. Mai multe detalii despre cum ar trebui sã arateacest inspectorat puteþi gãsi pe site-ul www.ziuacargo.ro.

STA

TIS

TIC

I

........................................................................................................................ aprilie 201110

LLa ora actualã, parcul deautovehicule de transportmarfã utilizat în Româniatotalizeazã 100.678 uni -tãþi. Dintre acestea, 491

au ca an de fabricaþie 2011, 1.960sunt din 2010, 1.606 din 2009,8.338 din 2008 ºi 12.641 din2007. Fie ºi numai urmãrind aces -te cifre, putem sã observãm înmod clar influenþa crizei eco no -mice asupra domeniului trans -porturilor din þara noastrã. Dupãanul record 2007, 2008 a fost unan pre-crizã, care s-a situat lanivelurile atinse în 2006, pentruca în 2009 deja piaþa sã se prã -buºeascã. În 2010, s-a înregistrato creºtere a numãrului de unitãþi,

fiind, totuºi, evident faptul cãrecuperarea nu este ºi nu va fispectaculoasã.

Mergând mai departe cuanaliza, putem observa cã 25.036vehicule au o vechime de 5 anisau mai micã, iar 75.642 unitãþisunt mai vechi de 5 ani. În aceastãultimã categorie, o parte im -portantã este adjudecatã de in -tervalul 2000-2004 (35.880unitãþi). Îngrijorãtor, întrucâtva,este faptul cã mai bine dejumãtate din vehiculele de trans -port marfã utilizate la ora actualãîn România au o vechime maimare de 6 ani, 25.090 dintreacestea fiind chiar mai vechi de10 ani.

2011: parcul detransportîmbătrâneşteConform statisticilor realizate deAutoritatea Rutieră Română, parcul auto detransport marfă din ţara noastră începe,încet-încet, să îmbătrânească, la acestrezultat contribuind, în mod evident, crizaeconomică din ultimii ani.

Operatori transportmărfuri pe judeţe

Judeþ LTM CC ale LTMAB 581 2.139 AG 1.106 4.986 AR 716 3.002 B 2.208 12.697 BC 579 2.551 BH 1.267 5.358 BN 460 1.417 BR 307 957 BT 194 716 BV 704 3.075 BZ 511 1.548 CJ 1.232 4.309 CL 267 1.249 CS 219 872 CT 1.217 4.144 CV 346 1.198 DB 586 1.940 DJ 527 2.143 GJ 396 1.363 GL 481 2.845 GR 238 1.051HD 447 2.378 HR 522 2.263 IF 726 3.075 IL 311 1.335 IS 465 1.668 MH 216 942 MM 790 2.567 MS 777 2.341 NT 598 1.653 OT 255 710 PH 819 3.889 SB 644 3.178 SJ 390 1.536 SM 445 1.542 SV 1.006 3.044 TL 187 522 TM 874 4.054 TR 284 914 VL 493 1.736 VN 421 1.110 VS 221 661 TOTAL: 25.033 100.678

aprilie 2011.......................................................................................................................... 11

Din punctul de vedere alstructurii parcului în funcþie dedeþinere, statisticile ARR indicãfaptul cã 68.518 unitãþi sunt înproprietatea operatorilor, 19.321în leasing ºi 12.839 în închiriere.

Alte date interesante puse ladispoziþie de cãtre AutoritateaRutierã Românã sunt legate destructura parcului de vehicule detransport în funcþie de marcavehiculelor. Astfel, aflãm cã, dintotalul vehiculelor folosite pe piaþaromâneascã, 18.672 unitãþi suntMAN, 18.278 - Iveco, 16.664 -Mercedes-Benz, 13.312 - Volvo,10.624 - DAF, 5.310 - Roman,4.930 - Scania, 4.921 - Renault,

735 - Volkswagen ºi 7.228 - altemãrci. Din punctul de vedere allicenþierilor, ARR subliniazã faptulcã, pânã acum, în primele trei luniale anului 2011, au intrat pe piaþatransporturilor rutiere de marfã176 noi operatori, iar în 2010, întotal, 1.020 operatori. Anul trecut,au fost retrase în total 489 licenþe,iar anul acesta, pânã la data de30 martie, 85.

Astfel, la sfârºitul lunii martie,în România existau 25.033 licenþede transport marfã (LTM) ºi100.678 copii conforme (CC aLTM).

Raluca MIHĂ[email protected]

Vechime parcmărfuri utilizat în

funcţie de anulfabricaţiei

Anul Total Fabricaþiei vehicule2011 4912010 1.9602009 1.6062008 8.3382007 12.6412006 8.0812005 6.5912000-2004 35.8801995-2000 13.3491990-1995 4.749sub 1995 6.992

Structură parcmărfuri utilizat în

funcţie de deţinereProprietate 68.518Leasing 19.321Închiriere 12.839

DDocumentul conþine 40de iniþiative concretepentru construirea unuisistem competitiv detrans port care vor creº -

te mobilitatea, vor îndepãrta ba -rierele ºi vor stimula creºtereaeconomicã.

În acelaºi timp, propunerile CEvor reduce dramatic dependenþaEuropei de importurile de petrolºi vor scãdea emisiile de carbondin transporturi cu 60% pânã în2050. Printre aceste propuneri,se numãrã înlãturarea auto ve hi -cu lelor propulsate cu combustibiliconvenþionali din oraºe, o utilizare

de 40% a combustibililor cu emisiireduse de carbon în aviaþie ºi oreducere de 40% a emisiilor dintransporturile navale.

Documentul recunoaºte, odatã în plus, faptul cã transportuleste fundaþia oricãrei economii ºi„inima“ lanþului de aprovizionare.

Fãrã reþele bune de transport, ofuncþionare corespunzãtoare apieþei interne nu este posibilã.Investiþiile în infrastructurã sti -muleazã creºterea economicã,creeazã fonduri ºi locuri de mun -cã, stimuleazã comerþul, ac ce -sibilitatea geograficã ºi mo bi li -tatea umanã. Mai ales în con diþiileîn care multe regiuni de pe ma -pamond lanseazã proiecte am -biþioase de infrastructurã, prin in -termediul acestui document,Comisia Europeanã subliniazãfaptul cã este crucial ca Europasã îºi menþinã poziþia competitivãîn acest domeniu.

........................................................................................................................ aprilie 201112

Pe data de 28 martie 2011, Comisia Europeană aadoptat noua Cartă Albă a Transporturilor, undocument denumit „Roadmap to a SingleEuropean Transport Area - Towards acompetitive and resource efficient transportsystem“ („Harta către o zonă singularăeuropeană de transport - Către un sistem detransport competitiv şi eficient din punct devedere al resurselor“).

Noua Cartă Albă a Transporturilor

Calea către o Europă unită

FO

CU

S

În 2010, Uniunea Europeanãa plãtit aproximativ 210miliarde euro pentru aimporta petrol. Gradul dedependenþã a Europei faþã deimporturile de petrol esteîngrijorãtor de ridicat.

FO

CU

S

........................................................................................................................ aprilie 201114

Transporturile -5% din PIB-ul UE

În afara rolului sãu de elementfavorizant al dezvoltãrii, industriatransporturilor reprezintã în sine oparte importantã a economiei. Con -form documentului citat, în Uniu neaEuropeanã, industria di spune depeste 10 milioane de an gajaþi ºi îºiadjudecã aproxi ma tiv 5% din PIB.Multe companii eu ropene suntlideri mondiali în do meniul infra -structurii, logisticii, managementuluide trafic ºi con struc þiei de echi -pamente de transport.

În UE, conexiunile de transporteficiente au facilitat crearea ºidezvoltarea pieþei interne. Fiecaresesiune de expansiune a Uniuniia fost însoþitã de o creºtereputernicã a activitãþii de transport.Dar, conform Comisiei Europene,sunt încã multe de fãcut pentru aunifica eficient sistemele de trans -port din Estul ºi Vestul Europei.

Conexiunea dintre piaþa inter -nã ºi transport a fost clar recu -noscutã încã de la începuturileintegrãrii europene. Tratatul de laRoma a inclus politica în trans -porturi ca una dintre politicile co -mune ºi o politicã a unei reþeletrans-europene a fost adãugatãtratatului de la Maastricht, în1992. În acelaºi an, Comisia Euro -pea nã a publicat o Cartã Albã aunei politici comune în trans por -turi, dedicatã în mod esenþial des -chiderii pieþelor. Peste aproape10 ani, în 2001, o nouã Cartã Albãsublinia necesitatea administrãriicreºterii domeniului transportu ri -lor prin asigurarea unei utilizãrimai echilibrate a modurilor detransport. Acum, a venit vremeaelaborãrii unei noi versiuni.

Transportul continuã sã fie unelement esenþial al dezvoltãriieconomice, al coeziunii teritorialeºi sociale, dar are de înfruntat noiprovocãri. În primul rând, de lacea mai recentã expansiune, po -litica europeanã din trans porturitrebuie sã acopere aproape toatãsuprafaþa continentului ºi peste500 milioane de oameni. De ase -menea, contextul actual este ace -la de recuperare în urma celei maisevere crize economice din 1930ºi pânã acum. Dupã crizã a urmato creºtere substanþialã a preþuluipetrolului ºi al altor resurse, carea reprezentat un simptom al dez -echilibrului utilizãrii resurselorglo bale. În acelaºi timp, comu ni -tatea internaþionalã a cãzut de a -cord în privinþa necesitãþii redu -ce rii drastice a emisiilor de gazecu efect de serã la nivel mondial.

Provocarea de a consolida oeconomie mai eficientã dinpunctul de vedere al consumuluide resurse impune în mod specialprobleme sectorului trans po r -turilor, care continuã sã se bazezeaproape în întregime pe petrol, aemis cu 34% mai mult gaz cuefect de serã în 2008 comparativcu 1990 ºi rãmâne o sursã majorãde poluare fonicã ºi a aerului.

Aceastã Cartã Albã îºi propunesã abordeze provocãrile uneischim bãri în profunzime a siste -mu lui transporturilor, promovândinde pendenþa faþã de petrol, crea -rea unei infrastructuri moderne ºimobilitatea multimodalã, asistatede sisteme inteligente de mana -ge ment ºi informare. Documentuleste înaintat pentru a oferi o„hartã“ cãtre organizarea pânã în

2050 a unei economii cu emisiireduse de carbon ºi este parteintegrantã a iniþiativei „EficienþeiResurselor“ lansate de cãtreComisia Europeanã.

Secţiuni principale

Prima parte a documentului,introducerea, prezintã câteva ideiºi soluþii pentru Pregãtirea ZoneiTransporturilor Europene pentruViitor. Cea de-a doua oferã o Vi -ziu ne pentru un sistem de trans -port sustenabil ºi competitiv, ceade-a treia prezintã Strategia (sauce anume trebuie fãcut), iar ultimaoferã Concluziile. Este dispo ni bi -lã, de asemenea, în cadrul docu -men tului, o Anexã care prezintãcele 40 de iniþiative propuse deCo mi sia Europeanã pentru reali -zarea unui sistem eficient, sus -tena bil ºi unitar de transporturi. Vãvom prezenta aceste iniþiative,alãturi de elementele de Viziuneºi Strategie ale Cartei Albe 2011,începând cu numãrul din luna maial revistei Ziua Cargo.

(Va urma)


La propunerea UE,comunitatea internaþionalã acãzut de acord sã se încercelimitarea schimbãrilorclimatice la 2 grade C. Înacest sens, UE trebuie sãreducã, pânã în 2050, emisiilede gaze cu efect de serã cu80-95% sub nivelurile celordin 1990. Analiza CE aratã cãîn domeniul transporturiloremisiile de astfel de gazetrebuie reduse cu cel puþin60% (faþã de nivelul din1990) pânã în 2050. Pânã în2030, obiectivul pentruindustria transporturilor estede a scãdea emisiile cu 20%sub nivelurile anului 2008(ceea ce înseamnã 8% pestenivelul din 1990).

Transporturile din UniuneaEuropeanã depind încã depetrol ºi de produsepetroliere pentru 96% dinnecesitãþile lor energetice.Transporturile au devenit maicurate, dar creºterile devolume le fac sã rãmânã osursã majorã de poluarefonicã ºi a aerului.

NN oua generaþie de mo -toare, Mercedes-BenzOM 47x, a fost lansatãsub denumirea de„Blue Efficiency Po -

wer“ ºi oferã, printre altele, unnou sistem de injecþie - X-PULSEºi o puternicã frânã de motor, întrei trepte.

Motoarele au fost proiectatede la zero, fãrã a fi luate în con -si derare propulsoare dejaexistente.

Între 421 CP şi 510 CP

Primul membru al noii ge ne -raþii de motoare este OM 471, cuºase cilindri în linie ºi o cilindreede 12,8 l. Astfel, Mercedes-Benzlanseazã pe piaþã primul motorEURO VI cu doi ani înainte caaceste standarde sã intre în vi -goa re, iar costurile pentru dez -voltarea lui s-au ridicat la 1,4miliarde euro. Standardele EUROVI presupun o reducere con si de -rabilã a emisiilor atât în ceea ce

priveºte NOx (70% redu cere faþãde EURO V), cât ºi particulele.

Dezvoltând puteri între 421CP ºi 510 CP ºi cuplu maxim între2.100 Nm ºi 2.500 Nm, OM 471va putea rãspunde diverselorcerinþe venite de pe piaþã.

La baza proiectãrii noii gene -raþii de motoare se aflã o nouãplatformã utilizatã de DaimlerTrucks pentru motoarele de ca -mion. Acestea au fost utilizate cusucces din 2007 pentru ca -mioanele Freightliner (brandulNord American al Grupului), mo -toa rele fiind produse la DetroitDiesel. De asemenea, de anultrecut, propulsoarele sunt utilizateºi de Fuso în Japonia. Noile mo -toare vor fi produse la fabrica dinMannheim, unde, de ase menea,sunt realizate com po nen te pentrupropulsoarele De troit Diesel ºimotoare complete pentru Fuso.

De precizat este faptul cãnoua generaþie de motoare diferãcu peste 200 de componente faþãde propulsoarele produse în Ame -rica de Nord sau pentru Japonia.

OM 471 este disponibil în maimulte variante de putere ºi cuplu:421 CP ºi 2.100 Nm, 449 CP ºi2.200 Nm, 476 CP ºi 2.300 Nm,510 CP ºi 2.500 Nm.

Puterea maximã este atinsã la1.800 rpm, iar cuplul maxim la1.100 rpm. Interesant este faptulcã un cuplu ridicat este obþinutîncã de la turaþii de 1.000 rpm ºichiar sub 1.000 rpm, lucru careare efecte pozitive asupra con su -mului de carburant.

Cele patru variante de puteresunt completate de trei versiunice au primit denumirea de „TopTorque“. La aceste motoare, esteasiguratã o suplimentare a cu plu -lui cu 200 Nm în treapta de vitezecea mai mare a unei transmisiiautomate. Una dintre prioritãþilenoii ge ne raþii de motoare a fostobþi ne rea unei arderi curate ºieficiente a carburantului. Iar acestdeziderat a fost atins prin utili za -rea unui sistem common-rail fle -xibil, complet electronic.

Practic, printre inovaþiile adusede OM 471 se numãrã noul sistem

LA

NSA

RE

........................................................................................................................ aprilie 201116

Primul motorEURO VIMercedes-Benz OM 471 este primul motordisponibil pe piaţă ce îndeplineşte normeleEURO VI. Pentru a obţine rezultatele dorite,constructorul german a combinat mai multetehnologii - EGR, SCR şi filtru de particule.

de injecþie X-PULSE, ce reprezintãun sistem common-rail îmbunã -tãþit. Astfel, s-a obþinut un controlprecis asupra presiunii ºi timpuluide injecþie, precum ºi a cantitãþiide carburant injectate ºi a ratei deinjecþie. Pompa de înaltã presiuneproduce o presiune maximã deaproximativ 900 bar, iar aceastãpresiune este crescutã în fiecareinjector în parte pânã la 2.100 bar.Creºterea presiunii variazã înfuncþie de utilizarea motorului ºise ajusteazã permanent.

Unitatea de control a motoruluiface posibil ca timpul, cantitatea,rata, numãrul ºi presiunea injec -þiilor sã fie controlate pentru fie -care injector în parte.

Astfel s-a obþinut un motorsilenþios ºi cu o funcþionare linã,

având un consum redus de car -burant ºi emisii minime.

O altã noutate adusã de OM471 este frâna de motor în treietape, ce dezvoltã o putere ma -ximã de 400 kW la 2.300 rpm.

În perioada urmãtoare, OM 471va fi disponibil ºi în varianta EUROV.

Costuri scăzute

Costul total de deþinere (TCO)este unul dintre indicatorii la careMercedes-Benz îºi propune per -manent sã obþinã rezultate cât maibune prin vehiculele sale. Astfel,prin noua generaþie de motoares-a avut în vedere în primul rândob þinerea unui consum de carbu -rant cât mai redus, iar con struc -

torul german a anunþat cã trecereala EURO VI s-a putut realizamenþinându-se acelaºi consum decarburant ca ºi în cazul motoarelorEURO V.

În acelaºi timp, s-au avut în ve -dere ºi costurile de mentenanþã,iar intervalele de service potajunge în cazul OM 471 la150.000 km, în funcþie de tipul

aprilie 2011..........................................................................................................................

LA

NSA

RE

17

Versiuni Mercedes-Benz OM 471

Putere (CP) Cuplu (Nm)421 2.100449 2.200476 2.300510 2.500

LA

NSA

RE

........................................................................................................................ aprilie 201118

ve hiculului ºi condiþiile de uti -lizare. Astfel, în cazul multor flotede transport internaþional, se vaajunge la un singur schimb de uleipe an.

Teste intensive

Noul motor a fost testat în celemai dificile condiþii, în mai multeregiuni ale lumii. Pânã în prezent,testele de anduranþã depãºesc60 de milioane de km parcurºi înpoligon ºi în situaþii reale de lucru.Reprezentanþii Mercedes-Benzau afirmat faptul cã nici un altmotor nu a mai fost testat atât deintens.

Teste au avut loc în Germaniaºi, în acelaºi timp, un procesparalel a avut loc la Detroit Diesel,în Statele Unite. Astfel, procesulde testare a fost intensificat ºi,totodatã, scurtat.

Testele în activitãþi reale auacoperit toate condiþiile de climã,precum ºi condiþiile de drumextreme, printre acestea numã -rându-se iarna articã ºi deºertul.

Din punct de vedere climatic,noul motor (instalat pe vehicule)a înfruntat toate condiþiile po -sibile, de la Cercul Polar la Africade Sud.

Testele în situaþii reale auinclus utilizarea noului motor de

cãtre clienþi, în activitãþi de zi cuzi, modelul utilizat pentru acesteteste fiind Mercedes-Benz Actros.

Mannheim -producţiesincronizată

Pentru producþia noilor mo -toa re a fost optimizat fiecare de -taliu al procesului de fabricare,iar cele trei zone principale depro ducþie (turnãtorie, prelucrare,asam blare) lucreazã perfect îm -pre unã. În acest scop, au fost rea -li zate investiþii de câteva sute demilioane de euro în fabrica de laMannheim.

Aici a fost adoptat sistemul deproducþie sincronizatã, iar cele treizone de producþie lucreazã ca unsistem integrat într-un flux continuude producþie, ajungân du-se la unnecesar de doar 50% din nivelulstocurilor menþinute îna in te deimplementarea sistemului.

Calitatea reprezintã preo cu -par ea principalã ºi ea este atinsãprintr-un personal bine pregãtit,un sistem sofisticat de lucru, celemai bune utilaje posibile precumºi o serie de metode de verificarea calitãþii.

Primele motoare ale noii ge -ne raþii Mercedes-Benz OM 47xau fost realizate în vara anului tre -cut. A doua etapã, care a începutla sfârºitul lui 2010, implicã pre -gãtirea meticuloasã a întreguluipersonal.

Producþia de serie care abia aînceput reprezintã o etapã pre li -mi narã înainte de accelerarea pro -ducþiei ce va avea loc în al treileatrimestru al acestui an. Atuncicând toate motoarele noii gamevor fi introduse, producþia înMann heim va ajunge la o capa ci -tate de peste 100.000 de unitãţipe an din noua generaþie.


Mannheim, Germania

Scãderea emisiilor poluante,pentru a îndeplini normeleEURO VI, este rezultatulcombinãrii tehnologiei SCR,cu recircularea gazelor arse(EGR) ºi filtru de particule.

MM otoarele combinãso lu þiile tehnice ino -va toa re pentru a re -duce radical emisiilepoluante, menþinând,

în acelaºi timp, consumul de com -bustibil la nivelul celui realizat demotorizãrile EURO V.

Martin Lundstedt, vice-pre ºe -din te executiv Scania pe pro ble -me de vânzãri ºi marketing, a de -clarat, cu ocazia lansãrii noilormo toare: „Suntem mândri sã p u -nem acum la dispoziþia clienþilornoºtri aceastã remarcabilã rea li -zare inginereascã. Noile motoaresunt proiectate sã ofere aceeaºiper formanþã ºi eficienþã a consu -mu lui de combustibil ca ºi omo -loa gele lor EURO V. Aceste mo -

toare fac posibil pentru operatorisã treacã la nivelul urmãtor ºi sãinvesteascã în cele mai verzitehnologii disponibile pe piaþã.Vor putea astfel sã beneficiezede taxe de autostradã mai reduseºi de alte stimulente care pot fiintroduse de autoritãþi. Vehiculeleîn conformitate cu cele mairecente standarde privind emisiiledicteazã, de asemenea, o valoaremai mare pe piaþa second-hand“.

EURO VI reprezintã un pasdrastic în reducerea nivelurilor deemisii comparativ cu EURO V.Emisiile de noxe ºi particule sesi tueazã la o cincime din cele pre -vãzute de normele EURO V. Unnou element în testarea emisiiloreste acela al numãrãrii parti cu -

lelor, ceea ce înseamnã cã nivelulreal al acestora este la o ºesimedin nivelul EURO V.

„Toatã activitatea de dez vol -tare a fost realizatã în cadrul Sca -nia. Am combinat toate noile teh -no logii pe care Scania le-adez voltat în ultimii ani: recir cu la -rea gazelor de eºapament, geo -me trie turbo variabilã, injecþiecommon-rail de înaltã presiune,reducþie cataliticã selectivã ºi fil -tra rea particulelor. La acestea seada ugã un motor propriu ºi pro -pria noastrã tehnologie de mana -ge ment al gazelor de evacuare,care acum au fost integrate într-unsingur sistem. N-am precupeþitnici un efort pentru a evita pena -li zarea consumului pe aceste mo -

LA

NSA

RE

........................................................................................................................ aprilie 201120

Scania EURO VIgata să atace piaţaScania a anunţat, la sfârşitul lunii martie,lansarea motoarelor de 13 l, cu puteri maximede 440 şi 480 CP, în variantă EURO VI. Acesteasunt destinate în special transportului de lungădistanţă, dar se potrivesc, de asemenea, şialtor tipuri de aplicaţii. Această iniţiativă estede natură să le ofere operatorilor posibilitateade a investi în tehnologii de ultima oră în ceeace priveşte protecţia mediului.

toa re. Operatorii vor descoperi cãeconomia de combustibil, uºurinþaîn conducere ºi reacþiile motoruluisunt în întregime similare cu celeale propulsoarelor EURO V“, aarãtat Jonas Hofstedt, senior vice-preºedinte Scania pentru dezvol -tarea trenului de rulare.

Pentru camioanedin Seriile G şi R

Motorizãrile de 440 ºi 480 CPEURO VI vor fi disponibile pegamele Seriilor G ºi R pentrutoate tipurile de aplicaþii, inclusivpentru transportul ADR. În 2012,vor fi introduse ºi vehicule înconfiguraþie 8x2 ºi 8x4.

Dupã cum am subliniat, pro -pul soarele au fost dezvoltate pen -tru a corespunde precis perfor -man þelor ºi caracteristicilor cucare s-au obiºnuit clienþii Scania,în special în cazul motoarelorEURO V EGR. În mod similar aces -tora din urmã, cuplul noilor motoa -re este disponibil deja de la 1.000rpm, oferind calitãþi excelente deconducere ºi abilitatea de a setavehicule pentru rulaj la turaþii re -duse, de 1.100 rpm, pentru a op -timiza consumul de combustibil.

În cazul noilor motoare, con -su mul de AdBlue se situeazã la3-4% din consumul de combus -ti bil, comparativ cu 5-6% pentrumo torizãrile EURO V SCR. Motori -

zã rile EURO VI ale Scania suntaprobate pentru a funcþiona cuames tecuri de pânã la 8% biodie -sel în motorina normalã. În pre -zent, se realizeazã teste pentru aasigura o funcþionare pe termenlung a sistemului de post-tratareatunci când se alimenteazã cu100% biodiesel.

Propulsorul debază

Noile motoare EURO VI au labazã cea mai recentã platformãmo dularã Scania introdusã în2007. Aceste propulsoare dispunde injecþie common-rail (ScaniaXPI), EGR ºi turboîncãrcãtor cugeometrie variabilã (VGT). Primulmotor V8 pe aceastã platformã(730 CP, 3.500 Nm) a fost lansatîn 2010, dar a fost echipat cusistemul SCR.

Noul sistem de managemental motorului, acelaºi ca în cazulmotorului V8 de 16,4 l, con tro lea -zã parametrii motorului, pre cum ºi

sistemul de tratament al ga ze lorde eºapament, fiind in te grat înîntregime cu celelalte siste me alevehiculului. O soluþie ino va toarecu senzori în sistemul de amorti - zare asigurã un control pre cis altemperaturii ºi al nivelurilor NOx.

Sistemul de injecþie common-rail de înaltã presiune Scania XPIeste proiectat pentru presiuni deinjecþie de pânã la 2.400 bar, cuun nivel mediu de 1.800 bar înoperare normalã. Injectoarele cu8 gãuri asigurã pânã la trei pulsuride injecþie pe ciclu, pentru operformanþã optimã.

Scania VGT este combinat cuEGR pentru o rãcire într-o singurãetapã. Un senzor asigurã un fluxde aer optim.

„Amortizorul“ pentru tratareagazelor de eºapament este ounitate compactã, izolatã, careconþine un catalizator de oxidareºi un filtru de particule, urmatede douã catalizatoare SCR para -lele ºi catalizatoare de amoniu.

Scania a dezvoltat un sistemnou electronic de dozaj al AdBluepentru un grad mai mare de pre -cizie. AdBlue este injectat într-unmixer patentat de cãtre Scania ºise evaporã pentru a crea uree îna -inte de a intra în cele douã ca ta -lizatoare paralele SCR.

Catalizatorul de amoniu înde -pãr teazã ºi ultimele urme de amo -niu rãmase în gazele de evacuare.Traseul de evaporare este extremde scurt, fãcând mai uºoarã men -þinerea temperaturii necesare.Sistemul este monitorizat de sen -zori noi de temperaturã, presiuneºi NOx, pentru un plus de per -formanþã ºi control.

Prin intermediul a doi senzori,presiunea este monitorizatã de-alungul întregului filtru de particulepentru a estima gradul de conta -mi nare ºi necesitatea de re ge ne -rare. Aceasta din urmã are loc înmod continuu pe parcursul rula -ju lui. Dacã filtrul începe sã se în -fun de cu reziduuri, ºoferul va fiaten þionat. Este disponibil unîntre rupãtor pentru cazul în careeste necesar un ciclu staþionar deregenerare.


aprilie 2011..........................................................................................................................

LA

NSA

RE

21

Standarde armonizate la nivel mondial

EURO VI reprezintã primul pas cãtre implementarea unor standardearmonizate la nivel mondial, în Europa, America de Nord ºi Japonia,iar acest lucru va facilita coordonarea ºi dezvoltarea standardelorviitoare. Nivelurile EURO VI sunt apropiate de cele aplicabile înAmerica de Nord (EPA 10) ºi Japonia (Post NLT) începând cu anul2010. Cu EURO VI, este stipulat pentru certificare pentru prima datãciclul WHDC (ciclu de sarcinã armonizat la nivel mondial).

EURO VI

Stadardele de emisii EURO VI vor intra în vigoare în UniuneaEuropeanã ºi în anumite þãri învecinate de la data de 31 decembrie2012 pentru modelele noi ºi un an mai târziu pentru toatevehiculele noi vândute.Sunt aplicabile urmãtoarele niveluri:- NOx: 0,4 g/kWh (2 g/kWh pentru EURO V);- Particule: 0,01 g/kWh (0,02/0,03, în funcþie de ciclul de test,pentru EURO V);- Numãrãtoare de particule: 6,00 x 1011 particule/kWh (ciclu detestare tranzitoriu). 8,00 x 1011 particule/kWh (ciclu de testarestaþionar). Aceasta înseamnã 600 sau 800 miliarde particule perkWh. Un kWh corespunde energiei consumate în timpul aaproximativ 30 de secunde de rulare în cazul unei combinaþii de40 t la vitezã de autostradã. Nu existã nici o cerinþã denumãrãtoare pentru EURO V, dar reducerea numãrului de particuleeste undeva la 99%.

EE venimentul s-a desfãºuratla Torino, Italia, într-o at -mos ferã de sãrbãtoare,lo caþia fiind aleasã pentrucã, asemenea constructo -

ru lui german care împlineste 125de ani, ºi în capitala Piemontuluise aniverseazã 150 de ani de launi ficarea Italiei. Pe lângã sãrbã -toa rea comunã, la alegerea loca -þiei a contribuit, bineînþeles, ºi re -lie ful muntos din zonã, ideal pen trudemonstraþia ce urma sã vinã.

Eveniment cu mare fast

Încã de la început, totul a fostfastuos, conferinþa de presã des -fã ºurându-se la fosta pistã de în -cercãri a unei fabrici Fiat, pe terasaclãdirii ce a fost trans f ormatã acumîntr-un shopp ing-mall. Noutateaadusã de acest eveniment a repre -

zen tat-o echi parea mo de le lor Vitoºi Viano, proas pãt lansate în toam -na anului trecut, cu trac þiuneintegralã. Dacã Viano ºi Vario auprimit tracþiune integralã per ma -nentã, în cazul mo delelor Sprin terºi Vito s-a mers pe varianta cutracþiune inte gra lã nepermanentã.Tot la capi tolul noutãþi, remarcãmºi apariþia a douã noi configuraþiide Vito, Crew ºi Shuttle, primadintre ele fiind destinatã echipelorde mun citori, având 8+1 locuri, iarcea de a doua, Shuttle, fiinddestinatã transferurilor de la hotella aero port sau altor activitãþisimilare, având 7+1 locuri.

Personajeleprincipale

Vedetele evenimentului aufost modelele Vito, Viano, Sprinterºi Vario, evident - cu tracþiune inte -

gralã. În cazul lui Vito ºi Sprinter,se poate cupla sau decupla trac -þiu nea integralã prin simpla apã -sare a unui buton în timp ce ma -ºi na stã pe loc, apãsând pedalade ambreiaj. În schimb, la Vianoºi la Vario, acest tip de tracþiuneeste permanentã, cu menþiuneacã la seniorul gamei, Vario, estemontat ºi un diferenþial.

Drive-test să fie...

Testele au debutat cu plecareade la hotel spre prima etapã, acesttraseu fiind parcurs cu „deliciosul“Viano Avantgarde Edi tion 125. Oadevãratã desfãtare, atât la volanulacestuia, unde cei 224 CP aleargãca niºte armãsari sãlbatici, dar ºica pasager, unde pielea scaunelordar ºi modul în care acestea parcãse muleazã pe corp te face sã nu-þidoreºti sã mai cobori din ele.

TEST

........................................................................................................................ aprilie 201122

4matic pentrutoată gama MB

Pe ţinuturi muntoase, Mercedes-Benz şi-a prezentat gamacompletă de vehicule utilitare, acum în varianta cu tracţiuneintegrală, 4matic. Evenimentul a adus şi noutăţi precum VitoShuttle şi Vito Crew, dar şi o ediţie aniversară Viano.

Confortul este la el acasã, spaþiuleste be re chet, iar cuvintele pentrua de scrie sen za þia de lux sunt insu -fi ciente. De spre consum nu aducemvorba pen tru cã ºtim la ce sã neaºtep tãm de la un motor V6. Odatãajunºi la prima locaþie, în Susa, laaproximativ 70 de kilo metri deTorino, am lãsat Viano-ul aniversarpentru modelele cu tracþiuneintegralã, fiind rândul acestora sãintre în lumina reflec toarelor.

Proba deîndemânare

Locaþia aleasã este un poligonunde sunt mai multe circuitepentru testarea îndemânãrii. Dupã

ce ne-a fost prezentatã importanþasistemului ESP Adaptive cu caresunt echipate modelele 4x4 aleacestei game, am trecut la treabã.În prima etapã, trebuia urcatã opan tã care avea diferite tipuri deas falt, mai exact diferite grade deade renþã, la care se adãuga stro -pi rea cu apã a pãrþii carosabile.Aici se urmãrea urcarea pantei înforþã, cu ºi fãrã tracþiune integralã,pe n tru a putea fi sesizate diferen -þe le. S-au fãcut ºi plecãri de la mij -locul acelei pante pentru a puneîn evidenþã sistemul Hill Assist ºinu putem sã omitem ºi „liniuþele“fãcute între jurnaliºtii prezenþi,care, în afarã de a destinde at mos -fera testului, au scos în evidenþã,

încã o datã, diferenþele între di -verse tipuri de tracþiuni, motoareºi modele. Etapa a doua de testareîn aceastã locaþie s-a desfãºuratpe o pistã în linie dreaptã, stropitãîn permanenþã cu apã, unde aufost modelate câteva trasee folo -sin du-se conuri. Dupã o scurtã re -cu noaºtere a traseului, testareapre supunea schimbarea direcþieibrusc, pornind de la 20 km/h cuacce leraþia cãlcatã la podea, cuajuto rul acestui exerciþiu fiind încão datã puse în evidenþã diferenþeleîntre tracþiune 4x2 ºi 4x4 dar ºiintervenþia sistemului ESP Adap -tive, calculat special pentru acesttip de vehicule. Pentru a ne întãriîncrederea în acest sistem, ne-a

aprilie 2011..........................................................................................................................

TEST

23

Viano, ediţie specială

Constructorul german a împlinit 125 de ani ºi acest lucru nu puteafi trecut cu vederea nici de cãtre segmentul de utilitare alcompaniei, care a creat un model aniversar de Viano numitAvantgarde 125 Edition. Acest model are câteva elementedistinctive, inconfundabile. Este vorba de oglinzile cromate ºi dejantele ale cãror dimensiuni te duc cu gândul la modelele AMG sauBrabus, 19”, încãlþate cu anvelope 245/45/19. La partea de interior,echiparea este una de top, cu scaune din piele, navigaþie, inserþiidin lemn de nuc ºi un nivel de confort extrem de ridicat, iar în ceeace priveºte partea tehnicã, discutãm de un „state of the art“, iarmotorul de 3.0 CDI V6 de 224 CP ºi 440 Nm este cuplat la o cutieautomatã. O altã variantã de motorizare poate fi 3.5 V6 pe benzinã,dar este puþin probabil cã în Europa acest motor va avea succesulde care se bucurã deja motorizarea diesel. Ca ºi dimensiuni,Avantgarde Edition 125 poate fi comandat în douã versiuni delungime, compact ºi long.

Urcarea în pantã, de acum „floare la ureche“ datoritã sistemului de tracţiune integralã.

TEST

........................................................................................................................ aprilie 201124

fost fãcutã o demonstraþie în careun Vito echipat cu ESP tracta orulotã cu o vitezã de 80 km/h. Sesi mula balansul rulotei ºi prininter venþia sistemului s-a de mon -strat cã rulota a putut fi readusãpe trasa iniþialã.

...momentuloff-road

Dupã ce s-a încheiat primaetapã a testãrii, ne-am urcat dinnou în Viano Avantgarde Edition125 ºi ne-am îndreptat cãtrelocaþia aleasã pentru testareatracþiunii integrale. Am ajuns într-ocarierã din Oulme/Salbertrand,unde am supus maºinile la diferiteprobe. Am început cu mersul în -cli nat, apoi am avut parte de ur -ca rea unui deal ce pornea dintr-unac de pãr, a urmat coborârea uneipante de aproximativ 50 m, conti -nuând cu trecerea peste pietre,

peste buºteni, printr-un pârâu, iarapoi prin noroi. În fiecare maºinã,senzaþiile au fost diferite, cres -când în intensitate pe linia Vito-Viano-Sprinter-Vario. Aºa cum neaºtep tam, unele mai cu lejeritate,altele mai cu atenþie, toate mo -delele dis po nibile s-au achitat maimult de cât onorabil de sarcini,senzaþiile cele mai intense dar ºimai plãcute fiind trãite în modelulVario, poate ºi datoritã spar ta nis -mului de care dã dovadã acesta,în comparaþie cu celelalte modele.ªi dacã nici acest moment nu afost edificator, or ga nizatorii auplusat cu o plim bare pe cãrãri demunte, iniþial asfal tate, dar care,pe parcurs, s-au transformat îndrumuri des fundate. Maºinilepentru aceastã etapã a testãrii aufost Viano 4matic, iar ca asistenþã,pe traseu, s-a aflat un Unimogpregãtit de intervenþie. Din fe -ricire, nu s-a apelat la acesta,

toate maºinile fiind capabile sãfacã faþã în cercãrii, nu tocmaiuºoare, de a urca ºi apoi a coborîpe altã parte muntele. De laieºirea de pe drumul desfundat,am crezut cã acesta a fost finalultestului, dar ne-am înºelat, ur -mãtorii aproxi ma tiv 10 km fiindparcurºi pe ser p entine, asfaltateîntr-adevãr, dar cu o lãþime a dru -mului ce iniþial pã rea a fi de „sensunic“, un trac toraº al unui localnicdemon strân du-ne, însã, contrariul.Ca ºi con cluzie, testarea mo -delelor cu trac þiune integralã, in -diferent de tipul acesteia, s-a do -vedit un suc ces, Mercedes-Benzarãtând încã o datã, dacã mai eracazul, cã este un producãtor topclass.

Alexandru STOIAN

[email protected]

Torino, Italia

Demonstraţie privind intervenţia sistemului ESP Active

Teste de îndemânare cu Sprinter 4x4

Echipa Mercedes – câștigãtoare a raliului Aicha des Gazelles 2011

aprilie 2011.......................................................................................................................... 25

PR

EZEN

TA

RE

DDacã autostrãzile sunt ar -te rele principale, a tuncirutele mixte de distanþemari ºi de trafic regionalsunt capilarele - la fel de

vitale, dar servind sco puri diferite.Accelerãri ºi frânãri frecvente, ex -pu nere constantã la forþe lateraleîn curbe ºi drumuri grele, acciden -ta te ºi degradate - toate acesteaîn seam nã cã an velopa are nevoie de

o mai mare rezistenþã la uzurã, deo structurã mai rigidã ºi, în plus, dere zerve de tracþiune. Sau, cel pu þin,ar tre bui sã fie, în ceea ce pr i veº tedura ta de viaþã, ma ne vra bi li ta tea,adec varea la orice con diþie meteoºi posibilitatea de re ºa pare, ca ºian ve lopele Continental pe ca re levom prezenta în cele ce urmeazã.

ªi, în ciuda faptului cã existãtipuri specializate în funcþie de

utilizãri diferite, anvelopele Conti -nental Truck Tires au toate o trãsã -turã foarte importantã în comun -vã ajutã sã economisiþi combus -tibil. Gama de anvelope „R“ atingeun randament kilometric crescutnu printr-un volum mai mare, ciprintr-un design de excepþie. Astfelîncât nu trebuie sã consumaþicombustibilul pentru a câºtiga unrandament kilometric mai mare.

Curbe strânse, drumuriaccidentate sau degradate...Traficul regional este, înacelaşi timp, variat şisolicitant. Anvelopele decamion Continental preiau totacest efort - pentru cadumneavoastră sătransportaţi mai mult.

� Duratã de viaþã maximã,datoritã geometriei speciale acãii de rulare.

� Uzurã uniformã în orice condiþiide încãrcare datoritã conturuluioptimizat, care asigurã odistribuþie de presiuneechilibratã în zona de contactcu solul.

� Manevrabilitate precisã, datoritãprofilelor perfecþionate ale cãiide rulare.

� Aderenþã maximã pe ud ºiuzurã minimã, datoritãcompusului inovator pentru axade direcþie.

� Rezistenþã la rulare redusã, cegenereazã economii decombustibil.

Continental Allround

Totul pentrutransportulregional

� Proiectate special pentru traficregional.

� Duratã de viaþã maximã ºitracþiune foarte bunã, datoritãgeometriei speciale a cãii derulare.

� Uzurã uniformã în orice condiþiide încãrcare, datoritã conturuluioptimizat, care asigurã odistribuþie de presiuneechilibratã în zona de contactcu solul.

� Aderenþã maximã pe ud ºiuzurã minimã, datoritãcompusului inovator pentru axade direcþie.

� Mai multe cicluri de viaþã,datoritã carcasei foartedurabile.

� Duratã de viaþã mare, datoritã echilibrului dintrecompus ºi geometriaprofilului.

� Consum redus de combustibil,datoritã rulãrii line optimizateºi a greutãþii reduse aanvelopei.

� Stabilitate în linie dreaptã,datoritã ºanþurilor de peumeri.

� Cea mai bunã conservare avalorii carcasei, prinproiectarea geometrieiºanþurilor menitã sã reducãmult captarea de pietre.

� Mãrimi disponibile pentrutoate modelele curente devehicule.

HSR 2 - Allround-Steer:anvelope pentruaxa de direcţie

HDR 2 - Allround - Drive:anvelope pentru

axa motrică

HTR 2 - Allround-Trailer:anvelope pentru

axa portantă

AA marok este deþinãtorultitlului de InternationalPick-Up of the Year2011, iar faptul cã estecâºtigãtorul acestei

distincþii vine sã întãreascã ideeacã acest model concureazã seriospentru supremaþie.

Primul pick-upeuropean

Prin lansarea acestui segment,producãtorul german îºi îmbo gã -þeº te gama de produse ºi, toto -da tã, atacã un segment nou decli enþi. Linia maºinii este ar mo ni -oa sã, dar inspirã ºi putere, sim -þindu-se mâna lui Walter da Silva,designerul italian care, printrealtele, a creat Audi A5, Audi R8sau Volkswagen Passat CC. Par -tea frontalã a maºinii se încadrea -zã în noua linie a constructoruluigerman, iar din lateral maºina dã

impresia de masivitate, însã unacizelatã. Pe partea din spate, maiexact pe oblon, troneazã impu -nã tor logo-ul Volkswagen. Înfuncþie de nivelul de echipare ales,aspectul exterior poate fi uºorschimbat, apãrând jantele de aliaj,geamurile fumurii, proiectoarelede ceaþã, bara spate (care, la mo -delul dedicat transportului, lipseº -te, fãcând astfel mai uºoarãîncãrcarea benei prin coborâreaoblo nului la 180 de grade), ele -men te ornamentale în spatelelunetei etc. Pentru piaþa româ -neas cã, Amarok este oferit în ver -siunea de caroserie double-cab,cu 4 uºi ºi 5 locuri, urmând ca,spre sfârºitul anului, sã fieintrodusã ºi o versiune single-cab,iar anul viitor este posibil sã aparãchiar ºi o cutie de viteze auto -matã, momentan fiind disponibilãdoar transmisia manualã în 6trepte. Remarcabil la acest model

este faptul cã bena oferã cea maimare sarcinã utilã ºi suprafaþã deîncãrcare din aceastã clasã.

Interiorul

La partea de interior, Amarokaratã ca un Volkswagen autentic.Dacã nu ai sesiza diferenþa denivel faþã de ceilalþi participanþila trafic, elementele care sãtrãdeze cã eºti într-un pick-up seregãsesc cu greu. Este probabilcel mai arãtos exemplar din clasasa în materie de interior. Existã ooareºce asemãnare între interiorulde Amarok ºi cel de Caddy, daracum regãsim în jurul schim bã to -rului ºi comenzile pentru mane -vrarea tracþiunii integrale. Planºade bord este una prietenoasã,ceasurile sunt uºor de citit, com -pu terul de bord afiºeazã toateinformaþiile necesare, ergonomiaeste la ea acasã, ba chiar ºi con -

TEST

........................................................................................................................ aprilie 201126

Volkswagen Amarok, asul din mânecăNNoouull VVoollkksswwaaggeenn AAmmaarrookk eessttee cceeaammaaii rreecceennttăă ccrreeaaţţiiee aa iinnggiinneerriilloorrggeerrmmaannii,, ffiiiinndd uunn ppiicckk--uupp pprreeggăăttiittssăă ssee iiaa llaa ttrrâânnttăă ccuu mmooddeelleelleeaassiiaattiiccee şşii aammeerriiccaannee ccaarree şşii--aauuîîmmppăărrţţiitt ppiiaaţţaa ppâânnăă aaccuumm..

trans misia 4x4. Am pornit la drumde pe centura Bucureºtiului pe A1,având ocazia, pe parcursul între -gu lui traseu, care a însumat apro -xi mativ 350 km, sã traversãmdifer ite tipuri de ºosele, de la auto -stradã la drumuri naþionale, jude -þe ne ºi drumuri forestiere, putândastfel sã ne formãm o idee desprecomportamentul maºinii în diferitesituaþii. Dacã despre mersul pedrumuri asfaltate nu sunt preamulte de spus, nefiind o noutatefaptul cã Volkswagen stãpâneºteacest tip de mers, din momentulîn care am intrat pe drumuri demunte, am putut realiza cã ingineriigermani ºi-au fãcut bine temelecând au conceput acest pick-up.Comportamenul maºinii a fostunul mai bun decât ne-am fi aºtep -tat, maºina demonstrând cã totuleste foarte bine calculat, de lasus pensie la gardã la sol, dar ºisimbioza dintre cutia de viteze ºitransmisia integralã. Într-adevãr,manevrarea schimbãtorului nueste chiar ca a unui turism, dareste peste ceea ce se gãseºte înaceastã clasã. La momentul cu -plã rii transmisiei integrale, com -por tamentul maºinii s-a schimbatradical, aceasta fiind mult mairesponsivã la comenzi, devenindmai uºor de manevrat. Traseul deoff-road a fost unul cu o dificultate

scãzutã; totuºi, provocarea a venitdin cauza folosirii anvelopelor destradã, care, pentru unii dintreparticipanþii la test, a fost cevamai mare, în funcþie de abordareazonelor „mlãºtinoase“. Consumulmediu de combustibil s-a situatundeva în jurul valorii de 11 l/100km, dar trebuie þinut cont cã fo -losirea sistemului 4x4 a influenþataceastã medie, precum ºi faptul cãmaºina indica doar 50 km parcurºila momentul plecãrii în test. Pro -ba bil cã, dupã ce maºina va înre -gis tra câteva mii de kilometri, con -sumul se va apropia de cel oficial,de 7,9 l/100 km, pentru modelultestat de noi. Una peste alta, afost o experienþã frumoasã, pe untraseu variat, unde maºina chiar aputut fi bine observatã, iar con -clu ziile testului sunt pozitive. Dinpunctul nostru de vedere, Amarokse anunþã a fi un concurent seriospentru pick-up-urile prezente pânãacum pe piaþã, chiar dacã ºiacestea au ridicat destul de multºtacheta, cel puþin în ceea cepriveºte abordarea off-road. Dinpunct de vedere al preþului, acestaporneºte de la 22.500 euro cuTVA inclus pentru modelul entry-level.

Alexandru [email protected]

aprilie 2011..........................................................................................................................

TEST

27

Volkswagen Amarok, asul din mânecăfortul. Volanul, cel regãsit ºi peturismele de ultimã orã ale mãrcii,este plãcut la atingere ºi uºor demanevrat.

Performanţe

Amarok este pregãtit sã oferefiecãrui client exact maºina carei se potriveºte, existând trei cate -gorii de transmisie 4x2 ºi douãtipuri de 4x4. În primul caz, 4x2,este vorba de tracþiune spate, maiexact spus propulsie, iar la 4x4avem versiunea 4motion, ce poatefi o tracþiune integralã permanentãsau nepermanentã. ªi suspensiilediferã, putându-se opta pentruheavy-duty sau de oraº, în funcþiede utilizarea maºinii. Motorizareadisponibilã pe piaþa româneascãeste un 2.0 TDI de 122 CP echi -pat cu o turbinã cu geometrie va -riabilã ºi care poate dezvolta uncuplu maxim de 340 Nm încã dela 2.000 rpm, acest motor având,potrivit datelor oficiale, unconsum mediu de 7,5 l/100 km.Cea de a doua variantã de motori -zare este „cireaºa de pe tort“, un2.0 Bi-TDI, adicã bi-turbo, de 163CP ºi un cuplu de 400 Nm regãsitde la 1.500 rpm, iar la 3.000 rpmîncã sunt disponibili 340 Nm, re -zul tând o curbã de cuplu specta -cu loasã. Tre buie menþionat cã, încazul trans misiei integrale per -ma nente, ma ºina este echipatã ºicu un di fe renþial Torsen, ce asi -gurã o dis tribuþie optimã a puteriimotorului între cele douã axe.

De pe autostradăpe cărări demunte

Testul efectuat de noi s-a des -fã șurat pe traseul Bucureºti -Piteºti - Curtea de Argeº - Brãdeþu- Vidraru - Transfãgãrãºan - Piteºti- Bucureºti. Modelul testat de noia fost un 2.0 Bi-TDI de 163 CP4motion nepermanent, cu echi -pare Trendline, ce a beneficiat dejante de aliaj, proiectoare de ceaþãiar la interior de un sistem audioRCD210 ºi de sistemul de aercondiþionat Climatic. La capitolelevizibilitate ºi confort, suntem depãrere cã VW ºi-a respectat bla -zo nul. La capitolul siguranþã, pu -tem spune cã am beneficiat de omultitudine de sisteme precumABS, EDS, ASR ºi ESP, un sistemESP concepul special pentru

Fișă tehnică

Motorizare: 2.0 Bi-TDICapacitate cilindricã: 1.968 cmcPutere: 163 CP/4.000 rpmCuplu: 400 Nm/1.500 - 2.000 rpmTransmisie: 4x4, 4motion nepermanent,

cutie de transferConsum (urban/extraurban/mixt): 10/6,6/7,9 l/100 kmMasa totalã maximã autorizatã: 2.820 kgSuprafaþa de încãrcare: 2,52 mc

LA

NSA

RE

........................................................................................................................ aprilie 201128

NN oul service se întinde peo suprafaþã de 2.000mp ºi are trei linii delucru, cu o capacitate deºase autotractoare sau

trei ansambluri simultan. La acestease adaugã o staþie de lucru pentruanvelope, iar în 2012 va exista ºi ostaþie ITP.

Service-ul de lângã Craiovaacoperã trei judeþe, Dolj, Gorj ºi Olt,unde opereazã o flotã de 500 decamioane DAF. În plus, vor fi asi -gurate servicii de reparaþii mecanice,electrice ºi electronice pentru toatemãrcile de camioane, semiremorciºi autobuze sau autocare.

Prin reþeaua de service mobil,organizatã de DAF în toatã Europa,International Transport Service (ITS),EVW Holding Craiova poate deserviºi autovehicule din alte state aflateîn tranzit.

Noul service îºi va atrage clienþiiprin calitatea lucrãrilor dar ºi prinpreþurile atractive. Astfel, ora demanoperã costã 99 de lei plus TVApentru electricã ºi mecanicã, testa -rea costã 25 de euro sau este gra -tuitã pentru clienþii care decid sã-ºirezolve problemele depistate încadrul service-ului, iar diagnoza prin -ci palelor elemente (lumini, nivelullichidelor) este gratuitã pentru toatecamioanele, indiferent de marcã.

Deºi lansarea oficialã a avut locla începutul lunii aprilie, noul atelierfuncþioneazã de douã luni ºi estedeja utilizat la capacitatea unuischimb. În ºase luni, se intenþio nea -zã creºterea capacitãþii de serviceprin introducerea celui de-al doileaschimb.

Investiţii de peste330.000 euro

Investiþia în amenajarea liniilorde service ºi a birourilor a depãºit80.000 de euro. În ceea ce priveºteechipamentele, atelier mobil, tes -tere, strung, truse ºi scule de mânã,echipamente pentru intervenþii laroþi, sumele investite se ridicã lapeste 100.000 euro. Alte 150.000de euro reprezintã investiþia în pre -gãtirea personalului ºi în constituirea

de stocuri de anvelope ºi piese deschimb.

În prezent, reþeaua EVW includedouã service-uri în Cluj-Napoca,unde este ºi sediul central al com -paniei ºi câte unul în Bucureºti, Arad,Bacãu, Constanþa, Braºov ºi Craiova.La acestea se adaugã service-urilepartenere ale Eurospeed din Su -cea va ºi Iaºi.


Importatorul DAF în România, EVW Holding, este în plinădezvoltare a reţelei de service şi vânzări, la începutul lunii apriliefiind lansat un nou centru în localitatea Cârcea, în apropiere deCraiova, pe drumul european 70 (Craiova - Caracal).

DAF la Craiova

Timotei Giurgi, director general EVW Holding:

„Când toatã lumea creºte, este normal sã investeºti, dar atuncicând piaþa întâmpinã probleme, când lucrurile nu merg grozav, estebine sã fii aproape de clienþi, sã îi ajuþi sã creascã, sã depãºeascãproblemele. Transporturile nu vor dispãrea niciodatã, pentru cãorice economie are nevoie de roþi, iar noi ajutãm ca acestea sã seînvârtã. Probabil cã, la un moment dat, au fost prea multe maºini înRomânia ºi aºa cum iarna este bunã pentru a omorî microbii, a fostnevoie de o crizã pentru a diminua afacerile incorecte ºi competiþianeloialã. Anul acesta, credem cã în România creºterea pe domeniulcamioanelor va fi de 15%.“

aprilie 2011.......................................................................................................................... 29

TR

OFEU

AA cest premiu, care seacordã în Spania înce -pând din anul 2000, afost obþinut de Con ti -nen tal a patra oarã. Du -

pã anvelopa HDR în anul 2000,anvelopa HSR1 în anul 2003 ºianvelopa HTR2 în anul 2009, acums-a impus anvelopa mul tifuncþionalãHD Hybrid de la Continental, la cate -goria pentru autovehicule utilitare.Pe lângã aceasta, la concurs au maiparticipat anvelopele BridgestoneEcopia, Goodyear Marathon LHT II,Hankook E-Cube, Pirelli ST:01precum ºi Dunlop SP 244.

Semnificaþia deosebitã a pre -miu lui rezultã din componenþa ju -riului. Acesta este format dinexperþi din domeniul anvelopelor,repre zen tanþi cu experienþã prac -ti cã ai atelierelor ºi distr i buitori,precum ºi ziariºti renumiþi dinpresa de specialitate. Juriul ono -reazã prin premiul sãu angaja men -tul produ cã torilor pentru tehnolo -giile avan sa te din domeniulan ve lopelor, teh no logii care mã -

resc siguranþa, reduc la minimuzura, îmbunãtãþesc com pa ti bi li -tatea cu mediul ambiant ºi, îngeneral, aduc o contribuþie la redu -cerea consumului de carburant.

Acordarea premiului „Anvelopaanului 2011 în Spania“ a avut locla Madrid, la sfârºitul lunii fe -bruarie. Distincþia la categoriaauto vehic ulelor utilitare a fostprimitã de Juan Uruburu, directorde vânzãri pentru autocamioane,ºi de Frank Deuter, di rector demarketing pentru auto camioane.

HD HYBRID este o anvelopãmultifuncþionalã ce se poate utilizape puntea de tracþiune, atât pentrucir culaþia pe distanþe lungi cât ºipen tru circulaþia regionalã. Cu a -ceas tã anvelopã, Continental vineîn întâmpinarea noilor doleanþeale clienþilor, care îºi utilizeazãparcurile de autovehicule într-unmod din ce în ce mai flexibil ºi cuprofiluri diver si ficate ale traseelorde parcurs.

Special pentruvehicule utilitare

Divizia Continental AG pentruanvelope destinate autove hi cu le -lor utilitare, cu 7.200 de angajaþiºi cu o cifrã de afaceri de peste1,4 miliarde euro, este unul dintre

cei mai mari producãtori din lumede anvelope Premium destinateauto ca mioanelor, autobuzelor ºiindustriei în general. Prin interac -þiunea optimã între produse ºiservicii oferite pe toatã durata deviaþã a anvelopelor, Divizia aduceo contribuþie importantã la eficien -þa economicã ºi ecologicã a trans -portatorilor.


Un juriu al grupuluispaniol „GrupoTecnipublicaciones“a ales anvelopa HDHYBRID pentruautovehiculeutilitare ca fiind„Anvelopa anului2011 în Spania“(„Neumático del Añoen España 2011“).

Cu cifra sa de afaceri de 26 demiliarde euro în 2010, Continentaleste unul din liderii mondiali aiindustriei de componente auto. Încalitate de producãtor de sistemede frânare, sisteme ºicomponente pentru propulsie ºirulare, instrumente, soluþii deinfotainment, electronicã auto,anvelope ºi produse tehnice pebazã de elastomeri, Continentalcontribuie la îmbunãtãþireasiguranþei circulaþiei ºi la protecþiaglobalã a climei. În afarã deaceasta, este un partenercompetent în reþele decomunicaþie pentru autovehicule.Continental are în prezent150.000 de salariaþi în 46 de þãri.

Continental HD HYBRID

Anvelopa anului2011 în Spania

Continental la nivelmondial

Frank Deuter, director de marketing pentruanvelope destinate autovehiculelor utilitare la

Divizia din Spania (stânga), ºi Juan Uruburu, directorde vânzãri al Diviziei din Spania pentru anvelope

destinate autovehiculelor utilitare (dreapta).

EV

EN

IMEN

T

........................................................................................................................ aprilie 201130

MM embrii fondatori aiaso ciaþiei sunt prin -ci palele companii deleasing operaþional,ce acoperã 70% din

piaþã, ALD Automotive SRL, ArvalService Lease România SRL, DirentGroup SA, Fleet Mana ge ment Ser -vi ces SRL, LeasePlan Ro mâniaSRL, Porsche Mobility SRL. Pe lân -gã cei ºase membri fon datori, existãdis cuþii cu alþi ºase jucãtori impor -tanþi din aceas tã piaþã, dar listamembrilor este deschisã tuturorcompaniilor de profil interesate.

Piaţa de leasingoperaţional

„Aceastã piaþã este una relativtânãrã ºi existã încã destule con -fu zii legate de percepþia acestorser vicii ºi a beneficiilor asociate,la nivelul deþinãtorilor de parcuriauto. De aceea ne propunem pede o parte clarificarea conceptuluide leasing operaþional ºi pe dealtã parte sã asigurãm condiþii fa -

vo rabile dezvoltãrii acestor ser -vicii“, a declarat Bogdan Apa hi -dean, preºedintele ASLO. În Ro - mânia, leasingul operaþionalre prezintã aproximativ 20% dinto talul pieþei de leasing auto, întimp ce în Occident aceasta re -pre zintã 30-40%, potenþialul a -ces tei pieþe fiind estimat la apro -xi mativ 8.000 - 10.000 de unitãþinoi pe an. Din punct de vedere alnu mãrului de maºini, piaþa deleasing operaþional a crescut cu14% în 2010 faþã de 2009,ajungând la 31.859 de unitãþi. Va -loa rea pieþei de leasing (cifra deafaceri) s-a situat la sfârºitul lui2010 în jurul valorii de 200 mi li -oa ne euro. În structura serviciilorso licitate, au dominat serviciilecom plete de leasing operaþional(fi nanþare ºi management de flo -te) 70%, urmate de managementde flote 22,8% ºi leasing opera -þio nal (exclusiv finanþare) 7,2%.Pen tru 2011, se estimeazã o creº -te re a pieþei de leasing opera þio -nal cu aproximativ 15%, spre

35-37.000 de autovehicule în ad -mi nistrare, dar ºi a cifrei de afacericu peste 25%, la peste 250 mi li -oane euro. Componenþa flotelorres pectã distribuþia mãrcilor în pia -þa auto în general, pentru leas in -gul operaþional pretându-se maiales autovehiculele mici ºi medii,dar existã ºi maºini premiumpentru funcþiile de conducere. Înprezent, peste 1.000 de companiiau apelat la serviciile de leasingoperaþional ºi management deflote, majoritatea provenind dinrândul multinaþionalelor. Prin ci pa -lele probleme cu care se con fruntãfirmele deþinãtoare de par curi autoîn activitatea de ges tio nare a floteiprovin din ni velul scãzut al ser -viciilor din piaþã. Firmele de leasingoperaþional în cear cã, prin putereade negociere datã de volumele înadministrare ºi sistemele specia -li zate de ad ministrare, sã di mi nue -ze aceste in convenienþe.


Companiile de leasingoperaţional şi-au creatpropria asociaţieLa începutul lunii martie, reprezentanţii companiilorde leasing operaţional au anunţat înfiinţareaAsociaţiei Societăţilor de Leasing Operaţional (ASLO).Aceasta are ca scop promovarea conceptului deleasing operaţional, constituindu-se într-ointerfaţă eficientă între comunitatea pe care oreprezintă şi comunitatea de afaceri şi autorităţi.

Pentru primii doi ani de activitate aiasociaþiei, Bogdan Apahidean, directorgeneral LeasePlan România, se va afla înfrunte în calitate de preºedinte iarChristian Busch, director general ArvalService Lease România, ºi Daniel Ivan,director general Fleet ManagementServices, vor ocupa funcþiile devicepreºedinþi. Asociaþia se va concentrape asigurarea condiþiilor necesaredezvoltãrii unui mediu de afaceri propiceserviciilor de leasing operaþional ºi vacrea canale de comunicare cu parteneriide afaceri ºi autoritãþi. Totodatã, aceastava urmãri ºi analiza reglementãrile cevizeazã domeniul auto ºi fiscal,propunând recomandãri pe margineaproiectelor ºi documentelor legislative. Deasemenea, ASLO va comunica constantdate centralizate despre evoluþia pieþei deleasing operaþional auto din România.

Conducerea şi activitatea ASLO

ZIUA CARGO: Ce noutãþiaduce anul 2011?Lucian Moga: Fie cã discutãm

de firme de transport sau doar defirme care, pentru o bunã des fã -ºurare a activitãþii, au un parc auto,toate încep sã conºtientizezefaptul cã gestiunea tuturor infor -ma þiilor referitoare la parcul autonu se poate face eficient decâtdintr-un program dedicat. Volumulconsiderabil de date (alimentãricombustibil, cheltuieli reparaþii,FAZ, foi de parcurs etc) poate fiprelucrat într-un timp record ºioferit sub forma unui raport undese pot identifica imediat pro -blemele.

Cum aratã astãzi piaþasofturilor pentru parcuriauto?Începe sã arate mai bine; asta

nu pentru cã a trecut criza sausunt mai mulþi bani pentru a chi -ziþii, ci pentru cã, în sfârºit, mana -gerii, persoanele desemnate sauchiar patronii au început sã con -ºti entizeze cã un soft pentru par -curi auto este la fel de necesarca un soft contabil. Pe noi ne-aaju tat criza prin prisma faptuluicã a deschis ochii transpor ta to -ri lor, care au sesizat cã nu au unin strument de analizã a afacerii.Do rinþa unui management eficient

al costurilor a deblocat aceastãpiaþã.

Cum ajutã mai exact unastfel de soft companiilecu parcuri auto?Datoritã modulelor imple men -

tate, în orice moment se potobþine atât rapoarte financiare câtºi tehnice, în urma cãrora se potlua deciziile corecte.

Se au în vedere toate cheltu -ie li le, foile de parcurs, docu men -te le parcului auto ºi ale an ga ja -þilor, centralizându-se fiecare înmodulul specific. În urma datelorintroduse, se aflã informaþii vitalelegate de parcul auto precum:

cos tul de exploatare/kilometru,litri totali consumaþi de o maºinãsau pe un centru de cost pe oanu mi tã perioadã, rest combus -tibil în rezervor, total cheltuieli peauto ve hicul, gestiunea stoculuide pie se auto, gradul de uzurã alpieselor auto, expirarea docu men -telor, ra port de profitabilitate ºialte rapoar te de interes, în urmacãrora se pot lua decizii în cunoº -tinþã de cauzã.

Cum privesc clienþii faptulcã programul ruleazã doarpe internet?Nu prea au existat comentarii

legate de acest aspect, exceptânddouã cazuri, din care unul, pânãla urmã, a devenit clientul nostru,înþelegând mãsurile de securitateimplementate. În rest, se pare cãsoftul online este vãzut ca pe unmare avantaj. Atât datoritã mobi -li tãþii pe care o permite astãziinternetul, cât ºi datoritã faptuluicã riscul de a pierde datele dincauza viruºilor este zero. Pe lângãasta, faptul cã nu mai trebuie sãachiziþioneze ºi un server dedicatºi faptul cã aplicaþia se actua li -zeazã automat cu cele mai noiîmbunãtãþiri, care sunt ºi gratuite,cu siguranþã au avut un cuvânt despus în decizia de a achiziþionasoftul nostru.

INTER

VIU

........................................................................................................................ aprilie 201132

Nimic fără unsoft specializat2011 este, fără îndoială, anul conştientizăriinevoii de un soft specializat pentrugestiunea parcului auto. Sau cel puţin aşasusţine Lucian Moga, administratorTRANSMANAGER.RO.

Cu ce vã diferenþiaþide concurenþã?Fiecare soft de pe piaþã are un

target de clienþi diferiþi. Ce facemnoi se diferenþiazã, cred, cel maimult prin flexibilitate. Din momen -tul apelului telefonic pânã la sem -narea contractului, vorbim cu fie -ca re client despre nevoile lui, undeeste cazul se fac vizite la sediu,iar dupã ce am înþeles care estespe cificul firmei respec tive, pre -zen tãm modificãrile care trebuieaduse softului.

Diferenþa dintre noi ºi alte sof -turi este cã, fiind online, nu vindemlicenþe pentru fiecare calculatorîn parte, ci o singurã licenþã pentru

o firmã, oferind un raport calitate- preþ de departe avantajos.

În ceea ce priveºte partea teh -ni cã, trebuie precizat cã softul areo interfaþã foarte intuitivã, progra -mul învãþându-se integral în numai2 ore. Alt avantaj este cã pentruintroducerea datelor nu trebuiealo cat foarte mult timp. Am intro -dus doar datele care au legãturãdirectã cu rapoartele.

Ce urmeazã pe termenscurt ºi mediu?Platforma TRANSMANAGER

este în continuã dezvoltare. În pre -zent, lucrãm la o mai bunã gestio -nare a utilizãrii consumabilelor pe

maºini (de exemplu, se introduceo piesã auto cu o duratã de viaþãde 100.000 km, iar softul va cal -cula automat gradul de uzurã alpie sei respective ºi va emite oaver tizare când piesa va trebuiînlo cuitã). De asemenea, am înce -put sã dezvoltãm o serie de modu -le specifice firmelor de construcþiice au în dotare utilaje ºi doresc ogestiune a combustibililor dar ºia altor consumabile. Prin interme -diul aplicaþiei, vor putea vedea sto -curile de combustibil în fiecareutilaj, dar ºi alte informaþii utilecum ar fi consumul de combustibilpe un ºantier, pe un utilaj etc.

În plus, suntem în cursul im -plementãrii unui sistem care sãpermitã emiterea de documentedirect în program ºi listarea lor laimprimantã (atât rapoarte cât ºifoi de parcurs, FAZ-uri etc).

Pentru 2011, ne-am propus sãinvestim în continuare în dez vol -ta rea tehnicã a softului, imple men -tarea de noi module ºi îmbunãtã -þi rea celor existente. Pe planad mi nistrativ, în acest an, vom des -chi de un punct de lucru la Bucu -reºti, care sperãm sã ne aducã omai bunã comunicare cu clienþii.


aprilie 2011.......................................................................................................................... 33

CO

NSU

LTA

NŢĂ

........................................................................................................................ aprilie 201134

ÎÎn fapt ºi în drept, este vorbade modificãrile ºi com ple tã -rile substanþiale aduse Legiinr. 53/2003 - Codul munciiprin Legea nr. 40/2011 pu -

bli catã în Monitorul Oficial al Ro -mâniei, Partea I, nr. 225 din 31martie 2011.

Prin modificãrile ºi comple tã -ri le aduse Codului muncii, legiu -i torul român doreºte, cel puþin lani vel declarativ ºi teoretic, sã rãs -pun dã realitãþii economice a Ro -mâ niei, în care se desfãºoarã înprezent relaþiile de muncã, printr-oflexibilizare a acestora, cu con -se cinþe benefice atât pentru dez -vol tarea mediului de afaceri, câtºi pentru o mai bunã protecþie asa lariaþilor. Rãmâne de vãzut câtde atractivi vom deveni la nivelre gional în atragerea de investitoristrãini ºi cât de protejaþi vor fi sa -lariaþii prin aplicarea practicã amã surilor luate.

Noutăţile cuimpact asuprarelaţiilor de muncă

Referitor la încheierea ºi exe -cu tarea contractului individual demun cã, una din noile modificãri vi -zeazã introducerea formei scrisea contractului individual de muncãca ºi formã obligatorie pentru va -la bilitatea contractului, fiind o obli -gaþie expresã a angajatorului. A -cest lucru înseamnã cã dovadapre vederilor contractuale ºi a pre -sta þiilor efectuate nu se mai poateface prin orice mijloc de probã caºi pânã acum, ci se poate face ex -clusiv prin prezentarea contrac tu -lui individual de muncã, în formãscrisã. De asemenea, constituievechime în muncã doar muncaprestatã în temeiul unui contract in -dividual de muncã, desigur în cheiat

în forma menþionatã. An te riorînceperii activitãþii, anga jatorul esteobligat sa înmâneze sala ria tului unexemplar al contractul in divi dualde muncã ºi sã înregis tre ze în re -gistrul general de evi d enþã a sala -ria þilor, care se transmite inspec -to ratului teritorial de muncã.

Angajatorul are obligaþia de aprezenta persoanei selectatã învederea angajãrii ori salariatulului,dupã caz, informaþii cu privire lafi ºa postului, cu specificarea atri -bu þiilor postului, precum ºi cu pri -vire la criteriile de evaluare a acti -vi tãþii profesionale a salariatului,aplicabile la nivelul sãu. S-a intro -dus obligaþia pentru angajator cala solicitarea salaria tu lui sau a unuifost salariat, sã eli bereze un do -cument care sã ates te activi ta teadesfãºuratã de a cesta, du ra taactivitãþii, salariul, ve chimea înmuncã, în meserie ºi în specialitate.

Încheierea unui act adiþional lacontractul individual de muncãpentru elementele intervenite înexecutarea contractului, se va faceîntr-un termen de 20 de zile lu crã -toare de la data apariþiei mo -dificãrii, cu excepþia situaþiilor încare o asemenea modificare esteprevãzutã în mod expres de lege.Anterior, termenul de încheiere aactului adiþional era de 15 zile dela data încunoºtinþãrii în scris a sa -lariatului cu privire la mo di fi cã rileºi/sau completãrile inter ve nite.

Certificatulmedical înainte deangajare

Clauza de neconcurenþã nu afost modificatã, deºi, iniþial, Gu -ver nul anunþase dreptul angaja -to rului de a renunþa la beneficiulacesteia dacã interesele saleeconomice nu sunt prejudiciate.

Pentru clauza de mobilitate,s-a introdus expres ca nivelulcuan tumului prestaþiilor supli men -tare în bani sau modalitãþileprestaþiilor suplimentare în naturãsã fie specificate în contractulindividual de muncã.

Nu mai este posibilã angajareacu prezentarea ulterioarã a cer ti -ficatului medical, dispoziþiile carepermiteau aceast lucru fiind abro -gate. În continuare, se aplicã regu -la potrivit cãreia angajarea în mun -cã fãrã certificat medical, care sãcon state faptul cã persoana în ca -u zã este aptã pentru prestareaace lei munci, atrage nulitatea con -tractului de muncã.

Noutate cu impact pozitivmenitã sã deblocheze piaþa forþeide muncã este ºi eliminarea in -ter dicþiei privind angajarea suc -ce sivã a mai mult de trei persoanepe perioade de probã pentru ace -laºi post. S-a reglementat cã pe -ri oada în care se pot face angajãrisuc cesive de probã ale mai multorpersoane pentru acelaºi post estede maximum 12 luni.

S-a revizuit perioada de probãinstituitã pentru verificarea aptitu -di nilor salariatului, la încheiereacontractului individual de muncã.Astfel, pentru verificarea aptitu -di nilor salariatului, la încheiereacon tractului individual de muncã,perioada de probã a crescut de la30 de zile la 90 de zile calen da -ris tice pentru funcþiile de execuþieºi de la 90 de zile la cel mult 120de zile calendaristice pentrufuncþiile de conducere.

În ceea ce priveºte cumululfuncþiilor/contractelor de muncã,s-au reformulat prevederile exis -ten te în sensul cã orice salariatare dreptul de a munci la anga ja -tori diferiþi sau la acelaºi anga ja -tor, în baza unor contracte indi vi -

Codul munciiaplicabil de la30 aprilie (I)

Criticat de unii, adulat de alţii, aprobat prin angajarea răspunderiiGuvernului, atacat pentru neconstituţionalitate şi declaratconstituţional de autoritatea publică îndrituită, noul Cod al muncii vaintra în vigoare începând cu data de 30 aprilie 2011.

aprilie 2011.......................................................................................................................... 35

duale de muncã, beneficiind desa lariul co respunzãtor pentru fie -care din tre acestea. În acelaºitimp, s-a eliminat dispoziþia potrivitcãreia salariaţii care cumuleazãmai mul te funcþii sunt obligaþi sãdeclare fiecãrui angajator loculunde exer citã funcþia pe care oconsiderã de bazã.

Modificarea,suspendareaşi încetareacontractuluiindividual demuncă

Au fost modificate condiþiile încare se poate dispune de cãtre an -gajator delegarea salariatului sãu.În acest sens, delegarea poa te fidispusã pentru o perioadã de celmult 60 de zile calendaristice în12 luni ºi se poate prelungi pen truperioade succesive de ma xi mum60 de zile calendaristice, nu mai cuacordul salariatului. S-a pre vãzutexpres faptul cã refuzul sala riatuluide prelungire a dele gãrii nu poateconstitui motiv pentru sancþionareadisciplinarã a acestuia. Sus pen da -rea contrac tu lui indi vi dual de muncãa suferit, de ase menea, modificãriºi com pletãri importante.

Printre acestea, s-a prevãzutexpres ca întotdeauna când, întimpul perioadei de suspendare acontractului, intervine o cauzã deîncetare de drept a contractuluiindividual de muncã, cauza deîncetare de drept prevaleazã.

S-a reglementat un caz nou desuspendare de drept a contractuluiindividual de muncã ºi de încetarede drept, ºi anume: contractul sesuspendã de drept de la dataexpirãrii perioadei pentru care aufost emise avizele, autorizaþiile oriatestãrile necesare pentru exer ci -ta rea profesiei; dacã în termen de6 luni salariatul nu ºi-a reînnoitavizele, autorizaþiile ori atestãrilene cesare pentru exercitarea pro -

fe siei, contractul individual demun cã înceteazã de drept.

Prin Legea nr. 40/2011 au fostabrogate dispoziþiile (art. 52 alin.1 lit. b Codul muncii) care preve -deau sus pendarea contractului in -di vi dual de muncã din iniþiativa an -ga ja torului ca urmare a uneisanc þiuni disciplinare.

În schimb, s-a introdus posi bi -litatea suspendãrii contractuluiindividual de muncã din iniþiativaangajatorului ºi în urmãtoarelesituaþii: a) pe durata suspendãriide cãtre autoritãþile competentea avizelor, autorizaþiilor sau ates -tã rilor necesare pentru exercitareapro fesiilor; b) în cazul reduceriitem porare a activitãþii, fãrã înce -ta rea raportului de muncã, pentrumotive economice, tehnologice,structurale sau similare.

În numãrul urmãtor al revistei,vom vorbi, printre altele, desprecauzele de încetare a contractuluiindividual de muncã, concediereacolectivã, contractul individual demuncã pe duratã determinatã ºitimpul de muncã.

Nicoleta IACOB-ANCAAvocat, IACOB-ANCA

& ASOCIAŢ[email protected]

Performanţăindividuală

S-a introdus dreptul pentruangajator de a stabiliobiectivele de performanþãindividualã, precum ºi criteriilede evaluare a realizãriiacestora. Mãsura poate sã ducãla o creºtere a performanþelorºi competenþei pentruangajator ºi la o creºtere agradului de expertizã ºiresponsabilizare pentru salariat.

EV

EN

IMEN

T

........................................................................................................................ aprilie 201136

La începutul lunii aprilie, aavut loc prima şedinţă aPatronatului Expeditorilor. Pelângă aspecteleorganizatorice inerenteînceputului unei noiactivităţi, au fost discutateşi stabilite direcţiile generalede acţiune ale recentînfiinţatului patronat.

LL a întâlnirea care a avutloc la sediul Rom Fracht,unul dintre membrii fon -da tori, au participat 13din cei 16 fondatori. În

plus, au fost prezenþi în calitatede invitaþi reprezentanþi ai altorpatru case de expediþii.

„Este prima ºedinþã dupã con -sti tuirea ºi obþinerea sentinþei in -stanþei judecãtoreºti cu men þiu -nea «definitivã ºi irevocabilã». Aufost discutate aspecte or ga ni za -torice ºi demersurile ce trebuiefã cute pe termen scurt ºi pe ter -men mediu. Au fost chiar anta -mate ºi unele aspecte de viitor“,a precizat George Iacob-Anca,pre ºedintele Patronatului Ex pe -ditorilor.

Priorităţi

În cadrul întâlnirii, s-a reco n -fir mat formula de conducere con -sti tuitã din preºedinte ºi treivicepreºedinþi ºi a avut loc ale -gerea acestora pentru un mandat

de patru ani. ªedinþa a reprezentatºi pri le jul pentru stabilirea prio ri -tã þilor pe care le va avea recentîn fiinþatul patronat. Aºa cum erade aºteptat, cel mai important as -pect este cel legat de necesitateamodificãrii legislaþiei existente.Practic, la ora actualã, pe lângãcriza eco no micã, activitatea ca -se lor de ex pe diþie este puternicafectatã de cadrul legislativ stufosºi in coe rent cu privire la uneleches tiuni esenþiale pentru ex -peditori.

„S-a stabilit ca de urgenþã sãse aducã la cunoºtinþa MTI ºi ARRa aspectelor de neconcordanþãlegislativã referitoare la Ordinele1007/2010 ºi 1172/2009 (prin -tre care cele referitoare la scri -soa rea de garaþie bancarã, con si -lierul ADR ºi persoana desem natãpentru casele de expediþii). Toto -datã, s-a considerat necesar caorganele statului cu atribuþii îndomeniul transportului ºi expe di -þiei sã fie înºtiinþate de con sti tu -i rea noastrã pentru a fi un par te -

ner de discuþii inclusiv prin in vi -tarea noastrã în Comisia de DialogSo cial“, a arãtat George Iacob-Anca.

În cadrul ºedinþei, s-a maidiscutat ºi despre procedura deve rificare ºi admitere a noilormembri, având în vedere cererilede adeziune deja exprimate înperioada constituirii. Mai multdecât atât, au fost analizate mo -dalitãþile de colaborare cu altepatronate.

„S-a luat în calcul posibilitateade afiliere la confederaþiile pa tro -nale existente ºi alte organismesimilare ºi, de asemenea, s-adiscutat despre colaborarea cetrebuie avutã cu organizaþiile re -pre zentative ale transportatorilorºi ale logisticienilor pentru cã a -ceº tia sunt principalii parteneri aiexpeditorilor. În plus, s-a discutatºi despre colaborarea cu USER“,a completat preºedintele Patro na -tului Expeditorilor.


Patronatul Expeditorilorintră în pâine

Puteţi contacta Patronatul Expeditorilor la adresa de e-mail [email protected]

EV

EN

IMEN

T

........................................................................................................................ aprilie 201138

„„AA mbiþiile suntmari, iar aces -ta este doarîn ceputul“, ade clarat Vio rel

Leca, director general GebrüderWeiss Romania, subliniind cã in -vestiþia în terminalul de la Sibiu

re prezintã un act de curaj, þinândcont cã vor trebui amortizate cos -tu rile doar din veniturile din trans -port. Concret, este vorba despre1.000 de mp destinaþi depozitãriila un regim de înãlþime de 6 m.„Spaþiul nu este încãlzit, þinândcont de numãrul mare de porþi.

Da cã, de exemplu, în cazul unuide pozit de Clasa A existã o poartãla 1.000 mp, noi avem la Sibiu 10porþi, existând posibilitatea de acreºte numãrul acestora la 20. Pede altã parte, existã un spaþiu foar -te mare, de 9.000 mp, destinatparcãrii“, a explicat Viorel Leca. El

Gebrüder Weiss a inaugurat oficial, la începutul luniiaprilie, alături de clienţi şi oficialităţile locale, noulterminal de cross-docking din Sibiu. Investiţia de2,2 milioane de euro, realizată într-o perioadă în carecei mai mulţi au ales să stea în aşteptare, demonstreazăîncrederea pe care grupul o are în piaţa din România,unde şi-a propus să aibă o strategie pe termen lung.

O investiţiepe termen lung

Cu ocazia inaugurãrii terminalului de la Sibiu, reprezentanþii GebrüderWeiss au fãcut o demonstraþie practicã a proceselor operaþionale ºi asistemelor informaþionale presupuse de activitatea de cross-docking.

a menþionat cã depozitul este do -tat cu rampe hidraulice, spaþiu pen -tru descãrcare lateralã, sistem demonitorizare video 24 h/24 pre -cum ºi cu un sistem modern dedetectare a incendiilor. „Nu avemîn vedere obþinerea, în acest mo -ment, a unui certificat TAPA pen -tru Sibiu, dar modul în care a fostfãcut proiectul ºi construit a cestterminal ne permite sã apl i cãmulterior pentru un certificat TAPA,în cazul în care clienþii ne vorsolicita acest lucru. Acest nouterminal se evidenþiazã prin ca li -tatea serviciilor ºi prin sistemeleºi echipamentele logistice mo der -ne. Obiectivul nostru este o câtmai amplã acoperire naþionalã,însã, mai înainte de toate, ne dorimca fiecare dintre locaþiile GW sãrespecte aceleaºi stan dar de decalitate care ne-au ajutat sã nediferenþiem pe piaþa de lo gisticãdin România“. În plus, Vio rel Lecaa precizat cã se aflã deja în cursde cercetare pentru noi investiþii.

State-of-artlogistics

Gebrüder Weiss a pus bazeleconceptului de state-of-art logis -tics în România, oferind, dupã maimult de 16 ani de expertizã localã,servicii premium de logisticã, pebaza unei reþele strategice for ma -te din 8 locaþii care acoperã în -treaga þarã. GW Romania a con -sem nat în 2010 o cifrã de afaceride peste 23 de milioane de euro,spaþiile de depozitare operate, înprezent, de cãtre cei 230 de anga -jaþi ai operatorului logistic ridi cân -

du-se la 19.000 mp. Com pa nia,care dispune ºi de 1.500 mp despaþii de birouri, a transportat anultrecut 413.142 tone de marfã.

Reþeaua globalã GebrüderWeiss, prezentã în 25 de þãri ºi156 de locaþii, este susþinutã deo echipã ce numãrã 4.500 deangajaþi distribuiþi în întreagalume. Gebrüder Weiss GmbH estecel mai mare furnizor privat deservicii logistice ºi de transportdin Austria.

Cristina TOBESCU

[email protected]

aprilie 2011.......................................................................................................................... 39

EV

EN

IMEN

T

Thomas Moser, ManagerRegional Europa de Sud-Est

„România are un potenþial importantpentru cã reprezintã o piaþã mare deconsum, care reuneºte 22-23 de milioanede locuitori. De aceea ne aºteptãm ca înurmãtorii 3-4 ani sã înregistrãm anualcreºteri de 15-20%. De altfel,GW Romania a reacþionat altfel decâtceilalþi în crizã. Mulþumitã echipei locales-a dezvoltat în 2009 ºi 2010 cu mai multde 20% în fiecare pe an. Comparativ cualte state din regiune, a mers mai bine.Anul trecut, Gebrüder Weiss a investit înRomânia, Serbia ºi Slovacia, iar în acestan avem programate investiþii în Cehia ºiîn urmãtorii doi ani ºi în Bulgaria. Suntemfoarte încrezãtori în aceastã regiune.“

Viorel Leca, director generalGebrüder Weiss Romania

„Pentru noi, Sibiul este un punct cheie alreþelei naþionale, care ne va permite sãîmbunãtãþim calitatea serviciilor printr-untimp de tranzit mai scurt ºi flexibilitatesporitã pentru distribuþie naþionalã.“

LO

GIS

TIC

Ă

........................................................................................................................ aprilie 201140

Distribuţie în 24 de ore în orice oraşmare din România. Sau în 48 deore în fiecare colţişor. Şi totulfără întreruperea lanţului defrig. Altfel spus, reţetaWhiteland Logistics, unuldintre puţinii logisticienispecializaţi în frig.

Specialiştiîn frig

LL ider pe piaþa româneascãîn logistica integratã latemperaturã controlatã,Whiteland Logistics esteparte a grupului White -

land, înfiinþat în 1994. Companiaare peste 200 de angajaþi, iar în2010 a înregistrat o cifrã deafaceri de aproximativ 7 milioanede euro. „Asigurãm continuitatealanþului frigorific, controlul tempe -raturii pe bazã de documentaþiede monitorizare, operând conformcerinþelor HACCP. De asemenea,suntem în curs de certificare TÜVISO 22.000“, ne-a explicat Lu mi -niþa Dobrinoiu, Sales and Marke -t ing Manager Whiteland Logistics(foto). Operatorul logistic a dez -voltat o reþea de distribuþie for -matã din 12 depozite, care aco -perã întreg teritoriul naþional,livrãrile fãcându-se în 24/48 deore oriunde în þarã.

„Realizãm atât grupaje cât ºitransporturi cu camioane com -plete, fiind efectuate livrãrizilnice cãtre toate tipurile de

magazine“, a precizat LuminiþaDo brinoiu, menþionând cã White -land Logis tics dispune de o flotãproprie de peste 100 de vehiculecu masa cuprinsã între 3,5 ºi 18 techipate pentru temperaturãcontrolatã, la care se adaugã cele40 de cami oane cu semiremorcisubcontrac tate de la AlexInternaþional.

Viitorul arată maibine

2011 a început bine pentruWhiteland Logistics, care a atrasclienþi noi, ºi acest an va fi, încontinuare, dedicat atragerii denoi clienþi.

„Avem în vedere diversificareagamei de clienþi. Anul acesta aînceput bine. Avem clienþi noi ºisuntem în creºtere. Am pãstratcalitatea serviciilor ºi sunt com -panii care apeleazã la noi ºi nesolicitã oferte chiar dacã nu sun -tem cei mai ieftini de pe piaþã. Iarasta spune multe. Cu siguranþã cãsuntem interesaþi în principal declienþi mari, dar nu spunem nu niciclienþilor medii sau mici. Putemcreºte împreunã. Ne dorim relaþiide parteneriat de lungã duratã“, aarãtat directorul de vânzãri ºimarketing al Whiteland Logistics,adãugând cã din ce în ce mai mulþiclienþi conºtien tizea zã avantajeleexternalizãrii. „Sunt foarte multe

aprilie 2011.......................................................................................................................... 41

LO

GIS

TIC

Ăcompanii care nu au externalizatîncã activitatea de logisticã ºi credcã, pas cu pas, vor înþelege cãsoluþia este exter na li zarea acestorservicii cãtre companii puternice,care ºtiu sã facã asta cel mai bine.Lucrurile încep sã se miºte ºi înlo gisticã sub presiunea concen -trãrii com paniilor pe activitatea debazã“, a continuat Luminiþa Do -brinoiu, subliniind cã, în cazulWhiteland Logistics, diferenþa oface echipa de profesioniºtidedicaþi activitãþii de logisticã.

În ceea ce priveºte investiþiile,directorul de vânzãri ºi marketingal Whiteland Logistics a afirmat cãele vor fi corelate cu semnareade noi contracte. Previziunile suntînsã optimiste. „Eu am încrederecã piaþa o sã se dezgheþe în 2011iar clientul va ajunge încet-încetla un comportament mai relaxatde cumpãrare“, a concluzionatLuminiþa Dobrinoiu.

Cristina [email protected]

Depozite cu temperatură controlată în toată ţara

Whiteland Logistics dispune de o reþea de 12 depozite careacoperã toatã þara în: Bucureºti, Constanþa, Galaþi, Bacãu, Iaºi,Braºov, Piteºti, Cluj, Oradea, Timiºoara, Sibiu ºi Craiova.

Avantaje pentruexternalizare

• Focalizarea pe activitãþile debazã

• Transformarea costurilorfixe în costuri variabile

• Reducerea imobilizãrilorcorporale ºi necorporale

• Accesarea expertizeioperatorului logistic

• Exploatarea în comun ainfrastructurii ºi asistemelor informatice

• Câºtig în flexibilitate• Atingerea unor KPI maximi

Whiteland Logistics - Platforma logistică din Bucureşti

• Extensie pânã la 22.000 mp construiþi (amprenta la sol)• Faza actualã: 7.000 mp construiþi pe 3 nivele (din care 1.500 mp

pentru depozitare, 1.500 mp pentru cross-docking, 800 mppentru servicii cu valoare adãugatã, birouri, spaþii tehnice,sociale), 3.300 locaþii paleþi, 100% controlul temperaturii(congelare, rãcire), 11 rampe

• Securitate deplinã acces ºi mãrfuri• Protecþie contra incendiilor

PIA

ŢĂ

........................................................................................................................ aprilie 201142

CCee ccoonntteeaazzăăllaa aacchhiizziiţţiiee??O întrebare care astăzi are ogreutate mai mare decât niciodată.Nimic nu mai rămâne la voiaîntâmplării, totul este bine gânditşi pus la punct pentru toată duratade viaţă a echipamentelor. Cum şicine mai investeşte astăzi înechipamente am încercat să aflămatât de la cei care le oferă pepiaţă, dar şi de la clienţii lor,operatorii de logistică.

PIA

ŢĂ

„„IImportant devine, as -tãzi, încã din primafazã, conceptul deTotal Cost of Ow ner -ship, adicã nivelul to -

tal al costurilor pe întreaga duratãde viaþã a utilajului“, a arãtat Mih -nea Dima, Sales Manager Still Ro -ma nia, precizând cã, dacã, înainte,preþul de achiziþie era hotãrâtor, înacest moment se pune accentuldin ce în ce mai mult pe costurilede exploatare, de întreþinere, peconsumuri. Astfel, se are în vedereo perioadã de viaþã pe care o es -ti meazã, încã de la început, uti li za -torul împreunã cu vânzãtorul (de3, 4, 5 ani), pentru care se facproiecþii de costuri de întreþinere,de consumuri, de combustibil,ener gie etc. „Dacã privim lucruriledin acest punct de vedere, utila je -le pe care noi le aducem pe pia þãsunt într-adevãr de gamã pre mium,nu numai prin prisma ca litãþii, ci ºiprin prisma costurilor re duse ºi aconsumurilor extrem de scãzute -cele mai mici din ga mã la moto sti -vuitoare“, a subliniat Mihnea Dima.El a adãugat cã, în paralel, se puneaccent pe service.

Costuritransparente

„Trebuie þinut cont de orelede funcþionare, iar din acest punctde vedere utilizatorii mari au flo -tele de echipamente extrem de

ri guros dimensionate: numãrul lortinde sã fie stabilit exact la ne ce -sar, fãrã re zerve, iar dispo ni bi li -ta tea uti la ju lui este foarte im por -tantã. Astfel, timpii de reacþie,calitatea service-ului, costurilegenerate de în tre þi nere ºi de piesesunt un subiect extrem de impor -tant“.

Still deþine o reþea de servicecare acoperã tot teritoriul þãrii,orien tatã ºi dezvoltatã în funcþiede zonele în care se aflã clienþii.Existã, de asemenea, un beneficiupersonalizat pe care Still îl oferãclienþilor, constând într-un pro -gram foarte transparent ºi ac -

cesibil, uºor de interpretat ºi defolosit, care permite controlul ºireducerea costurilor. ProgramulSTILL Report este ac ce si bil onlinepe baza unei parole, iar, prinintermediul lui, uti lizatorul îºipoate vizualiza în treaga flotã dintoate locaþiile pe care le deþine,pentru fiecare utilaj în parte fiindevidenþiate numãrul de ore, in ter -venþiile care au fost efectuate, ra -poartele de service ºi facturile. Înplus, are acces la informaþii privindurmãtoarea revizie, urmãtoareainspecþie ISCIR etc. „Utilizatorulare, în acest fel, un control extremde direct ºi rapid prin accesul la

aprilie 2011.......................................................................................................................... 43

PIA

ŢĂ

........................................................................................................................ aprilie 201144

toate aceste date pe care le poateinterpreta, pentru cã pot fiexportate într-un tabel excel, potfi prelucrate ºi se pot face sta -tistici, grafice etc, în aºa fel încâtsã poatã sã vadã unde sunt cos -turile lui cele mai mari ºi sã lepoa tã controla. Totul extrem detrans parent ºi evitând implicareaaltor departamente din firmã“, amenþionat Mihnea Dima.

Still oferã ºi servicii de în chi -rie re. „Avem o flotã suficient deim portantã din toatã gama, þinândcont de faptul cã Still este un pro -du cãtor de gamã completã: elec -tro stivuitoare, moto sti vui toa re, teh -nicã de depozit destinatã cen tre lorlogistice. Acoperim toa tã aceastãgamã ºi cu utilaje se cond hand ºiînchiriere. Pentru cã noi nu suntemdealer, ci sub si diara Still în Româ -nia, avem acces la întreaga reþeaStill din Europa“, a mai afirmatSales Managerul Still Romania. Ela arãtat cã atât leas ingul financiar,cât ºi cel ope ra þional ºi închiriereape termen lung sunt posibile, iarsolicitarea în aceastã direcþiecreºte. „În chi rie rea pe termen scurtse face pentru perioade de pânãîntr-un an. În acest caz, cãutãmutilaje din flote existente. Pentruînchirie re pe ter men lung, 3, 4, 5ani, fo losim utilaje noi“, a precizatMih nea Dima.

Închirierea - oopţiune serioasă

Criza, prin fluctuaþiile induse(Picks and downs), a favorizat în -chirierea ºi mai ales cea pe ter -men scurt. „Situaþia este ase mã -nã toare celei care a existat atuncicând au început sã activeze în Ro -mânia primii logisticieni, care nuîºi pu teau calcula exact volumele,pentru cã piaþa se afla la început.Atunci am dat startul închirierii petermen scurt“, a explicat ValentinHord, director de vânzãri ToyotaMa terial Handling, apreciind cãînchirierea va avea, probabil, încontinuare, de câºtigat, þinând -cont de faptul cã nu are rost sãplãteºti utilaje care sã stea.

„I-aº întreba pe cei care segân desc sã cumpere un echi -pament dacã aceasta este ceamai bunã soluþie pentru ei. Poatear fi mai bine sã închirieze. Esteun moment în care clienþii trebuiesã se gândeascã mai mult canicio datã la varianta optimã, pen -tru cã pe piaþã nivelul fondurilorfinanciare a scãzut semnificativ.Chiar dacã nu este întotdeaunaeficient sã închiriezi, aceastãvariantã ar fi bine sã fie luatã încalcul. Existã închirieri pe termenscurt, care merg de la o orã, ladoi ani, ºi pe termen lung - de la

trei la ºapte ani. În cazul primeivariante, furnizãm echipamentela mâna a doua, în timp ce pentruîn chirierea pe termen lung e chi -pamentele sunt noi, comandatespecial pentru aplicaþia clientului“,a arãtat Valentin Hord. El a pre ci -zat cã, în ciuda faptului cã închi -rierea poate semãna cu un leasingoperaþional, nu este aºa, existânddiferenþe mari între sistemulToyota Material Handling de închi -riere ºi leasingul operaþional. „Încazul serviciilor de închiriere ofe -rite de noi, flexibilitatea este multmai mare, putând sã stipulãm, deexemplu, în condiþiile contractualeînlocuirea echipamentului, dacãnu se mai potriveºte aplicaþiei.Avantajul închirierii, chiar ºi peter men lung, este faptul cã bene -fi ciarul nu-ºi blocheazã banii pro -prii ºi beneficiazã ºi de full serviceinclus ºi de o ratã fixã lunarã petoatã durata contractului. De ase -menea, clienþii care achiziþioneazãechipamente de la noi pot bene -ficia ºi de contracte de întreþinereplanificatã“.

De altfel, service-ul de calitatea constituit un atu important pen -tru Toyota Material Handling înatragerea de clienþi noi. „Clientulju decã, acum, mai mult o even tua -lã investiþie sau o eventualã chel -tuialã. S-au lungit perioadele de

aprilie 2011.......................................................................................................................... 45

negociere, dar, spre bucuria noas -trã, sunt negocieri de bun simþ,care au la bazã criterii sãnã toase,spre deosebire de perioada dedinainte de crizã, când nu prea eraufundamente ºi se discuta doar dedragul negocierii ºi de a comparapreþuri. Astãzi, la ne go cieri, se auîn vedere condiþii clare, binestabilite. Clienþii sunt mai informaþiºi cred cã sunt mult mai calculaþi“,a concluzionat Valentin Hord.

Service-ulmai importantdecât preţul

Sã aflãm, însã, ce spun ºi ope -ratorii logistici despre cum aratãlista prioritãþilor atunci cândachiziþioneazã echipamente. Pen -tru a avea o imagine mai corectãasu pra pieþei, am rugat repre zen -tanþii unora dintre companiileimportante de profil sã rãspundãpe scurt la trei întrebãri:

1. Care sunt, în ordinea im -portanþei, cele mai importante 3criterii pe care le aveþi în vederela achiziþia de echipamente?

2. Aveþi în vedere sã achi zi -þionaþi echipamente în acest an?

3. Preferaþi închirierea? În cecondiþii?

Viorel Leca, Gebruder Weiss:„Urmãrim raportul calita -

te/preþ, garantarea serviciului deservice/reþeaua de service din Ro -mânia ºi perioada de garanþie postvân zare. Vom face achiziþii în func -þie de proiectele noi. Preferãmînchirierea pe termen scurt sauînchirierea de echipamente foartescumpe pentru care achiziþia nueste justificatã prin prisma perioa -dei de utilizare estimatã.“

Dragoº Geleþu, KLG:„Avem în vedere, în ordinea

importanþei, service-ul oferit (timpde rãspuns, tarife), preþul ºi ter -menul de livrare. Vom achiziþionaechipamente, dar în numãr redus,doar pentru înlocuirea celor uzate.În ceea ce priveºte cea de-a treiaîntrebare, preferãm Long TermRental, cu o duratã de 3-5 ani ºifull service inclus.“

Mihai Iancu, GTI Logistic:„Urmãrim, în ordinea impor -

tan þei, nivelul serviciului de ser -vice, preþul ºi firma. Vom faceachi ziþii în funcþie de evoluþia

pieþei. În anumite condiþii, decontracte pe duratã determinatã,preferãm ºi închirierea, în sistemde full-service.“

Nicolae Ciºmaºu, Macromex:„La achiziþia de echipamente,

avem în vedere sã fie dotate co -res punzãtor pentru lucrul la tem -pe ratura de congelare, sã rãs -pundã necesitãþilor din punct devedere logistic ºi sã beneficiezede un service competitiv. Nu vomface achiziþii în acest an. Preferãmîn chirierea atunci când avem ne -voie de echipamente pentru aasigura vârfurile de sezon.“

Luminiþa Dobrinoiu, WhitelandLogistics:

„Primele 3 criterii pe care leavem în vedere sunt fiabilitatea,service-ul ºi preþul. Vom cumpãraechipamente în funcþie de noilecontracte pe care le vom semnaanul acesta. Achiziþiile le facem cubanii jos sau în leasing ori în -chiriem în funcþie de sumã, duratapentru care avem nevoie de echi -pamente ºi ofertele financiare.“


STU

DIU

DE C

AZ

........................................................................................................................ aprilie 201146

ÎÎnceputul lui 2005 a fost im -por tant pentru piaþa po lo -nezã, volumele vânzãrilor aucrescut, fapt ce a dus la ofrec venþã mai ridicatã a co -

menzilor de retail plasate la pro -du cãtori. Furnizorul de servicii lo -gis tice trebuia astfel sã ges tio nezemai multe comenzi în ace eaºiperioadã de timp, iar cos turile detransport au crescut din cauzagrupajelor neeficiente. Mai mult,ºi preþurile combustibililor erau încreºtere, iar conges tio narea întrafic a transformat procesul dedistribuþie în FMCG într-unul maicomplex.

Pe piaþa polonezã a devenitevident cã, datoritã cotei crescutea comerþului tradiþional în canalelede distribuþie, procesele logisticenu erau eficiente iar costurile des -fãºurãrii acestor procese creºteaurapid. Practica consolidãrii îºi pro -punea sã grupeze activele ºi echi -pamentele din domeniul logisticiipentru maximizarea avantajelorpen tru utilizatori. Pentru FM Lo -gis tic, aceasta a însemnat optimi -za rea utilizãrii transporturilor ºi îm -pãrtãºirea costurilor de dis tribuþieºi depozitare între par te nerii în pro -iect. Principalul scop al consolidãriiera acela de a com bina comenziplasate de retaileri la producãtoripentru a crea livrãri de camioanecomplete. Existau zile dedicate deconsolidare în punctele de livrare,însã frecvenþa era mai mare.

Soluţia

În loc sã se concentreze pedeþinerea bunurilor, consolidareaîncuraja compania sã îºi adaptezesoluþiile la noile condiþii de piaþã,la concurenþa extremã ºi la crizaeconomicã.

Pe baza experienþei FM înFranþa, sucursala polonezã a im -plementat ideea de consolidare,însã conceptul de consolidare afost accelerat cãtre anumite carac -teristici ale pieþei. În Franþa, þarade origine a conceptului de con -so lidare, FM Logistic ºi Carrefourau decis sã coopereze cu furnizoride FMCG pentru optimizareaproceselor logistice pe de o parteºi câºtigarea avantajului com pe -titiv pe de altã parte.

Consolidarea a început în2004 în Franþa prin contribuþiaFM, a Carrefour ºi a trei produ cã -tori de FMCG - Benedicta, Nutri -maine ºi Pastacorn. în 2005, s-aualãturat sistemului alþi 3 mariproducãtori iar la jumãtatea anului2007 încã ºase case de expediþieregionale. Sistemul a fost croitpe nevoile tuturor partenerilor.

Pe piaþa polonezã erau im -plicaþi mai mulþi producãtori deFMCG iar practica însãºi aveacaracteristici diverse. Conso li da -rea s-a extins ºi la alþi retaileri înafarã de Carrefour - iar FM Lo -gistic a definit câteva puncte de

livrare comune pentru toþi pro du -cãtorii participanþi.

FM Logistic Polonia a adaptatsoluþia francezã la cerinþele pieþeipolo neze unde comerþul conven -þio nal deþinea o cotã de piaþã ridi -catã în sectorul FMCG. Aceasta aînsemnat cã trebuiau implicaþi unnumãr ridicat de distribuitori pen -tru ca modelul sã fie profitabil.Mai mult, pentru a acoperi în treagapiaþã, produsele trebuiau sã fiedisponibile la numeroase puncte

BEST PRACTICES

FM LogisticConsolidarea în sectorulde retail pentru FMCG

Transferabilitate

Consolidarea ca practicãreprezintã o soluþie globalãpentru producãtorii de FMCG,întâmpinând perfect nevoilelor, asigurând o frecvenþãridicatã a livrãrii ºi produseproaspete la rafturileretailerilor. Practica poate fiimplementatã în regiuni undeeste dificil sã se identificeresurse de transport ºi undemãsurile de reducere acosturilor sunt foarteimportante.

Seria studiilor de caz preluate de pe www.bestlog.orgcontinuă cu un exemplu despre cum poateconsolidarea să rezolve problemele de eficienţă însectorul bunurilor de larg consum.

aprilie 2011..........................................................................................................................

STU

DIU

DE C

AZ

47

de livrare. Procesul de consolidareera organizat de FM Logistic carejuca rolul de coordonator. Pro du -cãtorii, pentru care FM reprezentaun o pe rator logistic, trimiteau co -men zile clienþilor lor cãtre FM acãrui responsabilitate era sã livrezebunurile solicitate în cadrul de timpspecificat. În cazul conso li dãrii, eraposibilã relaþionarea co menzilorde la diverºi producãtori cu aceeaºidestinaþie.

Provocări

Consolidarea a fost un con -cept nou pentru FM Logistic.

Provocarea 1: Cooperarea cupatru producãtori diferiþi de FMCG- deoarece erau concurenþi, iniþialnu erau dispuºi sã se implice înproces ºi sã împãrtãºeascã infor -maþia.

Provocarea 2: Absenþa infra -struc turii corespunzãtoare consti -tuie un obstacol pentru definireaunui anumit punct de livrare caresã permitã consolidarea.

Provocarea 3: A fost dificil sãse facã estimãri înainte de im -plementarea corespunzãtoare aconsolidãrii.

Lecţii învăţate şifactori de succes

Nevoia de cooperare, încredereºi împãrtãºire a informaþiilor întreparteneri. Practica consolidãrii sebazeazã pe împãrtãºirea infor ma -þi ilor, mai ales în cazul cerinþelorde comandã ºi distribuþie. Toþi pro -ducãtorii trebuiau sã paseze co -men zile de la clienþi conform uneischeme pregãtite de FM Logistic.Mai mult, includerea FM în planulde promovare s-a dovedit a fiesen þialã pentru asigurarea flu xu -

lui continuu de produse co res pun -zãtoare în timpul stabilit.

Procesele interne de la pro du -cãtorii de FMCG reprezentau ocom ponentã indispensabilã a pro -ce sului de ansamblu. Aceasta seaplicã ºi departamentului de logis -ti cã ºi celui de vânzãri, care per ce -peau consolidarea în moduri diferite.Departamentul de vânzãri nu seconcentra pe reducerea cos turilor,ci pe creºterea volumului ºi valoriivânzãrilor. Pentru FM Lo gistic eraimportant sã demon stre ze de par -tamentului de vânzãri cã vân zãrilenu vor fi afectate de con solidare.

Consolidarea este un procesde lungã duratã ºi un proces deschimbare. Schimbãrile rapide ºifrecvente în condiþiile ºi structurilede pe piaþã însemnau cã practica,odatã implementatã, necesitã mo -nitorizare continuã. Punctele delivrare pot diferi în timp (în funcþiede existenþa infrastructurii cores -pun zãtoare) iar volumele de livrarepot creºte. FM Logistic relaþionaco menzile de la producãtori, exe -cu tând o singurã livrare cãtre lo-caþia retailerului, care cuprindeatoa te produsele comandate de lamai mulþi producãtori. Mulþumitãacestui sistem, FM trimitea trans -por turi complete, oferind o frec -venþã mai ridicatã de livrare, lucrufoarte important pentru sectorulFMCG.

Beneficii

Din punct de vedere eco -nomic

Practica a avut un impact se -rios asupra calitãþii serviciilor,utilizãrii resurselor ºi capacitãþiide rãspuns a FM Logistic ºi aclienþilor sãi. Calitatea serviciiloroferite de FM s-a îmbunãtãþit iar

por tofoliul a fost lãrgit, FM de ve -nind o companie mai competitivã.

Aproape toate livrãrile se rea -lizau la timp iar timpul necesarpen tru descãrcarea mãrfurilor afost, de asemenea, redus sem ni -ficativ. Cât priveºte utilizarea ca -pa citãþii, consolidarea a dus la îm -bu nãtãþirea ratelor de onorarepen tru transporturile rutiere ºi adus la eliminarea aproape com -pletã a grupajelor.

Din punct de vedere almediului

Practica de consolidare a avuto influenþã considerabilã asupraemisiilor de CO2 (care au fostreduse cu 51% în Franþa). Avândîn vedere cã 28% din emisii pro -ve neau din operaþiunile de trans -port, consolidarea a reprezentato soluþie simplã a problemelor.Mai mult, consumul de combustibila fost redus cu 50%.

Adriana PĂLĂŞANManaging Partner Supply Chain

Management Center

www.esupplychain.eu

Limitări

Cea mai importantã limitareprivind practica deconsolidare este datã desusceptibilitatea la condiþiilede transport (miros, calitate,posibilitate de stivuire). Este, de asemenea, esenþialca ºi canalele ºi punctele delivrare sã fie la fel pentru toþipartenerii. Mai mult,companiile mici nu ausuficiente volume de livrarepentru a deveni parteneri iarproducãtorii de FMCG de topnu sunt dispuºi sã lucreze cuconcurenþi de mai micidimensiuni.

CCopiii membrilor Asocia -þiei Române de Logisticã(ARILOG) au putut vedeacu ochii lor cum se fabri -cã ciocolata, dupã ce în

luna martie au vizitat fabrica deciocolatã Primola din Bucureºti.Vizita a marcat reluarea în 2011a programului ARILOG pentrucopii, demarat în 2010 sub de -viza „Cum se fabricã în Ro mâ -nia?“.

Vizita la fabrica de ciocolatãa reprezentat un moment foarteaºteptat de copii, dar ºi de cãtrecei mari, reprezentând pentrufoarte mulþi dintre ei un vis trans -for mat în realitate. De altfel, în -ce pând cu data de 15 noiembrie(când Primola a lansat campaniade vizitare a fabricii), mii de iu bi -

tori de ciocolatã de toate vârsteleau cãlcat pragul Fabricii de Cio -co latã. „Cele peste 8.000 de so -licitãri ne-au confirmat convin -gerea pe care am avut-o încã dela începutul acestui proiect: fie -care dintre noi, adulþi sau copii,suntem fascinaþi de ciocolatã ºide felul în care este preparatã.Mã bucur cã datoritã acestui pro -gram am reuºit sã împãrtãºim tai -nele ciocolatei Primola celor carene-au trecut pragul“, a afirmatCristian Stancu, Director Mar -keting Supreme Chocolat.

Adevăraţi maeştricofetari

Dupã ce au aflat micile secretecare transformã Primola într-o

EV

EN

IMEN

T

........................................................................................................................ aprilie 201148

În vizită la fabricade ciocolatăCine nu a visat atunci când era copil să se plimbe liber printr-ofabrică de ciocolată? Să vadă munţii de cacao, să urmăreascămiile de tablete care alunecă în grabă pe bandă şi să se îmbiecu mirosul ademenitor al ciocolatei… Primola a făcut acest visposibil demarând prima campanie de acest gen din România!

Despre SupremeGroup

Supreme Group reuneºte ungrup de companii ce activeazãîn principal în categoriadulciurilor, având facilitãþi deproducþie pentru produse pebazã de cacao/ciocolatã,biscuiþi dulci, precum ºi firmãproprie de distribuþie pentruclienþii din reþeaua comercialã.Din 2001, când grupul a intratpe piaþa dulciurilor printr-unprogram susþinut de investiþii înfacilitãþile de producþie, îndezvoltarea ºi promovareamãrcilor, Supreme a devenitunul din producãtorii principalidin România, având unportofoliu format din 4 mãrciprincipale: Anidor, Primola,Novatini pentru ciocolatã ºiproduse pe bazã de cacao ºimarca de biscuiþi Ulpio.Începând cu anul 2008,Supreme a demarat activitateade export pe diverse pieþe,programul de investiþiisusþinând marca principalã agrupului - Primola.Exportul a crescut de peste 5ori, iar produsele grupului segãsesc într-un numãr de 12 þãri,10 din Europa ºi 2 din Asia.

aprilie 2011.......................................................................................................................... 49

ciocolatã finã ºi gustoasã, vi zita -torii au avut ocazia de a deveniadevãraþi maeºtri cofetari. Rafturiîntregi de ingrediente delicioaseºi fântâni de ciocolatã le-au statla dispoziþie! Imaginaþia a fãcutdiferenþa între sutele de reþetenãscute în „laboratorul“ Primola,unde cei prezenþi au experimentatîn voie, creând ciocolate unice, cuarome felurite. Cei care îºi doresco experienþã ineditã, ce le vadezvãlui secretul noii reþete Pri -mola, sunt aºteptaþi pânã pe 29apri lie la Fabrica de Ciocolatã -www.fabricadeciocolata.ro.

„Bucuria pe care am vãzut-ope chipul copiilor, inocenþa carea apãrut în ochii adulþilor cânddescopereau secretele Fabricii deCiocolatã, toate acestea ne-auarãtat cã aceastã campanie aînsemnat mai mult decât «porþideschise». Am împlinit vise ºi amadus un strop de magie în viaþafiecãrui vizitator. Din toate acestemotive ne dorim sã extindem acestprogram, pentru ca iubitorii deciocolatã sã poatã petrece cât maimult timp în lumea Primola“, a maiadãugat Cristian Stancu. Primola,principala marcã din portofoliul

Supreme, a fost lansatã pe piaþatabletelor de ciocolatã din Ro mâ -nia în anul 2001. De atunci ºi pânãîn prezent marca s-a dezvoltat îndiverse categorii de ciocolatã, a -dresând un consu mator diver si -ficat, cu produse pe gustul consu -matorilor naþionali ºi internaþionali.La ora actualã, marca Primolaoferã consuma torilor produse dincategoriile: ta blete, praline, ba -toa ne ºi, mai nou, napolitane în -velite în ciocolatã.


Profesionalism,cariera, succes!

Un pas inainte pentruviitorul tau si alcompaniei tale!

Cursuri de perfectionareManagementul logisticii si supply chain-ului

Managementul achizitiilor si stocurilorManagementul depozitarii

Managementul trasportului si distributieiManagementul operatiunilor

Cursuri IN HOUSEPrograme personalizate in functie denevoile companiei dvs. in logistica si

supply chainContact: 021.410.60.61 / 0752.248.161; [email protected]

*) Perioada de valabilitate a codului 15 aprilie – 15 mai 2011Se poate utiliza un singur cod de discount /per curs

Utilizati codul curs80pentru a beneficia de oreducere de 80 de EURO

la un curs deperfectionare de lunga

durata*

CO

NCU

RS

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA CARGOşi compania de consultanţă şi training în

logistică Supply Chain ManagementCenter continuă cu etapa a 17-a.

În fiecare lună, publicăm 3 întrebăritip grilă, pentru ca, în luna următoare,să dăm publicităţii variantele corectede răspuns. Câştigătorii sunt stabiliţi

prin tragere la sorţi dintre persoanelecare răspund corect.

Întrebările lunii APRILIE (ETAPA 17)

|ntreb`rile lunii MARTIE (ETAPA 16) [i r`spunsurile corecte

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTR

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe10 mai, prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câştigătorul ediţiei din

aprilie şi variantele corecte derăspuns vor fi publicate înnumărul din mai al revistei

ZIUA CARGO.

GTI

C=[tig`toriilunii MARTIE

Ruxandra Nuţă, Iuliana Manea şi Sorin Bunea.

Ei au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei4 concurenţi care au răspuns corect. 62 de persoane au participat la etapa a 16-a aconcursului de logistică.Lista concurenţilor care au răspuns corect:Ruxandra Nuţă, Sorin Bunea, Alina Mădălina Ion şi Iuliana Manea

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (17)

1. Ca un obiectiv să fie SMART, acesta trebuie să fie:a. Specific, Măsurabil, Abordabil, Relevant, Încadrat în

Timp - CORECTb. Specific, Motivant, Adevărat, Realizabil, Temporarc. Stimulant, Măsurabil, Abordabil, Realist, Tangibil

2. În ce etapă a proiectului putem vizualizaprogresul proiectului:

a. Iniţiereb. Planificare

c. Execuţied. Monitorizare şi control - CORECT

3. Structura de alocare a activităţilor (WBS) poate fi văzută ca un ajutor eficientîn comunicarea ………

a. Echipeib. Managerului de proiectc. Clientuluid. Grupurilor de interes - CORECT

1. Printre etapele funcţiei de recepţienu se numără:

a. Etichetarea în vederea livrăriib. Consemnarea discrepanţelorc. Comunicarea către operatorii

locaţiei în depozitd. Planificarea recepţiilor

2. Cross docking-ul esteoperaţiunea de

a. Reverse logisticsb. Mutarea produselor fără a trece

prin depozit

c. Prelevarea comenzilor pe zoned. Inspecţia mărfurilor

3. Fenomenul de honeycombing este:

a. Aranjarea mărfurilor în formă de fagure

b. Eliminarea utilizării ineficiente aspaţiului

c. Blocarea unor locaţii pe orizontală şipe vertical

d. Aranjarea depozitului în formă defagure

HENKEL

aprilie 2011..........................................................................................................................

{A

NTIE

R

51

GGaarraaSStt.. PPaannccrraass ddiinn LLoonnddrraa

ȘTIR

I

........................................................................................................................ aprilie 201152

NOU CEO VOLVOCONSTRUCTIONEQUIPMENT

Începând de la 1 mai, PatrickOlney (42 de ani) va fi noulpreºedinte ºi CEO al VolvoConstruction Equipment. Olneyare o experienþã de 17 ani îndomeniul echipamentelor deconstrucþii, timp de 10 aniocupând poziþii de managementîn cadrul Volvo CE. Între anii2001 ºi 2004, el a fost CFO alVolvo CE ºi a fost apoi numitpreºedintele diviziei Volvo MotorGraders, o poziþie pe care adeþinut-o pânã la numirea înfuncþia de preºedinte al VolvoRoad Machinery în 2007. Din2009, Olney este vicepreºedinteexecutiv ºi ºef de operaþiuni laVolvo CE, funcþie carecoordoneazã toate operaþiunilede fabricaþie la nivel mondial,precum ºi cele de achiziþiiglobale.

MODERNIZAREASECTORULUI 2 -ETAPA REABILITĂRIISTRĂZILOR

Pânã în luna iunie, PrimãriaSectorului 2 va reabilita strãzilepe care s-au introdus reþele deapã ºi canalizare, precum ºi celecu carosabilul distrus chiar ºi pe70% din suprafaþã în aceastãiarnã. Astfel, 125 de strãzi vor fiasfaltate, 70 vor fi plombate iar50.000 mp de alei dinansamblurile de blocuri vor fireabilitate. Pentru început, audemarat lucrãrile de plombare încartierele Fundeni ºi Creangã -pe strãzile Arbore Zamfir, MunþiiBuzãului, Laviþei, Arbustului,

Intrarea Somnului, Intrarea ColþiiMorarului, Intrarea Fundeni -precum ºi în cartierele Baicului,Tei ºi Pantelimon - pe strãzileAurel Vlaicu, Paharnicul Turturea,Aromei, Vidin, Ciocârliei,Braºoveni ºi Luntrei. De altfel, înfiecare sãptãmânã, sunt„periate“ câte ºapte artere, pânãla refacerea completã acarosabilului.

SECTORUL 2, PEPRIMUL LOC LAANVELOPAREABLOCURILOR

Din totalul celor 384 de blocuriaflate în reabilitare termicã înCapitalã, 268 (cu 14.194 deapartamente), reprezentând70%, sunt realizate în Sectorul 2.Pentru siguranþa locuitorilor,toate imobilele cuprinse înprogramul de reabilitare termicãsunt mai întâi expertizate tehnicdin punctul de vedere al structuriide rezistenþã. Abia dupã cerezultatul este ok, adicã sedovedeºte cã vor face faþã unorcutremure majore de pãmânt, setrece la etapele urmãtoarepremergãtoare reabilitãrilortermice. „Comparativ cu situaþiadintr-o serie de oraºe importante- Cluj (100 de blocuri), Târgoviºte(84 de blocuri), Braºov (36 deblocuri), Timiºoara (16 blocuri),eforturile noastre suntîncununate de succes, mai cuseamã cã în momentul de faþãavem înregistrate la PrimãriaSectorului 2 circa 1.300 de cereride reabilitare termicã“, ne-adeclarat primarul Onþanu. Numãrul mare de blocuri aflate înProgramul de Reabilitare Termicãse datoreazã faptului cã PrimãriaSectorului 2 susþine inclusivpartea de 20% ce revineasociaþiilor de proprietari. Astfel,proprietarii apartamentelor nuplãtesc nici un leu pentruanveloparea blocurilor lor. Înprezent, 18 blocuri (816apartamente) sunt finalizate ºirecepþionate, 96 sunt în curs derecepþionarea lucrãrilor, 110 suntîn stadii avansate de execuþie, iar44 de blocuri sunt în lucru.Pe lângã cele 268 de blocurifinalizate sau în curs deexecuþie, primarul NeculaiOnþanu are în plan pentru anulacesta începerea lucrãrilor laalte 252 de astfel de imobile, lacare se realizeazã expertizeletehnice, auditurile energetice ºiproiectele tehnice.

FMX S-A VÂNDUT ÎN 5.000 EXEMPLARE

FMX Volvo are un impactmajor asupra pieţeicamioanelor pentru şantiere.De la prezentarea sa din lunaaprilie a anului trecut, aproape5.000 de unităţi au fostvândute. Noul tip de camionpentru construcţii este acumpus la încercare în condiţiiextreme de lucru în întreagaEuropă. Cel mai lung tunel dinlume se construieşte lagraniţa dintre Elveţia şi Italia.Când va fi terminat, acesta vaavea 57 kilometri lungime.Tunelul este tăiat prin munte,cu o viteză de până la 25 demetri pe zi. Una dintreprovocările majore aleproiectului este de atransporta 13,3 milioane demetri cubi de piatră, rezultatădin excavaţii. O parte din eaeste scoasă din tunel şidepusă în terase pentrucrearea ulterioară de noiforme muntoase, care se vorintegra armonios cu peisajul

alpin din jur. În timpulconstrucţiei celei mai lungisecţiuni, pe distanţa de 20 kmîntre Camorino şi Vezia,transportul rocii este în grijacelor 32 de angajaţi de lacompania Beffa Trasporti.Compania utilizează pentruaceastă sarcină întreaga saflotă de 22 camioane Volvo şia închiriat, de asemenea,camioane de la furnizori. Aicieste locul în care Volvo FMX6X4 îşi arată toate calităţile.Camionul funcţionează îndouă schimburi de-a lungulunei rute de 40 km între tunelşi locul de descărcare,cuprinzând drumuri publice şişantiere grele. Acest lucrupresupune condiţii defuncţionare foarte dificile,deoarece capacitateaautocamionului este folosităla maxim în cea mai mareparte a zilei. Într-un schimb setransportă până la 2.200 detone de piatră concasată.

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

........................................................................................................................ aprilie 201154

Programul Naţional de Dezvoltarea Infrastructurii a pornit

Începemodernizarea a10.000 de km dedrumuri judeţene

AAnunþul a fost fãcut deElena Udrea, ministrulDez voltãrii Regionaleºi Turis mului, care apre ci zat cã primele lu -

crãri încep pe 300 de km din ju -de þele Su ceava ºi Botoºani, a cã -ror va loa re atinge 100 de milioanede euro.

„Am reuºit sã pornim efectivProgramul Naþional de Dezvoltarea Infrastructurii, cel mai important,mai amplu ºi mai cuprinzãtorprogram de investiþii derulat deGu vern în ultimii 20 de ani. Pro -gra mul va permite accelerarea in -ves tiþiilor ºi transformarea con di -þi i lor de trai din România. Amre uºit sã-l miºcãm dupã câtevaluni de discuþii cu bãnci, fonduride investiþii ºi firme de construcþii,iar în conceperea lui s-a plecat dela nevoia acutã de infrastructurãe dilitarã resimþitã în numeroasezo ne ale þãrii ºi de la faptul cã fon -du rile europene alocate Românieipe perioada 2007-2013 s-au do -vedit insuficiente faþã de numãrulmare de proiecte pregãtite pentruacest gen de lucrãri. Avansãm cuaprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru toate judeþele,iar apoi vom începe licitaþiile“, aexplicat Elena Udrea.

Ministrul Dezvoltãrii Regionalea precizat cã investiþiile vor fi gru -pa te în pachete de câte douã ju -deþe. „Pachetele judeþene se com -binã câte douã, astfel încât ceeace licitãm sã fie un pachet com -

binat, iar la nivel naþional sã avem20 de astfel de pachete. Acumavem primul pachet de la judeþeleSuceava ºi Botoºani, judeþele careau reuºit sã trimitã cel mai repededocumentaþiile. Sunt ºi cel maibine întocmite, în aºa fel încât eleau parcurs toate procedurile ne -ce sare. Astfel, au fost evaluate înCon siliul tehnico-economic alminis terului ºi în Consiliul inter -mi nisterial pentru proiecte deinves tiþii ce depãºesc 20 de mi -lioa ne de lei - întrucât evaluareaa cestor drumuri depãºeºte aceas -tã sumã. Vom avea, aºadar, laprima licitaþie 300 km de drumuripentru judeþele Botoºani ºi Su -ceava, în valoare de 100 milioane

de euro, aproximativ“, a anunþatElena Udrea.

Ministrul a mai spus cã, pânãla 28 martie, toate judeþele autrecut prin procedurile prealabile,pentru ca ulterior sã fie organizatelicitaþiile. „Asteptãm ca, în pe ri -oada urmãtoare toate pachetelecombinate de drumuri sã fie tre -cute prin Hotãrâre de Guvern,acolo unde este cazul, ºi apoi sãporneascã licitaþiile, pe mãsurã ceele îºi finalizeazã procedurile“, aprecizat Elena Udrea.

Ea a mai spus cã au fost fina -li zate negocierile de câteva lunidin tre Guvern ºi bãncile ºi com -pa niile din domeniul construcþiilor,în vederea finanþãrii programului.

Guvernul a aprobat documentaţia tehnico-economică pentru primulpachet de investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare aInfrastructurii, ce cuprinde modernizarea a 10.000 de km de drumurijudeţene şi de interes local.

„Am avut luni de zile negocieri,discuþii cu bãncile, cu companiilereprezentative de construcþii, toc -mai pentru a reuºi sã ajungem lao înþelegere pentru modul cum seva derula ºi cum se va im ple men -ta acest program, în special înceea ce priveºte finanþarea lui.Dis cuþiile s-au terminat acum câte -va sãptãmani ºi ºtim exact cum seva finanþa. Companiile sunt mul -þu mite de modalitatea în care Gu -vernul ºi Ministerul Finanþelor, înspecial, au hotãrât sã asigure fi -nan þarea programului. Primul pa -chet care va ieºi în licitaþie va arãtaexact cât de atractiv este acestpro gram; ºi pentru constructori, ºipentru bãnci - nu numai cât deimportant este pentru Guvern ºipentru autoritãþile publice locale“,a precizat ministrul Dezvoltãrii.

Constructorullicitează cu cefinanţator doreşte

În privinþa bãncilor implicate,Elena Udrea a spus cã fiecare con -structor vine cu ce bancã sau cuce fond de finanþare doreºte. „Ori -ce fond de investiþii, orice bancã,oricine doreºte sã finanþeze unastfel de pachet de investiþii poateparticipa împreunã cu un con -struct or la licitaþie. Vom vedea cinesunt cei care vor veni. Discuþiile sere fereau fie la garanþii, fie la ter -me nul în care Guvernul face plãþilepe investiþiile realizate. ConformOrdonanþei nr. 105, aprobatã prinlege, programul se deruleazã pânãîn 2015, iar termenul de restituirede platã a costurilor lui este 2020.Sigur cã, în orice moment, dacãeco nomia o permite ºi bugetulper mite, acest termen se va re -duce. În orice moment, se poate

face o reevaluare a programului ºio reducere a acestui termen“, amai spus ea.

Deºi programul începe anul a -cesta, plãþile cãtre constructori vorfi fãcute abia din 2013. Con struc -torii vor contracta lucrãrile ºi le vorîncepe din fonduri proprii sau dinîmprumuturi bancare ga rantate destat. Începând din 2013, autoritateacontractantã va începe sã achitecontravaloarea acestor lu crãri pemãsurã ce sunt finali zate. Finan þa -rea proiectelor se asigurã din sumealocate anual cu aceastã destinaþie,din fonduri externe rambursabileºi neram bur sa bile, de la bugetul destat, de la bu getele ministerelor deresort, pre cum ºi din alte surse legalconstituite.

Pentru sub-programele gestio -na te de MDRT, ministerul va cen -tra liza propunerile de investiþii pri -mite de la autoritãþile publicelocale. Reprezentanþii autoritãþilorpu blice locale vor întocmi ºi trans -mite documentaþiile care stau labaza solicitãrilor de realizare ainvestiþiilor, fiind, de asemenea,obligaþi sã obþinã acordurile ºiavizele necesare pentru aprobareafinanþãrii ºi derularea lucrãrilor.Indicatorii tehnico-economici aiobiectivelor de investiþii, pe bazacãrora se realizeazã documentaþiade achiziþie publicã, vor fi aprobaþiîn Consiliul tehnico-economic alMDRT sau Consiliul inter mi nis -terial de avizare lucrãri publice deinteres naþional ºi locuinþe.

În perioada de execuþie, lucrã -rile sunt finanþate de prestatorii,executanþii ºi furnizorii cãrora lesunt atribuite calupuri de lucrãriîn urma licitaþiilor publice. Platalucrãrilor realizate ºi recepþionatese face pe bazã de facturã emisãconform situaþiilor de lucrãri,

întocmitã de executant, verificateºi aprobate conform legii. Pro gra -mul se deruleazã pânã în 2015,iar termenul de restituire de platãa costurilor lui este 2020. „Dintresub-programele menþionate an -terior, cel mai avansat este cel re -feritor la modernizarea a 10.000km drumuri judeþene ºi de intereslocal. Anul acesta, vom avea pri -mele drumuri judeþene ºi localerea bilitate ºi modernizate în bazaunui program guvernamental gân -dit pentru a susþine investiþiile îninfrastructurã, chiar dacã bugetulde stat este mai sãrac ca în aniiante riori. Aºadar, cu dialog ºi crea -ti vitate, pot fi gãsite soluþii pentruori ce problemã“, a conchis ElenaUdrea.

Magda [email protected]

aprilie 2011..........................................................................................................................

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

55

Sub-programe

Programul este compus dinmai multe sub-programegestionate de cãtre MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului (primele 4) ºiMinisterul Mediului ºiPãdurilor (urmãtoarele douã):- 10.000 km drumuri judeþeneºi de interes local.- Modernizarea satuluiromânesc.- Sistem de canalizare ºiepurare a apelor uzate.- Alimentare cu apã alocalitãþilor.- Programe multianuale demediu ºi gospodãrire a apelor.- Infrastructura în domeniulgospodãririi apelor, lucrãrihidrotehnice de apãrareîmpotriva inundaþiilor, mãrireagradului de siguranþã abarajelor ºi reabilitarea ºiprotecþia zonei costiere.

........................................................................................................................ aprilie 2011

PR

OIE

CT

56

Eco-cartier ANL cu10.000 de locuinţeîn Ghencea

PP roiectul va fi dezvoltatîn parteneriat public-pri -vat, pe trei loturi de te -ren în su prafaþã totalãde 101,5 ha, situate în

Str. Prelungirea Ghencea nr. 3-5,în B-dul Ghencea nr. 45 ºi în Str.Antiaerianã nr. 5-7, care au fosttrans ferate din administrarea Mi -nis terului Apãrãrii Naþionale în ceaa Consiliului Local al Sectorului5. Jumãtate din cele 10.000 delo cuinþe vor fi repartizate de pri -mã rie tinerilor cu vârste de pânãla 35 de ani, iar restul, angajaþilorministerelor Apãrãrii, Adminis -traþiei ºi Internelor, SRI, SIE, SPP,STS, Administraþiei Naþionale aPenitenciarelor, Ministerului Jus -ti þiei ºi Parchetului General.

Elena Udrea a anunþat cã pro -iectul propune realizarea unei zo -ne cu funcþiune mixtã (locuire, ser -vicii, echipamente publice), avândca bazã principii de planificare,proiectare, arhitecturã ºi designecologic, orientate cãtre cetãþean,subordonate ideii de dezvoltare

durabilã. Astfel, în afarã de blocuri,vor fi construite un spital, o ºcoalã,o grãdiniþã ºi un parc. În procente,din totalul suprafeþei de 101,5 hec -tare, locuinþele se vor desfãºura peo suprafaþã de 66,6%, zonele verzipe 15,5%, bazele sportive pe 8,1%ºi infrastructura socialã pe 1,4%.

În opinia ministrului Dezvoltãrii,viitorul cartier din Ghencea ar tre -bui sã ducã la scãderea preþului lo -cuinþelor în Bucureºti. „Va fi uncon cept total nou în România.Avem de-a face cu un eco-cartiercare va folosi tehnologii ºi mate -ria le de construcþii ecologice, pre -cum ºi surse de energie alterna -tivã. Pentru prima datã dupã 1989,Guvernul va construi ºi cãmine stu -denþeºti. Este posibil sã fie relo -cate ºi instituþii publice în aceastãzonã“, a precizat Elena Udrea.

De asemenea, existã o stra -tegie conexã, care presupune dez -voltarea reþelei de transport urbanºi a infrastructurii rutiere. „Dealtfel, ºi prin semnarea contractuluide construire a magistralei 5 de

metrou, care va lega Ghencea-Dru -mul Taberei de centrul Capitalei,dar ºi prin planurile de lãrgire aºoselei Prelungirea Ghencea ºirealizarea podului de la Domneºtis-au fãcut paºi importanþi cãtredes congestionarea traficului înzonã. Mã aºtept ca ridicarea car -tie rului sã genereze peste 1.000de locuri de muncã în construcþii.La nivelul ministerului, una dintreprincipalele preocupãri pentru2011, atât prin Planul Naþional deDezvoltare a Infrastructurii, cât ºiprin Programul Operaþional Regio -nal, este crearea de noi locuri demuncã. Scãderea ºomajului esteprimul semn al ieºirii din crizã ºisunt sigurã cã anul acesta va fibun din acest punct de vedere“, amai spus Elena Udrea.

Oprea: „Armata adat 430 ha deteren în 16 judeţe“

La rândul sãu, Gabriel Oprea aprecizat cã parteneriatul dintre

Cel mai mare proiect imobiliar din România, un cartier ANLcu 10.000 de locuinţe, va fi ridicat pe un teren de 100 dehectare în zona Ghencea din Sectorul 5 al Bucureştiului.Pentru realizarea lui, Elena Udrea, ministrul DezvoltăriiRegionale şi Turismului, Gabriel Oprea, ministrul ApărăriiNaţionale, şi Marian Vanghelie, primarul Sectorului 5, aulăsat disputele politice deoparte şi şi-au dat mâna, mai alescă va fi primul eco-cartier din ţară, proiect pilot pentruimplementarea noului model de dezvoltare urbană integrată.

aprilie 2011..........................................................................................................................

PR

OIE

CT

57

Ministerul Apãrãrii, MDRT ºi Pri -mãria Sectorului 5 reprezintã oºansã în viaþã pentru încã 10.000de tineri ºi tinere familii - bene fi -ciarii acestui program. „Încã de lapreluarea mandatului, am luatdecizia iniþierii ºi derulãrii unuipro gram pentru rezolvarea proble -melor sociale ºi locative cu carese confruntã personalul armatei,dar ºi pentru sprijinirea comu ni -tãþilor locale. Din totalul unitãþilorloca tive, 5.000 sunt destinateinsti tuþiilor din sistemul de apãrare,or dine publicã ºi siguranþã naþio -nalã ºi autoritãþilor judecãtoreºti,2.500 dintre acestea revenindpersonalului MApN. Prin hotãrârede Guvern se va realiza urmã toa -rea repartiþie: MApN - 25%, numai puþin de 2.500 locuinþe; MAI- 10%, nu mai puþin de 1.000 locu -inþe; SRI - 5%, nu mai puþin de500 locuinþe; SIE - 1,5%, nu maipuþin de 150 locuinþe; SPP - 1,5%,nu mai puþin de 150 locuinþe; STS- 1,5%, nu mai puþin de 150 lo cu -inþe; Administraþia Penitenciarelor- 1,5%, nu mai puþin de 150locuinþe; Ministerul Justiþiei - 2%,nu mai puþin de 200 locuinþe; Par -chetul General - 2%, dar nu maipuþin de 200 locuinþe“, a spus mi -nistrul Apãrãrii Naþionale.

Oprea a amintit cã, din anul2010 ºi pânã în prezent, au foste mise 20 de hotãrâri de Guvernpen tru transmiterea cãtre auto ri -tãþile locale din 16 judeþe a circa430 de hectare de teren care aufost administrate de MApN, pro -cen te cuprinse între 20 ºi 50%din tre unitãþile locative (7.000 delo cuinþe realizate) revenind per -so nalului armatei. „Terenurile carese transferã sunt dezafectate caur mare a procesului de reor ga ni -zare ºi restructurare a armatei ºise utilizeazã în scopul sistem a ti -zã rii zonei, respectiv pentru con -stru irea de locuinþe ºi funcþiunicom plementare spaþiilor de locuit,prin programe derulate de ANL,potrivit legislaþiei în vigoare. Pro -

iec tele de locuinþe dezvoltate cuMDRT vor acoperi aproape inte -gral necesarul MApN, de 9.500de unitãþi locative“, a conchisGabriel Oprea.

Întâi utilităţile,apoi blocurile

Deocamdatã, nu se ºtie nicicând vor începe lucrãrile, nici cineeste firma cu care se vor asociainstituþiile implicate în proiect.Potrivit modificãrilor aduse anultrecut legislaþiei privind par te ne -riatul public-privat, instituþiile pu -blice se pot asocia cu orice in ves -titor doresc, fãrã licitaþie. „Nu credcã anul acesta vom începe sã con -struim locuinþele, pentru cã mai întâiterenul va trebui sã înceapã sã fieechipat cu utilitãþi, trebuie sã trecempeste etapa concursului, a aprobãriiplanului de urbanism, deci probabilcã locuinþele vor fi începute undevaanul viitor“, crede Elena Udrea.

Ea susþine cã se pot construilocuinþe ANL din fonduri private,iar sumele sã fie recuperate decãtre investitori prin utilizarea lorcãtre cei care au dreptul prin legesã locuiascã în respectivele clãdiri,iar dupã 20-25 de ani de utilizareimobilele sã intre în proprietateastatului. Ministrul Dezvoltãrii aspus cã pe terenul respectiv va ficonstruit ºi un parc sportiv ºi, poa -te, o salã polivalentã. Astfel, ºi sa -la polivalentã ar putea fi construitãdin fonduri private, iar investitoriisã recupereze ulterior banii prinadministrarea construcþiei.

Cât priveºte costul întreguluipro iect, nu s-a fãcut încã o esti -mare.

Vanghelie,optimist

Primarul Vanghelie este opti -mist ºi crede cã locuinþele pot fiinaugurate în doi ani. „Eu sunt pu -þin mai încrezãtor ºi cred cã acest

cartier poate fi terminat în maximdoi ani de zile, pentru cã, potrivitcal culului specialiºtilor, din mo -men tul în care se bagã lopata,într-un an de zile maxim - dacãdis cutãm de oameni competenþi -se poate finaliza“, a explicat el.Van ghelie a spus cã a luat în calculun an pentru „toate problemele“ºi încã un an pentru construireade locuinþe. Întrebat cum va uºuraaccesul locuitorilor noului cartier,pen tru cã din vestul Capitalei secir culã oricum greu spre centru,el a rãspuns în stilu-i caracteristic:„Lãsaþi-le pe celelalte în grijacelorlalþi“.

Elena Udrea nu s-a putut ab -þine sã nu vorbeascã despre „no -rocul“ care a dat peste MarianVan ghelie: „Domnul primar e unpri mar norocos. Sã fii primar înBu cureºti, iar autoritatea pe careo conduci sã deþinã un teren de100 de hectare, înseamnã cã eºtiun primar norocos“, a afirmat ea.

Vanghelie apreciazã însã cãacest proiect este „o chestie denormalitate“: „Înseamnã pentruBu cureºti o chestie de normalitate.ªi aº spune cã e primul pas sprenor malitate ºi în politica româ -neas cã, în momentul când un gu -vern vine cãtre un primar din opo -ziþie ºi vrea sã demonstreze cã,alãturi de un primar din opoziþie -care este norocos, cum zicedoam na ministru, sau nervos, cumaº spune eu -, reuºim împreunãsã putem sã ducem la bun sfârºitun lucru foarte bun“.

Magda [email protected]

Alianţă...

Elena Udrea va pune la bãtaiefonduri ANL, Gabriel Oprea -terenul de 101,5 ha eliberatprin dezafectarea unor unitãþimilitare, iar Marian Vanghelieare ºansa de a avea terenul însectorul pe care îl conduce.

INED

IT

........................................................................................................................ aprilie 201158

DDupã ce a scãpat de de -mo larea planificatã înanii 1960, complexul afost renovat ºi extins înanii 2000, cu o investiþie

de peste 800 milioane lire sterline.A fost construit un terminal pentruser viciile Eurostar cãtre EuropaCon tinentalã - transporturi desfã -ºu rate prin linia High Speed 1 ºiprin Canalul Mânecii, precum ºi

platforme pentru conexiunile do -mestice cu Nordul ºi Sud-Estul An -gliei. Staþia renovatã numãrã 15plat forme, un centru comercial ºi oauto garã, în plus faþã de serviciilede metrou disponibile prin inter -me diul staþiei King's Cross St.Pancras.

Unele surse apreciazã cã a -ceas tã garã este cea mai frumoasãdin lume. Alte surse se referã la

St. Pancras ca la o adevãratã „ca -te dralã a gãrilor“, ºi nu degeaba.O arhitecturã deosebitã, care pãs -trea zã vie istoria, dar ºi operelede artã care înnobileazã aceastãgarã sunt de naturã sã de mon -streze cã funcþionalitatea nu estedeloc compromisã de cãtreestetic.

La extremitatea sudicã a ni -velului superior al gãrii, se aflã o

Gara St. Pancras din Londra este cunoscută, din 2007, şi ca gara St.Pancras International. Recunoscută pentru stilul victorian alclădirilor sale, a fost deschisă în 1868 de către Midland Railway capunct terminus sudic al liniei Midland Main Line, care conecta Londracu East Midland şi Yorkshire.

GGaarraa SStt.. PPaannccrraassddiinn LLoonnddrraa

statuie cu o înãlþime de 9 metri,care cântãreºte 20 t, denumitã„Punctul de Întâlnire“. Proiectatãde artistul britanic Paul Day, sta -tuia este de naturã sã invoce ro -mantismul cãlãtoriilor prin inter -mediul unui cuplu îmbrãþiºându-se.Statuia nu a primit, totuºi, criticifoarte favorabile din partea spe -cialiºtilor britanici într-ale artei.Încã o sesiune de controverse afost deschisã în 2008, când Daya adãugat o frizã în relief în jurulplintei statuii. Aceasta trebuia,iniþial, sã înfãþiºeze un cãlãtorcãzând în faþa unui metrou condusde Gream Reaper, dar Day aschimbat acest proiect înainte deinstalarea versiunii finale. Umorulenglezesc a cedat, probabil, în faþa„audienþei“ internaþionale.

De asemenea, pe nivelul su -perior, deasupra Arcadei, se aflão statuie de bronz a poetului SirJohn Betjeman, care se uitã cãtretavanul gãrii. Creaþie a sculptoruluibritanic Martin Jennings, mo nu -menul comemoreazã campania desucces dusã de acest poet pentrua salva staþia St. Pancras de lademolare în anii 60 ai secoluluitrecut.

Istorie

Înainte de 1860, companiaferoviarã Midland Railway deþineao serie de rute în Midlands ºi laNord de Londra, dar nici o cone -xiu ne proprie cu capitala. Din1840, trenurile Midland cãtre ºide la Londra mergeau prin Euston,utilizând liniile North Western prinintermediul unei joncþiuni la Rugby.Aglomeraþia ºi întârzierile la Sudde acest punct de joncþiune aude venit, în scurt timp, o obiºnuitãinconvenienþã.

O nouã linie a fost propusã înjur de 1845. Linia Great Northerna fost aprobatã de Parlament în1846 ºi un an mai târziu - co -nexiunea Midland Railway de laLeicester la Hitchin. Dar aceastaa fost abandonatã din motive fi -nanciare. În fine, linia a fost din

nou aprobatã în 1853 ºi inau -guratã în 1857. În 1862, din cauzaunui volum imens de trafic generatde cãtre Expoziþia Internaþionalã,companiile Great Northern ºiMidland au început sã aibã pro -bleme de capacitate, ceea ce aconstituit stimulul necesar pentruMidland de a construi propria linie,de 80 km, de la Bedford la Londra,lucrãrile începând în 1862. Pentrua construi gara, Midland a cumpã -rat teren de la parohia St. Pancras.

Design şiconstrucţie

Conducerea Midland Railwayera determinatã sã impresionezelondonezii cu noua lor garã, deºiforma neregulatã a terenului dis -po nibil pãrea sã impunã cevaprobleme.

Proiectul iniþial al gãrii a fostrealizat de William Henry Barlow,inginerul consultant al companieiMidland. Barlow a convins con du -cerea companiei sã modifice pla -nurile prin ridicarea staþiei cu ºasemetri, pe columne metalice, per -miþând liniilor de cale feratã sãtra verseze Canalul Regent, aflatîn apropiere, prin intermediul unuipod, nu a unui tunel, aºa cum seintenþionase iniþial. Acoperiºul,unic la vremea respectivã, cu unsingur arc, având o lãþime de 74m, a fost conceput în colaborarede cãtre Barlow ºi Rowland MasonOrdish. De asemenea, a fost pre -vã zut ºi un spaþiu pentru construc -þia unui hotel. Proiectul a fostaprobat în 1865.

Pentru designul clãdirilor, afost organizat un concurs, în 1865,la care au participat 11 arhitecþi.În ianuarie 1866, a fost declaratcâº tigãtor designul lui GeorgeGilbert Scott, o clãdire din cãrã -mi dã, în stil gotic. Proiectul luiScott a fost puþin controversat,mai ales având în vedere cã eracel mai scump (315.000 lire ster -line, echivalentul a 21,4 milioanelire în zilele noastre). Deºi, pe par -curs, reducerile de costuri au dus

la „tãierea“ câtorva etaje ºi or na -mente, clãdirea a rãmas monu -mentalã ºi impresionantã.

Construcþia staþiei (minus pla -fon, care a fãcut obiectul uneilicitaþii separate), a fost bugetatãla 310.000 lire sterline ºi, dupã oserie de probleme, a fost aprobatãoferta antreprenorilor Waring Bro -thers, de 320.000. Acoperiºul afost „câºtigat“ de Buttlerley Com -pany, pentru o sumã de 117.000lire sterline.

Construcþia a început în toam -na anului 1864, cu un pod tem -po rar peste canal ºi demolareaunor clãdiri din zonã. Fundaþia pro -priu zisã a început a fi aºezatã îniulie 1866.

De asemenea, a fost nevoie caparte a unui cimitir sã fie relocatãºi rãmãºiþele decedaþilor deran ja -te. Desigur, acest fapt a generatîntârzieri, cauzate, printre altele, ºide izbucnirea unei epidemii de ho -lerã în Londra. Dar în ciuda acestorinconveniente, conexiunea cu liniaprincipalã s-a încheiat în 1867.

Deºi gara nu era în întregimegata, a fost deschisã la 1 octom -brie 1868, prezentând încã pasa -ge rilor o sumedenie de structuritem porare. Primul tren, un exprescu destinaþia Manchester, a avutcursã fãrã oprire între KentishTown ºi Leicester, cel mai lungtraseu non-stop din lume de laacea vreme - 156 km.

Lucrãrile la Midland GrandHotel au început la jumãtatea anu -lui 1868, hotelul fiind deschispublicului la 5 mai 1873.

Totuºi, secolul XX nu a fostunul prea bun pentru St Pancras.În 1921, Legea Cãilor Ferate aforþat fuziunea Midland cu Londonºi North Western Railway, sub nu -mele de London, Midland andScottish Railway (LMS), care aadop tat staþia Euston ca principalpunct terminus pentru Londra. Ho -telul Midland Grand a fost închisîn 1935 ºi clãdirile folosite ca bi -ro uri. În timpul celui de-al DoileaRãz boi Mondial, bombar da men -tele au creat ceva daune, care au

aprilie 2011..........................................................................................................................

INED

IT

59

INED

IT

........................................................................................................................ aprilie 201160

fost numai parþial reparate dupãrãzboi. În 1948, a fost creatã com -pa nia naþionalã British Railways,dar serviciile LMS au fost men -þinute ºi s-au organizat noi serviciide lungã distanþã.

Între 1960 ºi 1966, electri fi -carea liniilor a dus la înfiinþareaunei linii între Manchester ºi St.Pancras, trenuri care au fostretrase în urma reconstrucþiei gãriiEuston. Astfel, gara St. Pancras adevenit cam redundantã ºi auexistat mai multe încercãri de aînchide staþia ºi demola hotelul,care au provocat reacþii puternicede opoziþie, cele ale poetului JohnBetjeman fiind încununate desucces.

În 1988, a fost redeschis tune -lul Snow Hill, ceea ce a rezultat încrearea unei rute denumiteThames link care a atras toate tre -nurile suburbane. St. Pancras acontinuat sã deserveascã liniicãtre vechiul Midland, cu destinaþiiLei cester, Notthingham ºiSheffield, deºi numai câteva tre -nuri pe orã, ce ocupau mult preapuþin din resursele gãrii.

În urma privatizãrii British Rail,serviciile de lungã distanþã din St.Pancras au fost concesionatecompaniei Midland Mainline, aflatãsub umbrela Grupului NationalExpress (pe 28 aprilie 1996).

Un nou rol

Planul original pentru ChannelTunnel Rail Link (CTRL - cone xiu -nea feroviarã prin Canalul Mânecii)

prevedea un tunel de undeva dinpartea de SE a Londrei ºi un ter -mi nus subteran în apropiete desta þia King's Cross. Dar o schim -bare a acestui proiect a dus ºi lao schimbare de rutã, care a permisutilizarea gãrii St. Pancrass ca ter -minus, cu acces via North LondonLine, idee a accesului care s-a do -vedit, totuºi, iluzorie. Dar dinaceastã propunere a fost pãstratãideea de a folosi gara St. Pancras,conectatã printr-un tunel de 20km de Dagenham, via Startford.

London and Continental Rail -ways (LCR), creatã în timpul priva -ti zãrii Cãilor Ferate Britanice, afost selectatã, în 1996, pentru re -construcþia gãrii ºi reorganizarealiniilor feroviare.

Designul ºi managementul deproiect pentru reconstrucþie aufost asumate, pentru LCR, de cãtreRail Link Engineering, un consorþiuformat din Bechtel, Arup, Systra ºiHalcrow.

Pentru a adãposti trenurilelungi Eurostar ºi pentru a ofericapacitate pentru trenurile interneºi serviciile domestice de mare vi -te zã, peroanele au fost prelungiteºi au mai fost adãugate platforme.O serie de renovãri interesante aufost realizate, incluzând instalareaunor noi decoraþii, moderne, ºi asta tuilor mai sus amintite. Nicifostul hotel Midland Grand nu afost uitat, ceremonia oficialã dedes chidere fiind planificatã pen -tru... 5 mai 2011, la exact 138 deani dupã deschiderea originalã ahotelului.

Staþia internaþionalã a fostinauguratã la data de 6 noiembrie2007, de cãtre Regina Elisabetaºi Ducele de Edinburgh. La 14 no -iembrie, a început operarea ser vi -ciilor publice Eurostar, prin inter -mediul rutei High Speed 1.


St. Pancras International Station

- Lucrãrile la gara iniþialã au necesitat aportul a 6.000 muncitori, 1.000cai, 100 macarale pe aburi ºi au durat peste 4 ani. Spaþiul de subplatforme a fost folosit iniþial ca „pivniþã“ de bere.

- Inginerul Barlow a construit gara peste canal, pe 850 piloni metalici.- Barlow Shed - acoperiºul, este o minune inginereascã: 100 ft (picioare)înãlþime ºi 243 ft lãþime.

- Renovãrile au durat 6 ani ºi au necesitat investiþii de peste 800milioane lire sterline.

- În timpul renovãrilor, au fost curãþate 150 t murdãrie de pe suprafeþelede cãrãmidã ºi au fost instalate 18.000 panouri de sticlã la nivelulacoperiºului.

- Au fost necesari 20.000 litri de vopsea Barlow Blue pentru revopsireasuprafeþelor metalice.

„Punctul deÎntâlnire“, Paul Day

PA

SA

GER

I

TTrraannssppoorrttuullddee ppeerrssooaanneellaa rrăăssccrruuccee

aprilie 2011.......................................................................................................................... 61

ȘTIR

I

........................................................................................................................ aprilie 201162

NOU CENTRUMERCEDES-BENZ LATIMIŞOARA

Autoklass a deschis laTimiºoara un nou centru devânzãri ºi service Mercedes-

Benz. Aceasta este cea de-a 7unitate din reþeaua Autoklassºi cel de al XXIV-lea centruautorizat de vânzãri din reþeauaMercedes-Benz din România,având drept scop creºtereasatisfacþiei clienþilor Mercedes-Benz care apeleazã la centreleºi service-urile autorizateMercedes-Benz.Poziþionat pe una dintre celemai circulate artere din oraº(ieºirea spre vama Cenad),noul centru a beneficiat de o

investiþie de aproximativ 2milioane euro, fiind conceput ºiconstruit conform celor maiavansate standarde ale mãrcii.Cu o suprafaþã totalã de1.100 mp, dintre care 450 mpshowroom ºi 730 mp service,acest centru doreºte sã devinãîn cel mai scurt timp un punctde reper pentru reþeauaMercedes-Benz din zona devest a þãrii ºi nu numai. Lashowroom pot fi admirate ºitestate ultimele noutãþi dingama Mercedes-Benz: NoulSLK ºi Noua Generaþie aClasei C. Autoklass este unuldintre cele mai importantecentre din reþeaua Mercedes-Benz, în 2011 aniversând 10ani de la deschiderea primeisucursale. De asemenea,Mercedes-Benz sãrbãtoreºte înacest an 125 de ani de inovaþiecontinuã în domeniul auto.

MAN PARTICIPĂ LA...EUROVISION

MAN Truck & Bus esteresponsabil pentru logisticadelegaþiilor tuturor þãrilorparticipante la competiþiamuzicalã Eurovision 2011. Untotal de 43 autocare MAN, câteunul pentru fiecare þarãparticipantã, vor asiguratransportul acestor delegaþii înluna mai, în ºi în jurul oraºuluiDüsseldorf, Germania.Concursul se va desfãºura pe10 ºi 12 mai (semifinalele) ºi pe14 mai (finala). Dar autocarelevor avea „de lucru“ ºi peperioada repetiþiilor, care începpe 30 aprilie. Nu mai puþin de1.000 delegaþi ºi 2.500 jurnaliºtisunt aºteptaþi sã participe laacest eveniment.

NOUĂ VERSIUNESCANIA OMNIEXPRESS

O nouã versiune a modeluluiScania OmniExpress (3.20) îºiface prima apariþie publicã latârgul Transport 2011, care sedesfãºoarã în perioada 6-9aprilie la Herning, Danemarca.Autobuzul, cu douã sau trei

Prefectura provinciei Milano adonat Primăriei Sectorului 2 alBucureştilor 9 autoturismeAlfa Romeo 159 şi 5microbuze Iveco, pentru aînzestra Poliţia Locală şi a-ifacilita intervenţia mai rapidăla infracţiuni. Cu motoare de1.900 cmc, putere de 154 CP,16 valve şi alimentare pemotorină, autovehiculeleprimite de la carabinieriimilanezi au un consum decombustibil în regim urbanmult mai scăzut decât DaciileLogan ale Poliţiei Locale aPrimăriei Sectorului 2,motorizate pe benzină.Potrivit edilului NeculaiOnţanu, acest fapt va permiteşi o reducea a costurilor deexploatare a parcului autoaferent instituţiei pe care oconduce.Autovehiculele Alfa Romeosunt fabricate în 2007 şi sunt,potrivit primarului Onţanu,într-o stare de funcţionare„excelentă“, fiind întreţinute„excepţional de omologiiitalieni“. La fel de bune sunt şimicrobuzele Iveco ce s-auadăugat flotei de 30 deautovehicule aparţinândPoliţiei Locale a Sectorului 2.„Am primit cele 14autovehicule cu titlu gratuit, laînceputul lunii aprilie, dinpartea domnului Gian ValerioLombardi, Prefectul ProvincieiMilano - Italia, cu care amdezvoltat în timp, alături şi dePrimăria Oraşului Milano,relaţii foarte bune de prietenieşi cooperare. Prin discuţii

bilaterale, am pus bazele anumeroase schimburi deexperienţă şi bune practici cuprivire la dezvoltareaproiectelor comune de succesîn diverse domenii“, ne-adeclarat Neculai Onţanu. Este vorba, în principal,despre conlucrareaarhitecţilor şi urbaniştilorromâni cu cei italieni îndezvoltarea urbanistică şiinfrastructură, despreparticiparea specialiştilormilanezi la realizarea unorproiecte importante îndomeniul infrastructurii rutiereşi a parcajelor din Sectorul 2 şidin tot Bucureştiul, precum şidespre perfecţionareaactivităţii Poliţiei Locale aSectorului 2. Cât despretransferul fără plată oferit deprefectul din Milano, Onţanususţine că „vine într-unmoment cât se poate debenefic pentru noi, încondiţiile în care parcul autope care îl avem îndeplineştenorma de scoatere dinfuncţiune“. La festivitatea de primire adonației, desfăşurată la sediulAdministraţiei Locale aSectorului 2, au fost prezentecadre de conducere din PoliţiaRomână, precum şi consululgeneral al României în Italia,Tiberiu Mugurel Dinu.Evenimentul a fost precedatde o demonstraţie la care auparticipat încă 16 mijloaceauto ale Primăriei Sectorului2, respectiv 10 maşini depoliţie şi 6 ambulanţe.

ONŢANU ARE14 ALFAROMEO ŞIIVECO DE LACARABINIERIIMILANEZI

axe, poate fi „croit“ dupãaproape orice necesitate aoperatorului. Sunt disponibilemotorizãri EEV sau EURO 5 cuputeri maxime cuprinse între230 ºi 440 CP. Ca parte aofertei Scania de propulsiialternative, modelul poate fiechipat cu motorizãri ce potrula pe biodiesel sau etanol.Autobuzul este proiectat sãpreia o importantã parte atraficului interurban ºi esteextrem de flexibil, dar în acelaºitimp robust. O datã cu lansareaacestei versiuni, au fostdemarate vânzãrile pentruþãrile nordice ºi baltice.

180 AUTOBUZE VOLVOPENTRU NEW YORK

Volvo Buses a primit ocomandã pentru 180 autobuzepentru transportul urban dinNew York City, prin intermediulsubsidiarei Prevost ºi NovaBus. Clientul este companiaMTA New York City Transit, carerãspunde de transportul cumetroul ºi autobuzul înmetropola americanã.Compania deþine 4.500autobuze, aceasta fiind, se

pare, cea mai mare flotã dinAmerica de Nord. Comanda include 90 unitãþiX3-45, care vor fi folositepentru transportul navetiºtilorºi care au fost dezvoltate cuaccent pe siguranþapasagerilor, accesibilitate,costuri reduse de operare ºiîntreþinere. New York CityTransit a dat aceastã comandãla Prevost pentru a testa acestmodel din punctul de vedere aldurabilitãþii, fiabilitãþii ºi valoriipe tot parcursul duratei deviaþã. Prima unitate va fi livratãîn iulie iar restul de 89 înperioada octombrie 2011-ianuarie 2012. De asemenea,Nova Bus a livrat, anul trecut,cãtre aceeaºi companie 90autobuze articulate, iar, caurmare, compania a primit onouã comandã pentru 90unitãþi Nova LFS, de 12 m.Livrãrile sunt planificate pentruprima jumãtate a anului 2011.

SOLARIS ŞI VOITHPREZINTĂ URBINO18 DIWAHYBRID

Noul autobuz urban articulatSolaris Urbino 18 DIWAhybridutilizeazã un sistem de hibridparalel produs de Voith, în caremotorul diesel este susþinut defuncþionarea unui motorelectric de 150 kW. Energiaeste stocatã în super-capacitori, rezultând într-unconsum redus de combustibilºi o uzurã redusã. Au începutdeja testele de operare laBochum-GelsenkirchenerStraßenbahnen AG. Autobuzulare la bazã platforma lui Urbino18, mii de autobuze cu podeajoasã din aceastã gamã fiind înutilizare la companii dinîntreaga Europã. Noul sistemhibrid Voith Turbo are la bazãcalitatea cutiilor de vitezeautomate DIWA, care suntutilizate la nivel mondial,precum ºi experienþa Voith îndezvoltarea de sistemeelectrice de propulsie.Autobuzul oferã 51 scauneconfortabile ºi spaþiu pentru161 pasageri, în total.

aprilie 2011.......................................................................................................................... 63

EV

EN

IMEN

T

........................................................................................................................ aprilie 201164

Criza economică, legislaţia naţională în schimbare, posibilaintroducere a controlului unic, numărul mare de procese în carefirme de transport persoane sunt implicate - iată contextul actual încare funcţionează segmentul de transport rutier de pasageri.

Transportul depersoane la răscruce

II ar viitorul îngrijoreazã petoatã lumea. Practic, în ca -drul conferinþei organizatede revista Ziua Cargo la Po -iana Braºov a reieºit faptul

cã deciziile ce vor fi luate în ur -mã toarea perioadã ar putea aveainfluenþe majore asupra trans por -turilor rutiere.

În acest sens, realizarea uneile gislaþii moderne ºi clare întransporturi nu reprezintã doar one cesitate generatã de obli ga ti -vitatea respectãrii regulamenteloreuropene, ci o urgenþã venitã dinpiaþã. La ora actualã, neclaritãþileºi lipsurile legislative duc la situaþiicomplicate ce afecteazã sem ni -ficativ afacerea de transport ºi facca numeroase firme sã fie impli -cate în procese în justiþie.

Deconturicu probleme

În ultima vreme, s-a vorbit totmai mult despre frauda realizatãprin cupoanele aferente faci li tãþi lorde transport acordate pensio narilorºi veteranilor, pe fondul des copeririimai multor cazuri în care decon -turile nu au fost rea lizate corect.

Totuºi, transportatorii prezenþila evenimentul de la Poiana Bra -ºov au atras atenþia asupra fap -tu lui cã numãrul de cupoane de -

contate pe cale feratã este multmai mare decât cele de pe rutierºi cã acolo planeazã suspiciunimult mai mari de fraudã.

„De doi ani de zile, de cândpatronatele au declanºat discuþiape legile speciale, nu s-a întâmplatnimic ºi abia în aceastã iarnã s-aluat brusc decizia privind intro -ducerea caselor de marcat fiscalepe maºini. În legislaþia actualã,sunt noþiuni interpretabile. ªtimcã sunt probleme ºi am constatatcã bugetul alocat pentru acestecãlãtorii este tot mai mic, iar în2009 s-a plãtit de douã sau de

trei ori mai mult pentru calea fe -ratã faþã de rutier. Dupã prezen -ta rea unor statistici reale, vomputea discuta pentru a gãsi celemai bune metode pentru elimi na -rea fraudei. Cum se va eliminafrauda prin introducerea cardu ri -lor?“, s-a întrebat Augustin Hagiu,preºedinte FORT.

Prezent la eveniment, DorinNistor, comisar ºef Garda Finan -cia rã, a arãtat faptul cã utilizareacar durilor dã posibilitatea sã nuse mai greºeascã în privinþa iden -tificãrii persoanelor care au drep -tul la respectivele cãlãtorii.

Sotir Stancu,director general RAR:

„Mã bucur cã toþi transportatorii s-au constituit în asociaþii patronale pentru cã ele vor dicta ceea ce se va întâmpla în continuare în legislaþie.“

Doru Marian Crăc,vicepreşedinte FORT:

„Nu era mai simplu ca transportatorii sãnu mai ia aceste cupoane? Noi putemelibera biletul, urmând ca veteranul saupensionarul sã îºi recupereze banii de lainstituþiile statului.“

EV

EN

IMEN

T

Transportatorii numai vor cupoane

Apariþia OG 5/2011 (anvel o -pele de iarnã) ºi OG 8/2011 (ca -sele de marcat fiscale) a adusmultã nemulþumire în rândul trans -portatorilor ºi în plus, un lucrufoarte grav, reprezentanþii patro -na telor au atras atenþia asuprafaptului cã aceste acte normativenu au fost trecute prin CES.

Trebuie precizat faptul cã doar486 de firme utilizeazã deconturi,iar dintre acestea doar 350 de -con teazã pentru cãlãtoriile vete -ra nilor. Amintim faptul cã OG8/2011 prevede obligativitateado tãrii maºinilor cu case de mar -cat fiscale ºi cititoare de carduri.

„De ce trebuie ca peste 2.000de transportatori sã suporte a -ceste costuri, mai ales în condiþiileîn care legislaþia abia a fost schim -batã (Ordinul 1007), iar efecteleau început sã aparã. Costurile esti -mate de noi oscileazã între 2.500ºi 5.200 euro pentru fiecareechipament, sume extrem de marimai ales în situaþia actualã“, adeclarat preºedintele FORT.

O soluþie pentru a eliminasuspiciunile ar putea fi stabilireaunei sume fixe plãtite cãtre ve -terani ºi pensionari.

„Acest lucru ar înlãtura sus pi -ciunile de fraudã ºi, totodatã, arrezolva ºi discriminarea, astãziune le persoane utilizând cupoa -ne le iar altele nu“, a precizat DorinNistor, comisar ºef Garda Finan -ciarã.

Totuºi, propuneri asemãnãtoa -re venite din partea patronatelornu au fost agreate.

„Propunerea noastrã ca baniisã fie daþi pensionarilor direct decãtre instituþiile de stat nu a fostagreatã pentru cã este mai simpluca transportatorii sã îºi recu pe -re ze banii cu o întârziere de pesteun an. Noi plãtim TVA, taxe ºi im -pozite, dar banii nu îi luãm. La oraactualã, nu statul oferã protecþiesocialã, ci transportatorii“, a arãtatVasile ªtefãnescu, preºedinteCOTAR.

Un alt aspect ridicat de trans -por tatori a fost acela cã GardaFinanciarã verificã astãzi ceva cenici mãcar nu s-a încasat. La oraactualã, s-a ajuns la luna martieanul trecut cu recuperarea banilorprivind deconturile.

În plus, preºedintele FORT apre cizat cã firmele care nu aucom pletat formularul furnizat decãtre ARR, prin care ar fi acceptat

plata în tranºe a datoriei statului,nu au primit nici un ban la sfârºitulanului trecut.

În spatele fraudei, par a fi im -plicaþi ºi unii funcþionari dininstituþiile de stat.

„Am descoperit la trans por -tatori cupoane pentru care se fã -cuserã procese verbale de dis tru -gere. În mod normal, acestecu poane ar fi trebuit sã fi fost

arse“, a arãtat comisarul ºef alGãrzii Financiare.

Privite ca o facilitate acordatãimplicit transportatorilor, cupoa -ne le au devenit mai degrabã ocap canã, legislaþia neclarã ºi sis -te mul greoi fãcând operatorii vul -nerabili la eventuale controale, iarbanii sunt recuperaþi cu mareîntârziere. Astfel, transportatoriiprezenþi la Poiana Braºov ºi-au

aprilie 2011.......................................................................................................................... 65

Vasile Ştefănescu,preşedinte COTAR:„Astãzi circulã pe piaþã un numãr dublude cupoane faþã de cel aferent în modnormal numãrului de pensionari ºiveterani ºi toate aceste cupoane suntautentice, având inclusiv ºtampilainstituþiilor emitente.“

Augustin Hagiu, preşedinte FORT:

„Autoritãþile pleacã de la prezumþia devinovãþie când realizeazã o lege. Suntcreate numeroase instituþii de controlplãtite din banii contribuabililor în loc sãse dea o lege care sã creeze posibilitateaca firmele sã funcþioneze 100% legal.“

Invitaţie la responsabilitate socială

Transportatorii prezenþi la Poiana Braºov au fost invitaþi sãparticipe la înfiinþarea Fondului pentru copii cu handicap locomotor.„Transportatorii, în general, sunt percepuþi ca oameni foarte duri ºicred cã, prin acest proiect, putem prezenta o laturã mai umanã aacestei meserii. Doresc sã mulþumesc unor firme care s-au implicatdeja în ajutorarea acestor copii, Atlassib ºi C&I. Sentimentul deresponsabilitate socialã se educã în timp. Este extraordinar sã poþiaduce un zâmbet printr-un mic gest“, a arãtat Mariana Nedelcu,iniþiatorul proiectului.Înfiinþarea unei fundaþii creeazã inclusiv posibilitatea accesãrii defonduri europene.

EV

EN

IMEN

T

........................................................................................................................ aprilie 201166

exprimat dorinþa, în unanimitate,cã nu mai vor cupoane.

Norme la OG 8/2011

Reprezentanþii ARR au pre -zen tat stadiul la care au ajuns dis -cuþiile legate de nomele la OG8/2011.

„În urma întâlnirilor care au avutloc între ARR, Imprimeria Na þionalãºi Casa de Sãnãtate s-a decis ca fa -cilitãþile de transport sã fie trecutepe cardurile de sã nã tate ale be ne -fi ciarilor. Astfel, nu va mai fi nevoiede carduri spe cia le. De asemenea,existã propu neri ca pe traseele maiscurte sã nu fie obligatorie dotareamaºi ni lor cu aparatura prevãzutã înOG 8/2011. Din informaþiile preli mi -na re primite de la firme care comer -cializeazã asemenea aparate, separe cã va fi un cost cuprins între 100de euro ºi 1.000 euro pentru apara -tura prevãzutã în OG 8“, a afirmatDaniela Dobrilã, director licenþe ARR.

De asemenea, se are în vedereca prezenþa cardurilor sã fie înre -gistratã de cãtre cititorul de cardpe o razã de 50 de metri. Astfel,se va ºti exact staþia în care pose -sorul cardului a coborât. Trebuieprecizat faptul cã forma finalã anor melor de aplicare a OG8/2011 nu a fost încã stabilitã.

Nemulþumirea transpor tato -rilor este cu atât mai mare cu câtac tualul sistem de de punere a de -conturilor func þio nea zã de la în -ceputul anului ºi pare sã producãefectele scontate în sensul de -pistãrii neregulilor.

„Sunt aproximativ 365.000 deînregistrãri pe primele trei luni aleanului pe sistemul de depunereonline a deconturilor, repre zen tând12 milioane de lei. Au fost înre -gistrate ºi probleme, operatori careatunci când au încercat sã intro -ducã cuponul au fost aver ti zaþi cãrespectivul beneficiar utili za se dejatoate cupoanele. Trans por tatorii încauzã vor face dovada cã au rea -lizat respectivul trans port, iar noivom identifica unde a fost utilizatincorect cuponul, se sizând, toto -datã, ºi Garda Finan ciarã. Sunt maimulte situaþii în acest sens“, aprecizat Daniela Dobrilã.

Noua lege atransporturilor

Aºa cum precizam la începutulmaterialului, cel mai important de -zi derat al momentului îl reprezintãpentru transportatori realizareaunei noi legi a transporturilor. Însã,

deºi acest subiect se aflã în aten -þia tuturor factorilor ce trebuie im -plicaþi - MTI, Parlament, patronate,transportatori ºi chiar presã - lu -cru rile sunt extrem de încurcate.

Amendamentele aduse la OUG109/2005 au fost îndelung dis cu -ta te, ajungându-se deja la a treiaformã de prezentare a aces tora.Dis cutãm acum de amenda men teaduse la amendamente ºi, astfel,nu mãrul variantelor creºte, fãcândtot mai greu de urmãrit o formãfina lã. Totuºi, în ciuda neîn þe le -gerilor existente între pa tro nate pediferite subiecte, acestea au avutiniþiativa de a încerca realizareaunei forme comune pe care sã otrimitã la Parlament ºi la MTI.

„La acest proiect de lege, aso -cia þiile patronale au avut 36 depagini de amendamente, care aufost trimise atât la Parlament câtºi la MTI. Dupã consultarea mem -brilor, UNTRR ºi FORT au semnatun material comun în acest sens“,a precizat William Padina, repre -zen tant UNTRR.

Dupã consultarea propriilormembri, COTAR ar putea, de ase -me nea, sã semneze acest material.

În acelaºi timp, patronatele în -cearcã sã se asigure cã vor fi pri -mite la dezbaterile din cadrulComisiei de Industrii ºi Servicii,din Camera Deputaþilor.

„Am solicitat Comisiei pentruIndustrii ºi Servicii din cadrul Ca -

merei Deputaþilor ca patronatelesã fie invitate la dezbaterile pri -vind modificarea OUG 109/2005.Rãspunsul primit de la Parlamenta fost destul de ambiguu“, a arãtatreprezentantul UNTRR.

Mai mult decât atât, preºe din -tele FORT a precizat cã dez ba te -rile comisiei sunt publice, însã pa -tronatele vor avea nevoie dedreptul de a interveni.

„Calitatea de expert prevãzutãîn regulamentul camerei trebuierecunoscutã. Ar fi extraordinar da -cã patronatele vor reuºi sã gã -seascã o alternativã comunã lafor ma iniþialã a amendamentelor,mai ales cã noua lege trebuie sãvizeze interese generale ºi rolulpatronatelor este sã se asigurecã nu existã ingerinþe ale unorinterese personale“, a completatAugustin Hagiu.

Pe de altã parte, în timp ce pa -tro natele au aceste discuþii ºi îºicanalizeazã atenþia cãtre amen da -mentele aduse la OUG 109/2005,în cadrul MTI se lu crea zã la o altãlege unicã în trans porturi.

În aceste condiþii, este greude anticipat care va fi forma finalãºi cine va fi pânã la urmã ini -þiatorul noii legi unice a trans por -turilor.

În orice caz, fiecare patronata trimis cãtre membri forma dele ge pe care o va susþine în discu -þiile cu MTI ºi cu Parlamentul.

Dan Petrescu,director general Dacos:

„Liberalizarea ar rezolva problemele atâtale transportatorilor cât ºi ale autoritãþilor.Ar dispãrea procesele. Mai devreme saumai târziu, liberalizarea va avea loc,întrebarea care se pune este cât depregãtiþi vom fi în acel moment.“

Daniela Dobrilă, director licenţe ARR:

„Vom iniþia un proiect prin care sã aflãmcare sunt fluxurile reale de cãlãtori pentrua putea realiza un program de transportreal, care sã aibã în vedere nevoilecãlãtorilor, dar ºi pe cele ale operatorilor.Probabil cã ar trebui sã regândim totalîntocmirea ºi realizarea programului detransport. Operatorii din România nu suntpregãtiþi în acest moment pentruliberalizare. Pirateria nu a putut fi stopatãpânã în prezent, iar odatã cu apariþia legii168 nici ARR ºi nici Poliþia Rutierã nu maiavem competenþe în segmentul de 8+1locuri ºi sub acesta.“

De precizat este ºi faptul cã for -ma iniþialã a amendamentelor cu -prinde numeroase prevederi carecontravin regulamentelor europene.

Poate„liberalizare“?

Ar putea reprezenta libera li -za rea soluþia pentru problemeletransportului regulat în trafic na -þio nal? La aceastã întrebare a în -cer cat sã rãspundã Dan Petrescu,directorul general al firmei Dacos.

Amintim faptul cã firma Dacosfuncþioneazã de peste 19 ani,deþine la ora actualã 22 de traseefiecare cu o vechime mai mare de8 ani, are 48 de autocare cla si -ficate în general pe patru stele,cu o vechime medie de cinci ani.

„Sunt beneficiarul actualuluisistem de licitare a traseelor, dar nupot sã nu mã gândesc la viitor. Cevom face dupã urmãtoarea li citaþie?Cât timp vom mai licita? În 2002,dupã prima licitaþie, ni s-a promiscã vom fi apãraþi de lege, dar ºi dinpunct de vedere eco nomic. De la18 curse în 2002, s-a ajuns astãzila 40 de curse pe traseul Vâlcea-Bucureºti. Nu cred cã este sus -tenabil acest sistem în care pirateriacu acte în regulã este cea mai gravã.Au loc ple cãri la aceeaºi orã ºiacum. ªi as tãzi sunt curse care nuse exe cutã“, a arãtat Dan Petrescu.

Actualul sistem a dus ºi la alteano malii. Conform datelor IRU, în2009 erau clasificate pe stele înRomânia 9.000 de mijloace detrans port. 80% dintre acestea auca pa citate mai micã de 40 delocuri, iar 65% sunt mai mici de23 de locuri.

„Stãm foarte bine la clasifica -rea autocarelor, însã, în ultimii ani,nu am mai putut sã ne facem unplan de afaceri real. Liberalizareava permite ca pasagerul sã facãdiferenþa“, a completat directorulgeneral Dacos.

Pe de altã parte, mulþi trans por -tatori ºi-au exprimat îngri jo ra realegatã de o posibilã libe ra lizare apie þei. Aceºtia considerã cã libe ra -li zarea poate duce la conflicte ºi lascãderea calitãþii în transporturi.


aprilie 2011..........................................................................................................................

EV

EN

IMEN

T

67

Dan Pavel, director regionalde vânzări Oscar Downstream:

„Suntem promotorii staþiilor de incintã ºiam reuºit permanent sã fim lideri de piaþãpe acest segment. Serviciile noastre asigurãreducerea costurilor cu carburantul. Staþiaeste pusã la dispoziþia clienþilor fãrã nici uncost, asistenþa ºi service-ul sunt incluse ºi,în plus, staþia dispune de o aplicaþieelectronicã de stocare ºi gestionare adatelor despre alimentãrile realizate.Singurul cost pentru client este cel almotorinei.“

Sandor Gabor,preşedinte IFPTR:

„Completarea pregãtirii teoretice cu ceapracticã duce la creºterea interesuluiºoferilor, iar cunoºtinþele se fixeazã astfelmult mai bine. Abilitatea ºoferilor careasigurã deplasarea confortabilã ºi însiguranþã a pasagerilor poate fi obþinutãprin parcurgerea în cadrul poligonului a unorsituaþii bine definite. Cele cinci zileobligatorii de pregãtire pot fi împãrþite întrepregãtirea teoreticã - în salã (trei zile) ºi ceapracticã - în poligon (douã zile).“

Bogdan Ivaşcu, Key AccountManager UTI Systems:

„SKAYO este un sistem inteligent detransport, destinat companiilor de profil, uninstrument de control în vederea eliminãriifraudelor existente în vehicule ºi, totodatã,un sistem automat de taxare atât învehicule cât ºi în punctele fixe. SKAYOgenereazã rapoarte în ceea ce priveºteactivitatea companiei ºi dosare de fraudã încondiþiile de neconcordanþã întreînregistrãri.“

Cătălin Storosciuc, CustomerService Manager ContinentalAutomotive Products:

„În timp ce cerinþele legate de anvelopelepentru autobuze ºi autocare variazã foartemult, în funcþie de necesitãþile individuale,cerinþele pasagerilor rãmân aceleaºi -aceºtia vor sã cãlãtoreascã confortabil, încondiþii de maximã siguranþã. Aici intervinanvelopele Continental Bus and CoachTires.“

ACTU

ALIT

ATE

........................................................................................................................ aprilie 201168

ÎÎ n timp ce atenþia transpor -ta to rilor a fost atrasã cãtreamendamentele aduse înCamera Deputaþilor la OUG109/2005, în cadrul Minis -

te rului Transporturilor ºi Infra -struc turii (MTI) se lucreazã la oaltã variantã de lege unicã. Pânãîn acest moment, nu s-a luat o de -ci zie clarã privind ce se va în tâm -pla dupã 2013 cu transportul re -gu lat de persoane în traficna þional, dar existã mai multe sce -narii luate în calcul.

„Transportul de persoane estere glementat pânã în 2013 de pro -gramul actual de transport. Pentruviitor, existã douã variante. Primamenþine acest program de trans -port, dar are anumite dificultãþi dea plicare. Cealaltã variantã pre su -pu ne adoptarea, aºa cum se întâm -plã în cazul transportului inter na -þional de persoane, a unui acces lacerere“, a arãtat Sorin Sîrbu, di rec -tor general Direcþia Transport Rutierdin cadrul MTI.

La fel ca latransportulinternaţional

Schimbãrile legislative na þio -nale trebuie sã ia însã în calcul ºiregulamentele europene. „Co mu -ni tatea europeanã are posibilitateasã îºi protejeze transportul prinservicii publice de transport, prin -tr-un regulament dedicat. Dar ser -vi ci ile publice sunt acele servicii detransport care nu se pot efectua încondiþii de profitabilitate“, a explicatSorin Sîrbu, menþionând cã, în pre -zent, cea mai mare parte a traseelorna þionale nu se încadreazã înaceastã categorie. El a subliniat cãar fi de dorit o simplificare a ac ce -sului la piaþa de transport naþionalde persoane prin servicii regulate.„Din punctul meu de vedere, a douaabordare, unde accesul la trasees-ar face la cerere, este mai simplãºi ar presupune anumite criterii pri -vind distanþa dintre plecãri ºi nu -mãrul de km dintre staþii. Am înclina

ca, dupã 2013, sã mergem pe ovariantã mult mai simplã decât pânãacum. La ora actualã, sunt emiselicenþe de traseu, dar sunt uneletrasee care nu se executã ºi nuvedem de ce sã privãm cetãþeniide posibilitatea de transport.

Unul dintre scenarii este caoperatorii care deþin acum licenþede traseu sã rãmânã pe loc, dupãcare, în funcþie de solicitare, se vapermite accesul ºi altor operatoride transport pe traseele respective.Un exemplu este legislaþia dedinainte de 2000, când transportulin tern era condiþionat de o frec ven -þã de 30 de minute. În rest, nu eraualte condiþii“, a precizat Sorin Sîrbu.

Vor exista, totuºi, anumite pâr -ghii pentru a evita concurenþa ne -loialã.

„Trebuie menþinut un echilibruîntre cerere ºi ofertã, în paralel cu res -ponsabilizarea transportatorului.Dacã transportatorul migreazã atuncicând vrea el de la un traseu la altul,nu face decât sã concureze neloial

alt operator care ºi-a format o cursã.De aceea trebuie sã eli minãm a -ceastã posibilitate de mi grare curesponsabilizarea clarã a ope ra -torului de transport, mergând pânãla retragerea totalã a dreptului de amai opera pe transport rutier depersoane“, a explicat directorul DTR.

Existã ºi alte regulamente eu -ropene care vor deveni obligatoriiºi de care o nouã legislaþie naþio -nalã ar trebui sã þinã cont.

„Mai avem, de asemenea, deimplementat ºi regulamentul privinddrepturile pasagerului. El intrã învigoare peste 2 ani, dar anumiteprevederi, care presupun res pon -sabilizarea vizavi de efectuareacursei, sunt majore. Nu poþi sãrenunþi la o cursã cum vrei tu. Eºtiobligat sã anunþi pasagerii când nuo faci, sã acoperi anumite daune“,a spus directorul general DTR.

Radu BORCESCU

[email protected]

Cum va arăta transportul regulat de persoane în traficnaţional după 2013? Lucrurile încep să prindă contur,însă, deocamdată, nu s-a stabilit o variantă sigură.În cadrul MTI, este luată din ce în ce mai des în calculvarianta eliberării licenţelor de traseu la cerere.

Licenţe de traseula cerere?

SORIN SÎRBU, director general DTR-MTI: „Stabilirea programului de transport reprezintã o problemã a

autoritãþilor, care trebuie sã þinã cont de fluxurile de cãlãtori. În privinþaautovehiculelor, cel mai bine ºtie transportatorul sã îºi dimensioneze flota.

Acordarea la cerere a traseelor ar presupune un acces mai larg,dar cu condiþii ferme de îndeplinit.“

aprilie 2011..........................................................................................................................

STA

TIS

TIC

I

69

SS tudiind statisticile furni -za te, la sfârºitul luniimar tie, de cãtre Autori -tatea Rutierã Românã,putem con stata cã, spre

deo se bire de transportul demarfã, pe piaþa vehiculelor detransport pasageri anul de vârf afost 2008 (anul ultimei atribuiri detrasee), cu 3.584 vehicule noilicenþiate (faþã de 1.903 în 2007).De la a ceastã cifrã, scãderea afost dras ti cã, statisticile ARRarãtând cã pe piaþa româneascãruleazã în pre zent 432 vehiculecu an de fa bricaþie 2009, 417 din2010 ºi 74 cu an de fabricaþie2011. Ast fel, se observã cã 7.854vehicule licenþiate de transportpasageri au o vechime de 5 anisau mai micã, 1.717 vehicule auan de fa bri caþie 2005, iar 5.904vehicule au an de fabricaþiecuprins între 2000 ºi 2004.

5.973 vehicule au o vechimemai mare de 10 ani, dintr-un totalal copiilor conforme pentru li cen -þe le de transport pasageri din Ro -mâ nia de 21.448, numãrul totalde operatori licenþiaþi fiind de3.953.

De asemenea, ARR pre ci zea -zã cã, anul trecut, au intrat pe pia -þa transporturilor rutiere de per -soa ne 78 operatori, iar în primeletrei luni ale acestui an numai 13com panii au solicitat licenþe. Dinpunc tul de vedere al licenþelor re -tra se, totalul anului trecut a fostde 489, iar de la începutul anului2011 ºi pânã la finele lunii martieºi-au pierdut licenþa încã 85 ope -ra tori. Practic, discutãm de un spornegativ, care aratã situaþia ex tremde grea pe care o traver sea zãtransportul rutier de persoane.

În funcþie de marcã, se parecã Mercedes-Benz deþine primulloc în topul preferinþelor operato -ri lor licenþiaþi de transport pasa -geri, cu 7.826 unitãþi, urmat deIveco, cu 2.377, Volkswagen, cu2.134, BMC, cu 747 ºi Ford, cu704.

ªi pe segmentul transportuluide pasageri, forma preferatã dede þinere a vehiculelor este pro -prie tatea (15.273 vehicule), ur -ma tã de leasing (4.352) ºi în chi -riere (1.823).


2011: parcul licenţiatîncă se „ţine“ bine

Structură parcpersoane utilizat

în funcţie demarcă vehicul

Mercedes-Benz 7.826Iveco 2.377Volkswagen 2.134BMC 747Ford 704Setra 626Volvo 421Rocar 355Renault 347Roman 294Scania 205Yutong 89Altele 5.323

Vechime parcpersoane utilizat

în funcţie deanul fabricaţiei

Anul Total Fabricaþiei vehicule2011 742010 4172009 4322008 3.5842007 1.9032006 1.4442005 1.7172000-2005 5.9041995-2000 2.5091990-1995 1.421sub 1995 2.043

Operatori transportpersoane

Judeþ LTP CC ale LTPAB 59 419AG 106 950AR 56 547B 311 2.201BC 121 527BH 128 535BN 58 308BR 66 403BT 67 367BV 96 676BZ 131 445CJ 147 568CL 58 281CS 67 189CT 212 1.113CV 32 133DB 84 567DJ 118 543GJ 64 449GL 113 768GR 62 300HD 122 623HR 43 262IF 67 384IL 52 210IS 110 561MH 61 265MM 100 461MS 138 666NT 96 504OT 52 219PH 165 1.041SB 79 705SJ 70 308SM 116 373SV 125 462TL 46 190TM 100 578TR 37 199VL 73 505VN 67 301VS 78 342TOTAL: 3.953 21.448

Legendã: LTP = licenþe transportpasageriCC = copii conforme

În cazul transportului de pasageri, se poate remarca faptul că parcullicenţiat de vehicule de transport este mai nou decât în cazultransportului de marfă, fapt datorat licitaţiilor de trasee, unde deţinereaunor vehicule noi oferă avantaje în calcularea punctajului. Dar, fărăîndoială, cifrele vorbesc şi în acest domeniu despre criza economică,precum şi despre incertitudinile ultimilor ani privind alocarea de trasee.

EV

EN

IMEN

T

........................................................................................................................ aprilie 201170

PPotrivit legislaþiei, vete -ra nii de rãzboi ºi vãdu -ve le de rãzboi care lo cu -iesc în mediul rural audrep tul, în cursul unui an

ca len daristic, la 12 cãlãtorii inter -ne, dus-întors, gratuite, pe mijloa -ce le de transport auto, dacã nuexis tã posibilitatea sã cãlã to reas -cã pe calea feratã, sau la 12 cã -lãtorii interne gratuite, dus-întors,pe cãile fluviale, la alegere.

Prezent la evenimentul de laPoiana Braºov, Dorin Nistor, co -misar ºef Garda Financiarã, a arãtatcã „dacã facem o analizã statisticãa veteranilor de rãzboi, vom con -stata cã cel mai tânãr veteran derãzboi din România are 86 de ani.Însã, deºi numãrul veteranilor ascãzut de-a lungul anilor, cei rãmaºiau început sã se plimbe mai mult.“

Principaleleinadvertenţe

Analiza cupoanelor statistice abiletelor speciale a scos în evidenþãnumeroase situaþii suspecte. Astfel,o societate comercialã a transportatîn medie pe zi un numãr deaproximativ 29 veterani de rãzboisau vãduve ale veteranilor de rãzboi(titulari ai biletelor speciale). Ple -când de la numãrul de cupoane în -registrat de societate ºi numãrulzilelor în care s-au efectuat curse,se concluzioneazã faptul cã socie -tatea respectivã ar fi transportat înmedie pe zi un numãr de 50 ve -terani de rãzboi sau vãduve ale ve -teranilor de rãzboi. În majoritateaca zurilor, cupoanele sunt comple -ta te cu acelaºi scris la toate rubri -ci le, respectiv: „D-l (D-na)…, Nr. le -gitimaþie titular…, De la staþia…,La staþia…“, inclusiv la rubricile„Km…, Lei… ºi Din data…“

În plus, numerele speciale alecu poanelor pentru aceiaºi titularidi ferã în totalitate ca plajã de nu -me re, deºi conform evidenþeiAsociaþiei Naþionale a Veteranilorde Rãzboi, predarea biletelor decãlãtorie s-a fãcut respectându-se

ordinea numericã, eliberându-sefie cãrui titular de drept, dupã caz,un numãr de 24, respectiv 12 bilete.

Reprezentantul Gãrzii Finan cia -re a arãtat faptul cã existã cupoanestatistice care sunt vizate în acelaºitimp de mai multe comitete jude -þe ne ale Asociaþiei Naþionale aVeteranilor de Rãzboi (ANVR).

O altã constatare a fost legatãde datele titularilor ºi numãrul dele gitimaþii menþionate pe cu poa -nele statistice ale biletelor specialepentru cãlãtorii simple ridicate cuocazia controalelor de la societãþi,care nu corespund cu datele ti tu -larilor de drept ale biletelor spe -ciale, potrivit evidenþei ANVR.

De asemenea, valoarea cãlã to -ri ilor înregistrate de societãþi,efectuate pe baza cupoanelor, re -prezintã un procent foarte mare dincifrele de afaceri. De exemplu, va -loa rea cãlãtoriilor pe baza biletelorspe ciale reprezintã 62,36% dincifra de afaceri netã a unei societãþi,în situaþia în care valoarea cãlã to-ri ilor pe baza biletelor speciale, so -

licitatã de societate, potrivit „Si -tua þiilor centralizatoare“ pe pe rioa -da ianuarie 2010 - iunie 2010, estede 632.683 lei, iar cifra de afacerinetã potrivit bilanþului la30.06.2010, depus de societateeste de 1.014.504 lei.

În majoritatea cazurilor, acestecupoane sunt completate cu celemai lungi distanþe, media dis tan þe -lor completate pe cupoane fiind deaproximativ 320 km.

În deconturi figureazã cupoanecare nu au fost predate veteranilor,iar 80% din numele trecute pe cu -poane nu apar ca nume de veteran.

„Pânã la ora actualã, sunt 12dosare penale înaintate parchetelor,dar mai sunt în lucru ºi altele. Ori -cum, cercetãrile pe care le-am efec -tuat ºi le efectuãm în continuarenu se referã la transporturile care,într-o anumitã mãsurã, au un par -curs paralel cu calea feratã“, a arãtatreprezentantul Gãrzii Financiare.


Controalele realizate de Garda Financiară în ultimavreme au scos în evidenţă o serie de neregulilegate de deconturile tichetelor pentru veterani.

Probleme la tichetelepentru veterani

DORIN NISTOR, comisar ºef Garda Financiarã: „Am descoperit, la unele societãþi, veterani decedaþi, dar care, conformdeconturilor, încã se mai plimbau cu autobuzul. Decontarea cãlãtoriilorfãrã ca acestea sã se efectueze creeazã un minus la bugetul de stat ºi,totodatã, exercitã o concurenþã neloialã în domeniul transporturilor“.

NNoutãþi aduse de legis -la þia europeanã în do -meniul transporturilorrutiere de persoanepre cum ºi modificãri

impuse legislaþiei române au fostprezentate în cadrul conferinþeide la Poiana Braºov de WilliamPadina, reprezentant UNTRR.

Regulamentul1071/2009

Acesta introduce elemente noiîn privinþa accesului la profesia deope rator de transport rutier, deta -liind, printre altele, condiþia de bunãreputaþie.

Precizeazã cazurile de pierderea bunei reputaþii ºi co-res pon sa bi -lizeazã întreprinderea (operatorulde transport) ºi managerul detransport.

De asemenea, acest regu la -ment detaliazã condiþia de ca pa -citate financiarã.

Aceasta se determinã pe bazacon turilor certificate ale între prin -derii, iar certificarea se realizeazã decãtre un auditor. Sunt luate în cal culcapitalul ºi rezervele. Su pli men tar,capacitatea financiarã poate fi do -veditã printr-o asigurare, iar asi -gurãtorul rãspunde în solidar alãturide întreprinderea de trans port, încazul în care transportatorul nu maipoate face faþã obligaþiilor financiarepe care le are. Sumele asigurate aurãmas la acelaºi nivel, respectiv9.000 euro pentru primul vehicul ºicâte 5.000 de euro pen tru fiecaredintre vehiculele urmãtoare. Toto -da tã, se impune o creºtere a supra -

vegherii întreprinderilor de trans -port.

„Astfel, întreprinderile de trans -port nu vor mai fi controlate odatãla cinci ani, ci în fiecare an“, aprecizat William Padina.

Regulamentul instituie registrulelectronic naþional al întreprinderilorde transport, care va include infor -maþii despre întreprinderi, despremanagerul de transport, precum ºidate privind încãlcãrile legislaþieidin domeniul transporturilor decãtre aceºtia,

Se instituie aplicarea de sanc -þiuni progresive, eficiente, pro por -þionale ºi cu efect de descurajare.

„În momentul de faþã, nu ºtiucât de eficiente sunt sancþiunile pecare le aplicã autoritãþile din Ro -mâ nia, dar sigur au caracter des cu -rajator ºi cu certitudine nu suntproporþionale cu gravitatea faptei“,a arãtat reprezentantul UNTRR.

Regulamentul1073/2009

Este principalul act europeancare reglementeazã modul deefectuare/autorizare a trans por tu -rilor rutiere intracomunitare.

Printre elementele de noutateintroduse de acest regulament senumãrã licenþa comunitarã ºi copiileconforme ale acesteia, cu va l a -

bilitate de zece ani. Regulamentulpre vede un model clar pentru aces -tea, care trebuie sã conþinã doardenumirea firmei, un numãr deînregistrare, semnãtura ºi ºtampilaemitentului.

Regulamentul liberalizeazãserviciile regulate speciale, pe lângãcursele ocazionale. Pentru rea li -zarea unor astfel de servicii estenecesar doar contractul cu be ne -ficiarul ºi licenþa de transport.

Totodatã, se stabilesc cuclaritate condiþiile în care nu seacordã/reînnoieºte o autorizaþie:solicitantul nu poate oferi serviciulcare face obiectul cererii; soli ci tan -tul nu se conformeazã legislaþieiinterne sau internaþionale în do me -niul transportului rutier sau asãvârºit încãlcãri grave ale legislaþieicomunitare; un stat membru decidepe baza unei analize detaliate ºi aunor criterii nediscriminatorii cãser viciul în cauzã ar afecta seriosvia bilitatea unui serviciu comparabilreglementat de unul sau mai multecon t racte de servicii publice; unstat membru decide pe baza uneiana lize detaliate cã scopul principalal serviciului nu este acela de atrans porta persoane între staþiileaflate în diferite state membre.


aprilie 2011..........................................................................................................................

EV

EN

IMEN

T

71

Regulamenteleeuropene 1071/2009şi 1073/2009 aducnumeroase elementenoi pentrutransportul depersoane, iarlegislaţia naţionalăva trebui să ţinăcont de acestea.

Legislaţia europeanăaduce schimbări

William Padina,reprezentant UNTRR:

„Legislaþia româneascã nu trebuie sãrescrie regulamentele europene, ci artrebui doar sã conþinã prevederi pentrupunerea în aplicare a regulamentelor lanivel naþional. În Parlament, se pleacã dela premisa cã legea româneascã trebuiesã includã tot - sã traducã regulamenteleeuropene ºi, totodatã, sã le adapteze laspecificul românesc, constituind astfellegea transporturilor. Însã, indiferent ce vaconþine legea în România, regulamenteleeuropene sunt direct aplicabile þãriinoastre. Astfel, dacã un transportator estelezat în interesele sale de legislaþianaþionalã, iar în regulamentele europeneeste specificat altceva, acesta va puteaface demersuri pentru a repara prejudiciileproduse de legislaþia naþionalã. În primaetapã pe lângã autoritatea din domeniu,tribunalele din România sau, în ultimãinstanþã, la Curtea Europeanã de Justiþie“.

„„EE ste prematur sãvor bim în acestmo ment de tre ce -rea perioadei decrizã, având în ve -

de re cã încã ne mai con fruntãm cuefectele nefaste ale acesteia. Dacãluãm ca datã de referinþã anul 2007,anul intrãrii României în Uniunea Eu -ro peanã, vom con sta ta cã, în anii ur -mã tori, am înre gis trat o continuãscã dere a nu mã rului total de pasa -geri trans portaþi pe liniile interna þio -na le Atlassib, atât din România, câtºi spre România“, a arãtat Da nielMicu, director general Atlassib.

Fluctuaţiapasagerilor

Anul 2008 poate fi consideratun an de evoluþie normalã, având înve dere cã s-a depãºit momentuladerãrii la UE ºi interesul românilorpentru cãlãtoriile în Europa a atinscote normale. Astfel, s-a constatato scãdere de doar 2% a numãruluitotal de pasageri.

Din 2009, însã, s-a înregistrat oscã dere dramaticã a numãrului depa sageri, cu aproape 17% faþã de2007. În 2010, situaþia a fostaproape la fel cu anul precedent.

Pe relaþia cu Germania, în 2008,s-a înregistrat o creºtere de a proa -pe 6% faþã de 2007, urmatã de oscã dere de peste 20% în 2009, ur -matã de o altã scãdere de 3% în2010.

În ceea ce priveºte Spania, scã -de rea a fost mult mai drasticã, de 6%în 2008, 29% în 2009 ºi aproape17% în 2010.

În Italia, s-a înregistrat o scãderesi milarã celei la nivel general euro -pean (scãderea a fost cu apro xi mativ3% mai micã faþã de media generalãîn anii 2009 ºi 2010).

În Franþa, dupã o creºtere de12% în 2008, a urmat o scãderedra maticã de aproape 30% în ur -mã torii doi ani.

„Liberalizare“ sau „piraterie“

„În România, liberalizarea trans -portului internaþional de per soa ne afost perceputã ºi aplicatã într-o ma -nierã proprie de mulþi operatori detransport, pentru care accesul pepiaþa comunitarã nu a fost decât ooportunitate de câºtiguri uºoare ºirapide, cu ocolirea cât mai multorobligaþii. Din estimãrile noastre, maimult de o treime din piaþa trans por -tu lui internaþional prin linii regulateeste acaparatã de trans portatori

«pirat»“, a declarat Daniel Micu.La ora actualã, existã trans por -

ta tori care efectueazã curse re gu -late din România cãtre Italia ºi Spa -nia, în special, sub acoperireacur selor ocazionale. Aceºtia eli be -rea zã documente fiscale doar pen -tru o micã parte din veniturile rea li -za te, nu plãtesc taxe de auto garã,nu plãtesc TVA pentru segmentelede traseu parcurse pe teritoriul altorstate, nu au ºoferi de schimb petraseu.

„Paradoxal, cu toate cã se înre -gis treazã o creºtere permanentã acheltuielilor, suntem nevoiþi, contrarlogicii, sã procedãm la scãderi deta rife pentru a rãmâne în piaþã. Vo -lumul încasãrilor a scãzut în aceºtiultimi patru ani într-un ritm mult maialarmant decât fluxul de pa sageri,ajungându-se la scãderi de peste40% în 2009, faþã de 2007, în cazulSpaniei, sau de peste 26%, în cazulItaliei“, a precizat directorul generalAtlassib.


EV

EN

IMEN

T

........................................................................................................................ aprilie 201172

Transportulinternaţional nu ascăpat de criză

„Se va putea vorbi în Româniade o liberalizare în transportulinternaþional de persoane prinlinii regulate când toþi operatoriivor activa dupã aceleaºi reguliºi adevãratul arbitru va fi pasagerul“.

Fluctuaþia numãrului de pasageri transportaþi pe liniileinternaþionale ATLASSIB în perioada 2007-2010

Încasãri echivalent EURO pe liniile internaþionaleATLASSIB în perioada 2007-2010

Datele comparative din perioada 2007-2010 demonstrează, înmod evident, situaţia grea pe care a traversat-o în ultimii anitransportul internaţional de călători, iar criza continuă.

Daniel Micu,director general Atlassib:

aprilie 2011.......................................................................................................................... 73

PPe segmentul transpor -tu lui rutier de mãrfuri,FORT îºi propune ca înceea ce priveºte infra -struc tura, sã se asigure

ace eaºi portanþã pe toatã lun gi -mea diferitelor rute de transport.De asemenea, se doreºte re zol -va rea problemelor de necorelareîn tre portanþa drumurilor ºi in di -catoare. Softul utilizat de cãtreCNADNR pentru cântãrire repre -zin tã o altã problemã luatã în con -si derare, acesta nefiind corelat cupor tanþa stabilitã pe reþeaua dedru muri naþionale. FORT solicitãºi o verificare metrologicã a cân -ta relor CNADNR, precum ºi scoa -te rea cântarelor din punctelor defron tierã. O altã solicitare este o -pri rea cântãririi pe fiecare axã înparte, în cazul mãrfurilor pulve -ru len te. O prioritate pentru FORTo va constitui ºi monitorizarea ºiîn cercarea de stopare a abuzurilorle gate de stabilirea unor taxe pen -tru utilizarea infrastructurii rutierela nivel judeþean.

Pentru segmentul de transportpersoane, FORT se va concentrape combaterea OG 5/2011 ºi OG8/2011 ºi, de asemenea, va par ti -ci pa la dezbaterile privind amenda -men tele aduse OUG 109/2005.

Bilanţ 2010

FORT a împlinit 5 ani de la în -fi inþare, iar întâlnirea organizatã laSã cele (Judeþul Braºov) a fost ºiun prilej de a realiza un bilanþ alac tivitãþii. Anul trecut, a fost unulex trem de activ pentru FORT, carea avut opt colegii directoare. În2010, reprezentanþi ai Federaþieiau participat la 67 de emisiuni TVîn direct, având o lungime de peste30 minute fiecare. De asemenea,au fost consemnate 124 de inter -ven þii în emisiuni de ºtiri. FORT aapã rut în 240 de articole din presascrisã (32 de articole au fost înpresa de specialitate).

Trebuie amintit ºi faptul cãFORT va fi membru fondator alIPRU, o uniune internaþionalã aope ratorilor rutieri de transport per -soane.


EV

EN

IMEN

T

FORT şi-a stabilitpriorităţile

La începutul lunii aprilie, a avut loc adunareagenerală FORT, iar Federaţia şi-a stabilit, cuaceastă ocazie, priorităţile pentru perioadaurmătoare.

AUGUSTIN HAGIU, preºedinte FORT: „Dupã o perioadã mai bunã, s-a trecut din nou laabuzuri. Printre acestea se numãrã actelenormative care nu au fost discutate în cadrulCES sau faptul cã softul de cântãrire al CNADNRnu a fost updatat cu cei 9.700 km aduºila portanþa de 11,5 t pe axã.“

FLORIAN COSTACHE, preºedinte al Consiliului Economic ºi Social(CES), preºedinte al Patronatului Naþional Român (PNR):

„Fãrã a ne uni într-o miºcare patronalã, nu se poaterezolva nimic în România. Din pãcate, în continuare,mulþi întreprinzãtori români nu fac parte din nici unpatronat.“

CONSTANTIN OPREA, vicepreºedinte FORT: „Prin acest patronat, am reuºit sã fim prezenþi înlocurile importante, în legislativ, în mediul politic... Înceea ce priveºte criza, aceasta se va manifesta încontinuare în România, chiar dacã anul 2011 a aduscâteva semne pozitive.“

DORU MARIAN CRÃC, vicepreºedinte FORT: „Anul trecut, ne-am propus câteva obiective pe carele-am atins - OG 27, privind prelungirea valabilitãþiiprogramului de transport, recuperarea unei pãrþi adatoriilor privind deconturile... În continuare,discutãm despre amendamentele aduse OG 27 înCamera Deputaþilor ºi trebuie sã fim uniþi pentru aavea rezultate.“

ORBAN LASZLO, vicepreºedinte FORT: „Lucrurile merg prost pentru cã totul estesubordonat politicului. Se încearcãmenþinerea monopolurilor asupra traseelorjudeþene ºi interjudeþene.“

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

........................................................................................................................ aprilie 201174

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

Se anunţă o perioadătumultoasă din toate

punctele de vedere. Energia carevă stăpâneşte ar putea să văaducă o mulţime de beneficii, cucondiţia să o ţineţi sub control.Veţi călători foarte mult şi veţi fiîntr-o continuă luptă cu timpul,care pare să nu vă mai ajungă.Atenţie în trafic: conduceţipreventiv, pentru a evita situaţiileneplăcute!

TAUR (21 aprilie - 21 mai)

Dacă aveţi posibilitatea,luaţi-vă concediu, măcar

câteva zile. A sosit momentul să văîncărcaţi bateriile şi apropierea denatură este cea mai indicată sursăde recuperare energetică. Resurseleobţinute astfel este posibil să văajungă tot anul de acum încolo.Dacă este nevoie să călătoriţi, înspecial la drum lung, odihniţi-văînainte de a vă urca la volan!

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Aveţi o mulţime deplanuri şi proiecte, dar

nu sunteţi încă gata deacţiune... Oricum, nici nu emomentul potrivit. Mai bineaşteptaţi şi analizaţi toateposibilităţile pe care le aveţi, înspecial resursele financiare. Veţicălători destul de mult şi ar fiindicat să acordaţi atenţieconducerii preventive. Încercaţi,de asemenea, să evitaţiconflictele în trafic.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Cu un pic mai multăflexibilitate şi o

atitudine detaşată, aţi putea sătreceţi cu bine de perioadaurmătoare, care se anunţă a fiagitată pe toate planurile.Şi pentru că va fi nevoiesă călătoriţi mult, înainte de apleca la drum, asiguraţi-vă că v-aţiodihnit suficient, nu apăsaţiprea tare pedala de acceleraţieşi purtaţi întotdeauna centurade siguranţă.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Urmează o perioadăexcelentă în plan

financiar, dar nu la fel de bună înplan relaţional. Încercaţi sămenţineţi un echilibru în viaţadumneavoastră şi totul va mergeca pe roate, mai ales că dispuneţide importante resurse energetice.Dacă plecaţi la drum lung,asiguraţi-vă că starea tehnică amaşinii este bună şi evitaţiconflictele de orice natură.

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

Dacă este nevoie să văconcentraţi asupra unui

proiect, având în vedere căvitalitatea este la cote minime,asiguraţi-vă că este vorba doar deun plan de vacanţă. Din punct devedere financiar, lucrurile staufoarte bine, aşa că... fiţi gata dedrum! Conduceţi cu prudenţă, nuapăsaţi prea tare pedala deacceleraţie şi nu uitaţi să văpuneţi centura de siguranţă.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Este o perioadăsolicitantă din toate

punctele de vedere şi este foarteposibil ca stresul să vă dea maribătăi de cap. Încercaţi, măcar dincând în când, să luaţi câte o pauzăşi să căutaţi cea mai bunămodalitate de a organiza lucrurile.La volan, pentru că veţi avea multedrumuri de făcut, încercaţi să văstăpâniţi nervozitatea, inclusiv ceaverbală.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Nu vă puteţi plânge delipsă de energie, dar, în

acelaşi timp, aveţi foarte multe defăcut. Pentru a evitasuprasolicitarea, încercaţi să văplanificaţi eficient activităţile.Din punct de vedere financiar,lucrurile o iau pe o pantădescendentă. Şi totuşi, aveţinevoie de o scurtă vacanţă: nuneglijaţi acest aspect.Atenţie, însă, la volan: conduceţicu prudenţă!

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Energia este la cotemaxime, aşa că tot ceea

ce vă propuneţi are şanse dereuşită. În plus, în aceastăperioadă, pare că vă găsiţiîntotdeauna la locul potrivit, dar,mai ales, la timpul potrivit. În planfinanciar, este o oarecareinstabilitate, însă nu e cazul să văîngrijoraţi. Dacă aveţi ocazia,călătoriţi cât mai mult, dar aveţimare grijă în trafic.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Nu vă lăsaţi tulburaţide perioada aglomerată

şi extrem de stresantă. A sosittimpul să acordaţi mai multăatenţie activităţilor care vă oferălinişte şi relaxare. V-ar prinde tarebine un concediu. Nu veţi călătorifoarte mult, dar dacă o veţi face,oricum veţi găsi cele mai potrivitemodalităţi de a transformadrumurile lungi în excursii foarteplăcute.

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Mai mult ca niciodată,aveţi nevoie să vă ţineţi

sub control starea deimpulsivitate. Deşi perioada estepropice pentru negocieri şiîncheierea de noi afaceri, totuşi,există riscul de a scăpa lucrurilede sub control, din cauza grabeide a acţiona şi, mai ales, de avorbi pe un ton mult prea ridicat.Atenţie în trafic: nu conduceţiagresiv şi evitaţi conflictele.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Lucrurile parsă meargă bine

din punct de vederefinanciar, însă, deşi seîntrevăd câştiguri spectaculoase,nu la aceeaşi înălţime se ridicăşi gestionarea lor. Veţi călătorimult, pe distanţe lungi şi, îngeneral, în interes de serviciu.Înainte de a pleca la drum,asiguraţi-vă că v-aţi odihnitsuficient iar maşina este într-ostare tehnică bună.

15 aprilie - 15 mai 2011

Cu

noul

ser

vici

u de

car

duri

D

IES

ELpo

int A

cces

s,

redu

cere

a pi

erde

rilo

r

devi

ne o

joac

ă.Te

l.: (0

21) 3

18 2

6 22

/ 24

• Fa

x: (0

21) 3

18 2

6 25

emai

l: ca

rd@

dies

elpo

inta

cces

s.ro

• w

ww

.die

selp

oint

acce

ss.ro

Reducereacosturilor prin reducerea pierderilor.

Tel.: (021) 318 26 22 / 24 • Fax: (021) 318 26 25em

ail: [email protected] • w

ww

.dieselpoint.ro

costurilor prin reducerea pierderilor.Reducerea · STUDIU DE CAZ BEST PRACTICES FM Logistic -...

Documents

Transcript of costurilor prin reducerea pierderilor.Reducerea · STUDIU DE CAZ BEST PRACTICES FM Logistic -...