I-

CONVORBIRI LITERARE.

ANUL XVI.

Redactor :

drepturil( resel vale

Ii 1t4;3:;.

l' I \ VIA NATION:\ LA, STEA DA A LEAN DR I

gaco 6 Dte9,r, t

(Toate'

-3

www.dacoromanica.ro

TABLA de MATERII.

Poesii.Pagium

Alecsandri V. Pe albumul princesei Maria fl;tirbei. 381Pe albtnnul d-nei V. Boereseu; Pe

albumul d-soarei Esm. Creteann 382Pe albumul sl-soarei X.; Pe albunml

d-soarei Fr. Gr 383Felibrului L. Houmieux ; Poetului Ga-

in iel 420Erin 421

Barseanu Solia . . - . . . . 243Voios esise 2-14Prapastie de lauga tine, . 404

Burada Th. T. Cantece ..... . 487Rata L V5ntul serei..., De pe cer. . . . 164,

Alecsandri in pinacoteca din lasi 909

Castor I. A. Pe lac `201Gane N. Infernal, trad. din Dante, Until I 41

l'antul II 110Cantullll 121Cantul IV . 224Cantul V 958Cantul VI 295Cantul VIL 357

rang I. Oda, la Statue lui titefan rel Ware 4.450

Gregoriady de Bonachi M. Dap' o stincii. . . . 2,04Pan'- ce zioa... _; De n'as ti 321Ocliii Cand nitima-mi sutiare

Miele Veronica Si cum s'a stins. 319De-as ; 1 ce in sutletul men 32(1Pe ceriuri . . . . ....... 321Ar fi destul... ; lat cenusii . . IC 404

Xmas A. Toboserul de la Arcole (tr. d. Mistral) 281Canteen] Blagalei (tr. din limba prov.) 284Din Mireio (trad. din Mistral). . S 346Niobe 927

Fogor Din Amurit.... Amantul supus (trad ) 38

Pompiliu M. Lang' nit, morment; Codru tt.re 119S'a dus iarna . 12(1Locul nasterii; Dus pe-a tineretei. .

Secastoi Elena Poesii populare, culese in Moldova . 266

Sana Grigore Poesii populare, culese in Ardeal . 268

Stefanelli V. T. Suftetn-mi gingas. me iubestiMulte stele. (trad. din Heine) . _ r 37

Volenti N. Far niente 36rrinul; Unda . . , '163Tot intorci ace]e file 362Timpul fuge tg

Contempl. lui363

Trad. din V. lingo 363, 364

ifrgolici G. St. (Infect. populare spaniole . . 319

Filosofie.Neu

Darwin si 5tiinta contimporana de C. Eronardesca . 102

Literpre §i tftiintifiee.

Datinele poporului roman la, ininormentari deTh. T. . . . . , . . . . , : - , 1 ,1, 74

Naravuri Orientale.I Nevi= de Ascarnio. . . 81, 190, 227

Produclinnea, Consumatiunea Schimbut deIon Ghica. . . . 165, 234. 273-, 297, 392.

Miscarea literarit Trovensall de AlexandraPapadopul-Ualanah 405

Fornuile false in doctrine constitutional& de PTh. Alisszr 429

Istorie.

Cronies, lui Hur, studiu de A. L Philippide . 246

riubar-Vodil, de Alex. Papadopul-Calanah. . 285

Inscriptia de la Monistirea R6sboenii, cornea-tata de Episcopal Melchisdec . 36i, 422, 467_

Nov ele §i Naratimii.

Schite din Moldova de W. de Kotzebue trad. de. A.I. Monistirea Tomnatica ......... 124IL 0 venatoare in Moldova 305

Caisortil §erpilor. poveste de I. T. Mere 205'Con:mare lui Pintea, poveste de T. V. Ste fanelli 261

raptivul (episod din Don Quijot de Cervantes)trad. din span. de St. G. Vergolici . 336, 384, 437.

Despre ponml Cracinnnlui (din povestile nn-chesulni sfatos) de I. Ispiresca' . . 349

ropii de pe natura: Mt drum la -raltul, deIacob Negruzzi ;373

pani, anecdoth de 1 Creang4 . , 485

.

4 . .

.

de Miriologld

,

.

puti,.... f r

322

'nt

.

Nn

as

Studii

Burada

. ,

s

,

.

P

.... .

Azal, ............ . . .

,

. .........

01.,

201

F-

1i

..

. ,

4inat

www.dacoromanica.ro

Teatru.Pagih*.

Don Carlos tragedie de Schiller, traducere metriciide taco, Aregraz;i

Actul I 15Actul 11 50Actul 88Actul IV 132Actul V 173

liite Popa... Xu e Popa, comedic iutr'un act,de D. R. Rusetti 113

Fanny, comedie intr'nn act, in versuri de Ascanio 453

Criticii §i Literary.

Economia nationala, retlectii critice de P. Th:Masser 31, 44.

0 chestitme economics de A. D. Xenopol . . 220

Romanii din Peninsula Remus de Tomaschek,dare de samit de C. Meissner . . 446, 574.

Despre, hibliografia operelor lui Voltaire a d -luiG. Bengescu, de T. Maiorescu .

Aurelian,269

Despre Economia Nationala a d-luide F. Th. Missir 27.2

Despre Revista pentrtt istorie, areheologiepublicatii de d-nul Gr. G

Tocilescn, de YDespre. A]exandru Cel Bun al d-tor Pivot G

Bengescu, de YDespre Stitt d-lui 1. Negrea asupra lui Gh

Asachi, de A, D. Xenopol. . .

Despre poesiile ,,Flori de Toamnil," a d-nuluiT. V. Pacatian, de M. _Pump Ea.

Poesiile d-lui Slacedonski de P. 7'h. .

Diverse.

Academia lloinalla (sesiunea ordinary din 1882)Premiul de la ForcalquierVasile Conti tSerharea in Onoarea SocietAtii Juniinea de I

C. PrangsCorespondenta d-lui Ion Ghica cu V. Alecsandri

XIII (dascii,lii Greci)25 Mai 1856, de Alex. l'apadopul-Calimah.Dimitrie Ral etRonninia dupa tractat, de Dimitrie Ralet. . .

Scrisoarea &Jai V. Alecsandri catra redactiune

Bibliocrafie 40, 78, 164,324.

204,364,

Ppginu.

244,457,

323

360

401

404-477

387879

150

325364331331380

284,492.

DI

titiintifiett

tllologie,

.7i

11Lssir.

of

. ...... ...... . . .

.

............ . . . . .

. . . ......

www.dacoromanica.ro

Annl XVI. No. 1. 1 Aprilie 1882.

CONVORBIRI LITERARE,

Apare la 1 a fie card luni.

DATINELE POPORITLUI ROMAN

la iamormentari.

Moartea prin taina si uecunoscutul ce oincunjoarg, a fost privity de la inceputul vea-curilor ca evenimentul eel mai insemnat inomenire. Omul, neputendu-si inchipul cum s'ar

nimicl esistenta lui, cum aceasta minte caregandeste and e treaz §i viseazg in timpul

somnului, ar pute dispare cu totul, nelasand

Did o urma despre ceea ce a lost, a gasit omanggere in credinta nemuririi sufletului, pe

care o aflgm la un limner foarte insemnat depopoare, din timpurile cele mai veclii §i pangastgzi.

Dupit aceasta credinta, niortul nu este oflintit nimicita, ci un dilator care ne-a pa-rgsit, ca sa, nu mai revie ; si pentru a-1 in-tglnl, trebue sit mergem si noi acolo wide s'adus el. Din aceasta, idee fundamentalg asupramortii, s'au nascut acele nenunArate obiceiurice insotesc inmormentarea, si care in ceea cepriveste pe Romani vor face obiectul cerceta-rilor de fat&

Obiceinrile se pastreaza, mai en credinta, in

paturile inferioare ale societatii, pe and incele superioare ele se schimba mereu, dupgcum un popor vine in atingere cu elementestraine ; deaceea ca la toate popoarele si lapoporul roman, obiceiurile s'au pastrat maicurate la tOrani.

Pe and clasa superioara, a societatii noastrea lost pe rand intoarsg, cel putin in parte,la obiceiuri le§esti, unguresti, turcesti, gre-

cesti si in sfirsit franceze, pranul a remasstatornic in deprinderile Si apucgturile lui, saudad, a primit inriuriri straine, aceste an fostmalt mai neinsemnate si aproape nule, mai

ales in ceea ce priveste momentele cele marlsi importante, precum obiceiurile de in nuntisi inmormentari.

Aceste obiceiuri sunt un amestec de datinepagane si crestine, incat inmorme'ntarile infa-tiseaza, astazi la noi, o emnbinare a done ele-mente intrunife, si trebueste pentru a da deurma for istorica, sa le asemanam cu obiceiu-rile pe care cand-va le avea poporul Roman.Aceasta N ow cituta sa, o facem in scrierea defata, a carui material este atlunat din toateterile locuite de Romani,

La sfirsit adaugim wi studiu asupra boce-telor, urmat do -o culegere de bocete, adunatein escursiunile ce am Opt

www.dacoromanica.ro

a DATINELE POPORITLITI ROMAN.

I.

Romanii au cea mai mare ingrijire pentruingroparea mortilor. Ei cred ca sufletul celuineingropat, nu poate merge la locul de odilml,hotb,rit de Dumnezeu, ci ratb,"ceste necontenit

in timp de mai multi ani pe unde i s'a mistuittrupul.

Dupl credinta lor, chiar elementele lumiiacesteia se tulburg, and remitne vre-un omneingropat, asa spre esemplu tend plouit ne-incetat in curs de mai multe zile, on se pareeg, gem riurile, poporul atribue aceste feno-mene estraordinare la inecarea vre-unui om.

Deaceea and se dit peste un cadavru, searuncit ceva plment peste densul, pentru ainlocul ingroparea.

IndatA, ce omul este aproape da su-fletul, si nu mai este nici o nadejde de sea-pare, chiamit preutul de -1 mArturiseste si-1

impArtaseste, ei pune in man& o luminare deceara, galbena, aprinsit, si dupe ce datsufletul, ei inchide ochii, leagl pe subfalci cu o basma pentru ca sa nu intepeneascAcu gura testate.

Se pune luminare aprinsit in mitna celui cemoare, spre a nu litsa, ca duhurile necuratesa se apropie de el la esirea sufletului, siflinch& cu lumina s'a luminat la sflatul botez,cu luminA trebue' sa meargA si inaintea lui

Dumnezeu pe ceea lume.

E mare nenorocire cAnd nu se gitseste ni-mene care BA inchidA ochii celui ce moare,deaici, eel mai mare blitstem: Sit dea Dum-nezeu sit n'ai pe nimeni sa -4i inchidit ochii.

Ca'nd cel ce este in agonie, harcAeste si setrudeste cu moartea, atunci se chiamA preutul.de-i citeste nmolitfele la esirea sufletului" fiind

ca se crede ca, a fost afurisit on blastemat devre-o fata bisericeascA, si se schimba din locin loc, luandu-i-se si pernele de sub cap, dad,vor fi umplute cu pene de pasere ; sau se isde pe pat si se pune la pament cu fata sprerassarit ; chte-odatA i se pune sub cap jugulde la boi, on ciolane de la roata carului, saudacA se poate si roata intreagl, asemene cio-lane sau masele de la roata morii; crezendu-seea moartea-i este grea, pentrucit fiind in viatitar fi fitcut pacatul de a pune pe foc jug, mA-sele sau ciolane de la roata carului sau amorii, cici cu jugul s'a slujit de a arat sfitntulptiment, roatele carului i-au fost ca picioare,ear roata morii i-a mAcinat Mina care l'ahrAnit.

La feciorii boeresti can au mesurat ogoa-rele spre munca locuitorilor, li se via o prtt-knit in case pe fereastrit si li se pune inmAnA, crezendu-se ca deaceea nu pot murl,fiindcit au mesurat strimb ogorul, niipitstuind

pe consAteni.

Indatit ce omul dat sufletul, se deschidferestrele oditii unde se afil mortul si se ditde stire sit se tragl clopotele de la bisericit,apoi femeea reposatului si rudeniile cele maide-aproape, lepitclandu-si toate podoabele, pre-cum : cercei, inele, mitrgele si altele, ear fetele,despletindu-si perul, incep a jAll mortul, bo-cindu-se si viticArandu-se.

In Bucovina in unele comune de prin munti,sotia reposatului, sau o flicit a sa, incepe a sebad cu perul despletit prin prejurul easel in-

1) In Transilvania, tinutul Somesului, comma Reteiag,se zice in be de ,,a bad", a gogi".

a-§i

§i-a

§i-1§i-a

www.dacoromanica.ro

DATINELE POPORULlTI ROMAN.

cunjurand-o de trei ori, spre a da de §tiremegiesilor despre nenorocirea ce s'a intamplat ;aiurea, in asemine cazuri, se buciuma numai

cu trimbita.PAO, a nu intepenI trupul mortului, nea-

murile sau prietinii lui el rad, el scalds, sauin unele locuri el spall cu apa, calda, si apoiel lau cu sopon. In Transilvania pe langa case scalds mortul, unii ei mai ung trupul cuniste unsori. 2)

Apa din scaldatoare se varsa intr'un loc re-tras, neprill,nit, si mai ales intr'o gradina, larada'cina unui copac, care se acopere apoi

pentru catva timp cu o copae sau cu caldareain care s'a incalzit apa ; aceasta se face pentru

ca sa nu amble nici o vietate pe locul acelafiind pacat sa se calce cu picioarele.

Odata mortal spalat, se piaptana, frumos, ise tae unghiile si putin per, care se punein ceara si se pastreaza de catra neamurilelui, in palamida lazii, spre aducere aminte ;se imbraca apoi cu camera noun, cu brace

si cu coltuni not de postav sau de panzaalba, railcar ca mortul poate n'a purtat nici-odati, cat a trait; se incalta apoi cu iminiigalbeni sau cu mesi negri de mort, ear in capi se pune caciula neagra ; in sfirsit mortul se&este cu hainele cele mai noue si mai

scumpe, sau cu acele ce-i erau mai placute,pe care multi le pregatesc fiind Pi,nca in viata,si le pastreazii noue pill la moarte.

In Transilvania, in partile despre Nord, ca-mesa se face indata dupa ce mortul si-a dat

1) Trimbita este un soiu de bucin lung gi drept facutdin doage de brad gi legat cu coaja de mesteacan.Asemene bucin se poate vede in colectiunea de in-strumente musicale in us In Romani, ce am adunat gioferit museului de antichitati din Bucuregti.

2) Vezi gi Bojinca. Anticele Romanilor, Buda 1832 notade la pag. 210.

sufletul si se numeste camera de moarte",ear pe femei si pe oamenii casatoriti ei im-brad, cu camera de mire si de mireasa pecare inadins o pastreaza.

In judetul Muscel, caciula se invaleste dejur imprejur cu cordele impestritate : negre,

albe si rosie, si se numesc urari".Cand moare vre-o fats mare, o gatesc ca

pe o mireasa, o imbraca cu rochie alba, i sedespleteste Oral si-i impodobesc capul cuflori si peteala, punendu-i-se in deget o verigade logodna, si se crede atunci, ca e mireasalui Dumnezeu.

Imbracarea si gatirea mortului cu hainelecele mai scumpe si mai frumoase, se face diniubirea si cinstea ce o aratam catra densul,

§i pentru credinta ce este, ca mortii se ducse calatoreasca pe cealalta lame, avend a seinfItisa inaintea lui Dumnezeu, la a doua ve-nire, curati si imbracati intocmai cum s'auingropat.

Dupa, ce s'a gatit astfel mortul, se asazape masa sau pe lavita, in casa sau in tinda,cu fata spre rasarit ; in toata Transilvania else asaza, cu picioarele spre usa, adica gata deplecare, de unde a remas zicerea : vede-te-a§cu picioarele inainte" adica mort.

In unele locuri mai de demult se scotea

mortul afara pe tarnat, §i atunci se ridica

deasupra lui pe cash' un steag ; 1) ear in Tran-silvania, tinutul Nasaudului, asemene steag sepune in clopotnita bisericei numai and moarevre-o fats mare, si sta acolo sese septemani.

La cap si la picioarele mortului stau aprinsecite doue sfesnice cu luminari de ceara.

') Vezi Archeologia de G. Seulescu, in Spicuitorul Ro-man. Iagi 1811, pag. 138 din fasciculele pe lunele Oct.Noemv. gi Dec.

')

www.dacoromanica.ro

4 tATINELE POPORULUI ROMAN

In Basarabia pe lgnga sfe§nice so mai punpatru crengi de copac cote en trei craci carese numesc pomi", impodobiti frumos cu stra-fide, smochine, alimgi, mere, nuci in§irate toate

pe ata, la cei mai avuti aceste fructe se §ipolecsc, unii mai aeata §i basmali, tulpane §io bucata de panzg, care toate se clan de po-maul la cei ce due mortul In groapa.

De cum se intinde mortul pc masa §i pangce se scoate din rasa spre a se duce in groapa,preotul ei cite§te nstalpii". ')

In timpurile vechi, barbatii ducendu-se lacasa mortului, descoperinduli capul, anneal'rate o monedt intr'un vas ce sta aproape demort, pe care-1 atingeau Cu mina zicendDumnezeu sa-1 erte". 2)

Mind mortul imbracat de inmormentare ise is mesura ea o trestle Satt cu tut bat dealun, §i clnpa acea lungime i se face sicriul,

luandu-se bine sama ca nit cumva sa fie mailung decat mortul, caci atunci se creole, ea

dad, mortul s'ar ingropa en acel local

remas desert ar chiema Si pe alte rude (Mpgdensul.

In Bucovina area mesura se in en o ata,care se pune intr'o borta, ce se face deasuprau§ei de in odaea in care mortul §i-a (Tat su-fletul, §i apoi lipindu-se bine pe deasupra, re-mane acolo pentru totdeauna.

Dupa aceasta, se a§aza mortul in sicriu sauraclu, care se face din scanduri de brad ; in

fundul lui se pun numai ni§te chinguware

curmezi§ departate uncle de altele, pe care sepun putin stun. In genere Sicriul e vapsit cuchinavar ro§, afara numai din unele locuri din

Citirea evangeliilor, a tus-patru evangelisti, se numesteun stalp".

2) Vezi Seulescu, loc. cit. pag. 139.

Transilvania, precum e comuna Zerne§ti §i

altele de prin prejur uncle o cafiniu,In Bucovina de dud nu se mai dl voe a

se duce mortul la groapii, cu sicriul descoperit,se face pe de-o parte §i de alta in dreptul

capului mortului eke o ferestuicit, pentru casit se resufle, sit vada gloata cc s'a adunat sa-1

petreaca §i sa-§i iee ziva bung, de la ca.Atat prin prejurul sicriului cut §i pe ca-

pacul lui, ') se zugravesc cruci cu vapsea albs.In multe locuri, oamenii i§i fac sicriul and

find in viata, §i-§i pregatese comandul §i celetrebuitoare pentru inmormentare. Sicriul el inei mai cu mina in podul casei. Acest obiceiuse pastreaza mai-cu temeiu in Valachia judetulMused, in Transilvania, partea de sus a tinu-tului Fagara§, §i in Banat in comuna Picini§ca,Toplet §i altele.

Tot trupul mortului, Ant de cap, se aco-pore cu o panza alba lucrata in casa, §i senumeste sown sau respeti"; ea e debumbac sau de fuior, dupa puterea omului.

Pe pieptul mortului se pune o icoana, earin man& o crime de ceara galbena, sub capuna sau doue perne umplute cu fen, pae onstrujitura de lemn. In timp de vary se umplecu flori, car earna en flori uscate, pe caremulti din locuitori au ingrijire a le aduna dintimp. In Basarabia, in uncle sate din tinutulSoroca, perna mortului se umple Cu farina dein moment. Deasupra pernii se coase douecordele ro§ie, in forma de truce, sub permit

se pune in uncle locuri soponul §i pieptenele

cu care s'a spalat §i pieptenat mortul, alaturecu reposatul se mai pune pane, sare §i batulseu, care in multe parti se impodobe§te cu o

') In Valachia capacul sicriului se numeste pleoapacosciugulul ".

1)

,,giulgiu,

stain,

www.dacoromanica.ro

DATINELE POPORULUI ROMAN, a

naframtt; unii pun numai trestia, sau btqul dealun, cu care s'a luat m6sura spre a i se facesicriul. Toate aceste se fac pentrucl se credeca mortul in cfilkoria ce are sfi, fac/ pe cea-lalta lume, av6id a suferl frig, caldura, sete,si alto multe supgitri, se aibit ce manta, ince se razinia child va fi ostenit, si cu ce seapara de chili.

La ciobani li se mai pune ants, §i fluerul cucare cantau la oi.

In Banat, in orasul Caransebes, dacl moarevre-o femee, duph care a remas copii mici,

este obiceiul a i se pune in sicriu atatea ph-pu§i chti copii au remas, pentru a-i da oare-cum pe ceea lume chipul copiilor s6i, caaibh, spre mangitere.

De se intamplh sa moar cineva dupit Pa§ti,in gptomana luminath, atunci pe laugh toatecelelalte se adauge §1 un ou ro§.

In crucea de cearh ce se pune in mhnamortului, se lipe§te un ban de amnia, de ar-gint sau de aur, dupa puterea omului, in unelelocuri, pe langa acele, i se mai adauge ateo aframa alba. De multe on acel ban sepune numai pe sicriu sau se aruncli in groapa ;cu acel ban, duph credinta unora, mortul aresa plateasca luntrea cu care va trece in cea-lalth lume ; dupg altii insa, vamile sau stajile.In vechime ne spun betranii ca atat la not ')cat si la Romanii din Transilvania 2) acel banse punea in gura mortului.

In judetul Prahova acel ban se lona ladegetul cel mic de la mana dreapta, in unclesate din Transilvania se craph la un capat

batul care se pune in sicriu, si se asaza inacea crapatura.

') Vezi si G. Seulescu, loc. cit. pag. 139.Vezi si De Gerando. La Transylvanie et ses habitants.Paris, 1845, tom. I, pag. 311.

In Bucovina cci ce vin la casa mortului,aduc luminfiri de cearti galbeng si le lipcsc

sau do sicriu sau de paretii casei,Cat sta mortul in casa, noaptea se face

priveghiu, adich se aduntt rudele si prietinii

lui §i-1 pfizese ca sa nu vie strigol la el, pe-treand de§tepci, unii cu diferite jocuri precum :

de-a baba oarba, de-a inelu§-inve'rticu§, de-ahalea-malea, de-a mijoarca, de-a tusca, §i altele,

ear altii spun povesti.In judetul Arges, plasa Oltul, si judetul

Putna, plasa Vrancea, este obiceiul ca la pri-veghiu sa se fad' §i foc in ograda easel mor-tului. In comunele din Vrancea se joach maiales imprejurul focului de-a leuca", care in-cepe cu cuvintele urmatoare :

Ce-i sus witiLuna, stai,Da dincoaceLeuca 'ntoarce,Te-ai intorsDa -te jos, altele.

In tot timpul cat se joach acest jot, fl6caii§i fetele se bat cu tu§ca, ear un fluerar calla

cantecul priveghiului".In Bucovina este obiceiul, cam' se scoate

mortul din cash, sh se loveasch atunci sicriulde trei on de pragul usei de-afara; aceasta

insamna eh mortul se inching §i-§i is remasbun de la poporul ce s'a adunat ca sa -1 pe-treach la groaph.

In Banat, duph ce s'a scos sicriul din casa,cci ce reran in urma, restorn scauncle §i

mesele, aratand prin aceasta, tulburarea pro-dush prin moarte.

Mai in toate *tile locuite de Romani este

sa-i

1i

www.dacoromanica.ro

DA.TINELE POPORULUI ROMAN,

obiceiul, ca oala cu care s'a turnat apit inefildare, spre a se scalda mortul, si se ducainaintea lui cand 61 duce la groapa §i sa sedee de pomana plina cu apa proaspata im-preuna §1 cu o lingura nouil, la vre-un omsarac.

In multe locuri este obiceiul ca acea oala,sa se sparga de pament, on in locul undemortul §i-a dat sufletul on chiar la morment,sau se umple mai intai cu cenu§a §i apoi sesparge, de aici a remas zicerea : i s'a spartoala", adica i s'a front viata, a murit.

II.

Mortul se tine in casa trei zile apoi se ducela groapa cu fata descoperita, 3) pe math, penasalii, in carul cu boi sau in sane, ear inorar cei avuti se duc cu patara.

In Moldova judetul Falciu, comunele Bu-

ne§ti, Deleni §i altele, precum §i in mai multecomune din judetul Neamt, este obiceiul sa seduca mortul la groapa cu sania, fie vara, fieiarna, pentru ca sa-i fie calea mai urara §isä nu se sdruncine. Multi din cei mai frun-ta§i injuga doi sau patru boi negri.

In multe locuri boil se injuga cu jugulresturnat, aratand prin aceasta ca murind gos-

3) Nu inteleg pentru ce legea impedeca ducerea mor-tului la groapa cu fata descoperita. Am aproba in-chiderea sicriului in cazuri de epidemic sau de di-formarea mortului, child atunci insa, chiar rudele dela sine ieu asemene mesua, acoperindu-i fata. PH-velistea mortii in fata, are totdeauna un puternicefect moral, si acesta, slabeste, cand se ascunde deochii poporului fata celui mort. Deaceea credem caafara de cazuri anumite acest vechiu obiceiu romanar trebul respectat. In Valachia pentru a-1 respectase obicinueste a se face capacul raclei de sticla indreptul fetei.

podarul toate an sa mearga pe dos §i fararandueala.

In Transilvania tinutul Naseudului fetele

marl se due la groapa pe nasalii purtate nu-mai de fete marl, ear Reiff numai de flecai§i cei casatoriti numai de casatoriti.

In Basarabia fetele marl sunt duse numaide flecai care-§i leaga la mans cate o basmasau naframa ca §i vorniceii.

Nasaliile la cei graci sunt impodobite cuscoarta sau chilim, ear la cei bogati cu stofa,din care apoi se fac ve§minte la preuti.

In timpurile vechi, ne spune principele Can-

temir, ca la moartea vre-unui boer de oaste,caii lui se imbracau cu postav negru, §i dea-supra for se puneau hainele lui cele mai depret, ear inaintea nasaliei se ducea o sulita, incare era spanzurata o sabie cu manunchiul injos ; §i de amendoue partile mergeau vre-ocativa osta§i inzaoati §i incoifati, §i in ochii

tailor se punea must de ceapa sau praf depura, ca sa se arate ca §i cand ar plange §i

asemene ca oamenii pentru moartea sta-panului lor.

Trupul unui boer, el petrecea insu§ Domnulimpreuna cu tot alaiul, §i data fusese el unuldin cei mai marl, atunci mergea inaintea luicu semnul cel de boerie pang. la groapa, §i

dupa aceea se ducea semnul ma§ inapoi §ise punea in Spatarie sau in Divan, §i locul

boeriei lui remanea desert cel mai putin treizile.

Nasaliile, la Domnii care mureau in scaun,erau purtate pe umere de boerii de stareaintai, §i se schimbau pe rand, de catra tova-ra§ii lor, cei din starile mai de jos, aratand

ca stau spre ascultarea poroncilor Domnului

lor atat in viata, cat §i dupa moartea lui.

a

calf,

www.dacoromanica.ro

DATINELE POPORULUI ROMAN.

Inaintea mortului merge crucea de la bi-serica, prapurile, fanarele si sfesnicele cu lu-minari aprinse, impodobite cu testemele, apoipomenele sau naporojnele4 care se numescsi nraiu", si se alcatuesc din done colivi, unamai mare si alta mai mica, asemine si dindoi colaci unul mai mare si unul mai mic,avend infipte in ei niste bucatele de &Miracare au puse in verful for in forma de truce,alamiii, mere, smochine si strafide, asemine injudetul Neamt pe trestii se pun si hulubi dealuat. In orase la cei mai _avuti aceste po-

mene se poleesc cu foi de aur.

In uncle locuri, in Transilvania, pomenelese mai fac in forma de seal* si insamn6 ape acea scars, are sa se urce mortul in ceriu.

Pe langa sicriu merg, en caplil descoperit,

rudeniile, prietinii mortului si femeile care-1

bocesc. 1)

In judetul Neamt, plasa Muntelui si maiales in comunele : Buhalnita, Bicazul, Hangu,Bistricioara, Calugarenii, Gain, comunele Chi-

sirig, Secu Buhalnitii, Grintiesul mare, Grin-tiesul mic si altele, precum si in uncle partia Bucovinei mai cu deosebire in comunele

Crasna, Straja, Ctipca, Sucevenii, Vicovu de

sus si in altele de prin munti, s'a pastrat ve-chiul obiceiu stramosesc ca mortul sa fie dusla groapa, cu musica, care se compune din maimulti Deg, antand Doina" din fluerele deingropare. In Transilvania, tinutul Hategului,and se afla obiceiul ca, dupA mort sa meargilun 136tran cantand din finer, cantece de jale.Num6rul acelor fluerari nu se urea peste zece.In uncle din comunele mencionate, mai esteobiceiul ca inaintea convoiului funebru sa

') Yell mat pe larg studiul asupra bocetelor.

7

meargg si doi bucinatori, bucinand din candin cand cu trimbita.

In Bucovina Doina 'ce se calla la inmor-mentari, are ceva schimbare de ceea ce sese Uinta in Moldova.

La cei ce petrec mortul is groapa li seimparte testemele si faclii de tears, alba sigalb6da, dupa starea mortului.

Dace se int6mpla ca mortul sA treaca pesteun pod, atunci unul din neamurile reposatului,aruncl in apA un ban, adica plateste podul.Obiceiul mai este a se aseza poduri in caleamortului : se intinde pe pragul portii casei opanza alba sau o naframtt, peste care trececonvoiul funebru ; o a doua panza, se asternela jumetatea drumului si o a treia p. e pragulportii de la biserica ; cand se trece peste acelepanze se aruna cate-o moneda peste ele, apoise dau de pomang la saraci, pentru sufletul

reposatului, impreuda cu o luminare, un colacsi monezile aruncate. Aceste poduri alegoriceinchipuesc puntile ce are sa treaca sufletul

mortului ca sa ajunga la usa raiului, ear mo-nezile, pentru ca s'a plateascil vamile, de aicizicerea : platite sa -ti fie vamile". ')

In Basarabia acest obiceiu, de a se face po-duri and se scoate mortul din case, se pas-treaza peste tot locul ; se pune chiar pe pragul

usei o cerga, un liivicer sau un prosop si dea-supra o pernii si o strachinil cu mancare, atatperna cat si strachina se d'a de pomana, pentruca sa aibg pe ce se culca si ce mama mortulpe cealala lume.

Ducgnd mortul la tintirim se prohodeste lafiecare respintene si se da de pomana, pestesicriu, haine de-a lui si alte lucruri ; in Vrincea

') Vezi si Alecsandri Poesii populareo. Nearest', 1888note 10 de la peg, 140'

www.dacoromanica.ro

8 DATINELE POPORULUI ROMAN.

se da noue gulere de came01 cusute frumoscu arnice §i noue monezi, tot pentru ca saplateasca vamile.

Mai in toate partite locuite de Romani, §imai cu same in Transilvania, se impodobe§te

un brad cu flori, cu naframi, cu mere, smo-chine, nuci, prune uscate, strafide, §i se puneinaintea casei mortului. In uncle locuri se maiincresteaza in coaja lui siderite figuri. In par-

tile unde nu se afla brad, se impodobe0e ocreanga de mer, sau de prun, sau §i alt pom.In Dobrogia se mai impodobe0e §i cu canura(lane) ro0e, §tergare, busuioc §i hartie alba.

In Transih ania, tinutul Hategului, pomul saubradul nu este alta decal o sulita de lemn debrad, nalta ca de-un stanjin, ce se pune nu-mai la fete marl sau flecaia0 §i se implantsin crucea de la morment, la flecai ins' aceasulita e nalta de la doi la trei stanjin §i seimplants la moment langa cruce, prinzendu-secu cue de cruce. In verful lui se leaga unchi§chineu ') ro§ cusut frumos cu fir, in carese anina un clopotel micut §i inelele mortului.In comuna Re0nari §i in altele de prin pre-jurul Sibiului, se leaga la brad §i lane de laoi, dad mortul a fost cioban. La fete marlse pune in verful bradului cercei §i inelul delogodna dad a fost logodita sau §i alte inele,0 reman acolo.

Bradul sau pomul la inmormtntgri se facela flecai, fete §i arare ori, in uncle locuri, §ila tineri insuratei.

Acest brad sau pom se pune la morment

la capul mortului.Dacg nu se afla brad in apropiere de co-

muna uncle se afla mortul, in Transilvania esteobiceiul sa se duck' calareti, cantand din fluere

2) Cirp albit, aframit

cantece de jale, in locuri departate ca sa, a-

duca brad, §i and tree prin vre-un sat cu el,atunci fetele merg intru intimpinarea lui §i-i

Can' pang tree din hotarul satului a§a numitcantecul bradului", care nu se obicinue0e lanime afar' decal la locuitorii din uncle co-

mune de .prin muntii Transilvaniei. Dam

aci cateva din acele cantece, adunate in co-muna Demsu§, tinutul Hategului, §i de prinalte parti.

Brad incetinat ')De unde-ai tunat 2)Din verfu,or de munteDe la flori mai multe,De la lac pietrosLa lot mlAltinos,Cu capul la valeFare, pit de tale,

i pan to -or tAeat,Tot or fluerat.Tinerelul cel voinicCum nu-i flick de nimicEl a rAnduit,El a poruncit,La Tepte gropa§i

i tot calitraqi,Ei sa mi se dud

i sit mi te-aducii,Din verfu§or de munte,De la flori mai multe,Cu noue topoaroBrazil sa -mi doboare.CA el a umblat,Teri a 'ncunjurat§i nici a aflat,Nici a capatatNevasta sa -i placit,Sotie se.-§i face;DupA ce-a umblat,El a capatatNevastA de taunte;De la flori mai multe,

1) rnfrungiti ') mit

www.dacoromanica.ro

DATINELE POPORULVI ROMAN. 9

Naha brAdoasiCa el de frumoase.Departe a mereSi el mi-a trimesNone sgrebelungi1)Prin pAduri Qi lunci,Pe una vieDor de In sotie,Pe alta se -i vieDor de in fritie,Pe una dor de la thicutit,Pe alta dor de la mAicuta.Chischineu roteCiu' to -a blastemat,Vicol sit te-ajungeOmet sit te ningii,Ventul sa to bats,,Soare sa teSA tot albesti,Stt nu putreze,ti,

ALT CANTEC,

Tinerelule,Voinicelule,Cine ti-a poruncit,De te-ai coboritDin brAdui mai multiDin cei munti cerunti,Tot mi-au poruncitDe m'am coboritLa mijloo de tare,Undo-i ap'amarit,Unde-i aloft HillySi earba sulcinA.Dar ei m'au mintit$i m'au coborit,CA eater me ducLa cap de voinio,Venturi sit me

1.) Nu ant putut afla ce ingamni, acest cuvgnt, poste ciiaunt ursitele",

2

Soare sa me arditDime BA nu-mi creadA.BrAdete, bradetelBrad incetinatReu to -a blastemat,Cine te-a'mpodobitSi tine te-a cusut,Venturi sit to bated-Nime sit nu-ti treads.

Dad eel cu} se aduce bradul are femee,

se ciint4:

Brad incetinatNu fii superat,Ca nevasta toEa s'a mitnecaDe 1111 to -a uda,De nu to -i usca.

CANTEC.

TinereluleVoinicelule,Ce esti superat,Ce te-ai mAniat?Cum n'oiu fi superat,CA vial's, m'a muscat,CA de-un an de zileDin alean pe mine,Tot mi s'au sfittuit,El onsametaeDin aste parse,Si sa me tot duce,Si FA me educe,In mijloc de tars,Unde-i ap' amarittIn grAdina link

si

se-i

arde,

bate,

www.dacoromanica.ro

10 DATINELE POPORULITI ROMAN.

Cu apgt, sulcinl,Venturi sit me bate,Soars si me unfit,Is limt, sl uumi creadli

Groapa se saps de ciocli, i) care nu suntrudele mortului ; in Transilvania insa, mai alesin comunele Bucova, Boutarii de sus, Boufariide jos, se saps numai de rudeniile cele maide-aproape.

In Valachia, tinutul Prahova, preutul incepemai intai a sap groapa, dand de trei on cuharletul in pament.

Dace mortul a fost dus la, groapa pe Basra,dupti ce i se face prohodul se asaza apoi insicriu,

In timpurile vechi, pe la anii 1 6 50-1660,dupe aratarea archidiaconului Paul de Alep, 2)inmorm6ntarea se facea si fare sicriu.

Mai inainte de a se pune mortul in groapa,se ie de pe el toate podoabele cele scumpede aur, precum : cercei, inele si altele,

Cand preutii dna veniti fratilor si dammortului, sarutarea cea de pe urma", atunci

copiii si rudeniile lui, a saruta pe obraz saupe mfini, in semn ca -0 ieu ertaciune de in el,ear prietinii -lui §i cealalta gloats ce s'a fostadunat, 6i sgrutti icoana de pe piept; apoi ise pune pinza pe obraz, ear cioclii lag sicriulhi groapA legAndu-1 on be sau taclite, care

apoi li se dau for do pomanA, dupA aceeapreutul gii face "paosul" sau apaosul" adica

1) Se mai numesc id hgropuicerl, gropall id seplitori,"') Vezi Haideu, Archive, letoricit, 1506. Bucureitti, anul

I. Docum. No. 810,

6i toarna vin 1) peste trup in forma de truce.Vinul, in Basarabia mai ales in tinutul Soroca,se amesteca si cu agheazma. Luand apoi pre-utul pament cu lopata, arunca peste mort, si

ceilalti oameni, faand asemene, zic : sa-i fietarina usoara", Dumnezeu sa-1 erte" sau

Dumnezeu sii-i fad parte din imparatia ce-riului 1"

In unele locuri, §ii mai ales in Basarabia,tot norodul bate dupA aceea elite dou6sprezecemetanii, zicend §i Dumnezeu sa-1 odihneascli ".

Pe urma se pune capacul i se umple groapacu panAnt, facendu-se deasupra o movila putin

ridicata.

In Bucovina, in uncle comune de prin munti,este obiceiul ca sti vial doi bucinfttori, si pu-nOndu-si bucinele crucis peste groapa, incep abucina de jale.

In Basarabia este obiceiul, ca inainte de ase lasa mortul in groapit, preotul sa-i pangpe frunte ncununita", care nu este alta cleato bands de hartie sau de matasa, pe care estezugravit Isus Christos, Maica Domnului si

Sfantul loan, avend scris si rugaciunea SfinteDumnezeule, sfinte tare, sfinte fare de moarte,miluestene pe not ", ear pe piept se pune nistemolitfe" tiparite pe o coals de hartie.

Tot aceste rugaciuni mai inainte erau scrisein limba romans, acuma insa in limba rusascit.

La morment se impart bani la sAraci §i sedit peste groapit de sufletul mortului, o gAinri,neagrA sau un cucoq, o oae, un miel, o vacscu vitel, dupe puterea mortului, ear dacit

mortul a fost holteiu, i se aduce calul lamornAnt 9i acolo so dA de pomana unui alt

1) Deqi in Molitfenieul bogat din anul 1588 la oandu-eala pogrebaniei znirenilor" lie sleet Mt preutul meiprate mort candela eau mauls din oadelnitii, on toateacute niciiiri nu sun aflat eh se fad image,

m.

www.dacoromanica.ro

DATINELE POPORULUI ROMAN,

holteiu. La ciocli, in unele locuri, li se maidau ate un §ervet, un colac §isau cAte o ulcid ; in Bucovina,

ceste, li se mai impart° si atehusca sau sare.

o luminare,

pe langa a-o bucata de

In multe locuri este obiceiul, ca dad, g'ainta-mplat, ca mortul s'a se fi nascut in aceeasilung ca §i fratele sau sora lui, care traescand, atunci se zice ca mortul e lunatic, §i se(16., cu pusca deasupra mormentului. Aceasta

se face pentru ca, sa nu se iveasca vre-ovrajba pe cealalta, lume intre frati.

Tot acolo la moment este obiceiul a seprinde frati de cruce"; aceasta se face cAndintr'o familie se intampla de mor doi copii

unul dupa altul ; atunci pentru a scapa demoarte pe cei vii, unul din copiii remasi seprinde frate de cruce cu un altul, din all&

familie, fie de on ce sex, insa s'a, fie lunatic

cu acela, cu care are sA, se prinda frate de

cruce. Chipul cum se saverseste aceasta frAtieeste urmAtorul : la, tintirim, dupA ce s'a datdrumul sicriului in groapA, fratele sau soracopilului mort, se scoboarA in groapA pe sicriu,

ear celalalt copil el ridid, din groapA si pu-nendu-se fatA'n fa,tA, alma, un colac, unul cu-o

maul §i celalalt cu alta §i-1 frAng in doue ;

dupa aceea se saruta §i astfel se fac fratide cruce". Li se privesc ca cum ar fi fratibuni, fratele de cruce cu sora de cruce nu sepot lua niciodatA in cAsAtorie.

In judetul Olt, mai este and obiceiul a seprinde frate de cruce astfel : fratele mortuluilunatic, se pune in flare si se prinde apoi

frate de cruce cu un altul, a§ezAndu-se pe

marginea mormentului si rupend o furcA de

strins fen, pe care unul o apucA de-un cracear celalalt de altul.. 1)

La mornAnt, la capul mortului lang cruce,se infige bradul, care a fost inaintea, casei,

dAndu-se mai intAi de pomanA toate Incrurilecu care a fost impodobit. De multe on lacapul fecioarelor se planteazA un fir de ederilcare de-a purure este verde, .§i se samenti pemormentul for busuioc si fonfiu sau budiene 2)

La cei mai bogati se pune pe mormentulfor o peatrA, fie culcate, fie in picioare, avendsapatA pe ea soarele si luna, si cuvintele o-bicinuite aici zace robul lui Dumnezeu (en-tare)..." si apoi trecetorilor ziceti DumnezeusA-1 erte !" La cei mai sAraci se pune nu-mai o cruce de lemn, vApsitg, cu ros, sau unstAlp de lemn, in forma tridintelui lui Pluton.

La multe morminte se mai pune si ate unAmara§ in care se aflA o candela, care se a-prinde in SA,mbAta mortilor si la alte zile man,

dud tot atunci se arde tAmAe. In unele petrese sapA o bortA in josul ei si acolo se puneo candela aprinsA.

In multe pArti, la noi, precum si in Buco-vina, este obiceiul ca cAlgtorul sA, arunce bu-dtele de lemn, de nuele, strujeni, fen saucrengi uscate peste mormintele celor ingropatila drumuri, indt de multe on se fac movili

man, cArora apoi li se dau foc, si apoi earlse asverl peste morment asemine

2)

Obiceiul de a se prinde frate de cruce nu se facenumai la mormnt; in partile de munte se saptt intr'ostinel o cruce, pe care cei ce vor sg, se prind5, fratide cruce o sArutit, apoi iii fac la mina dreapta othetura, amestecii siingele lor, gi astfel se fac fratide cruce." Aceasta dating veche 6i leagi da viaf.aunul pentru altul. (Vezi Hajden, Columna lui Traiananul VIII, tom.0 plants ce face flori galbene care chiar card se n-such nu-si schimbl coloarea.

11

lucruri.

Qi

a -'i

II).ei

www.dacoromanica.ro

12 DATINELE POPORULUI ROMAN.

Dupe, inmormentare toti oamenii se spa%

pe maul, sau a cask sau chiar la tintirim

langa groaplt ; dad se intampla vre-un isvorsau apa curgetoare in calea lor, alearga totide se spala acolo, une-ori, §i pe obraz.

In judetul Olt mai este obiceiu, el cei ces'au spalat, sA asverle cu apa indArApt.

Intorcendu-se gloata la casa mortulni, ei

fac comandarea, ospatand pe toti cei ce aufost la ingropare, punendu-se ci pomul pe masa,

in locurile acele, unde nu este obiceiul a sepune la morraent. Din vechime acea comandare

se facea in chipul urmator : De cu sail, canda doua zi are a se inmormenta reposatul, vinepreotul §i se aduce una sau mai multe of ciberbeci, mai cu sama negri ; se face o groapa,§i intorcend vitele catra apus, rasarite fiindacum stelele, le hpe§te luminari de ceara princoarne, be cite§te o rugaciune §1 apoi venind

randuitii be tae, punend se curga sangele ingroapa facuta inadins pentru aceasta, numita

ara," Preotului se de, capul §i pielea, de unde

a remas proverbul: n di, a dat pielea popei",adica a murit, ear carnurile se fac bucate §ise ospateaza petrecatorii, carora mai intai lise impart cats un colac §i o luminare. Lamasa punendu-se §i db,ndu-li-se cate o cupa de

vin, fiecare, luand, varsa putin pe pament, ')zicend : u§oara se, fie farina reposatului." 2)

In Transilvania, in comunele de prin pre-jurul oraplui Sibiu, comandul se face astfel :se pune masa, uncle sta de mananca preotul§i cu frunta§ii; pe langa bucatele ce se afla,care de obiceiu sunt supa de taetei §i fripturk

') Acest obiceiu do a varsa o .parte din Witurri Ong. anu duce paharul la gura liba0e se face pentruca sa alunge nalucile mor(ilor ce sbor prin lume sise amesteca in faptele oamenilor. (Vezi si Alecsandri,Poesii populare, Bucuresti, 1866, nota de la pag. 6).

') Seulescu, loc. cit. pag. 140-141.

se pune un colac mare in care se implanta uncopacel incarcat cu mere, turte, covrigi, prune§i nuci, §i apoi cand canta preotul uncle um-breaza darul tea Mihaile Arhanghele, toti me-senii salts §i leagana colacul cu copacul. In

curte incepend de la masa §i pang, la poartasau §i mai departs in stradA, se presara paeci pe ele se a§aza o panza alba, pe care sepun strachini cu bucate, §i venind oamenii sepun la masa, jos la pament, §i dupe ce anospetat li se dau ate un colexel §i o lumi-

nare de ceara galbena.Mancarile cele mai obicinuite ce se fac la

comandare sunt : bor§ de pasere, galu§te, sar-male, plachie §i diferite fripturi, sau §i altebucate care-i plateau reposatului find in viata.

In Transilvania, tinutul Fagara§ului, coman-

darea se nume§te nsaracusta". Fie omul at

de neavut, imparte mesenilor dupe, ospatarecate un colacel sau o bucata de pane ci oluminare de ceara, ear fetelor biserice§ti, And§1 cate o naframa.

In comunele din Banat, Barjovic, Prilipet§1 in partile Almajului, inainte de a se a§ezagloata la masa §i de a binecuventa preotulbucatele de pe ea, se impodobe§te frumos cuflori un bat, pe care se incolatace§te o lumi-nare de ceara galbena §i sta aprinsa cat ci-te§te preotul rugaciunea mesei, apoi a§ezandu-se

en totii la masa,. se stinge luminarea §i se pune

batul pe un scaun langa masa, tinend astfellocul mortului.

Trei seri de-a raudul se aprinde tamae in-tr'un hark in locul unde mortal §i-a dat su-fletul, §i se pune acolo §i o ulcica cu ape, saucu vin, o bucate, de pane, §i toiagul aprins,

care nu este alta cleat o luminare de cearalunge, cat ci mortul.

www.dacoromanica.ro

DATINELE POPORULUI ROMAN, 18

Vinul din ulcich, §i panes se dau unui bar-bat sau unei femei, duph, sexul defunctului, demitnanch si bea in trei seri de-a randul, inlocul unde mortul §i -a dat sufletul. Acel bar-bat sau acea, femee represinth, in cursul acelortrei, zile persoana defunctului, flindch se credeca sufletul mortului sboarl rhtacind trei zile,apoi intorcendu-se acash, ostenit, se ghseasch,de miincat si de beut.

Toiagul se duce la biserich de arde putinla icoana Maicei Domnului, apoi se pune a-prins la moment, la capul mortului.

Duph aceste trei zile se crede ca sufletulmortului sth sese septemani deasupra usoruluide la usa easel, deaceea RomAnii din Dobrogia,

a§tern asupra acelui usor o pomineth,", Micho bucath de phnza, alba, theth dintr'o trimbh, 1)pentru ca sa aibh pe ce sh stea sufletul.

In Transilvania, duph, ce s'a inmormentat

mortul, doue sau trei neamuri de-a lui se ducde cu noapte la morment, si-1 stropesc cu aphadusa intr'un ulcior, el tamaeaza si apoi aprind

privighitoarea" sau toiagul, 2) care sth aprinscat fac cincisprezece metanii, zicend ca prinaceasta se imblhnzeste chtelul phmentului cash nu latre pe noul oaspe venit intre celelaltemormenturi.

IV.

Patruzeci de zile de-a randul duph ce moareomul, se poarth parastasele, adich, se due labiserich, in fiecare zi noue covrigi, o lumiiiare,yin §i tamhe, ear preotul eiteste rugh'ciunile

cuvenite. Se mai poraeneste §i numele mortului

la liturghie in timp de patruzeci de zile si a-ceasta se numeste shrindar".

) Val de panza.2) In Valachia se nnineqte nstat".

Patruzeci de zile And se mai thmleaztt iiicash, unde a Lost mortul, si se toarnft pe loculunde s'a shversit din viatit pu ins aph, apoi seduce la morment vin §i thmke, crezendu-se caOa la patruzeci de zile and incepe a pu-trez1 trupul, phritt atunci sufletul mortului umbll

sburand pe litnga cash Si pe Mug morment,duph, aceea trece in cealalth lume.

In Joia mare, care este in a septea Apt&mama a postului mare, se duce la biserich ocolivh care se scoate la morment si se facrughciuni pentru sufletul mortului. Asemene

se dh, de pomang, pentru morti, la Mosi sagShmbhta mortilor, merinde §i lucruri precum :cofe, cofaele, ulcele, strh'chini impodobite cu

flori, in care se pune vin, pane, came fripth,lapte cu ore; §i altele, precum §i cate-o lu-minhrich de tears galbenh.

Mortul se jaleste in curs de un an ; in acel

timp atat femeea reposatului cat §i alte ru-denii, din cele mai de-aproape, nici joagh, nicise desateazh ; in Banat, unele femei nu -§ispala,' fata §i nici mhcar i §i schimba vesmintele

de pe ele in cursul acelui an de jPilire, feteleumblh cu perul despletit, §i dud intra in jotduph ce a trecut anul jalirii, atunci se asterneo naframl la phment pe care o each, cu pi-cioarele inainte de a juca.

Barbatii, care stint rude de-aproape a re-posatului, umblh cu capul gol cincizeci de zilesi in unele locuri din Transilvania si pang, laun an ; ear flechii i §i rateazg, putin si peruldinainte.

In Transilvania este obiceiul, pentru ca mortul

sh nu phtimeasch de foame §i sete pe cea-lalth, Iume, sh se dee de pomanh ape, care ocard, tale -o femee in numele lui de la vre-ofantlnit, la o casg, in timp de un an.vi

www.dacoromanica.ro

14. DATINELE POPORULUI ROMAN,

Pe la mai multe case, care sunt la drum,am vezut in algtoria mea prin munti spre

orasul Abrud, aciltate ulcioare none pline cuapg, pentru ca trecetorii s aifig, ce bea,intrebitnd pe betrgni pentru ce se face aceasta,mi s'a respuns cit pentru sufletul mortului.

In judetul Olt si Muscel, femeile sau fetelecarp, apit pe la case, in timp de patruzeci dezile, insemngnd la 'Abu, fiecare zi, impli-

nindu-se acest terrain, lipesc de aims o lu-minare de cearg, galbeng, citruia ei dau drumul

pe o apg, curgetoare.In uncle locuri se nitimesc oameni striiini,

de carg, apg, de la isvor cu doue cofe nouela o us& sgraa in cursul acelor patruzeci dezile, acele cofe, apoi se dau de pomang.; a-ceasta se face pentru ca mortul ude su-

fletul and va trece prin vgmi.Multi lasg, cu limbg, de moarte, cg, dupg,

shversirea for din viatg, sg, se face punti

poduri, puturi sau fantgni pe la drumuri, pentru

ca aletorii treand pe (Muscle sau recorindu-,isufletul cu apa, sg, zicg bogdaprosti, sg, fie desufletul celui care le-au flcut".

In Dobrogia este obiceiul, cb, cu o zi ina-inte de Iniiltarea Domnului, la Ispas, sit seadune femei si babe, si sg, ice azime calde,

ceapg, verde si rachiu, mergend prin sat,sit be dee de pomanit, pentru sufletul mortilor,

ca sa, aibg, pe drum, find credinta a in aceazi mortii sbor in ceriu.

La trei, la noue si la douezeci de zile se

face masg, pentru pomenirea sufletului repo-

satului, ear la patruzeci de zile, se chiama,

preotul de-i ridicg, panaghia, facendu-i atuncivecinica pomenire.

Pentru sufletul mortilor se mai face sobor,la biseria, la trei luni, la jumetate de an, la

noue luni Ja, anul, and se scoate coliva

la morment, care se dit apoi preotilor.Dupit ce se implinesc septe ani de la moartea

reposatului, merg rudele desgroaptl, i sespill oasele cu Yin si is pun in bisericit,

stau piing, a doua zi, and so sayerseste sliintaliturghie, dupit aceca prohodindu-i-se remit-sitele, se ingroapit eards in morment, ear dacitmortul se ggseste neputrezit, atunci se zice

jurat, adieu afurisit, si se razemg, de zidulbisericei, archiereul situ preotul ei citeste

ruggciunile deslegitrii, pentru cei afurisiti.Cgnd se intgmplit de moare vre -unul din

neamul cel mai aproape a mortului, la seseseptemani, in multe comune este obiceiul ca,atunci se desgroapit mortul daa-1 ggsestecu fata 'n jos, se zice cg. e strigoiu, ') si in-datg i se bate un par de lemn de tisg, prin

inimg, sau i se scoate inima cu ea se ungtoti membrii familiei, pentrucg, prin aceasta secrede ca-i pazeste ca sit moarrt indatit si nea-murile remase in viatti.

In comuna Tgtarei, judetul Olt, se mai credea mortal e strigoiu, cgnd el s'a ngscut cu verdepe cap, deacea and moare, trupul lui se leagg,cu rug, pun putin meiu in sicriu, in gurPi,in ochi si in nas.

Credinta in strigoi 2) este foarte respinditg,

') Strigoi sunt mortii acei care se scol din mormenturipornesc cu sicriile in cap, mergend, in noaptea spre

silntul Andrei, de cerceteaza ce mai este pe la caseleler. Ei au coada si se jrefac, in diferite dihanii, lupi,dui §i in alte animale, apoi inainte de a rasgri soa-rele ei se vir earits in morminte. Spre a nu-i lasesa se apropie de case, se ung ferestrele cuusturoiu in ajunul sfantului Andrei, fiinda se credecit usturoiul nu le place alungii. Mai sent sistrigoi, cari sunt mid si se numesc moroi", acestiaaunt copiii cei nascuti de curiind, ce mor inainte dea fi botezati; spre a-i impaca, mamele for trebue sacare cu gura aghiasmit mare din ziva de BoboteazI,in curs de §epte ani, §i sit strepeascii, mormintele lor.(Vezi Alecsandri, loc. cit. note de la pag. 194).

2) In Transilvania se numesc oiscoi".

§1

§i

sit-0

§i

§i

§i

§i §i

§i-1

§i

§i

§i

§i

§i

,i-i

qi

uqile

al(i

ct -i

zi-i

www.dacoromanica.ro

DATINELE POPORULUI ROMANDON CARLOS. 16

in tot poporul roman. Afiandu-me in Transil-vania, 1) in comuna Zernesti, mai multe femeidin Poeana Marului, un sat aproape de aceacomuna, crezend ca ploaea care Linea neincetat

de vr'o cateva zile provinea din cauza mortiiunei fete, ingropata de curand si presupusa destrigoaica, merserit la morment si desgropare

cadavrul, i-1 strapunsera cu furci de fer ininima, in ochi si in piept si apoi intorcendu-oin sicriu cu fata 'n jos an ingropat-o earns.

Teodor T Burada.

DON CARLOSinfant de Spania

tragedie de Schiller, tradusel de Iacob Nrgruzzi.

PERSOAN14.1.

Filip II, rege al Spaniel.Elisabeta de Valois, sotia lui.Don Carlos, priniul mo§tenitor.Alexandru Farnese, print de Parma, nepot al regelui.Infanta Clara Eugenia, copila de trei ani.Ducesa de Olivarez, mare mare§ala a Curtii reginei.Marchiza de Mondecar,Princesa de Eboli doamne de moan ale reginei.Contesa FuentesMarohizul de Posa, cavaler de Malta.Luoele de Atha, iContele de Lerme, comandantul gardei regale 4°

Ducal° de Fella, emaler al mielului de our 4

Duoele de Medina-Sidonia, admiralDon Rairoond de Taxis, mare maistru al poitelorDomingo, dullovnicul regelui.Marele-inchizitor al regatului.Un aqui*,Tin paj al reginel.non Ludovio Mercado, medical reginei.Mai smite doatune of grand, paji, (Atari din garda regald

qi mai mite persona Mute,

') In lima Iulie, 15 O,

Actul I.Gradina regali din Aranjuez.

SCENA I.

Carlos. Domingo.

Domingo.

Zilele frumoase de la AranjuezAcuma au trecut si InAltimea VoastraPorneste tot mahnit. Curmati odat' aceastaTacere nenteleasi. Deschideti inimaLa pieplul parintesc. Nu este pret cu careMonarcul n'ar platl a fiului seu paceA unicata fiu.

(Carlos plead ochii in jos tii tace).Mai este vre-o dorinta

Ce-ar refusa-o cerul la cel mai favoritDin toti copiii sei? Eram de fata candCarlos priml cu fall omajul in Toledo,CAnd printii toti venire la sarutarea manei,'ttsa, se prosternare intr'o ingenunchiere

Nainte-i sese teri. Am stat si am vezutCum sangele seu falnic el inrosea obrazul,Cum pieptu-i sp 'nalta, purtat de mandre planuri,Cum ochiul seu aprins sbura prin AdunareFelice, ca si dud ar fi voit sa zica:Sunt multamit 1

(Carlos se uita la o parte)Mahnirea ascunsa si adancrt

Pe care o cetim acuma de opt luniIn ochii vostri, print, enigma 'ntregii curji,§'a monarchiei spaima, e causa multor noptiCe Maiestatea Sa petrece 'n ingrijire

'a multor, multor lacrimi ce vans' a Voastrit mums.

Carlos.Muma 1 0, fact Cerul, sa pot uita pe-acelaCe mi-a fticut-o mumitl

Domingo.Print 1

Carlos.(191 is dpede de sama trecond cu man paste frunte)

Prea-Sfintia Voastra,Eu n'am avut noroc cu-a mele mame ; faptaCe am facut intai and am vezut luminaA Post Aqui ucid muma,

www.dacoromanica.ro

16 DON CARLOS.

Domingo.Se poate 'Nalte print,

Ca astfel de mustrare s'apese gandul Vostru?

Carlos.Si astli toile mume nu mi-a rapit ea mieA tatalui amor? Prea mult nu m'a iubitTatel meu niciodata. Un merit aveam insa :Eram fiul seu unit. Dar ea-i nasca o flicti$l tine poate sti ce 'n viitor acoperA timpurilor valuri

Domingo.1713 bated jot de mine.

Ispania intreaga o indunmezeeste$i numai Voi la dense .cu ura ati privl?Vol singur la vederea-i ati asculta prudenta?Cum, pint? Cea mai frumoasa femee- de pe lume,Regina, si °data mireasa Voastra chiar?Cu neputinta, print! Nu este de crezut 1Uncle iubesc cu totii, nu poate url Carol.Print, luati bine same, regina sa nu afleCat o ureste fiul: aceasta ar malml-o.

Carlos.Crezi?

Domingo.

Dac' Alteta Voastra isi aminteste LindTurnirul eel din urma tinut la Saragossa,La care-a fost atins de-o aschie de lantaInaltul nostru rege... regina ocupa,Cu doamnele de curte, tribuna cea din mijloc

se uita la lupta deodat' o voace striga :E regele rant 1" Se turbure cu totii,Murmurul se Neste strabate la regine

Infantul... 1" striga ea si vrea se se arunceIn jos de pe tribune. Nu, regele 'n persoanAl"Et zic cei din prejur. Ei bine, chemati mediciRespunde on stance c'o resuilare-adence.

(dupA o there)VA ved pe Otani?

Carlos,Eu admir cu cats arts

Mittel° duhovnic al regelui adunaPovesti pline de duh, (series ci intanecos).Dar pe Ott fjtit4 aceia care pandesc pe altii$i duc din cash 'n casa in vorbe EA in tainePe lume mai marl role fiteut-au aecitt ehiar

Otrava si pumnarul in math de ucigas.Puteai sa nu-ti mai dai aceasta osteneala.De-astepti vre-o resplatire, indreaptit-te la rege 1

Domingo.Aveti cuvent, Altetit, de-a ve OA de oameniDar cu deosebire. Nu trebue sa respingetiDeodate, cu fatarnicir pe-adeverati prieteni.Eu binele ve vreau.

Carlos.Vezi, tatel meu aceasta

Se nu cumva s'o afle, cad purpura ai perde-o.

Domingo.

Cum?

Carlos.

Purpura intaia de care va disputeA Spaniel corona nu-ti e fagaduite?

Domingo.De mine vreti a ride.

Carlos.01 me fereasca Cerul

SA rid de-acel berbat grozav, ce pe-al meu tatspoate osindi si poate ca sit-1 erte.

Domingo.

Eu nu voiu cuteza cu sila a petrundeIn taina respectatit a intristitrii Voastre.Dar rog pe-Alteta Voastre sa vrea a-si mindCa pentru constiinte muncite,-un adapostBiserica deschide, la care n'are cheieNici un monarc si unde chiar crima-i ocrotitaDe-a juramentului pecete. MA 'ntelegeti.Am spus deajuns.

Carlos.Depart° de mine fie gandul

Sit pun la incereare pe eel care pezeste0 astfel de pecete,

Domingo,Ce neincredere 1

Altete reu cunoasteti pe eel mai credinciosDin servitorli vostri 1

Carlos,peel, renuntati In mine.

Si

I

El

www.dacoromanica.ro

DON CARLOS. 17

Voi sunteti un om dant, o §tie lumea, Mg.Vorbind curat sunteti prea'mpovarat de trebi ;

Aveti o tale luny', pAn' veti pute §edePe tronul lui San Petru. Prea multe a aflaV'a mai marl povara. Aceasta caul regeCe v'a trimis la mine, sit spuneti...

Domingo.M'a &lulls ?...

Carlos.Asa am zis. Prea bine, 0 dar, eu §tiu prea bineCA la aceasta curte ft/Wares me 'ncurkjoaril,CA aunt plAtiti o sutit de ochi sa me pazeascA,CA regele-a vendut pe unicul sett fiuLa cel mai de pe urmit din servitorii Bei;Eu ,tiu dt multAmeste pe-acel care tradeazAOri care-a mea silabl, cu daruri mai domnetiDecAt cum a platit vreodat' o fapta bunit.Eu stiu... dar e destul 1 Mi-e piing inimaS'am spus and prea multi

Domingo.Monarcu-i hotArit

S'ajunga astAzi And cu ziva la Madrid.Se qi aduna curtea. Dac' imi dati voe, print...

Carlos.Prea bine, voiu urma.

(Domingo ese; dupit 0 Were)Nenorocite Filip,

Nenorocit ca fiu-ti I Eu ved de pe acumCum Banger' al teu suflet, muscat ca de un erpe,De-un otrivit prepus. Presimti in gandul teuCea mai ingrozitoare dintre descoperiri§i cAnd vei fi flicut-o, turbarea to -a cuprinde I

SOENA U.

Carlos.-21archioul clo Posa.

Carlos.Cine-i? Pe tine ved? 0 itngeri plizitori!Rodrig 1

lliarchioul.Carlos!

Carlos.Se poate? Nu e o amitgire?

Tu esti? 0 1 dar, esti tul Pe tine l'al men piept

Te string, §i simt cum bate puternic al teu suflet!Deacuma va fi bine I AceastA' 'mbrato§areIndreapta inima-mi cea bolnavA; sArutPe scumpul meu Rodrigo !

Marchizul.Ire 'ndreaptA? sunteti bolnav?

Deacuma va fi bine? Ce lucru trebue§teDeclaim sit meargA bine? Vedeti, eu stau uimit.

Carlos.Ce causA nealteptatit te-aduce din Bruxela ?Cui am a datorl surprinderea aceasta?Dar mai intreb? 0, iartA, sublimA providentaDe-aceasta profanare, pe-un om prea fericit ICui altui decAt tie, putere-a tot inaltA?Stiai ca n'are Carol un Anger pazitorSi mi-ai trimis pe-acesta. Si mai intreb ?

Marchioul.Ertati

De nu respund, AltetA, altfel decat uimitLa vorbe-a§a 'nfocate. Asa nu m'asteptamCA voiu gag pe fiul lui Filip. 0 foseataCe nil e naturalA aprinde-a Voastra fate,Si buza vi se mists de-un tremur fioros.Ce trebue Ed gAndesc, iubite print? Nu vedPe tenerul erou la care me trimiteUn asuprit popor, cAci in acest momentNu sta 'naintea Voastra acel Rodrigo, careOdatit ca copil la joc v'a fost tovara§Eu azi ye imbrato§ez ca un ambasadorA 'ntregei omeniri; provintele de FlandraPiling azi naintea VoastrA si cu puternic glasCer mAntuirea lor. Pierduta va fi -CaraAceasta stumps,, dad. un Alba, crud calauAl fanatismului, cu ordine din SpaniaVa merge la Bruxela. Speranta cea din ulnaAcestor mitndre teri se razimA pe VoiEroicul nepot lui Carol Quint, Dar astitSperantA se va stinge citnd pieptul vostru nobilVa inceta a batit pentru umanitate,

Carlos.

E stills' on co sperantIt!

Plarchizul,Yai rale! Ce amd?

8www.dacoromanica.ro

18 DON CABLOS.

Carlos.Tu imi vorbesti de timpuri care-au trecut. Si euVisam odinioara de -un Carol ce ca foculSo inrosea la vorba de libertate, insEl este mort de mult. Acel pe care-1 veziNu este vechiul Carol pe care l'ai lasat()data in Alcala, ce 'n visuri dulci pierdutSpera cA, va aduse din nou timpul de ourIn Tara Spanioleasca. 0! asta nalucireEra copilareasca, dar ma'ndra si sublimA ITrecur'aceste visuri!..

Marchizul.Cum? visuri, print ? Aceasta

N'a fost decat un vis?

Carlos.0! Lasa-me sA plang

SA vers amare lacrimi la pieptu-ti credincios INu am pe nimeni nimeni pe-acest intins pament IPan unde straluceste al tatalui meu sceptru,Pan unde pe-oceanuri pluteste steagul nostruNu este nici un be in care jalea meaPot s'o alin Fin lacrimi, cleat la pieptul tea.Pe tot ce tu si eu, Rodrig, speram in ceruriNu me gonl din pieptu-ti I

(Marchizul se plead, spre el foarte miscat)Gandeste ca, as fi

Un biet copil orfan pe care l'ai cubesL'a tronului picioare. Eu sunt un fiu de regeEu nu stiu ce-i un tats. De este-adeverat,Cum inima mi-o zice, ca tu din milioaneTe-ai intAmplat, tu singur, pe mine-a me 'ntelegeSi dad 'n adever natura creatoareZidl din nou in Carol pe Roderig si caIn dimineata vietei, a sufletelor noastreCAntari armonioase, produse au fost eleDe tot aceleasi coarde; si clacit-ti e mai scumpa0 lacrimA de jabs ce-alin' a mea, durereDecat favori regale...

Marcia:2cl,Do:wilt intreaga lame 1

Carlos.Asa 's de jos citzut I Asa 's de miserabil,bat me ved suit ca sa-ti aduc a mintsDe anii de pruncie si sA to rog acuma0 datorie vechie, uitati, slt-mi plAtesti

Pecand te jucai And cu minge si soldati;and tu si eu eram copii cu minte-aprinsaCrescuti ca si doi frati qi eu alt chin n'aveamDecat de-a me vale intunecat de tine,Pan ce pierzend curajul de-a te pute intreceMe hotarii sa -ti port iubire fAra margini.Atuncea incepui cu mii de dismierditriSi dragoste frateascA s'a te muncesc, ear tuCu inima trufasa mereu me respingeai.Ades eu stam deoparte dar asta n'ai stiut-o$i dureroase lacrimi imi lunecau din ochi(Ind tu, pe langd mine trecend, pe alti copiiDe-o stare mai de rand, in brate ei stringeai.De ce pe densii numai? ziceam cu intristare,Nu to iubesc si eu? Ear tu ingenunchiAndNainte-mi cu receall, ziceai: Asa se cadeA se purta c'un fiu de rege I

MarAisul.Print, lAsati

Aceste amintiri copilAresti de carei azi me inrosesc.

Carlos.Nu meritam aceasta.

Puteai dispretul, puteai inima meaS'o sfAsii, insa nu s'o departezi de tine.De trei on ai respins pe print si de trei onEl s'a intors rugAnd sa-i dai a to iubire,Ba chiar voind cu sila iubire a-tiNimpune.Ce nu putil Carlos, aduse intAmplarea.Odata la un jot, scApAnd din marl mingea,Lovisi pe-a mea mat*, regina de Boemia,In ochiu, si ea, crezend ea fost fitcut cu vole,Se plAnse catrA rege cu lacrime in fate.IndatA se chiemare copiii toti stt spuieDin ei pe vinovat si regele killCutezAtoarea fapt/t s'o pedepseascl aprig,Chiar dac' ar fi infantul. Atunce te-am vezutCum tremurai de-o parte si eu, inaintAndSi in genunchi cAzend naintea regelui,Am zis: Sunt vinovatul, I e mine to resbung 1

lilarolaitut,Print, ce-mi aduci a mints I

Carlos,Isi resbuna, Carlos

In mijloc de curteni care stAteau in corewww.dacoromanica.ro

DON CARLOS, le

Cu ochii plini de milA, ca cel mai miserabilDin sclavi fu pedepsit. Eu me uitam la tine

nu plangeam ; toti dintii din gull, imi scrA9neauSi nu plangeam ; ti9nea sub lovituri de biciuriImperatescu-mi sange, eu me uitam la tine§i nu plangeam. Atuncea te-apropiai zicendu-miCu lacrime ferbinti : Invinsa, mi-e mandriaMe voiu plAti de tine cand rege vei ajunge !

Marchizul, (intinzendu4 mana).Me voiu plati, Carlos. Aceasta juruinta

cuta ca copil, eu azi o repetez.Me voiu plati ; mie imi va veni momentul.

Carlos.Acum 1 Nu 'ntarzia; acum a sunat oaraSA te plate9ti de mine I Imi trebue amor IO taina 'ngrozitoare framenta pieptul meu§i trebue sa ti-o spun ! In palida to fatsSententa mea de moarte eu voiu BA o cetesc.AscultA te 'nfioara, dar nu respunde ! EuIubesc pe muma mea !

Marchizul.0 Doamne

Carlos.

Nu, nu voiuA fi crutat. 0! spune-mi ca pe intreg phmentulNu-i nimeni miserabil precum sunt eu vorbe9teTot ce-ai putea sa -mi spui, geese in gandu-mi: FiulIube9te pe-a sa mama. A lumii obiceiuriSi ordinea naturei s'a Romei legi condemnaAceasta pasiune ; dorinta mea love9teIn veclnicele drepturi ce are tatAl meu.O simt 9i tot iubesc. AceastA, tale duceLa nebunie sau la e9a fot. Iubesc,Iubesc fara speranta, iubesc Para de lege,Cuprins de-a milli groaza cu viata in periculAceasta o ved bine 9i tot 9i tot iubesc !

Marchizul.Regina au aflat de- aceasta, inclinare ?

Carlos.Puteam sa me descoper? Nu-i ea a lui Don FilipSotie, nu-i regina, 9'acest pament nu estePamentul spaniolesc ? Puteam sa me apropiiuDe densa fArA, marturi cand Filip o paze9teCu gelosia sa 9i cand o incunjoara

A curtii eticheta ? opt infernale luniAcuma au trecut decand m'au rechiematDe la inalta ccoala, decand sunt osinditS'o ved pe toga ziva, §i sa fiu mut ca groapa.Sunt opt grozave luni, Rodrig, decand pe mineMe arde-aceastb, park decand de mii de onPe buze-mi ratacecte marturisirea, insASfiala o impinge in inima 'napoi.Dac' a pute, Rodrigo, vre-o cAteva momenteSA fiu cu densa singur.

Marchizul.Dar tatAl vostru, print!

Carlos.De ce-mi aduci a minte ? Vorbe9te-mi vai, de toateMustrarile caintei, de densul nu-mi vorbi !

Marchizul.Uriti pe tatal vostru?

Carlos.0 nu, eu nu-1 uresc.

Dar groaza ce cuprinde pe facetori de releM'apuca 9i pe mine l'acest teribil nume.A cui e insA vina dud cre9terea servilACe am avut, strivl in tenerul meu sufletA dragostei sementA ? Eram de ese aniCand pentru 'ntaia oara am fost adus 'nainteaAcestui aprig om ce-mi zise, ca-mi e tata.Era 'ntr'o dimineatA in care iscalisePatru sentintl de moarte in 9ir ; dupA, aceeaAbia el revedeam cand pentru vre-o greplaEram sa fiu mustrat. 0 Doamne eu simtescC'aici amAraciunea me 'neacd. SA plecam !

Marchizul.0 ! nu, spuneti-mi totul ! Cuvintele-u9ureazAUn piept impovorat.

Carlos.Adesa me luptam

Cu mine insumi ; des, pe cand la miezul noptiiDormeau a mole garde, rugam, ingenunchiandPe &I' nta Preacurata, cu lacrime§i mie ca sa -mi dee o inima de fiu.Dar n'am fost ascultat. Rodrig, disleaga-mi astAEnigm' a providentei : de ce tocmai acestaDin mii mii de altii a fost sa -mi fie tatl?§i lui de ce ca fiu pe mine i s'a dat ?

si

I

si

Si

www.dacoromanica.ro

20 DON CARLOS,

Natura nu cuprinde, in marele ei cercFiinte-asa opuse. Cum a putut se, legePe ambele extreme a genului umanC'un lant atat de sacru? 0 soarta 'ngrozitoare!De ce acesti doi oameni ce fug unul de altulA fost se, se 'ntitlneascit in tot acea dorintit?Rodrig, to vezi aicea doue dusmane steleCe 'n cursul veacurilor 'ndreapt 'odate, numaiIn sbor una spre alta, s'ating si se sfarema,*'apoi pentru vecie se departeaza earns!

Marchizul.Presimt ca a sit vie un cias fatal! ..

Curios.ySi eu!

Me urnalresc ca Furii spaimantatoare visuri.Se lupta bunu-mi geniu, petruns de indoealltCu 'nfricosate planuri. Ca intr'un labirintSe pierde a mea minte in feliuri de sofisme,Pan me opresc la malul unei adanci prapastii.Rodrig, dace, veodate, uita-voiu ca-mi e tate,

In palida-ti privire eu ved ca me pricepiDe voiu uita vr'odata ca el imi este tats,Ce-mi va pasa ca-i rep!

Mairchioul.

Pot face-o rugaminteIubitului meu Carol? On ce-ati ave de BandNimica nu incepeti far' a ye sfatulIntai cu-amicul vostru. Aceasta imi promiteti?

Carlos.Promit on ce va cere iubirea-ti de la mine.Eu me arunc cu totul in bratele-ti de-amic.

Marcitizul.Se zice ca monarcul se 'ntoarce 'n capitala.Timpul e scurt. De vreti in tainit cu reginaA ye 'ntalni, se poate numa 'n Aranjuez.Simplicitatea vietei de-aici va inlesni...

Carlos.Sperm si eu aceasta. Dar in zadar!

Marcliizul.Nu anca.

Eu merg me present si dad e in SpaniaAsa precum era la Curtea lui Enric,La densa voiu gasi o inima deschisa.

De pot eel in ochiu-i speranta lui CarlosDac' o gasesc dispusa. l'aceastit 'ntrevedereDe pot a sale doanme se, fie departate...

Carlos.Mai toate devotate imi suet si mai cu same,Marchiza Mondecar, al carei fiu ca pajE in serviciul meu.

Marchigul.Prea bine.

Stati pe-aproape ca la un semn ce-oiu faceSa v'aretati indata.

Carlos.Asa voiu face, plead!

Marchigul.Nu pierd nici un moment, la revedere, print!

SCENA III.Reside* reginei la Aranjuez. 0 gridin6, implirtitli, in

doue prin o alea. La fundul ei pavilionul reginei.

Regina. Ducesa de Olivarez. Princesa de Eboli.Marchiza de Mondecar, (vin pe alea).

Regina (cats Marehia).Stati voi pe langa mine, marchiza, veseliaCe straluceste 'n ochii princesei; toatrt zivaM'a prigonit. Abia si-ascunde bucuriaCA astazi se disparte de viata campineasca.

Eboli.Nu pot tagadul, Regina, ce, me bucurDe-a revede Madridul.

Mondecar.§i Maiestatea VoastrA

Nu simte tot astfel? Nu este multamitaCa va pleca de-aicea?

Regina.Imi pare reu de-aceasta

Gradine, inflorita, unde me simt cu totulCa 'n universul meu. De mult aceasta imi estePrimblarea favorite.; aice me salute,Natura campineasca, prietena intimaA 'nteilor mei ani, aice gasesc earsAle copilariei nevinovate jocuri§'a Frantiei dulci venturi adie 'n acest loc.

se

gi

www.dacoromanica.ro

DON CARLOS. 91

Oh, nu-mi luati in nume de reu astA simtire,Cad noi suntem on totii de patrie legati.

Eboli.Dar cat de singuratic si trist e acest loc 1Te-ai crede in La Trappe.

Regina.Dincontra, mie-mi pare Madridul mult mai trist.Dar care e pirerea ducesei?

Olivarez.

Maiestate,Eu stiu ca -i obiceiul decand sunt regi in SpaniaDe-a sta aid o lung, o altA lunit 'n PardoSi iarna 'n residenta.

Regina.Duces', aveti dreptate,

Cu voi am renuntat se, mai discut vre-odattt.

Mondecar.Ce animat Madridul va fi peste putin.Ge.titl-i pentr' o luptA, de tauri, piazza maior,Si un auto-cla-f6 ne se promite And.

Regina.Ne se promite! Astfel, vorbiti voi, Mondecar?

Mondecar.§i de ce nu? Eretici sunt cei care vor arde.

Regina.Sperez ca nu tot astfel gAnditi voi, Eboli?

Eboli.Eu? Maiestatea Voastra, binevoeasc' a credoCa nu-s mai rea crestina deal cum e marchiza.

Regina.Ah! Uit unde me aflu! Dar sa lAsam. aceasta.Vorbeam adinioarea de viata cAmpineasca.Aceasta lunit 'mi pare prea rapede treeuta.Imi promisesem multi, prea multi bucurieCA voiu afla aice, dar n'am putut gagAceea ce sperasem. A,p, se 'ntAmpla oareCu fie ce sperantA? Si n'am cu toate-acesteNici o dorintit care si nu se fi 'mplinit.

Olivarez.Princess Eboli, noi And nu stim, dadGomez poate spera i dace in curendVom salute inteensul un mire fericit?

Regina.Duces' imi pare bine cit mi-ati adus a mints,

(tetra princess)Si eu am fost rugata sit stAruiu pentru densulDar cum? Eu vreu, bArbatul ce cere drept resplatitPe scumpa -mi Eboli, de ea sit fie vrednic!

Olivarez.E vrednic Maiestate, caci gratiosul RegePrea mult a onoreazA cu nalta Sa favoare.

Regina.Nu me 'ndoesc c'aceasta el face fericit.Dar as dori se, stiu de poate el iublSi merit& iubire. La asta, EboliVoi singurA, respundeti.

Eboli(stg, turburatit cu ochii plecati, in sfilit cade in genunchi

dinaintea reginei).

Regina generoasa 1be mine fi-ve mat! 0, nu ingAduitiIre rog pe Duranezeu! sit fiu jertfitA...

Regina.Ce?

Jertfitl? Te ridica I Deajuns! A fi jertfitE o amara soarta! Te cred. Ridicit-te!be mult ai refusat a contelui propuneri?

Eboli.Sunt multe luni deatunce. Printul Carlos eraLa §coala 'naltA And.

Regina.(surprinsa, se uiti la (Musa cu ochiu Otrunzetor).

§i pentru care causAV'ati intrebat vf °data?

.Eboli.Aceasta nu se poate

Si fie, niciodatA, din mii §i mii de cause.

Regina.O singura ajunge. De nu-I puteti iublAceasta-mi e destul. Si nu mai fie vorba!

(curb: celelalte dame)

Azi anti, pe infanta nu am vezut, marchizoVC rog sa mi-o aduceti!

Olivarez (uitandu -se la ciasornic).Nu-i oara, Maiestate.

www.dacoromanica.ro

22 DON CARLOS,

Regina.Nu-i oara unde-mi este iertat de a fi muma?Imi pare reu ; va rog, aduceti-mi a minteCand va yen' momentul.

(Intl un paj ci vorbe0e incet cu ducesa, care dupli a-ceasta se adreseaza catra regina).

Olivarez.

Marchiz de Posa, Doamna.

Regina.De Posa?

Olivarez.El se 'ntoarce din Franta si din Belgia

§i cere-acum favoarea sa poata 'nfatosaScrisori ce i-au fost date de 'nalta Voastra muma.

Regina.Aceasta e iertat?

Olivarez (cu indoeala).Instructiile mele

Nu pomenesc de casul and, intorcendu-seDe la o alta Curte, un grande de CastiliaAici in pare aduce scrisori catra regina.

Regina.Eu insa-1 voiu priml i pe risicul meu propriu.

Olivarez.Dar mie, Maiestate, da'i voe 'n asta, vremeDe-aici sa me retrag.

Regina.Cum yeti vol, ducesa.

(Ducesa ese, Regina face pajului un semn care ese indati).

SCENA IV.

Regina. Princesa de Eboli. Marchiza de MondecarMarchizul de Posa.

Regina.Bine-ati vent, marchize, in Tara Spanioleasca!

Marchizul.Ca astazi niciodata nu m'am simtit mai mandruDe patria-mi spaniola...

Regina (atrg, dame).Domnul marchiz de Posa

Care cu tatal meu a sfaramat o lanceLa Rheims intr'un turnir si de trei ofi coloarea-miFlea sit triumfeze -- el este cel intaiu

Din natiunea sa ce m'a facut sa simtCe glorie-i de-a fi Spaniolilor Regina.

(catra marchiz)

Cand cea din urma data not ne-am vezut in LouvreNu ye trecea prin minte c'aice in CastiliaVe voiu priml ca oaspe.

Marchizul.In adever, Reginii

Eu nu visam atunce ca Franca ne va treceObiectul unit care facea s'o invidiam.

Obiectul unit 1 . .

A casei Valois ?

Regina.Spaniol plin de mandrie!

asta o zici catra -o fiica

Marchizul.Azi, Maiestatea Voastra,

Cutez sa zic aceasta, caci azi sunteti a noastra.

Regina.V'a dus caletoria, pe cat aud, s'in Franta.Ce veste imi aduceti de la augusta-mi muma§i fratii mei iubiti?

Marchizul (thindu-i scrisori).Gash regina-muma

Bolnava, dispartita de-ori ce placeri a lumiiAfara de-acea una: de a ye sti fericePe tronul spaniolesc.

Regina.Ferice... negresit,

and ved cat sunt iubita de rude, de parinti,Cand imi aduc a minte de dulcele trecut....In drumurile voastre ati fost la multe curtiTeri multe, obiceiuri diverse ati vezut.Acum, intors in tart, se zice c'aveti gandulDe lume-a ye ascunde. .. de-a fi un domn mai mareIn zidurile voastre decat cum e Don FilipPe tronul seu regal de-a fi un spirit liberUn filosof... Eu una me indoesc ca viataDe-aice va va place. 0 liniste adancii,Domneste in Madrid.

Marchizul.De-aceasta nu se laud&

Acum Europa 'ntreaga.

Regina.Asa aud. Din cele

www.dacoromanica.ro

DON- CARLOS. 23

Ce 'n lume se intamplA, acum am pierdut chiarAducerea a minte, (ciitrit princesa Eboli)

Prince* o zambillVett colo inflorita. Voiti a mi-o aduce?

(Princesa se duce la locul indicat, regina mai incet eg.triMarchiz).

Marchize, sau me 'nsel, s'au inturnarea voastraFA& aid la curte un fericit mai mult?

Marchizul.GAsii un intristat pe care-un singur lucruEl poate feHcl.

(Princesa se intoarce Cu floarea.

Eboli.Fiindca a vezut

Atitt de mite teri, de sigur cavalerulVa sti a povesteasca istorii minunate.

Marchizul.Chiar cere datoria de cavaler sa cautiOH wide aventuri: din toate-i cea mai sacraA apttra pe doamne.

Illondecar.De uriesi? Acurna

Trecut-a timpul lor.

Marchizul.Pentru cel slab puterea on and e uHes.

_Regina.

Marchizul are drept. Uriesi tot mai sunt kneltDar nu sunt cavaleri.

Marchizul.Din Napoli deuntizi

Viind, eu am fost martur la o 'ntAmplare tristAPe care amicia Zeit sA, o simtescCa $i pe a mea insasi. De nu ac osteniPe Maiestatea Yeast-Hi cu asta povestire...

Regina.Ce este de fAcut? Pot curiositateaPrincesei s'o in/Wm} ? Incepeti, cad $i mieIstoriile-mi plac.

Marchizul.Done familii 'nalte de la Mirandola,Situ le de invidie, si lunge dusmitniePe care dinteun secul in altul mosteniseDin Gull el Clhibe lini, se hotarie in pace

A se unl, prin lanturi de dulce inrudire.Fernand, nepot de sod', a nobilului PietroSi gingasa Matilda, a lui Colonna fiicA,Au fost alesi s'aducA concordia 'ntre densii.Natura pentr' olaltA asa frumoase inimiNu mai formase Ana; nu mai vezuse lumeaAlegere ca asta, gat de potrivith.Fernando nu vezuse cleat portretul numaiA gingasei mirese Cat tremura FernandoCA ea n'o fi, intocmai cum areta portretulPe care-abie 'ndraznea sit-1 tread' asemenat.Tinut de-a sale studii la Padova, FernandoArdea de nerabdare Matildei a copteascaOmajul cel intai de nesfircit amor.

(Regina ascultit cu mai mare lucre a minte. Marchizul,dupit o scurtit pausit urmeazfi povestirea, adresandu-se maimult eittrii princesa Eboli, pe cra permite presentareginei)Dar eatrt, ca Pietro, prin pierderea sotieiDevine earns liber. Cu focul unui juneAscult' atunci betranul al Famei glas puternicVorbind de frumuseta Matildei. El se duceEl vede, el iubecte. Simtirea astA, nounIngdusa in pieptu-i a sAngelui soptire,El cere pe mireasa nepotului si astfelNedreapta sa rApire sfintecte la altar.

_Regina.

*i ce fact Fernando?

Marchizul.Pe-amorului aripe

El, nestiind schimbarea, ferice sboara WA,Mirandola, S'ajunge spre noapte la castel.0 veselA vuire de joc si instrumenteCe vine din palat, lovecte -a sa ureche;Uimit el urea scara, si BM, necunoscutIn sala stralucita ; acolo prin multimeaVoioasl, fericittil zAreste pe PietroS'un anger langh densul, pe care nici prin visuriFernando nu -1 gitsise Mta de frumos.Dintr'o privire vede ce trebuea sit alba§'actna prapttdise vai, pentru vecinicie 1

Eboli.Nenorocit Fernando 1

Aea-i cit e aiiireitiVi

.Regina.Istoria-i sfirsit4

www.dacoromanica.ro

24 DON CARLOS.

Maraezu/.Nu 'n totul.

Regina.Nu ne-ati spus

Ca vi-i amic Fernando ?

Marchizul.Nu am mai scump pe lume 1

Eboli.Urmati istorisirea, marchiz ?

Mcerchioul.

Devine tristaSi numai amintirea durerea-mi rede0eapta.Ertati sa me opresc.

(tAcere generalA).

Regina.Pe fiica-mea 'nsfilit

Cred ca-mi va fi ertat s'o'mbratolez, Princes&Aducetio la mine! ..

(Princess se depArteazi. Marchizul face semn unui pajcare se (inea in fund si dispare. Regina deschide scrisorilece i-a dat marchizul §i pare surprinsi. In timpul acestamarchizul vorbeste in secret si Cu multi viosie cu marchizaMondecar. Regina, dupe cetirea scrisorilor indreaptA o pri-vire petrunzetoare asupra marchizului).

Despre Matilda andNimica nu mi-ati spus. Ea poate a nu §tieCat sufere Fernando ?

Marchizul.Pan azi n'a petruns nimeni

In anima Matildei. Dar sufletele mariStiu suferl 'n tacere.

Regina,Ce Callti imprejur ?

Pe tine vrei sa vezi?

Marchizul.Gandesc, ce fericit

Ar fi in locu -mi altul pe care nu-1 numesc.

Regina.Cine-i de vinit dad nu e?

Marchizul (intrerump6ud-o cu viotge).Pot cuteza

$4 talmAcese aceste cuvinte cum vroesc?Ar dobitndl ertare, dac' at yen' acuma?

Regina.Acum, marchiz, acuma, ce vrei stt spui? ...

Marchizul.Pute-va...

Pute-va sa spereze?

Regina.Marchize, me 'ngroziti

Doar nu va...Marchioul.

A venit 1

SCENA V.

Regina Carlos.(Marchizul de Posa si Marchiza de Mondecar se retrag in fund).

Carlos.In fine-a sosit ciasul and Carol poate-atingeAceasta scumpit mita!

Regina.Ce pas 1 Ce vinovata §i indritzneata fapta IYe ridicati, fugiti 1 Suntem discoperiti,Me incunjoara Curtea.

Carlos.Nu me ridic, nu merg 1

M'au inradacinat aice in genunchiPuteri farmecatoare 1

Regina.Nesocotitule 1

La ce sumeata fapta ye duce bunatatea-mi?Cum! nu §titi ca-i regina ca e a voastra imunaCui adresati aceasta cutezatoare vorba?Nu §titi ca eueu insumi voiu spune Wit rege...

Carlos.§i voiu pert... MA dud de-aici la esafot 10 singurA clipealft trAitA 'n raiu, cu moarteaPrea scump nu e plAtitA

Regina.Dar e regina voastrA...

Carlos.0, Doamne 1 MO retrag 1 Nu trebue s'ascultMid astfel porunciti ? 0, niuma I cat de crudCu mine va jucatil 0 vorba, o privireUn semn pot ca sa -mi dee sau moarte sau vigil,

www.dacoromanica.ro

DON CARLOS. 25

Ce cereti ca sa fac ? Ce poate fi sub soareCe n'as jean indate, dud ati dorl ?

Regina.

Carlos.0 Dunanezeule I

Fugitil

Regina.Cu lacrime va rog Carlos, fugiti, fugitiPan a nu fi surprinsi de doamnele de curte,De pezitorii mei ; pen regele nu afleAceaste, mare veste I

Carlos.Eu soarta mi-o astept 1

Sau moarte eau vista I Ce 1 As fi concentratIntreaga mea sperante pe-acest moment in careYe ved fare de marturi, ca sit me 'nfricosezeInchipuiri deserte I 0 nu, regine, lumea,Se poate inverti in jurul polelorDe sute on si mii, pan ce favoarea astaUrsita-mi va mai da-o 1

Regina.Nici trebui s'o mai dee I

Nenorocitule Ce cereti de la mine ?

Carlos.Eu am luptat, regine, invoc pe DumnezeuCa martur, am luptat mai mult cleat e'n stareAlt muritor pe lume Regina, in zadarSdrobit imi e curajul. Sunt biruit!

Regina.Destull

De vreti al meu repaos...

Carlos.Erati a mea, nu -ati fost

Promisa 'n fate lumli de doue tronuri marlCerul si Natura ve destinase mie

i Filip v'a ripit....

.Regina.El este tatAl vostru!

Carlos.Al vostru sot!

Regina.Va lasA imperiul eel mai mare

4

Din lume mostenire.

Carlos.Pe voi mi-o face mums 1

Regina.0 Doanme 1 Aiurezi

Carlos.Cunoaste. el cothoara

Ce are ; poate el, cu inima sa rece,Pe-a voastra s'o'nteleage? Eu nu voiu sa me pilingVoesc sa dau uitarii nespusa fericireCe eu ag fi avut-o, de-ar fi ferice el!Dar nu e fericit 1 Acesta este chinulDemonic ce me arde : el nu e fericitSi nu va fi in veci I Tu raiul mi-aiCa se-1 dispretuesti in bratele lui Filip

Regina.Gandire 'ngrozitoare

Carlos.01 gtiu cine-a fecut

Aceaste insotirel Eu gtiu cum poate FilipIubl, cum a petit. Si tine sunteti voiAici, in aste, tart? Domniti voi? Niciodata?Cad cum an pute altfeliu un Alba se zugrume,Si sengele sit curga pentru credinte 'n Flandra?Sau poate sunteti voi sotia lui Don Filip?Nici asta n'o pot credo. Femeea e stepenePe-a sotului iubire ; dar tine pi) a lui0 are? Si chiar dace intr'un moment de friguriRosteste intamplator o vorba mai duioasa,Nu cere el ertare de-aceast' a sa gresalaLa sceptrul sou de rege gm perul sou carunt?

Regina.De undo stiti cA, soarta-mi e jalnicA de ciindM'am insotit cu Filip?

Carlos,Mi-a spus-o inima

Ce smite cu 'nfocare ca nesfirsit fericeAr fi a voastrA soartA, de-ar fi cu-a mea units.

Regina.Om trufas gm desert! Dar dac! inima meaContrariul mi-ar spune ? Dar dace a lui FilipIubire nendrazneatl, tacutA, sfiicioasaMai dulce m'ar piltrunde, decAt sumeata vorbit

...

I

I I

Si

I

rtpit,I

I

www.dacoromanica.ro

DON CARLOS.

A mendrului seu fiu; dac' a unui betrenRespect si ingrijire .

Carlos.Aceasta-i alt' ceva,

Atunce... dar, atunce... ye rog se me iertati!Aceasta n'am voi iubiti pe rege!

Regina.A-1 onora imi este dorinta i plecerea

Iubit-ati vie °date?

Iubit-ati vre odate?

Carlos.

Regina.Ciudate intrebare I

Carlos.

Regina.Acum nu mai iubesc 1

Carlos.V'opreste inima sau jurementul?

Regina.Print.

Ye duceti Niciodate nu voiu se mai andAsemenea cuvintel

Carlos.V'opreste inima

Sau jurementul vostru?

Regina.M'opreste datoria!

Nenorocitule, de ce to mai incerciSA adencesti ursita la care suntem ambiiSiliti a ne supune ?

Carlos.Siliti, suntem silifi?

Regina.Ce vrei, ce insemneazi un ton asa solemn?

Carlos.Aceasta inseruneazit di nu se simte CarolDispus ca se se piece l'al datoriei glas,CAnd poate sit asculte a sa volute numai;CA nu-i dispus se fie eel mai nenorocitDin toat' aceasta tare, tend numai l'ar costa

A legilor sfArmare ca se devie elDin toti eel mai fake.

Regina.Ce enc' aveti sperante?

Cand totul e pierdut?...

Carlos.Mille nu cred pierdut

Afars de cei morti!

Regina.Ye 'ntemeiati speranta

Pe mine... muma voastrA?(prive§te lung §i p6trunzetor In cl6nsul, apoi urmeazit cudemnitate).

i de ce nu, un regeUrcAndu-se pe tron mai multe poate AndEl poate 'n foc s'arunce decretele semnateDe-al sea predecesor, el poate-a sale statuiSe, le restoarne... poate, ceci tine l'ar oprl,A mortului tense din linistea eterneCe are 'n Escurial, s'o scoate la lumineS'o presure la venturi pentru a sfirsiC'o fele si mai mare....

Carlos.Opriti-ve, ye jur I

Regina.Se poate cununa cu propria sa mina 1

Carlos.Fiu blestematl

(stft un moment nemiqcat Eli mut).

Acuma... dar, totul e sfirsitVed limpede aceea ce trebuea se-mi fieIn veci intunecos. Eu v'am pierdut, pierdutPe veci l S'au aruncat au sortii 1 V'am pierdut!01 In simtirea asta cupring e tot infernul,Infernul a cuprins gendul eel contrarDe-a ye aye 1 Vai mie 1 Durerea a prea mare 1Se rump a mele nerve

Regina.Iubite, neferice

Carlos, simtesc intreagti, durerea fitra marginiCe 'n plept iti clocoteste, Amorul ea siIli este nesfirsit, dar nesfirsite este§1 slava de-al invinge! triurnfe, Jun' erou

'.b

ce

chlnul

stint-o...

1

si,

www.dacoromanica.ro

DON CARLOS. 97

Al biruintei pret e demn de-un luptatorPuternic care sirate ca 'n inima sa ardeVirtutea atatora imperatesti strabuni!Fa piept, nobile print. Nepot lui Carol Quint,Tu trebui sa mergi vesel la lupta in momentulCand alti bieti muritori plec fruntea 'n desperare.

Carlos.E Area Oulu! 0, Doamne!

Regina.De-a fi barbat? 0 Carol!

Ce mare e virtutea cand frange victorioasaA inimii pornire! Sus to -a pus providentaMai sus ca milioane de semeni de ai tee.A dat cu partinire la favoritul eiCe-a refusat la altii, si mii de mii intreabaCum merits acesta in sinul mumei ancaSa fie prefer% naintea celorlalti?Curaj! Indreptateste lucrarea providentei!Castiga insuti dreptul de-a merge 'n fruntea lumii,Jestfeste-aced ce nimeni phn' azi nu a jertfit!

Carlos.Aceasta pot. Eu am putere uriasaCa sa te dobandesc, dar n'am de a te pierde !

Regina.Marturiseste, Carol Mandrie, amaraciune

indaratnicie atrag a tale doruriCu atata foc spre mine. La dragostea ce-mi daiCu risipire mie, au drept regatelePe care-ai sa domnesti. Ia sama, prApadestiAverea de orfani ce-ti e incredintata.Amorul ti-e puterea. Pan azi s'a ratacitSpre mine. Dar deacuma, indreapta-1 o, indreapta-1Spre viitorul trop si vei simti, in locDe ghimpi ai constiintei, cereasca desfittare!Intaiul ten amor a fost ElisabetaIspania Bali fie al doile. FericeMe plec naintea astei mai nobile simtiri!

Carlos.(s'arunea in cea mai mare miscare la picioarele ei).

0! cat esti de sublima, cereasca aretare!Dar, fie; tot ce ceri, eu voiu sa 'ndeplinesc!

(se ridic5)

Sub ()chilli providentei, jur vecinica... 0 nu!Jur vecinica, tacere, nu vecinica, uitare!

Regina.Qum as pute sa cer de la Carlos aceeaCe nu pot sa 'mplinesc eu insumi

Marehizul (viind in grabs).

Regina.

Alergati! Fugiti de-aicea, print!

Regina.Prepusul seu va fi grozav de te zareste...

Carlos.

Regele!

0 Doamne!

Eu stau!

Regina.cine-atunce din not va fi victim?

Carlos (luand pe marchiz de brat).Aidem, aidem. Rodrigo! (plead si se intoarce).

Ce pet lua cu mine?

Prietenia mumei.Regina.

Carlos.Prietenie! Muria!

Regina.Si lacrimile-aceste din Terile de Jos!

(Ea ei da cateva scrisori. Carlos si Marcbizul es. Reginase OA cu ingrijire daps damele sale care nu se red nicairi.Voind a se retrage spre fund, intalneste pe rege care apare).

SCENA VI.

Regele, _Regina, Ducele de Alba, Contele Lerma,Domingo. (Cate-va dame §i granzi care remlia mat in

departare).

Regele.(dupa ce s'a uitat catva timp in tacere si uimit imprejurul

Cum, singura? Nici una din doamne nu-i aice?Aceasta m6 surprinde. Uncle's a voastre doamne?

Sir...Regina.

.Regele.

Singura? De ce? (catrii, urma).De- aceasta, neiertatil,

ySi

Marehieul.

Si

seu).

www.dacoromanica.ro

2$ DOX C.A.M,04,

Gresalt eu voesc sa mi se dee same.Din doamnele reginei cui ei venise randulSA fact azi serviciul?

Regina.0l Nu ye superati, preinaltate sotEu insumi sunt de vinA. De mine-a fost trimisAPrincesa Eboli....

.Regele.

A fost de voi trimist...

Regina.SA theme cameriera. Doream sa ved infanta.

_Rude.De ce intreaga curte s'a departat? AceastaPe cea intai din doamne o sena Dar a doua?

Mondecar.(care se intorsese in timpul acesta §i se amestecase en cele-

lalte doamne inaintand).

Sir, simt ca 's vinovata...

Regele.Ve incuviintez

Un timp de zece ani sa ye ganditi la astaDeparte de Madrid!

plarchiza se retrage en lacrimile'n ochi. Tacere genera15.TO se uit5, plini de ingrijire la regina).

Regina (c5,tr5, marchiza).

Pe tine plangi, marchiza?(citr5, rege)

Preinaltate sot, dac' am gresit, coronaAcestei tell, pe care eu nu am cautat-o,Trebuea sa me pazeasca de-aceasta scene. EsteIn asta tar' o lege ce cheama 'n judecatitPe fiice de monarc? E paza, sigurantaFemeilor spaniole? Le apart un marturMai mult decal virtutea? §'acum, pre'nalte sot,Ertati, nu sunt deprinsa sa ved plecand cu lacrimiPe cei ce 'n bucurie m'au fost servit, Marchiza,

(Desfacenduli incing5toarea o da marchizei).Pe rege-ati superat, pe mine nu, luatiAceasta amintire a amiciei mele§'acestui cias; fugiti din asta tart grabnic.Numa aici, in Spania, voi ati gresit. In Franca,Cu dulce ve vor sterge aceste lacrimi. Ah!De ce in totdeauna eu imi aduc a minte!

(se sprijini de marelala calii §i-§i acopere fata)In Franta mea iubitt era altfel

Regele (mi§cat).

Putut-auMustrari sa ve'ntristeze de-amorul meu dictate?Sau un cuvent pe care pe buze mi-1 aduseGingasa-mi ingrijire? (se intoarce cat& granzi)Aice stau vasalii ce tronu-mi incunjoara...Se plead vre °data pe-a mele gene somnulPan ce nu cercetez in fie care sariCum inima se bate la 'ntregul meu popor.Din on ce pa* a lumii? §i grija sa am euMai mare pentru tron, dectit pentru sotiaCe inima-mi posede? Pentru poporul meuRespunde a mea spada, si ducele de AlbaDar pentru a sotiei credinta respund numaiAcesti doi ochi ai mei!

Regina.De v'am atins, o doamne...

Regale.Se zice ca eu sunt din lumile crestineCel mai bogat monarc si soarele n'apuneIn ale mele state. Dar toate-aceste altulNainte-mi le-a avut si le vor aye andMulti altii dupe mine. Un lucru e al meu ICe regale posede de la noroc aterna.Elisabeta insk' lui Filip apartine§'acesta-i locul unde 0 eu sunt muritor.

Regina.Ve temeti, Maiestate?

Regele.

De perul meu carunt?and a me teme-odatt am inceput, de 'ndattAm si 'ncetat. (catra granzi)

Eu numer pe granzii curtii mele§i cel intaiu lipseste. Nu ved pe-al meu infant.Copilul Don Carlos incepe-a me 'ngrozi:De and s'a inturnat din scoli de la AlcalaDe mine se fereste. Fierbinte-i al seu singe,De ce-i e rece ochiul? De ce-i a lid purtareSolemn., mesurata? ye recomand asupra-i,SA priveghiati.

Alba.Veghez I Cat timp sub asta zale

0 inima va bate, in liniste don FilipSe poate odihnl. Precum stit cheruvimul1

www.dacoromanica.ro

DON CARLOS, 29

raiului intrare, asa sta duca de AlbaNaintea tronului.

Lerma;Pot eu sa, contrazic

Cu-Mane& uniilire pe inteleptu-mi rege ?Eu venerez prea mult pe-a Voastra MaiestateCa sa ye judec fiul prea grabnic si prea aspru.Mi-e grija de-a lui Carol infierbentatul sangeDe inima sa, nu! . .

.Regele.

Puteti, conte de LermaCu-asemenea cuvinte sit 'nduiosati pe tatd.Dar regele un razim in Alba va afla.Destul despre aceasta. Regala datorieMe chiamit la Madrid. A eresiei ciumitPoporu-mi molipseste. Rescoala se intindeIn Terile de Jos. E timp sa ieu mesuri.0 pilda 'nfricosata va indrepta rebelii.Mani, juramentul mare ce-1 fac toti suveraniiCrestini, voiu sa 'mplinesc. Va fi o judecataDe sange fare samen. Intreaga curtea meaSolemn e invitata.

(el reconduce pe regina ceilalti urmeazi).

SCENA VII.

Carlos cu scrisori in mans; Marchizul de Posavin din parti opuse.

Carlos.Va fi scapata Flandra,

Sunt hotArit. Ea cere. Aceasta imi ajunge.

Marchizul.Nu este de pierdut nici un moment. Se ziceCA Alba a si fost numit guvernator.

Carlos.Chiar mini cer audienta s'am sa reclam numireaAceasta pentru mine. E 'ntaia rugaminteCe indraznesc a-i face. Nu poate sa refuse.De mult cu neplacere me vede in Madrid.Ce bun pretext acesta de-a me tine departe !

sa-ti marturisesc, Rodrig ? sperez mai mult :Eu poate-oiu isbuti cu densul fata 'n fateSA dobandesc din nou favoarea ce-am pierdut.El a naturei voace n'a auzit-o and

§i voiu sa ved, Rodrigo, de va aye efectCand s'a rosti prin mine.

Marchizul.Acuma insfirsit

Eu recunosc pe Carol. Sunteti ear cum ati fast.

SCENA VIII.

Cei dinainte. Contele de Lerma.

Lerma.Acum chiar a plecat monarcul Si am ordin...

Carlos.Prea bine, conte Lerma, urmez pe rege 'ndata.

Marchizul.(faandu-se cg, ar vol sit easA, ceremonios).

Alt ordin nu mai are a-mi da Alteta VoastrA ?

Carlos.Nimic, bung, venire in tart ve urez.

vesti voesc mai multe sa-mi spuneii de prin Flandra(catrit Lerma care tot asteaptii)

Urmez !

SCENA IX.

Don Carlos. Marchizul.

Carlos.Te-am inteles. sunt multamitor

Dar asta formaii este atunci numai iertataCand un strain e &ca. Au nu suntem ca fratiDesarta comedie de ranguri deacum fieGonita dintre noi. SA credem antr'un balMascat ne-am fi 'ntalnit: to imbracat ca sclav

eu dintr'un capriciu cu mantia regala.Cat tine serbatoarea, noi rolul ni-I jucamC'un serios ridicul,, ca sit nu se destepteMultimea ametita din dulcea sa beeie.Dar pintre masca-ti face Carlos al ten un semn...Tu 'n treacAt imi stringi mina noi ne intelegem.

Marchizul.Divin e acest vis! Dar va tine el vecinic?Carlos se simte el de sine-asa de sigurSpre-a se impotrivi ispitelor ce-aducPuterea absoluta ? 0 zi are sa vie0 mare zi, in care acest eroic sufiet

§i-ti

L'a

§i

gi

www.dacoromanica.ro

Be DON CARLOS,

Pre Ved are sa fie supus la grea 'ncercare.Don Filip moare, Carol, imperiul cel mai mareDin lume-1 mosteneste, o ripa fara, fundAtunci el disparteste de gintea muritoare§'un zeu e azi acela ce eri era un om.Acuff el nu mai are defecte ; amutescA sale datorii catrti eternitate.Umanitatea mime azi mare si frumosAtunce se va vinde, se va tarl 'nainteaInaltului idol. Se stinge-a sa 'ndurareOdata cu durerea! In voluptati slabesteVirtutea .ce avuse, pentru nebunii

trirnete aur; diavoli inlesnescA sale desfranari. El, imbatat adoarnieIn acest rail ce sclavii in juru-i i-au creaf.A sa dumnezeire, clureaza cat §i visulSi vai, de -acel nebun ce compatimitorDin somn el de§tepteaza! Ce face-atunci Rodrigo?A amiciei voace e sincera dreapta.Slabita Maiestate nu poate sa simteascaTeribila sa raze. Voi nu ati suferlPe-un cetatean surnet, nici eu pe-un unindru regal

Carlos.E dreapta grozava descrierea ce faciDespre monarchi. Te cred. Dar numai voluptateaDeschide inima la viciuri. Insa euDesi de douezeci si trei de ani, suet andNevinovat. Aceea ce altii risipireLa sinul voluptatii, ta'ria mintii forPuterea barbateasca, eu until le-am pastratDomniei viitoare. §i sine -ar fi in stare,Mara de femei, din pieptu-mi sa te-alunge?

Marchizul.Eu insumi. A§ pute sa ye iubesc atata,Atunci and me voiu teme?

Carlos.Aceasta nu va fi.

De mine-ai nevoe? Ca altii ai tu patimiCare cersatoresc l'a tronului picioare?Te-atrage aurul? Supus, esti mai bogatDecat voiu fi ca rege. Esti _hewn de onoruri?Ca june, ai umplut mesura for tausLe-ai refusat. Din not care va fi datornic§i care creditor? Tu nu respunzi i tremuriDe-aceasta incercare? Asa de putin eigurErIti tu de tine insuti ?

Dan mina.

Marchizul.Ei bine, me 'nvoesc.

Carlos.Esti al meu?

Marchizul.Dar; vecinic cu toata

A inimei putere.

Carlos.Vei fi atat de bun

§i tot atat de drept cu viitorul regeCa asta'zi cu infantul?

March/zit/.Jur!

Carlos.Chiar atunce cand

Al lingu irii vierme va fi incolacitInima-mi nepazita, cand ochiul meu dulci lacrimiSa verse va uita, cand pentru tanguiriSe va'ncuia urechia-mi; vrei sa-mi ptizesti virtuteaCu, bratul ten puternic? vrei tu ca sa me scuturi§i sa-mi aduci a minte de marele meu nume?

Marchizul.Dar!

Carlos.zinc' o rugaminte. Deacuma spune-mi: tit!

Eu pururea-am iubit ist semn d'intimitate.Acest cuvent frat,esc indult' a mea urechie§' in inima-mi cu duke presimt egalitatea.Nu to impotrivl. Gacesc ce vrei sa spui.Aceasta pentru tine e o nimica, insiMult este pentru mine ce sunt un fiu de rege.Voesti sa-mi fii un Irate?

Marchizul.Un irate!

Carlos.Merg la rege.

Nimic nu me 'ngrijeste, Cu tine manna minaDesfid seculul meu!

(Sfilitul actului I-iu).

hi

Pere-i

si

to

$i

ti

1i

www.dacoromanica.ro

ECONOMIA NATIONALA. 31

Economia nationals.Itellecfii critice

Cum se pnate fonda industria in Romania de P. S. Aurelian.

I.

S'a observat de multi ca din toate ctiintelesociale cea mai veche este acea a jurispru-dentei cea mai tenerl in versa este ctiintaeconomies politice. Dad, am cAuta sl ne es-plicAm acest fapt, ar trebul g admitem ca,

cele intAi probleme practice ce s'au infAtocatin viata sociall au fost acele relative la jus-titie ci el cea activitate a statelor s'aaretat in resolvirea lor. Acestea au fost prinurmare mai intAi observate cercetate, ci re-sultatul studiului for a produs intliasocialA, acea a legilor justitiei, Dincontra tre-bue sa conchidem c. partea economicA din

manifestatia vietii a remas mai multA vremeacoperia. de alte aparente. Problemele eco-nomice au esistat totdeauna, dar au remasascunse subt aspecte strAine naturei for prin

urmare au fost resolvate piezic ; uneori ca nictechestiuni de justitie, altA data ca %and partedin misiunea administrativA a statului numai

rare on conform en nicte Adeveruri economiceelementare. Istoria ctiintilor ne confirm& aceste

deductiuni. Abia tinipurile moderne canosc unsistem complect de legi, cc formeazA ctiintaeconomies politico,

Nu este oare nici o asemAnare intro ceeaee s'a petrecut in decursul timpurilor in Eu-

ropa intre ceea ce se intamplA la noi inepoca scurta decAnd am inceput a fi supuci

reformelor de tot feliul ? S. vedem.

Fund remaci in urma intregei culturi occiden-

tale, in momentul tend strabat pita la noi ra-zele ei i eand imprejurarile politice ne permit,noi adoptam foarte multe din legile cele maibune a terilor occidentale i inscriem in fine

noi in constitutie principiul egalitAtii ina-intea legii. Pe aceastA tale am dobAndit legide justitie ci administratie ci in genere insti-tutii politice menite de a pune in practicAla noi formele constitutionale, astfel cum a-cestea fusese fixate in cAteva state din occi-dent. Trecutul nostru ne tinuse legati de O-rient, in privinta organizArii statului a nara-vurilor sociale ci a intregei noastre stAri deculture, i cAnd se decteaptA crecte con.ctiinta depArtAril, in care am reams de Occi,dent, dorinta de a miccura aceasta distant&prin paci mai rApezi a fost intemeiatit,

schimbarea organismului politic trebuea sA fieintaia consequent,. Dace, ar fi adev6rat cat

formele politice in care se consume viata unuipopor sunt numai nicte creatiuni abstracte aleratiunii i ca se potrivese la toate popoarele,atunci poate ca intentiunea patrioticit a le-giuitorilor noctri reformatori care au fAcut unasemenea imprumut de forme pregAtite de altepopoare, ar fi avut isbAnzi depline. In reali-tate insA generatiile mai tinere care an gAsitindeplinite aceste reforme politico au aflat inacelac timp societatea romans, compug dinmulti functionari netrebnici, putini cettiteni caresit Ole a se folosl de toate dreptatile cu careau fast inzestrati tli foarte multi si de uniisi de altii care inteleg a practica egalitateainaintea logilor fatit en budgetul statului,

OHIO

ci

ci

si

d'intai

si

1i

1i

si

www.dacoromanica.ro

32 ECONOMIA NATIONALA.

De la cele intai proteste incontra abusurilorfunctionarilor si incontra depravgrii moralitatiipublice guvernele si-au arAtat intentiunea dea combate aceste role prin diferite mijloace,,

in genere reformand necontenit legile si avendmAngaerea ca respandirea instructiunii va fiun mijloc pentru a indrepta naravurile pu-blice.

Oare pentru ce toate silintele puse in a-ceast4 privinta au remas fitrA, un resultat sim-titor ?

In coloanele acestei reviste, mai cu sang,s'au arittat de altii cit inceputurile noastre deculturit au fost falsificate printr'o imitare nu-mai a formelor culturei occidentale. Tinem

totu§ a reamintl un lucru cunoscut tuturor,numai in scup de a lamurl chestiunea de mai sus.

Reformele politice au produs in Romlnia ovigil, publicg cu mijloacele ei de vorbit si detipar. In toate manifestitrile acestei viete a pre-ponderat o preocupare foarte mare de idei siidealuri politice. S'a intAmplat la noi ceva a-nalog cu tendinta ce au avut-o odinioartt pArintii

bisericei si teologii de a da forme rationale dog-melor religioase, cad precum partea teoreticii,a dogmelor este indiferenft pentru credintareal in ele, tot astfel si abstractiunile ratio-nale au o influentit foarte mica pentru modulcum i§i indeplineste statul §i societatea viatafor politick. La noi aceastit indeletnicire a adusduNt densa o urmare rea, de oare ce deose-birea de principii §i programe politico a datna§tere la curente deosebite §i acestea odatkpornite in opinia public& au hat cu Unselenu numai pe eel de bunk credinta, dar kneltsi foarte multi oameni, care au priceput elpartidele politico intr'un stat constitutional maian §i avantajul de a fl climate Sit guverneze

Cara. Astfel s'a fh'cut ca n'a remas nici o pit-turd mai civilizatit din societatea romitnit, care

s1 nu fie atinsit de epidemia moral numitit

politicl" si el nu exists aproape nici uncriteriu a vietii publice in care sit nu se simtitinfluenta ei. Representantii trjmisi de societateanoastra in corpurile legiuitoare si guvernele

sustinute de ei au fost, de la sine se intelege,ca o parte dintr'un intreg si an introdus po-litica in tot organismul, in toate vinele sta-

tului si a societittii in urmittorul mod : Din

principiul responsabilitittii ministeriale s'a dedus

in genere cit puterea esecutivit in stat nu arealtit misiune decitt acea de a aplica legile,

misiune care trece si asupra tuturor functio-narilor ce depind de ea. Pentru ca legile sitfie dar bine aplicate, s'a zis c6, guvernele trebuesit incredinteze aplicarea for numai oamenilorin care au incredere fiindcl impartasesc ace-leasi principii politice. Din practicarea acestufsistem au derivat deocamdatit urmittoarele con-

sequente : de-o parte functiile statului Oak lacele mai inferioare au fost date din mting inmans ca sit fie ocupate de oameni mai devotatiacelora§i principii de altit parte membrii ma-

joritatilor parlamentare, care in toate terile

useazit de influenta ce o au asupra guvernului,au citpittat un pretext foarte bun de a impuneministrilor pe oamenii lor, si in fine putinta

de a ajunge si a fi tinut in slujbe vi de aaye avantaje de la stat prin asemene mijloacea introdus in societate gustul de a se inrolain partide politice. Aceste efecte odatk existand,ele devin la randul for cause determinantspentru mantinerea continua a aceleia§i saride lucruri.

Un asemenea sistem este el oare u conse-quent/1, nocesark a vietii constitutionale mo-

www.dacoromanica.ro

ECONOMIA NATIONALA. 33

derne ? §i in tot casul putem fi intrebati cereu resulta din practicarea lui pentru viataunui popor ?

Nu putem afirma intaia chestiune pentrumotivul, ca, premisa cit puterea esecutivit ar fi

chematit numai a aplica legile, este false,.

Legea cea mai perfecta este numai un com-plex de regule. Functionarul cautand

indeplinl serviciul sea va aye ca linie de pur-tare un principiu legal, pe care trebue sit-1aplice la fiecare cas concret. Atilt in privintamodului cum intelege el legea, cat si in pri-vinta felului cum o esecutit, el are cele maimulte on o latitudine de actiune, in care vafi condus sau de experienta sa, sau de ordinelesuperioare, cu restrictia insit cit actiunea luinu trebue sit violeze legea. Dad aceasta se in-ample, in statul constitutional, functionarul este

supus judecittii si seful sau, ministrul este res-punzetor parlamentului atat pentru ordineledate subalternilor, cat si pentru faptele saleproprii.

Toti acesti functionari, chiar in statul con-stitutional, fac prin urmare mai malt cleat sit,splice niste regule legale. Ei aunt chemati aindeplinl un oficiu de administratie, de politic,de recensiment, sau de instructiune, pentru

care insit legea nu le dit decitt o norms, pecare ei trebue sit o complecteze din propriafor experientit si pricepere se intelege inlimitea acelei legi si nu va face mai bunitadministratie un subprefect si mai bune lectiitin dascal, si mai bune urmitriri un epibtat,numai pentru cuventul ca, sunt de aceeasi par-ticle, cu ministrii respectivi, decat atunci dudar fi fost chemati si trimisi in serviciu in o-

derea capacitatii si meritelor for personale sifare, sa fi avut legaturi politice.

Asa dar nu este adeverat ea sistemul con-stitutional reclamg, ca toate oficiile de sub pu-

terea esecutivit a fie indeplinite de oamenicolorati politiceste. Dace, totusi se face, aceasta

are urmatoarele neajunsuri:

1) Statul isi vede servicfile sale re u in-deplinite de catrit niste functionari care n'auavut vreme se, capete cunostintele speciale

ramurei in care servesc. Zelul functionarilorbuni se scoboarit atunci la nivelul eolegilor

for si astfel nici o ameliorare a servicielorpublice nu este cu putinta. Legile cele maibune pot devenl nelegiuri in manile lor. A-

ceasta pentru functionarii care sunt eel putinonesti.

2) In societate se creeazit deprinderea dea se vorbi de principii ca de un mijloc or-dinar de train si se incurajeazit specula neo-nesta. Se toceste sentimentul natural carereproba minciuna si astfel neonestitatea trecedin politica in viata private,. Cuventul nu maieste cuvent ca odinioara. Generatiile tinerevezencl ce intrebuintare se face cu principiile,perd increderea in ideile apropiate si realisa-bile si isi cautg, manglere in utopii mai vaste,

3) Representantii natiunii in oarele Ion decugetare la viitorul terii si la mandatul Ion

wed ca luerurile merg tot roil si fac legi postelegi ca sit meargit mai bine. De se potrivesesau nu aceste inovatii cu obiceiurile §i nece-sitittile reale ale societatii roman°, aceasta seconsidera de obiceiu ca o chestiune de la sinetransatit prin faptul cit aceleasi legi existl §ifac deja fe,ricirea altor popoare culte. Legeo

a-si

t5 www.dacoromanica.ro

a! ECONOMIA NATIONALA.

cea mai bunci insd ar .fi acea care ar da tuturoradeprinderca de a eselude politica din guvernarea detoate zilele a statului, fi care ar face astfel cu pu-tintei sei avem in toate oficiile statului oameni spe-ciali, care sd priceapd treaba la care sunt cliemati

s'o indeplineascci ea tragere de ininaci, functio-nari care sd facet din perfectionarea servicinlui ionscopul intregei ion activitcifi. Dar acest resultat nuni-1 va da nici o lege cdt de bind : el putem ayenumai p).inteo practicci onestd indelungatcl.

IL

In asemene imprejurIri de la sine se in-telege ca interesele economice ale populatiei

romane au fost luate in sang, foarte rar invederea economiei nationale, ci mai adeseoripuse numai in serviciul unor principii politice.Credem cit nu gresim, cand afirmiim cii, aceasta

s'a inttimplat chiar la improprietarirea Ora-nilor citrora legiuitorii nostri le-au schimbatpositiunea numai pentru a-i pun numi oameniliberi, dar fart a le da alt sprijin pentru a-coast& situatie noun ce le-o creaser6. Espe-

rienta a dovedit in urmit cit tratarea unei a-semenea chestiuni economice din punct de ye-dere numai politic aduce dupit sine problemeatat de grele cum este acea de astazi a im-bunAtittirii starii Oranului roman.

Un act de mare importatit pentru economianationala si in bine si in r6u a fost construireacailor ferate. Acela§ mijloc de transport careusura esportul productelor noastre agricole in-lesnea in acelas timp inundarea pietelornoastre cu productiile industriei si manufac-ture' straine intr'un timp in care statul roman,neav6nd deplina independents internationalknu putea set so apere cu tarife vamale, Con-

ventiunea comerciall incheiatl cu Austria pen-,

tru motive de politicii, esterioara, a deschis un'drum §i mai larg pentru intrarea narfuriloraustriace in tail, uncle nici marfurile strAine,nici productele meseriilor ordinare n'au maigAsit nici o concurentg, locahi. Alte cause im-

putinase slabise deja productia industrialAindigenX. Enuntarea for a ajuns de cateva onla auzul representantilor nationali, intaia earlcu ocasiunea desbaterilor proectului de legepentru instructie presentat de fostul ministrud. Maiorescu cand d-sa sustinea prefacerea

dttorva gimnazii in scoli reale pe motiv citinstructia ce se dobandeste in scolile noastr',indeparteaza pe Romani de la profesiunile in-dustriale si de la comerciu. Acest din urmitfapt el deplangeau si deputatii din Moldovain Camera de revisuire care a modificat art.7 din constitutie, si aretau cit meseriile sicomerciul nu mai sunt in mauile Romanilor,Astazi este de notorietate publics ca cea maimare parte din cei ce nu se ocupit cu agri-cultura §i profesiile liberale intrebuinteazacuno§tintele for mid sau mar' in serviciilestatului ci ca cei ce nu incap bine intr'acestecategorii, nu aratit plecare pentru comerciu sau

pentru vr'o meserie oare care ci iii coin,

plecteaza lipsa pe apucatele din politica, joede carti abusuri ordinare, incat in resultatprofesiunile industriale au remas, unele para-site cu totul, altele, impreuna cu comerciul, ex-ploatate numai de strain',

Statul roman nu poate reminb indiferent

fats cu aceasta stare de lucruri, ar fl tre.buit set o previa de la inceput. Ori ce stateste Interesat set se product pe teritoriul saumijloace de train cat mai variate, care set asigure cel putin o bunt' stare materials soda.

qi

ci

cisi

si

www.dacoromanica.ro

gCONONIA NATIONALL 85

tblii ce o guverneaz5, dad, nu chiar sä-i aduca,bogalii prin export, §i statul care este espresiaunei singure nationalitati compacte, are interesca productiunea si fie facuta de natiunea lui

proprie. Aceasta nu mai are ast5zi nevoe a ficlemonstrat dupa ce s'a v6zut d cloctrina li-berului schimb §i a libertatii comerciului jntrenatiuni este o aria cu care cautA a-§i des-

chide drumul la pietele straine industriile bineorganizate, precum dincontra sistemul protectionist este mijlocul de ap5rare incontra con-curentei straine. AnAndoue sistemele sunt astazi

deopotriva recomandate de §tiinta, ca sa fieintrebuintate de state sau unul, sau altul dupacum cer interesele productiunii for indigene.

§tiinta §i practica recomanda o mina demijloace prin care se poate protege industrianationals, dar toate aceste au un caracter co-il= §i anume cg se raporteazsa numai la pro-ductiunile deja infiintate, fie macar intr'o starecat de inferioarA. In adever pentru perfectio-narea for statul poate crea §coli practice cumai§tri adu§i din strgingtate, care ssa, invete

pe luceatorii indigeni, ce au deja un me§te§ug-

de a lucra mai abil §i mai variat. Acela§

lucre 61 poate face statul pentru lucratorii cese MI6 in asiluri §i in penitenciare. Meseria§ii

ce s'au ridicat la un grad oare care pot fiincurajati prin aldtuiri de expositii, prin a-cordarea de premii individuale. Cand o pro-ductiune are o dimensiune mai mare statulpoate sa-i ving, in ajutor scutind-o de impo-site §i de fami pentru importul instrumentelor§i a materiilor prime de care ar ave nevoe.Deasemene se pot acorda chiar subventiuni

anuale unor fabrici. Industrii intregi §i meseriimici pot fi incurajate prin faptul ca statul

devine consumatorul for pentru toate furniturile

de care are nevoe. In sfir§it toata productiunea§i mare §i mica poate fi protejata, ingreuindu-se

concurenta strains sau prin premii date pro-duselor indigene ce se exporteaza sau printaxe vamale puse asupra produselor straine

ce se importeaza. Toate aceste mijloace pot

aye de resultat ridicarea in cantitate §i ca-litate a productiunii" sau numai imboggtireaproducetorilor" dupAcum statul care be intre-buinteaza are o guvernare inteleapta §i gos-pod5reasca §i un control aspru, sau are numaislujba§i care aplid legi fara a se preocupa

de succesul oficiului ce-1 indeplinesc. l'ari oconducere incredintata unor oameni speciali

care sä simteasca la fiecare pas nevoile eco-nomiei nationale, legile cele mai favorabile in-dustriilor indigene vor remane numai scrisepe hartie.

Pentru productiunile care nu stmt de locinfiintate, acelea§i meserii pot fi introduse peAnd, numai ca pentru aceste isbb,nda devine

mai indoelnid §1 misiunea protectoare a sta-tului mai grea §i mai delicata.

(Sfir§ital in numerul viitor).

P. Th. Misir.

www.dacoromanica.ro

36 POESII.

POESII.

FARE -NI ENTE.

Colo sub plopul falnic cu bratele tufoaseEu stau intins pe earba in dulce lenevire,0 lini$e plitcuttl in sufletu-mi se lasa',Precum in intuneric a razei stralucire.

Acele niii de §oapte, ecouri ratilciteA frunzelor viu freamet, a zilei armonii,Toate-a naturei glasuri in aer respanditeLe-ascult, chi in there sunt multe veselii.

Dar Windu-nii nebunatic §i liber de robieCntrieg prin lume lasat in voea lui,§i ciasuri multe astfel se due sa nu mai vie.Ce dulce este viata la umbra plopului 1

A§a in nepasare de ce-a fost" de ce este"Uitat de on ce grij6, §i grijile uittind§tiind bine ca lumea intreaga-i o povesteNici prea riz6nd, nici lacrimi in chinuri reviirsAnd,

Fag dorinti, de munca fugind ca de-o povoard,Cu initha 'npietrita i negvnind nimic,Nu-i oare fericirea ce 'n fiecare oars,0 cat& omul harnic, cel mare i cel mic?

Ne sfii§ie durerea, pe urma sa resareIsvor amar de lacrimi ce sad in morment,Ear bucuria vine cu doruri zimbitoareySi trece, trece grabnic ca shorn! unui vent.

Maririle-aurite, dau roade 'nveninateNe tulbura, ne mi§ca, §i pace nu avem,StrAdanii, scopuri, fapte abia de's insemnatePe file necitite, a mortilor poem.

§i nimeni, vai, nu poate at fad, cum voe§te.Sa simtii dupit doru-i, sä §tie ce nu §tie ;0 lege nenteleasa in Wind ne stAp&ne§teSub pa§i ne pune stavili a§a a fost sit fie.

Ear daca 'n asta lume, avem a§a menireDe ce agt ne sbatem §i tot din greu muncim?§i nu-i o 'ntelepciune a sta in lenevirePrivind, ca la un teatru, a lumii invertire,Efect optic prin care pe not chiar ne privim?

N. Volenti.

www.dacoromanica.ro

POE SII. 87

Traduceri din Heine,

SUFLETU-MI GINGAS. ..

Sufletu-mi ginga§, plin de iubireIn crinul fraged 1'a. cufunda ;

Crinul atuncea, de-a mea iubitAResunand tainic, dulce-ar cant&

Tremure cAntul, geama §i arcaCa §i sarutul pe buza sa,Ca §i sarutul, ce-mi da odatAIn oath dulce, iubita mea.

NU MB TUBESTI...

Nu me iubesti, nu me iubestiPutin imi pasa. mie,

Caci de privesc in fata ta.Eu am o 'mpetatie.

Tu me uresti, to the uresti,Gurita ta mi-o Ace.

Ahl lase. dragft s'o sitrut,§i eu voiu fi ferice.

MULTE STELE...

Multe stele 'n nemi§careStau pe-al ceriului covor,Si privesc una la altaTot cu dragoste §i dor.

Si vorbesc o limb& dulce,Limba tainica de-amor;Invetatii de pe lumeN'o pricep cu mintea lor.

sctsizr.se.

Insa eu am invetat -oSi curend n'o voiu uita;Carte mi-a fost mandra fatCAnd zimbea iubita mea.

T. V. Stefanelli.

www.dacoromanica.ro

98 POES.11.

=21:t

DIN AMURU

(Poet chinez cu 8000 de ani inainte de Chr.)

0 perechie manioasa, sta pe pat, spete la spete,Amendoi tacuti se'ncearca s'ascunz' a iubirii sete,Alegend el, obraz aspru, ea, candoarea unui prune.

Dar incet ochiul spre coada cu lumina se 'nvertesteprivirea de la until pe o alta intalneste :

S'a topit mania toata. brate'n brute se arunc.

AMANTUL SUPUS.

In loc de Amor, chiar Ura zici in tine ca doinneste.Eu supus voiu fi astazi la on ce voint' a toDar in ciasul desparthii vei cunoaste ca drept esteSartitarile primite inapoi a mi le da.

V. Pogor.

Academia Rombd.(Seeinnea ordinard din Fevruarte ,vi Martie 1882).

Sesiunea Academiei romane a inceput inanul acesta la 23 Fevruarie si s'a sfirsit inzioa de 26 Martiea tinut prin urmare maimult decat obicinuit, deli a fost mai putinbogata in lucrari comune decal alte sesiunianterioare, in deosebi decat sesiunea din 1881,cand Academia a statornicit cele de pe urmaregale in privinta ortografiei romane. Zicemcele de pe urmi regale, fiindca Oita astazide an remas neschimbate, asa nedesavarsiteprecum sunt. Academia a giindit ca numaiprin o invoiala ce s'ar face intre deosebitelesisteme s'ar pate ajunge de o cam data, la unresultat practie. §i in adeve'r, atat din Tran-silvania cat si din Bueovina mai multe corpuride invet6tori si mai multi particulari cu au-toritate care odinioara urmau altor sisteme,au dat adhesiunea for la regulele ortograficeprimite de Academie, numai pentru a ajungela unitate. Toata lumea e cam obosita, de..chestiunea ortografiei si insasi Academia insesiunea aceasta an amanat pentru alte timpurio propunere de revisuire ce facuse unul dinmembrii ei, D. Quintescu.

Dupa statutele sale Academia si-a reinoitbiuroul in anul acesta : In locul d-lui IoanGhica, representantul Romaniei la Londra, Aca-demia a ales president pe d. Dimitrie Sturza,ear vice-presidenti a reales pe d-nii T. Ma-iorescu si P. Aurelian ; al treile vice-presidenta fost numit Episcopul Melchisedec in loculd-lui Dimitrie Sturza. Insemnata sarcia a

§i

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA. 39

secretariatului general este incredintata, Incadin anul 1881, d-lui V. A. Urechia ministrual Cultelor si Instructiunii publice.

Unul din membrii activi din sectiunea sti-

intifica d. Vassici, murind in cursul anului1881, Academia a ales in locu-i pe d. Flo-rian Porcius, invOtat roman din Transilvania,care s'a deosebit prin studiele sale stiintifice,mai ales prin o foarte bunit scriere desprebotanicit, compusa in limba latina. S'a alesapoi membru onorar D. Torma profesor laUniversitatea din Pesta care se deosebeste prinscrierile sale isto1ice rar pintreUnguriprin nepartinirea stiintificit cu carecerceteazit istoria Romani lor. Insfirsit s'au alesmai multi membri corespondenti dintre scriito-rii roman cei mai cunoscuti si dintre autoriistraini care au facut studii asupra Romanilorsau asupra Ord noastre. Meuiuiii corespon-denti nou numiti sunt d-nii Kanit, Lanka,

A. ViTanti. precum si cunoscutii co-laboratori ai revistei noastre d-nii N. Gage,

Slavici qi A Lambrior.Academia a impartit de asta data doue

pentru cea mai bunt carteromans apitruta in cursul anului" s'a dat pa-rintelui Stefazzelli profesor la Universitateadin Cernauti pentru Catechetica sa, cuprinsa,

in trei mari volume in 8°. Este de insemnatca din toate cartile care s'au presentat, comi-siunea premielor a ales o carte de teologie,wend de sigur sit incurajeze aceastit stiintitcam neingrijita pans astazi la Romani, Im-prejurarea ca, premiatul este Roman din Bu-covina a Mut un foarte bun efect. Se vedeca ingrijirea ce se areta dincoace de Molna laipfiintarea Universitatii din Cernituti nu era pedeplin indreptatita, de vreme ce de pe acum adat ocasiunea la cittiva Romani sit se deosebeaselca profesori si ca scriitori, Al dellea promiu,

mai de mult publicat de Academie pentruscrierea cea mai Mina cu titlul Teranul ro-man" s'a dat manuscriptului, discoperit inurma a fi al d-lui Tocilescu, cunoscutul autoral scrierii Dacia inainte de Romani". Aceastitscriere va fi tiparita pe socoteala Academieisi in curend meritele ei vor pute fi judecatesi de publicul cetitor.

Zilele cele mai interesante ale unei sesiunisunt negresit acele in care se cetesc in se-dinte publiceadese on sub presidenta Re-geluidisertatii literare, istorie, sciintiflce com-puse de membrii Academiei did ocupatiunilede curata, adrainistratie precum budget, luitride socoteli, revisuiri de biblioteck de docu-,mente, corespondents, primiri si trimiteri de

alegeri de comisiuni, numiri de functionari,etc. etc. sunt de un interes foarte secundarpentru public. In anul acesta s'au cetitmatoarele scrieri.

1) Puiu, de Carmen Sylva (Regina Elisa-beta) trad. si cetita de Sturta.

2) Despre scrierile lui Constantin Negruzzide Alecsandri,

3) Biografia lui Dionisie episcop de Bu-zen de Melchisedek,

4) Cercetari asupra mineralelor din masi-vul cristalin de la Brosteni de Poni.

5) Memoriu asupra monumentului lui Pa-piu Ilarian do Barit,

6) Chromatica poporului Romiln, discursdo primire de Marian.

7) Respuns la acest discurs de B. P.Hasdeu.

p) Despre geografla botanfdt gi desprpvegetatiunea, Dobrogei de Brlinde,

premii. Intitiul

carti,

uro

Goldi,,

I

www.dacoromanica.ro

40 ACADEMIA ROMANA- BIBLIOGRAFIE.

9) Despre miscarea istoricg, literary pri-vitoare la Romani, din tars, si din strginatatede Maniu.

10) Consideratiuni la studiul experimentalal miscgrii apei in canale si la constitutiuneaintima a fluidelor de Hare!.

11) Notita, biograficg, a reposatului aca-demic Andrei Mocioni de Babef.

Dintre aceste ate-va au fost interesantean dat dovadg, c se si lucreazg, ceva in Aca-demie. Dar atgta nu ajunge. In urma fixgreiortografiei, sarcing pe care Academia si-a in-deplinit-o intru cat -va, datoria de capitenie aei este de a fixa limbs prin publicarea unuidictionar al limbei romane. Aceastg, indatorireeste ceva mai greu de indeplinit. Dupg, stearpa

zadarnica incercare fatutit chiar la infiinta-tea societgtii, astgzi and societatea academias'a schimbat in Academie, autoritate recu-noscutg a statului, aceasta inaltare in rang oindatoreste la muncg, mai mare si ar trebuipusit macar temelia unei atat de insemnatelucrgri. Cu toate aceste, dupg, experientacutg, o mare sfialit domneste in Academie inastit privintg, o neincredere care pare a do-vedi timpul unui dictionar al Academiei n'avenit Ana.

..0110.11111.0

Redactor: Iacob Negrum

Red.

BIBLIOGRAFIE.

Analele Academiei Bomeine. Seria II torn. IIIun volum in IV° mare 325 §i CXII pag. Bucure§ti1882.

Regimul nostru agrar considerat in efectele salede Gr. N. Macry, o bros. 37 pag. Ia§i 1882.

Impositul fonciar in _Romania o propunerepentru o mai bunk, repartire a lui, cu 8 planuride Mihail Bali, 1 vol. Craiova 1882.

Iffemoriu pertru cantarile bisericeiti in Boni ania,de Episcopul de Roman 1114,isedek.

Literatura populara sau Palavre Anecdote.Broura I, 100 subiecte, de I. Baican 71 pag.Bucure§ti 1882.

liaport general asupra serviciului igienei publiceal Capitalei pe anul 1881 de prof, Dr, Felix unmic vol. 96 pag. Bucuresti 1882.

Raportul §i proiectul maioritAtii comisiunii par-lamentare pentru organizarea puterii judeclitore§tio bros. de 69 pag. Bucure4ti 1882.

Raportul §i contra-proiectul minoritatii comisiuniiparlamentare pentru organizarea puterii judecato-re0i, o bros de 50 pag. Bucuresti 1882.

Istoria universala. Partea I. Istoria veche, deA.. D. Xenopol. Ia§i. Editura Libriiriei Daniel. 1881.Un volum de 123 pag,

.Elementc de Geologic de I. Nadejde, Iasi, Edit.Libr. Daniel. 1881, pag. 84.

Noua Carte do Crtire, Partea I, pentru alas.primal% de N. Georgescu. Iasi, Editura LibrarieiDaniel. 1881, pag. 116.

Epitome Ilistoriae Sacra° de P. Palm. EdituraLibrhiei Daniel. Ia§i, 1882, pag. 215,

Los boundt8 de la romtesse, comddie en un acten vers, de V. .el/ecsanthq, o bros. Bucure0i 1882,

Tip ografia Nationall.

si

fh-

ch

si

si

si

8i

11

www.dacoromanica.ro

4

www.dacoromanica.ro