Convorbiri Literare 1 Aug 1877 Ion Creanga

download Convorbiri Literare 1 Aug 1877 Ion Creanga

of 45

description

eminescu

Transcript of Convorbiri Literare 1 Aug 1877 Ion Creanga

  • CONVORBIRI LITERARE.

    ANUL XI.1 ApriIie 1877 1 Martie 1878.

    Redactor : Tacob "s(egrwiTi.

    1878.T1POGIIA.FLA. NATIONAL)! STRADA S. ILIE.

    ..

    i,

    Ow,

    www.dacoromanica.ro

  • Anul XLNo. 5. 1 August 1877 .

    CONVORBIRI LITERARE.

    Apare la 1 a fle cares luni.

    Teoria Ondulatiunii Universale.

    Seotianea IT.ORIGINEA SPECIILOB.

    Nenum6rate1e fiinte organice, ce se ailli pepAnAnt, se subimpart in done regnuri : al ve-getalelor si al animalelor. Aceste regnuri sesubimptirtesc apoi succesiv in ramuri, clase,ordine, genuri si specii. Aceste din urniti,se subdivicl in varietati ; si fie care varietatecuprinde un flamer de indivizi, mai malt sarimai putin deosebiti unul do altul.

    Nu s'a indoit nimene niciodata, cli, din a-ceeasi preche de indivizi progenitori pot sitse nasci mai multi indivizi, cari sI se deo-sebeasci pin4 la an punct oare care, at& depirintii bor, cIt si intre clCnsii. De multIvreme an inceput eargs toti si. recunoascifaptul ell, din aceeasi specie pot al se nascamai multe varietgi deosebite intro dflinsele,si deosebite de specia-muralt. Si acest fapts'a recunoscut de top, din cauzg cii, in timpulrelativ scurt pe care il cuprinde experieutadirecti a omului, s'au vezut varietAti as-cendu-se si stabilindu-se. Na s'a intemplatina tot asa ea speciile si cu celelalte sub-

    diviziuni mai inalte ale fiintclor organice.Ca .cttt o subdiviziune va fi mai blank eaatAt ea va fi acumulat o snail mai mare demodificatiuni organice care o deosebesc decelelalte fiinti ; si en atat, prin urmare, ease va fi format intr'un timp mai indelungat,pentra a put acumula pe nesimtite toate acelemodificatiuni orgauice. Deja subdiviziuneanumitti specie, se formeazA intr'un timp enmalt mai lung deal acel pe care il poatecuprinde experienta direetti a omulni in de-cursul timpurilor istorice. Findcii nu s'aputut deci yea cu ochii formarea uneispecii, deaceea s'a conchis de unii inv6tati,ei specific sunt fixe, si ea, ele nu sunt for-mate pe nesicatite din alte feluri de fiinti or-ganice, precum sunt formate varietittile dinspecii. Se intelege ce, tot aceastii conclusiunea fost, a fortiori, trase pentru toate celelaltesubdiviziuni mai indite dacet spun); caci,toate accste subdiviziuni au &dug sit se for-meze in timpani malt mai indelungate declitspeciile.

    Care insii este adevrul in aceasta ches-tiune ? Cum s'au format speciile si celelaltesubdivisiuni mai inalte ?

    Aceaste chestiune nu este resolvita totinteun fel de invettltii moderni. Acetia stint

    21www.dacoromanica.ro

  • ia TEORIA ONDIMATIUNI/ UNIVERSAL&

    implistiti in done tabere, adoptAnd fie carenna din urmAtoarele done ipoteze principale:

    I. AnMia ipotezd. Dupl aceastd, ipotezA,specific de fiinti organice ar fi resultatele atot atltor creatiuni deosebite i neatArnatenna de alta. Earl inat privete felul 1timpul acestor creatiuni deosebite, opiniunilese mai subimpArtesc iinca intre done sub-ipoteze

    a) Unii cred el fie care specie% de fiintiorganice a luat natere dintenn germen spe-cific, care a existat mai inainte in materiacoznaicl; i. care s'a desvoltat pe planeta noas-trA atunci, cand a gasit conditiunile favora-bile peutru desvoltare.

    Contra acestei sub-ipoteze voiu opune ar-gnmentatimiea urmAtoare :

    Din espnnerea i critica teoriilor gerministece am facut mai sus, and m'am ocupat des-pre ereditate, am vznt cd : germenii speci-fici, chiar cand ei ar exista in conditinnilece li se presupune, totu ei se desfiinteazitcti total i pentru totdeanna prin aceea case prefac in fiinte organice complecte ; astfelheat, odatA cu stingerea unei specii organicede pa pamlnt, se nimicese i germenii spe-eifici ai acelei speeii.Astfel find lacrurile,eatl o alternativa care se infltieaza saugermenii specifici au existat in materia coz-mica in toate timpurile ; sau ei an fost creatieAndva. . Dacl s'ar admite cl germenii auntfra inceput i _cd, cu toate aceste, aunt des-tinati a perl prin transformarea lor in flinteorganice, atunci s'ar admite, prin aceasta, c.ei au o viata nesfirOtti in trecut i sfirfildin viitor: ceea ce este absurd. Eara dacas'ar admite el ei an fost creati cdndva, atunci,prin aceasta, chestiunea nu ar ft resolvitti, ci

    numai indepArtatd_de un pas ; astfel Melt inloc de intrebarea : de catra cine qi cum s'auGreat speciile pe pdnant, vom aye intrebareade catra eine i cum s'au creat germenii spe-cifici?

    b) A1ii, cu mai multa logica, dad, nu ien mai multa dreptate, cred ca fie care spe-cie a fost creata deosebit de cAtra a tot pu-ternicul Dumnezeu. ND cred dispensat de acombate aceastI credintd.

    In resumat ipoteza Ant6ia nu se poate sus-tin6 tiintific.

    _II. A doua ipotezc. Dnpa aceastA ipotezd,speciile de fiinti organice nu ar fi resultatnlal atltor creatiuni deosebite ; ci, fie care spe-cie ar fi resultdnd din transformarea inceatl,progresivA i statornicA a unei alte specie an-terioare. Fiind apoi ca natura nu face sal-tnri, ar fi destul a presupune, dupa aceastAipoteza, cA la inceput an luat natere, printin chip oare-care, cele mai simple i maiinferioare forme organice, pentrn a ne explicaapoi cum din acele tipuri primitive s'an for-mat specii organice din ce in ce mai diver-gente, mai nnmeroase, i mai perfectionate,pang an ajtins a se constitul fauna 1 floradin zilele noastre.

    AceastA ipoteza tinde a fi admisi exclusivde lumina invelatl. Ea a fost propusa, sus-tinutl 1 vulgarizatA mai en samit de Lamark,Geoffrois St. Hilaire, H. Spencer, Ch. Dar-win i Haeckel.

    Presupan el scrierile acestor antori, privi-toare la chestiunea care ne ocupl, sunt dejacunoscute de toatl lumea ; i deaceea nu nadvoiu intinde de loc asupra faptelor 1 argu-mentelor invocate de aceti scriitori in sustinerea ipotesei lor. Voiu amintl numai far

    :

    :

    www.dacoromanica.ro

  • TEORIA 0/sTADTATIUNII TINWERSALE. 150

    nki o esplicatiune acele din principalele lorargumente pe care le admit 1 en :

    1. Intreaga noastra experienta, bine inte-leasa ne dovedete ca natura nu face salturi,gi ea fie care transformatinne mare de ma-terie organica este acumulatinnea unei serifde schimbari incete, neincetate i statornice.Prin inductiune trebue s credem ca tot aaa fost in totdeauna ; i ca, prin urmare, unom de pilda, n'a putut niciodata resarl de-odata &cut gata ca din senin.

    2. In conformitate en principiul de maisus, Paleontobogia ne arata cit mai intai s'anivit pe pam6nt fiintele organice cele mai sim-ple 0 mai imperfecte, i apoi s'au saccedattreptat in decurgerea timpurilor fiinte orga-nice din ce in ce mai complexe 0 mai per-fecte. Este probabil dark c o specie defiin0 relativ perfecte dintr'o perioda geolo-gica oare care, s'a nscut din o mica schim-bare morfologica ce a suferit o aid specierelativ imperfecta, care trilise in perioda geo-logica nemijlocit anterioara.

    3. In conformitate tot cu acelag principiu,embriologia ne arat cA, individul omenescincepe prin a exista sub forma mid simplecelule; i apoi, plecand de la acest punct,trece treptat prin toate gradele intermediarede perfectinne organica pana ce ajnnge ladeplina sa desvaire. Desvoltarea unui omnu se deosebegte de aceea a unui cane, decatprin aceea cA, omnl percurge n grade de des-voltare embrionara, pe cand allele se opregtela na grade. Gradele desvlirii embrionarecorespund in totul cu gradele de perfectiunea tuturor fiintelor organice de po pam6nt;astfel incat desvoltarea embrionara a omulnieste recapitularea intregei creatiuni succesive

    a fiintelor organico in decursul periodelor ge-ologice.Embriologia deci, confirma 0 in-tareste principiul inductiv, el natura nu facesalturi.

    40. Existenca organelor rndimentare sauatrofiate, care se gasesc mai la toate fiinteleorganice, nu se poate explica decat numaidacli se admite ea aceste organe an fost editpe deplinT desvoltate; i cA pe urma s'au a-trofiat din cauza neintrebuintarii. Astfel, depildi, din faptul ca la om se gasete un ru-diment de coada (representat de a treia, apatra i a cincea vertebra candalA) i nitemugchi atrofiati agezati imprejurul acestni rn-diment, trebue sa conchidem, ca Omni se sco-boara din stramogi care aveau coada, pe careputean s'o mite.

    5. Dad, indivizi din aceeag specie orga-nica sunt pui in mediuri deosebite, atunciei dan nagtere la varietati organice deosebite.Deosebirea morfologica, dintre aceste variet4iincepe prin a fi foarte mica, i apoi mergetot cresand en cat timpul trece. Este pro-babil deci, ca in timp de mii de veacuri,varietacile unei specii devin ele inse speciifoarte deosebite una de alta; cA dupl altemil. de veacuri, ele devin tot atate genuri ;pe &ma tot ante ordine ; i aga mai departe.

    6. Este sigur ea din o singura limbit sepot nate mai multe limbi din ce in ce maidivergente; intocmai precum din o singuratulpina de arbore se nasc mai multe ramnri..Astfel, de exempla, din limba stravechie aIndiei meridionale s'au nascut toate limbeleindo-europene. De sigur cit, la inceput, celeintli varietaci ale limbei indiane abia se de-osebean uncle de altele. Dar, deatunci i piingin zilele nosstre, acele varietati au mers din

    www.dacoromanica.ro

  • 160 TEORTA ONIDULATIM IINIVERSALE.

    ce in ce deosebindn-se; astfel inclt astzilimbile indo-europene nu mai sunt varietAtiale aceleiag specii; ci chiar specii gi gennrideosebite.Tot astfel trebne sit se fi petre-And lucrnrile gi cn formarea speciilor defainti organice. CAci atAt limbele omenegticat gi formele fiintelor organice snnt tot ma-nifestatinni de ale vietii organice ; gi de aceea,atAt uncle cat i altele, trebue sit varieze gisit se genereze dupit aceleag legi ; atAt numaicii. cele d'intiti variazit inteun timp mai nurtcleat cele de-al doile.

    Marl de argument4innile de mai sus, pecare le admit gi en fArit rezervA, transfor-migtii cei mai insemnati, gi mai cu samADarwin, desvolteazi in scrierile lor multealte chestiuni gi teorii privitoare la origineaspecielor. Ing, fiindA en am opiniuni deo-sebite, incitt privegte aceste chestiuni gi teorii;deaceea, in privinta acestora, voila expnne maifan sistemnl lui Darwin, care este admisaproape de too transformigtii ; gi apoi voindesvolta un cistern pus de mine.

    . 1. Sistemul luti Ch. Dttrwin.

    Eati punctele principale din sistemul luiDarwin :

    I) Anatomia comparatAl clasificatiunea na-turalA gi embriologia comparatA, dovedese cA,top indivizii caH fac parte din regnul ver-tebratelor sunt constituiti dupA acelag plan,gi se desvoltit cam in acelag fel. De aici nr-meazit el toi acegti indivizi se scoboarAdintr'un singur progenitor. Pentru aceleag ra-tiuni trebue g fie un singur progenitor pen-tra regnul articnlatelor ; gi aa mai dapartecu ori ce anti mare subdivisiune a fiintelor

    organice. Ca chipul acesta, Darwin admitea toate animalele s'ar scoborl din patru sancinci progenitori ; gi toate vegetalele din altitrei san patru strAmogi. Ba chiar el pare afi plecat a amite, ca gi majoritatea partiza-nilor Ai, cii, toate fiintele organice s'ar sco-borl dintr'un singur stramoq.

    II) Dar cum clintenn singar strAmog, sannnmai din Ativa, s'an nAscut [tate felnri despecii ? i mai en seml, cum aceste speciiau mers tot perfectionAndu-se ? Aceasta s'afAcut, zice Darwin, in pnterea legei numitAseleepunea natured. Eati cum se dovedegteexistenta acestei legi, a Arei descoperire esteprincipalul titln de glorie a ltti Darwin:

    Se gtie A o fiinta organicA, pug in noneconditiuni de viatI, snfere o schimbare maimult sau mai putin apreciabill. Cu alte cu-vinte, fiinta se adapteazA la nouele sale con-ditiuni de viatit. Dad acum vom mArginlobservatinnea noastrit chiar nnmai la o sin-guru specie, vom ved6 cA nu existit doi in-divizi din aceastA specie care sA fie concepnti,nAscuti ci erescuti in conditiuni absolut iden-tice, De aici urmeag A fie care individ dino specie va primi modificAri deosebite de acelorlalti indivizi. Toato aceste modificAri in-dividuale, apoi, se transmit prin ereditate lageneratiunile viitoare.

    Eatl acum crescAtorii de vite cum se folo-sesc ei de aceste efecte ale adaptatiunii giale ereditAtii :

    El aleg pentru sAm6ntl pe acele vite, careintranesc mai mult gi. mai bine calitAtile fo-lositoare omului. Prin aceasta el face ca ge-neratinnea viitoare a vitelor A fie mai per-fectionatd din punctul de vedere al utilizAriiei. Printre indivizii deja mai perfectionati

    www.dacoromanica.ro

  • MORA ONDULATIUNII UNIVERSALE, lel

    ai acestei generatiuni, cresatorul alege pen-tru sAmntit pe acei care hatrunese i maimalt aceleai calitlti cAntate ; i cu chipulacesta el (IA natere la o generatiune i maiperfectionatl. Si aa mai departe en chiplacesta el face ea vitele sale sA se modificenumai in directinnea pe care el le-o dA. Prino astfel de selectinne mai malt san mai putincontientA, omul a ajans s formeze el insudup ls. mune veacnri, felurite rase domestice,care se deosebesc intre d6nsele, cAte-odatI,mai malt chiar cleat unele specii de fiintiselbatece.

    Precum omnl dk directinne modificArii vi-telor sale, tot astfel natura dl directinue mo-dificArii fiintelor selbatece, i eat& cum :

    Animalele i plantele se nase intr'un num6rmalt mai mare, decAt acel care poate sA trA-easel en mijloacele de existentk ce se potgAsl. Acest adever a fost formulat de Mal-thus, incAt privete Omul, astfel : pe cAndpopulatinnea crete in progresiune geometricA;mijloacele de subsistent/ nu cresc decAt inprogresiune aritmeticA.0 De aici urmeazI cAfiintele organice trebue sA se lupte intre dan-Bele pentru capatarea acelor mijloace de sub-sistentd, care nu sant in deajnns pentru toate.Se intelege cA in lupta pentra:existentA tre-bue BA piarA fiintele cele slabe, i aft supra-vietaiaseft cele care an oare care avan-taje la luptA. Aceste avantaje pot sA con-siste in o mai mare putere muscularA, oconstitutiune fisicA mai resistibilk la boale,o indemluare i o ascutime mai mare a in-stinctulni i a mintii, etc. Cu chipul acesta,dintr'o generatiune, vor supravietul 1 vorRua motenitori numai acei indivizi, care voravea an organism mai perfect din punctul de

    vedere al puterei de a se conserva. Aa darla fie care generatinne natnra face selectiuneintre indivizi ; intocmai precum un creseNtorde vite alege pentru prIsill numai pe acelevite care intrunesc mai multe calitAti. A-mot& selectinne naturall, perfection/1.nd peindivizi la fie care generatiune, face ca, dupAsate i mii de veacuri, speciile de fiinti or-ganice sk fie en total transformate.

    Darwin crede cl selectiunea natnralA estecausa tutnror fenomenelor de transformatinneorganic/. Eatit principalele fenomene pe careel le expliel prin legea descoperitA de dknsal.

    10. Cu cAt fiintele organice progreseazN,cu gat ele cktigA in frnmasetA. Aceasta sedatorete tot selectinnii naturale. Astfel : Laanimalele bisexnale, barbatii luptA intre dniipentrn capatarea and femei. De mune oribiruinta va fi a celni mai puternic in muchi1 in arme ; dar de cele mai mune ori bira-inta va fi a celui mai frames 1 mai incAn-tater ; clei acesta va capata favorite i con-simtim6ntul femeei. Aa dar, un barbat vafi en atttt mai sigur de a lAsa dupA dnsulprogeniturA, cu ckt el va fi mai frames imai plAcut. Cu chipul acesta, fie care ge-neratiune viitoare se fax& mai frumoasl beltcea precedentl, din cansk el ea provine dinpkrinti mai framoi.

    Lapta:pentrn dragoste are loc intre femeica i intre barbati. Dar ea este malt maicrAnceng, intre barbati ; mai en snag la fiin-tele inferioare. Aceasta este i cauza pentrucare, la aceste fiinci, barbatii fac mult maimult progres in frumuseta decg.t femeile. Astfel,Ia paseri barbatul are formele cele mai ele-gante, colorile cele mai strAlucite, glasul celmai melodios ; barbatul, cerbul, leul, au or-

    www.dacoromanica.ro

  • 182 TEORTA 0111:117LATIUNII UNIVERSALE.

    namente pe care nu le an femeile lor ; etc.Tot selectinnea sexuala este eausa gi a infra-musetarii plantelor. Astfel, &rile gi fructeles'an Scut din ce in ce mai vadite gi mai a-riltoase prin colorile lor strifincite in contrasten verde* frunzelor, numai pentru ea florilesit fie mai ngor v6zute, vizitate i fertilizatede insecte, i semintile sit fie mai ngor culesegi impragtiete de paseri.

    20. Cum se face eft, din una i aceeagi speciede fiinti organice, se nasc done san mai multevarietati deosebite care divergesc din ce ince panA ajung sa fie specii, genuri, san or-dine deosebite, far ca sA coexists in acelagtimp gi toate varietatile organice intermediarecare trebne sa, lege pe nesimtite ramurile di-vergente ?

    Darwin respunde la aceasta intrebare inchipul urmator

    Lnpta pentrn viata este cu atat mai aprigaen cat lnptatorii aunt mai asemnatori intredongii. Caci, en cat luptitorii vor fi mai a-sem6natori, cu attit trebuintele lor se vorasemna ; i cu atat, prin urmare, vor vealmai mult in competitinne pentru capatarea a-celoragi obiecte gi a aceloragi satisfactiuni.De aid urmeazA CA exterminatiunea reel-prod va fi cu atAt mai mare, eu cat lupta-torii vor fi mai asemAnatori; i cu atat maimica, en cat luptatorii vor ave organizatiuni

    trebninte mai deosebite.--Aceste fiind date,sit vedem cum se nasc gi cum progresazA va-rietatile organice care se nasc dintro speciede fiinti organice:

    Mai intAi, toti indivizii dintr'o specie, deo-sebindn-se mai mult sat' mai putin intre

    formeaza tot atate varietati incipiente,care tind a se perpetna prin efeetnl ereditatil.

    lnpta pentru viata, in conditinnile ex-puso mai sus, face ea, de la un timp, varie-tape cele mai deosebite intre dnsele supra-vietuesc singure ; in timp ce, varietatile in-termediare, avAnd a lupta mult mai mult,din cauza gradului apropiet de aseminare,atat intro dAnsele cat gi en varietatile ex-treme, sfirgese prin a se stinge CU total. Cuchipul acesta, selectiunea naturala face ca dinacelag trunchin sit se nasal ramuri din ce ince mai divergente.

    De alta, parte, en cat fiintele organice vorfi mai deosebite intre dAnsele, en atat vorput conlocul in mai mare num& pe acelagloc; din causit ea exterminatinnea reciprocava fi mai mid. i in adevAr, $e gtie ea, peand pe un pullet de plinAnt nu pot cregtecleat n fire de gritu ; pe acelag petec potcregte en aceeagi vigoare n-l-na fire ameste-cate de grail, sacara, orz, ovAs, etc. Tot ast-fel, pe cand n animale de aceeagi specie annevoe nnmai decal de cutare intindere de pa-m6nt pentrn a put tral; ele tang pot eon-locni en foarte mune animale de alte specii,WI a li se face prin aceasta o strimtoraresimtitoare.Aga dark diversificarea fiintelororganice mai este favorizatA, pe de-o parte,de inmultirea indivizilor prin generatinne, gipe de alta parte, de ngurinta conloeuirii candconlocuitorii snnt deosebiti unnl de altul.

    Viata organica, luatA in intregal sAu, faceprogres cantitAtiv gi calitativ, cu atat maimult en cat se produce mai mare diverge*intre varietatile organice. Aceasta diversifi-care organica este de aceeagi naturA gi deaceagi valoare ca i aga zisa divisiune fisio-logicA (physiological division of labour in theorgans of the same individual body). i toga

    i

    si

    (Taegu,

    bask,

    :

    www.dacoromanica.ro

  • TEMA. ONDULATIUSII IINITE118A11E. 108

    aceasta perfectionare organica este datoritiselectinnii naturale !

    30 0 consecuenta foarte importanta a se-naturale este, dupti Darwin, a fiin-

    tele organice, lasate totdeanna cam in aceleiconditiuni de existenta; trebue sa progresezenecontenit i indefinit. Clci, odata ce indi-vizii organici vor trebul s sufere oare caremodificAri sub inriurirea mediului 1 BA trans-mith prin ereditate intocmai acele modificari ;apoi, de altl parte selectinnea naturala vapreserva totdeanna nnmai pe acei indivizi carivor fi cAtigat o modificare mai avantajoisi,dee& cele care existan deja si in ceilalti in-divizi.

    4. 0 aka conseenenta importanti a se-lectiunii naturale este, dnpa Darwin, el: encat intr'o specie organica se vor gad maimulti indivizi, si cu cat acestia vor fi in co-municatiune mai neintrernpta intre ansii ;en at/it specia insas va progresa i en atatea va da nastere la varietati mai numeroase,i mai trainice. Clei en cat vor fi mai nu-meroi indivizii care suf6r modificatiuni dincause. mediului ; en atAt lupta lor pentrn viatava aye un camp mai larg pentru a alege mo-dificatinnile cele mai 'avantajoase. Cn altecuvinte, en cat indivizii destinati a se mo-difica vor fi fi mai numersi ; eu atat va fimai mare sansa de a se produce modificariavantajoase ; i ea atat selectiunea naturalava luera mai raped() si mai bine.

    Din aceasta eauzi, diva Darwin, specificcare an pntini indivizi sunt destinate a perimai curbd san mai tarziu, din cauza lupteiinegale ce vor trebul sa sustie en speciilecare au foarte multi indivizi ; pe cand, acestedin urma sunt destinate a se perpetua,

    a da nastere la sceciile cele mai indepartateale viitorulni.

    Tot aceasta este cauza, dupti Darwin, elspeciile care Wen in insule, fira comnnicatieen continentnl, snnt en progresul organic mnitin urma speciilor de pe continente. Cad celed'intai n'au pntut niciodata, din causa strim-timei habitatului, sit se inmulteasca 1 sa seintinda ea cele de-al doile.

    In rezumat, Darwin crede ca prin selec-tinnea naturala se pot explica toate fenome-nele de progres i transformare ale vietii or-ganice, incepknd de la fenomenele ce se ob-Beryl in viata fiintelor celor mai inferioare,si pia la fenomenele vieii individnale isociale ale omulni.

    Este adev6rat ea intre cauzele transformariiorganice Darwin mai enumerl 1 altele. Lisa,el zice el cea mai puternica i mai eficacecansa este selectiunea naturala ; dupa aceeavine intrebuintarea i neintrebnintarea orga-nelor (use and disuse of parts); i nnmai inal treile loc, i en foarte mica importanta,vine actiunea directA a conditinnilor externede existent4, care produc variatiunile orga-nice ce ne par spontanee.

    Contra teoriilor si explicatiunilor de maisus ale lui Darwin, vein face obiectinnile un-mAtoare :

    I) Darwin admite ipoteza el toate fiinteleorganice care se afli astazi pe pinAnt se sco-boarl din septe, opt stramosi san poate dinunul singar. Aceasta nu mi se pare probabilpentru ratinnile urmatoare :

    10. La inceputnl vietii organice, toate punc-tele depe snprafata planetei noastre se &eauin acelei conditiuni fisice ; cad, toate acestepuncte se gaseau la aceeasi temperaturl, era

    lecinnii

    www.dacoromanica.ro

  • TEORIA ONDULATLUNII UNIYERBALE.

    deopotrivit acoperite cu ap clocotitg, etc.Astfel fiind luernrile, este en neputintl a ad-mite a viata organia a luat nastere numaiintr'nn singur punct, san numai in epteoptpuncte de pe suprafata pAnAntnlai. Cad, a-celeai canze, lucand in aceleaci conditiunipe tot pArantul, an trebnit a dee nasterepretntindeni la aceleaci efecte. Aa dark tre-bue sA admitem c nenum6rate fiinti organiceprimitive an apArat deodatA pe toati intin-derea oceanului pam6ntese de pe atunci.

    Este adevdrat a se poate presupune e,din toate aceste nenumgrate miriade de fiintiprimitive, nnmai un singur individ, saumai 9epte opt indivizi, ar fi lasat *scobori-tori, pe and toti ceilalti ar fi peHt. Dar oastfel de presnpunere nn poate aye nici nntemeiu, ci are contra sa toate

    2. Omnl de sigur trebue sA se scoboaredin fiintele organice care au apArat cele intAipe pAm6nt ; fiindci el contine in sine cea maimire acumulare de variatinni organice, carea trebnit sA se fact in cel mai lang timp.Na se poate insa admite c i fiintele orga-nice inferioare de astazi, precum sunt infu-zoriile, monerile, etc., s'ar scoborl din sta-moi tot ma de antici. i in adev6r din le-gile emigratianii pq care le-am stabilit maisus, reza1t c, daa acecti stamoi, presn-pun6ndu i antici, s'ar fi aflat totdeauna inacelac habitat, ei s'ar fi sties de malt ; earldad, ar fi schimbat din and in_ and habi-tatul, ei s'ar fi preflcut necontenit in speciidin ce in ce mai perfecte, p/inl ce astAzi arfi ajuns Ea fie animale superioare ca anii,momitele, oamenii etc. Aa dark, speciile in-ferioare de astAzi nu pot fi cleat procluctulunei generatiuni spontanee mai recente.

    fiinda fiintele organice astlzi existente for-meazI o serie neintreruptI, incepdncl en celemai inferioare i sfirind en cele mai superi-oare ; deaceea ele na pot fi cleat productelesuccesive ale nnor generatiuni spontanee ase-mene succesive, care an fost in lucrare ne-contenit de la incepnt ci pn astlzi.

    S'ar put zice c flintele inferioare deastAzi, precum sunt infnzoriile, ar put foartebine s fie moctenitorii degenerati ai nnor

    cu malt mai snperioare. Aceastl supo-sitinne ar pate, la prima veclere, sl aibA, desprijin chiar teoria ondulatinnii nniversale.Voiu observa, ins, cl, pe ct vreme viataorganicA, luatA in intregal ei, se aill pe curbasnitoare a undei sale, fie care specie organicAparticularA, deci percurge mica carbA scobori-toare a propriei sale nude ; totnc ea dA nacterenumai la spedi din ce in ce mai perfecte.Cn alte cuvinte, indivizii care eompun o spe-cie, dupA ce aceasta a ajans la punctnl cul-minant al nndei sale, se despart in doue pArti ;din care, nna continua progresul Organic, qida nactere la flinti snperioare ; earl cealaltit,dupA ce percurge curba scoboritoare a undeispeciei, se stinge fda a litsa scoboritori. Dadnu ar fi aca, atunci nu s'ar mai stinge prinmoarte generall nici o specie superioarl dinlume, ci numai s'ar transforma in mai binesau mai ru.

    3. Anatomia gi embriologia comparat1 pre-cum i clasificatinnea naturalA a fiintelor or-ganice dovedesc cit toate aceste fiinti santcreate dupA un singur plan. Aceasta instt nudovedecte nnmai deat cit toate aceste flintis'ar scoborl dintr'nn singur strAmq. Esteadev6rat cit experienta de toate zilele ne a-ratl cA, fiii aceluiac pArinte, sau strAnepotii

    let

    na-

    probabilitAtile.

    fi-ini

    www.dacoromanica.ro

  • TEORIA ONDULATIUNII UN1VERSALE. 185

    aceluia stritmq, samanA unul cu altul. A-ceasta insg nu dovedete numai decitt, et toateaceste fiinti s'ar scoborl dintr'un singur stri-mo. Este adevrat dt experienta de toatezilele ne aratl cit, fiii aceluia pArinte, BattstrInepotii aceluia strAmo, samInit unul cualtul. Aceasta este chiar 0 cansa pentrn caresnntem plecati a conchide nnmai cleat prininductiune cl : ori ce asembare intre fiintiorganice trebue BA fie datoria inrndirii. EsteinsA de observat, a ereditatea nu poate fisingnra causi a asembitrii organice ; pentrumotivul di ea nu este singura mud a con-stituirii 0 a transformArii organice. i in a-devr, formarea organelor este datorith in-riuriiii 'mediului eel putin tot atitta citt 0ereditAtii. Aa darn, nu existA nici o nece-sitate logicA de a conchide a done fiinti a-semAnAtoare aunt numai decAt inrudite. Desigur cit, aid ca 0 ainre, efectele identicevor procede din cause identice, i efectele a-semitnittoare din cause asemIngtoare. InsA eggcum a fost 0 este realizat acest principiu inmateria de NA :

    La inceputul vietii organice a trebuit sAse nasal, pe toatit snprafata plm6ntulni ne-num6rate fiinti organice de aceea0 constitutieto. formit; din cauzA cA pretutindeni se gAsiauaceleai conditinni de existenttt. InsA, maitArziti, conditiunile de existentA diversificAn-du-se din ce in ce mai malt, an cauzat 0diversificarea treptati 0 neincetath a fiintelarorganice. Deaceea, dacA astAzi vedem di toatefiintele organice, cu toatA diversitatea lor, auntcreate dupA an singur plan, aceasta provinede acolo el 0 medinrile, in care aceste fiintis'au nitscut 0 s'an desvoltat in decurgerea yea-curilor, stint, en OM diversitatea lor, con-

    stituite 0 distribuite tot dupg, un singnr plan.i in adevr, precum toate fiintele organice an

    in comun cea mai mare parte din caracterelece se pot gAsi la aceste flino, 0 nu se deose-besc intre d6nsele decIt numai prin un num&relativ foarte mic de caractere particulare ; totastfel i medinrile ate sunt pe pAmbt, au,in comun cea mai mare parte din elementelece se pot gltsi in aceste mediari : 0 nu sedeosebesc intre d6nsele cleat prin un num6rrelativ foarte mic de eletnente particulare.

    Pitntt aici am rationat, presupungnd pentraun moment cA toate fiintele, astitzi existente,s'ar scoborl din cele hal fiinti care an a-pArut pe pAm6nt, 0 care, prin urmare, auluat natere in medind identice. InsA i dacAvom considera cl cea mai mare parte dinfiintele de astAzi se scoboarit din strAmoi, carian kat natere prin generatinne spontaneein timpuri din ce in ce mai recente, 0 prinnrmare in medinri din ce in ce mai diverse ;totu rationamentul de mai sus se aplicit 0la aceste din urmit fiinti. i in adevr, 0aceste fiinti vor trebui sA fie asemAnAtoare,atitt intro d6nsele cAt i en fiintele anterioare;did, atIt unele dit 0 altele aunt nAscute 0desvoltate in mediuri earli asentanatoare.

    II) Darwin crede cA perfectionarea 1 for-marea speciilor de fiinti organice este dato-ritlt selectiunii naturale. Este de netAgAduitdi lupta pentru viatA existA, i cl, prin =-mare, din acoastA luptA, nu vor e1 biruitori0 supravietuitori cleat fiintele cele mai tari.Dar nu mi se pare cA selectiunea natnrallar aye impovtanta 0 eficacitatea pe care i-oatribuete Darwin. i eatit pentrn ce motive:

    Prefacerea i proplirea organelor este pri-cinuid de inrinririle mediului in care se gl-

    22

    www.dacoromanica.ro

  • lee TEMA ONDULATIVNII UNIVERSAL%

    sesc fiintile organice. i in adever, dupa prin-cipial general al adaptatinni stabilit mai sus,ori ce fiintg, organici ce este supusg, la o in-riurire noud i relativ mica, snfere o prefa-cere organicA conrespunztoare i avantajoasit.Insg, inriuririle noue nu pot proveni decgt

    . de la o no DA, climg, o noun hrang, o nougincruciare, o nouA emigratinne ; in sfirit, dela o schimbare in maul san mai multe ele-mente din acele care constituesc mediul. Aqadark natura, directiunea i persistenta pre-facerei i perfectionarii fiintelor organice vorat6rna de la natura, directinnea i persistentaprefacerei mediulni. Ce rol are in toate a-ceste selectinnea naturalg? Ea nu face cleatsl hotgrasca, care indivizi san care speciivor perl inaintea altora.De signr cit indi-vidul sau specia, care se afia pe curba scobo-ritoare va perl mai cnrend sau mai tgrzin,chiar i Ord sd vie in luptd cu alte fiinti.Desigur earA cit in caz de luptit intre o fi-intA slabg i una tare, aceastg din urmg vabirni. Dar din ce causl aceasta e mai taredecAt cealaltg ? Din causg cl ea are o maimare sumi de puteri in equilibrul vietei sale,ci inrinririle none ce intervin la fie ce mo-ment in acel equilibru sant mai numeroasedecgt fortele ce es din el, di aceastA mgrirede pnteri se face la ea mai rapede decgt lacompetitorii sei ; ci aa mai departe. Dartoate aceste avantaje provin de la fele! 1 re-giunea adaptatiunii in genere, i in specie aincrncigrii i a emigratinnii. Prin urmare qibind* in lnpta pentru viatg este determi-math in principin tot de catrA inrinririle ex-terioare.

    Dar ceea ce dovedecte poate i mai maltea tot progresul organic se datorecte numai

    inriuririi mediului este faptul urmittor : mo-dificarile organice se prodnc in directiuni de-terminate care persistA in timp mii san mi-lioane de ani. Acest fapt se explicA foartebine, dad admitem ca modificgrile organicesant cauzate i diriguite de cAtrit media. Caci,pe de-o parte, o specie organicA tr21,ete miide ani int'acela habitat general inainte dea-I pgrgsi prin migratiune ; earl, pe de antiparte, schimblrile de configuratinne ale con-tinentelor i mgrilor, i, in genere, schimba-rile bine definite de media de pa fie carepunct al suprafetei pamentalui, se fac in de-curgere de mii i milioane de ani. Astfel in-cgt, dacg un media se modifica pe nesimtitei necontenit intr'o directinne determinatg intimp de multe veacuri, desigur cl el va mo-difica pe fiintele organice ce locuese acolo,tot intr'o singurt directinne, tot pe nesim-tite, i tot in timp de multe veacnri.

    Darwinitii cred at se poate explica per-sistenta directinnii modificArilor organice prinselectinnea naturalg. Mei, zic ei, din fie caregeneratiune nu snpravietuesc decAt acei careau mai melte avantaje in lupta pentrn viatA ;astfel incgt, acele modificAri organice care santavantajoase pentrn luptit, fiind prezervate 1acnmulate intenn mare ir de generatiuni,urmeazA o singura directiane in timp de multeveacuri.Voiu observa, insg, eit expresinneade onod2ficdri avantajoase pentru luptd" esteprea vagg, pentra a put6 servi la o explica-tinne precizit. CAci, nu organ ar pate foartebine fi modificat in done feluri contrare, dei amundoue felnrile ar fi de-o potriva avan-tajoase pentrn luptl. Aa de exempin, capnlboulni a capatat coarne pentrn a pate sti bi-'Teasel la lnptit ; dar tot aa de bine pntea

    www.dacoromanica.ro

  • TEORItt OND171ATIUNII UNIVERBAME. 167

    capete, pentru acela, scop, dino lungi caelefantii; WI a se pute, zice clt armele d'intaisunt mai puternice decat cele de-al doile.Apoi, dad e adev6rat, dupa cum pare a credoDarwin, ca inriuririle mediului nu fax decatsk produca modificari organice iG& toate sen-surile, dintre care selectinnea naturala alegepe cele mai avantajoase ; atunci nu intelegpentrn ce intr'o generatiune nit s'ar afla in-divizi en modificarile cele mai avantajoasefacute intr'o directinne, pe dud in a donsgeneratiune modificarile cele mai avantajoasear fi Mute in eta directiune ; in cazulacesta, nu inteleg pentrn ce selectinnea na-turala nu ar apnea acum o directinne, acnmalta.

    Afara de aceste vein mai cita aid gi o-biectiunile Paul Janet ci Bennett.

    Darwin crede ca toate modificarile orga-nice produse de inriurirea mediului snnt acci-dentale ; i ca din acele modiflcari, luptapentru viata alege pe cele mai avantajoase.

    aceste modificari accidentale nu pot sitse produca cleat sau prin salturi san pe ne-simtite.

    SI prestipunem mai intki ca moclificarilese fac prin salturi. SA presupunem, zicePaul Janet, ca in terile calde coloarea in-chisft este tin avantaj, care face pe locuitorisa sufere mai bine caldarile cele cumplite ;sa presupunem ca in una din aceste teri nu

    sunt deckt eameni albi, i ck, la un mo-,,ment dat nn individ este deodatk colorat innegru ; acesta va ave in avantaj mai maredeckt compatriocd sei : el va tral, de pildk,mai mult. Dar eatI-1 ck se insoara. Ca

    eine va put el sk se insoare ? Fara indo-eala ea o alba ; de vreme ce coloarea neagra

    e accidentalk. Copilul ce se va nacte dinacectia fi-va el negru ? Nu, fara indoeala ;,el va fi mulatru. Fiul acestui din nrma vafi Inca ci mai negricios, i, in cate-va ge-neratiuni, coloarea accidental a celui d'intaiva disparea ci se va cufunda in caracterele

    generale ale speciei. Astfel, admit6nd chiarck coloarea neagra ar fi tin avantaj, ea nuar avea niciodata timp sa se perpetueze indeajuns pentru a da nactere la o varietateIlona mai apropiata en clima, ci care prinaceea insq, ar invinge pe albi in lupta pen-tru viata.

    Dar sa presupunem ca modificArile orga-nice, dee! accidentale, se fac pe nesimtite.Pentru acest caz eata o obiectinne cuprinsain urmatoarele linii scrise de Bennett ci ci-tate de Paul Janet :

    ,In cartea sa, despre inriurirea selectiunii,Wallace citeaza in fapt foarte curios rela-tiv la fInturii din America de sad care con-stituesc genul Leptalis, i care samana foartemult cit Pieridele (fluturii noctri de vara).Paserile mananca en multa placere Pieride,Dar ele nu atacii mai niciodata alti flutnridin familia Heliconidelor representata, introaltele, prin Ithomia in America de sud. Ca-nza acestui desgust al paserilor este ca He-liconidele, cand se simt in primejdie, secre-teaza tin liquid gretos care constitue cel mai

    mai displacut condiment. Dar se intamplatocmai ca uncle Leptalis, fara sl pearda niciunul din caractele lor esentlale, capatif, ocoloratinne care le face sa fie confundate,de catra ochiul cel mai exercitat, ci ade-v6ratul Ithomia. Sub aceasta deghizare, elescapa de lftcomia vrajmaOlor mai 'icor cleatcongenerele lor de coloare albk. Wallace

    gi,

    lni

    InsA,

    oft

    t

    www.dacoromanica.ro

  • 168 TEORIA OEM1E4111E11 IINWERSALE,

    atribue selectiunii naturale productinnea a-cestel forme profectoare a Leptalidelor. A-ceastit conclnsinne este atacata de Bennett prin

    rationamentnl urmittor : este evident, zice:el,ca pentru a trece de la forma lor ordinal% laforma protectoare, Leptalidele au trebnit sitsnfere o serie de transformari treptate, i nuse poate socoti a fi mai putin de-o mie nu-mrnl formelor care an trebuit sit se succe-deze intre intia deviatiune 1 forma obser-yea la urma. De alta parte, este evidentca cele d'intiti Leptalide degenerate nu pa-teau sa se deosebeascit in deajuns de suro-rile lor pentru a inela pofta paserilor in-teresate a le recnnoatite sub deghizalva lor ;i e destul demodest a presupune ea intimpnl celei d'intai cinci-zecimi a periodeide transformatiune presupusit continua, pa-serile nu an putut fi inelate. Dad esteaa, fluturii nefiind de loc prezervati prinnona lor imbracaminte, oH cc ratinne deselectinne dispare, i trebae sa se considereca paritsitit in voea intemplitrii continnareametamorfozei. ansele acesteia pot acum safie calculate aproximativ. i in adevr, Aham o pareche de Leptalide 9i sit presu-punem di specie are tendinta de a varia indouezeci de felarl deosebite, printre careunul singnr tinde a se apropia de Ithomia.La intitia generatinne, ansele eit o varia-time favorabila a trebuit sit se produce, santrepresentate de fractinnea 140; i aceastasocotire e foarte favorabila pentru ipotezaWallace; cad in nnmeroasa posteritate aunei parechi de flatnri, se va-gAsI de sigar:7 mai malt (leen douezeci de forme ceva de-osebite i purcezend din o forma stabilita

    dinainte.

    La a doua generatiune, formele, care a-vean deja o tendint% de a se departa de for-ma Ithomia, nu vor ave nici o ratiune dea se apropia din non de ea ; i nnmai intr'osingnrit dou6zeeime a posteritatii celei intaiparechi vom mai pate spera sa Odra formecare sit se apropie de forma protectoare.Dar in aceasta douezecime, selectiunea na-turalit tot nu luereaza Inca, i tot intern-plarea va pate sit mai prodacit formd pecare e avem in vedere. 0 a douazecea partennmai din noua posteritate va imbraca aceastaforma. Dar aceasta nu va representa decitto doazecime din don6zecimea nepotilor celeid'intai parechi de Wad. ansele de a segitsl forme folositoare in aceasta a dona ge-neratiune nn vor fi deci representate decittprin fractinnea (1/20)2 san 1/400 . Numai dupazece generatiuni, ansele se vor reduce la

    ( 1/2 0)1 ; ceea ce insemneazit a din zece bi-lioane de indivizi, anal singur va fi conservatabia nrmele cold d'intai deviatinni ; i nusnntem ancit decat la janAtatea generatin-nilor, care ar fi trebnit sit formeze cea d'intaicincizecime a periodei de transformare. Dacitacum aplicam acest calcul la populatiuneatotalit a unui district pe care o putem so-cotl la un milion de indivizi, vom vedea calin acest district, un singur individ din zecemilioane de Leptalide ar pate sit alba oarecare caractere analoage en acele a genalaiJthomia; i aceasta numai dupit zece gene-ratiuni de la antaia modificare ; Acesta eTin resultat en total negativ i care ne siletea respinge cu total ipoteza selectiunii ; devreme ce, inainte chiar ca aceasta sa fi putataye o ratiune oare care de a se produce,variatiunea accidentala primitiva i favora-.

    1=1

    www.dacoromanica.ro

  • TEO= OITDUTATIIINII TININTIOMA. 169

    bill conservArii individnlui va fi dispArutcu total in massa variiginnilor contrare.

    Obieqinnile mai Paul Janet 0 a lui Bennettan valoare numai contra ipotezei lui Darwindupl care, modificArile produse de mediu snntaccidentale, i lupta pentru via, alegend nu-mai modificArile favorabile, perfeqionead spe-ciile. Dar aceste obiectiuni nu in firmit intrnnimica teoria transformismului, contra citreiaele au fost indreptate.

    J. Delboeuf printenn admirabil articul pa-blicat de curend combate obiectinnile de maisus, i dovedegte c modificatiunile organiceprodnse de cam permanente nu se pierd, cise acumuleazit necontenit.

    Chestinnea astfel enunciatit, zice Delboeuf,permanenpl cauni, care despoae pe

    unii scoboritori de un caracter strttmofescdeterminat. In definitiv aunt done cauze fatitin fatft, una care impinge la uniformitate,alta care tinde la diversitate. AceastA im-prejurare n'a fost observatit nici de P. Janet,nici de Bennet. Ei au plecat de la aceastAbask el nn alb se fAcea din intemplare ne-gru, i eit o Leptalis se imbrAca din intern-plare cu o parte din haina Ithomiei. Darcausa an este accidentald cleat in intelesulcit ea lovegte un singnr individ din douezeci,din o sutit, din o mie. Insh, la generalin-ilea viitoare, ea va lovl an numer propor-penal de indivizi, nu nnmai printre scobo-ritorii acestni negru sau acestei Leptalis,dar asemene i printre scoboritorii albilorgi a Leptalidelor nemodificate. Acesta e unelement, de care n'au tinut socoteall acegti

    1) Vezi ; Les 111athmatques et le Tansformisme in Re-vue Scientifigue dia 12 lanuar 1877, de uncle am luatqi celelalte dou citatinni de mai sus.

    invetati. Cuventul de accidental a fest Natde dengii in intelesul vulgar de exceptional ;in timp ce intelesnl gtiintific este de faptrar, ea nu se intempllt des InsA, voiudemonstra aceastA propositinne, in aparentitparacloxalA dacA nu absurdl, cA, ori citt deputernicA ar fi cauza generall identificAtoare,gi on cAt de slabl causa particularA diver-sificittoare, aceastA din urmit va birul lanrma urmel. Cu alte cnvinte, eatI nudetinde dovada mea : ori citt de mare ar finumerul fiintelor asemengtoare ml, i oricat de mic ar fi numernl fiintelor neaseme-nAtoare individulal izolat care de, nagtere laacele flinti, se poate totdeanna, admitend eldeosebitele generatinni se inmultesc in ace-leagi raporturi, sit se calculeze numerul ge-neratinnilor la sfirgitul citrora totalitatea in-divizilor transformati va intrece pe acea aindivizilor nealterati . i se poate ase-mene calcula numerul generatiunilor dupAcare indivizii transformati vor inlocul entotnl pe indivizii nealterati, deja dispitrnti.

    Aceastit demonstratinne este deveditit pelarg de cittrA -Delboeuf prin aplicarea nneilegi matematice de transformism, ceea ce pro-curl o convingere complectit. Me dispensezde a transcrie acea demonstratinne ; fiindcitea este mai malt de domeninl matematecelorpure.

    Este insI de observat cA toatA aceastA, de-monstrare este intemeiat pe faptnl presupus,dar nu gi dovedit de cAtrA Delboeuf, el va-riatiunile organice sunt produse de cauze Per-manente. Nu cred cA acest antor voegte sAatribue caracterul de permanentit la toate ca-uzele care inriuresc organismul. Dar nu estemai putin adeverat, dupit cum am aretat mai

    1)

    implicA

    www.dacoromanica.ro

  • 170 TEORTA ONDIITATIUNII TINIVERSALE,

    sus, cit modificArile organice care persistA gise acumuleaztt in decursul veacurilor sant ca-uzate de modificArile persistente i acumulateale mediului. CAci, elementele mediului seschimbit treptat, pe nesimtite gi in decurgereatuturor veacurilor, din cauza schimbArilorlungi gi necontenite atAt geologice cAt gi cos-mologice.

    Aga dar persistenta directiunii modificAri-lor organice nu se poate explica inteun chiplitmarit gi precis prin selectiunea naturall ;pe cAnd ea se explict foarte bine prin inriu-rirea exclusivd chiar a medialui.

    Din toate aceste resultit cl selectiunea na-tured nu este, precum pare a crede Darwin,un principiu activ care ar fi cauza efectivAa prefacerei gi a propAgirii fiintelor organice.

    Seleqiunea natured nu este decdt o legea extincfzunii fiinfelor organice, 0 a cAreiaefect asupra modificArilor organice din viitoreste aproape nut. Deaceea trebue a recunoagtecA efectele el aunt restrinse in marginele ho-tArite deja de Malthus. Ea ne explicA, deexempla, pentru ce, din cauza mArginitei can,titAti de mijloalte de subsistentA, nu pot trAlpe an teritoriu dat decAt un num6r limitatde fiinti. Ea ne explicA asemene pentru cepe acelag teritoriu dat, dei nu pot trAl de-cit n fiinte de aceeagi specie, totug pot con-local nm fiinti de diferite specii. CAci, peacelag teritor pe care se gftsegte cantitatea ade subsistente trebuincioase pentru fiintele despecia A, se poate gAsi gi o cantitate b desubsistente deosebite trebuincioase pentru fi-intele de specia B.Dar afar% de aceste, se-lectiunea naturalA nu explicA mai nimic.

    10. Prin int6ia consequentA gi aplicatiunea selectiunii natarale, Darwin explicA pro-

    gresul ce organele fac in frumusete ; gi apoiprin a doua consequent% gi aplicatiune a ace-leiac legi, el explicA cam speciile organicedivergeazA gi se diversificA necontenit. Maideparte, emite chiar pArerea di, on ce pto-gres din viata vrganicA, fie chiar in viata so-ciall a oamenilor, se poate explica prin se-lectiunea naturalit.

    SA presapunem pentru un moment cA toatAaceasta diferentiare a indivizilor gi a specii-lor organice este datorita selectiunii natu-rale. Voiu observa insit cl diferentiarea or-ganicA este an fenomen general care se ob-serva in intreaga desvoltare a vietei organicepropria zise, gi chiar in intreaga evolutiunea materiei. Astfel, diferentiarea organicA seobservA nu numai in formarea speciilor devegetale gi animale ; dar gi in desvoltarea in-ternA a societatilor omenegti ; gi in formareastructurei interne a fie cArai individ dintreplante gi animale ; gi chiar in formarea erne-turei interne a fie dnni corp ceresc (precume pAm6ntul). De vreme ce toate aceste dife-rentieri aunt de aceeagi naturA, este probabilcIt toate sant prodase &TA acelag principiugi de aceeagi cauztt. DacA acea cauzl ar fiselectinnea naturall, atunci ar trebul ca prinea sit ne explicAm toate aceste fenomene. InsA,selectiunea natarala ne va explica ea greudiferentiarea organicA a indivizilor dintreplante gi animale ; ea va fi aproape in nepu-tintl de a ne explica cele mai multe din di-ferentierile ce se observA in viala scialA aoamenilor ; gi nu va pate de loc explica di-ferentiarea interna organicA a corpurilor ce-regti.

    Am zis a selectiunea naturalA va fi a-proape in neputintA de a ne explica cele mai

    I=.31=1

    www.dacoromanica.ro

  • TEORTA ONDULATTUNII IINIVERSALE. 1.11

    multe din diferentierile social() ale omenirei.in adevtr, ea nu ne poate explica, de

    exempin, pentrn ce, la un moment dat, nnpopor cittigt calittti filosofice 1 artistice pecare nu le avea mai inainte ; pentrn ce pro-gresul acestor calitati este asigurat en toatea filosofii i artitii, in genere, nici nu snntnitscuti din pArigi avend aceste ealiti, nicinu clan natere la copii care sit alba, aptitu-dinea de a deveni filosofi i artiti; 0 pen-trn ce done san mai multe popoare fac pro-gres in calitAti morale san intelectuale deo-sebite, fArt ca sit existe o adeveratt lupttpentrn existent& intre acele popoare.

    2. 0 a treia consequentA i aplicatinne aselectiunii naturale este, dupt Darwin, et ospecie organict Watt chiar totdeauna in a-celeai conditiuni de existegt, ar continuasit procreeze necontenit scoboritori foarte nn-meroi, i ar propt1 necontenit ; din caulcit lupta pentrn viata, o face ca numai indi-vizii cei mai bine adaptgi i mai pnternici(the fittest) FA supravigneaset, i sit lese larindul lor scoboritori cel pntin tot atilt deperfecti.

    Voin observa hist mai intiti cit fecnndita-tea nnei specii organice care se afit pc curbascoboritoare a undei sale merge din ce in cediscrescend ; astfel eit selectiunea naturalt area se exercita intro indivizi din ce in ce maiputin numero0. Pe urmil, specia care se elpe curba scoboritoare a andel sale dit na-tere la copii din ce in ce mai degenerati i enmai puting vitalitate ; astfel cit selectieneanaturalt, chiar dacit ar aye puterea ce i seatribue, nu ar put decAt sa, prezerve pe co-piii cei mai putin degenerati, fart inst a puteda natere la o genergiune mai perfect/1, de-

    clt cea precedentit. Cu chipul acesta, o spe-cie organict poate st ajangt, cu toatl selec-tinnea naturalt favorabila, Oat la sfiritulenrbei)coboritoare a amid sale ; aa incAt,cel din urmt representant al acestei speciist nn alba, nici macar en eine lapta pentravigit cleat en medial fizic i cu toate acestesil flu lese nici o progeniturt.

    In sprijinirea celor aici spnse, este destul,cred, a amintl exemplele citate deja in aceststudiu despre nenumeratele specii, care s'austins en multe veacuri inaintea noastrt,mai en Banat despre speciile care decad i sesting astlzi sub ochii notri, fArt nici d ca-nzit darwiniant. Astfel sunt : zimbrii, lefi,hipopotamii, crocodilii ; 1 chiar popoarele sel-batece dir America, Africa 0 Australia.

    Apropos de aceste din urma popoare, voiuamina un fapt ennoseut din experientit: 0rast care se Ohl in decadentit, merge 0 mairepede pe mita scoboritoare ()And se aft& fat&in feta en o rasit in progres. Aceasta nu sepoate explica totdeauna prin lnpta pentrnvigil. Wei, in Australia, de exempla, En-ropeii nu silesc pe indigeni sit schimbe modallor de train, nici nn le fac mai rele condi-tinnile de existegl. Poate e din contra.eu toate aceste, Australianii se sting cu atiitmai repede, en ett yin in contact mai apropiaten Europeii. Acest fapt remitne, prin ur-mare, Inca neesplicat.

    3 . Cea de pe urmit consequentit impor-tantit a selectiunii naturale este, dupa Dar-win, et : cu cut intr'o specie organicit se vorgag mai multi indivizi, eu atilt_specia insa vaprogresa mai mult ci va da nastere la va-rietAti mai multe 0 mai trainice. De aidurmeazt, ett speciile en putini indivizi stint

    $i

    www.dacoromanica.ro

  • 172 TEORIA ONDULATIONII IINIVERSALEPOVESSEA LUI ARO ALB.

    destinate a perl in lupta pentrn viati, peand cele cu indivizi multi se vor perpetnaindefinit. Tot de aici urmeazi at speciile

    .confinate in insnle mid nu vor put progresaaa de repede ca cele de pe continente in-tinse.

    Voin observa di nici o specie nu resaredeodati mare i numeroasi. Fie care incepeprin a fi fArl importantl, i apoi se inmul-tecte treptat en citt merge pe cnrba snitoare,pentrn a se impntina apoi eu cAt se va sco-borl pe cealaltit curbl a undei fiale. De citeori nu s'a vent o specie numeroasA dispit-rend, pe dud chiar in mijlocul acesteia s'aimmultit i a progresat o specie rivalA putinnumeroasi la inceput!

    CAt despre faptnl cit speciile din insule facmai pntin progres cleat cele de pe continente,en cred cl aceasta se intempli, dupi cum ammai spns-o, din caul cA, in insnle fiinteleglut impedecate de a emigra des i in habi-taturi din ce in ce mai none; i cA, prinnrmare, ele introdne in equilibrul vietei lormnit mai pntine forte none cleat fiintele con-tinentale care nu au pialecele celor d'inttii.

    In rezamat, Darwin crede ei principalacauzA a transformArilor organice este selec-titmea natarala ; pe and celelalte cauze vinin al doile i al treile ordin. En cred eaar fi mai drept a admite ordinea urmitoare,inversit eelei propuse de Darwin, i anume :Intlia cauzA de transformare este apnea di-rectl a conditinnilor externe de existentA ;dupit aceea vine intrebnintarea i neintrebnin-tarea organelor (use and disuse of parts); 1numai in al treile loc, i cu importantA a-proape null, vine selectiunea naturall.

    Adversarii lui Darwin an gent acestnia

    multe alte obiectinni. Fiind ilia a acesteobiectiuni aunt indreptate contra trasformis-mulni insu, pe care i eu il admit in prin-cipin ; deaceea le vein areta 1 combate inparagrafnl urmAtor en ocasiunea expnnereisistemnlni men.

    (va nrma).V. Conta.

    Povestea lui Harap Alb.

    Amu ci-cl era odatA intr'o prA un craiu, careavea trei feciori. i craiul acela mai avea unfrate mai mare, care era imprat inteo altA VtrAmai depArtatA. i imp6ratulfratele craiuluise numea Verde imprat; i imp6ratul verde nuavea feciori, ci numai fate. 314 ani trecuse lamijloc, de cAnd acelti fraii nu mai avuse prileja se intAlnl amundoi. Earl verii, aclicA fecioriicraiului tiii fetele imperatului nu se v6zuse nicio-datA, decAnd erau ei; 0 via venl imprejurarea,de nici impAratul verde nu cunoTtea nepopi seinici craiul nepoatele sale : pentrucA lara in careimprAiea fratele cel mai mare, era tocmai la omargine a pAm'entului li crAiea istuilaltla altAmargine. *i. apoi pe vremile acele, mai toaterile erau bAntuite de rezboae grozave, drumurilepe ape i pe uscat erau pucin cunoscute ti foarteincarnate fli deaceea nu se putea etildtori 9a de%nor ?i fitrA prirnejdii, ca in zioa de astAzi. ieine apuca a se duce pe atunci intr'o parte alurnii, adese ori dus remAnea pAnA la moarte.

    Dar ia sA nu ne depArtAm cu vorba vi sA in-cep a depena firul poveritii.

    Amu ei-cA imp6ratul acela, aproape de btrA-nap, cAzend la zdcare, a soris carte frAtine-seucraiului, sl-i trAmitA grabnic pe eel mai vrednic4dintre nepoli, ea sA-1 lase imprat in local sAu,

    www.dacoromanica.ro

  • POVESTEA. LIR HARAP ALB. 173

    dupA moartea sa. Craiul primind cartea, indatAchiemit tustrei feciorii inaintea sa i le zice : eacace-mi eerie frate-meu i m9ul vostru. Care dintrevoi se simte destoinic a imp mip peste o iarA 9ade mare Bi bogath, ea aceea, are voe din parteamea BA se ducA, ca sA implineascA voina cea maide pe urmA a mosului vostru.

    Atunci feciorul eel mai mare ie indrAznealAzice :

    TatA, eu cred cA mie mi se cuvine aceastAcinste, pentru cA sant eel mai mare dintredeaceea te rog, sA-mi dai bani de cheltuealA, straede priminealA, arme i cal de cAlArie, ca sApornesc, fArA zAbavA.

    Bine dragul tatei, dacA te bizue?ti cA-i puterAzbate pAnA acolo i erezi cA esti in stare acArmul i pe alii, alegeli un cal din herghelie,care-i vrea tu, bani, cAt si-or trebul, hainecare ii-or plAce, arme care-i erede cA-ii yin lasocotealA i mergi cu bine, fetul meu.

    Atunci feciorul craiului ii ie cele trebuitoare,sArutA mAna tAtAne-seu, primind carte de la den-sul cAtrA imperatul, zice remas bun fraiilor sei

    apoi incalecA i porneste cu bucurie spre hn-perAtie.

    Craiul insA, vrend sl-1 ispiteascA, taco molcumpe inserate, se hnbracA pe ascuns intr'o piele

    de urs, apoi incalecA pe cal, ese inaintea feciora-seu pe altA cale si se bagA sub un pod. Si cAndBA treacA fiiu-seu pe acolo, numai eaca la ca-petul podului ii i intimpinA un urs mornAind.Atunci calul fiului de craiu incepe a sArl in douepicioare, forlind i cAt pe ce BA izbeascl pestApAnu-sen. Si fiul craiului ne mai putend strunlcalul neindrAznind a mai merge inainte, se in-toarnA r9inat inapoi la tatu-seu. PAnA sA ajungAel, craiul pe de altA parte i ajunsese acasA, dA-duse drumul calului, indosise pielea cea de urs rtiattepta scum sA vie feeioru sert. i numai eaoa

    vede viind rApede, dar nu ala dupA cum sedusese.

    Da ce-ai uitat, dragul tatei, de teai intorsinapoi, zise craiul cu mirare ? Aista semnbun, dupA cAt stiu eu.

    De uitat, n'am uitat nimica, tatA, dar ia prindreptul unui pod, mi-a efit inainte un urs grozav,care m'a virit in toil spArieii. i cu mare oe

    scApAnd din labele lui, am gAsit cu cale sA meintorc la d-ta acasA, cleat sA fiu prada fiarelorselbatece. Si deacum inainte, ducA-se din parteamea cine tie, cA mie unuia nu-mi trebue niciimperAlie nici nimica ; doar n'am a trAl cAt lumea,ca sA moltenese pArnentul.

    Despre aceasta bine a-i chitit-o dragul tatei.Se vede lucru, CA nici tu nu eilti de impArat, niciimperAiia pentru tine; si decAt sA incurci numaiaa lumea, mai bine sA tlezi departe cum zici,cAci mile Domnului : lac de-ar fl; bro9te auntdestule." Numai a vrea sA stiu, cum remAneeu mop-tea? cA ne-am ineureat in slAbA-ciune?

    TatA, zise atunci feciorul cel mijloeiu, sA meduo eu, dacA vrei.

    Ai toatA voea de la Inine, fetal meu, dar ma-re lucru sA fie, de nu i s'or tAie g ie cArArile.Mai ftii pecatul, poate easA inainte vr'unepure, ceva... i popAc nfoiu trezl cu tine a-casA, ea i cu frate-teu, atunei ruvinea tan'a fi proastA. Dar de, ceareA i tu, BA vezi cum

    a sluji norocul. Vorba ceea: fie care pentrusine, eroitor de pAne." De-i isbutl, bine de bine,earA de nu, au mai pigit i ay voinici ea tine...

    Atunci feciorul eel mijlociu, pregAtinduli celetrebuitoare i primind Ili el carte din mAna tat&seu cAtrA imperatul, ii ie zioa bunA de la fraii

    a doua zi porneste id el. Si merge e merge,pAnA ce inopteazl bine. Si cAnd prin dreptul po-dului, numai eaca ursul: Mori Moil Mor ICalul fiului de craiu incepe atunci a forAl, a sAriin doue picioare i a da inapoi. i fiul craiuluivezend cA nu-i lucru de vagA, se lasA i el deimperAtie, au rufitinea lui se intoaree inapoi IatatA-seu acasl. Craiul cum il vede, zice:

    Ei, dragul tatei, 914 el s'a implinit vorbacoca ,,apArA-me de gAini, cA de ekni nu me tern."

    I)Ce fel de vorb A-i asta, tatA, zise fiu-seu ru-?inat ; la d-ta uridi se chiamA tta ia acumered eu frlyne-meu, cA 9a urs 9tirea intreagAeste in stare sA o sdrumice AncA ma mierown am scApat cu viaiA ; lehamite si de impa.rAtie si de tot, cA doer slava Domnului, am eemAnca la ease d-tale.

    Ce mAnca ved eu bine cA ai; despre setanu e vorbA, fetul meu, zise Craiul posomorit, dar

    23

    fraii;

    il i

    nu-i

    Ap-i

    BA-0

    7'apoi

    ti

    i

    7i

    gAini?

    si

    si

    ie-Si

    i

    I

    si

    www.dacoromanica.ro

  • 174 POVESTEA LW IlliRAP ALB.

    ia spuneti-mi, rulinea undo o puneti? Din treifeciori, cati are tata, nici unul sa nu fie bun denimica?! Apoi drept A. ve spun, ca atunci de-geaba mai stricati mancarea dragii mei... SAumblati numai ala, frunza frasinelthui toata viata

    7

    voastrA 0 sa ve laudati ca sunteti feciori de craiu,asta nu miroasa a nas de om .. . Cum lied Cu,frate-mea se poate culca pa o urechie din parteavoastra ; la sfantul ayteapta s'a implini dorinta lui.Halal, de nepoti ce are ! Vorba ceea :

    La placinte inainteqi la resboin inakoi."

    Fiul craiului cel mai mic facendu-se atuncirol cum ei gotca, ese afara in grAdina 0 in-cepe a plange in inima sa, lovit fiind in adnculsufletului de apesatoarele cuvinte ale pArinteluiseu.i cum sta el pe ganduri i nu se dumereaco sa faca pentru a scapa de ruyine, numai eacase trezeste dinaintea lui cu o baba garbova de

    7

    btranete, care umbla dupe, milostenie.77Da ce stai aya pe ganduri, luminate craisor,

    7 7

    zise baba; alunga malMirea din inima ta, cacinorocul iti ride din toate patine 0 nu ai de cefi superat. Ia mth bine milueste baba cu ceva.

    Ia lasa-me 'ncolo mat9a, nu me supera,zise fiul craiului; acum am altele la capul meu.

    71Fedor de craiu, vede te-as imperat 1 Spune;babei ce te chinu9te ; cit de undo 9tii, poate sa tiajute Iii ea eeva.

    Mitt9A, stii ce ? Una-i una si deue 's mai;

    multe; lasa-me 'n pace, cit nu-mi ved lumea ina-intea ochilor de necaz.

    /)Luminate critilor, sA nu banueyti, dar nu teiull ma de tare, el nu 9tii de undeli poate veniajutor.

    Ce vorb9ti in dodii, matula ? tocmai do launa ca d-ta li-ai gAsit GA Wept eu ajutor?

    Ponta si-i defarq de una ca aceasta? zise babaHei, luminate crAirr? Cel de sus varsit da-rul seu li peste cei neputincioi; se vede cit alaplace sfintiei sale. Nu cituta eit me vezi &bowl0 stremturoasit, dar print puterea ce-mi este data,9tiu dinainte ceea ce au de gaud sit izvodeascaputernicii pamentului yi adese-ori rid eu hohotde neprieeperea 0 slitbiciunea bor. Aa-i, eit nu-tivine a erode) dar sa te fereascit Dtunneaeu de

    ispita I caci multe au vezut ochii mei, de-atataamar de veacuri elite port pe umerele acestea.Of! crairrule! crede-me, cit sa aibi tu putereamea, ai ventura terile yi marile, pamentul l'ai dade a dura, lumea aceasta ai purta-o, uite 9a, pedegete 0 toate ar fi dupit gandul teu. Dar uitece vorbeste garbova si neputincioasa! Earta-me

    ;

    Doamne, ca nu ytiu ce mi-a eyit din gurA! Lu-minate craisor, milueste baba cu ceva 1

    Fiul craiului fArmecat de vorbele babei, scoateatunci un ban li zice : .

    Tine, mat9a! do la mine putin 0 de laDumnezeu mult.

    ))De unde dai, milostivul Dumnezeu sit ti dee,zise baba, yi mult BA te inzileascit, luminate anti-yor, ca, mare norocire te 9teapte. Putin mai estesi ai sa ajungi imp 'drat, care n'a mai stat altul;pe fata pamentului, asa de iubit, de slava 0 deputernic.Acum luminate crAisor, ca se, vezi catpoate Bali ajute milostenia, stai liniyt:t, uita-tedrept in r chii mei li. ascultA cu luare aminte ceti-oiu spune: du-te la tata-tu 9i cere sit-ti dee ca-lul, armele yi hainele cu care a fost el mire, liatunci ai sit te poct duce, uncle n'au putut mergefratii tei; pentru cit tie a fost seris de sus, sAlifie data aceasta cinste. Tatu-teu s'a impotrivlyi n'a vre sa te lase, dar tu starueyte pe lengitdensul cu rugaminte, cit ai sit-1 indupleci. Hai-nele despre care V.-am vorbit aunt vechi yi po-nosite 9i armele ruginite, cart calul ai sit-1 potialege punend in mijlocul hergheliei o tava plinacu jaratie 0. care dintre cai a venl la jaratic samanance, acela are sa to duct la imp eratie yi aresit to scape din multe primejdii. Tine minte ce-sispun eu, cit poate sit ne mai intalnim la vr'uncapet de lame; caci deal cu deal se ajunge, darAna om cu om.

    i pe and vorbea baba acute o vede inviS-lnita intr'un hobot alb, ridicAndu-se in vzduh,apoi inaltandu-se tot mai sus fi dupit aceea n'omai zarl de fel.Atunci o infiorare cuprinde pefiul craiulth, remitnend uimit de spaimit yi mirare,dar pe urmit venindu-i inima la loc yi plin de in-.credere ;n sine eit va isbufi la aces ee gAnclea,se infaiiveazA inaintea tatu-seu zieCnd :

    DA-mi voe ea se me duc 9i eu pe urmafratilor mei; nu do altit, dar ea sit-mi inure no-

    11.

    www.dacoromanica.ro

  • BOVEBTEA LIN Rao ALB.

    rocul. l ori cm putb isbutl ori nu, dargitaueso dinainte, oA odatA pornit din cam d-tale,inapoi nu m'oiu mai intoarce, sA titiu bine cim'oiu intftlnI cu moartea in cale.

    I)Lueru negAndit, dragul tatei, sit aud 9a vorbetocmai din gura ta, zise craiul. Frai tei au do-vedit cA nu au inimA intr'enqii i din partea krmi am Nat toatA nAdejdea. Doar tu sA fii maiviteaz, dar par'cA tot im-mi vine a crede. InsAdacA vrei i vrei numal cleat sA te duel, eu nute oprese, dar mi-i nu cum-va sA te intAlne9ti cuscArba in drum Ili se dai i tti cinstea pe ruTine.C'apoi atunci curat i1i spun, cA nu mai ai ce cA-uta la casa mea.

    Apoi do tatit, omul e dator sit se inceroeAm sit pornese i eu intr'un noroo i cum a daDumnezeu. Numai te rog, dA-mi calul, armelehainele ou care ai fost d-ta mire, ca se me potduce.

    Craiul auzind aceasta, par'cA nu i-a prea vaultla socotealA i iner9ind din sprincene, a zis

    Heil heil dragul tatei, cu vorba aceasta mi-aiaclus aminte de citntecul cela :

    Volnic tn6r, cal lAtrinOren se 'DgEdue la drum.

    D'apoi calului meu de pe atunci, eine mai iitieunde i-or fi putrezincl ciolanele I Ca doar nu erase triteascit un veac de om. Cine si-a virit in cap

    una ca aceasta, acela AncA-i unul. vorbaceea : pesemne unb1l dupit cai moil sit le ieipotcoavele.

    TatA, atAta cer i eu no la d ta. Acum oric'a fi triad calul, on eft n'a fi tritind, aceastame privelte pe mine ; numai vreu sA tiu dacAmi-1 dai ori ba.

    Din partea mea, dat Bali fie, dragul tatei,dar mi-i de-a mirarea, de unde ai sA-I iei, dna,n'are fiinia pe lume.

    Despre aceasta nu mO plang eu tata, bineca mi l'ai dat ; de unde-a fi, do uncle n'a fi, dacal'oiu gAsi al men sa fie.

    atunci odatA se sue in pod si coboarA de-acolo un capOstru, un frau, un biciu si o sea,toate colbaite, sforogite 9i vechi ca pAmentul.Apoi mai scoate dintr'un gherghiriu nista straefoarte vechi, un arc, nista sAgeV, un pabo i un

    176

    buzdugan, toate pline ee ruginit fi se apucit dele grij9te bine i le pune de-o parte. Fe urmAumple o tava ou jaratic, se duce cu densa la her-ghel;e 9i o pune jos intro cai. i atunci numaieaca ce ose din mijlocul hergheliei o rApciugA decal grebAnos, dupuros 9i slab de-i numeral coas-tele; si venind de-a dreptul la taVa, apucA o guride jaratic. Fiul craiului 01 i trage atunci cufreul in cap, zicend :

    Ghijoagit uricioasfi, ce e7til din t9i caii,tocmai tu te-ai gAsit sA mknAnci jaratic? De te-aimpinge pecatul sA mai vii odatit, vai de steaoata are sA fie !

    Apoi incepe a purta call incolo i incoacenumal eaca slitbAtura cea de cal ear se repack

    apucA o gurit de jaratic. Fiul craiului ei maitrage i atunci un freu in cap, eAt ce poateapoi ear incepe a purta cali de cok pAnA colo,sit vadA nu cumva a veni alt cal se mitnitnce ja-ratic. i numai eaca i a treia oarit tot gloabacea de cal vine i incepe a mAnca la jaratic, de n'amai remas.Atunci fiul craiului mAnios, ei maitrage un faux ear 6At ce foate, apoi 11 prinde incApestru i puindu-i fraul in cap zice in gandul sOu :

    SA-1 ieu, ori dau drumul; mO tern ciim'oiu face de ris. Decat cu 9a cal, mai binepedestru.

    cum sta el in cumpene sA-1 iee, BA nu-1 lee,calul Be si soutura de trei on i indatA remitneou perul lins-prelins i tener ca un tretin, de nuera alt mitnzoc mai frumos in toatA herghelia.apoi uitandu-se iintA in ochii fiului de craiu, ziee :

    Sui pe mine stApAne, i ine-te bine.Fiul craiului pun0ndu-i zabala in gurA, inca-

    lecA i atunci calul odatft aboara cu d'ensul pAnala noun i apoi se lasa in jos ca o sageata. DupAaceea mai sboarA AncA odatA pAnA la luna si earse lasA in jos mai iute decat fulgerul. i undenu mai aboara si a treia ()Liza, pAnA la soare sicAnd se lasA jos, intreabfi :

    Ei stApAne, cum -VI se pare? Gandit-ai vr'odatitca ai sA ajungi soarele cu picioarele, luna cu mann9i prin nouri sd cauli cuiluna?

    Cum aft mi se park dragul men tovaras ?Ia m'ai bagat in toate grozile morii, cAci cuprinsde amelala, nu mai 9tiam unde mO gasesc si catpe ce erai sa inO prapAdesti.

    ii fA-

    ei

    ti Ori

    $i

    sA-i

    $i

    $i

    1

    si

    sisi

    www.dacoromanica.ro

  • 178 l'OVEBTEA LW UAW ALB,

    91Ia ma am ameSit i eu, stApAne, cAnd mi-aidat en frOul in cap, sA m6 prApAdetti, 9i cu astaam vrut rastore cele trei lovituri. Vorbaceea: una pentru alta. Acurci cred a m6 cunoytiyi de urit 9i de fru.mos, 9i de betrAn de tenor,9i de slab ti de puternic; deaceea m6 fac earcum m'ai v6zut in herghelie i deacum inainteaunt gata sit te intovArArsc ori uncle mi-i po-ronci, stApAne. Numai sA-mi spui dinainte cumEA te duo, ca vOntul ori ea gAndul?

    De mi-i duce ca gAndul, tu mi-i prApAdi,ear de mi-i duce ca vOntul; tu mi-i folosl, cAluSulmeu, zise fiul craiului.

    Bine, stApAne. Acum sui pe mine fitri, grijAci hai sA te duo unde vrei.

    Fiul craiului incAlecAnd, ii netezesite pe coamAyi zice

    Hai cAluSul meu.Atunci calth oboara, lin ca vOntul i cAnd vOntul

    au aburit, eaca yi ei la craiul in ogradA au sosit./7Bun sosit la noi, voinice, zise craiul, cam cujumatate de gurA. Dar aista cal Si l'ai ales? ...

    Apoi dA, tata, cum a da tOrgul 9i norocul;am de trecut prin multe locuri 9i nu vreu se m6iee oamenii la ochi. M'oiu duce 9i eu cAt calare,cAt pe jos, cum oiu zicOnd aceste, punetarnila pe cal, aninA armele la oblAnc, ii le me-rinde 9i bath de ajuns, schimburi in desagi i oploscA plinA cu apA. Apoi sArutA mAria tatA-seu,primind carte de la dOnsul cAtre impOratul, ziceremas bun fralilor sei yi a treia zi cAtrA sarA poneyteyi el, mergend in pasul calului. i merge el yi merge,pana ce inopteazi bine. i cand prin dreptul podu-

    numai eaca 6i eta 9i lui ursul inainte, morn/dudinfriooyat. Calul atunci ciA navala, asupra ursultii

    fiul craiului ridicand buzduganul sa dee, numaieaca ce aude glas de om zicOnd

    Dragul tatei, nu da, cA eu sunt.Atunci fiul craiulth descaleca tatA-seu cu-

    prinzendu-1 in brate, 01 seruta. zice :FOtul men, bun tovar9 Si- ai ales; de te-a in-

    veSat cine-va, bine Si a priit, earl de-ai facut-odin capul tAul bun cap ai avut. Mergi de-acumtot inainte, ca tu 9ti vrednic de impOrat. NumaiSine minte sfatul ce-si dau: in calOtoria ta, ai s.ai trebuinIA s3i de rOi 9i de buni, dar BA te fereltide omul roy, earA mai ales de cel span cat Oi

    put6; sA n'ai de-afaoe ou d6n9ii, alai aunt foartesiugubeii. i la toad intOmplarea calul tovaratulOn, te-a mai sfitul 9i el ce ai sA faci, ca de multeprimejdii m'a scApat i pe mine in tinereSele mele 1N'af Ream 9i pelea asta de urs, ca Si-a prindebine vre-odata.

    Apoi desmierdand calul 6i mai sAruti de catevaori pe amundoi i le zice :

    Mergeli in pace, dragiismei. De-acum ina-lute, Dumnezeu 9tie and ne-om mai yea!

    Fiul craiului atunci incalecA i calul scuturan-du-se, mai arata-se odata tOnOr cum Oi places,craiului, apoi face o saritura inapoi i una inainte9i se cam mai duo la impOrASie, Dumnezeu sa ne

    ca cuvOntul din poveste, inainte mult mai este.merg ei o zi 9i merg dou.6 9i merg patruzeci

    9i nou6, pAna ce de la o vreme le intrA oalea incodru i atunci numai eaca co le era inainte unom span i zice en indrazneala fiului de craiu:

    nBun intAlnicul voinice 1 Nu ai trebuinSA desluga la drum? Prin locurile estea e cam greude calOtorit singur ; nu cumva easa vr'o di-hanie ceva inainte i sa-Si scurteze cararile. Eucunosc bine pe-aici i poate mai incolo sA ai ne-voe de unul ca mine.

    Poate sA am, poate sa n'am, zise fiul era-iului, uitandu-se Sinti in ochii spanului, dar acumdeodata ma las in voea apoi dandpinteni calului porne9te. Mai merge el inainteprin codru cAt merge i la o strimtoare numaieaca ce spitnul ear 6i esti inainte, prefacut in altestrae 9i zice cu glas suptiratic i necunoscut:

    Buna calea, drumelmle.Bunt sill fie inima, cum si-i cautAtural zise

    fiul craiului.Cat despre inima meal s'o dea Dumnezeu ori

    cui, zice spanul, oftand. Numai ce folos ? Omulbun n'are noroc; asta-i ytiuta; rogu-te, sit nu-Si fie cusupOrare drumeSule, dar fiindei a venit vorba de-asa, iti spun ca la un frate, ca din cruda copilirie,slujesc prin strAini, i inca1tea nu mi-ar ficAnd n'as vre sa mO dau la treabA cAci cu muncam'am trezit. Dar 9a muncesc, muncese i nus'alege nimica de mine ; pentrucA tot de stapAnicafici mi-am avut parte. i vorba ceea: la calic

    calic remai. Cand s9 da odatA peste unstaplin cum gandesc eu, n'ay 9ti ce si-i fac sa

    :

    put6.$i

    9i

    9i

    Sie,

    sa-Si

    sluje#ti,

    sit-mi

    si

    lui,

    0-i

    ...

    ciudit,

    www.dacoromanica.ro

  • POVESTEA LW 11AltAP AUL 177

    nu-1 smintesc. Nu cumva ai trebuinr. de slugl,voinice ? Cum te ved, sameni a aye seu la rit-runchi. De ce te scumpesti pentru nimica toad,

    iei o slug& vrednicit, ca sit-ti fie mibatt deajutor la drum?Locurile aestea sunt sugubele;de unde stii cum vine intemplarea, 9i Doamnefereste, sit nu-ti cadit greu singur.

    Acura de-odata, And tot nu, zise fiul cra-iului cu mana pe buzdugan; m'oiu mai slujIeu singur, cum oiu putesi dand ear pinteni ca-lului, porn9te mai repede. Si mergend el totinainte prin codri intunecosi, de la un loc se in-chide, calea i incep a i se incurca citrArile, incatnu se mai pricepe fiul craiului acum, incotro stapuee i pe uncle sit meargit.

    Paul drace ; eaca, in ce incurcitturA am in-trat. Asta-i mai reu decAt poftim la mask ziseel. Nici tu sat, nici tu terg, niei tu nimica. De cemergi inainte, numai peste pustietAti dai; par'eta perit sitmenta omeneascit de pe fata pitmentu-

    Imi pare reu c n'am luat macar spitnul celde al doile cu mine. Dad, s'a aruncat in parteamane-sal ce-i vinovat el? Tata asa a zis, insA lamare nevoe, ce-i de fleut? vorba ceea: reu-i cureu, dar e mai reu fitr de reu, Si tot horhaindel cAnd pe o cArare, dud pe un drum parasit,numai eaca ce ear ei ese spanul inainte, imbrAcataltfel si calare pe un cal frtunos, i prefacendu-siglasul, incepe a ctina pe fiul craiului, zicencl:

    Sermane omule, reu drum ai apucat. Se vedea esti strein 0 nu cunosti locurile pe aici. Aiavut mare noroc de mine, de n'ai apucat a co-borl priporul ista, c erai prkpitdit. Ia coldevale, in infundittura ceea, un taur grozav lamulti bezmeteci le-a curmat zilele. i eu, maideuntizi, cat m vezi de voinic, deabia am scitpatde densul, ca prin urechile acului. Intoarce-teinapoi, ori dact ai de dus inainte, in ajutorpe cine-va. Chiar i eu ru'9 tocml la d-ta, dactsi-a fi cu placere.

    Asa ar trebui BA urmez om bun) zise fiuleraiului, dar spune drept: tata mi-a dat ingrijii, dud am pornit deacast, ca BA me ferescde onaul ros, earl mai ales de cel span, citt oiuput ; sh n'am de a face cu dCnii nici in dinnici in mlinect; i dad n'ai fi span, bucuros, te-as tocml.

    Hei, hefl citletorule. Dad vorba de-9a,ai rupi ciochinele umblnd 0 tot n'ai se ga-sesti sluga, cum cauti d-ta, cit pe-aici stint numaioameni spani. S'apoi cAnd este la adectlea, te-asintreba, ca ce fel de zatienealit ai pute sit intim-pini din pricina asta? Pesemne n'ai auzit vorbaceea: cit, de per si de coate goale nu se plungenimene. Si cAnd nu sunt ochi negri, sitruti 0 al-bastri: Asa i d-ta multiimeste lui Dumnezeu etm'ai gAsit i tocmeste-rne. i dact-i apuca odatita te deprincle cu mine, stiu bine, ca n'am sit potsetipa usor de d-ta, cAci asa sunt eu in felul meu,stiu una 9i bunit: sit-mi alujese stApAnul cu drep-tate. Hai, nu mai *sta la indoeala, et me tem sitnu ne-apuce noaptea pe aici. i and ai aye in-caltea tin cal bun, calea valea, dar cu smartogulista iti due vergile.

    Apoi de, spAnule, nu sitiu cum sit fac, zisefiul craiului. Din copiltria mea sunt deprins aasculta de tat i tocmindu-te pe tine, par'ca-mivine nu stiu cum. Dar fiindcli mi-au mai esit pitnitacum inainte Ancit doi spitni si cu tine al treilelapoi mei 'mi vine a crede ct asta-i taxa spitnilorsi n'am incotro ; mort, copt trebue sit te ieu cumine, dad. zici et stii bine locurile pe aici. Sidin doue vorbe, fiul craiului il tocmeste si dupitaceea pornesc impreunit, sit east la drum, pe undearatt spanul. Si mergend ei o bucata bunt, spa-nul se preface cit-i e seta i cere plosca cu aptde la stapAnu-seu. Fiul craiului i-o (IA 9i spAnulcum o pune la gull, pe kc o si ia oterindu-se,

    varsit toatit apa dinteensa. Fiul craiului ziceatunci superat :

    Dar bine, spAnule, de ce te apuci? Nu vezicit pe aici e mare lipsit de apt? Si pe arsita astao sit ne uscitm de sete.

    I/SA avem ertare, stepane ! Apa era bahlitt sine-am fi putut bolnAvi. Cat despre apA bunt,nu ye ingrijiti ; ac9 avem st, dam peste o fan-tAnit cir apt dulce si rece ca ghiata. Acolo vompoposi putin, oiu clatarl plosca bine Voiu umple-ocu apt proaspeta, ca sit avem la drum, cAci maiincolo nu prea sunt fantAni, 9i din partea apei,mi se pare ca i-orn duce dorul. i cArnind pe odram, mai merg ei o leact inainte, pant ce a-jung intr'o poeant i numai eaca ce dau de oAntanA cu ghizdele de stejar i cu un capac des-

    nu-ti

    lui.

    ie-ti

    ti-oiu

    ti-i

    www.dacoromanica.ro

  • 178 POVESTEA LUI HARAP Ali

    chis in laturi. FAntana era adanca si nu aveanici roatA nici cumpanA, ei numai o acad. de co-borit phi lit apa.

    Ei, ea spanule acum sA te vhd cat esti devrednic, zise fiul eraiului. Spanul atunci zimbegteMin si coborindu-se in fAntAnit, umple inthi plos-si o pune la rid. Apoi mai sand acolo in fundpe scarA aproape de fala apei, zice:

    IfEi! da ce rhcoare-i aid, Chima rhului pe ma-lul pAraultd!" imi vine sa nu mai es afara. Dam-nezeu sA usureze phcatele celui cu fantAnal el bunlucru a facut. Pe arsilele este o racoreall eaasta mult plAteste 1

    Mai sede el acolo putin si apoi ese afarA, zi-and :

    Doamne, stApane, nu tii cat ma simlese de9or ; par'ca imi vine sit sbor, nu alta ceva. Iavira-te si d-ta oleacit sit vezi cum ai si te rOco-resti; 9a are slit vie de indaman a. dupa astal'deare sit II se part eit esti 9or cum hi pana...

    Fiul craiului, boboc in felul s0u, la trebi deaeste, se potriveste spanului si se baga in fan-tanA, fara sa-I trAsneascit prin minte, ce i se poateietampla. i cum sta 9i el acolo de se racorea,spAnul face, trane I capacul pe gura fantanei, apoise sue deasupra lui si zice cu glas rautacios:

    PIAlelei! fecior de om viclean, ce te &esti;tocmai de ceea ce te-ai pazit, n'ai scApat. Ei, eabine mi te-am captusit! Acum sit-mi spui tu eineesti, de unde vii gi incotro te duel, eit do nu, a-colo ili putrezesc ciolanele 1

    Fiul craiului ce era sit fact ? hi spune toate endearnanuntul, citei do, care om nu line la vialitinainte de toate ?

    Bine ; atata am vrut sit aflu din gura ta, phide viperit ce mi-ai fost,, zice atunci spanul : numaicata sa fie asa, cA de te-oiu prinde cu oca mica,greu are sit-li cada. Chiar acum al put sit teomor, in voea cea bunt, dar mi-i milt de tine-relele tale... Dacit vrei sa mai vezi soarele cuochii si BA mai calci pe earbi verde, atunci ju-)ra-mi-te pe ascii-tip' paloplui t0u, cit mi-i daascultare si supunere intru toate, chiar s'in foe deli 9 zice, sa te arunci. *i. de azi inainte, eu safiuin locul teunepotul imptratului, despre caremi-ai vorbit, cart tu, sluga mea ; s3i atata vremesit ai a mt slujl, pant cand ti murl li ear ti invit.

    qi OH nude vei merge eu mine, nu care eum-vash, blestesti din gurit, cAtrit eineva, despre ceeace a urmat intre noi, eit te-am sters de pe falapitmAntului. Ili place asa sit mai tritesti, bine debine ; cart de nu, spune-mi verde in ochi, ca sitstiu ce lows trebue sit-li fac...

    Fiul craiului vOzandu-se prins in cleste si flirtniei o putere, hi jura credinlit si supunere intrutoate, lAsAndu-se in stirea lui Dumnezeu, cum avre el sit fact. Atunci spitnul pune mama pe ear-tea, pe banU si pe armele fiului de craiu sile ie la sine; apoi il scoate din fantanit 9i-i dapalosul sit-1 skate, ea semn de pecetluiref\ jurA-mAntului, ziand :

    9De-acum inainte sit stii ell te chiamit HarapAlb; aista li i numele si altul, nu. Dupit aceastaincalecit, fie care p 3 calul seu si pornese, splinulinainteca stapitn, Harap Alb in urmAca slugit,mergAnd spre imperAlie, Dumnezeu sit ne Iie, caeuvantul din poveste, inainte mult mai este.

    i merg ei si merg cale lungit sit le-ajungit,trechnd peste nott0 marl, paste nouit leri si pestenouh ape marl si intr'o Unit) vreme ajung laimporalie.

    i cum ajung, spitnul se infhlisazA inaintea im-paratului, cu carte din partea craiului. i im-p0ratu.1 verde cetind cartea, are de bueuriecit i-a venit nepotul, si pe data il 9i face cunos-out curlii si fetelor sale, care il primese cu toatiteinstea cuvenitil unui fiu de araiu li mostenitoral imp Oratului.

    Atunci splinul, vazOnd oit i s'au prins minciunilede bune, chiamit la sine pe Harap Alb si-i zicecm asprime :

    Tu sit sezi la grajd nedeslipit si sit ingrijestide calul men, ca de ochii din cap, cit de-oiu venlpe-acolo si n'oiu gad trebile fAcute dupA plac,vai de pielea ta are sit fie. Dar pang, atunci,na-li o palma, ea sa tii minte ce ti-am spus. Ba-gat-ai in cap vorbele mele ?

    Da, stapane, zise Harap Alb, litslind ochiiin jos .. . *i elind pornelte la grajdiu.

    Cu asta a volt spanul si-li artte arama li sitfact pe Harap Alb ca sit-i iee si mai mult frica.

    Fetele impOratului intOmplandu-se de falA, anda lovit spanul pe Harap Alb, li s'au &cut millde dansul si au zis spinului cu binisorul:

    2 2

    www.dacoromanica.ro

  • POVEBBEL LUI HARAP ALB.

    Vere, nu faci bine ceea ce faci. DacA estecit a lAsat Dumnezeu sit fim mai mari pestear trebul sA avem mill de densii

    7cA si ei ger-

    ; 7

    manii sunt oameni !Hei, dragele mele vere, ziee spAnul cu vi-

    clenia lui obicinuiti: d voastra Ana nu 9t4i ce-ipe lume. DacA dobitoacele n'ar fi fost infrnate,dedemult ar fi sfA9iet pc om. i trebue sAcA intro oamenicea mai mare partesuntdobitoace, care trebuese cumVi din frdu, daca si-ivoea sA faci treabA cu

    Ei apoi zi cit nu-i lumea de-apoi. SA te fe-reasea Dumnezeu, cand princle mAmaliga coajA.Vorba ceea :

    Da-mi Doamne ce n'am avutbit m6 mier ce ba'a

    Fetele atunci au Nat alth vorbA, dar din inimalor nu s'a 9ters purtarea necuviincioasA a spAnu-lui, eu toate indreptArile i inrudirea lui, pentruei bunetatea nu are de-a faee cu rdutatea Vorbaceea:

    Vita de vie, tot in vie,Earl visa de boz, tot ritgoz."

    Si din eiasul acela, au inceput a vorbl ele in-deele, eit spitnul de fel nu samAnit in partea lor,nici la chip nici la bunetate ; 9i cA Harap Albslugs, lui are o inflii9are mult mai plitcutit 9i sa-menA a fi mult mai omenos. Pesemne inima lespunea, cit spitnul nu le este ver deaceea nu-Iputeau mistui. A9a ii urise ele de tare acum, citdaeit ar fi fost in banii lor, s'ar fi lepedat despAn, ea de ucigl-1 crape. Dar nu aveau ce seface de imp dratul, ea sit nu-i aducA sup erare.

    Amu intru una din silo, cum 9edea spAnul laospil impreunit eu morseu, cu verele sale i cuaiii clip se intdmplase, Ii s'au adus mai la urmitin masA 9i nifte sitiAi foarte minunate. Atunciimptratul :Bice spinului:

    1,Nepoate, mai mancat ai BAIAi de aceste, decam' elti?

    Ba nu, mople, sloe spAnul ; tocmai eramintreb de nude le aveV, cA tare-s bune!

    0 haraba intreagit 119 fi in stare sit mAndue 9ipar'eA tot nu m'9 sittura.

    Je credo mo9u1, nepoate, dar and ai

    179

    ce gteutate se capetA pentrucAtnumai in grildinaursului, dacA-i fi auzit de dense, se aflA sAlAii deaceste si mai rar om, care sA poatA lua dintr'en-

    )sele i sA scape cu viait. Intro toi oamenii dinimperAia mea numai un padurariu se bizuelte latreaba asta. Si acela el stie ce face, ce drege,de-mi educe din cAnd in cAnd, ala cAtede pofta.

    Spinul voind sit peardA acum pe Harap Albcu ori ce prq zise imperatului:

    Doamne, molule, de nu mi-a educe slugamea sit1iti de aceste i din peatra seacA, marelucru. O. fie.

    Ce vorbesti nepoate zise imOratal: unul cadensul i Audi necunoscetor de locurile acestea,cum crezi cit ar put face acestA slujba? Doar'de si-i greu de via4a, lui.

    In las molule, nu-i duce grija; pun ram9ag,ea are sA-mi aducA sAhqi intocmai ea acesteAncit multe, cit tiu eu ce poate el.

    S'odatA chiamit spAnul pe Harap Alb zicerestit :

    Acum degrabit sA te dud cum ei Iti tu 9isA-mi aduci 144 de aceste din gradina ursului.Hai, e9i repede 9i porne9te, cA nu-i vreme depierdut. Dar nu cumva sA faci de altfel cit niciin borta loarecului nu e9ti scApat de mine.

    Harap alb ese mithnit, se duce in grajd yi in--cepe a -9i netezl calul pe coami zicend:

    Eil cal+1 meu, egad ai ti tu in ce necazam intrat! Mint sA fie rostul tittAne-meu, cit binem'a inveiat! A9a 1, cA dad, n'am .cinut samit devorbele hd, am ajuns slugA la darloagA i acumvrend nevrend, trebue s'ascult, cit mi-i capul inprimejdie.

    StApAne, zise atunci calul: deacum inainteori cu oapul de peatrit, ori cu peatra de cap,tot atitta-i; lii odatit barbat 9i nu-li face voe Tea.Incalecit pe mino 9i hail $tiu eu undo te-oiu duce9i mare-i Dumnezeu, nea scitpa el i din aceasta !

    Harap alb mai prinzend oleaca la inimit, ince-lecit 9i se lasit in voea calului, uncle a vre el sit-1

    Atunci calul pornelte la pas, pant% ce ese maiincolo, ea sit vadA nimene. Apoi i9i ariaputerile sale, ziednd:

    StApline, fine-te bine pe mine, cit am sit

    =SC=

    sit vO

    ftl on

    duel.

    altii,

    9ty9i

    den9ii.

    else,

    ft

    patine,

    f

    nu-i

    www.dacoromanica.ro

  • 180 POVESTEA LIR HARAP ALB.

    sbor lin ca vntul, sA cutrierAm pAmntul. Mare-iDumnezeu i mesteru-i dracal. Helbet vom putven1 de hac i spinului celuia; nu-i e vremeatrecutA.

    odati sboari calul cu Harap alb pitnA lanouH; apoi o ia de-a curmezisul pftmntului: pedeasupra codrilor, peste Orful muntilor, peste apamArilor i dupA aceea se lash' incet, incet intr'unostrov mAndru din mijlocul unei mAri, langA ocasutA singuraticA, pe care era crescut nistemuschiu pletos, de o podinA de gros, moale eamatasa si verde ea buratecul.

    Atunci Harap alb descaleci i spre mai maremirarea lui, numai eaca il intimpinA in pragulusei cersitoarea, ctIreia dAduse el un ban depomanA, inainte de pornirea lui de acasA.

    Ei Harap alb, asa-i ca ai venit la vorbelemele ? cA deal cu deal se ajunge, dar AncA omcu om. Afl acum ea eu aunt sfanta Dumi-Elea si stiu ce nevoe te-a adus pe la mine.SpAnul vrea sa-ti r6pue capul cu ori ce chip sideaceea te-a trAmis si-i aduci sefti din grAdinaursului, dar i-or da ele odatA pe nas Renaliaid in astft noapte, ca sA vtid ce-i de facut.

    Harab alb remAne bucuros, multamind sfinteiDumineci pentru buna gAzduire i ingrijirea ceare de el.

    1/Fii ineredintat eft nu en, ci puterea milostenieisi inima ta cea bunA te ajuta Harap alb, zice sfAntaDuminicA esind i lAsAndu-1 in pace sA se linisteascit.

    $i cum ese sfanta Diiminica afarA, odatAporneste descultit prin rouA, de culege o poalAde somnoroasA, pe care o ferbe la un loc cu ovadrit de lapte dulce si cu una de inhere i apoiie mursa aceea i lute se duce de o toarnit infAntAna din grAdina ursului, care fttntAnA era plindou apA pitnii in gurA. $i mai sand sfitnta Du-minidt oleacit in prejma fAntitnei, numai eaca cevede oft vine ursul, ou o faloA in ceriu e en unain pitmftnt, mornAind infricosat. $i cum ajunge lafIntanit, cum incepe a bea lacom la apft si a-silingo buzele de duke+ 9i bunatatea ei. $i maistA din Mut si ear incepe a mornal; si ear maibea cite un rftstimp si ear mornaeste pinit cede la o vreme incep a-i slAbi puterile i cuprinsde ametalti, pe lee cade jos si adoarme mort, deputea-i sit tai lemne pe

    Atunci sfAnta Duminicft v6z6ndu-1 asa, intr'oclipA se duce si desteptAnd pe Harap alb chiarin miezul noptei, 6i. zice :

    Imbracii-te iute in piele cea de urs, care o aide la tatA-t6u, apucA pe ici tot inainte 9i cum iajunge in rscrucile drumului, ai sA i dai degrAdina ursului. Atunci sai rApede inlauntru, de-tii-a salati intr'ales i cAte-i vrea de multe, cAcipe urs l'am pus eu la cale. Dar la toatit intbm-plarea, de-i yea si-i ved, cA s'a trezit si nAvA-leste la tine; svrle-i pelea cea de urs i apoifugi incoace spre mine cAt i putea.

    Fiarap alb face cum 6i zice sfAnta DuminicA.$i cum ajunge in gridini, odatA incepe a smulgela sAlAti intr'ales i leagit o sarcinA mare, mare,cAt pe ce sit n'o poata ridica in spinare. i cAnd. sitiasit cu dnsa din gritdinA, eaca ursul se trezestesi dupl dnsul Gavrile. Harap Alb dacit vedereaoa i-aruncA pelea cea de urs, i apoi fuge cAtce poate cu sarcina in spate, tot inainte in sfAnta

    scApAnd cu obraz curat.DupA aceasta Harap Alb multAmind sfintei Du-

    mineci pentru binele ce i-a fitcut, i sAruta mAna,apoi ii ie sAlAtile si incAlecAnd porneste spreimperAtie, Duranezeu aft ne lie, ea ouv6ntul dinpoveste, inainte mult mai este.

    merend tot cum s'a dus de la o vreme a-junge la imprAtie si 4:1A sAlAtile in mAna SpAnului.

    Imp6ratu1 i fetele sale vftz6nd aceasta, le-a fostde-a mirarea. Atunci Spitnul zice ingAmfat:

    Ei mosule, ce mai zici ?7,Ce sA zic, nepoate ? Ia cAnd as aye eu o slu-

    gA ca aceasta, nu i-as trece pe dinainte.D'apoi de ce mi l'a dat tata de-acasit? nu-

    mai de vrednicia lui, zise spitnul; cad altfel nu-1mai ham dupi mine ea ineurce allele

    La vr'o cAteva zile dupa aceasta, imperatul a-ratit SpAnului niste petre scumpe, ziand:

    IfIsiepoatet mai vzut-ai petre nestimate asa demari 9i frumoase ca acestea, decAnd esti?

    Am vezut eu mosule, felurite petre soumpe,dar ea aceste drept Ali spun, n'am vezut. Oarepe undo se pot gAs1 9a petre ?

    15Pe wade aft se gAseasoft, nepoate ? Ia in pA-durea Cerbului. i cerbul acela este bAtut tot cupetre scumpe, mult mai mari Ili mai frumoase de

    $i

    &Maul.

    Duminici,

    si-mi

    ...

    si

    www.dacoromanica.ro

  • rOVESTEA LU BARU ALB. 181

    cAt aceste. Mai kali el-el are una in frunte, destrAluceste ca un soare. Dar nu se poate apropienimenc de Cerb : cAci este solomonit si nici unfel de armA nu-1 prinde ; insA el pe care Pa arilnu mai scapA cu viatA. De-aceea fuge lumea dedAnsul de-9i scoate ochii ; 9i nu numai atAta, darchiar and se uitA la eineval fie om sau ori cedihanie a fi, pe loc remline moartA. Si cic. omultime de oameni 9i do sAlbAtAciuni zac fArlsuflare in pAdurea lui, numai din astA pricinl;se vede a este solomonit, intors de la titA saudracul mai 9tie ce are de-i 9a de primejdios.Dar cu toate aceste, trebue sl ltii nepoate, cAunii oameni As mai al dracului declt dracul;nu se astamptirA nIci in ruptul capului; macar cAau pAtit multe, tot cearcA prin pAdurea lui, sevadit nu l'or put glbui cumva ? Si care dintreei are indrAzneall mare i noroc i mai mare,umblAnd pe acolo, gAse9te din intAmplare cAteo peatrA de aceste, picatA de pe Cerb, cAnd sescuturl el la 9epte ani odatl, 9i apoi aceluia om nu-itrebue shit negustorie mai bunl. Aduce peatra lamine 9i i-o plAtese cAt nu face; ba Ana sunt bu-curos el o pot cApita. i afll nepoate, cA. ase-mene petre fac podoaba impArAtiei mele, nu segAsesc altele mai mari qi mai frumoase declt a-ceste la nici o impArAtie, i deaceea s'a dus vesteadespre ele in toatA lumea. Multi imp Arati i crai ina-dins vin sA le vadA li-i de-a mirarea de unde le am.

    Doamne, moknile, zise atunci spAnul : sA nute superi, dar nu 9tiu ce fel de oameni frico9iaveti pe aici. Eu pun rAma9ag pe ce vrei, elsluga mea are sl-mi aduel pielea Cerbului aceluia,en cap cu tot, ala impodobit cum este. S'odatlchiami SpAnul pe Harap Alb gi-i zice : du-te inplidurea Cerbului, cum Ai Iti tu, i macar fa pedracul in patru sau ori ce-i face, dar numai cleatsl-mi aduci pielea Cerbului Cu cap cu tot, alabAtute ou pietro seumpe, cum se gAseso. i doarto a impInge pAcatul sA clintetiti vre-o peatra dinlocul sAu, earl mai ales aces mare din frunteacerbului, eapoi atAta ti-i leacul. Hai, porne9te into,cA nu-i vreme de pierdut.

    Harap albvede el bine undo merge treaba,cA doar nu era din butuci; dar neavAnd incot