ffo. 10. Anal I. Iassi, 15 Tulle 1867:

CONITORBIRI LITERARE

Apare la 1 qill5 a ileerei luni.Abonamentulle unu anu in Romlnia liberit unn galbenu; in Austria 4 ii. Abonamentele se facu in Iassi la Tipografia

Societatu Junimea; in Bucuresci la hlariiria Soccec & Comp.

SIIMARIU.Suferinte, tdupli diariul unui june). de D. S L

BodniirescuDespre literatura latink de D. N. Ch. Quintescu.Notice literare.Poesii de D. L Negruzzi.Anunciuri.

SITFERINTE.(Dula diartil until june,)

(IIrmare.)

30 Mai seats.

Am fostu, am trieratu de mii de oH curepejunea unei sageti pe sub ferestile odaiiei si nimic cleat o Were monotona oglin-din, prin geamurile parasite. Poate se va fi.duSu la vie? Luaiu repede calea intr'acolosi, desi pareau a m6 parsi puterile, totusiideea de a 0 ved6 Inca odata, imi usur pa-sul si curand ma trecliiu in acea graAina.Pupa cati-va pasi leganati prin o alee intal-niiu gradinarul, il intrebaiu de n'are nici oscire despre Luinelai si glasul sau amaru nusciea, nemicu semi spue, cleat cele -ce lecunosceam si, eu. Eram obositu, durerilemi se inmiiau,, si cu o inima amarita ma tra-.

seiu pa'na la cea statua locul inceputuluifericirei mele. piva erk spre sfirsitu earpatimele mele la inceputu.

Cui nu-s cunoscute locurile frumoase siromantice din jurul Iasilor ? Cine nu s'a suitupe dimbul repedea,- de unde, standu fata cuorasul, i se deschide o perspectiva, acoperitade unu velu brumariu incotrq si-aru arunchprivirea ? Ici serpuesce istorica vale a Bah-luiului, pe ale carui coaste se resfira intin-sele sate cu curti si biserici in fruntea lor,colo se inalta turnurile greoae ale orasului,in a caror spinare se r6dica unu altu dimbuimbroboditu de vii si gradine, ce se pierdudeparte in *He. Adanc in fundul uneiripe se laresce monastirea Socola; ici si co-lea se inalta prin vii si pomete vile in feliude feliu de colon, dar cea mai romanticaprivire se intinde pe partea meaNivala.Dealuri nalte acoperite de paduri recoroase,vai adanci curmate de paree, coaste pompisetencuite cu stinci, se ivescu in cele mai sur-prinptoarie schimbari. Ici despica o valecodrii si dealurile, pe care se perde ochiulpang in unu fundu stavilitu de ermurii Pru-tului; dincolo se afundit o adancime, ce ducein poalele ei unu lab', in carele se oglindesce

126 SIJFERINTE.

icoana unui schitu, ce sta. ca unu amenintntristu in fruntea codrilor. De aci priviamin asta mica lume; mut fella tie Agpascare isilua fiinta, in pieptul men, m simtlamu plu-tindu pe valul unei viete neintelese i peMaga asta natura frumoas i amorul meusfarmatu, mi se aratau toate intreyrinderile

lucrarile omenesci numai ca nisce esaltariale firii sale neimpacate. Parea-mi, c veducolo monarcul sumetn crepndu-se alesu depeitate, ca sa omoare lihertatea popoarelor;de-a dreapta lui schiop'ata o alta fiinta,mefistofelesu ascunsu sub reasa. De alta parteunu bietu astronomu; sucloarea i se v'ersa, ingdoae peste fata sbircita. Ochiul s'eu se a-funda prin adancimele ceriului, i prin angustasa ochiana se strepunek el pe alte sfere is-codindu, m6surindu i cantarindu sborul loro mica escursiune a curiositatii neinpacavere!Mai colo filosoful; o clocindu langamasa sa la lampa abia filfiitoaria! Tana iitepenesce in maul, gandul s6u i-lu cantaresceinsui ; dar unde-i este cumpana? o cautkcurnd aluneca pegte marginele realitatei,map naintea unoru nebunii urier si surprinsude ele, minjesce repede coale intregi de har-tie. Mai vedeamu pe altul cu o capatinade omu in maul. Repede o aruncA, intr'o

apuca unelte, incepii a o disface, i cealume de gindiri eat'o durducandu-se ca unugbobu, ce se amagesce prin greutatea sa totmai la vale. Geared! al Mu va fi adeverul,vorbiiu aka acea visiune. Acestea toatetreceau pe dinaintea mea i mii de alte fe-Hurl, dar' in acesta totu de toate plutia nu-mai o umbra nemicd aa numita. o altaicoana dariam sub velul inserarii, ce'n sborutotu mai puternicu Ora, ca amusi se perde,

amusi earl apare pe boalta aurie departe depame"ntu. Erau doue fiinte in bratul luiamoru ! .f. ( unde-i, unde-i ea? Pe (Musadoar' o cautu, i eu ca cea nimic caduiusfarmatu inaintea acestei icoane. Visul, ce-mioprise loviturile dureroase ale amorului mennefericitu, dispnii, o gheata imi cuprinseseinima i unu lernu greu imi rapi mintea.Zefirul scutura, roua de pe flori pe fruntea.mea i m tredi, dar' dorul de iubita r6masetotu cu mine. Din and in and tra,g6ndapiciord dupa picioru parasiiu gradina i oapucaiu spre orar. Boalta se innourase, iin locul celui ceriu instelatu, ce se intindekadesu asupra mea, o mare de lumina vedeamusub mine aternuta. Intre ele numai unalucia mai trista, eu nu scieam ori de-i aprinsade mana Luinelei.

6 Iunie.

Nu-i; a disparutu, cu ea i totu ce aveammai scumpu i m6 legh de aceasta lume.'Vele lungi pareau, c nu-i mai iau sfiritu,dar pdarnicu imi imprumuth soarele luminasa, caci o iubita perdata nu e nemicu in starepe lume s'o mai afle. Toate cane imi suntstavilite, unu zida s'a r6dicatu. in jurul meui eu nu amu putere, sfarmu, De elmvointa imi voiu isbi-o, i ori ea ae va sdrobincaclindu cu (Musa eu,ori elu se va sparge

imi voiu face cale liber spreIn fereasta stam pe gandurir me uitam

luna.... 01 i cum, privia ea la mine. Vr-opatru-cleci de s6ri in trecutu descepta ea inpieptul meu dorinte i simiri WI de du.4rere. Acura o ir6du umbritl i cum ind

scall,

i

p!

sa-1

la.

vedi-1

iubita.

SIIFERINTE. 127

frIngu patixuele inima, isi frInge ea cu jeledimbirea triste. pintre nori:

Unu, norupe-acelu noru

Luna dormia;Patrunsu de dontShur& amoru

deseepti.Ah! dulee visuDe la iubita, era tramisu.

Ce nu-mi puta da diva, cugetam, poate imiIra da. noaptea. i ca o umbra rAtAcitoariApgresiiu odaea.

Stradele erau Ana pline de lume ; sgomotudurAtu din toate pArple. Asu fi riu, asu

fi plAnsu de neduintele ei nebune, dar timpulconsacratu iubitei nu-mi permitek nici dim-betu uici lacrime deal numai pentru Lui-nela. Ajunseiu la ruinele casei sfArmate deincendin si me asedAiu pe ele. 0 nAlucA, cevarsA, laci ime, pAream in radele lunei i buzamea cuprinsA de unu tremuru de incAntarespunek acestor ruine triste, in care locuiseLuinela, durerile unui amoru strIVitu de su-fed*. Me aflam in starea unui lunaticu, ceretIcesce pe haitasuri i att este depArtatude vieala obositoaril, cat petrece in astA le-targie. De ce nu-i Luinela aid, gun-diam eu sI-mi asculte durerile i cu densaimpreunA se imprAsciiu prin aere antarea:

Santa minute 'n asta vieataMindre, pliue de dulceapi in ele-i ferieituChiar i omul necajitu.Noaptea Idiom% in Were,Tainieu rumpu trista durere

11-aducu dulce mngaere.Dar' nici cea mai scurta n'are

Peutru mine alinare....A mea viaA resipireDe'ncepntu pana 'n sfirqitu,E izvoru de pItimireDin unu sufletu amagitu.Visa de visuri and. sunt treadu,Amggiri batu de necazuAh! si adincg-mi e durerea,Sa imi vedu lipsindu putereaDe-a'mplini ce-mi pare sfintu

frumosu pe acestu paingntu.

CAutam libertatea perdutA, citutam repausu,darA departe erau ele de mine 0 ori ce mi-nutA Ora, cA le indesesce pasul, ca sA, lerApeascA cu totul asceptArii mele. Unu ze-firu crescutu pe aceste ruine, in locu sA-mirecoreascA fruntea, imi atita numai dorintade a-mi ve0 iubita. SA fi pArAsitu orasul?putine sire rash ea pentru mine! SA me fidatu ? 0 fiintl ca Luinela nu poate,sA uite de iubitul ei! Perduiu cumpetul, rAladareami se &Anse, mii de gAndiri defilau prinmintea mea, dispAra, si unu desertu fail demargine imi vesti earl, cii sunt lipsitu dedem,. Ah ! inimA, sdrobitA, gandiam, de cepretindi tu ce iti refusA lumea ? Te-asi smul-ge, te-asi svArll din acestu peptu amortitu....0! dar' estu ochiu vela pre -Luinela, astAureche fu desfAtatl de glasul ei, astA budgse HO de mAna ei, i adAnc in tine pltrunseal ei sufletu. 0 gilding frumoasI era vieatamea mai inainte, darl in ea lipsik o &are,ce m'aru fi incintatu. Luinela se ivesce, re-sedesce in ea a amorului zimbire; lumea vine

mi-o smulge, eu s'o apAru n'amu mijloace.Lume! de ce esti ask de crudI i tunimicesci, ce ai creatu tu singurA? Unu

copilu eram in ale tale. brace si Ina nullcunosceam toate puterile. Me conduceai spre

Si-o

Si

insa-

plutii

si

uitgrii

128 StIFEIRINTt.

deplinire 0 and imi erk visul mai frumosuneimphcataii lege ii curmk sborul Ou. 0ceriu numai odatk, hug mk lash, sa vkdu peLuinela, i-mi nimicesce atunci ori ce spe-ranth, pune unu noru intre mine 0 tine, canici cand cu milk, sh mai poti privi asupramea. Astk, rugh mi-o implinesce, 0 uitatude tine o raInglere imi va rkmank, a amuvkclutu pre Luinela.

Ca de fulgere strapunsh sbucnik inima mea,mk rkdichiu de pe clidurile parasite 0 fgra, asci singuru in cotro, mk trageamu ca o ma-0nA, pe o 'stradk,' singuratich, cnd ear' cunos-cutul glasu bati de odath in urechile mele0 rkdici, ca o putere nevNuth, de pe sufle-tul meu norul greu, ce-lu cuprinsese.

Chnd aru sci ea, ch nu-s departe, gndiameu apropiindu-mk de o fereasta," deschish, arudna, unu cantecu 0 noi l'am intelege. Aflhiu,ch phrintii ei nu sunt fath, scriseiu numelepe unu biletu 0-1u arunchiu pe fereasth. Cu-rknd se 0 ivi soarele vietei mele ; o ceathca unu velu, sub carele se nimicesce suferin-th pre suferinth, dormit pe fata sain altesfere priiml a sa lumina de amoru 0 sim-patie.

Lungi qile de durere au trecutu Junele,"gise ea c'unu glasu neobicinuitu 0 ori cevorbh a ei descepth in peptul meu lumi defericire eterna, de cand fuiu rhpith din bra-tele amorului tku, si cht n'amu plhnsu deSoarta ta !"

Luinel'o ! ..." voiamu sh-i vorbescu, chci=lie avek sh-i spue inima mea, dar glasulmi se inhdu0 0 graiul imi erk legatu. Iiapuchiu mna, o strinseiu t htek peptu 0 maifricitu muritoriu nu erk pe lume ca mine inacelu momentu. Ea mk intelese, 0 h o voace,

ce va sunk vecinicu in peptul meu, vorbicatrg alu meu cugetu.

,De ce suferi tu atht lunele pentru mine,ce n'amu nimich, de cgt lacrime pentru tine.Dar 0 pe aceste sh le v'ersu cu multemire,phrintii nu mk lash."

,0 priivire in ochii t6i face, sk, dispargtoate."

Uith atunci de toate, te roaga Luinela ta."Luinela mea! aru mai fi ea a mea, Inch

au uit de dinsa?"A ta, cad ea nu te va uith pe veci....

dar tu Junele trebue sh uiti de mine."Luinel'o sh uitu da tine! and terna va

acoperi aceasth inima, poate; dar i atuncide sigur, ori ce floare va cresce pe mor-mentul meu, la treatori va spune, :c1 0.'nmorm-entu traesce iubirea-mi atilt tine."

Dorescu binele t'ku Junele," dise ea car6thcith, intr'unu viitoriu viforosu.

Pretinde totu ce vrei," ii rkspunseiu i ovoace in lhuntrul meu pareh, ch se acathpang spre gandire-mi i strip', cu putere:ultimele momente destinate amorului tku, i0iau sfilitu.

Mhne Junele! ... nahne!", ... nu mai puta(lice nimicu, mhna, ce i-o tineam Inch, serci, unu flora o strefulgerA, palm," abiamai repeti 0 continui c'unu glasu de amara-ciune, nu mai sunt a ta, trebue sh ne des-phrtimu; 0 cht imi va fi data, sk, mai traescu,ilu voiu rugh pre peu in mlngstire 'nainteaaltarului sku, sh,~ te tericeasch macar pretine." Le qise? smulse mh,na, de Mg pep-tul meu, se retrasep in fundul odgii, i chgape unu divanu.... Suspinhi 0 Dumnezeu scie,ce se va intimkpla, cu mine.

stJFERINTE. 129

11 Iunie.

Iubita'n manstire, ear' eu r6taceseu princodrii i munii, ce o incunjura. Pe acele

pe acele virfuri de stinci, pe cari imicrescusem thiereta, zadarnicu cautu paradisulmeu perdutu. Si de pindeam odata Ole in-tregi cum de pe stinci pe stinca sada isteatacapra, cum se 'naltl, in sborul salt rotatuvulturul, 'Jana ce dispgrek in noH i imiteam jocu de pastravul spariosu pe la bul-boane, i puneam adesu peste o mare de noripiscurilor celor mai falnice cap6tu numaica se-mi treaca liva in mijlocul naturei in-cantatoaria, acuma stall pe o stinca, de o coasta

pindindu spre monastire, ca doara.v6du pe Luinela. Singur petreceam pe atuncicantandu, de Asunau codrii, i ecul, ce seascunde totu mai in fundul van, en glasu-i denatura ridea sau plingeh de nebuniea mea,dar astali suut insotitu de unu gandu, deunu doru i numai cat unu tristu suspinupare din and in and a-i vesti durerile unuipeptu suferitoriu. Du-te v6ntu1e spune,tu ecule ia in. bratele tale suspinele mele,trecgi-le peste celu zidu, rumpeti, sfrmatichiliea ei si mi-o aratati, s'o v6du macar dedeparte. Spre seal% inclin liva, clopotulchiemh cu duiosie la rugaciune i numai eun'aveam glasu, ca sa m6 rogu. Din prejurude win chilii esiau maicele Luinela. Eanu se insoti celor-alte. "Unu pasu nesiguru oducea spre biserica i ochiul ei intristatu sealunech prin aeru cautandu poate in desertuo mangaere perduta. Spre v6rful stincei, undein6 aflam ii atintl in fine si mie imi Ora,ca leitatea insasi s'a coboritu din inaltimeintre acele ziduri, ca s arunce o privire demila catra mine. Surprinsa acoperl cu bratul

ochii, i oare de ce nu cram aproape, s'arogu; sa nu innadusasca unu suspinu atatde dulce, alu carui destinu a fostu s'adoarmain peptul men si sa-mi indulceasca suiletulamaritu! Dupa mai multu timpu ii descoperlfata aruncandu-si maim fail de pasare in josu,

ca incantata de uuu dispretu svirlitu asu-pra vigil acestiea, ii intoarse fruntea spreceriu, i sclipindu in rala. soarelui ca unudiamantu, alunech pe fata-i ingalbenita o la-crima de ,amoru varsata. Unu noru negru seasela i inaintea ochilor mei si numai caprintr'o penla trasa mai priiviam cum eara-

Cala capul spre panAntu i porni cuaceeasi linisce, cu care esi si din chilie, spreusa bisericei, in care se fact ea nev6luta.

Stinca, pe care me' aflam eu, era spalatade undele unui riu, ce ;lugravia in valurilesale limpeli in mii de pole muntii i codrii,ce se oglindeau in ele. Ceva mai la .dealuforma, unu cateractu, i celu ce n'au petrecutuanca nici o oara din viata sa langa unu ase-menea jocu alu naturei, de sigurperde traiul s6u pe lume ca puiul din cui-bariu, ce andi n'are aripe, sit sboare liberuin elementul sau. Glasul brutu de naturascosu dintr'unu profundu de valurile, ce sealungau cu grabire unul pe altul i data ecu-lui, ca acesta sa-1 spue codrilor, mine destropi aruncati in ralele soarelui ca prin sa-rutarea lor sa-i redee fiecare coloarea primi-tiva a luminei sale, ici, colea pescii bueci, cese asvaliau din curgativul elementu, mai peclealu unu buciumu, unu flueru de alta parte

prin alu lor resunetu unu amestecu de feliude feliu de glasuri, sub munti si pe virfurilelor cea umbra neobosita, ce-i ()lice= omitfrumoase erau toate de, vlutu marge,

Ili,

byt-

ra46mat,a,

i-i

i

,0

0 ii

ca

0

0

ii

SUFERINTE. DESPRE TITERATURA LATINA..

dar' Luinela iini pArea, and ii acoperi cubratul fata, cA este una dintr'acele fiinte vi-sionare, ce le numimu noi ingeri i ca-0 opri-se sborul, ca sa opreascA jocul acestorufrumusete i mie sg-mi opteasca: ori undete vei duce iubirea mea te va

Tarcliu rembeiu pe virful stincei i ascep-tamu reintoarcerea Luinelei. Umbra muntilo-racoperise deja valea. Prin negura ei numaicat abia mai vedeamu albindu turnurile i

monastirii 0 din bisericA pall luminaunei lampe Ong susu la mine. Sa fi e0tuiubita? i pasul, ce l'ar face, i rap fi auqitu,gandeamti i ca atrasa de o putere mai supra-pamenteasca se atinti privirea mea condusIde lumina, ce se opria pe mine, spre unuchipu, spre o cunoscuiu, erk eaera in ruglciune; peste fata-i inspiratl cur-geau ca nisce valuri line buclele pAlite de raclamisterioasa, a luminei, pe pieptu ii erau cru-cite nalnele Antelasi data in viata mea cu-noscuiu puterea adeve'rata a rugalciunii 0 mgvedeamu ca o nimicA aruncata in asta lumede dureri :

Irdlul:tristu de inserarePeste vg si munti apareSi sub dnsul veseec,lesceTotu, ce omul faptuesce.Esei de multi doritA noapte,()Ad tu taci, nimie nu -qui,Desi chiar vorbesci in soapteCAtrA inima ori-cui.Tu vorbesci si dulce graiuriSboarA, trecu pe vAi i plaiuri,Prin dumbrIvi i pe cAmpiiSun' a tale melodii;0 ! i dulce sunk' ele,Tainicu sboarA pAn' la, stele,Rumpu din ceriu lumina lorSi'n plansul acoardelor

0 stingu intre ceriu, pAmntuAstfel unu mom6nta.

Lampa se stinse, dar i lampa vietRi meleera aproape de sfArsitu. Lungu timpu remA-seiu eu Ana pe acelu locu, fall de a sci, cese int6mp1A cu mine. Numai unu visu vi-samu i elu era adev6ratu. Nu 'ncapu in acea-sth in alta voiu gasi poate, ce n'amuaflatu aice.

(Va urma).S. L. Bodnarescu.

DESPRE LITERATURA LATINA_

(Finitu).

Acela0 spiritu de simetrie i de confor--initate Cu seopul propusu, care domina vieatapublica, regula i vieata familiei. Unitateafamiliei era, representata interiora in legAnAn-tul membrilor ei prin dreptu politicu 0 re-ligiosu, chiar prin nomina gentiicia, pe careG-recii nu le cunoscu, pe cti,n4 esterioru erarepresentatA in atrium, unde barbatul primape elienii sei, i dit consiliu, male femeia seocupa cu lucrul ei, i uncle irul portretelorstrAbuniloi le reamintea necontenitu gloria

activitatea mom% familiei incepeaAnse- cu educarea copilului, ce crescea in Si.-nul mamei, cum clicea ei, i era introdusuapoi de tatA in sfera sciintei politice 0 a bar-batilor -de 'statu. Pe lAnga aceasta venia sim-till de casa, ocuparea onesta cu economia, cuintjamirile urbane i rustice, spre a regulapoSeainnea cAtigatk, i a impodobi proprieta-tea privata ,cu o splendoare demnA. Unu ele-

durile

fiintao

viata-i

lume,

fa-miliei;

lao

insoll.

ft

DESPRE LITERATURA LATINA% 131

mentu comunu in practica public i pri;rataera asa dar afacerea: spre a le put g,ns6implini pe anAndoue, trebuia s profite strictude timpu, pe care 'lu imparp intre serviciulfatigatoru alu statului si intre cerintele mo-deste ale familiei. Nici unu poporu din an-ticitate, ce posedea atata abundanta de mij-loace, n'a fostu asa de avaru cu timpul caRomanii, n'a intrebuintatu cu o arabitiune asade severa orele (otium) ce'i mai remanek dela afacerile de statu pentru casa i pentruprofitul cetatenilor, in acelasi timpu pen-tru presinte i pentru viitoru, nici unu altulnu s'a privatu din causa lipsei de timpu pugsi de inocintea placere a artiloru nubile. Eisuntu cu totul opositul Atenienilor, care ga-sia pe langa politica timpu indestulu, spre aadunit puteri noue, si a esercith cu resigna-tiune completa ori-ce arte intelectuala. Deacea ieata Romana presinta pretutindeneaunu organismu ingustu i suficiinte sie insusi ;tentrul ei era statul i sfera ideilor politice,erganisatiunea ei sta in consciinta moral' atutulor. Din aceasta resultare' pentru totitraditiuni energice, ce era columnele funda-mentale, pe care se rNimit datinele nescriseinradacinate in poporu; ear pentru fiecarein parte o serie foarte determinata de pro-bleme, drepturi i datorii, pe care le sustinekveneratiunea cea profunda a anticitatii. Infine pricepemu CUM o asemenea comunitate

principie i dispositiuni practice trebuia saimprima tutulor individelor Romane unu tipuuniformu, varietatea este pe atat de micape cat asemanarea predomnia, i unesce ma-ioritatea ca pe membrii unei familii.

De sublimitatea unei societati asa de solidei. insufletite de o vi moralitate era insepa-

rabile diverse partialitati. Man anteiu pro-ponderentia juditiului moralu, a caracterului.13uterea lui strabate istoria poporului Romanu,

coloreada partea cea mai mare a literatu-rei lui. Era de sigur o faptl mareataRoma, dupa ce castigase domnia lumei princombinarea siratimeItului moralu cu inteligintl

asocia astei dominatiuni ea o podoabafina o literatura nationala ; limse" cu aceastafu unita pe acute conditiunea, ca totu ce esedin simtime'ntul moralu, si nu e apropiabilurefiesiunei, sa remaia esclusivu sau subordi-natu. Deja consciinta maiestriei i superio-ritatei lor politice flea pe Romani indife-renti catra ori-ce arte i sciinta, care nu ser-vesce numai vietei practice, ci se cultiva ala Greei far profitu propriu i numai in in-teresu spiritualu. De aci resulth opositiuneacea dus la estremitate dintre teorie i prac-tied, dintre acfiune i cugetare, pe care nu ocunoscea raca cea mai fina a Grecilor. Ceace mai avea valoare in Roma pe langa

pe langa capacitatea belica unita cuea, purth timbrul unei lucrari practice saumai bine clisu patriotice; cuv6utu1 rebuiacontribueasca la progresarea presintelui, i satransmita posteritatei gloria natiunei; cea cetrecea peste asta masura in sciirttit i specliTlatiune, in arte formatoare i decsteritate des-interesata, era pusu in numOrul ,ocupatiunilorfara valoare i fara caracteru, nedemne debarbatul seriosu (studia laviora), pe cari cuunu prejuditiu despretuitoru lash mai alesuGrecilor. Asa dar cu cat mai mulfu se oeu-pare' Romanii cu cea ce carespundea scopuluipropusu cu aplicatiuni practice, ,cu atat

streina le fu apreciarea liberall. a ' uneilucrari iutelectuale intreprinsa in interesul gi

ale

i

politica,

i

sa

ic

simai.

el

132 DESPRE LITERATURA LATINA. - NOTITE LITERARE.

propriu. De ad se esplia pentru ce litera-tura Mr se mitrgini intr'unu micu num6ru degenuri, i chiar corpul acestora se micsiork,pentru ce (precum d. e. drama 'i delash par-tea speculativa, i poesia liria cele mai multevarietati ale versificarei), pentru ce, 41cu, seescluse din ea totu ce poartg, caracterul idea-lului i alu contemplatiunei de sine. Intr'unumodu i mai intrerupeloru i violente se unicu acea reducere a sferei ideilor discordia din-tre forma ,qi continutu, ce se ills& pentruprima oarit, i fu transmisg, apoi in lumea mo-derna. Autorii republicei erau plini si entu-siasmati de interesul materiei intr'unu moduasa de esclusivu, inclt se multumir6 cu sim-tim6ntul i cu elocinca cea plina,' a inimei,frg, s5, poarte grije de dificultItile stilului ide armonia dintre materie i espresiune. Lorle lipsi mult timpu simtul pentru perfecciu-nea formei, cu desev6rsire gms6 temerea depretentiunile artei; ei nici nu ficsar6 stilul

:genurilor de scriere, nici nu esercitar6 criti->-ca, i erau cu totul departe de a'i intoarceprivirile -asupra maiestrilor i predecesorilor.Procederea lor in literatura era asa de sub-iectivat inat resulth cea mai mare diferintIintre seriitorii aceluiasi genu, si in acelasuperiodu taai scurt chiar um mare gradu deneasemlnare. i mai mult, in Roma nudeveneratiunea anticit4ei nu se stinse nici oda-tl, mai aiesu and aceasta esprimeh o putereslatoasa intr'unu cuv6ntu solidu desi rudu,-consacratiunea timpului anterioru aplra de ce-rintele critice, cu cari unu timpu mai nouatach pe antecesori ca si pe contimpurani ;era trebuin p. asa dar de o transformare cora-pletit in studie i culturi, in consuctudini siconstitutiune, inainte de a procura intrare li-

berg artei cu toate cererile ei in tonu i gustu..Ans6 cu toata asta partialitate in modul de .cugetare i esprimere cultura RomanI mani-festa o legatura interng, a carei centru eraidea politicA, i Ana' mai puOnu ii lipsesceei o mama' precisa. La aceasta contribul pre-ponderanta ordinei si severitatei obiceiurilorcetatenesci, de care e determinata si precisiu-nea morala a individului; asta preponderent6.fu completata de dominatiunea spiritului aris-tocraticu, caci la inceputu domnire" fanliliileprivilegiate, si duph," acea nobleca meritului,cea ce faca ca sa se insemne limite ingustevietei naturale. Conform unor astfel de tra-suri fundamentale cultura. si literatura invechia Roma era prin escelintl cetatenesci siproprie urbanitatei, nobile si de coloare aris-tocratica ; materia si formele fure* determinatede individualitatea membrilor ei, intre cari eraoameni de statu de prima ordine, si in aces-tea subiectivitatea afla unu spapu liberu dejocu pentru espresiunea gustului si convinge-rei morale. G-recii epocei antice, pentru cariviata naturala era o norma comuna, tams=in realismu si obiectivitate, personalitatea nueste nici 'Aestinsa nici sgomotoasl, lucrarearespira unu entusiasmu profundu si liniscitu,.si sa sub o lege literara comuna.

N. Ch. Quintescu.

NOTITE LITERARE.

Anuntam publicului, cu ce mai vie multe-mire, o publicatiune recenta intitulatI: PoesifPopulare, adunate si intocmite de V. Alec-

NOME UTERARE. 133

sandri. Aceastg preciosa colectiune, mai corn-iilect si n interesantg de cgt, toate celecare au apgrutu pang acum, constitue unuaclev6ratu tesauru poeticu National. Din pa-ging in pagina, putem urmari inspiratiunea-maivg si puternica de care poporul ronagnu adatu atate probe in trecutu, i care a sus-tinutu viata i individualitatea sa,i in mijloculgrelelor evenimente de care a fost impresu-ratu. Domnul Alecsandri inceRe prefata aces-tei publicatiuni prIn. duvintele : "Romeinul enaseutu poetu," i yutem asigurg, 4cu falg, cilectura intregei eolectiuni, nu este decat con-Ermarea evidenta a cliselor nobilului nostrupoetu. Poporui nu eantg decat band simtesce.Eata, pentru ce, o colectiune de poesii popu-hare, este la Doi mai preciosg i mai artis-tica decal toate scrierile poetilor de meserie,eare adese ori if au scrisu decal pentru ascrie.

Am fostu adancu micati la Iectura parteidin urma, intitulatg Cantece din Bessarabia.Cu lacrimile ochi, am afla u. probe nere-cusabile c Romanul nu perde nici odinioarasimtul nationalu i, pe cahd corpul geme subjugul strginilor, inima lui este antoarsa," catrapatria independentg! Pe aripele poesii spin--tul sboarg in mijlocul nostru spre a cerepartea sa de libertate 0 de facie !

Dar cuvintele noastre sunt de prisosu, cg-te-va versuri voru vorbi cu mai multg elo-eent5 :

Fru*, verde de ,pelinu,Tu strAinit, eu strAinu,An.Ando,ui ne potrivimu.Hai in codru s tritimu.Haide 'n codrii BiculuiPe Marginea Prutului,

ne facemu BordeiepCu usorii de ciresu,Si cu patu de maciesu.Ciind omu vreb, ca sa, dormimuIn departe s'auclimuBuciumele pastoresciDin cdmpii Moldovinesci.

Doui amorezi, strgini pe insusi panAntullor dominatu de straini, facu visuri de fen-cire ! Cella d'antelu este de a se departa deviderea urkibagg oprestwilor

Hal in coda s rtrainatlai in. codyii BieuluitPe marginea Prntului.

Acolo inchipuescu nun bordeiu, parathshIamorului bor.

Cu usorii de ciresuSi. cu patu de mdciesu.

Dar voluptatea suprema a acestor inimeexilate, fericirea cea mai scumpg, a lor esteunu echo din patria liberg :

Cond omu vrei ca s. dormimuIn departe s'auclimuBuciumele pAstoresciDin ciimpii Moldovenesci.

Ne r6mane de a mult,emi D-lueAlecsandride zelul i delicateta cu care a lucratuasta data la inaltimea spiritului 0 a glorieinationale. Ca unu juvaergiu iscusitu, D-niasa a cules perlele cele mai precioase i le-alegatu iii stilul su auritu. Meritul cel mareeste de a conserva perlei toad, curaleniatoata spleudoarea sa! Domnul Alexandri, carecunoasce atgt de 'bine ininaa poporului, aavutu delicateta de a sterge cu totul perso-

SA

a

i

i

d

1

'n

134 NOTITE LITERARR POEM.

nalitatea sa, si de a ne da poesiile popularein toatg naivitatea lor primitivg. Ii suntemcu atat mai recunosatori pentru acestu sa-crificiu, cu cgt scimu pgna la ce grachi estevivace 0 persistentg personalitatea poetilor.

Ca unu comentariu indispensabilu a poesii-_Mr populare, a esitu de sub, presg, in carte-deosebitg, studiile D-lui Maiorescu asupraPoesii Bomane. Aceste studii, cunoscute dejade lectorii nostri, sunt insotite de cgteva esemplede poesii romlne; publicatiunea D-lui Alexan-dri si acea a D-lui Maiorescu, p'in unu jocufericitu a hasardului, se complectft una prinaka ! si dacg cineva aru ggsi critica D-luiMaiorescu prea asprg, o paging din poesiilepopulare ar respunde in locul autorului, sil'ar justifica pe deplinu.

Bed.

1P 0 ]E.: S I T.

Au da ani de ferieire,Dar i-au da cu multamire,

Ca din chinnl grenCe me sfalie i arde,Sit striportu o mica parte

In sufletul ten.

Dar au da viat, nume,Partea mea din astb," lume

Si din paradisu;Ane' odat4 sI-mi vorbeasaA ta gat% Angereasca

Cu dulce surisu.-Rena 186...

NEHOTILRIRA.

Inima mi se sdrobesceCapu 'mi este greu;

Mintea me se retIcesce......Eu nu sciu ce vreu..

Aqn voi ca nici odatA.Sl% n'o inai zilreseu;

Inteo teal% depifrtaal,Singur altrlescu.

Vast' vol.... filsA, incetareSI privescu la ea,

S'inteo duke contemplareS'imbatu mintea mea.

AO vra, chinul ce m'apasi-Nici s-1 fi gsitu,

Si sX cread el nu-mi pasaDe nu sunt iubitu.

S'au vra sg. opteasel jalnienLa urechea sa,

pi i noapte unu glasu tainicu.De durerea mea.

Au vra ca 0 grea ertintA,Al vietei dar

SI il sehimbn'n suferinteSi in chinu amaru.

'aq.0 vol a sa vieateSA se scurgl linu,

SA-i suridil, aril ceatitCerul, totu seninu.

Inima mi se sdrobesceCapu-mi este greu,

Mintea me se retacesee....En nu sciu ce vreu!

Martygny.... 186...

POESII. 135

LANGA MAREA.

Pe o stancl, Mug% mare,Singur stau in departare

De ala meu amoru;

ochirea mea cupriudeMarea vasta ce se 'ntiude

Pan' departe 'n noru.

On ci unde peste marePintre valuk imi apare

Chipul sau iubitu;

sa gura imi vorbesce'Si la mine totu privesce

Ochiu-i, nesfircitu.

Dar iu cruda sa privireAh! nu ytdu compatimire

Si uu v6du amoru;

vorbirea sa e rece,prin sufletul men trece

Unu grozavn flora.

Si mereu privescu la mare,m6'ntrebu, ce 6 mai mare?

Ce e mai profundu?

Chiuul greu c m6 cuprinae,S'au e marea ce se'ntinde,

Mama fara funclu ?

NEPABARE.

Marea gs.me i vuesce,s'asvOle 'n sus josu,

Cerul tuna i trasnesce,'116ntul urla fiorosu.

Vasul fragedu, se despic6,Valuri negre 'Iu invelescu,CAnd spre nouri 'iu ridicaCand in furduri 'Iu isbescu.

pe vasu, in desperareToti alearga nesfircitu,Nicairi nu ve-du scapare,Qrroaza morfii,i a lovitu.

ochiri i brace muteRidicu spre mntuitoriu,Sa se'ndure, sa'i ajuteCu cerescu'i ajutoru.

Singur fail de miccareDe catargu stau ra,16matu,

privescu cu nepasareOceamil infuriatu.

Cad putinu imi face mieDaca marea m'a 'ngroph,San de inima-mi pustiePe panAntu voiu mai purta.

IN ZADAR.

Pesfe munti i peste marerugu, alergu ne'ncetatu,Ca sa aflu alinarePentru sufietu-mi sfarmatu.

Ans6 vail in t6ri straineIn zadaru scapare vreu,Cad ori unde-oin fi, pe mineEu cu mine- mg totu eu.

I. Negruzzi.

RECTIFICARE: In numerui dhi urma a trecutu nisceerori: Pe pig. 115, coll 1, 1:6nd. 12 de susu in locu derecepusereincepuse; pe pag. 114, col. 2, feud. 3 de josuin locu de gcnurigeniuri.

1i

S'a

a

'a ci'n

Si

132 ANIINCIURI.

BIBLIOGRAFIE.

A eitu de sub tiparu 0 se gig de vnqare in Iassi laTipografia Societtii Junimea, la Librria noubi, i laD.13. Hildebrand; in Bucuresci la librgria Socec & C-nie ; in.CernAuti la librgria H. Pardini:

POESI RCercetare critica de T. MAIORESCU

...

URMATA DE 0 ALEGERE DE POESTI(Editiunea societatii Junimea.)

Editiune de luesu, euprimlendu peste 200 pagine in 8-o, pe hartie velinu,15 lei, (6 sfanti.)

Editiune ordinaril, 5 lei, (2 sfanti.)

La Tipografia Societatii Junimea in lassi se ggsesce de ve"nclare:

POESII POPULARE ALE RONIXMLORAdunate qi intoemite de VASILE ALECSANDRI.

Bueuresel 1867. Pretul 1/2 galbenu.1

Dictionaru romno-francesu de Raoul de Pontbriant. Bucuresci 1862. 800 pag. 8-o mare. Pretul 1 galbenu.

Almanahul romnu pe mid 1867. Bucuresci. Pretul 6 lei10 par. (2112 sfanti.)

Redactoru itspundelorn : Iacob Negruni. Tipografia Societatil Junimea.

C1=11,