CONVORBIRI LITERARE.

ANUL XI.1 ApriIie 1877 1 Martie 1878.

Redactor : Tacob "s(egrwiTi.

1878.T1POGIIA.FLA. NATIONAL)! STRADA S. ILIE.

..

i,

Ow,

www.dacoromanica.ro

Anul X1.No. 9. 1 Decemvrie 1877.

CONVORBIRI LITERARE,

Apare la 1 a fie carei luni.

SCRISOR I.

SCRISOAREA. V.

Gdsese de trebninVi EA mai ating i ate-va intrethri limbistice care s'an infitoat o-dati cu introducerea zicerilor celor none ien inceperea intrebuintkrii limbei romlnetila scrieri tiinifice. Aceste intrebAri sunti astazi AncA nedislegate i vor fi poatemultA vreme And obiecte de controversA alefilologilor i literatilor notri. Scopul meunu este de a face filologie, ci numai de aprivi en lnare aminte mersul lucrurilor i adata srt aim prin presnpuneri 1 asenaAndricare va fi dislegarea probabill, ce va da po-porul romAn controverselor i nedumeririlorde a stitzi.

I. Constitufie, constituciune, constitufiune,constitufkne, constitutio, constituire. OdatAen infintarea regulamentului organic i chiar-mai inainte s'an primit in limba noastrA tinnum6r insemnat de cuvinte latine cu ter-mina/fa io gen. ionis, pe care le an nunumai toate eelelalte popoare de origine ro-manicit dar l multe altele Arline, La ineeput

s'a dat acestor cuvinte terminatia in ie, pre-cum se vede din vechia noastrA ;s'a zis direcfie, nafie, lecfie, resolufie etc. Dela o vreme insit cAti-va filologi romAni, dis-coperind cA alto cuvinte latine analoage ifoarte vechi in limba noastrA, 1uaser6 o altAterminalie i a nnme in dune, an propus eatoate cuvintele de aceastA specie non intro-duse sA s formeze duo. mast./ analogie.De vreme cc de la rogatio, tionis, am fAcutrugaciune, apoi trebue negreit sA zicem inaciune, resoluciune, locaciune, terminaciuneetc, del altfel nu am fi consequeaci. V6andel pnblicul ridea mult i-i bAtea joe de a-ceastA ciudatA inoire, alti filologi au propusca ciunele sA se prefacA in fiune, did aceastAterminatie ar fi cea adev6ratA pe dud ciunear fi o forma corupta.*) Trebuea dar sA zi-cern: direcfiune, nafiune, lecfiune, terminafi-tine, intuifiune etc. Po do altl parte Eliad apropus terminatia latinl carat/ constitufio,lecfio gen. constitufiunii, lecfiunii i insfirit,pe 1LngA toi acetia s'au mai artat cAti.va inbitori de limba italianft care ne-a sfa-tnit sa nu zicera nici (io, nici dune, Meifiune, ci fione, nu prea tia pentra eel poate

*) Expresia forma coreptit" joadi un rol foarte insern.nat la noviti inyOtallb

42

legislatie

www.dacoromanica.ro

int SORIBORI,

numal de dragul Italienilor; aga dar lecfioneintuifione, terminafione, nalione, constitufione,multiplicafione etc.

De la inceput literatura, adici adeveratapistrAtoare a limbei, s'a ridicat cn pntere im-protiva tuturor acestor inoiri. Constantin Ne-gruzzi*) gi multi 11101 ca gi densul, dar maiales V. Alecsandri an purtat un resboiu demoarte cu filologii nogtri in privinta aceasta.Nu numai in revista sa RomAnia Literarg"Alecsandri a lovit in ciuuifti la ori ce oca-sie, dar i-a hat And in ris in multe altescrieri gi chiar comedii de ale sale. Pentrna curma controversa, Alecsandri propuneIntim infinitivele verbelor corespunzetoare carein limba noastrA an devenit precnm se gtiesubstantive.") Vom zice dar o constituire, re-solvire, multiplieare, reducere, in loc de mul-tiplicafiune, reducfiune, etc. Representantiiacestor deosebite sisteme tiind cn o indArAtniciecaracteristicl filologilor la terminatia lor, meintreb care va fi resultatul final al alter certegi care va fi forma ce va fi primitA gi pAs-tratA de poporal nostril pAn in sfirgit ?

De pe acum vedem c ciunele a cAzut subpovara atAtor loviri gi lad in ris. Nimeni inRomania nu mai zice sau scHe constituciune,resoluciune, incriminciciune etc. CAti-va profe-sori imbetrAniti gi rezleti nu mai insemneazAnimic, cad nici ucenicii lor nn-i mai ur-mead pe aceasti cale. Numai gcoala PQM-nuleantt din Bucovina mai. pAstread ciundesistematic, din respect cAtrA venerabilul eiintemeitor, dar i pintre discipulii lui Pumnuse aratA de o vreme incoace sfiall gi nein-tredere ; rindurile lor se rAresc, credinta dis-

*) Vezi d. e. Scrisoarea 82 in &Hui Complecte V. I'**) Scrieri Complecte Vol. VII pag. 588.

pare gi ca mAni nici ei nu vor mai tine laaceastii regalA a reposatulni lor magistru :Ciunele este dar mort gi ingropat gi nu vamai invia ; de aceastA primejdie an scApatRomAnii Tot aga s'a intAmplat gi CU ioi, cu fione, care pot zice ci au fost copii nAs-cuti morti. Temeiuri teoretice pentrn spri-jinirea acestor terminatii nu prea aunt, gi gnraRomAnului nu le prea poate rostl curat, orictA osteneall gi-ar da. De altminteri fioneeste adoptat de Dictionarul academiccea maimare dovadl c poporul romAnesc l'a respinscn desavirgire.

Din toti, fiunigii an fost mai norocogi. Degihap. in ris de oamenii de litere, ei Ineranin Were introducend fiunele in gcoalt pe ne-simtite. Ca teorii limbistiee bane san rele,cii o statornicA intrebuintare, en vecluice in-dreptAri in vorbirea gi scrierea geolarilor ;mai en esclamAri indignate, mai cu carceregi cu lovituri de vergi, ei an deprins pe bl-eti a zice fiune de vole, de nevoie. Ast-fel fiunitii s'au respAndit pintre RomAni, innecazul autorilor nogtri celor bnni. De ovreme incoace s'a ivit insA gi pintre invetti-tori o oare care reactie,*) aga incAt astAziRomAnii culi, obositi de atAte certe, intro-buinteazA in discursuri gi scrieri at(t fie cAtci fiune fArA osebire, i cu deplini nepAsare.Adesa se va gls1 chiar acelag cuvent gi inaceeagi &ask sfirgind cAnd in fie and in fi-une. Ind care terminatie va fi biruitoarepAn in sfirgit, aeeasta-i intrebarea ? CAci envremea limba nu va pntea 'Astra pe toateimpreunl, gi poporul, sAtul de aceastl anar-chie, va trebul sA aleAgl. En cred eft vor

*) Reagere, reactio, reactinne, reactione, reaccinne, qohiar dap& altii reaptiune, tione,

=NM

sa

dune.

www.dacoromanica.ro

SCRISOR1.

reratinb cate trele terminatiile. Infinitivul pro-pus de Alecsandri se va 'Astra, socot, pen-tru cite-va cuvinte : se va zice d. e. redu-cere, deducere, convingere etc, dar el nu sepoate primi la acele substantive care in limbanoastrit nu au verbe corespungtoare preeum,ratiune, motiune, sanctiuneletc, inici la acelenude infinitivul verbului are din vechi un altinteles, dectit substantival corespunAtor aga d.e. la frangere, dregere, care an intelesuri cutotul deosebite de fractiune, directie. Infini-tival hi Alecsandri va remlin prin urmare laun mic num& de cavinte. In afara de aceste,urechia poporulni va alege, va hotArl gi stator-niel cu timpul cnvintele care vor trebul sa sesfirgeasca in tie, i acele care au BA pistreze petiune. De pe acum imi pare a ved6 el plitine vor'Astra terminatia, tiune, cad; precum foartedrept baga de soma Alecsandri, versnrile, chiara poetilor celor mai de rand, nu primesc a-ceste cnvinte ce sunit rk gi stint prea lungi,gi apoi multe snnt prea gren de rostit pentruRomani. Intaitiune, superfetatiune, abomina-tiune, execratiune, recriminatiune, indiscre-tinne, distributinne, coalitiune etc. sant dincale afarl straine in forma lor gi lungi pen-tra graiut nostril. Vor reman poate cate-vacuvinte mai scurte precum notinne, moti-nue, ratiune etc. care chiar par a snna maibine in aceasta forma, cleat in forma notie,motie gi mai ales ratie. Cel mai nimerit arfi sa inlituram greutatea pe clit va fi enputinta, neintroduand euvinte en . aceasta ter-min4ie, cleat nnmai in casurile unde vor fineapitrat trebnitoare adica acolo uncle nu a-v em din vechi cuvinte en inteles identic.

De ce nu am zice d. e. intarire san intit-ritara, inmultire, adunare, inv6tAnAnt, age-

815

zamilnt, ocrotire, incheere, manglere, perza-nie, ap6sare, chemare, dkruire, compatimire,navalire, imbunatittire etc. in loc de fortifi-catiune, multiplicatiune, aditiune, instructiune,institutiune, protectiune, conclusiune, consola-tiune, perditiune, presiune, misiune, donatiune,compasiune, invasiune, amelioratiune?

pele vechi, pe lama ea sunt mai framoasegi mai ugor de rostit, mai an folosul de afi bine intelese gi cunoscute de toata lnmea.Celor care cred ea nu se poate face gtiintafara, ziceri straine ce par cu Mat mai inalte,cn cat sunt mai necunoscute multimii, levoin zice : Nu pe forma cnvintelor, ci peadev6ru1 ideilor se intemeiazA gtiinta. Cucuvinte straine, sforititoare gi savante se petspune tot atite prostii, minciuni gi secatari,pe cat se pot spline adev6rurile gtiintince celemai adanci cu cuvinte simple gi populare.

Aga dar dune i pone s'au dus ; infiniti-vele vor reman in cate-va cuvinte, foarteputine ; pentra a inlatura cearta intre fie ithine se vor Ina ori unde este cu putinta en-vintele vechi corespungtoare, ear pentru casurineaparate se va zice tie, cum s'a zis esclusivtimp indelungat, de la incepntul veaculni nostrain coace, ba chiar in veacul trecut, gi cumse zice gi astizi. Tiune in sfirgit se va pis-tra nnmai la cAte-va ctivinte scurte fiindeisuni mai bine. Cu chipul acesta ag puteaimpaca pe toti. Zic : aq putea impdca, cAcigtin prea bine ca toti vor fi nemultgimiti giea mi se va zice din toate pArtile : unde esteconsequenta, unde este logica ? Ori infinitiveleori tie, ori tiune, alege incai una din toate.Voiu respunde : Consequenci au fost FrancejiicAnd din acelag tth, tienis latin au Mut candtion, and son, cand con? Ambitio este ambition,

- _

www.dacoromanica.ro

Meow,

comparatio ins comparaison, ear lectio levonWI ratio este gi raison 0 ration gimeni nu striga gi protesteaza. Consequentian fost Romilnii and din o, onis latin anMut cand on, cand une ziand pe de o parteclapon, sopon etc. gi pe de alta taciune, car-bune?

Cate alte inconsequente de aceste ag maipate eita! Ar irebul insa, sa ne incredintamcit alta este logica nnui intreg popor careurmeaza instinctul sett i alta logica angnstaa filologulni care are numai cate-va saltarein care trebne sa incapa toate. De altmin-ted cine gtie cum va hotarl viitornl? Endau nnmai parerea mea dupa ceea ce-mi paremai piobabil.

II. Respect, respept. PArincii nogtri Ro-mani aveau, se vede, organele rostirii astfelintocmite, incat nu putean imprenna consoanelec gi t. Filologii ne arata a Romanii in locde a zice lacte, pectine, direct, coct etc, auzis lapte, pieptene, dirept, copt, etc. Ain finegregit foarte recunoscetori filologilor nogtripentrn aceasta adinca descoperire dad ei s'arfl oprit aici. Dar filologii romilni din gcoala ve-chieca nealtiinu se multamese cu discope-rirea adevernrilor limbistice, ei von totodata sacreeze o limba romaneasci aga precr m o credei mat coreptii, i sg, o impuie RImanilor.Prin aceasta ei es en totul din rolul lor.Filobogul trebue sa discopere legile limbilor,nu se intocmeasei forme limbistice none, oH s,indrepte pe cele esistente. Aceasta este treabaintregulni popor care va urma totdeauua caleaaretata de geniile sale literare, adica de aceice au p6trans instinctele sale, ear nu pe in-vatatii, ori cat de adanci care, departe de po-por, ii alcatuesc regale dupa oare care prin-

cipii a priori. Acii in toate, aga gi aid. Fi-lologii nogtri an cantat sA inlocneasca in toatecuvintele non introdnse pe ct cu pt dupl a-nalogia enviatelor stravechi. Ei ne invatitdata sit zicem dirept, redaptor, corept, ap-tinne, aptor, aptrice, cad aga ar fi analogiastriptd.

()data disentam ca tin vechia adept al a-cestei scoale care tot zicea pandepte in locde pandecte i cautam stt-i dovedese ea astaziRomanii pot rostl farit cea mai mica gren-tate consoanele ct impreana gi el prin nr-mare ar fi de prisos a sehimosi toate cuvin-tele none dupil, exempinl unei forme invechite.

Dad zici lapte, drept, fript trebue sazici i respept, conspept, prospept, pandepte,imi respunse invetatul.

Nu ved trebninta. Astazi organele noastreingadue BA rostim director, conspect, redactor.Popoarele ii schimba vorbirea lor in girulveacurilor. 0 propagire fireasett .

Atanci spune: lacte, pect, pectine, coot,frict, ori aga, ori aga.

Dar, pentru Dumnezeu, cum am sit schimbdupa voea mea vechile cuvinte romitnegti ?

Atunci schimba pe cele none, spune :aspept, conspept, pandepte, carapter.

Daca la stirgitul veacului trecut gi la ince-putul acestuia dud s'an introdus aceste zicerinone, Romanii ar fi avut And, instinctele ce a-vusese la epoca formarii limbei lor, de la sine arfi zis direptor, redaptor, conspept, carapter. Devreme insa ce aceasta forma nici macar le-atrent prin glad, nu ne putem indol ci eis'au schimbat in privinta aceasta urechialor nu se mai super% la auzul acestni sunet.

Ea nu discut en nrechia! Zicand aga,filologul dada din umere, imi mai arunca o

816

ni-

www.dacoromanica.ro

SCRI,f3Oal.

privire de dispret gi se depArta. Ar fi fosto injosire pentru dAnsul de a vorbl mai multcu un ignorant ca mine !

Degi impotriva dreptului strip; poporal aprimit a zice, redactor, director, pandecte,respect, caracter. Forma cea ridicull dispare,

chiar a dispitrat.III. .Legal, legalmente, legalminte,Muni pentru adiectivele cu terminatia esc,

limba romAneasci are o forma deosebitA laadverbe. In celelalte casuri adverbele gi a-diectivele Bunt identice. RomAnnl zice unom frumos" gi vorbegte frumos a; un omau 1 lucreazit rda" etc. Cu toate aceste,novatorii voesc astAzi, sit creeze o terminatiespeciall, in mente, minte, saa pentrn toateadverbele non introduse. DacA cugetarea lorar fi romineascl, asemene forme adverbialenici nu le-ar fi trecut prin minte, dar pre-cam am ar6tat in Scrisoarea III, avnd multifrantuzeasca, ear ctiti-va altii italieneasca incap, ei nu-0 pot inchipul o formA de adverbealta, decAt cea straina gi prin urmare, calcAndin picioare fArA nici o grijit una din parti-cularitile romAnegti, ei zic : Legal-mente, specialmente, directamente. Mi-am in-semnat urmAtoarea frasA ce am cetit intr'obrogurA politicA tipAritA nu de malt:

Specialmente in chestiunea ce ne preo-cupi, put- se va pretinde el ministrul a lu-crat constitutionalmente ? Evidamente nu!--"Este de begat same cA scriitorii de soitil a-ceasta introduc in limba noastrA, chiar ex-ceptiile gramaticei franceze, cAci altfel pentrace ar zice evidamente (san minte) 1 nu evi-denternente? In pledoariile multor advocatide astAzi frasele evidamente da; evidamentenu; se aude in tot momentul. Dad jade-

cAtorii nogtri ar vra BA a asculte, ei ar datotdeauna remas pe advocatii ce vorbesc aftde pocit. acest chip, disvAtAndu-1 de mentei-ar invAta minte I

Alecsandri, in Dictionarul grotese *acecA numai sistema minciunilor din zioa deastAzi, face pe novatorii nogtrii sA adauge Unminte la sfirgitul cuvintelor. Francaminte vor-bind gi eu am mai mare incredere in minis-trul care lucreazA, legal, constitutional, decAtin acel ce lacreazA legalminte, constitutional-minte In aceastA privintA, ca in multe al-tele, Moldovenii sant mai buni pAstrAtoriai limbei, cleat RomAnii de peste Milcov.Mentele la noi nu se pre aude in convorbiricum se aude din p6cate adese ori la Baca-regti. Am ar6tat in Scrisoarea I el in IagiBunt alergdri, pe cAnd in Bucuregti sant curse;fie de ajuns a adAngl cl in Bucuregti, Con-siliul de igienA, publicA pe fie care lung, nu-m6rul deceselor i maladiilor, pe dad Con-siliul din lagi vorbegte de morti i oaleinsfirlit cA, pe and Cartea de Bacursgti pro-nurqd decisiuni, cea de Iagi rosteste hotariri.

Cati-va reclactori ai legislatiei din 1864att introdus adverbele e: legale, speciale.AceastA formA, strAinA gi limbe romlne gicelei franceze nu a pAtrans de loc. Nu mgindoesc cA tot aga vor dispAr in curbd ad-verbele in mente sau minte. Apoi mente esteforma Dictionaralui Academic. Sapienti sat !

IV. Amabil, amabile, amaver. Contro-versa dactt trebue BA se zicit un om amabilsau un om amabile este mai tot atAt de ye-chic ca i aceea a terminatiei ciune. Filologiian foarte mare cuv6at cAnd ne spun cA, dinvechi, RomAnii Olean terminatia e la adiec-tivele latine ce se sfirgeau in is la masculin

ilegale.

limbei

:

In

!

in

www.dacoromanica.ro

818 80R180RIPASIIINILE.

I feminin i e la neutru. Arla este, salt maibine, ma a fost odinioark dar astazi nu maieste. Dovada, cil Oda struinta ce an pusfilologii a fost aici en desavirire zadarnica.Romannl nu vra i socot di nici nu prea poatezice astizi un om amabile, o femee amabile, do-ne femei amabili etc, ci zice amabil, plur. bili,amabira pinr. bile in necazul intregei filologii.Am bagat sama di chiar cand este scris amabile,agreabile, sensibile, visibile, perfectibile, dura-bile, civile, penale etc. colarul, functionarul,aetorul, preotnl, oratorul rostese amabil, sensi-bil, durabil, penal etc, fara a sta nn momentmacar la indoeall. In noua noastrit lege civilks'a primit mai mult forma savanti i cu toate a-ceste nici un magistrat, advoeat, impricinat etc.nu vra si zielt codicele civile, penale; obligapiledivisibili, indivisibili, ci totdeauna i fara ex-ceppe, codicele civil, penal, comercial, proceda-ra civilk penalk obligatiile divisibile, comercia-le, prescriptibile etc.Mai mnit Ana, am IA-gat sama cil chiar filologii inii care intre-buinteaza forma aa numita corectii and scrin,intrebninteaza pe cea vulgara i incorecta and.vorbesc. Negreit! Cana scrim ei fac mo-nolognri, san convorbesc intre d6nii, adicacu alp membri din doctul lor corp, prin ur-mare se inttleg prea bine in limba lor, joltand vorbesce ei se indreapta cat% simpliimnritori, i ca sa fie intelei, trebue A gra-easel% in limba cea vulgara, i profana a a-cestora. Mi-e chiar teami di in aceste casuriei vorbese ca ceilalp i cam de ruine, cadori cat ar fi cineva filolog, tot nn-i place safie ridicul !

Cat despre terminatia ver d. e. amaver,sensiver, cu care alp c4i-va inv6laci din A-ustria voeau intr'o vreme sa inloeueasca PC

cea in bil, ea a remas nebitgata in sama vi 0putem privi ca inlaturata en desavirire.Mai plecati-v ceva d-nilor filologi, cad po -poral nu vi le primete toate. Ziatoarealui este : Nici toate ale doftorului, Ind toateale duhovnicului; astitzi adauge, nici toateale filologului 1 i d-voastra titi prea bine :Vox populi, vox Dei I

(va urma).

Iamb' Negruzzi.

PASIUNILEfraduceri din Betorsca ha, Aristotele, Cartea a dean.

Pasiunile stint acele micAri ale snfletului,care schimbanda-ne dispositinnile, ne fac sajadecam altfel decat mai nainte, i care aducdap& sine intristare sail bucurie. Astfel suntmania, mila, frica 1 toate celelalte de felulacesta, preenm i cele contrare acestora. TrebueA impth.tim in trei ceea ce privete pe fie carepasiune ; prin aceasta se intelege, despre manicde exemplu : cum trebue 0 fim ca 0 ne ma-niem, pe ce oamcni ne maniem de ordinar,0 pentru ce lucruri; caci dacti am avea peuna san done din acestea i nu pe toate, arfi en neputinta BA facem pe anzitori sa semink Tot aa i despre celelalte pasiuni.

MANIA.Mania s'ar put defini pofta dureroasa ce

avem de o resbunare ce credem posibila,

www.dacoromanica.ro

PASIUNILE, 819

pentruca vedem cd cineva nu ne baga in sa-ma sau pe noi inqine sau pe vre-unul din ainoftri, cu nedreptul. Dal dar aceasta este mit-nia, atnnci cel care se mlnie trebne sK se mA-nie neaparat totdeauna pe o persona anume,pe Cleon de exemplu, ear nu pe om in ge-neral, i pentruca lui sau vre-unai din ai luii-a flcut ceva sau avea de gAnd sit-i fad.

Ori ce mitnie este inst4itA de un fel deplacere, care se nate din speranta de res-bunare. Clci totdeanna simtim plicere, cAndcredem cA avem sit cApItAm ceea ce dorim,i nimine nu dorete lucruri ce-i par impo-sibile, pe cAnd cel mAniat dorete lucrnri,de care crede di le poate face. Deaceea bines'a zis despre mitnie :

Se strecoarit in piepturile oamenilor maidulce deelt mierea care se scurge din faguri.g(Iliada elntal XVIII, 109-110).

Clci urmeazit un fel de plAcere i pentrnaceasta i pentrud cei mAniati se ocupit inminte cu resbunarea. Inchipuirea dar carese nate atunci in noi cum avem sit ne res-bunkra ne dA plAcere tot aa, ca i inchipu-irea din visuri.

Nn bAglm in samit un lucrn, cAnd ne pareel nu este de nici o valoare ; del i celebane i cele rele i toate cAte pot siL facAbine san rk le credem demne de ingrijireanoastrA ; pe dud cele care nu pot sA fadnici un bine sau nici un riSn, sail care binelegi Mal ce pot face sunt foarte mici, pe a-cestea nu le credem de nici o valoare.

Nebagarea in samA este de trei feluri :dispret, opunere i insultl. Cel care dipre-tnete pe cineva nu-1 bagit in samA, pentruellucrurile ce le credem de nici o valoare ledispretuim ; 0 cele de nici o valoare nu le

bAgAm in samA. i cel care se opune cuivase pare cA-1 dispretuete; cAci opunerea esteo piedicl ce aducem la ceea ce vrea cine-va,nu ca sA cAtiglim noi ceva, ci ca IA nu re-ueascA el. Fiind dar cA la aceasta nu cAu-tAm se cltigAm noi ceva, deaceea na-1 bi-gam in samA. Caci este evident cl nici rennu credem cl poate sA ne facl ; cAd altfelne-am teme de el i na l'am trata en nebA-gare in samA. Apoi nici bine de vre-o va-loare nu credem cA ne poate face ; cAci atnnciam ingriji sA ne facem amid cu el. i celcase insultl pe cineva face putin cas de el ;cAci insulta este a face rk san a intrista pecineva pentrn lncruri, care i adue ruine,nu ca sl mai plteascl i altl ceva pe lAngAceea ce a pltit, ci ca sit se bncure eel care-Iinsultl ; cici eel care face rk pentru rk nuinsultA, ci-i resbunl. Cansa pentru care sim-tim plAcere cAnd insultAm este inchipnireael fAckd rk cuiva, ne facem malt maisuperiori lui. Deaceea 1 tinerli ci bogatiistint pleca0 spre a insulta, did ei cred cAinsultAnd pe cineva devin en aceasta supe-riori lui. Scopul insultei este a necinstl pecineva, i eel care necinstecte pe cineva, ildispretnete. Md aceea ce nu-i de nici ovaloare nu are nici un pret, nici in bine niciin rla. Deaceea zice Achille mAniat :

,1.11fa necinstit; cad mi-a luat darul cu carem'au cinstit Grecii .. . (Omer Iliada I, 865i Iliada IX, 643) ca cti cdnd a.; fi tin ye-netic infam," ea unnl care pentru aceasta s'amAniat.

Toti credem el se cuvine sit fad mare hazde noi inferiorii noctri in famine, in pntere,in merit i in genere in ori ce Fantem enmult superioir lor ; de exemplu, eel bogat in

www.dacoromanica.ro

820 PASIUDIILE.

bani crede el trebue sA fie blgat in samAde cel Ara; cel eloquent la vorbA de celslab de a vorbl, i eel care gavernA de eelguvernat, i cel care se crede demn de a po-mind de eel pe care il crede cA are datoriasl asculte. Deaceea s'a zis :

Mare este mania regilor urmapi a luiJoe . .. i

Dar 0 in urma pastreasa mania, Anaand sa o implineasca (Omer Il. I, 82). Cliciei se supgrA din causa superioritAlii lor.Mai pretindem sit fim respectati de aceia,pe care gi credem a sunt datori sa ne facitbine ; acectia stint aceia, cArora le- am &cutbine sau le facem sau noi san vre-nnul dinai noctri, san prin noi ; sau voim sit le fa-una bine san am voit.

Din acestea se vede acuma cum trebue sAfim, ca sit ne mitniem i pe cine ne mAniemi pentrn ce lucruri. Ne mAniem dar andsuntem intristati ; citci cel ce este intristatdorecte ceva. Ne intristAm i ne mAniem,cAnd cineva ni se opnne filti la ceea ce do-rim, de exemplu, cAnd avem sete i vrem sAbem, dad ni se opune cineva, ne mAniem peel ; sau dad chiar fiirA a se opune pare elvrea sit fad tot ceva contrar dorintei noas-tre. i. dacit cineva ni se opune la ajntorulde care avem trebuintit, san dad nu ne a-jutit, sau &lel ne aduce vre-o anti suprare,cAnd ne aflAm intr'o astfel de stare, ne mit-

.

niem pe toti acectia. Eatit de ce bolnavii,sitracii, amorezatii, eel ce au sete, ci in ge-nere toti cei cei care doresc ceva i nu potsA isbuteasA sunt aplecati la mAnie, ci neoride a se intArita mai cu samA pe cei care searatA nepAsittori de starea lor de Nit; deexemplu, eel bolnav se mAtile pe eel nepti-

sAtori de boala sa, eel sArac pe cei nepitsii-tori de sArAcia sa, cel care se resboecte pecei nepitsAtori de cele ce-i trebne pentrn res-boin, ear cei amorezati pe cei nepAsAtori laceea ce privecte amornl lor. Asemene ipentra celelalte, cAci snferinta de care pAti-mecte fie care, ea singarit il conduce 1-1 aratApe eine are a se mitnia. Ne mai sup6rArn,And dacA ne se intAmplA contrariul de ceeaateptam ; CACI cu cat un luau ne se intImplAmai pe neacteptate, cu atAta ne intristeazitmai mnit precnm i ne inveselecte en atAt maimult cAnd il citp6tAm, cn cAt se intlimplApeste aqteptarea noastrA. Din aceste se vedei care inmprejtuAri, care timpuri, care dis-positinni 1 care vrste sant mai ware de in-titritat la manic, i and i uncle; iii el atnncioamenii sunt mai ncor de atitat, clad se aflitin aceste imprejnrAri.

Noi dar astfel trebne sA fim ca sit ne mit-niem wt..

Ear oamenii pe care ne mAniem snnt ceicare rid de noi, care ici bat joc de noi icare ne ocArese ; cAd astfel ne insultii. 'Ase-menea ne mAniern pe cei ce ne aduc niteastfel de vAtkmAri, care sunt semne de insultA.Astfcl de vAtAmAri sunt negreit acelea, pecare ne le fac oamenii nici en scop de a-iresbuna pe noi pentru ceva, nici en scop dea trage vre-un folos pentru ei. Dad dar nule fac nici pentru all resbuna nici pentrua se folosi, este evident el le fac pentrn ane insnita. Pe lAngl acestea ne mitniem pecei care vorbese au de noi, i care dispre-Oen acele lucruri, la care noi tinem foartemult. De exempld, cei care ambitioneazit aii coisiderati pentru filosofie se mAnie, dadcineva dispretuete filosofia, precum cei care

www.dacoromanica.ro

rifnuNmE. 821

an ambitiunea de a fi considerati pentru fru-museta se manie, dna cineva dispretuetefrnmuseta. Asemenea i pentra celelalte. MIL-nia noastra este cu mult mai mare, dad vomaye banueall, san ca de lee nu posedra a-cele lucruri, nu a nu acit tare, sail di tre-cern in ochii lunaei a nu le posedam. Midinsa ne credem foarte tari in acele lucruri,in care suntem luati in ris, nu ne pasa. Nemaniem mai mult pe amid, decit pe cei carenu ne stint amid ; cad credem cit se cuvineca amicii mai mult cleat ori eine trebue alne fad bine, ear An ran. Ne maniem pecei care aveau obicein de a ne respect& saude a ingriji de noi, dad nu se mai poartitot aft ca mai nainte catra noi ; cad cre .dem ca suntem dispretuiti de ei, pentruca, alt-fel s'ar fi purtat ca i mai nainte. Ne ma-niem pe cei care nu ne resplatese cu binepentru binele ce le-am &cut, ci care nu facWei noi ceea ce am fled i noi catra, eiin asemenea imprejurari. Ne miniem asemeneape cei care pun piedici planurilor noastre,dad ne sunt inferiori, cad toti acectia anaerul de a ne dispretul, unii socotindu-ne cainferiori, ear ceilalti ca i Wind le-am fi in-feriori i prin unman at eram datori si lefacem binele ce le-am facut. Pe cei care nuaunt de nici o valoare ne maniem mai malt,dad ne par eit fac putin . caz de not intruCeVa. Cad dupi cum s'a aratat, mania area face en acei care nu se cuvine si faciputin caz de noi ; se cuvine ea cei inferioriBA nu se lune farli respect Wilt poi. Earin contra amicilor ne miniem ci dad nu ver-bose bine de noi, i dacit nu lucreazit pentrubinele nostru, qi. And mai mult, dad fac con-trariul ; pe langit acestea dad nu simt el

avem trebuinta, precum Plexippul mai Anti-phon se manic) pe Meleagru ; cad nesimtireain asemenea imprejurare este un semn de ne-pasare ; pentruel lucrurile de care ne ingri-jim nu ne scapa din vedere. Ne maniem a-semenea pe cei care se bucurit de nenoroci-rile noastre, i In genere de cei care Buntveseli, and noi suntem nenorociti ; cid a-ceasta inseamna san el ne sunt dumani san cafac putin caz de noi. Ne maniem i pe ceicare stint nepasatori, cand ne aduc vre-o su-p6rare ; deaceea ne i supram pe cei carene anunta lucruri rele, i pe cei care ascultarelele ce se zic in contra neastri, san careprivese relele noastre ; cad samba can cuoameni care fac putin caz de noi san en dug-mani ; pentructi cei care ne inbesc compatimescen noi. Pe tot omul il doare cand se nitila relele sale. Ana ne maniem pe cei carefac putin caz de noi inaintea a cinci felaride oameni : inaintea acelora, cu care rivet-gam, inaintea acelora pe care el admirdm,inaintea acelora de care vroim sd fim admi-rati, inaintea acelora de care ne este rufine,sau carora le este ruqine de not. Inainteaacestor oameni dacft cineva face putin caz denoi ne maniem pe el i mai mult. Asemeneane maniem pe aceia, care dispretuesc nicteastfel de filinte, carer& ar fi rucines pentrunoi de a nu le oh ajntor, precum aunt pli-rintii notri, copii noctri, femeile noastre, ceicare atarna de noi. Ne maniem ci pe ceicare nu ne aratit recunoctinta ; cad o astfelde nepasare este o calcare de datorie Miranoi. Asemenea ne maniem ci pe cei care ianin gluma ceea ce noi facem series; did oastfel de gluma este ceva despretuitor. Nerutiniem iii pe cei care fac bine altora, dad

48

www.dacoromanica.ro

Big PASIDNiLi.

nu ne fac i none. CAci a nu ne crede vred-nici 1 pe noi se clip6tIm ceea ce cap6t1 toti

aceasta este un seran de dispret.uitarea pricinnecte manie, precum and cinevadeabia ne-a aflat numele i ne l'a 1 nitat.Cid i nitarea pare a fi un semn c cinevaface putin caz de ceva ; pentrucA uitarea pro-vine din negligentl, i negligenta nu estealtA ceva cleat a nu. 00 la un lucru.

Pe eine dar ne mAniem, cum trebue sAfim ca eft ne rnAniem i pentra ce lucrnrine mAniera s'a zis. Este dar vMit cft tre-bue sA pregAtim pe judecatori BA fie astfelcum stint cei aplecati spre mAnie, ear peadversarii noctri sA-i argtAm ca vinovati deacele lucruri, pentrn care se mitnie oamenii,

ca nite astfef de oameni, precum stint ceipe care ne mitniem.

IMBLANZ1REA.Fiindat starea in care ne afirn, clad sun-

tern mAniati, este contrarie celei in care sun-tan linictiti, ,i mania este contrariul blAn-detei, BA vedem cum suntan, cAnd suntemblAnzi, ci prin ce lucruri ne imblAnzim. Im-1nzirea dar War puta defini reintrarea instarea naturald qj ineetarea mania. DacA darne mAniera pe eel care nu ne bagi in &ma,

nebAgarea in saml este tin luau voluntar,este evident ca suntem blAnzi catra aceia,care nu ne fax nimica ain acestea, can carele fac fArA voea lor, Ban care par astfel.Suntem blAnzi i cAtrA, aceia care boesc con-trarul de ceea ce ne-an &cut, ci care, ceeace ne-au &cut nod o fax ci pentru ei ;

did nimine nu se dispretuete pe sihe infata celorlai. Ne imblAnzim 1. cAtrA aceiacare-0 mArturisesc grepla i se caesc deaceea ce ne-au Rent ; ckci ne litsAm de mg-nie satisfacup oare-cum de intristarea, ce eisimt din clin0. Aceasta se vede, cAncl pe-depsim pe servitori : pe cei care tligldnesc cinu spun adevrul i pedepsim mai mult ; earpe cei care marturisesc cA cu drept snnt pe-depsiti, incetAm de a ne mAnia. Canso. esteCA a tagAdul un incru Wit este o neruci-nare, ci o nebAgare in samit nn dispret.CAci nu ne este rucine de oamenii, chtrA careavem mare dispret. Ne imblAnzim i pe ceicare se umilese cAtrA noi, ci care nu ne seopun en volba ; cAd prin aceasta par' cif mar-turisesc cA ne sant inferiori, ci cei inferiorise tern ; ear cel ce se teme de cineva nu seanti nebAgAtor de samA MA, el. CA ince-tAm a ne mAnia pe cei care se umilesc cAtrAnoi aratA ci cAnii ; cAci nu mucca pe cei carese pun jos. Nu ne miniem i pe eel, careaunt serioci cftirA noi, cAnd spuneni San fa-cem ceva cu seriositate; cftc ne se pare clne se di importantA, ear nu dispret. Nu neminim ci pe cei care ne-au flcut indatorfrimai marl decAt rgul ce ne fac acuma, ci pecei care ne roagA ci care apeleazA la mAri-nimia noastrA ; cid prin acestea se arail mai

Pe lAngl acestea nu avem mink pecei care nu insnita nici tin batjocoresc nicinu se aratA disprefuitori, can Writ timene,eau nu cAtrit cei buni, can nu Writ ni4teastfel de oameni, precum sunteni noi. Intr'uncuvdnt pentrn a face pe cineva sa-i treadmAnia, trebue sA clutim a intrebniqa acelemijloace, care Bunt contrarii celor c ro-voacit mAnia. Nu ne mAniem pe cei de

ceilalti,

ci

ci

nmiliti.

i

pi

www.dacoromanica.ro

PASIUNLLE. 825

care ne temem san pe care ti respectam ; caciNina clad ne temem san ti Fespectam, nupntem sl ne maniem, pentruca este imposibilsit avem totdeodatA i Mel 0 manic+. i pecei care ne-au facut ceva, insa de manie, sannu pe yalniem de loc san ne maniem maipulin ; caci ne se pare di ceea ce ne-au fa;cut n'au facut-o din causa ea nu fac nici uncaz de noi ; pentruca ori cine se manie faceoare care caz de acela pe care se made ; 0cAnd nu facem caz de un Itucru nu simtimsup6rare, pe and la manie totdeanna avemoare care intristare. Mu ne maniem 0 pecei care ne respecteaza.

Asemenea clad suntem intr'o stare opusacelei in care ne mlniem, este evident ca sun-tem blAnzi, de exempin, Mid ne jucam, andridem, dud serblm, dud suntem fericiti, cAndisbntim, cAnd ne se implinesc dorintele, 0intr'un cuvnt cAnd nu suntem triti sail candsnntem veseli WA, a insulta pe cineva, 0 cAndsperam ea avem BA capdtam ceva important.And nu ne mAniem dacA a treent mult timp,de dud ne s'a %cut ceva, 0 prin nrmaredacA nu este recent haul, pentru care tre-bnea sit ne mAniem ; caci timpnl face sA in-ceteze mania. Inceteaza asemenea 0 o maimare manic) a noastrA pe cineva, dacA ne-amresbuna mai nainte pe altul. Deaceea Phi-locrate, cAnd poporul era maniat pe el 0 l'aintrebat cineva : De ce nu te aperi, bine arespuns : Nu este Mica timp.Dar cAnd ?,Cdnd voiu vedea pe altul mai nainte calom-fiat i pedepsit. Caci ne imblanzim, cAnd nevrsAm mania pe altul, ceea ce s'a intamplaten Ergophil. Popornl, ea toate ca era maniatmai mnit pe el decat pe Callisthene, il achita,pentructi cu o zi mai inainte condemnase la

moarte pe Callisthene. Asemene ne trees ma-nia, dad ne resbunim pe cei care ne-au S-cut ceva, 0 dacii acetia au patit vre-un rgumai mare decat acela, ce Ie-am 11 Scut noicei maniati ; cad atnnci credem ca ne-am res-bunat oare-cum. Ne trece mpia 0 dad ere-dem cit noi suntem de villa de ceea ce ne s'afacut, 0 ca en drept suferim ; caci mania nuare a face en ceea ce este drept i cuvenit ;pentruca atunci nu mai credem el patimimpe nedrept ; pe and mania tocmai in aceastasta. Deaceea cand pedepsim, dad vrem sitnu se manic cel pedepsit, trebue sa pedep-sim mai nainte cu vorba aretandu-i motivul;caci atunci chiar 0 robii astfel pedepsiti semania mai putin. Ne trece mania 0 cand cre-dem el cel pedepsit nu are et tie cit noil'am pedepsit 0 a l'am pedepsit pentru ceeace ne-a fault ; cAci mania are a face cu per-soane anume i pentru motive anume ; i a-ceasta se vede din definitinne. Deaceea bines'a zis (Omer Odyssea IX, 504):

Dad te va intreba cineva, eine ri-a scosochiul, sd-i spui: Odysseu, cuceritorul de o-rage . . .

Creznd ca nu i-ar if resbunat, dad Cy-clopul n'ar fi tiut i eine l'a pedepsit 0pentru ce l'a pedepsit. Deaceea 0 pe ori cinealtnl, care nu este in stare sli simta pedeapsanoastrA, nu ne mai mAniem ; precum nici pemorti, ca unii care au patit r6u1 cel maimare, 0 pe care n'are sa-i doarA i care nicin'au sA simteasca, ceea ce doresc cei maniati.Deaceea bine a zis poetul (Omer II. XXIV,54), vr6nd sit fad pe Aehille A se lase demanic in contra cadaverului lui Ector :

Cdci de mdnie insultd o Wind acum ne-simtiloare.

www.dacoromanica.ro

824 PASIUNILE.

Este evident dar c cel care voesc s im-blinzeascit pe cei mAnieti trebne ia ar-guraentele din aceste locuri cmune ; cAci peacetia en aceste argumente 6i pot imblAnzi ;ear pe aceia incontra citrora Bunten' mAnietitrebue sA-1 aritte san ea teribili san ca demnide respect, san ca oameni care an &cut in-datoriri celor mAniati pe ei, san cA ceea cean fAcut an faent-o fArA voea lor, san citsufdr foarte mnit de ceea ce s'a fAcut.

IIIBIREA.SA defiinira acu.ma amicitia i inbirea,

sA spnnem pe eine inbim i pe cine urimpentru ce. A iub dar nu este alt4 ceva decat a voi binele cuiva fi tot ce credem c44este bine qi a ne sil dup4 puting s4 facem cas4 capete binele ce-i voim, i aceasta spre ase folosi el, ear nu noi. Ear amic este i semice eel care iubelte qi este iubit. Cei dar carese cred c4 sunt in niVe astfel de dispositiianal ceitra altul se consider4 ca amici.

DacA aceastA definitie este adev6ratit, a-tunci trebue neapArat sA ne fie araic cel carese bucnrit pentrn fericirile noastre i pe careii doare pentrn nenorocirile noastre, nu pen-trucit el cltigi san perde ceva, ci nnmai pen-tru noi ; cAci toti oamenii se bucnrA, clindcap6tA ceea ce doresc i se intristeazit, cAndli se intAmplA contrarul, aria incitt bncurlile1 intristArile lor stint un semn de ceea cevoean. Mai stint amici i aceia care an sjunsa simti cA ce este bine san rn pentrn until sitfie i pentrn celalalt. Asemenea aunt amicicei care an aceiai amici i aeeiai dumani ;

cAci este neapAratl trebuintlt sit voeascit ceeace voesc amicii lor ; aqa incit eel ce voetecuiva ceea ce voeste i pentra sine, se parecit-i este amic.

Inbim i pe cei care ne-an flout bine saunouti san celor de care ingrijim, dacit bine-facerile stint marl satt dad le-an fAcut dinpropriul lor indemn san la timpurile cnvenite

dacA le-au fAcut nnmai pentru interesulnostrn. Inbim i pe aceia, pe care 6i credemcA voesc sA ne facA bine. Inbim i pe amiciiamicilor notri, 91 pe oamenii care iubesc peaceia pe care ti inbim 1 noi, i pe cei in-bii de aceia, pe care Ei inbim i noi. Ase-menea inbim i pe aceia, care an aceia0 mi-mici cu noi, gi care nr6sc pe eel, pe care 6iurim gi noi, gi pe cei nriti de aceia, pe careti urim gi. noi ; cid ce este bine pentru totiacegtia se pare el este gi pentru noi ; deaceeale voim binele ce voim gi pentrn noi, gi.ceasta am spus cA este firea unui amic.

And mai iubim pe aceia, care fac bineoamenilor Ban ajnandu-i cu bath san selpitn-du-i de pericul ; deaceea onorAm pe cei dar-nici, pe cei curajogi gi pe cei drepti. Astfelcredem cA pot sA fie cei care nu tritesc dinpunga altora, precnin aunt cei care tritesc dinmunca lor, 9i din acegtia cei care-gi agoni-sem ale vietei prin cultura pAm6ntu1u1 gidintre ceilalti mai cu unlit meseriagii. Ase-menea inbim pe cei virtnogi, pentrucl nu facnedreptiti, gi pe cei care nu stint oameni dedaraveruri tot din aceeagi mud. Inbim gipe aceia, en care voim sit fim amici, dacit searatA cif voesc gi ei ; astfel hunt cei care sedesting in vre-nn merit gi cei care se bucuritde o bunit repntatie sau din partea tuturorasan din partea celor mai bnni sau din partea

sA-i

sisi

si

a-

www.dacoromanica.ro

PA81UNILE, 826

celor admirati de nol san celor care ne ad-mirA noi.

Mai inbim pe cei plAcuti la convietuiregi en care ne place sA ne petredem tim-pnl. Astfel snnt oamenii, cu care te potiintelege, i cei care nu ne mustri pentrngregelile ce facem, i cei care nu aunt cArti-tori nici hArtitgogi ; cAd tnturor acestora leplace lupta, i cei care luptA se pare di vo-esc contrarnl de ceea ce voesc adversei bor.Astfel sunt i aceia, care ne ian in ris cndibAcie ci care primesc frA sugrare glumanoastrA cAci cei care stint in stare gi a primIgluma noastrA gi a gluml cu noi intr'un modplAcut, tind tot la acelag lucru, la care tin-dem gi noi.

Asemenea iubim i pe cei care ne laudit me-ritele noastre ce le avem gi din acestea maien saml pe cele ce ne temem cA nu le avem.Inbim i pe cei care an o infittigare curatIin corp, in imbrAcAminte gi in tot trainl lor,

pe cei care nu ne amintesc pentrn gre-elele noastre nici binefacerile ce ne-au g-ent ; cAci cei care fac aceasta ne mustrA.Iubim i pe cei care nitA r6ul ce li se face,gi care nu observA gregelile cebor1ali, ci caresunt impAcinitori ; cAci despre acegtia credemcA astfel an sA se poarte cn noi, precnm aunt9i cAtrA ceilalti. AncA mai iubim pe cei carenu vorbese rgn de ceilalti, gi care nu se in-tereseazA a gti rIebe nici ale altora nici peale noastre, ci nnmai pArtile cele bune cAciomul bun aceasta face. Asemenea iubim pecei care nu ne se impotrivesc cAnd ne mAniemsan facem ceva serios ; cAci acegtia par a vollupta.

Inbim pe cei care ne dan oaregi care im-porta*, adiel care ne admirit, care ne cred

de treabit gi care gAsesc plAcere in noi, titmai en saml cAnd fac acestea in acele in-cruri, in care noi voim en deosebire sit fimadmirati situ sit trecem de seriogi sau de plA-enti. Inbim i pe cei de o unlit en noicare au aceeagi ocupatinne ea gi noi, dadinsit nu ne adnc vre-o supgrare gi dad nune fac concurentit in profesiune ; cAci atnncise intImplA ceea ce spnne ziatoarea :olarul pistnuete pe olar fi oidarul pe si-dar. Asemenea inbim pe cei care doreseceea ce dorim i noi, dacA insk lucrurile do-rite aunt astfel meAt, citp6tAnd ei, sA putemeitpdta gi noi ; eitei de nu, se intAmplA earAgiceea ce spune ziatoarea de mai sus. Inbimgi pe aceia cu care stAm in astfel de relatiuni,incitt nu ne este rugine dacA spunem san fa-cem inaintea lor lncruri, care tree de rugi-noase inaintea ochilor oamenilor, dacA insA a-ceasta flu provine din dispret cAtrA ei. Aseme-nea iubim gi pe aceia, inaintea citrora ne esterugine a face o faptA in adev6r ruginoasit.

Pe oamenii en care rivalizAm, san carevoim BA fie zelogi de noi, fAri invidiepe aceia sau 6i iubim san voim sit fim amicicu ei. Inbim gi pe cei pe care 6i ajutitm acApta nn bine, dad, din 'aceasta n'are sA re-suite pentrn noi vre-un men mai mare. VoimsA fim amid gi cu aceia, care iubesc pe a-rnica lor in acelag mod gi citnd aunt absentigi dna sunt presenti ; deacee4 toti oameniiinbesc pe aceia, care nu nitA pe morti gi ingenere pe cei care inbese foarte mult pe a-micii lor gi care nu-i pArlisese ; cAci dintreoamenii buni iubim mai milt pe acei careaunt amici buni. Asemenea inbim pe cei carenu se ascund d noi. Astfel sunt gi cei careii spun gi slAbAciunile lor ; did s'a zis

pe

;

ci

insA,

cA

www.dacoromanica.ro

024 PARTIN174.

infintea ilor noltri in pe este ruine deIncrurile osindite do pArerea vulgultd. Dacitdar cel care se ruinease, a-i destiinul all-bleinntle nu iubete, eel care nu ee rusi-need destitinuindu-le pare cl iubete. Inbimi pe eel care nu ne inspirA 1ricA i pe eelin care avem incredere ; lei nimene nu in-bete pe cel de care se teme. Sant multefeluri de amicitie : toy/tr./Oa, intimitatea, in--rndkea i cAte de asemenea. Lucrurfie parefac amicitia sunt indatorirea 1 a o face fAr4sA fie rngat cineva, ci dupA ce o fame sAnu spunem la nimene despre aceasta ; cAciastfel se pare cA motivnl n'a fost altul cleatMires cAtrA el.

In ceea ce privete ducreAnia ci ura, estevederat el trebne sA cAntArn a gAsi argnmentedin eontrarul celor de mai sus. Lucrnrile careproduc ducmAnia aunt mania, opnnerea, calom-nia. 31Ania se nacte din relele cene face cinevanone, ear dnmAnia ci din cele ce nu ne s'auilcut none ; eAci dui bAnnim pe cineva cAeste astfel, il urim. MAnia are a face en per-soane annme, de exemplu cu Callia sau So-crate, ear nra i cu specii de oameni, cAciori eine 1100e pe hot i pe calomniator ; imAnia se vindeeft en timpul, nra insA n'areleac ; apoi mAnia are de scop a aduce an*rare cold, pe ,care suntere mAniati, ear nraa-i face rea mai mult ; cAci cel mAniat voectesA ctie cel pedepsit pe eel care i-a &cut real,par zel pare urete nici decnm nu se ingrijetede aceasta. Luernrile triste, pe toate le sim-tim ; par cele ce sunt de tot rele, precumeste nedreptatea i nebnnia, mai nici, de cumiu aunt simcite cAci presents, vizinlui in noinu ne educe nici o ,intristare. 'Apoi mAniaeste insoiitil de lutristare, ear ura nu este

insotiti de intrlstare ; old eel mAnlat esteintristat, pe cAnd cel care urete, nu, CeluimAniat ar pntea sA-i fie mill de acel care l-aScut ren, dacA acestnia I s'ar intImpla mnitegenorociri, cel ce ureste Ind nu milueqte,ori ce i s'ar IntAmpla. CAci cel mAniat vo-ecte se intoarci real colnia, pe care este ml-niat, ear eel care urete voete peirea acelnia,pe care-1 urete.

Prin acestea dar este clar el putem sA de-ponstrAm CA cineva este amic san ducman,cAnd este ; 9i putem sA facem sA treacA deamic san de dueman, cAnd nu este ; i andzice cA este amic, sA-i demonstrAm contrarul,i and nu se ctie din ce causk s'a flint ceva,de mitnie san de ducmiLnie, sA intoarcem W-ald in partea in care voim.

FRICA.De pe lucrnri ie emem, ci de ce oameni

ci cure trebue sA fim, ca sA ne temem, se vavedea din urrnittoarele. .Frica dar se poatedefini un tel de intristare sau turburare cesimfim din inchipuirea unui ru ce are sa nevie, ram care poate sau s4 ne pearA saune intristeze; cAd nu ne temem de toate 't-ide, de exempla, se. nu fim nedregi sauslabi, ci de acele rele ne temem, care au pu-terea sA ne adncl san perderi mari san in-tristAri marl, i mai en sama daca nu auntfleparte, ci ma de aproape, kelt par emi-pente ; cAci de cele care sant foarte ,in-depArtate nu ne temem, pentruce. toti timcA avem tut murim, fiind insA cA jnoartea nueste aproape, nu avem nici o

sd

www.dacoromanica.ro

Pigtifkai.

Dui dar frica nu este dectit aceabta,atunci ne4Arat acele lucruri ne inspirit Ma,care par' cit an mare putere de a ne &ducepeirea, san perderi care pot sit ne adneit marl'intristitri. Deaceea i semnele prevestitoarenor astfel de nenorociri sunt inspitinittntAtoafe,pentrucA r6ni ne tare aproape ; cAd aceastaeste primejclid, apropierea nnui luau de carene temem. Astfel dd semne prdiestitoare suntdumitnia mdnia celor care po sA ne fadvre-un rdu ; elici este clai cit au 0 vointapnterea, asa incitt mitt aproape de a ne facergul. Asemenea ne temem de oa6enii ne-drepti, dna an puterea in until ; cxci omulnedrept este nedrept prin intentiunea ce arede a face rAn. Ne temem 0 de oamenii vir-tno0 insultati, titnd an puterea n mitnit cideste vederat el voesc sit-qt reibuni3 ori dud

cineva, acurna inst an c1 pufereapentru aceasta. Ne temem i de aceia, caread tem de noi flindcit ne-an fled vre-un rAn0 card stint in stare sit 61 fad ceva ; cxcinite astfel de oameni trebne neapitrat sk fietotdeanna gata. i flindeft oamenii cei maimulti stint cam ri, tji se comp cAnd estevorba sit eittige ceva, i snnt Met* la pri-mejdii, deaceea de ordinar este de temut, and.soarta noastrit sti in Mina altora. Deaceeacei care an comis vre-o erimA se tem de com-plicii lor s nn-i donate sat' s nu-i WA-seascit. Asemenea cei tare att puterea deface rAtt inspirit totdeanna Mel la aeeia barepot si fie expluci it fi nedreptittiti cxci oa-menii de ordinar fac nedreptittea, And le adin mita. temem i de aceia, droll le-antflout vre-o neareitate, sait dare se cred ne-dreptittiti de noi ; cxci acectia totdeanna pAn-deo ocasiufiet. Ne temein i fie eei -care ne-

4.

an &cut vre-o nedreptate, dad an pnteie ;clei acectia se tem sit ntt le intonrcem rad0 sant gata, pentrucA dupl cum am sptis,un astfel de hteru insuilA friel. Asemeneano tentem i de oamenii, care sunt in riva-litate en noi pentrn a clipAta acelac kern,cAnd nu este en nutintA ca acest luau sA-Iavem totdeodatit i noi 81 ei ; cAci totdeanna=tem in luptit en nite astfel de oameni.Pe lAngA acestea cei care inspirit fricit la oa-meni mai puternici decit noi ne inspirit 0nonA, gi de acid, de care se tem cei maitari decit noi, ne temetn i noi precum totdin acelac motiv ne temem ci de cei carean doborit oameni mai tari deeltt noi earcei care atacii oameni mai slabi dead noi,acectia san acunia ne inspirit temere san maitArzin an sit ne inspire, cut e vbr fact miltari.

Dintre oamenii, citrora le-am facut vre-onedreptate 10 dintre ducmanii i rivalii notrinu ne temem de cei care se mitnie lute 0de cei care aunt deseti0, ci de cei blAnziprefiteuti ci vicleni ; did eei apropiati nn setie dacit an de gitnd sit ne fad rgn i eindi,

aca incitt niciodatA nu se aratit el sunt de-parte.

Toate lucrnrile de care ne town ne stinttfi mai inspitimitntitto&e, and gregelele ce amflied nn este en putintit sl le indreptitm, RaupentrticA indreptarea lor este do tot imposi-bill sat pentrucit nu stit in mAna noastrit,-ci in raltna dutimanilor hoctri, I and san nuse poate da nici nn ajutor, san daa se Potdi ajutokre, aunt greu de &it. Pe seurt vbr-bind, de acele lucruri lie temem, care ne in-spirit milk and le +(trident liitimplindu-se la

Din luerttrile dar, care ne inspira fda

891'

n-

i

Would

;

ci

di

ti

;

al01.

www.dacoromanica.ro

8$$ PASIIINILE.

i de care ne temem, acestea sunt aproapepe scurt cele principale.

SA spunem acuma cum trebue sit fim ca sAne temem. Dacl frica este insotitA de altep-tarea cit are sit ne se intlArnple o nenorocire,care are sA ne aducit perderi, este clar cA einenu crede el are sit i se intAmple ceva nu seteme nici de lucrurile, pe care nu le crededi au sit i se intAmple, nici de oamenii, dela care nu crede cA are sa-i vinA vre-un r6u,nici atunci, cAnd credo cA n'are BA i se in-tAmple nici un NS% Trebue dar neapdrat eaReda sit fie aplecati la Mel, care cred cAposte sit li se intAmple ceva i anume cutarenenorocire, de la entare om, in entare timp.Din contra nu cred cA are sA li se intimplenici un rgu cei care stint sail care cred cA seMIA in mare fericire ; deaceea acetia stintobraznici i nepitsAtori ci curajoi. Ceea ccface pe acectia astfel aunt bogAtia, aria, mul-timea de amid, puterea. Nu se tern nici a-ceia, care cred el an suferit deja toate ne-norOcirile, i acei care an pierdut ori ce spe-ranti pentru viitor, .precum aunt cei pe careacuma gi due la moarte cu toba. Ca sA fiecineva susceptibil de fricA trebue, al mai aibloarei care sperantA de scApare din primejdia,in care se luptit. Probl despre aceasta estea frica ne face sA ne gAndim, pe cAnd ni-mene nu se mai gindefte la lucruri, desprecare a pierdut ori ce sperantA. Clad dareste mai bine pentru noi ca auditorii sit seteami mai mult cleat BA pearda ori ce spe-rantit, trebue sit-i pregAtim i sit-i dispunemastfel argtAndu-le cit aunt intr'o astfel de po-sititme, ineAt pot sA pitteaseg, ; did i altiimai marl decAt ei au pAtit, tii el semenii lorsufere sati au Eider% qi de la oameni, de la

care nu se ateptau, i lucruri i in timpuri,pe care i and nici nu le trecea prin mintsel putean al le sufere.

FiindcA cunoatem aeuma ce este frica, Eiicare aunt lucrurile care ne-o inspirA, i cumtrebue sit fina ca sA ne temem, din acestease poate vedea I. ce este curajul, ci care ln-cruri ne dart curaj Iii. cum trebue sit fim, caaft avem curaj ; cid curajul este contrarul te-merii, i ceea ce inspirit curaj este contrarde ceea ce inspirA friel. Din acestes resultAel curajal este speranta insotitA de inchipui-rea ce tie facem cA mijloacele de scApare stintaproape de noi, ear lucrurile de care ne te-mem sail el nu existA de loc salt el auntdeparte de noi. Avem dar etiraj, cAnd pri-mejdille stint departe, ill cAnd ajutoarele, carene inspirit curaj, sant aproape; apoi cAnd pu-tem aft indreptAm greplile ce am facut, idud avem ajtitoare sau multe sail mari salti una i alta. Asemenea avem curaj, andnici altii nu ne-an fticut vre-tm rgu, nici noila altii, i child salt de loc nu avem adver-sari, sati cei pe care gi avem nu att putere ;sau clind avem amid, care an puterea in mit-a, sail care ne-an flint bine salt cArora noile-am fAcut bine, salt cAnd cei care an ace-leai interese ca 9i noi aunt mai multi saltmai tari Ban ci una ci alta.

Ear noi avem oral dacA suntem precumurmeazil: Dad ne aducem aminte el in multeam isbutit iji cl nimica rdu nu am pitit, dacftde multe ori am fost in primejdii fli totdea-una am scipat. Cid in done casuri oameniistint nepAsAtori la primejdii : sau cAnd an a-jutoare satt cAnd nu an nici o experienta deprimejdie, ceea ce se intAmll la primejdiilede mare: ii vi care nu au nici o experientl

www.dacoromanica.ro

PASIUNILEPintiACUL ROMAN. 8029

de fartunl de mare nu se tem i cei care anajutoare de scipare prin experienti nu-i pierdcnraj ul.

Mai avem cnraj i na ne temem de nn In-cru, clad nici egalii notri nu se tem de acelIncru, nici inferiorii notri, nici aceia, ciroracredem cit le suntem superiori. Credemsuntem superiori oamenilor acelora, pe carei-am invins san pe ei san pe snperiorii lorsau pe egalii lor. Asemene avem caraj, andcredem ci avem mijloace mai 'nuke san maimari, en care intreand pe adversarii notrile inspirim frici; aceste aunt bani multi, tariea trupulni, amid multi i puternici, posi-tinne tare, col san toate sau cele mai maxipreparative de resboiu. Pe lingi aceista nune temem, clack nu am fAcnt nici un rgn sanla nimeni, san nu la multi, san nu la niteastfel de oameni, de care am pntea BA ne te-mem. i in genere dacA ne simtim cu con-tiinta impacati cAtrA zei, 1 pe langA alteledacI i semnele prevestitoare i prorocirileoracnlelor aunt in favoarea noastri. CAci anu face nedreptate, ci a suferl do la altii,aceasta ne dA mAnie i mAnia ne dA cnraj,i totdeanna credem ci Dumnezeu ajuti pecei nedreptatiti. Mai avem cnraj, cind, ata-and noi mai intii pe dueman, credem cinu avem sA pittim nimica nici atunci nici paurmA, i cA arm sA isbuthn.

Atita dar despre luorurile, de care ne te-mem qi despre cele care ne incurajeazi.

(va urma),

/. Caragiani.

PUBLICUL ROMAN.*)

Doamnelor si Domnilor,

Intruniti pentru un nobil scop, .cel intAincnv6nt al meu este pentrn Comitetnl doamnelorcare de la incepatul rAsboiulni lucreazi in fo-losnl rAnitilor, en un sentiment adinc de in-datoririle ce impune astizi patria, i de drop-tnrile ce are totdeanna omenirea care snferela compitimirea obteasci.

Dar tot ce putem face mai bine in privirea.acestor Doamne este de a .le arAta cit demnit pretnim ocasiunile de a servi.nobila lorcausA, i de a insemna o oarA din timpnlnostrn on suvenirul unei bnne vointe, precnmaceia care indrAznesc a viS aduce, sustinnt deindulgent& d-voastre i de ideea binefaceriice indeplinim imprenni.

Am zis impreuni, pentrnci, in adevAr, fArAconcursul d-voastre, fArA concursul publicului,silintele cele mai generoase nu ar fi pututajunge la frnmoasele resnitate ce s'au do-bandit. A consacra tiarA acestui public onoa-rea acestei intruniri, vorbind de el, WA a-Imigull, de inceputul, de insnlirile sale, pre-cum imi propnn a o face, este o cugetarenatural i legitimA.

Publical este o autoritate moral& care pur-cede de la sine, WA a cunoacte nici un stA-pin, care landi san critici, cercetind, jade-cand despre toate, despre asboin san pace,despre ctiintA i literaturi, despre arta, despremodA, despre tot ce cade sub privirea Ban

*) Conferoutit tient& in Loll in xioa 4e 4 Octomvrie,iti Mosul Souietlitii de Blnefacere pentrn ostavii r

44

cl

niii.

www.dacoromanica.ro

880 PUBLIOUL ROMAN.s=edis

sub cugetarea sa. Si cAnd publieul se ma-rete, cAnd fie care se sprijine pe vecinnl On,cAnd Bunt aceleai idei in toate spiritele, a-celea0 sentimente in toate inimile, opiniapublicA atuncea devine o putere, care in zi-lele noastre este cea mai mare, care schimbAgnvernele, care restoarna tronnrile. Vedetidell di subiectul nostra este destul de intins.CuvAntn1 public este chiar mai larg decatenvntn1 popor. Prin popor intelegem mai cusemi partea aceea care are drepturi inscrisein Constitutie, dreptul de a vote, de a jneaun rol legal in afacerile ter& Publicul estedin contra toga lumea, pentruca in el ifemeile an drept de a exprima pftrerea lor.Nu voesc a compara aceste done pnteri. Nutiu ce am cAtiga dad femeile ar avea inpopor, in tail, dreptul votului. Dar 0in totce ar perde publicul dad ele nu ar fi pri-mite in sinnl sdn. Imi pare ei vtd nu tiuate idei upare, delicate, intinzAnd aripele,sbnrind pintre noi 1 Si compatimirea, man-gierea, sentimentele care an dat natero CruciiRoie, nu ar fi oare 0 mare parte isgonite,perdnte ? Dar faptele .cele frumoase, dar vi-tejia undo ar afla ineurajarea lor ? Ostaii,care se bat la DunArea, care au luptat, 0 sn-ferit la Plevna, care an riscat de o mie deori viata lor, unde ar, &I cea mai dulceresplatire dad nu in o privire, in o lacrimace varsi o inimi iubitoare pentru acel carese intoarce din resboia, dupi o lung atep-tare! Si acei care in urmi vor einta falaarmelor, poetil, de nude ar priml, dad nudin masa ging* parte, inspiritrile lor ?Da, publicnl, aa precum il privesc inainteamea, are ceva mai deplin, mai perfect, pentruea represintA 'amenirea, nu precum au impir-

tit-o legilo, dar precum a flent-o Dumnezen.Publicul, ga precum este compus, cAndoare 0 cum a incepat la noi a se forma ?Care este punctul de plecare, incercarea, pro-gresul?

Pentru a intrunl un public trebue o artioare care, musicA, literaturi, tiintA, ceva insfilit care vorbete inteligentei sau inimei.Musice la noi a fost multi vreme represintatide stramo0i lui Barbu lintarul. Literaturea fost mult timp cuprinsit in cintecele po-pulare care se zic Doine, 0 in altele maivechi care se numese Cintece btrAneti sauBalade. In fare neastri, care in trecut aveamare plecare pentru mingaerea einteculni, seaflan odatk ea in Grecia vechie, ca in Serbiade astizi, poefi necnnosenti, farA nume, rap-sozi romani, care improvisan pentru popordoine upare,suspinuri de sari, freamte deinimi. Aceti rapsozi an fost cei intli artiticare adunan, imprejurul lor 0 la sunetul ver-surilor, un public ascultitor. Intrunirile lor,tinute cele mai mnite ori sub cer, la oareleuncle apune zioa, alcitneau atit prin boa citi prin intindere un spectacol miret pentrn pri-vire. Dar aceste aduniri, care se pot num1copilaria publiculni, se incintan lesne, ea 0cop% en citeva melodii. Un public mai greude satisficut, care simte dorinta de a critica,clad oare pilule a cre0e, a se desvolta ?

In anal 1845, se jaca la teatrul nostru opied national/4 care se chiarni Iaii inCarnaval", i care este in mare parte satireguvernulni din acel timp. Pnterea atunceanu invoea decit critica care-i .plicea. Autorulavusese nenorocirea de a critica Sri a cerevoe, 0 de a avea spirit WA inalta autori-sere. Astizi avem aceastA libertate, dar no

www.dacoromanica.ro

PUBLTCVL ROMAN. saiFeta law

lipsete spiritul. Ce se intamplft insa atnncea ?Politia, sub forma until ago., se incearcA aopri jocul actorilor, a impedeea representatia.Dar publicul se ridicA in picioare, se impo-trivete ordinultd, cere urmarea spectacolnlni,1 piesa in adevdr se joactt inainte, pia candsfirmte, acoperitit de aplanse unanime. Inacea sarA publicul, pentru prima oarl, opuneo resistentA, dovedete o vointA, se afirml,intenn cuvdnt prinde a exista. La intrebareadarA eine a inceput a forma publicul roman,respnnd ittii in Carnaval i Cncoana Chirita.Onoarea este pentru acei care an compus iinterpretatat aceste piese, doi mad artiti,Alecsandri i Milo.

.

In remit yin nouele institutii politico carean schimbat Ora. OdatA en constitutia, li-bertatea discutiei indeamnA, pentrn prima oarA,pe Romani la luptele Camerelor i ale Tri-bunalelor. In aceste locuri, inchise pitnA a-tuncea, se grAmiklete nn public numeros im-prejurul avocatilor i la glasul oratorilor,chemati a face din cuvdnt o armA pentra a-pArarea intereselor publice. Direct& liberAprinde a se practica, in toatI intinderea ei,adeseori chiar cu ecces, dar atrAggnd, inmul-tind, pe fie care zi, numeral acelor, care, ye-nind din toate pArtile, se intranesc, i ascultA.Inteun env6nt avem publicul de astAzi. Pa-blicul, precum am zis, este, san eel putin,poate deveni o putere. i aetul s6n eel maimare, Inerarea sa cea mai insemnatA estelimba care, precnm e vorbitA, asemenea e fit-cutit de toatit lnmea. AceastA lucrare, unclevedem none cuvinte care yin, altele vechicare se due, uncle fondul motenit se reino-este en progresul ideilor, toatA aceastA operAcare nu se curmA niciodatit, care urmeaza cu

generatiile, este indPplinitA, in cursul tim-pulni, de fie care en coneursul tuturor. 4iaceastA lirobil, nu afia precnm e stricatA demulti, dar precnm e inteleasA, vorbitA de pu-blic, a servit mult terei noastre. In zileleclad multi stritini interesati pretindean, unitel snntem slavi, altii cit suntem germani, anddin toate partile se contesta nationalitateanoastra, vechile forme, vechile cuvinte, aril-rAnd mutt romAnA, an fost cel mai bun ad-vocat pentru a dovedi Enropei invdtate cif,facem parte din familia latinA. Limba, inlipsa istoriei, a fost singurnl monument carea mArturisit despre trecutel nostrn, i carea stArnit pentru reinvierea noastrA politicit.Acest monument, AncA odatA, eine l'a clAdit ?Publicnl. Toti i toate, femei i barbati, eatIautorul.

Dar dacA acest act al On este acel careare mai mare inseminate, el nn este singurulnude putem vedea actiunea sa. Precnm pu-blicul se aflA pretutindenea, ori nude se a-dunA cu acela scop mai multe persoane, ase-menea, in ori ce parte, i ca pe nesimtite,se exereitl infirm* sa. In literaturA, deexempla, eine a tAgliduit-o vre-odatA ? Dece astAzi la noi in teatrele noastre, se joackin loc de piese nationale, operete tradnse peromitnete ? De ce Mama Ango a detronatde pe scena romAnA pe Cncoana Chirita ?Pentad Mama Ango este mai gustatA, maiiubittt de public. Nu voesc a deduce din a-ceastA modA a zilei ceva in disfavoarea gus-tulni nostrn. Ce public astAzi nu ride cuMama Ango care se desfatA pe toate sceneledin Europa ? Md voin mArgin! numai in a-ceastit observare generalA asupra literatureinoastre, privite in feluritele ei ramuril clt

www.dacoromanica.ro

809 PV111,101114 ROMOT,

tot ce intalnim mai rar aunt scrierile bune,acele care cat& a inalta spiritnl, a inobillinima. Ceea ce farnica, din contra, sant In-crnrile care corump, cid trebue sa tinemsamit de presa zilnica care, vorbind de drop-turi uit datoriile, i nu putem trece cii ve-derea discursurIle advocatilor care fac tot cepot pearl' a falsifica spiritnl public.

Cum sa nu constatam insa cl, detii tot ceam practicat mai mnit a fost frasa dearta,forma MI fond, totati exista intre noi, inpnblicul nostru, o sunlit de idei malt mai in-semnate decat in trecut, an mare adaos lacunocitintele, la lnminele generale. ComparAndstarea actualA ea acea de donezeci de aniinapoi, eine nu ar constata un popor, o des-voltare morala ? Na volt Ina, cu voea d-voastre,- cleat un singnr exempla.

Cum se fAcea, sub Domnia lui Mihai Stnza,recrutarea pentrn armata ? Administratia, careatuncea alegea intre &call satelor, dupa cumcredea de cuviinta, era silita de a Weenoaptea pe acei desemnati mai dinainte, insecret, pentru a-i prinde in somn ci a-i ducela casarma 1egai, cci liberi nu ar fi 4(14niciodatil, I Ei bine, astAzi, acel ce este, nude administratie, dar de lege, menit oats+tnrul recrut se duce in serviciul armatei,WA sill, in voea lui. Si in asta primavara,aid an fost chemati sub arme, cand rnalul,Dunarii avea nevoe de apararea lor, toti,dorobanti, graniceri, militiani, an lasat sapa,toporul, cn puca pe um6r, an plecat, faraovaire, la cel intai apel. merg6nd,pentru prima oara, dar rescumparAnd nonta-tea drapelalui prin cntezazea inimei lor A-tari& dcosebire intru ceea ce este i ceea ceera, de nude provine dad nu din sentimental

datoriei Writ patrie, care incepe a se des-volta ?

Aceasta schimbare s'a indeplinit sub inri-urirea legilor egalitare care nu mai fac nicio eseeptie, dar gi sub inflnenta publicului careaproba mai mnit decat in trecut lacrurile bane

vrednice, care mnstra mai cu tarie pe celerele ci vAtamatoare, indemnand oare cum launele, departand de la celelalte, aa incat Cu-getarea fle-carui, intirita de cngetarea tutu-ror, prinde, en incetnl, a schimba in fapteideile de datorie, de dreptate, de patrie.

Dar nu ateptati, de sigur, al aduc in a-ceasta cercetare vre o exagerare in dannasinceritatii. Datoresc respectnlni ce am pentrn.publicul inaintea carni vorbesc de a spumetot adevgrul. Da, am mere inainte pe caleaprogresulni. InsA, dad privim, na ceea ceeram in trecnt, dar ceea ce trebue sa fim,fat/ cu ifl8tituiuie noastre, apoi drumul re-mas inapoi apare scurt pe lAnga acel care seintinde inaintea noastra.

Pablicul are inainte de toate antoritateanumitnlui; dar num6ru1 nu cuprinde darulde a inzestra oamenii care se adunti, intennloc ea calitatile care le-ar lips1 dad an fidespartiti 1 Nu in cAtime, care are meritnlei, dar ainrea se OA adev6rata pntere : easta toata in gradul de cultura, in desvoltaraamorala, nu a until mic num 6r, dar a fie carnimembru din public. In aceasta parte esteprogresnl

Astazi lnptam pentrn a cucerl independent,terei Ea este de sigar frumoasa, ci Dam-nezeu sa m fereasca de a miccura en tin cu-v6nt, jertfele acelor care s'an dna sit o en-leaga, ca un lanr, pe campul de Mae. Dareste gi alta independenta mai putin strain-

iEata-i

qi

viitorului.

l

www.dacoromanica.ro

NJ/3VMM ROMAN,

citoare, dar mai ltingl de dobindit, pentrndcere o silinta stiruitoare, de toate zilele, ifArg incetare, independents, fle carni din noi.Pe aceasta, o dan instructia i literal careBunt bogatia, demnitatea 1 onoarea societa-t,lor moderne.

A nn Lisa in parilsire facultatile producd-toare, a desvolta, prin munci 1 prin tiinta,toati activ;tatea lor, eata atilt pentrn public

i pentru individ conditia de care sta legatiputerea bor. Namai atuncea ci until i. altnlsnnt intArii inarmati incontra amagirilor,incontra arlatanilor care dnc and la noi oviata prea uoara, i resisti atuncea, ca totce cuprinde in sine un sprijin, la ademenirearatacirilor; caci i ophula pablica, care cri-tica pe toga lumek nu este mai pre sus decritica.

Dar cu garantia until public luminat atealte binefaceri I Libertatile constitutionale,care altfel nu inflorese cleat pe hartie, gaseseca un pimOnt pregatit unde prinzOnd rada-eina, produe roada ; ci in pnnerea lor in a-plicare, in practica gavernului, se intemeiazajastitia, pentraci intilnecte in public un mar-tur, Tin judecator, i ca o poliie morala, caretine in deteptare, care arata scopnl, legea,idealnl.

Un public luminat devine el insn un gn-vern care veghiaza pretutindenea, i chiarasupra faptelor care nu pot cadea sub pe-deapsa tribunalelor ; delicateta, probitatea,onoarea an in respectul public sanctinnea bor.

In sfircit, atuncea se ridica cugetatorii ceimari, care, simtindu-se incunjurati ca de oatmosfera simpatica i sprijiniti in avOntullor, se inalta cu. fruntea in regiunile senineale ; 1 manifestarea cugetitrii, in tot

cc are mai gingal, mai pnternic, mai stalti-citor, arta, literatura se incearea la desvol-tare, i ajung la frumuseta, la fioare. Acestelncruri, care incanta i. care nu pier, dan po-poarelor dreptnl de a numOra in lame, Pentruprogresnl lor trebue al se trudeasca mai en din-adinsul aceste mici teri, aceste moii, precumle chemau parintii notri, care cu cat stintmai Anguste en en atit li se impune mai im-perioasa datoria de a crete, de a se marlprin cultura. Intim fibtarele lor ele au maien saint{ a intinde pe acele ale inteligentei.

aceasta intindere este foarte reala ; fArAa ripi nimica de la vecini, ea sporete patria,cad este aceea care face di un ogor, binecultivat, devine indoit de mare, p ntruci pro-duce, prin iscusinta plugaralui, o recoltit dedone ori mai manoasa.. Eatit intirirea, vii-toral, eati gloria ce doresc terei rade !

Dar sant ci alte avutii care an isvornl lorin lituntrul nostril, care vin din inimA, in-teleg a vorbi de sentimento. Este mai alesunul care nu a lipsit in nici nn timp publi-culni nostru, i la care nu se face zadarniceapeluri. Intins a fost totdeauna practicata ca-4ritatea, dar mai mult Alm% astazi and dintoate partile alearga ofrande in ajutorul ri-nitilor. Oratele se intrec in bineficeri; elean dat semnalul, dimprenni en exempinl, ciele sunt contribnabilii cei mari. Dar atejertfe yin de la umbra satelor ! Am vAzat,indreptate catra spitalul Turnu-Mignrele, 1eind din modestele i. intnnecoasele locuinteale teranilor notri, sate de chilograme depanza, sute de laicerel Cat de mult pretu-ese aceste nmile darnri Nil ctin dad mgInca, dar mai frnmoase decat covoarele decatifea, decit minunile Indiel, imi par aceste

888

cat

I

www.dacoromanica.ro

884 Punta Cm ROMAN,

laicere, lute de pe o laiSa care remine goa-1A, 0. darnite de o mana care va Si:Ise timpindelangat pentru a le inlocul! Caritate Bantai manoasa, virtnte, care inflorecti in inimg,i de a arei roads se buena theta lumea,tn apari mai manglitoare Ana and vii dela acei care an nevoe de mangaere 1

i nn este oare nn mare fapt, plin de in-semnatate, aceasta simpatie, nude ne intalnimtoll de la cei mai mici pana la cei mai mad,nude se apropie toate clasele societgii WAnici o deosebire, fiand intr'o Sari ceea ceface in lame instituSia Crucii Rosie care, o-crotind deopotrivg pe anicii din toate (*i-rile, se inceara a riterge ori ce despartirede nationalitate, a da hotarele la pamlnt, cia unl toate pepoarele in compktimirea pentruomenirea care sufere I Edit cea mai framoasaegalitate, aceea care cnprinde, intr'un senti-ment, care imbraticeaz1 tot neamul omenesc I

Acest sentiment, Ana odatg, este stavechiuin Sara noasta nude ospitalitatea a numlrattotdeanna intre virtntile ei. Dar nn existalnei in aceastg privire nici o organizaie. Cumarea ocasiune a resboinlut, femeile noastre,devotandu-se acestei generoase ingrijiri, ancreat ceea ce voin chema ministerul caritalii.

i and le v6d in aceastg funeSinne, cea maiinaltg intru toate, incunjurate, ea de o es-coda de onoare, de toate jertfele ce se facpentra manggerea saferinSei, atancea imi zicel in adev6r ele represintl sentimentele celenobile ale omenirii, imaginile cerulni pepinalnt !

MultAmita activitatii lor, am intrat i noiapede, luAnd partea noastrg, in aceastg Crn-dada care se numete Once& Rosie. i androstesc acest cuvint de Cruciada, dati-mi voe

sg-mi adne aminte de acel mares spectacolce presinta evnl media, and, impinqi de ocredinS1 religion/ Ala margini, un namolcumplit de oameni se admen asupra SflntulniMormlat pentru a-1 scapa din mane Deere-dicioilor, and toate popoarele crectine apro- .,piindu-se, intalninda-se in mast& luptl, Eu-ropa vedea pentru prima oara in lame uni-tatea naSionala I Tot atAt de frnmos, tot atitde miirel este acest alt spectacol unde privim,sub inilnenta ConferinSei din Geneva, toatestatele civilisate, intrunite in aceeali cage-tare, ascultand de aceeaci lege, legea i cu-getarea ocrotiii ce se amine in resboiu ra-niSilor, de ori ce nationalitate, in numeleomenirii I Este mare, este sfantit ci aceastAcruciadg, undo compAtimirea stinge intre oa-meni ori ce ducmlnie, precum stinge ori cedeosebire !

Cruciazii cei vechi aveau, pentrn a se in-tad in luptg, pentrn a se mangle in deplr-tare, o eroia devisg, en aceste trei cuvinte :Dumnezen, regele, femeea. Mon Dien, monroi, ma dame." Acest de pe urma cuvntaratg ce influent/I, avean iji altg data femeilein lucrurile cele mai mari. Astazi, aceastginftnencl este toad intoarsg spre bine. ipentrucg acest scop ne este arAtat cu man&lor, venim i ne stringem mai cu inimg im-prejural acestei opere de binefacere. Teluleste atins, pentrna este atintit de toti.

Dar nu voesc a trage din acest concurs debung voinSI deat o cugetare, o speranSg, encare voiu sfirI, i care este in toate ini-mile Domniilor voastre.

Resboinl, unde intimplarea are partea ei,ori cat de malt sari de putin socotitg ar 'A-rea intreprinderea, .insuflA Ord care este in

www.dacoromanica.ro

RIBLIOUL ROMANPOEBIL 886

luptA temeri, ingrijiri fr1im6ntAtoare. Deputede a cituta. a le risipi, imi place a le constata,cid ele sunt un bun semn. Ce am fi noi inadev6r dad in mijlocul pericolulu am sta oninima goad ?

i. cAnd aceste sentimente se aflA pretu-tindenea, cAnd de la Domnul terei pAnA la celde pe urml represintant al poporulni top facsacrificii pentru causa comma, cAnd fie care,cAnd publicul iti indeplinete datoria, atunceaputem, ateptAnd on incredere sfilitul luptei,intrevedea, piatre nourii furtnnei, albind, cazorile diminetei, viitorul independent al scum-pei noastre teri.

G. Varnav lAteanu.

POESII.

BANUL DRAGOS.*)

Banul Dragost de la munteCel ce are Toimi de frunteSi un cal ne 'ncitlecatAstAzi are serbAtoare:Un voinic de peste mareUmilit ea inchinat,

S'a cerut sA oilareasciiPe cAmpia cea domneasolPe-acel cal mAndru, de foe

sA iee de resplatit

*) &dad acestei poosii a fost Inat din o legendi. inprosit a d-lui Dim. Mortun publicatil in ConvorbirlLiterare anul I (1887) pag. 240.

Pe-a lui Dragol dulce fatADe va fi om cu noroc;

cuprinsA de uimireTort aiiteaptA 'n neclintireAl pornirii cias dorit ...Intr'un nor de colb ce cretteNechezind cumplit, sose,teCalul ager ne 'mblAnzit,

Si in coama lui tufoasAStrins voinicul, mAna-i groasARepezindu-s' a 'mplAntatqi sArind pe el deodatAPe cAmpia 'ntinsA, latACa nAluci a 'burial

Mtindrul scare asfinielteSi a noW umbri crelteRidicAndu-se din viiIn cerdac Elena gedeLiingA ea banul se vede:Incruntati aunt ochii sei.

Si cn to# scum alteaptitCa sitli iee parte dreaptiCalfireiul eel de sokDe va fi vre o minuneCa a& anaft zile lnueSA se 'n.toarne kapoi.

TunA oare ''n inAlVimeSan a lumei grea multimeAoum ura a stript ? ...

$i

www.dacoromanica.ro

886 POES11.31

Imblitnzit calul ear vinei purtAnd fAlos pe sinePe stApAnu-i luminat.

Ear voinicul mAndru, pad,Spre Elena cea frumoasitCare dulce i-a zimbit,Apoi calul ocolelteLAngA Dragos se opr9te

9teaptA umilit.

CAlArete mult vestite,MAndre free auriteOri co vrei eu if voiu da ;Din intlnsa mea banieOri ea fatA cere-mi mie

pe loc va 1 a ta,

Dar Elena mea iubitE in tainit giuruit4De sofe unui craiu.Nu voiu free argintateFete dalbe i bogate,Pe Elena at mi-o dai !

Nu aunt mare 'n asti lutneNici nu am averet numeDar am brale vitejestii eu ele .ude-oiu, mergeOri co falif eu voiu 'tergeDe pe oapeto orliefti 11

CalAr4e, o1l4r4e !Vorbe-atAta do eumeleLoll en n'aut emit,

Deci sA piei din a mea &IADac ii la a ta viaft

la braiul tea vestit.

CAlArqul mAndru, tace,lute calul isi intoarcetfapoi piere ca Un visDar Elena dulcea fatACo 'n mAhnire-i cufundatADeatunci ochii n'a inchis

IIIn biserica din munteFete si voinici de frunteTot in aur "i 'n argint,Veseli vin gi se adunAClopotele scum suns,Mil de facie se aprind

De flori dulci, mirositoareSe 'ntind dalbele covoarePe pridvorul nestimat :Pe Elena cea vestitAAstAzi Dragos o mitritACu un fiu de imprat !

Cu argint ea-i presurati,Are-o salbA nestimattiPestelmanta-i de purpur,F9a-i Ind ca de moartA

mereu ea ()dill poartASpitimAntad imprejur,

parschea mult frumoasSMaieNtos pin hullo pass

==

i

i

.

Si

Si

...

...

www.dacoromanica.ro

312.1

POESIISUFIXELE LATINA Vrl.

La altar spre a juraDar deodat 'un glas strabateBoliile malt laminate :1,Stai Eleno 1 eti a mea 1"

Un lung vuet se starnelteUmbr' adtinca se lalerttePe-a bisericei altar,Ear din neagra-i temelieIntr'o pad aurieDoue umbre acum resar.

de spaim' atunci cuprinsaLumea-afara e impinsaDe un spirit nezaritEar o umbra mans. 'ntindePe Elena o caprinde

ou dans& a perit

PArAsit de toli in lume0 fiinia fark,numeBpul Drago deveni;AQteptAnd moartea sa vieCa-a ei tainica fAclie

chinul a-i

Pin' atuncea zi i noapteParc' aude tainici Qoapte,timbre vede alergand...

Astfel cerul pedepsetePe acel ce nu 'mplineteVorba cea pu jurarnnt.

N. DXenopol.

037

Sufixele latinestioratorio i iune in limba romdneascii.

Derivatele romAnoti in ura,-oriu ci iunese formead in mare parte de la supin. Dinasti eaustt voesc s dan oareci care esplicAridespre supin, flu voese ins s scriu sintaxalni. Cele zise aice vor put6 Beryl numai Caun adaus la 113 pag. 244 din gramaticalimbei romane, partea II, Sintetica a d-ntiluiCipiriu, uncle esplicarea intrebuintArii supi-nului in limba romAna nu este deplinit.

In limbs, latinA supinul e un substantivverbal de declinatinnea IV cm forma num-tivului in um i a ablativulni in u. Ca sub-stativ el este in limba romAnA foarte usitat,avdnd, precum zice Cipariu in local citatnota 5, toate afectiunile numelor. 14 In limbalatinA are forma in -um semnificatiune activA,ear forma in -u mai mult pasivit. GramaticulFord. Schultz Id. lateinische Gramatik, edi-tinnea 15 290 zice simpin: supinul in -umare inteles activ i cere casul verbulni stin,supinul in -u are inteles pasiv i nu cere nicitin co." Diferin0 formald a ambelor supinelatine nu existI in limba romAneascl, ea s'aperdut prin perderea lai vi final 'din Um,Ica inclit i latinocul laudatum i laudatuan in limba romineascA numai o tormA 811-udatu", daca o scriem cu u mut ; dar dife-renta intrebuinOril qi semnificatiunii ambelorforme existft i la noi ca gi la latini. Sem-nificatiunea activ i pasivA a supin414 ro-mtinesc p cunoacte i Cipariu. Supinul limbeiromanecti este prin urmaxe until numai dupl.turd, Ind nu ci dupl semniflcatiune.

45

Vista, afire,

i

. . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

BURIXELE LATI1'ET17.

Forma supinulni latin in -um se intrebn-inteazi in legaturit cii verbe, care exprimao migcare, spre a exprima scopnl san tintamigcarii ; asemenea gi in limba romana ; earalte limbi pun infinitivul sau intrebuinteazialte construcOuni, precum : latinegte : cubi-t= eo, romnegte : merg la culcat, germ.ich gehe schlafen ; lat. spectatum ludos eo,rom. merg la privit jocnrile, germ. ichgehe die Spiele sehen, um die Sp. zu schen ;lat. Totins fere Galliae legati ad Caesaremcongratulatum venerunt, rom. venirk la Cesarla gratnlat, germ. kamen um ihn zu begliick-wtinschen ; lat. eo venaturn leporem, rom.merg la vbat epnrele, germ. ich geh denHasen jagen ; lat. eo aratnm agrum, rom.merg Ia arat ogorul, germ. ich geh das Feldackern; lat. eo comparatum (emptum) panem,ova, ligna, rom. merg la cumpkrat pkne, onelemne, germ. ich geh Brot, Eier, Holz kan-fen ; lat. eo quaesitnm oyes, rom. merg lacantat oile, germ. ich geh die Schafe suchen ;lat. eo ligatum granum, rom. merg la legatgrail ; alte exemple romanegti : merg la ma-cinat Dina, merg la tat lemne, merg lacetit gazetele, merg la spus rugacinnile, mergla prins pegte etc. In toate aceste exempleenvintele : calcat, privit, gratnlat, vknat, arat,cumpgrat, cautat, legat, macinat, tiat, cetit,spas, prins etc. aunt supine active i cercasnl verbulni sun. In limbs romaneasca aunttrei felnri de cnvinte, care an aceeagi forma,gi eine nu cunoagte limbs /Tim/Weasel, le con-&Ida gi nu le poate deosebl. Aceste treifelnri de cnvinte de o forms sunt : a) parti-cipul perfectnIni pasiv, b) supinnl (activpasiv) gi c) nn snbstantiv verbal, d. e. vnat,cumprat, 71Indut, macinat, Meat, prins etc.

Toate aceste cnvinte pot fi dupa forma giparticip perf. pas., gi supine gi substantive,dara ce aunt ele, aceasta ne arata semnifica-tinnea gi sintaxa lor. Cumca in exemplelede sus cuvintele : culcat, privit, gratulat, vk-nat, arat, cumpkrat, cantat, legat, macinat,thiat, cetit, spus, prins etc. nu pot fi parti-cipe perf. pasive, cunoagte prea ncor ori gieine, pentruci ele an semnificaOune activa,

o formi, care are semnificatinne activa,nn poate fi forma pasiva, aceasta este prealamurit. Dar mi s'ar obiecta poate, emelt a-ceste cnvinte nu stint supine, ci substantiveverbale. Cine ar face aceasta, ar comite onerozie tot atat de mare, ca i acela, cear zice, ca ele aunt participe perf. pasive.i de ce ? Fiindcit in exemplele de sus ve-dem, ca cuvintele din chestinne eer casul ver-bulni lor, prin urmare cele de la verbe tran-sitive cer acnsativnl, pr. merg la prins pefte,la Mat lemne, la ernat oile. In aceste exemplesubstentivele pegte, lemne, oile stan in a-cusativ gi aunt obiectul supinelor active oprins,taiat, ernat." Daca cavintele aceste din urmaar fi 'substantive, atunci nu ar puth sta cu-v6ntul, carele depinde de la ele, in acnsativci ar trebnl s stee in genitiv, pentruca oregnla generallnu numai in limba romanaci gi in alte limbizice, el in snbstantiv,fie el verbal Ban nu, cere totdeauna genitivulaltui substantiv (vezi Meiring, lateinische gram-matik, editiunea II pag. 261, 502), pe langaaceasta trebue in limba romana amundonesubstantivele, care vin in relatiune geniti-vall, sit fie articulate. Deci precum nu sepoate zice : cap om, carte amic, cerere sa-rac, cetire evangelie, apus soare, ci numai :capul omului, carte& amicului, eererea sara-

fee

ci

ci

www.dacoromanica.ro

BUFMELE LATINE5TI.

enlui, cetirea evangeliei, apnsul soarelni, a-did amundoue substantivele articulate gi celdependent in genitiv, tot aga, clack prins,tAiat, ernat" ar fi substantive, nu s'ar puthzice : prins pegte, taiat lemne, ernat one,"ci nnmai; prinsul pegtelni, tftiatul lemnelor,ernatul oilor.

Ar fi ridicul, dad cineva ar vol et a-firme, cA acnsativii apegte, lemne, one' nudepind de la aprins, tliat, ernat", ci de laprepositiunea la", ar fi ridicul, pentrneAprepositinnea nu poate fi despArtitit de en-vntul On, ci ea trebne sk stee nemijlocitinaintea lui, deaceaa se cheami lat. prae-positio. SA ne inchipnim el cineva ar argu-ments in modul urmAtor : In proposilinneamerg la prins pegte" acusativul pegte de-pinde de la prepositinnea la', ear euvdntulprins este inteadevr substantiv, insA eleste atAt de slab, kat nu poate despArppreposiciunea la" de acusativnl ei ; aceastAslAbAcinne a substantivulni prins" o ennoagtemprea limpede din imprejnrarea, cA-1 pntemclasa, fArA ca frasa sit peardA ceva din inte-leaul sen, RomAnul ziee in loe de merg laprins pegte" tot aga de bine gi merg lapegte." De alee vedem, di prins" nu des-pArtegte in realitate propositinnea de easulei gi nici nu pretinde insugirile altor substan-tive. Asemenea argnmente ar fi en totul de-garte, gi eatA de ce : supinul prins" nu estede prisos, pentrucA nu este egal, dacti zicen merg la prins pegte" san nnmai en mergla pegte." Proposilinnea en merg la pegte"este en totul nedeterminatA gi poate tot agade bine sA insemneze gi en merg la cum-p6rat pegte" san gi eu merg la mincat pegte"pentructi gi in aceste propositinni Romitnul su-.

USMIMI

primA cuvintele cumpdrat gi mincat, ce insitnu este egal cu en merg la prins pegte."Dar sA cerelm, de se poate suprima cuv6ntul,ce desparte prepositinnea la de acusativnl dincestinne fArA multi sminteali gi in celelalteexemple, d. e. in: merg la vtinat epUrele,merg la arat ogoral, merg la cump6rat Nine,ond, lemne ; merg la begat grAul, merg lamiles via etc. FArA supine aceste exemplesunft : merg la epurele, merg la ogorul,merg la grAul, merg la via, apoi: merg la oile,merg la jocurile, in loe de : merg la ernatoile, merg la privit jocurile, etc. Deci prinsupresitmea snpinului din chestinne se smin-tegte intelesul frasei. De aice vedem, cA aceleacusative nu depind de la alai% de oare ceala" nici nu sta naintea lor, ci naintea au-pinelor; ele depind de la supinele active, carecer casul verbelor lor gi nu sunt substan-tive, pentrticA dacA ar fi substantive, ar trebulsA cearA genitival.

Actima sA respundem gi la intrebarea : cecantA acel ala" naintea .supinulni activ ? Pre-posipunea la" stA naintea supinulni activ dindone cause : supinul, fiind verb infinit (lat. ver-bum infinitnm) ea qi infinitival, ia naintea sao preposicinne, in regalA ala" san de", ea giinfinitival prepositinnea a, precum : a merge,a Hada. Aeest a este acelag a, ce se afilid. e. in frasele: a casit, a mAna. Earl la" na-intea supinnlui activ este acelagi la, care stAin frasa : merg la Roma, merg la Atena. Inaceste done exemple din urmA prepositiuneala" aratA Onto, gi directia migcArii. Germs-nnl o traduce prin nach, Latinul zice simplu:eo Roman, eo Athenas, Uri nici o preposi-time. Mai sus am zis, cA supinnl latin in-um ea in legAturi en verbel co insamnit vr'o

www.dacoromanica.ro

84C1 SUFIXELE L&TINEkITI.

migeare, i arati scopul, tinta, direetiaeo venatnin leporem, supinul venatum

aprimA tinta gi directia lui eo ; romknegtear trebul BA se morg Omit epurele ;insk precum nu ziee i RomAnul cft Latinulfr prepositinne : eo Roman, eo Athena mergRoma, merg Atena, ci en propositiune : mergla Roma, la Atena, aga nu zice el nici mergvgnat epurele" frA propositiune ca Latinul,ci en propositiune merg la v6nat epurele."Acest ala" naintea snpinulni de lAngk, verbelemigclrii are dark de scop, de a intIrl sem-nifleatinnea acestui supin, care are sl arete,ca gi in limba latinA, tinta, directiaIn limba latinA acest supin are o fermi de-osebitA, o forml proprie, o formA expresl, inlimba romAnA el recligtigl prin prepositiuneala" ceea ce a perdnt in privinta formalAse deosebegte astfel de supinul, ce se intre-buinteazit in legAturi cu adiectivele ugor,gren, pllent, bun gi se terming in limba la-tint in -u gi care primegte in limba romlnipropositinnea de". Acel la" de la supinremAne iii limba germank netradus : merg laprins pegte : ich geh Fische fangen, merg lacumplrat mere: ich gehe Aepfel kaufen etc. Inlocul supindui aetiv intrebninteazA Romlnulea gi Latinul i site constructianf active :merg sit pririd pegte, merg sA cumpAr mere etc.

Forma supinului latin in -u, al cArei in-teles este in preponderanti pasiv, se intre-buinteazA mai ales in legAturl en uncle a-diective, care insemneazA ngor, greu, plAcut,bun." Germanul gi Slavnl pun inflnitivul, Ro-mlnul a remassingar intre popoarele romanicecredincios constructinnii latine, pre-cum : facile dictu sed difticilo factu., ugor dezis dar gren de flcut, jucundum anditu pll-

out de auzit ; bun de insurat, bunk, de ml-ritat etc. In local supinnlai in -u intrebuin-teazA Latinul i RomAnul i alte constructi-uni, dar cele pasive din limbs latinl nu suntngor de imitat in limba romAnA, neavknd ver-bul roman formele pksive. Diez in grama-tica limbelor romanice partea 2, alitinnea 3,pag. 264 vorbegte nnmai de supinnl en pre-positinnea de, gi Cipariu ii cunoagte mai deaproape pe acesta, ear despre eel en la" dela supinul, care se aflA in legAturl en ver-bele migclrii gi care este latinescul supin in-um, d. Ciparin, pare a nu aye idee limuritA.Diez locul citat pag. 117 zice : supinele lip-sesc in limbele romanice dark. de o urml inlimba romlneasett; local snpinelor ii tine inde comnn Aceastl nrml insi estemai mare decAt valnl Jul Traian, de oare ceea nn a selzut, nu s'a Angnstat, nu s'a mi-cit in limba romlneascA, ci a crescut i s'alArgit i este en mult mai mare cleat inlimba latinA. Limba romAnl nu ntimai cAnu a perdnt nici una dintre constructiile su-pinulni latin, ci ea face de el o intrebnin-tare And en mnit mai mare decAt mumA-sa.Vezi gi 113 din sintetica d-lni Ciparin.

Semnifleatiunea activA gi pasivA a snpinn-Id se vede foarte bine in derivatele liii in-url. DacA un substantiv in -nrA este de-rivet do la supinul activ, atunci el are in-teles activ, ear dacA el este derivat de lasupinnl pasiv, atunci el are inteles pasiv.;ear dacA acelag envkat in -nrA este intro-baintat cAnd in inteles activ clad pasiv,apoi sk. se gtie, cA dad el are incomes activ,atunci este derivat de la supinnl activ, eardad, ara incomes pasiv,- de la cel pasiv; a) de-rivate cu inteles activ : Amblat-ura, frecAt -

mis-aril

zicA :

inflnitivul."

:

si

www.dacoromanica.ro

EitIFIXnE LATINEVI, 841

urit, 4etunkt-14 impuritt-url, incelAt-urA,incelat nrA, incurcAt-urk m. d. b) derivatecu inteles pasiv : fLtrmt-ur i sfArmAt-urA,fript-urA, litt-urA mai axles plur. er-pit-urA, lepAdAt-urA, trestAt-urA, cept-urA,frAnt-urA, despartit-urA, strins-urA, corcit urA,rcit-urA mai des in plur. rAcit-uri etc. c)eu inteles i activ 9i pasiv, dupit trebuinti :rapt -urA, arAt-urA, adAncit-urA, cArpit-urA,cotit-urA, inoit-urA, mAnjit-urA, spart-urA cispars-urA, cusut-urA i cust-urA, imbnclit-urA,dArAmAt-urA, furAt-urA, inv6tAt-urA etc. Acesteexemple se pot inmu1t1 dintre derivatele cenrmeazi mai jos, Ear derivatele in -iune auin preponderantA semnificalinne activA 9i auntprin urmare formate in preponderantA de lasupinul activ. D, Cipariu in gramatica limbeiromAne premiatA de academia din Bucurecti,partea I. Analitica, pag. 353 k) 9i 1), apoipag. 365 nota 7 ci 8 zice, cA derivatele in-iune i -nrA sunt formate de la participulpreterit", se intelege, pasiv, cA altul nu e-xistA, vezi aceeaci gramaticA pag. 285. A-ceasta iesA este en total fals. Dad. toatederivatele in -iune i -urA ar aye semnifica-tinne pasivA, n'am pnte combate pe d nulOipariu. De ce ins& o parte aca de maredin ele are inteles activ ? pentrneA sunt for-mate de la un participiu pasiv ? De ce foartemulte din ele se pot lua ci in inteles activ

in inteles pasiv, ear cele in -iune in pre-ponderancl in inteles activ ? Din care cans& ?Din acea causA, cA toate aunt formate de laacelag participiu pasiv 9i se sfircesc in -iune

-urA?SA trecem acuma la sufixe !Lcainefte: ura, sura, tura, itura, romd-

neftC: urd, surd, turd, eturd.

cel scurt din forma latinA -Ttura trees inlimba romAnA dupil o regula cunoscutA in e,

acest e intaneclindu-se trece in 4. Inainteaacestui consonantele premergAtoare, precumci de sine se intelege, nu sufdr nici o schim-bare, d. e. aleg-6turA, adaog-AturA, cresc-turA,pAsc-ettrit, bat-turA. Este insA de insemnat,cA verbele terminate in d nu formead deri-vatele in -till de la forma terminatit in d.ci de la cea en z. Este adicA cunoscut ingramatica romAnA, el verbele terminate in dse pot tot Lila de bine termina 91 in z, pre-cum : en cred ci crez, v6d c v6z, prindprinz, aud i auz 9. m. d. conf. c1 Pumnulgram. pag. 164, 2. Nu este aid locul easA explic causa acestui fenomen, ci-1 consta-tez numal. Asemenea se formeazA ci deriva-tele in -6toriu de la formele en z ale ver-bului, pr. cuprinz-6torio, crez-toriu, vnz-koriu, cez-6toriu 9 a. vezi la sufixul -orin!

Derivatele in -urA sant