CONVORBIRI LITERARE.

ANUL VI.1 APRILIE 1872 1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

I ATIPOGRAFIA plATIONALA.

1873.

alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

_

No. 2.Anul VI. Iassi, 1 Maiu 1872.

CONVORBIRI LITERARE

Apare la 1 a fieearei luni.Abonamentul pe un an pentru Rom Ws. liberli 1 galben; pentru Austria 6 fl; pentru Germania 15 Franci; pentro

Svitera, Belgia si Italia 20 franci ; pentru Francia si Spania 25 franci.Abonamentele fie fac numai pe un an intreg; in Iasi la Tipo-Litografia Nationalii si la redactiune, in Rucurosti

la librAria Soccec et Comp.; in toate celelalte orase din RomAnia la biurourile postale.

1 4 9 7.

DUMBRAVA ROSIE. *)POEM ISTORIC.

Dedicat aosicului meu C. Negri.

I.'PISTIL Lill ALBERT.

Albert, craiul Lehiei, facut-au un vie mare !:Un vis de nAvAlire, de'nvingeri glorioase !El se vEzit puternic, pe-un armasar calare,InfiorAnd cu spada-i popoare numeroase.

') Regele Albert, dupg cum se invoise cu fratii sei re-gele Ungariei si ducele Litvaniei, in conferinta dela Leutschau, cerei a-0 implini glindul asupra dom-nului Stefan a Moldovii (conferintA in care se desbAtbdespre stirpirea Romlnilor : super extirpatione Va-lachi"); china, la arme toatA Polonia, Galitia, Ma-zovia, pe Joan de Tiffen magisterul Prusiei, ear maiales pe Alecsandru ducele Litvaniei cu toatA nobili-Imes Litvang. Deci cn multA oaste de mercenari pe-destri si ciilitreti el pled de la ILeopol spre Mol-dova la 26 lunie.

Acea nefericitA espeditie fu preinaintatA de urmit-toarele prodigii: Dou6 sate de boi, apuctindu-iun virtejinfricosat la esirea din Leopol, se imprIstiearA in toatepArtile, unii cifzurit in santurile suburbiei, ear ceilalticu greu se putb glsi si aduna. CAnd Regele treceauu riulet, calul seu de mita, se poticni si se bled.Un oare care Sropski, nobil de neam, dar cam ne-bun, de mai multe ori strigi in Leopol cu spaimgprevestind peirea Polonilor. Fulgerul aziind asuprataberei, ucisb" pe un nobil si 12 cai. Preotul servinddinaintea Regelui, seltpi gios sfintele Taine

cu toate aceste inspAimAntAtoare intgrnplAri, de-parte de a se Ma de pkate, oastea petrecea in li-bertate cu mueri, si insusi sefii, nu numai noaptea

Din MiazA-zi ferbinte in recea MiazA-noapte,Din Rëslritul mAndru l'Apusul lucitorEl anzi prin visu-i mii, mii de mii de papteCresand in sgomot falnic, gigantic, imnAtor,Un uragan de glasuri ce clocotea prin lumePurtInd, nAltand on falA un name al sett nume!

Albert, craiul Lehiei, trufag, sumet, ugor,Adimenit, se crede stapan pe viitor,

'arune.1 ochi de pradA pe tulle vecine :Care din ele) zice) mi-ar cuveni mai bine ?.4El stA putin pe gAnduri, apoi on mare glas :Moldova este pragul antaiului meu pas !

dar si chiar la lumina zilei se desfAtau in bale siin betie, dismierdAndu-se in bratele femeilor.

Creslau Curozwanski, nobil de Roza, decan de Cra-covia, si Podlowski de Przytyk, castelanul Radomiei,au fost trimisi soli atm Stefan VocIA. pentru ea siiceara libera treeere prin teat% a oastei Lesesti, cer-and a-I insela cit espeditia lui Albert ar fi menitAin contra Turcilor. Asemine misie au avut si Ma-tei Louzinski, episcopul Camenitei.

Albert ineepb resboiul asediend si bombardAnd Su-ceava, Aug nu re* a lua orasul, ci perdu multitoaste si timp in zadar.

Oates LesagrA se retrase prin codrii Bncovinei, a-vgnd in mijloc pe regele bolnav si dus pe un leagAn ;ins-6 acolo Moldovenii ascnnsi intro copaci, se isbir6ca lupii asupra Lesilor si le flout+ multi' stricAciu-ne: Perirg atunci multi din neamul lui Toporski(unul din cele mai vechi din Polonia), doi Tenczynski,Nicolai palatinul Galitiei, si Gabriel de Moravica.

Tot atunee un contingent de Cruciati Prusiani, ur-mAnd dupl artnata regalli furg atacati de hatmanulBoldur, risipiti, si elti scaparg de moarte furg robiti.

Aces oaste regalti in eare se Mien magnatii Podoliei,lu reu vatamatA de oamenii lui Stefan.

Mateiu Mieehovski zice: 0! Stefan, barbat tri-7

fit

50 DIIMBRAVA itogE.

In acea tat% mica neincetat lovita,,De dusmani fara numer veci nebiruita,

In care toti barbatii sunt zinei ce s'au luptat,Cu Leahul, cu Maghiarul, cu Turcul incruntat.Si unde pe sub earba cainpiile frumoaseAscund troene albe de-a dusmanilor oase,Un Domn viteaz, un Stefan, adunl de multi aniO glorie ce-i demrta de-ai lumei suverani.

Voin merge la Moldova, la Stefan drept veinmerge

Si luciul de pe frunte-i en spada mea vein i}terge,Jar lumea ingrozita, privind spre resarit,

77Vede-va 'n boo de soare al men chip stralucit !"Au zis, si'n nerabdare-i pe langa el in graba

Aduna-a lui armata deprinsa la omor,Urdie numeroasa de feare, ce se'ntreaba :Spre care orizonuri salta-vom noi in sbor ?In care parte-i hoitul promis l'a noastre ghiareSA-1 sfasiem in clipa, sa-1 roadem, inghitim ?In care teri: teutone, romane san maghiare,,Vrea Albert, Craiul nostru, pustiul sa-1 latim?"

Astfel zicea cu fala a lui Albert ostimeIn cete adunata pe campul din Dombrova,CAnd prin vëzduh deodata o gura din multimeRosti cu glas de taur selbatic: la Moldova!Ura ! strigA Lehimea intocmai ca nn tnnet,

nmfal si victories, care biruisi pe toti regii inveci-natU 01 om fericit care te bucuraci de toate da-

rurile cute natura le dli altora numai in prti, uniifiind intelepti cu viclenie, altii viteji cu sublimavirtute a dreptItei, altii earlli norocosi contra due-maniIor, tu Bulgur le avusi baritzite tie toate de odatl: just, prevgator, viclean, biruitor asupra tu-turor adversarilor I Nu degeaba catli a fi numeratintre eroii secolului nostrul etc.

(Arhiva istorica a Bomaniei.)Aceste fapte aunt relatate de Mateiu Miecbovski in

istoria lui Stefan Vodit ; ear printul D. Cantimir a-deverind legencla poporalit, zice: Stefan V. printulMoldovii, bIt'end oastea LesaccA la Cotner, unde crestevinul cel Midst, cu totul o au stins ; numai 15000au prins vii, pre care-i-au pus in ging si i-au silitde au arat in lung doug mile, in lat o mini de pit-mgnt, in care arAturit tot prin Lesii aceia au sa-manat doug Oduri ce i On/ asazi se numesc dePoloni Bucovina, ear de Moldoveni, Dumbrava ro-w*, eau paduri rosii pentru cA s'au sgmlinat si sll-,,dit cu agile Lesesc.

si munti i codri respunserd 'n resunetUral. si'n dor de sange armata crunt aprinsaCa un sivoiu de toamna pe drumuri se intinsaCti tunuri largi i grele, cu flinte lungi, cu spadeCe straluciau la olduri sin teaca zingheniau,Cu armasari sburdalniei ce vesel nechezian,Mergend too, cai §i oameni, sa calce si sa prade.

In fruntea lor magnatii mandri, batrini §1 tineriToporski veteranul ce poarta barba alba,Incungiurat de neamuri : feciori, nepoti si gineriFormandu-i o viteaza si glorioasa salba,

GrOdeCk zis faka-tare, ce'n gAndul lui se jurlAtati Romani sa pearzA cati are dinti in gura.

Zciusko neimpacatul cu brate lungi i tariCare 'n Bugeac ucis-au trei auto de Tatari.

Biela eel nalt, subtire ea trestia de balta,Ce 'n lupte sangeroase ca densa se mladieCu sabia-i turceasca Wend. in came viePe and fugariti-i sprinten necheazA, =sea, salta.

Gorow §i Zablotowski, amici jurati pe moarteSa 'mparta soarta bunk sa 'nvinga rele soarteSi care in trei rAnduri scapat-au din robiePrin degetile mortei treand cu vitejie.Ei sbor pe doi cai gemini, rizend in hohot mareCu alti ea d6nsii tineri, baroni, comti palatiniGlence din Pocutia, Zbalos Litfan ce areUn card pletos de Zimbri in codri de arini.Gavril de Moravical fratii Grotov, Huminski,Mardela Veneticul, Tecelski i Pruhniuski,Iarmeric Mazovitul §i Kozjatic UeranulCe creste cai selbatici si-i prinde en areanul.

Ei merg, bat end din pinteni; aburdalnica lor ceatlStraluce de departe in haine stralueite :Dulami en flori de aur la pept impodobiteSi'ncinse en paftale de peatra nestimata.Ciapce purtand un Vultur §i pene la mijloe,IncaltAminte rosii de piele de Maroc,

frae tintuite, §i argintate selearmorii cnsute pe colturi de harsele.Ei merg jucandu-§i caii, §i vesel intro ei

Vorbind de cal, de lupte, de-amor §i de femei,Tot ce-i mai soupy) in lume §i da un farmee vieilPe timpul mult ferice §1 via al tineretii.

ved

:

DIIMBRAVA RME. 51

Ei merg precum ar merge la simplA venAtoareGlumind in nepAsare de moartea ce-au se'nfrunte,Urmati de steaguri multe, urmAnd in foe de BearePe hatmani, eapi de oaste, cu Albert Craiu 'n

frunteSi astfel in Moldova ei dau eu toti nava% !Dar and treett hotarul, al Regelui cal tareSe potienl... 0 buh1 tipil in zioa mareSi moartea '111 gati coasa in aeea zi fatalA !

IL

TIARA IN PICIOARE.

Ce vuet lung de carre, ce tropot surd de vite,Ce freareet de suspinuri, de glasuri nadusiteS'aud in sinul noptei prin neagra 'ntunecimeSi ata munti se 'ndreapta l'a codrilor desime ?Din and in and sub nouri trecend ca o sageataClipeste o luminA, si ca prin vis arataBAtrini ea fruntea goala plecata spre pament,Femei eu prunci in brate si pletele in vent,Copile spAimantate manand turme de oiSi flecomi in fuglt mAnAnd arduri de boi.Pe jos, pe eai, in graba toti pArasindu-§i satul,Fugind cu vaet, lacrimi, cAci i-au ajuns pecatul,Se due pribegi si palizi a cate-adapostiriIn fund de codri 'n pesteri, in sin de monastiri.

Dar unde sant barbatii, voinicii, junii, tarii,SA-si apere pArintii, nevestele si pruncii?CAnd sufiA grea furtunI pe ramurile lunciiS'o sgudue s'o darmA, ah ! uncle sant stejarii ?

Stejarii aunt la locul lor, fata ea furtuna !

Acum de zeee zile §i zece nopti tot-unaDin munti §i pAn la Nistru, pe culme si pe dealuriSun buciume de larmA (land tainice semnaluri,Si calarasi din fuga prin sate, prin oraseCrainese : Sitiiti ca totii pe Lit fele trufase !Viteazul Stefan VodA ve chiamA 'n vitejie.

71Cine-i misel sA fugA, cine-i RomAn BA vie I"

Toti au respuns : trleasa Moldova!" si s'au dus.

Pe loc tot omul verde ce poartA capul susSi-au arutat odorii, si-au ascutit toporul,Si-au prins din amp fugariul ce-i sprinten ca o

ciutl,Apoi fAcendu-si eruce, zicend un Doamue-ajutA!Ca §oimul de la cuibu-i voios si-au that sborul.

Astfel din teara 'ntreagA plec cete inmiiteCu arce, barde, coase si gioage tintuitePurtAnd eAciuli de oae, mintene'n flori cusuteSi barbe neatinse, al bArbAtiei semn.El merg de-adrept prin codri, pe lungi cArAri

perduteCalAri pe :lido goale ea seArile de lemn,Si tree in sbor prin arbori ca demoni de urgie,Si umbra schinteiazA de-ai ochilor mAnie.

Tot astfel §1 boerii, stApAnii de mosii,Incunjurati de gloatA, las casele si plecPrivind eu multemire sburdalnicii lor fiiCum stin sl-si poarte caii, si'n salturi se intrec.Sotii, surori §i mame suspin in urma lorDar ei alerg ferice la cAmpul de onor.

Coman de la Comana, un urie§ de munteCe inta prin barloage ki prinde ursii vii,Aduce dupA densul multi venAtori de frunteNiscuti pe plaiuri nalte, traiti in vijelii.

Balaur de la Gala, Ciolpan din Pipirig,Rid §i de frigul mortei cum rid de-al ernii frig ;Si multi cobor din munte ea lava din volcan,De soiul lui Balaur, de &dal lui Ciolpan.

Velcea, bastard lui Serpe, ea §erpele pe apg.AlunecA prin dusmani si malt cumplit ii masa.In luptI cAnd i-e Bete, eu sAnge se adaplSi drept potir el are o tevie de puseA.El vine din Hirtoape eu Purice-MovilA$i ea Roman-Pribeagul ce nu mai §tiu de milA.

Skeeanul §i Mireeseul, vecini de pe SiretCe s'au bAtut en Hroiot, s'aa prins ea juramentNici chiar sub bratul mortei sA nu dea indAretPAn n'or iutra cu Leahul pe-al Leahului patent,$i Zimbrul de la Skee si Zimbrul din Mirce§tiSe due rill iee 'n eoarne pe vulturii Lesesti.

BAtrinul Matei CArjA are 'mprejurul luiCinci sute de naprasnici ce vin despre Vaslui,

t2 DUMBRAVA ROSIE.

Toti Racoveni!.. ear aril, om intelept i harnicE 'n floare and se simte calare pe Sargan.Glumet, ii place-a zice lui Negrea, viteaz darnie,*)Am sl md fac, nepoatê, din CArjA buzdugan !"Negrea zimbind, respunde : Ai cArja bltrinetii,La sfaturi, ear in lupti ai bratul tineretii."

ajunend eu totii la Racova de vale,0 cruce luminoasA ii se-aratl in cals.Astfel, cu mic, cu mare, apArAtorii teriiE§iti ca frunza 'n codri la vëntul primAverii,Din vAi adAnci se nrcA, din piscuri se cobor,Tree ripile in salturi, tree riurile 'n notS'alerg flr. odihnA, voinicii, ct ce potLa glasnl terii scumpe ce-i cheaml in ajutor.Merg unii en. grAbire spre codrii BucovineiUncle s'adan in cete la strAmtele potici,PAndind ea vAnAtorii mi§cArile jivineiSi tot rugAnd : Fa Doamne, al treacI pe aid 1"Merg altii la Suceava s facA pe AlbertA pierde oaste mnit. i malt timp in de§ert.Ear altii la Cotnariul iubit §i podgorinUnde-i a§tept en oastea, Bogdan, domnescul flu,T6utu en mintea coaptA, Costea en ochin snmet,Si Trotu§an §i Boldur en suflet indrAsnet

undb Stefan VodA infipt-au steagul seaStrigand la cer: AjutI-mi, o! Sfinte Dumnezeu!"

TABARA LESEASCA.

Pe-o culme prelungitI ard mii §i mii de focuriCa stele semanate in numeroase locuri.

Familia Negre este una din cele mai vechi din Mol-dova. Chiar pe la inceputul secolului X1V, un NegreVornicul figureaza in istorie, timp de 24 ani, adicitde la 1402 pang la 1426, intre cei 12 boeri mari,consilieri a lui Alecsandru cel bun.

La 1471, Paharnicul Negre au fost descap4inat inTaslui din ordinal ma Stefan cel Mare, fiind c anfost de parere a nu se resboi in contra lui Radua Ord Munteneeti, ca until ce era Creetin i Roman.

Un alt Negre, Patrasco, ginere Ini Petre Voda Schiopul, a urmat in ecsil pe socrul seu, au fost burls.in carte& de anr din Venezia ei an murit la Barce-lona, etc: etc.

In hronieele el hrisoavele remase de la strebuni,numele de Negre spare ades, ca proprietari de mo-sii Negresti, Ca oameni insemnati pe timpul lor, eiades ca martini a nrgillor Pomnecti.

Se pare a tot ceriut citzut e pre pAmëntSi c'au remas in urma-i an haus, un mornAnt,Atata intristare, ti'atAtA 'ntunecimeImpra§tie pe bolta-i a norilor desime.

Un sgomot lung- se'nalta din culmea luminatitTJnindu-se in aer en tunete cere§ti.E sgomotul orgiei L.. ear zarea departatARo§e§te'n foe de codri i sate romAnelti.Aici betii §i danturi i ehiote voioase,In fund suspinuri, vaet §i plangeri dureroase,Aici de pofte rele stint ochii toti aprinli,Acolo curge Range, acolo's ocbii stin§i,CAci astAzi celebreaza Lehimea'n serbAtoareVictoria dorita a zilei viitoare !

Osta§ii pretutindeni formati in dese grapeFrig boi intregi, rap Wind ea lupii filmanziti,Desfund balerci, antale, beu lacom färä cape,Se cert, §1 rid in hohot i aria remiti.Ca dAn§ii cal:1i de lagar, la praznic luAnd parteSchelalaese selbatic, rod oasele deoparteIn mijlocul orgiei turbate ce tot cre§te.Ear pintre cäni i oameni pe earba stau anteFemei, prada orgiei, en mintile perdute

Si Ansö yenta! noptei prin lagar vijie§teS'un glas din umbra neagra la toti striga de-arAndul:urbi ! orbi t la masa mortei voi ye mancati co-

mandul 1"

Magnatii jail, sub corturi, pe perne de matasaDe§ert cape de aur en vin de la Cotnar,Cantand en fericire : De viatA rea nn-mi pasAInbita'mi e pe brate, in viatA amar !"Si fie-care stringe la peptu-i cu'nfocare0 flicI de-a Podolii frumoasa §i balae,Cu buze parguite la foe de sArutare,

ochi ce'not, albastri, in gal*. vapae.Si fie-care simte cA mintea-i se desfrana,Simtind lang'a sa gura o gurA voluptoasA,

brate-i o copila luptanclu-se-amoroasa$i done globuri albe sAltAnd sub a sa maul !Ferice mult ferice de denlii !... feta ride,Inima sboarA, raiui in eale-i se deschlde.

Si anfA ventul noptei prin corturi Vijie§te,De tunete cumplite vësduhul clocote§te

Si

IH.

*)

!

Si'n

Si

nn-i

Si

DUMBRAVA BOW. 68

Van glas perdut in umbra tot strigA ne'ncetat :Orbi ! orbi ! moartem v'a§teaptA cu'n ultim slrutat.

Cortul regal e splendid ! Duzini de candelabreRevars'a lor luminA pe-o mash ce se'ntindeSub table mari de aur purtAnd scumpe merindeSi sticle largi cu, vinuri spanioale Ili ealabre.In mijloc sten iveal1 un cerb de patru ani,Incins pe-a sale laturi cu §iruri de fazani,Si doue piramide de fructe mai aleseIn Asia 'nfloritl creseute §i culese.Albert in fruntea mesei luce§te ea un soareIneungiurat de oaspeti in haine de splendoare.La dreapta-i, al seu frate mai june, SigismundApare 'nteo dulamA de ro§ postav de Lund.La stinga-al Camenitei episcop vechiu, Lonzinski,S'aiAture cu den§ii se ved Sbignew TenczynskiCu Herbor Lucasievitz, Padlowski CastelanulRadomiei, §i Creslau Roza, numit Decanul,Si graf Ioan de Tiffen, magisterul PrusieiCare-au adus la lupth einci sute de Cruciati,Si falnicii Toporski, vechi neao§i de-a LehieiSi alti de frunte nobili, din eel mai insemnati.Toti gustA din merinde, voios desert pahareIn sunetul metalic de vesele fanfare ;Si angele prin vine se seurge mai ferbinte,S'aventul cre§te'n suflet §i nebunia'n minte.CAnd regele redia o cup de yin plinASi-astfel en glas puternie toastul seu inchinA :nEu Albert, Domnul vostru, §i a Lehiei RegeIntrat-am in Moldova ca leu invingetor 1Mani este zioa luptei... Nimie nu s'a alege,De Stefan a Moldovii §i de al seu popor.Cum ben aceastA eupl, a§a mAndra LehieSe'nghita-aceasta taa! A§a sA fie !"

nFie !"

71Vivat 1 Ura! taeasel Albert mult glorios !"

Respund mesenii aprigi c'un rlenet sgomotosSi lagarul resun /. in lunga depArtare...Dar eatA, a la u§A un om strain apareCu peptul gol, eu pant] in vent, cu ochiu focos.El spre Albert tinte§te privirea-i ratacita,Face doi pa§i §i striga : De§arta-ti cupa giosAlbert 1 de soarte rele 'ti-e eupa otravita."

Toti se reped c'un urlet rii mane pe el pun.siLAsati-1 ! ziee eraiul ; e Sropski cel nebuti !"Si ear inaltA cupa rizend de-e a§a larml,...Dar eupa MO buze-i in mAna, mai se glarmA,Fun trAsnet lung deodatä in ceriurl bubne§te,Si'n cortul plin de umbra furtuna nAvAle§te,Si masa se restoarnA, §i cortn1 se urduel,...Ear pe ampii, sub fulgeri, alearga o nalucA.

IV.

TABARA. ROMINA.

0 tanera Ware de ulmi iii de stejariAscunde-oastea. romana prin junii sei tufari.Misterul f}i Mere& in sinul ei domnesc;Dar marginele sale sunt palid luminateDe flacitrile triste ce pal* in sate

i veselele foeuri din lagArul le§ese.Pintre eopaci, §i'n ramuri din varfari pan' in poaleDin cand in caud, lueevte otel de sabii goale

ochi de lei, de vulturi, de leoparzi selbaticiCe ard sub -Mal noptii ea ni§te rotii jaratici,CAei ei se primblu cu jale §i se opresc en urADin zarea 'nflacarata, pe lagarul veein,Si tot Remanen suflet pe sufletu-i se juraCu-al dumanilor ange sa sting-al terii chin.Dor crud de resbunare ! Crunt, aspru juramentCe sapen intuneric un larg, profund morment !

lei, colo, prin poene stau paleuri de o§teni :Area§i de la Soroca, naprasniei Orheieni,Aprodi, Copii din cask Curteni iii Lefecii,Toti, oameni tari de yea li oteliti in foe,Deprin§i a-§i trai traiul in timpi de voiniciiS'a da mAna cu moartea flea tni§ca din loc.Ei port pe a kr fiunte, pe a lor brate groase

i'ia pepturi brazde multe, hieroglife sfinteCu palopl sapate, ce spun leaduc aminteDe lupte urie§e, de fapte glorioase ;Si fiecare'n viata §i-a altigat un nume,0 falnia poreela, un titlu de stremo§ :Mihul, Patin de codrn, Balaur, Alimo§,Ursu rti Pala-dalba, Grozan qi Sparge-lume ;Eroi de vechi balade ce s'au pastrat in ininti

Si

54 DIIMBRrA ROSIE.

Trecand in mo§tenire la fii de la parinti.Lungiti pe mu§chinl verde §i domolind fugarii

Ce sburda pe 'ntuneric i desfrunzese tufarii,Voinicii Mini de 1upt i bucnrosi de gluma,Astfel graesc :

Grozane ! ce-o fi zioa de mani ?0 fi la null muma, o fi la altii ciuma.

Amara pentru Litfe, §i dulce la Romani.Amin ! sa dee Domnul ! Va da, mai Pa-

la-dalba,S'o fi precnm la Baea, n'o fi ca'n Valea-albaUnde-am vazut pe Ursnl gonit de §ese Turd.

Gonitu-m'au pe mine, dar i-am urcat in furci.Va fi precum la Skee unde-ati vazut in BHA

Maghiari schimbati in epuri, (inn Purice'n Movila."Va fi precum la Lipnet en dumbravioara verde,La Racova pe unde §i azi Turcul se perde,"La Grumaze§ti pe maluri uncle Cazacul luraPe mine, chiar pe mine m'au increstat la gura.

Te-a inerestat paganul, dar and el vru de viuIn not sa treaca Nistrul, o pati ran, fartate,Caci de pe mal in fuga tu i-ai BATH pe spateSi 1-ai trimis sub Nistra cate un secrin.

Bine-i facu§i, Grozane ! E scris in cele sfinteChiar apele sa fie vrajmasilor, morminte !

Asa e teara noastra: e bunä pentrn vii,pentru morti e buna.

De-aceea'n asta teal%

77Vecinii dan navala ea sutele de mii.

Urand viata la dan§ii, le place-aid sa pearl !Le place dar, Panne, si noi le facem placul.

Ei cred ea-aici e raiul s'aici gases@ pe dracul.Si cum RI nu-1 gaseasca urdiile nebnne

Cand Stefan e'n picioare, and versnl lui ne spune:

Stefan, Stefan Domn cel MareSeaman pe lume nu areDecat numai mandrul Soare !

Din Suceava and el Bare,Pune peptul la hotareCa un zid de aparare !

Bratul lui far' incetare,Bate ordele Tatare,Bate eetele Maghiare,

Bate Lesi din fuga mare,Bate Turd pe Zmei WareSi-i scuteste de 'ngropare !

Lumea 'ntreaga sta 'n mirare!Teara-i mica, teara-i tare

vrajmasul spor nu are 1

Traeasca Stefan Voda !... Multi dusmani vinla noi,

Dar cat yin de naprasnici, putini fug inapoi.Pacatul lor ii mana, sermanii, ea pe-o turma

Si moartea le sta 'n cale, i moartea le sta'n urrna.De-aceea la Moldova, vezi floare:langa floare.

E ingrasat pamantul cu sange. Asa-i fratioare,Dar crese bujorii mandri din sange de romanSi palamida neagra din sange de pagan !"Sub ceriul ce s'aprinde clipa ear se stinge

Varsand pe a lor fete lumini fulgeratoare,Astfel graesc barbatii ce somnul nu-i atingeIn asteptarea vie a zilei viitoare.

poalele padurei sunt palid luminateDe flacarile rosii ce palpie in sate,Si'n tabara vecina orgia cea nebuna,Ca marea departata vue§te sub furtuna;Ear in frunzi§ Romanii topoarele 'si descant,Si unii-§i dismierd caii, §i altii vesel cAnt :

f7 Sint Roman cu patru mani,am leacuri de pagani :

De Tatari am o sageata,17De Turei pala mea cea latA,

De Litfeni un buzduganSi de lingua un arcan !"

V.

STEFAN CEL MARE.

In mij1ocul padurei este-o poeana lungaSi larga, ce foe§te de oameni ea nn roiu.

sg,-§i§i'n

;

Si

DUMBRAVA ROM. K

La eapItu-i din dreapta se prelunge0e-o strungh.Prin care ostekiimea curge ca un gioiu.Ea intra in poeana 0 se apazA 'n randuriPriving la o colibtt de ramuri de stejarIn care-o umbra mare de om plecat sub gAnduriSta pe genunchi, se 'nehina in fall c'un altar.

Deodata o luminh fantastic isbuenelteDin zece nalti mesteacAni aprin0 en toti de-odata;Coliba se deschide, umbra se scoalA, creqteSi splendid maiestoasa la oaste se arata !Un lung fior phtrunde multimea 'n admirare.Toti zie : E Stefan ! Stefan !

Dar, Stefan e eel Mare !EatA-I cArunt, dar Anca barbat intro barbatiCa muntele CeahlAul prin muntii din Carpati !El intrune0e 'n sine o tripla maiestate:Acea care-o dan anii la conkitiinti curate,Acea care resfrange a tronulni splendoare,S'acea intipArita de faima 'nvingatoare.Timpul i-a pus corona, de-argint, teara de aur,Si gloria mAreatI i-a pus cununi de laur.Pe falnicii sei umeri Cu anii, aunt claditeNeperitoare sarcini de fapte strAlucite,Dar, ani 0 fapte, Stefan nu simte-a lor povaraCAci dragostea mo0ei, ca sfinta primavarA,In sinn-i inflore0e gi il intinere0ePentru salvarea terii cAnd teara pittime0e.Eron plin de luminA, el e menit in lumePe secolul ce-I vede sa sape al seu numeSi BA respAnde raze pe secoli viitoriPi ecum un scare splendid ce sparge deqii nori.Filing. de-o naturl giganticA, divinA,El e de-acei la care istoria se'nehing,De-aeei care prin lume, sub pa0i lor cat merg,Las urme urie§e ce 'n veci nu se mai §terg,A cArora legenda in departari se 'ntindeSi'nchipuirea lumei fantastic o apriude.Maret, in a sa umbra un timp intreg dispareCAci Dumnezeu pe frunte-i a scris : Tu vei fi mare!

In mijlocul poenii el se inainteazaSe urea pe-o movill 0 astfel cuvanteazI:

RomAni din toatit teara ! Boeri, vechi cApitani,

"Si voi, feciori de oaste Sunt patru zeei de ani,

JE=MI:C.

Moldova, la Dreptate, pe soarta ei stApanA,Mi-au pus pe cap corolla 0 buzduganu 'n mana.Prin eel a-tot-puternic ce apele incheagAPAstrat-am pana astAzi corona mea intreagaSi buzduganul teaftr, de 0 pe multi dulmaniI-au doborit, lovindu-i, in patru zeci de ani !

77Dumani din fundul lumei, pAgAni, du0nani vecini,

,4i, cine-ar putea crede !... chiar durmani frati,crefftini!..

Trufa0 cu toti, selbatici, lacomi, vicleni 0 orbi,"Care 'mprejurul terii, precum un card de corbiSta gata s'o sfAgie... dar n'au vrut Dumnezeu,N'au vrut Moldova, teara viteazA, n'am vrut en !

Pe Radu, Aron Petra, pe Tepeluq hainul

7)I-am frAnt !. Maniac Tatarul 0 Matias CorvinulI-am frAnt ! chiar pe sultanul Mehmet-Fatih l'amn

frant !S'alti multi care perit-au ea pulberea in vant.

7,Voi ii cunomteti bine, vitejii mei oriteni,Voi, pardo0 de la Lipnet, Vultani din Resboeni,Zimbri fioro0 din codrii Racovii, aprigi ZmeiDin SJci, din Catlabuga, din Baia, de la Skei.

/7 ApArAtori a Crucei, voi ii canomteti bineClei peutru-a lor risipa ati resboit en minePrin fiesuri, munti 0 codri, pe earnA, toamnA, varit,

I) FAcand din peptul vostru, un zid, hotar de lark.,Roqind cu-a vostresange ferbinte, plin de vieataSiretul, Prutul, Nistrul 0 DunArea mAreatA ;Stand vecinic in pieioare, in veci neodihniti,

21

"De arma, sora voastrA, in veci nedislipiti,Fara copii, sotie, o ! dragii mei vultani,a

Si'n lupta, tot in luptA, de patru zeci de ani !S'acurn cAnd armasarii Osmanului mArit

Arum nechezuri aspre din mAndrul RAsArit,CAnd Mohamed pe ceruri 0-au asvArlit hamgerulCe, ea o semi-lunA, cutriera tot cerul,

17CAnd noi oprim en peptul furtuna pAganeasca

7)Ferind de-a sale valuri amvona CregtineascA,

7/Acum cAnd toti Cre0inii, Regi, domnitori, popoare,Ar fi, ca frati de cruce, se 'mparte-acelafi soare,n

n Priviti ! Pe cerul negru se 'ntinde-nn rot} de flange,Din departare sufla un vent ee geme, plane"Si spune ca in zare ard sate rii orafte,

88 DUMBRATA RCI$1E.

Ca feare Wit name ucid copii in fase,Ca Ora e nevoe, ca mor Romani sub chinuri,Ca fete mor sub sill, ca pruncii mor in sinuri!..

Si eine oare face aceasta far-de-lege ?TJn Domn vecin, prietin, an Domn Crestin, ran

Rege !

Albert, Crain! Iehiei !...Albert, de cap usor,

Facut-au an vis mare de rege 'nvingëtor,Dar 'fare el, sermanul, asa de larga mankSa poata 'n ea cuprinde o patrie romana,Nici an ajuns Moldova de risul miselieiCa s'o ripeasea 'n ghear5A un vultur de-a

Lehiei.

Cat va fi'n cer o cruce s'un Stefan pe pam6ntNime nu va deschide Moldovii un morm6nt.Cat Tor calca dusmanii in tam de Romani

11

Ei robi vor fi 'n tara, dar vecinic na stApAni.

11Decat Moldova 'n lantari mai bine stearsa fie !

IfDecat o viata moarta mai bine-o moarte vie !

27Romani din toata tara, Boeri, vechi capitani,

nVoi 100 ai mei tovarasi de patra zeci de ani,and Albert ne meneste robie, rele aoarte,

Respundeti, ce se cade lui Albert ?"Moarte, moarte !

Striga poeana ; Moarte I Fauna elocoteste ;S'un soare ro in ceruri de-odata se iveste.

Fie ! le zice Stefan, fie, cum cereti voi !,La arme, i pe moarte ! caci Domnul e en noi!"

VI.

ASALTUL.

Gonise v6ntul noptei furtunele cerestiLasand acuma rndu1 furtunii ombnesti,

soarele 'n splendoare din neguri rasarise.Parea ca vrea s'admire pe-acel ce se faliseCti lumea ingrozitcl, privind sloe rizstiritVede-va boo de soare al seu chip strälued!"

El primblA ochi de aur pe tabara LeseasaSuperbA I.. imprejurn-i av6nd ca s'o 'ntareascaUn lung ocol de carre legate straw; en lanturi,Ocol armat en tunuri vrncunjurat cu santnri.

.Armata e 'n picioare ! Puternica armataCu-a sale lungi scadroane in lung cuadrat formataOcupa dup. santuri al tabArii camp naltStand gata 04 respinga Romanii din malt.

Mii, mii de land CU flamuri se:misc, falfaitoare,Ca trestiile dese din balti, and Balla rvgntul.In aer sbor nechezuri, cornanzi resunatoare,

cai in neasttimpAr framant pe loo pimëntul.Ear Albert, mandrul Rege, in mijloc pe-o naltime

Priveste on mandrie frumoasa id ostime.

Calare pe-un cal sprinten din stepele Ukrane,El are Maga dtnsul un grup stralucitorDe palatini, de Hatmani sleiti pe caii lor

inainte-i steagul cu semne suverane.La dreapta, sub padure, oastea romana-apare

In plead si in cete pe camp oranduita,Si fie-care ceata de lupt4 pregAtitaC'un tun en septe tevii purtat pe roti usoare.Hotnogi numiti de Stefan comanda Calarasii,Aprozii, Lefecii, Curtenii i Arcasii.

Ear Stefan sta. pe-o culme cu-o ceata aratoasliDe boerime-a tarii si de copii din casa.Sub dftsul are Domnul an &len, un Moldovan ;In stanga lui pe Bolduc., in dreapta pe Bogdan,In mana-i buzduganul domnese care 'a resboaeCa bratul care-1 poarta in veei nu se indoae,Si pe de-asupra-i steagul, amenintand furtuna,Cu Bourul, en steoa, cu soarele i luna.

Precum doi nori pe ceriuri stau fata 'ntunecosiSi se atrag la tunet, (land fulgeriAstfel Ambele-armate crunt-amenintatoareArunc din ochi, din arme, lucid fulgeratoare.Si Litfii:si Romanii privese in nerabdareUnii la Rege, altii la Domn, i fiecare,Dorind, pandind semnalul resboiulai.

DeodatlStefan redica steagul &tad semn l'a lui armata.Pe loc trei palcuri dese de cei mai buni arcasiPlec iute si se 'mprastiiu in grupe de harta0.Voinicii merg in fuga spre lagar, indrIsueti,Din arcele lor nalte tragend mii de sagetiCe vajie 'n desimea scadroanelor LesestiSi prind rAsad de moarte in pepturi omenesti.

Si

'n

're

Si

luminoai,

DUMbRAVA RNIE. 57

Dar ttmurile-ascunse 'n lagar, dupa carreS'aprind, scotënd pe gut% mortala detunare,Si multi dintre arcasii pe camp inaintatiCad morti in a lor sange, de glonturi fulgerati.Tovardsii lor grabnic atunce se adun,Dau semne de 'ngrozire fuga toti se punCercand s'atraga Lesii din tabara afara.Dar Leahul nu-i urmeaza, cercarea le-i zadara!

Vezi Litfa! zice Boldur, sta 'nchisa la ocol;Nu vrea, nu indrazneste sa, eas 'n camp, la gol.

Vom merge noi la deusa! Romiinul Doran res-puude.

In tabari lantuite stim noi cum se patrunde.To, Boldur, mare Hatman i tu, Coste-paharnic

2/Precum se cade voua, imi place a fi darnicFacendu-ve cu mine partasi la zi de fala.

77In dusmanii Moldovii acu sa'ntrati navala

,,Cum intra leu 'n turme i palosul in coaste !"Pe Joe sumetul Coste i Boldur, cap de oaste

S'au dus, s'au pus in fruntea Romanilor, strigand:La foe, copii !" i grabnic plecat-au alergend.

Sun buciumele aer si armele resun ;Si tunurile crunte ca tunete detun.0 grinding, de glonturi fatala-ucigatoareIn cetele rotudne due moarte 'ngrozitoare ;Dar ele, ne'ngrozite, tara a inceta de loc,Pasesc tot inainte sub viscolul de foe

Multi le reman in urma, rupti, morti, cazuti pebranci ;

Ei sbor s'ajung in Burner la santurile-adanci."Naval eu toti in lagar, naval !" oastea racneste,Domnul de sus ne vede si Stefan ne priveste !

$i toti s'arune in santuri, dau unii peste altii,Cei mici, usori, ingraba s'acatAr de cei naltiLe sar pe umeri sprinten, ea tigri se isbesc,Cu unghiile de maluri se prind, se opintesc,Se urc, s'apue de lanturi, de-a tunurilor buzeSi pintre mii de sabii i mii de archebuzeCe-i tae restoarna in santuri, farimati,Ei pun picioru'n lagar, puternicii barbati !

Zadarnic Ceremisii dositi pe dupa carreIndrept sinete, tuuuri, le'neare si le descarc,Romanii ca sageata isbita dintenn arc

Inteensii dau isbiri cu-o apriga turbareIi pun sub coasa mortei, in tabarä-i resping,Si grabnic, carre, tunuri, in santuri le imping,Si fac podisuri late cu trupuri sängeroaseCe pintre morti se vaet in ehinuri dureroase.Atunce Craiul zice : 0 frate Sigismund. !Zaresti tu Moldovenii in lagar, colo 'n fund?

Dar ! Sigismand respunde ; Zarese o biataturma;

27Nici unul Anse teafar va calm pe urma !

Nici unul viu, nici unul !" strig Lesii irnprejur;Ear Herber Lucasiewitz, viteaz cu Oral BurSe duce se avente scadroanele ce-asteptSi eu Romanii aprigi cumplit Se dee pept.

Ca niste mari balauri en lungi coarne-ascutite,Scadroanele in sgomot de tropot sunatorSe mise !.. apoi in copce, apoi luandu-si sbor,Cu lancele plecate la fuga 's repezite.Dar Costea 1 cu Boldur, tovarasi de isbända,Tinend in frau aventul Romanilor sumeti :Strig : Stati pe loc aice ! stati dup., cai, la panda,

se ploati in dusmai o ploae de sageti !"

Si cum venian gramada scadroanele sonoare,Arcasii toti descalec, gatese arcele lor,Trag, strunele de sirma resun sbarniitoare,Mii de sageti tree iute sub soare ca un nuorSi intra prin scadroane cu-o aspra vajiire,Duand en ele groaza, durere i peire.

rntregi siruri de oameni din fuga sagetate,Se plec gemend pe coame, cad, se restorn pe spate;Multi cai se culc pe coaste si multi, atinsi Ia nari,Fug, tariind cadavre cu un picior in Beall.Dar Herber Lucas:ewitz racneste : inainte !Si lungele scadroane se 'naintez gramada,Pan' ce topor cu lance, si buzdugan cu spadaS'ating in zingheniri sub soarele ferbinte.Atunce mandrul soare ce spre apus plecase,Oprit in a sa cale, vèzi.t en ochii rosi,Un furnicar de moarte ce aprig se 'nclestase,Un ead grozav de demoni selbatici, furiosi,Sarind, urländ ea feare, muscaudu-se scrisnind,Rupand, lovind orbeste, dand moarte i niurind !

8

'n

cid

au-ci

58 DUMBRAVA ROIE

Romami in scadroane intran ca 'nteo pitdureCladind movili de lesuri sub sdravenul topor.$i coasa ne-obosita, i barnica secureSburau abatand caii sub ealaretii lor.Ear ulii din Soroca, i griptorii din VranceaCu lancea canjuita in gloata patrundeau,$i resturnau en cangea, si strepungeau cu lancea$i trupurile moarte cu trupuri le-ascundeau.

Dar si Lehimea crunta facea parte grozaveIn cetele romane trecend ca prin troian.Bravi, ne'mpacati, teribili, sub armele lor braveCurgea o dara lunga de sange pAnAntean.

Dar prin vesduh de-odata o veste a trecut:Herber sub buzduganul lui Boldur a cazut 1"

Herber e mort ! strig Lesii de groaza 'ncre-meniti,

ii incetand resboiul, prin ranguri resletiti,Perd cumpatul, perd capul, svarl armele'n vesduh,

Dan dosul, i plec iute, goniti de-al spaimei dub.Ear Craiul trist, cu palma, lovindu-se pe frunte

Susping : o ! Toporski, o ! Veteran cgrunte !Priveste, fug miseii fug toti! fug mic si mare!De-acum in tine singur e singura-mi sperare !"

VII.

LUPTA.Toporski veteranul eu-o ceata mai aleasaLui Albert se inching si pleacg la resboiu.Pe loc batrInul Carp, in cale-i vrend sa easa,De langa Stefan pleaca cu buni viteji de soiu.Ei merg cäläri in copce, aprinsi de resbunare,S'apropie ; ear Cada sburänd in fuga mareIn fata lui Toporski s'opreste, s'astfel zice :Toporski ! din doi unul, e scris sä peara-aice :Ori tu, ori eu ; sus pala, i vin' la lupta dreapta!"

M.O.! respunde Leahul, ai minte inteleaptaDar inimg nebuna. Eu te cunosc pe tine

11E4ti leu naprasnic, ns i tu m tii pe mine

Caci in mai multe renduri luptat-am inaintePe and avem brat verde si inima ferbinte.Nici tu, vechiul meu dusman, nu m'ai invins pe

mine,

Nici en n'am avut parte sa te inving pe tine.

Ce dar n'am putut face in focul tineretiiPute-vom face oare sub earna bitteinetii ?O ! Cada ! barbe albe purtam acum noi doi,$i lupta, draga lupta, nu mai e pentru noi.Priveste ! altii, tineri, stau imprejurul men,Demni adversari acelor de pe 'mprejurul ten.A lor acum e rendul, frate. Noi, veteranii,$oimi invechiti, de-oparte se stara privind soi-

manii.

Vin' cole Einga mine, si nu fii dusman mieCaci versta intre oameni stange-ori ce dusmanie!"

Respunde-atunce Cada : Toporski, ai dreptate,Ades e rece peptul i inima tot bate !"Apoi, marinclu-si glasul el strigA la ai sei :La lupta, voi soimanii, la lupta fetii mei !"La lupta !" striga insusi Toporski 'n mare glas$i amendoi batrtnii de-oparte s'au retras.Pe loc ambele cete aprins electrisateScot palosele 'n soare c'un treamet de etel.Ochirile prin aer se 'ntirnping incruntateCaci fiecare-alege un dusman pentru el.Pe loc, cu toti de-odata las friele, dau pinteni,In spriutene desghinuri ii salt fugarii spriuteni,$i'n sbor, pe-aripa urei, se due voinicii, due,$i intr ceata 'n ceata lupta se apuc.

Pamentul ropoteste sub tropot de copite,Vesduhul straluceste de arme ascutite,Ear palosele albe ciocninduse'n loviriDau foe, dau moarte crunta, dau crunte zingbeniri.

In clip, cad sub ele, stritpunsi, scaldati in sangeIarmeric Mazovitul ce'n doue parti se fringe,$i Buhtea parcalabul cu-o largn brazda 'n pept,$i tenerul Cozjatic lipsit de bratul drept.Grodeck, zis falca-tare, in e-udul seu avent,Precum un vier de codru, se'naintà prin gloata$i sabia 'mprejuru-i facea o larga roaMCe se'nvartea la scare i uera in vent.Cadeau victime multe sub arma ce sbura,$i Grodeck in turbare pe rand le numeraCalcand tot inainte pe victirnile sale,Cand eata, din multime apare drept in caleBalaur de la Galu ce poarta usurel0 ghioagg, monstruoasa cu dintii de otel.

si'n

DUMBRAVA RO$IE. 59

Grodeck rapede spada-i in peptul lui Balaur,Sangele curge ; peptul gren muge ca un taur,Dar ghioaga se abate ! sub crunta-i loviturd,Sbor crierii lui Grodeck, i dintii toti din gura !Ear Leahul, &ad d. moartd, greu cade pe pämentNe'ndeplinind in viata grozavu-i jurament.Coman de la Comana cu Velcea, serpe iute,Privese din departare cum vine, si cum saltdUn cal de soiu ogarnic deprins a vdna ciuteCu'n voinicel suptire ea trestia de baltä

eine sd, fie oare, eel cdpitan frumos ?E Biela, per de aur, cu mijloc middios.-Mat de soiu e, frate ?

E puiu de Palatin.Atinete, dar Velceo. Comane me atin.amendoi Ia pendd se pun in a lui cale,

Coman cu bmte goale, i Velcea cu o coasd.Veuia fugariu'n salturi sburliud coama-i pletoasd ;Venia voiosul Biela pe campul cel de jale.Si pala-i and de-o parte, cand ear de and parteTaind in carne vie facea ochinri desarte.

De odatit Velma sprinten sub cal se repezesteSi calu'mpuns Ia glezne din fugd poticnesteTurtind sub el pe Veleea ; ear mandru-i apitanII svirle peste capu-i in peptul lui Coman.

Bine venisi la mine ii zise uriesulSi'n bratele-i de schijä, rizind grozav ii stringeCrtt peptul ii sdrobeste si oasele ii frenge,Apoi intre cadavre, pc camp aruna lesulGorow i Zaplotowski combat de laolalta,Cu Stroe Vlad, Hotnogul, i cu Soltuzul Daltd.

Umer de umer, coastä de coastä, om si calSe string, se prind en ur in clestet infernalVroind a se absoarbe de pe a lumei fatdCu partea lor de snare, en partea lor de v:eattt.Si sangele din pepturi, din frunti mereu se scurgeSi pe sub cal de-alungul el giilgde i curge.Crdneend lupta ! Moartea de-astipra se aratd,Face un semn, alege, i elestetul de-odatd,La semnu-i se desprinde, lasdnd pe amp se caddGorew i Zablotowski, amici a naortei pradd ;Ear caii lor cu dnii nedespdrtiti, en dor,Alerg nebuni prin lagar, chiemänd stapAnii lor.

Glence din Pocutia sub Udrea se doboard.Udrea e prins de Cziusko dar singur se onward,Strigand in desperare : ah ! zece morti mai bineDeedt o vieata lunga i zile en rusine !"Corbaci räteazd capul baronului Huminski,Ciolpan apuca'n brate-i pe Kneaz Sbignew Ten-

czynski,

Si merge de '1 depune lui Stefan, la nicioare,Apoi se 'ntoarce iute la noua vendteare.

Zbalos pe-un cal de ampuri, Negrea pe-un calde munte

Se 'ntelnese cu ochii i sbor ea sa, se 'nfrunte.Isbindu-se'n multime cu-avent spaimeutatorCrunt se lovesc din fuga cu palosele lor.Lovire fulgerandä i Leahultti fatald !El cade jos ! in mdna-i se feinge a saDar Negrea, viteaz darnic, ii zice : Prate Sbalos !Pe-un om egzut nu 'mi place se cada al meu

palos.

Te scoald, mergi in pace cu zile de la mine.Ar fi pecat sd pear& un bun vite: z ca tine!"

Au zis, intoarce foc ear se riipedeLasdnd in urmd'i Leahul ; ear Cärjd care'l vedeIi strigd de departe: ani multi, Negreo, nepoatc!Bratul ce nu dd moarte and poate, multe poate!"Si glAsuind, el vede a lui Toporski ceata,Ciuntitd, rdsipitd, tabard, alungatd,Fugend cum fuge spaima lipsita de rusine,Si skate miindrul Cada o mare vilfd'u sine.

Ear cainicul Toporski cu frunteaSopteste versAnd lacrimi : 0 ! soarta niult cum-

plitä !

Eu, tare-odinioard, vechin arbor a LehieiPerdut-am frunzi i ramuri sub ventul vielieiEatd-me 'nvins.. 0 ! CdrjA, de-acum stint ro-

biti !"

Rob, tu ? nu mi-ar erta-o prea sdntul Dum-nezeu !

Cdnd un popor de oameni se'nehind tie, mie,Un tu, s'un eu, Toporski, nu cade in robie!"

Astfel graeste Cada, betrAnul inteleptSi singur, merge vesel la Stefan Domnul drept

ii

!

paid,

calu'si si'n

ebonite.,

...ern

450 DUMBRAVA ROSIE.

Ce-i zice: Ani muJi, Citrjd ! tu fal& mi-ai facut !Ca tine fieli neamul viteaz si priceput !"

Apoi cdta ostimea pn lAngd el remasd :,,Acum e Ondul nostru, Wed, copii din casd !Sa dam zorul din urma, cumplitul nostru zorCe treee i restoarná cu trdsnet rdsbiter.Dati vent armelor voastre, pe cai, i dupa mine !"

Precum-un card de vulturi din aferile senineS'abat en sbor de fulger pe-o prada ce zdresc,Romanii, dusi de Stefan, in lagdr se isbesc.Nimic nu le resistd, nici tunuri, nici desime,Nici sant, nici zid de carre, nici deasd caldrimeNei ei restore in treacdt, i darm i sfarm in clipdScadroane, tunuri, corturi, si pun tot in risipd.

Fug Lesi, fug Cruciatii i fuge insusi Craiul !Ii duce Domnul Stefan cum vëntul duce paiul,Si tabdra Lesasca un lung pustiu remaneSub apriga furtund a cetelor romdne !

Cdnd sufld vèntul toamnei prin codrii vestejiti,Copacii plini de frunze stint astfel sguduiti,Si crengile cazute, i frunzele uscatePe campi in departare stint astfel samanate.

ARATUL.

Armata glorioasd e franta, rdsipitaCa muntii de nasipuri in aprige pustii.Inteun v6rtej de spaima din urma-i fugaritdPrin vai, prin munti, prin codri, prin ripi i pe

Ear Craiu'n desperare, din dealul CatiliueiPriveste pintre lacrinii frumoasa lui armataIeri floarea vitejiei, azi, vai ! prada rusinei,Cum Omar& ea un nour sub zare 'nprdstieatd.

$'acum el se gaseste cu adevërul fatd !Slab, mic, fArd prestigiu, veandu-si inainteSpectacolul peirei ce-i dd fiori prin minte$i'n urmd-i alt spectacol ce sufletu-i inghiatd.

Pe-un ses intins i galbin, sub arsita de soareCinci sute pluguri ard pamentul telinos,

Domnul Stefan insusi, cu fruntea in sudoare,Asista, pe-un cal negru, sub un stejar franzos.

Opt mii de Lesi de oaste, legai, oti fritu'n gurd,In loc de boi, la giuguri se opintese tragond ;Ei trag mereu i feral greu musan bataturd,$i unii gem si altii cad pe genunchi plaugOnd ;Dar biciul ii loveste i lancele-i impung....SA scol pe brdnci i eardsi trag brazde pe 'lament.Multi dintre ei, sermanii! in cank nu ajung$i chiar in a lor brazde gasesc a lor morm6nt !Romanii cu glas aprig indenin ea se intindaStrigAnd : Häis, ta! Lit fene, hals-ta! haram de plugTu'mi pregittise-si giugul, eu mi te-am pus in giug.this, tal.." Apoi din urma arunc pe brazde ghindd,

Ear Stefan la tovardsi le zice cu glas tare :

I7A§a scrie Rornanul a sale fapte mari,

Cu ferul nu cu pana. Romdnul astazi arePitmëntul seu drept carte si pluguri carturari.Aici pe unde astdzi e nurnai camp, otavd,Umbri-se-vor urmasii sub Roqia-Danthravä

Trecut-an patru secoli din acca zi fataldCand se'ngropa 'n terinä a dustnanilor fall !Si taptul cel istoric, sub forma legendard,Din neam in neam Romanii ii povestesc in tarn.

Priviti ! ldng'o dumbrava sta tabdra de carre,Flecdi voinici tied ceata pe langd un foe mareMirändu-se 'ntre dènsii cum vreascurile'n foeCa serpi se misc si suer suindu-se in loc.

Stiti voi de ce stejarul arzënd pldnge i genie?"(Intreaba-un Roman ager pe care-au nins de vreme.)Cole'n astd. dumbrava copariiSunt locuiti, se spume, cu suflete de Lesi.Pe timpul bad:A.06 au prins Stefan cel Mare0 oaste de navald s'au pus-o ca sd are ;Jar in pamentul negru cu sdnge-amestecatSpre lungd pomenire el ghinda-au semanat."

El zice i dumbrava se pare ca rosesteS'un aspru glas de Vultur in noapte se trezeste.El zice, focul geme dutnbrava lunainand ;Prin crengile frunzoase, tree umbre suspinitud,

V. Alecsandri.Mirce¢ti, 1872.

canapii.urie§i,

$1

DESPItE STEN'OGRAFIE l NECESITATEA EI. 61

g==e=

DESPRE 2ENQAFI x NECES/TATEA EL

I.Gandul ca fulgerul" asemanare nimerita

ce o auzim adese din gura poporului, atribu-ind astfel gandului nostru un grad superlativde repejune, §1 eara§i poporul fArA ca s cu-

noascA interpretArile fisiologilor moderni, d'upl

care gandirea nu ar fi cleat un product elec-tric a crierilor nostri, ii atribue chiar i acti-uni electrice zieAnd rni-a trAsnit un gaudprin cap". In adevèr, precum electricitatea

pane in mi§care aparatul telegrafic, cu aceasirepejune pune gAndul in miscare organul vor-

birei noastre, a and vibrAri modulAndu-seprin multele cotituri si boltiri a gurei noas-tre, apar in fine ca acel fel de sunete ce nu-mim vorbire.

Vorbirea, espresiunea grindului, devine si ea

foarte repede, §i pentru contmuitatea fluxuluiei s'asamAnA adesa cu cursul apei ; se zice :

vorbesce ca apa". Scrierea la rAndul ei vinevrea sA fixeze en earactere visibile pentra

ochi sunetele ce se pierd pentru auz, i cutimpul si pentru memorie.

Este acuma o intrebare, anume scrisoarea

noastrA corespunde ea oare repejunii gAndului

§i a vorbirii noastre? Esperien0 ne-a inve"-ot §i ne invata pe zi ce progrestim, ca nu,ci scrisoarea noastra e cu totul desproportio-nata cu repejunea gAndirei si a vorbirei noas-tre. Scrierea noastra devine cu totul nein-destulAtoare pentru a retine prin mijlocul eiprelectiunile universitare, academice si popu-lare, desbaterile si pledoariile publice, discur-surile festive, predicele si tot felul de cuve'n-tAri ce se fac la diferite ocasiuni. G-eniul

eruditiunea, momentul §i sujetul inspirA §i in-flacArA adese-ori pe vorbitor §i da vorbirii sale

o mare vioiciune. Dd altA parte cunoa§te ori-eine multimea §i simultaneitatea ideilor ce co-ple§esc pe un autor creator in conceptele sale,fara ca el sA poatA sA, le dea curs liber, pen-tru ca. scrisoarea ordinarg, le impedicA §i leinadusl asa zic6nd. Mintea noastrA devine

sclava ascultAtoare a scrisorei, in loc ea easl-i fie instrument lesnicios i supas.

Omul Ans6 progreseazA, si toate lucrurilemerg pe calea perfectiunei. Carul mocAnesc

greoiu si fArl. nici un cuiu de fer, s'au pre-facut in carul de foc al cArui uuaIä nemeste ; pietricelele lui David s'au prefAcut inglontele inaripat, curierul postal in fluid elec-tric, si aa nenumerate ...... Si cum ? Seri-

soarea, singurA ea sä fie stationarA, incapa-bill de perfectionare ; face ea unica esceptiunein legea amintitA, ? SA ne clarificAm asupra pun-

tului acestuia; sA. cercetArn repede inceputul

desvoltarea ei, lucru ce poate sA presinteinteres pentru fie-care om.

Scrisoarea este un fenomen al civilisatiei;inceputul ei ca si inceputul civilisatiei cadein timpuri ante-istorice. In Asia unde secrede ca a fost prima aparitiune a omului,unde etnografii §i limbi§tii: cauta, primele e-

lemente ale limbei, acolo vom cAuta §i noi

primele rudimente ale scrierei ca una ce enedespartitA de culturA §i limbA. CAnd limba

era silabica, elementele ei ne fiind sunete pro-nuntate si distinse unele de altele, scrierea,

nici ea nu putea fi cu litere, §i noi n'o aflAmalfabeticA ci icononograficA. Omul ea si co-pilul pricepea atunci mai usor icoanele obiec-telor si de aceea, desemne si icoane sunt pri-mele rudimente ale scrierei, care apoi cu tre-cerea timpului au capAtat valoare simbolicA,

silabicA si in urmA foneticA sau alfabeticA.

si

pi

ai-

Ott DESPRE STENOGRAFIE SI NECES1TATEA EI.

Aceste sunt fazele desvoltarei scrierei inomenire.

Scr:soarea cu funii i noduri din Peru si Gu-

iana, ar fi primele inceputuri si incercari descrisoare. Transitiunea de la scrierea cu icoanela, scrierea fonetica este formata de scriereacuneiforma din Ninivea, Babilon si Persepolis.

Scrisoarea ierogl ficti egipteana esceleaza prinaceea ea contine in organ smul sen toate gra-dele de desvoltare a scrierei in proportiune

egala. Ea purcede de la o scrisoare icono-

grafica representand prin imagini si sedesvolta cu incetul pail la semne de sunetecurate in care apar deosebite co.isunantele devocale, fara ca sa-si fi perdut vre-odata ori-ginea lor ideografica. Scrierea noastra parea fi o simplificare a ieroglifelor, din contur-nele carora s'a format alfabetul nostru la E-gipteni sau Fenicieni. .Aceasta pare a se con-firma prin numele mai multor litere din alfa-betul nostru, care in limba Feniciana i Egip-teana insamna diferite obiecte.

Fenicienii, popor conmrciant, a adus seri-soarea la Greci (Cadmus), de aici la Etruscisi Romani. Romanit prin dominatiunea lorintinsa au respändit-o in Europa unde intal-nindu-se cu scrisorile Fimitive a Celtilor, Sla-vilor i cu runile Germanilor a suferit cu

timpul mai multe modificari, pana s'a desvol-tat in fine la forma scrisorei noastre curente,inventand diferitele popoare pentru sunetelenoue ce contineau limbele lor si litere none,din care causl aflam noi astazi in alfabeteleuoastre multe litere care nu se aflau in alfa-betele anticitatii. Nemuritorul Gutenberg afiatipariul, mijlocul de a reproduce scrisoarea cugraba in inmiite exemplare. In urma acesteidescoperiri insemnate, civilisat unea hand un

sbor repede, scrisoarea curenta devenind nein-destulatoare i necesitatea unei scrieri mai

scurte si mai repezi devenind tot mai ma-re, oarnenii au inceput a se gandi cu serio-sitate la substituirea ei prin un sistem descriere prescurtata numita stenografie.

Din cele espuse se vede deci ca scriereaeste un element cu deosebire civilisator,a fost si este supusa unor schimbari necon-tenite ce merg in sensul perfectionarei. Sun-

tem deci in drept a crede ca scrisoarea deastazi se poate perfectiona, ca ea nu este ul-timul stacliu a desvoltarei si C. ea se va pu-tea inlocui prin una mai bung.

Precum in viata omenirei asa si in viatapoaperelor singuratice, scrisoa-ea au urmat ocale de desvoltare, i paleografiile ne arata mo-

difi:arile ei succesive, in decursul secolilor.Sa luam ca exemplu special pe Romani :

Nodurile babelor in nafrania, ne aduc prea multaminte de scrierea cu noduri aflata in Chinasi Peru; rebusurile ciobanilor si a vatajilornostri,*) de scrisoarea cuneiforma ; scri,marea

Glagolitica lapidara, modificata ceva pe per-gament, devine in lima un fel de scriere cu-renta, cunoscuta sub numirea de scrisoare cio-

coiasca, inlocuita prin scrierea cirilica noua,

care in urma face loc caracterelor italienelatine pentru a ceda in fineasa o sper:tmunei scrieri noue, repede i scurta, scrierei

viitorului, i aceea este stenografia. S'ar puteasemana metamorfosa aceasta a scrierei cu acea

a insectului : Nodurile de funii din Guiana sinodurile de naframe in Romania oul imobila insectului; scrisoarea cuneiforma din Babi-lon si rabusul ciobanului nostruomida micace incepe a se ruisca §1 a se nutri ; Merle

`) Rezesi au adese secultete intregi pine de asemenerA busuri.

ideile

§i cA,

si

DESPRE STENOGRAFIE SI NECESITATEA EI. 63

Glagolitice rude si grele omida creseutti, §1

hidoase ce abia se tarae ; scrisoarea bizaracaricata numita ciocoiasca, omida in mo-

mentul and ii schimba pielea pentru a de-veni niinfa neteda si lucitoarescrierile cali-grafice ; i in fine sttnografia fluturul usor§i inaripat care culege nectarul §i mierea cecurge de pe buzele inteleptului. Scrisoarea,

vasta magazie, ce a construit'o spiritul ome-nese, pentru a depune intee'nsa spre pastrareproductele sale, s'a marit de elite ori acestaa luat un nou avent spre bogatie i imbel§uga-

re ;. ea s'a conformat inteligentii umane si a de-

venit cu ata'ta mai repede si mai flexibi la, cu cat

si inteligenta a deven.t mai vie §i mai intensiva.

Astfel a aparut i s'a intrebuintat steno-grafia in Roma §i Grecia in timpul oratorilorcelor mari, Cicero si Demosten. Dupa, numi-

rile Steno-Tachy-Oky-Brachy-Semeiografia, in-

ventinnea pare a fi greceasca. Tiro, un libertina lui Cicero, a ameliorat'o si dupa dènsul eas'a §i numit notele tironiane. Ea se intre-buinta, pentru a scrie cuvëntarile tinute insenat, in judecatorii si inaintea poporului. Ci-cero §i impkatul Tit, se ieau ei inii cu note.Aceasta scriere se invèta §i in scoall si po-etii o mentioneaza in mai multe locuri.*)

In timpurile noastre, desvoltarea scrierei ea-ra,§i a ajuns pana la stenografiie, §i aceasta

este cu atata mai superioara, stenografiei ce-ior vechi cu cat in genere cultura noasträ in-trece pe lor. SI cercetam mai de aproapece este stenografia si anurne sub forma ce aluat in timpurile moderne

Intr'un timp cand un numk foarte mic deoameni se mph, cu §tiinta, and se scriea pu-

*) Vezi mai la vale.

tin §i numai prea puçini §tieau carte, atunciera de ajuns o scrisoare cu litere greoaie sifara unire unele cu altele In evul mediu, desi multe erau in parasire, totu-si scrisoarease bucura in monastiri de o cultivare mai in-grijita, i inainte si dupa inventarea tipografieividem literile ei adese impodobite cu icoanein miniatura. Initialele in carti scrise pe a-tuncea cu mama sunt astfel decorate. Evan-gelii slavone scrise in timpul acela in Roma-nia cu zugravituri in miniatura sa afia con-

servate pant% in zilele noastre prin monastiri.Dar arta scrierii odata divulgata, cu zelul pen-tru invetatura se latia cercul cunostintelor u-mane, istoria lor cre§tea, memoria ne mai fi-ind in stare a le cuprinde si a le retine, ne-cesitatea se marea de a-si pastra prin seri-

ere cele inv6tate cetite sau auzite, pentrua se putea repeti s'au utilisa in urma ; §i

dad, stenografia era usitata si respanditadeja la Romani, apoi ea deveni o necesitate§i mai urgenta a timpului modern. Notele ti-roniane se pierduse n,e' in decursul evului

mediu, si pe la fi ea sk colului al 15 esind laiveala cate-va probe de acea scrisoare, ea futinuta de o scriere ideografica, pe (And inrealitate ea nu era deck o prescurtare din ca-racterile intrebuintate pe atuncea la Romani.Faptul acesta ansë s'a constatat abia in tim-pul mai nou si stenografia moderna n'a pututprofita de acele note §i a trebuit sa sovaiascain desvoltarea ei prin o multime de sisteme.Stenografia moderna este asa darn o inven-tiune nouA care a mers calea el proprie. In-cercarile de criptografie, scriere cu cifre, i de

pasigrafie le-am pute considera ca o trecerela stenografie.

Stenografia este arta de a scrie cu carac-

si

a

64 DESPRE STENOGRAFIE I NECESITATEA El.

tere simple nu numai asa de repede §i de

scurt, ca sa putem urma din cuvënt in cu-ve'nt pe un orator, ci de a scrie cele vorbite§i cu atäta claritate, incdt cele scrise sa fieexacte, sigure §i legibile. Daca stenografia vafi tot asa de sigura §i de legibila, cum estescrierea noastrd curenta, 0 va intrece ans6 peaceasta prin scurtimea ei, atunci ea poate aflao respandire generala. Se pretinde a sa dardde la ori ce sistem stenografic doue calitäti:scurtimea care garanteaza, repejunea scrierii§i esactitatea, care garanteaza legibilitatea seri-

sorii §i amèndoue practibilitatea ei; altfel sis-temul cste defectuos si nu se poate generalisa.Aici ete causa nereusitei nenumeratelor sis-teme stenografice, a carora scriere ajungea safie adese foarte scurta dar si aproape nedes-cifrabild. Scurtimea i legibilitatea trebue sdcaracteriseze pe un sistem deplin. Mu lte sis-

teme de stenografie, netilnd coot de scrisoarea

noastrd ordinard, care ajunge a fi destul decurenta prin unirea 1.t rilor cu o trema, pre-cum si prin aceiasi directiune oblicd ce ur-mead. mama §i condeiul, au inventat caracterealfabetice prin positie §i proportie cu totuldeosebite de cele ce se afla in scrisoarea noas-tit curentd. Mina noastrd depriesä cu seri-

soarea curentd sa simte ingreuieta prin acelesemne noue si nepotrivite, fdrä ca esercitiilecele mai ostenitoare sa ne procure oare carefacilitate.

Prime le sisteme de stenografie au incercatA, le stabileasca Francesii si Englesii, care ansimtit necesitatea stenografiei in discutiile par-

lamentului. Englesii au inceput sd o cultivedeja in secolul al 15-Ie; Francesii abie in Se-colul al 16-Ie. Din aceste incereari L des-

vatara cu incetul sisteme de scrieri stenogra-

fice. Sist-mul Englesului Taylor (1782) fuprelucrat de catra Bertin (1792) §i respänditin Frantia. Acestia luand de principiu edsemnele cele mai simple, trebue sä fie §i celemai apte pentru scopul stenografiei, se mar-ginesc in formarea alfabefului lor numai la

linia dreaptd m diferitele ei directiuni, la cerc,semi-cerc si punt. De asemene intrebuinteazáadese acelasi semn pentru sunete diferite; vo-calele le elimineaza cu totul in mijlocul cu-

vintelor si astfel, scri,oarea lor este foarte

simpla, §i scurta, dara nesigura. Cele scrisetrebue transcrise hnediat, §i chiar §i asa ce-tirea este grea §i memoria trebue s ne dea

un ajutor mare la descurcarea lor. Mari deaceste, directiunea i positia caracterilor findcu totul diferitä de acea a scrisotii noastre,§i combinandu-se caracterile in unghiuri drepte,

sistemul devine si greu de practicat. IsItsi-

guranta in sctiere i cetire raman chiar inurma studiului §i esercitiului celui mai asidu.Acest sistem difectuos s'a introdus fi in Ro-mania, din care causä stenografia este departede a fi respAnditti, din contra prea putin cu-noscutd i intrebuintata numai de un rnic nu-ma'. de stenografi in camera, pe child iu Eu-ropa occidentall putem zice cä din trei stu-denti de sigur unul cunoaste §i se folos §te deaceasta arta.

G-,rmanul Gabelsberger, studiind toate sis-temele anterioare si véand zaddrnicia lor auapucat o cale cu totul noul si au reusit acrea un sistem cu totul nou si original (1831).El cel dintain avënd in videre fisiologia lira-bei, regulele ei gramaticale precum si seri-

soarea noastrd obicinuita, au tratat stenografiaintr'un mod §tiintific §i sistematic.

Caractere alfabetice, lesue combina bile i

DESPRE STENOGRAF1E 51 NECESITATEA El. 65

scoase din scrisoarea noastrd curentd, semnepentru fiecare sunet ce se afla in limba, vo-calisatiune minunatl in care vocalele sunt

esprese prin positia sau formarea consunelor,semne pentru terminatiuni 5i cuvinte des usi-tate, abreviatiuni bine alese 5i cu regule fixeincat ori ce scurtdri arbitrare sunt escluse;aceste i multe altele sunt calitatile prin careesceleaza sistemul lui Gabelsberger. Osteneala

meritul acestui barbat fu recompensata prino 14ire repede a sistemului seu i aplicarealui in toate limbile europeane, adoptandu-1 5ibiuroul stenografic central din Paris. Acestsistem eminent s'a adaptat 5i scrierei noastrein modul cel mai potrivit de cAtra DomnulEugeniu Sucevanu §i el este menit a respandiscrierea stenografica intre Romani. Scrisoarea

pare fi ajuns in acest sistem de steno-grafie ultimul termin in desvoltarea sa,

S. trecem acuma la cercetarea mai aproapea foloaselor ce ne dä stenografia.

IIL

On si eine au avut ocasiunea de a se in-cerca s urmeze cu scrisoarea noastra curentape un orator, a putut sa se convingA de za-dOrnicia unei asemenea incercari. Ori ce semne

tahigrafice, monograme, cifre 5i ori ce fel deprescurtari nu sunt in stare s ne satisfaca in

aseminea cas. Esperienta ne invata cit chiarpentru a urma cu scrisoarea noastra o pre-lectiune sau cuvkntare moderatO 5i. inceata, ne

trtbue de 5 ori mai mult timp decat ii tre-bue vorbitorului pentru rostirea ei. Scrisoa-

rea noastrA ne impedica ch'ar de a scoatenote bune 5i precise din oratiunea cui-va.

Vroind a scrie 5i a retiLea mai mult decatcum suntem in stare cu scrisoarea noastra,

noi ne intarziem, vorbitorul inainteaza, cuvèn-tul, ideia ce o auzim, asurze§te, intuneca pecea anterioara, stam pe loc, intrerupem frasa,incepem din nou.... i cu chipul acesta, nicin'am scris nimicd, nici n'arn intelespentru ca atenthmea noastra a fost indreptatapentru a pate scrie cu paguba intelesului, caresperam sa-1 aflam in cele scrise. Pronun-tarea unui cuvent este treaba unui moment,pe cand scrierea lui recere deja o portiuneconsiderabilA de timp, pentru cit semnele mai

multor litere constau adese din mai incitetrasaturi. Scopul scrierei este de a fixadul i cuvëntul pentru ochi ; suntem in dreptdark a cere ea ea sd corespurdd in ori ce casscopului ei.

Ea ans6 va pate corespunde numai atun-cea scopului ei, dad, va uni mai multe litere(semne) simple, care A, represinte imaginea

cuventului intocmai cum une5te cuv6ntul maimulte sunete intr'o unitate. Scrierea noastrane degrada la bucheri i scriitorul scrie cums1ovene5te elevul, unind semnele unele cu al-tele, dupa cum pronunta acesta literile uncledupit altele.

Stenografil ansë scrie dupa cum cetim, 5ide 5i stenografia este scrisoarea alfabetica, scar-

timea ei ne inlesne§te sa fixam de odata, cu-vkntul dupd cum il pronuntam de odata invorbire.

Cultura inaintata, \data publica desvoltata,spiritul yin i intensiv al timpului au trebuitsit inventeze §i o scrisoare mai proportionatacu repejunea gandului i vorbirei noastre. Annanoastra este un instrument prea ascultator adirectorului ma5inei noastre i dexteritatea eiajunge a fi admirabila, Dalta in mana abilaa sculptorului da pietrei brute 5i moarte o for-

9

§i

a-§i

nimicd,

gdn-

CC DESPRE STENOGRAFIE SI NECESITATEA EI.

ma aproape egall cu idealul ce §i 1-a creatgeniul, penelul dirigiat de mama pictorului face

din colori confuse un tablou sublim ce §i '1-ainchipuit , aceiasi mana nu va fi ea instare a depene in continuitate i far% intre-rumpere, ideile ce se disfac §i se resfira dincrierii no§tri ? Mana i condeiul nostru nu vorpute ajunge i ele a fi a§a de espeditive incat

dea ideilor fugitive o forma visibila cu re-pejunea cu care graiul nostru ne face sa leauzim ? Dad, astazi la multi din noi s'ar 'A-rea aceasta o hirnera, la Romani era ea o rea-litate. Mai multi poeti ne atesta, aceastaintr'un mod §i mai iperbolic. Martialis zice inCartea XIV epigrama 202.

Currant verba licet, manus est velocior illisNondum lingua suum, dextera peregit opus."

Vorbele curgA, mAna mai repede e decAt ele.Limba 'ncl n'a isprävit, c dreapta ii i fini In-

cml."

Ausonius intr'o epigrama (CXL):Au notariurn velocisime excipientem,

spune intre altele adresandu-se Cara sclavulstenograf :

Tu sensa nostri pectorisUt dicta jam ceris tenes.Sentire tam velox mihiVellem declisset mens mea,Quam praepetis dextrae fugATu me loquentem praevenis,

Natura munus hoc tibiDeusque donum tradiditQuae loquerer, ut scires prius.Idemque vales, quod volo.

Tu gandul inimelor noastreCum esii, in cearä ii i prinzi

vra ea sa, fi fost dat mintei

Asa de iute a cugetaPe cat cu fuga dreptei taleTu lasi in urmä vorba mea.

Natura 'ti dete insArcinareaSi zeii darul ti-'l tradauSA stii ce va sa-mi fie grain!

sa vroesti ce si eu vrau.

Eatti, misiunea stenografiei. In ceara scrieaustrabunii no§tri, cu condeie, i scrieau ut unavox absolvitur. Noi avem penita, avem hartienetecla §i fina i suntem cei mai multi departede a avea o ideie de celeritatea cu care sescriea inainte de aproape de 2000 de ani

Stenografia in timpul modern a inceput ase practica cu introducerea constitutiilor re-presentative §i desvoltarea scolilor universitare,

de unde s'a introdus §i in scolile secundarechiar in viata practica, in dictarea cores-

pondentelor comerciali etc. Noi, care pretindem

a fi un popor cu totul constitutional n'avemdecal cati-va stenografi in Camera. Avem li-bertate de presA, de instructie, de intrunire,

instructiune orala in procesele civile §i crimi-pale, toate libertatile care dau ocasiune ladesbateri i cuventari tinute in public; mai pefie-ce zi se tin preleztti i couferinte, studentii

§i elevii merg in fie care zi la scoala §i launiversitate, §i, lucru ciudat, stenografia e a§ade putin cunoscuta §i aproape de loc intre-

buintatg, §i cu toate aceste e mai multsigur ca, in asemene forma de viata, in

care toate gandirile se esprima mai mult pringraiu, nu poate fi om care sa nu fi simtit ne-cesitatea ei.

Respandindu-se stenografia toti cei ce ieuparte la viata publica vor resimp un bine ne-mäsurat: Senatorul §i deputatul vor pute urmaAs

Si

sO

ai

ai

de-

cOt

DESPRE STENOGRAFIE l NECES1TATEA EI. 67

mai bine desbaterile ce se fac in Camera, sivor putea mai bine apara interesele celor cei-au trimis, de asemene membrul consiliuluicomunal interesele municipiului. Advocatul

va pute mai usor combate argumentele adver-sarului, i grefierul sa facä procesele verbalede sedinta, care hotaresc. de atatea ori asu-pra soartei impricinatflor. Profesorul, Orato-rul isi va put-6 proiecta cu inlesnire in putintimp prelectiunile sau oratiunile sale, si acestereproduse ad verbum" vor pute fi mai bine a-preciate nuniai de publicul auditor, cide cel absent. Dar mai ales te'nera generatie,a celer care invata, are cu deosebire la noi intara nevoe de stenografie. tim cu totii, cuinin lipsa de carti tiparite, romane§ti, profesorulpropune dupit autori streiri, §i ca tinerii nos-tri isi pierd adesa pretiosul lor timp cu pre-scrierea de opuri intregi. Elevul cel maiaplicat abie mai economiseste ceva timp

pentru recetirea lor. Condemnati a scoate

note, le scot reu si transcrierea lor le con-suma mare portiune de timp, indit ceea ce artrebui intrebuiutat in meditare este perdutpentru lucru mecanic.

Dar ce mare e folosul ce ni-1 dit stenogra-fia usurandu-ne facerea de excerpte din opu-rile ce cetim, a caror cuprins e atat de maresi din care retinem atat de putin. Pentru e-rudit stenografia este de prima necesitate sinu mai putin pentru calatorul stiintific care

merge, sN, studieze moravurile poporului, limba

lui, sa fixeze pentru tot de-auna formile celeadmirabile i schimbacioase a poesiei, si a po-vestei popnlare. De catit necesitate este eaearasi pentru militari in esplorarile lor stra-tegice, si in genere oi i unde mintea lucrcazarepede si viu adesa lucrul ei cel mai de pret,

§i pentru aceasta flu avem dealt a ne gandila productiunile geniului. Cate productiunieminente ni s'ar conserva prin mijlocul ei,

caci stim prea bine ca sufletul fiind in estastransportare, musa si inspiratiunea, nu ne lasa

timp sa cioplim cuvintele, ea-si Cann, cante-

cul seu intr'un moment, si momentul trecutmusa a disparut si cu ea si cantecul!

Cernescu.

MISCAREA LITERARA IN ROMANIA LIBERA.

Matematica i cifrele au o insusire minu-nata, puterea lor convingetoare ; de aceea cudrept cuvilnt se cautI in zilele noastre a secunoaste starea unei teri prin mijlocul statis-ticei si nu prin acel a descrierilor. Ori ce felde fapte se pot traduce in cifre, numai sa seafle care sunt elementele in stare de a fi con-statate prin cifre, ce stau in legatura u

intrebarea asupra careia vroim sa avem unrespuns. Daca aceste elemente sunt bine alese,respunsul ce ni-1 dau cifrele este de acele

care incheie si nu lasa nimic de dorit. Acesteprincipii no au condus in cercetarea miscareiliterare de la noi din tara, cu scopul de a cu-noaste puterea ei, in asemanare cu putereaacesteia in alte teri Europeene Mijlocul ce

ni s'a parut mai upr §i mai sigur este sta-tistica ziarelor §i a foilor periodice ; inteade-ver niMic nu poate sit ne dee o masura maiblind a miscarei spiritelor decal ziaristica,

pentru ca aceasta traeste si se sustine din

opinia publica; cu cre§terea interesului pentruun soiu de intrebari cresto si numeral ziarelor,

cu scaderea acelnia scade numai &cat si nu-merul lor.

Pentru a masura a ceasta miscare era ne-

nu

§i

pi

68 MISCAREA LITERARA IN ROMANIA LIBERA.

voie de punte de asemanare, cgci o mesurgoare care nu are inteles decgt atunci andpunem in asemgnare un lucru oare-care cu un

ce fix saa cu un alt lucru.

Puntele de comparatie sunt done. Antgi,

asenignarea mi§cgrei literare cu acea politica,de vreme ce ambele se manifesteazg, pe caleaziaristicei, apoi asemgnarea acestor mi§cAri in

tura noastrg cu acelea§i din alte teri.

Numirile de ziare politice §i ziare literaresunt luate aice in un inteles ceva deosebit §imai larg decgt acel ce il au in faptg. Sub

ziare politice intelegem in genere foile ce re-represintg, interesele zilnice a unui popor (zia-re politice propriu zise, ziare de anunciuri,

publicatiuni oficiale etc.) earl sub numele deziare literare se inteleg acele foi cars repre-sintg interesele trainice ale mini poporraturg propriu zisg, §tiinti, religie, comert ete.)Datele statistice sunt culese din isvoare a leanilor 1866, 67, 68 atgt in privirea flume-

mini cat §i acelui a populatiei. Numainumerul ziarelor noastre este din momentul ac-

tual. Toate aceste diferinti nu pot anse sg aibg,mare inriurire asupra exactitgtei resultatelordobändite, dupg, cum u§or se poate convinge

cineva, and prive§te la natura cifrelor cora-

parate intre sine §i la modul cum a fost pro-duse.

Tabloul urmator ne aratg, numerul popula-tiei mai multor teri, numerul total al ziare-lor de ori ce naturg §i numernl de capete cevine pe un ziar, al II-le tablon ne aratA ace-lea§i raporturi in privirea ziarelor volitice §ial III-le in privirea celor literare.

1. MiFarea ziaristicei in genere.loc. ziare loc. pe ziar

1 Statele-Unite 35,000000 4,050 8,650

2 Germania 44,000,000 2,570 17,200

3 Grecia 1,400,080 70 20,000

4 Franta 38,000,000 1,780 21,300

Anglia 30,000,000 1,300 23,100

6 Svedia 4,200,000 180 '23,300

7 Belgia 4,500,000 180 25,000

8 Serbia 1,200,000 30 40,000

9 Romtinia 4,500,000 40 112,500

10 Rusia 70,000,000 330 200,600

II. M4carea Ziaristicel politice.

loc. ziare loc. pe ziar.1 Statele-rnite 35,000,000 3250 10,800

2 Grecia 1,400,000 47 29,800

3 Belgia 4,500,000 110 40,900

4 Svedia 4,200,000 96 43,7005 Germania 44,000,000 760 59,200

6 Anglia 30,000,000 590 60,000

7 Serbia 1,200,000 14 85,700

8 Franta 38,000,000 380 100,000

9 Romtinia 4,500,000 31 145,20(3

10 Rusia 70,000,000 55 1,272,700

III. Mi$carea ziaristicei literare.

loc. ziare loc. pe ziar.1 Germania 44,000,000 1810 24,300

2 Franta 38,000,000 1400 25,700

3 Anglia 30,000,000 800 37,500

4 Stat. Unite 35.000,000 800 43,700

5 Svedia 4,200,000 84 52,0 00

6 Belgia 4,500,000 70 64,300

'7 Serbia 1,200,000 13 92,300

8 Grecia 1,400,000 13 107,000

9 Rusia 70,000,000 975 258.200

10 Romania 4,500,000 9 *) 500,000

ObservInd aceste trei tablouri vedem cg in-tre tabloul No. 1 §i tabloul No. 3 existg deo-sebiri insemnate intre modul in care terilesunt in§irate dupg rangul lor de cover§ire unaasupra ceilalte. Dupä mi§carea generald a i-deilor terile se orAnduesc intr'un alt mod,decgt dupg mi§carea literarL

Aceste sunt: Columna, Convorbirile, Transactiunile,Foaea Societgtei popor. Rom., Revista stiintificg, Re-vista medicalg, Dreptul, foaea mi1itar1 i o gazetgreligioasg, (sau2?)

(lite-

ziarelor

MISCAIIEA LITERAttA IN ROMANIA LIDERA. 61

Mi§carea Genera IL 1Iiparea LiterarA.

1. State le-Unite 1. Germania

2. Germania 2. Franta3. Grecia 3. Anglia

4. Franta 4. Statele-Unite

b. Anglia 6. Svedia

6. Svedia 6. Belgia

7. Belgia 7. Serbia

8. Serbia 8. Grecia

9. _Romania 9. Rusia

10 Rusia 10. _Romania

Causa acestei diversitati o aflam in tab-loul No. 2, in miccarea ideilor politice. 0 cer-cetare a naturei acestei miccari ne va lamurlindata asupra insemnätatei .ei in raport cumiccarea literara. Miccarea politica este acea a

intereselor zilnice, schimbatoare, locale ; esen

ta ei este de a fi supusa unor variatiuni foar-te intinse. In timpurile de linicte a afacerilorpolitice, miscarea e mai mica, indata, ce rela-iunile sau acele din launtru se

tulbura, miccarea crecte ; de astazi pana manimiscarea aceasta poate fi supusa unei schim-bari. Miccarea politica este deci mai Ante ne-constantd. Apoi representtind ea §i intereselocale urmeaza numai decat ca uude statul vacuprinde mai multe centre locale ci miscareapolitica sa fie mai insemnatd, dupa cum o ve-dem in Statele-Unite din causa constitutiuneiacestora. In Grecia din causa nature geo-grafice (insulare) a terei, miccarea politicaeste deci i locald. Al Irene : ideile ce serefera la politica sunt cele mai espuse a fioprite de guvernele unde nu predomne§te prin-

cipiul libertatei ; miccarea deci poate exista,dar ea este impedecata, ea nu esa la luminaAceasta ne explicã starea anormala a Rusieici nu mai putin pe acea a Frantiei (in 1867

sub Napoleon). Ce slabi pare a fi aice mic-carea politica in asemanare cu acea a State-lor unite ! In fapta ans6 miscarea politica afost §i este totdeauna puternica in Franca,

focolarul revolutiunilor. Miccarea politico, este

deci ci ascunsa. In fine interesele zilnice suntadesa exploatate de indivizi pentru scopuripersonale ; ziarele politice nu sunt deci tot-deauna un semn de miccare politica in mul-time ci de tinte egoistice a indivizilor ; deci

miccarel politica este adese ori numai aparentaAceste fiind caracterile esentiale a miccareiacelor idei care au de obiect interesele zil-

nice a le unui popor, se intelege de la sine

ca numerul ziarelor ce o represinta nu estenumai deeat un semn exterior §i o masurasigura a existentei i gradului puterei sale.Numerul ziarelor politice singur nu este decio data in destul de sigura pentru masura mis-carei politice in un popor. De aceea sa nune miram dad. in tabloul No. 2 Grecia vineal 2-le dupti, Statele-Unite, Serbia inaintea

Frantiei etc.Cu totul altmintrele stau lucrurile cu mic-

carea literara. Aice avem a face cu idei ce serefcra la interese mari a le natiunei sau chiara unor grupe de oameni ce trece peste sferanationalitatei : literatura, arte, ctiinti, religie,

interese economice s c. Esenta acestor in-terese este mai antai de a fi constanta. Elesau sunt sau nu sunt in un popor. Cand aninceput a se ivi progresaza cu incetul ci inmod continuu, pana and eara§i incep a de-cade mai repede sau mai incet, totdeauna ansëin mod continua. Viata lor nu este de astazipana mani; mersul lor nu este prin salturi.Dar nu numai atata, aceste interese suntgenerale. Ori cum ar fi orgauisat poporul, ori

§i

internationale

70 MISCAREA LITERARA IN ROMANIA LIBERA.

care ar fi natura geografia a pinAntului,ideile aceste se respindesc in tot cuprinsul seuba tree chiar peste sfera lui, pentru c un

adevèr stiintific, o poemi frumoasi, o demon-strare economia etc. nu sunt lucruri ce se pro-duc unde vroeste cineva, ci ele se ieu de undes'au produs. Pe ling aceste dou6 insusiri maieste apoi de observat cl asemene idei suntlasate si se manifesteze, mai cu multi liber-tate, deci e mult mai probabil pentru elecele ce se exprimd stau in proporcie naturalti cu

cele ce existd; in fine asemene idei nu preasunt intrebuintate ca mijloc de exploatare

pentru scopuri egoistice, cäci putini sunt a-ceia care scot un ziar literar, §tiintific etc. pen-

tru a ajunge un scop personal, de si se TMsi asemene specimene. Priu urmare mi§carealiteraa represinti in genere ocuparea publi-cului cu Ansa.

Ace* fiind insu§irile miscArei acelor ideicare represinti interesele generale, urmeazi cinumerul ziarilor va fi o misuri destul deexacti a miscirei insisi, si de aceea i ve-dem a in tabloul No. 3 terile yin ornduiteasa dupre cum ne am astepta din cele ce cu-noa§tem in genere desprestarea civi1isaiunei lor.

La un lucru 'ans6 nu ne qteptain poate,tocmai aice este invtura cea insemnati ceo deducem din aceste date statistice, anumecä .Romania stet, in privirea mirdrei ideilornzari, generale, pe scara cea de pe urmd apopoarelor Europei.

Miscarea aceasta este ins6 expresiunea ci-vilisatiunei, a comoarei aceleia de idei careimbogateste sufletul omenesc si intind puterile

sale, pe and miscarea politici este numai ex-presiunea patimelor si a intereselor treckoarea le zilei. In acea miscare ce masuri gradul

de putere cu care bate pulsul popoarelor, noisuntem in urma tuturor chiar si in urmaRusilor, a aror spirit nMusit in politici i§ideschide calea in stiinti §i literaturi.

(Jausa acestei slibiciuni a mi§cArei literarenu poate fi ciutatti, in sfera cea mica piniunde cultura s'a intins, in numerul cel res-trins de oameni ce §tiu scrie si ceti la noi intarn, pentru ci in Rusia, Grecia §i Serbia

proportia celor ce stiu a scrie si a ceti este

aceeasi, ba chiar mai slabi decAt la noi. Cau-sa este aiurea, este in lipsa de interes, chiarin sfera culla, pentru asemene chestiuni ; esteo lipsd nu in cdtimea ci in calitatea cultureinoastre, lipsi ce provine, dupti, cum credal)din trei cause principale : 1) o crestere si oinvkituri ward §i superficiali prin care nuse trezeste in sufletul tinPrimei interesul pen-tru lucrurile mari ; 2) predomnirea egoismului

in viata noastri privati, din causa nestabilititeivietei noastre publice, care impinge pe individsi-si asigure existenta materiali, nestiind ceo si-i adua zioa de mini ; 3) lipsa senti-

mentului national §i a iubirei de tara, care'llast nepisAtor pentru interesele cele mari ale terei. De aceea putini se interesazi de ltt-crurile cele mari omenesti, si mai putini se o-cup& cu ele.

Aceasti na;scare literari a noastri cit ede slabi, mai are Ana o l'psi fundamentali.Inteadevèr, pe 1itngit multe ramuri de des-voltare pe care nu putem si le cerem de laun popor incepkor, stint cdte-va care nu potset lipsasecd din nici o desvoltare sdnatoasd;

aceste sunt iuteresele religiunei, a cre§terei

§i inv-etimèntului i acele materiale sau eco-nomice. Compaand miscarea noastra literaa

cA

1i

MISCAREA LITERARA IN ROMANIA LIBERA. POESII. '71

cu acea a Svediei i Serbiei, afidna in aceasti

privintd resultatele urmatoare :Svedia 4,200,000 loc. 13 z. relig. 10 z. pedag. 15 z. econ.Serbia 1,200,000 2 3 2 ;)

Romitnia 4,500,000 2 (?) 0 ): 0 );

Resultatul final, pe carc'l deducem din a-ceste, cercetdri este cd in mirarea idejior ceau de object interesele trainice a le unui po-por, _Romania stet' pe scara cea mai de jos apopoarelor din, grupa civilisaiunei Europene,0 in aceasta mipare atat de slaba, intereselecele mai de capitenie, religia, inatamgntulintrebarice economice nu sunt mai de loc re-presentate.

Indreptarea acestei stdri de lucruri nu ecleat in scoala. *)

POESII.VA LEA.

(Lamartine, premieres med. poet. VI.)

Satul.:acum de toate, i chiar de aBteptare,Nu vreu cu dorinti soarta mai mult a necajl;Scamp leagan al prunciei, vAlcea incAntAtoare,Lam§ de-o zi da'mi numai, aici 0, pot muri.

Nu am trecut in tablouri toate terile Europei fiindnu posedam asupra tuturor date tot atitt de pre-

cize. Esactitatea celor constatate Anse' nu se schim-bit de loc prin aceasta. Miscarea terilor netrecutein tablou este mult mai superioarit RomAniei clacitjudecAm dupit datele ce le avem. A§a Italia la24,200,000 locuitori 480 de ziare ; Olanda la 3,600,000loc. 200 de ziare ; Spania la 15,300,000 loc. 280 deziare din care 93 literare i tiintifice (in 1863) etc.

Nu am cercetat cleat miscarea ideilor din Remit-nia Jiber. AtAt populatiunea RomAnit, cat i foileRomAne de peste Carpati a fost lasate la o parte.ObservIm Knee CA o cercetare a miscArei ideilor laRomani in genere, ar conduce la resultate si mainefavorabile, pentru cA numeral foilor Romitne dinAustria este in o proportie malt mai slaba cittrit nu-meral locuitorilor, decAt in Romitnia liberA. Aceastitstare de inferioritate provenind Knee din imprejurAripolitice, nu ar fi fast exact, a tarbura prin ameste-cul ei icoana miscArei ideilor la RomInii, care fiindliberi, nu poate atribue decAt siesi inferioritateain care se MIA.

Aicel cArArup din valea 'ntunecoasA :Copacii deBi pe coaste prin crengi se insotese,Pe fruntea mea se pleacA cu umbra lor tufoasA,

cu tAcere-acancA, ea pace me 'nvAlese.

Doue parae-acolo de earbA astupate,PormeazI-a vAei margini cu Berpuitul lor ;

apele lor tainic o clipA-amestecate,Se perd fdrA de nume aproape de izvor.

Intogmai ca i ele se scurse-a mea viatft,Incet, fart!, de nume, Bi nu va mai veni ;Dar limpede unda, iar sufletu'mi in ceatI,In el nu oglindeSte in veci o mandra zi.

Recoarea i cu umbra ce le incununeazI,De termul lor o 'ntreagft zi me tin legat ;Acloarme al meu suflet, and unda murmureazA,Ca pruncul de o dulce cAntare leganat.

Ah ! mArginit acolo cu ziduri de verdeatI,ochiu-mi de-o privalA ingustA 'ncungiurat,

lubese sA stau, i singur eu cu natura 'n fatA,S'aud numai parAul, la cer numai BA cat !

Vezut-am i iabit-am prea mult pe-a vietei valuri;De viu cer ea Leteul odihna lui sl'mi dea.Dulci locuri, pentra mine fiti a uitArei maluri :De-acum numai uitarea e fericirea mea.

In pace'i al meu suflet, §i fArA turburare,sgomotele lumei pAnA la mine mor,

Ca sunetele-acele ce vin din departare,pang, la ureche perd aria lor.

De-aici eu \Ted viata'mi ca printr'o ceatA deasA,Stingendu-se in umbra intinsului trecut ;Iubirea mai remAne, ca o icoanI--aleasA,Ce lasA la trezire un vis ce s'a perdut.

In locul de pe urmA, o suflet, te-odihneSte,Cum face cAlatorul ce de-aBteptareCAnd in oraB ajunge, la poarta lui s'opreSte,SA mai resufle sara un aer dulce 'n sin

cX

Si

Si

Si

Si

Si '§i

plin,

pl

sa'ei

72 POESILTRANSACTIUNI LITERARE.

SA scuturAm dar colbul i noi de pe picioare :In veci nu trece omul din nou pe acest drum ;Ca el, ajunsi la capAt, odihna vestitoareDe vesnicul repaos, sA respirAm acum.

Inchise sunt ca toamna i mici zilele tale,Ca umbra pe costisA cAzend spre asfintit.Tu singur acum numai scobori a gropei cale,VAndut de-ai tëi prietini, de milA pArAsit.

Te cheamA Ans6 firea, i cu amor te catA ;AruncA-te in sinu'i deschis neincetat :Ea singurAli remAne pe lume neschimbatA,Si vesnic tot un soare pe cer ti s'a 'naltat.

Si-acum ea te'ncungioarl cu umbra si luminA :Pe viitor te lasA de fericiri lumesti ;Ca vechiul Pitagora la echo te inchinA,Si-ascultA ca i dAnsul cAntArile ceresti.

HrmeazA pe cer zioa, si jos tAcuta noapte ;Pe crivAt sboarA 'n aer prin nesfArsitul ses ;Cu dulcea razA-a stele!, izvor de tainici soapte,Te lasA 'n umbra vAei pintre frunzisul des.

Ca sA'l putem pricepe ne-a dat D-zeu minte :Pe creator sail afli in al naturei pas!Vorbeste judecatei un glas fArA ouvinte :

cui n'a soptit oare in inimA-acest glas ?S. G. Y

TRANSACTIUNI LITERARE §I

Revista bilunara

sub direcfiunea D-lor D. Aug. Lauricznu Afichailescu.

Cu incepere de la 15 Fevruarie trecut tinnou .jurnal literar §i §tiintific a apArut in Bu-cure§ti, sub numele de Transactiuni littera-rie si scientificek

Inteo lungA introducere, ce poartA titlulde Prospectu, redactiunea se incearcd de a a-rata necesitatea iinulçiri organelor literare

§i §tiintifice in tara noastrA. /lard indoiali in

aceasta ne unim cn redactorii de la Tran-sactiuni. Ne intrebdm numai dad scopulpropus se ajunge pe calea apucatA.

La noi se strigA necontenit riationalitate,

ronidnism, patriotism, §i tocmai cei ce pro-nunti atdt de des aceste inalte cuvinte, suntsau par a fi mai putin in stare de a le inte-lege §i de a le aplica. Transacfiunile ne stinto noud dovadd despre aceastd rAtAcire. Indorinti'a de a fi utili in sfer'a, in care a-,vemu detori'a de a ne mind, zic redactoriiacestei foi, passimu in arena. Actiune prin11 scientia: étta vessilulu nostru. Scientea in ge-

3)nerale, scienti'a facteloru m a principielor, scien-

))ti'a naturei, spiritului §i umanitatei, voru for-

» ma continutulu acestei reviste enciclopedice.Eat& in adevèr o programd care nu lasA ni-mic de dorit. Pute-se-va Ansë realiza ? PosedTransacfiunile toa te elementele neaparate pen-tru atingerea acestei tinte ? SA ne fie ertata ne indol, cel ptqin dacA judecAm dupd nu-merele e§ite pAnd acum. Negre§it redactoriifoaei i§i aduc aminte de preceptul lui Oratiu:

Sumite materiam vestris, qui scribitis oequam

Viribus,

pe care'l citeazd in Prospectul lor. HitA Ams6

un alt precept a aceluea§i poet, care zice:Quid dignum tanto feret hic promissor hiatu?

sau cu alte cuvinte: nu fAgAdui de la ince-

put prea mult, spre a nu da nimic in urmA,ci mai bine fAgAdue§te putin, ca sA dai peur A mult. A te abate de la aceastd regulleste a nn'ti da socoteall de greutAtile cu ca-re dupd aceea vei avea a te lupta, este a'tiinstreina din capul locului pe cetitor.

crede cumcd aseminea foi pline numaide fAgaduinti ingAmfate aduc vre un folos

culturei nationale este a se legand de Dala-

eirgolici,

gi St.

i

TIINTIFICE.

A

TRANSACTIUNI LITERARE. 73

ciri in§alttoare, i a-si inchipui c e de a-juns a umplea coale inulte cu cerneala spre amarl comoara productiunilor literare, spre ainsufla dorinta §i guqul pentru §tiinta. Nu

copiand pe alte popoare, ci deprinzendu-ne noi

singuri a judeca, a esercita §i desvall facul-tatile noastre intelectuale, vom isbutl a im-prima tinerei noastre culturi un caracter deoriginalitate, a lucra in mod adeverat asuprapoporului, 0 al lumina, scotindu-1 din intu-

nericul in care se afla §i punendu-1 pe o raledreapta de civilizare.

Dar sa venim la Transactiuni. Cetind a-cest titlu in capul jurnalului, ne-am intrebatcu mirare, §i fie-care a trebuit sa faca canoi, ce insamna cuventul transactiuni, aplicatla o revista literara si §tiint fiat. Noi §tiampana acum ca aceasta vorba e un termin cutotul juridic, §i vra sa zica o invoeala prin.

care impricina fii sfarpse o neintelegere nas-cuta intre ei, sau previn o neinfelegere vii-

toare. Este oare aici vorba de veo neintele-gere intre 1 tere i tiinte, pe care redactoriide la Transacfiuni i§i propun se o inlature-ze? Noi un cunoa§ em, §i nici nu putemcrede ca se va na§te vre o data o asemitif asfa6a, pentru ca sa fie nevoe de o transactiu-ne. Care poate fi dar intelesul acestui cuvent?Pupa ce ne-am gandit mult, §i mai cu minadupa ce am cautat s. aflam izvorul strein lacare s'au adapat colaboratorii revistei de ca-re vorbim, am gasit insfar§it ca titlul de

Transacfiuni filosofice este acel al unei publi-eatiuni lunare, Mena de societatea regeascadin Londra, i compusa din memorii §i observa-

ri asupra §tiintelor naturale 0 a matematicilor.Astfel a fost de ajuns ca acest titlu de

Transagiuni sà fie dat unei reviste streine,

pentru ca sa fie cu ii§urinta primit §i la noi.Dar acest cuvent nu are in limba romana in-telesul ce are in cea engleza. Nu trebueauoare redactorii sa se gandeasca la aceasta ?

Ei au crezut'o de prisos, §'apoi care e interesulca cetitorii sa priceapa titlul jurnalului lor?

Multi vor crede ca faptul e atat de nein-somnat in sine, in cat nu merita sa se ocu-pe cineva de densul. Am fi §i noi de pare-

rea aceasta, daca ratacirea n'ar veni dintr'unsistem gre§it re consista in a momitari pe

streini in toate, a lua cu ochii inchi§i §i aaduce la noi tot ce vedem la den§ii, crezend

cit facem prin aceasta un serviciu limbei §1

literaturei §i mPirim fondul cuno§tintelor noastre.

Nu'i destul ca an articul literar sau §tiin-tific sb: fie publicat in alta tart, pentru casa fie bun §i pentru publicul nostru. Nu toa-te adeverurile recunoscute aitirea, §i care potinteresa acolo, pot fi prin aceasta insu0 in-

teresante §i pentru cetitorii unei foi din O-ra noastra. In privirea aceasta traue sa con-sideram multe lucruri §i particularitati lo-cale, pe care, dact le uitam, ne espunem avorbi in vent §i a nu aduce nici un folospractic. E dar un princip elementar, pentrueine vroe§te sa contribueasca in mod efectivla propa§irea unui popor, ca sa se punt la

nivela celor catra care se adrenzt sau celputin sa gasasca in publicul eetitor o in-semnata parte care sa se ocupe de cestiuniletratate, sa afle vre un interes in ele. Pentruacest sfar§it e neaparat ca cestiunele sit res-punda unei trebuinti soc ale simtitt de catse poate mai multe persoane. Atunci numai

ele aitt curiositatea i de§teapta luarea a-minte chiar §i acelor mai nept:satori.

In privirea aceasta Transactiunele sunt de-10

si

c

c

79 TRANSAC1IUN1 LITERARE.

parte de a corespunde tintei lor. Astfel inNo. I ele incep un lung studiu asupraInstructiunii prim are obligatoare, continuatin cele doue numere urmktoare. OH atde folositor ar fi acest articul, el nu sa-tisface nici o nevoe simtitA. Principul in-

structiunii obligktoare e inscris in legislatiu-nea noastrk, prin urmare ori ce discutiune asu-

pra teoriei este de prisos. Aceastk objecti-

une au prevèzut-o insu§i redactorii T ansac-tiunelor, dar ea nu li s'a parut destul de im-portant& spre a-i inipedeca sk publice articu-In! D-lui Tiberghien profesore la Universita-

tea din Bruxelles*). Ceea ce ar fi putut skne dee Transactiunile, pentru ca s aduck tin

adev'erat servieiu instructiunii primare la noi,ar fi fost bunk oark un studiu asupra mii..su-rilor practice cele mai potrivite spre a punein apheare principul teoretic admis §i con-

sacrat de legile noastre. Fiecare Par fi cetit

cu interes, §i ar fi tras din el foloase §i invri-taturi practice pcntru tara §i poporul nostru.Ins6 negre§it greutAtile erau cu mult mai ma-ri, ckci e mai grtu de a cugeta singur, de astudia un reu §i a cerca sA afli mijloacele

prin care se poate indrepta, deckt a copia

pe alii, i a lua gata ideele §i cercetkrile lor.Cele ce am zis despre articulul d-lui Ti-

berghien, putem zice despre mai toate arti-

culele din Transacciuni. Unul din redactorine promite de esemplu o disertatinne in care'§i propune sa studieze pe Cicerone sub con-ducera unui criteriu liberu ci independente,

§i s introduca opiniunile in cerculu veritatiei (?),

§i in No. I ne vorbe§te de Cicerone si fe-

*) Acest articul se terminI prin urmAtoarele linii : CAtupentru oportunitatea applicarei acestui principiu intiérea Romanésca, dati-mi voia, scumpulu meu d-le Lau-rianu, de a lassi asupra-vesarcin'a de a conchide... "

ineile sale. Ne intrebkm pe cline interesaa,

asemine subiect? Am putea u§or numera lanoi pe acei care §tiu macar ca, a trait pe

lame un Cicerone. De sigur acest titlu arfi atrag6tor in aka ;ark in Frantia, in Ger-mania, fie ca prelegere publick, fie ca arti-cul de jurnal, fiindck acolo studiul anticitkteie inaintat §i nivela culturei generale destulde sus pentru citi sk se gksasck clase intregide oameni ce s'au ocupat §i se ocupk cu a-ceste cestiuni, le discuteaza, se pasioneazit

pentru ele. La noi Ams6 ele sunt streine ma-rei majoritati, §i prin urmare nu aduc nici

un folos.

Un alt redactor sau colaborator vorbe§te

despre UniversitO, rolul §i utilitatea /or, in-tr'o tank ce posede atIt de putine scoale pri-mare §i secundare, §i acele reu organizate §ireu ingrijite.

Nu pomenim nimica de traducerea romanu-lui englez spionul Prusian, ce ocupii o bunkparte din coloanele Transactiunilor, ckci ni-

mine, credem, nu se va indoi despre lipsa

totalk, de interes §i utilitate a unor aseminescrieri traduse, mai ales and ele se public&intr'o revista literark.

Astfel in toate aceste deosebite materii searatk o deplink ne§tiintk despre starea Boas-

despre nivela cea atilt de putinridicatk a culturei noastre. Ni se va respun-de poate ck se lucreazI pentru gem.ratiunile

viitoare. Idee gresitk, ckci eel ce pro-

pune sit inalte o clkdire, de §i §tie ck va a-vea nevoe de acoper6nAnt incepe cu toate

acPste de la temelie, lksind acopere'matulpank ce pkrtile celelalte ale zidirei vor fi

sfar§ite.

Urmarile acestei directiuni false salt sunt

tn 5. actualrt,

'si

TR ANSACTIUM LITERARE. 75

primejdioase pentru cultura noastra, fiindne intretin intr'o ratacire orbeascg, feicendu-ne

sä credem7 el am apucat o cale sanatoasa,

sau nu au nici o inriurire, si atunci perdemtimpul in zadar §i ne opintim in incercari

deserte si neproducetoare.Acestei manii de a copia pe streini fárá

bun simt §i judecatg datorim noi anarhia cedomneste in limba not strg, si care pe ince-tul se va introduce ,S;i in mintea noasträ, da-ca oamenii ce vd reul nu se vor sili din

toate puterile sa-1 arate si sg caute a-I in-

latura din vreme.In privire a aceasta asprimea cea mai mare

e neaparatg. Ar trebui arse cu fer ros toa-te aceste scrieri corcite care se incearca asapa cat mai adanca prapastia intre vorbireapoporului i fclul de a vorbi a celor ce se nu-mese luminati, care vor sa facg doue limbi

intr'un popor ce datoreste in mare parte e-

sistenta sa togmai acestei unitati de limba,

insusire nepretuita de care nu se bucurg al-te natiuni, si care este un element puternic

pentru imprastiarea mai usor a culturei in toa-

te clasele societatei. La noi eine ia o pangin maul pare a'§i propune mai inainte de

toate sa arate cate limbi streine cunoaste, sie de ajuns a ceti o jumatate de paging sprea se convinge cit autorul §tie frantuzeste, la-tineste, §i ori ce alte limbi, afarg de cea incare scrie, §i in care are pretentiune de alasa urmasilor monumente neperitoare. De seintelege sau nu ceea c6 e scris, aceasta e

o considerare prea de puting insemnatate sprea o aye in vedere. Cana si-a aratat el pes-tritata lui truditiun e si a incurcat mintea ce-titorilor cu vorbe luate de pretutindenea, §i-aajnns scopul ce urmarea si la cea intai oca-

ziune, el va culege fructele ostenelilor sale.

Numele lui de patriot §i de om invatat e

deja fault §i politica il asteapta en brateledeschise. Prin aceasta se esplica mai cu sa-ma discreditul cel mare in care au cazut là

noi foile literare si stiintifice. Caci cat de

numerosi sunt acei care cetindu-le pot avevre un folos din ele, fie cat de mic? Presu-

punend chiar ca ele ar fi de oare care foios,pentru ca sei le intelegi trebui sa cunosti mul-te limbi streine, sit te deprinzi cu stilul §i espre-

siunile cele mai sarbede §i fara gust, parte luate

din alte literaturi, parte nascocite de autori.Transactiunile ne pot servi de esemplu

pentru aceasta. Eata cgte-va randuri cu careincepe Prospectul (No. I):

Inco ua publicatiune periodica.Ne asteptamu la totu fellulu de commentarie,

la numer6se observatiuni. Nu este aci loculu arespunde la tOte acelle mai multu sau mai pucinubinevoitOre si prudente consilie ce ni s'ar puteoffere, nici cugetam aintempina opiniunile ce auntavutu degia occasiune se cullegemu, si cari, martu-rimu, fOrte !mine au fostu inteaddeveru incura-giatOre.Nu ne facemu illusiuni, dOro asteptfrt,mu ca cursulnlucruriloru se se pronuncie, coci avemu fericirea,de a sci co totulu in lume este fructule esperientiei.A incerca este apr6pe a face. Numai nihilis-mulu are fatalele sistemu de a privi ori-ce semnude vietia cu surisulu uciditorucallu ironiei ; numaiellu se nutresce de falsa superbia de a crede copOte totulu, fora a face nici na data nituicu. Nuintentam acumu processu acestei specie filosofice ;mai pucinu inco, nu accusal]] pe nimeni si nicico avemu dreptulu de a o face. Ideile, credintiele,fia chiaru errate, suninsi trebuie se remana libere.

Se ne cautam de drumu.Dedati a pune puncturi pe i, se spunemu co:acOstaintreprindere nu este politica. Ne yeti dice p6tedero este una eresia filosofica a esclude poli-tic'a din cadrulu scientiei universale. FOrtojustu

ca

76 TRANSACTIIINI LITERARE.

Mai departe (pag. 2) cetim urmatoareafraza : Dero unde este playa de unde surguasia de desu neadjunsurile de cari sufferimu?Sa ascultamu pucinu pe D-lu Laboulaye. ." Cegaliznatia de cuvinte streine ca: ativersa, essa-

bunda, centeniu, umorea, malitiosi, supposa,

terra (pament), falace, vera, fatiya, abitudine

etc. §i de espresiuni ca : in breve, appare sa-tullu de insuratori, corruptiunea morielor, Ca-

tastrofa cometaria etc. care de care mai lati-ne§ti sau mai frantuzesti ! De multe ori ele

sunt astfel de schimosite, hick, chiar cunos-cend aceste limbi, trebui dai mare os-

teneala spre a gäsi forma adevOrata a vor-

belor. Redactorii de la Transagiuni au un felparticular, de a le deriva, un fel particu-

lar §i cu mult mai pozna§ de a le scrie.Ei par a fi vroit ca foaea lor sa aiha cat

mai putini cetitori, §i in aceasta ei suntcredincio§i preceptelor scoalci la care s'auformat, §i a carei labori, zic ei, pentrua ne da ua limba culta nu voru remané in-

fructuOse. Ca §i dascalii lor, ei nu vor sainteleaga cä pentru ca o scriere sa aiba care

care inriurire asupra unui popor, trebui sa

fie cetita, de mai multi, prin urmare astfelscrisA, incat cetitorul sa fie atras numai deidei, iar nu oprit la fie care pas de 1111 cu-

ve'nt pe care nu-1 pricepe, de o fraza nero-maneascA, sau de felul cum sunt scrise vor-

bole cunoscute, dar care, sub forma ce au, iidevin cu totul streine. Scrierea avënd de scopunic impartA§irea gandirilor noastre celor ce

nu sunt de fata, felul cel mai simplu estecel mai firesc §i mai practic. A introduce inscriere o alta considerare, este a nesocotiscopul ei. Cei ce no pun inaiiite esemplul al-tor popoare, amesteca timpurile, §i vor ca

noi sa facem in veacul al XIX ceea ce altenapuni au facut cu 2, 3, 4 veacuri inapoi,astazi ar dori se east', din acest haos. Inprivirea aceasta se fac acum multe incercIri,§i poate ca ele vor izbuti inteo zi, chiar §i

acolo unde greutatile stint nenumërate, pen-

tru ca ortografia este consacrata in adev6ratemonumente literare. Cu totul altfel este lu-

crul la noi. Trecutul nu ne pune nici o pede-ca. De la noi atarna ca limba §i chipul de ao scrie sa fie cat mai u§oare, pentru ca ast-fel sa se poata mai lesne imprd§tia in toateclasele societacei. S o cultivam, siL o curi-im de multe barbarisme introduse de impre-

jurari deosebite, nimine nu se improtive§te

la aceasta. Dar a-i schimba cu totul fisionomia, a o imbraca cu un ve§mOnt ce nu i fa-cut pe talia ei, aice e gre§ala, aice e primej-dia ce ne ameninta pe viitor. E curios de avede cum la noi adev6ruri1e celei mai ele-

mentare sunt neintelese, §i buna judecata pAl-muita chiar de acei ce chiama mai mult spri-jinul ei.

Cetitorii no§tri ne vor scuti de a intra inmai multe amanuntimi. Cu toate aceste

nu ne putem opri de a face inca doue citaridin Transacciuni. UrmAtorul loc ii ludm

din rubrica Fisica matematica, titlul: Ua lege

matematica intre latitudine i lunginzea pen-

dulei, applicatiune: lungimea pendulei si inten-

sitatea gravitatei pentru puntulu geograficu Bu-curesci.

17Voiu intrebuintia unu mien calculu in ceea

ce urmédia. Ve previnu de pe acumu ca so nuavemu in nrma esplicatiuni. Me asteptu la ob-servatiunea co sum de unu gustu reu allessu,fia cbiaru inteua publicatiune scientifica, de aintretine pe lectori cu calcule. Avemu ipso scus'aco de rCinduln acestu-a cellu pucinn nu am-blamu dupo popularitate.

sa .ti

§i

TRANSACTIUM LITERARE. 77

Ciudatu, studiulu matematecei este asia, deoropsitu la noi, asia de reu vediutu, Incat estedestullu so amintesci co vei introduce ua sin-gura catime in scrierea ce intrepriudi pentru ate condammi la vecinica uitare. Deco ai cevalucrari de assemenea natura, fia ori-catu depretiOse, trebue so emigredi in alte clime caso poti fi ascultatu, apretiatu. CunOscemu Doicasuri, dero le tacema acumu. Si apoi anduse tiparescu atatea lucruri, care mai de careea littere mai allesse si cu pucinu fondu deidei, pentru ce amu voi so pagubimu pe bietiitipografi, lasand so le ruginesca in casutielelora, semnele matematice, addusse cu atata chel-tuiela de prin Francfort, Viena si Berlina.

Noi vomu face um de cate-va din acellesemne, si cites= numai eine va dori. Voru fipucini. Atatu mai reu ; noi ne amu spusu scu-s'a. Fia-care si-pOte face reflecsiunea sea pro-pria, coci este act unu simptomu caracteristicu ;noi ne marginimu a dice co sciinti'a nu estetogmai asia de profusa, cum pare a se fi cre-diutu, incatu intens'a ei lumina so ne suppereochii si so cautarou in consecintia a o mai at-tenua, desfiintiandu hi scoli, focarele de undeea se alimentedia. Cu t6te acestea, se calculasi la noi in plus sau in minus, nici ua data es-sactu, dera se calcula, nu dicu contrariulu ; Insocakululu are acest'a de particulariu co resulta-tele selle suntu totu-de-una concrete si concretepeno la vulgaritate, si potu ehiaru pipai. Nuse mai socotesce nimicu, de catu bauii. Esteua epidemia generale. Raru se gasesee cateunu descrieratu, care so'si perda tempulu pre-dicundu eclipse, determinandu longitudini, saucautandu a cantari fortiele naturei in bilanci'aanalisei matematice. Nu se mai aspira la glo-ri'a Laplaciloru, fluygtiensiloru, Robervarilorii.Este seclula de auru allu aurului. POte esteunu bine ; nu ne plangemu, nici nu cautamu adescoperi acumu sorgintea acestei aari fames.Bine sau reu, tempulu trebue luatu cum sbOra,dicea poetul de Musset.

Stan la vorba si nu facu bine. Unu lectoru,bunu matematecu, ar fi dispusu so mi intentedieprocessu de prolissitate, sau s'ar multiami a

incrunta sprencen'a si a trage ua dunga negropeste totu ce am dissu pino aci.

Veda bine co n'o so me potu strecora ; ori-catu asiu voi so aurescu pilul'a matemateca,ea totu remane amara pentru multi. Ce vrei?scienti'a este ca ua mica verde ; ca so adjungia gusta mediulu cella duke, trebuia so treciprin cOja sea amara.

Dero fiindu-co ti ai data ostenéla de a trecepeste atatea ronduri, te asiu raga so me ur-medi, cOci intra in subjectii si voiu merge sfOrala ce'mi am propusu." (Pag. 63.)

sit se bage biue de sama cit aice e vor-ba de un articul stiintific.

SI termindm cu un specimen curat literar,din rubrica: Poesia popularia, un contaretiu

uitat, pe care-1 recomenddm cu deosebire pen-tru forma i stilul seu.

Era ua di de vera. Arsiti'a lui Cuptoru pareaco oprise carrulu Sorelui pe bolt'a Parisului.Cetatea vietiei langedia in far niente. Niminenu si inchipuia, co unu annu in urma, fiii Lute-tiei au so asiste ia ua representatiune a laiKrupp !. .

Recorea serei era asteptata en passiune. Nici-ua-data nu facussem cu mai multu interesse a-pologi'a.. iernei. Poesi'a ghiaciei, viscolulu, gerulucrépa-petre.. . tote acestea mi incantau imagi-natiunea. Cc vreti ? Imaginatiunea e capritiOsaea poetisedia si prin contrastu. Cati n'au can-tat, iern'a, samovarulu colcotinda Maga butili'acu Jamaica, si, ver'a... ah ! ver'a, ce delicie in-tr'ua inghiaciata de... dera de gustibus non estdisputandum.

Candu Murgila incepea so imprastia pacra,printr'ua adiere usioara, cati-va cameradi lie in-dreptamu cotra gradin'a Luxemburgului, plinide voiosia co amu scapatu de inchisoarea dilleisi proferandu vorbe facili. Unulu din noi, mi dd-ducu bine aminte, era poetu sau mai bine fa-cea versuri ; ellu intrebuintia dessu si cu multuspiritu proverbie rimate. Tin dicutOre ne ammintipe autorulu Povestei vorbei, si de aci, AntonPanu deveni obiectulu conversatiunei allu sOreiintrege.

78 TRANS1CTI UNI LITERARE.PRELEGERI POPULARE.

Discusiunea fft lunga ; proba co ea present&controverse. Mai toti vedeau in Anton Pann,unu cantaretiu'cu totulu de rondu, ba inco unulu,unu june officiaru, mi pare§i in astfel de mod se pretinde ca, se con-

tribue§te spre luminarea poporului, spre ina-

intarea culturei §i a civilizarei noastre ! .

Aceste sunt motivele care ne fac sa nepronuntam in contra Transacfiunilor, precumne vom pronunta in contra tuturor revistelor deaseminea natura care nu tin nici o socoteala .detri.buintele noastre sociale, nu impra§tie idei

de folos general, §i prin urmare nu au §i nicinu pot avea vre o inriurire binefacètoare a-supra terei noastre. Singurul lor rezultat po-zitiv este ca adaog mai malt babilonia in lim-ba §i ortografia noastra.

S. G. Vargolici.

Resumat de prelegerile popularea

Societatii Junimea, anul al 17111-1a.

Prelegerea a cincea *) a fost tinuta de d.G. Roiu care a vorbit asupra familiei.

In o introducere istorica D sa arata maiante cum acest arzamant fundamental avietei sociale omene§ti a propa§it treptat,amasurat cu civilizatiunea oamenilor. In tim-purile ante-istorice, la originea neamului ome-nese, familia nu pare ca a existat decat subo forma rudimentara cum o intalnim la ani-malele superioare. Insu§irea omului de a fio fiinta care poate propa§1, ii fad' sa treacain curand peste acest stadiu de desvoltare.

Din intalnirile intemplatoare §i treckoare senascur6 legaturi mai trainice ; instinctul mu-

Prelegerea a patra asupra elementulni estetic va fitratata in numeral viitor impretua cu cele ritmase.

mei pentru cre§terea §i apararea pruncului

neputincios, lua acel caracter de afectiune, deingrijire §i de at toritate a parintilor asupra

cop ilor care este semnul osebitor a familiei

omene§ti. Dar in timpurile cele d'ant6iu,

tocmai elementul autoritatei se desvall mai

puternic §i el era representat in familie decatra barbat, nu numai asupra copiilor ci §iasupra femeii. Acest stadiu al vietei patriar-cale se deosebe§te prin m masurata putere acapului familiei, prin predomnirea respectuluiasupra iubirei prin positia inferioara a ma-mei fata cu tatal §i coborirea ei mai pe ace-ea§i treapta cu copii. Aceasta stare se es-plica din faptul cit autoritatPa parintelui ethsingura ce exist a p atunci. Viata sociala

se manifesta numai sub forma famil ei. Sta-

tul nu venise sit iee asupra'§i exercitarea au-toritatei §i se descarce pe tata de manuireaacestei arme care este in multe punte con-trara iubirei §i legaturei inimelor.

In civilizatiunea antica atat la popoarele

orientale cat §i la Greci §i la Romani, fami-lia capata o insemnatate deosebita de stat,totu§i din oare-care cause ea pastreaza urinedin starea ei primitiva, §i anume: autoritateaextrema a barbatului, rolul cel neinsemnat amamei, §1 predomnirea temerei asupra iubi-

reis'intelege toate aceste in mod deosebit

la diversele popoare a le antichitapi. InOrient despotismul guvernului se resfrange §iasupra familiei care pastreaza din aceastacausa caracterul despotic vechiu. La Grecidin contra predomne§te in stat o mare liber-tate. Toti cetatenii ea parte la trebile sta-tului §1 viata publica absoarbe toate puterilespiritului. Idealul Grecesc este de a lucrapentru stat ; nu desvoltarea omului ca individ,

(PRELEGERI POPULARE.

ea orn, ci ca cetatan, ca membru al statuluieste telul culturei Eline. In o asemene pri-vire a vietei, femeea nu putea sa joace unrol insemnat. Copii erau dusi din ye:1sta indestul de t6n6rd sä se formeze la viata pu-blic& Chiar jocurile lor s faceau in publicsub ingrijirea statului. Ce rol putè sä joacefemeea in o asemene stare de lucruri? Ea§edea in gineceu, ascunsa de privirile barba-flor, nu aparea nici la mesele, nici la. intru-nirile, nici la petrecirile bor.

Mai acelas caracter il are si familia Ro-mana ; totus respectul pentru femee este cumult mai mare si acest respect se da femeiiinsasi, nu ca sotie, fiica sau mural, ci ca fe-mee. De aceea vedem c5. spiritul Romaniubeste a insoti ori ce mare miscare na-

tionala cu figura unei femei. Clelia, Lucre-

tia, Virginia, Cornelia si cate altele sunt ti-puri nep ritoare de virtute, curaj, intelepciune,§i faptul existentei lor dad, nu in realitate,eel putin in legendele inventate de poporulRoman, ne dovedeste OA la evident,a cum,cu toata autoritatea cea mare a pArinteluiasupra familiei sale, cu toata proponderentavietei publice asupra celei private, rolul fe-

meii este la Romani mult mai insemnat.

Evul Mediu aduse o mare schimbare in ro-lul familiei. Viata publica se stinse si inlocul ei viata privata cu formele ei invAll in-treaga omenire European& Nu mai era for,nu mar erau aduntiri, senaturi, in care bar-

batii sa'si petreaca zilele, la care sa se dis-treze. In cercul restrins a familiei, intre ta-tit, mama §i copii se petrecea viata omenireide atunci, in castele indepartate uncle de altesau in casele intarite a oraselor celor vecinic

espuse la pradiciuni i devastari. Cre§ti-

nismul introdus intre oameni, cu atitarea iu-birei, cu blandeta invAtaturilor sale hitarealegaturele aceste devenite mai stranse prinimprejurari. Totus alt pericol ameninta exis-tents. familiei. Tocmai inaltarea aceasta afe reii la rangul unei fiinti care era conside-rat ca izvorul fericirei omenesti, inaltare ceprovinea tocmai din predomnirea vietei pri-vate, apoi iclealisarea femeii prin crestinismo ina1tar6 atata in ochii barbatilor, incat in,viata de atunci ea deveni obiectul principal

de ocupatiune a bor. Cavalerismul fu expre-sirmea cea mai naltä tt acestei directiuni. Fe-meea fiind pretutindene cantata, slAvita, inal-

imaginatiunile se inflacarare ; amorul,

aventurile incepur6 a juca rolul de capiteniein viata oamenilor, si in aceasta stare de lu-cruri, legaturile sfinte a le familiei erau adesa.profanate, cu o usuridta neertata. Curtile

de amor judecau procese de natura cea maiscandaloasa cu o naivitate si o gratie pe

cat farmecatoare pe atata periculoasa pentrutot ce omenirea posede mai adanc si mai se-rios in viata ei.

Din aceasta stare esl societatea moderna,reintorcandu-se la principiile vechi, combindnd

o via de familie en un caracter nou, resul-tat a desvoltarei de pang acuma, o stare peatata superioara acelei a familiei antiee pecat si acelei a familiei evului mediu. In odreapta dispartire iutre rolul ornului ca om sica cetatan, in o dreapta cumpenire intre in-teresele statului i acele a le privatului, s'auorganizat o forma de viata a familiei care ancorespunde la tot ce poate cineva astepta dela acest asezament. Marginirea autoritateiextreme a tatalui, inaltarea femeii, predomni-

79

tat&

SO PRELEGERI POPIJLARE.

rea iubirei asupra fricei, eati caracterele eiesentiale.

Prin faptul ca viata privata joacti. astaziun rol atat de mare, se poate u§or intelege

importanta familiei pentru educatiune. Copi-

lul este crescut in sinul ei tocmai in aceaperioada a vietei in care se implänta in elradacinele desvoltarei sale ulterioare. De peceea ce se va da copilului acuma va resultafiinta sa in viitor. Elementul pe care e me-nita familia sel implante in sufietul omului

este moralitatea. Pentru ca familia WO im-plineascil rolul ei trebue deci ca morala sa-ifie basa. Ruina familiei provine din calcareaacestui principiu fundamental, §i ruina fami-liei este ruina societAtei, pentru c aceasta nupoate exista fait moralg, earl morala astazinu se poate intipärl cleat prin viata de fa-milie care este singura ce lucreaza asupra

copilului in timpul cel mai oportun pentru

asemene intipgriri. Din nenorocire ansè toc-mai noi nu ne putem fall cu o viata de fa-milie esemplarA, §i acesta este unul din rele-le cele mai marl ce ne ameninta.

In prelegerea a §esa Domnul A. D. Xe-nopol vorbi despre nationalitate.

Privind la omenire in intregul ei, o vedemdeosebita in mai multe grupe; §i pe and o-menirea e constanta pe pam'ent, aceste grnpele vedem schimbandu-se, despartindu-se in al-

tele mai mid sau absorbindu-se intre ele, cre-sdnd de la un centru pentru a se intinde indepartare i apoi perzOndu-se in masa intreaga,

pentru a da na§tere unor noue elementeomi§care asemene celei ce se produce pe oglinda

nnei ape, cand corpuri dzute pe ea o trezescdin adormire.

Aceste grape sunt natiunile. Ce este §icum se produce o natiune ?

Ceea ce leaga pe oameni impreuna este spi-ritul, cad pe cand corpul arunca o prapastieintre indivizi, spiritul face punte §i trece pestedansa. Daca unii oameni sunt legati mai strinsintre ei dealt cu alti oameni, aceasta nu poateproveni decat din o asemanare mai mare in-tre spiritul lor dealt al acestuia cu spiritul

altor oameni. Diferintarea omenirei in reiti-uni proveni de la insu§irile deosebite a spi-ritului in diversele ei grupe.

Mai multe cause conlucra pentru a face caspiritul sa fie deosebit dupa popoare: Lumeainterioara resultand din lucrarea legilor gitu-

direi §i a celorlalte uteri snflete§ti asupraimpresiunilor §i icoanelor ce ni le trimite prinsimturi lumea din afarg, urmeaza ca dad, a-ceasta va fi deosebita va trebui numai decatca §i cea interioad se fie pang, la un puntdeosebita. 0 privi^e ans6 asupra panAntuluicu varietatea climatelor, a aspectului cerului

§i a incunjurimei, a fenomenilor naturei §i aobiectelor ce se infato§aza ochiului §i urechei,ne incredintaza in eur6nd ce mare e diversi-tatea intre o tara §i cealalta. Dar nu numainatura e deosebita, ci §i omenirea nu infato-§aza ie tot intregul ei acela§ fel de oameni.Ea se deosebe§te in rase, aceste in varietaticare se combina in decursul timpului in cru-cieri foarte complexe ce dau drept resultat,grupe de oqmeni deosebiti unii de altii princonstitutia corpului lor, cu caracter, tempera-ment, agerime de spirit, claritate in primireaimpresiunilor etc. etc. deosebite. Impresiu-

nile exterioare sunt deosebite; ele tree prinun corp deosebit pentru a ajunge in suflet,

§i asupra acestui continut deosebit lucreaza

1

PRELEGERI POPULARE. 81

insusiri deosebite ale sufletului intru asezarea,gruparea si jocul impresiunelor. In aceste

consta causa fundamentala a deosebirei ce oinfato§aza spiritele popoarelor.

Astfel determinate de naturA, popoarele in-cep a lucra Flind ca oamenii nu pot stacu totii in relatmne uMi cu altii, si find c.pe de alta parte oamenii nu pot trai fall asta in relatiuni mutuale, rezulta de aice caintre indivizii asezati mai itnpreuna, marginitiprin configuratia terei, atrasi intre ei prin

mai mare asemanare, se vase in curent formegenerale de via i interese comune tuturor.

Ideile deosebite nAscute in crierii fiecarui

popor, exprimate prin organe ale corpului ea-rasi deosebite, dau nastere linthilor celor fe-lurite. Oamenii din aceasi grupa se inteleg,nu inteleg pe cei din grupele celelalte. Toc-

mai puntea de legatura este sfaramata intregrupe pcntru ca sa fie mai puternica iutreindivizii din sinul lor. Apoi nu numai ideiletree in afard ci i simtirile ; aceste provenind

din pornirile interioare ale sufletului sunt ge-nerale, dar fiind ele intarite sau slabitedin nou colorate prin continutul cel deosebit asufletului popoarelor, urmeaza ca pe de- oparte

ele insasi se vor deosebi intru ceva, si maiales se va deosebi modul lor de esprimare.

Esprimarea simtimentelor sub forme tipicerepetate da nastere moravurilor obiceiurilor,

cari deci vor fi numai decat deosebite dupapopoare.

Inchegarea ideilor cla nastere limbei, aceaa simtimentelor, moravurilor i obiceiurilor, siambele sunt deosebite dupa popoare.

Modul de viata a popoarelor, determinat

in mare parte prin positia geografica ce ocu-

pa, va da o indreptare deosebita ocupatiunilorlor. Intocmirile i asezamintele pe care oa-menii trebue sa le faca pentru a trai impre-unit si a lucre impreuna vor fi deci deosebite,atat dupit diversitatea ocupatiunilor, cat si du-pa acea a moravurilor si a spiritului bor. A-ceste asezarainte ori cum ar fi, contidend elein sine garanta existentei si a bucurarei po-porului de viata sa. vor fi sustinute de toti ;ele vor fi puntul de intrunire a tuturor; topvor sta pentru ele. In apararea lor contra

incalcarilor, in bucurarea de rodurile lor, po-poarele vor petrece momentele de fericire §i

de nefericire a viet.ei, i prin aceasta impre-unI gustare a binelui §i a reului se va intarisi mai puternic legatura mai strinsa pusa denatura hnëi intre indivizii unui popor. Co-

moara aceasta a trecutului adunata in memo-ria poporului, si care contine radAcina celor

existente, se nume§te traditiunect.

Poporul ce au ajuns pAna la o treaptA oarecare a vietei, ce are o limba pentru gandirilesale, moravuri pentru simtirile sale §i bog-Ole comoarei de traditiuni, se bucura de vi-

idealizand'o, inaltand'o peste sfera in carese aft, in adeve'r, prin producerea frumosului.Elementul ideal al frumosulni este luat partedin ceea ce e comun tuturor oamenilor,

suferincele, fericirile lor, parte din ide-ile nascute pe pame'ntul si in sinul grapei a-celei speciale omenesti, natiunei de care evorba. Elemeutul material al frumosului, icoa-nele, formele exterioare sub care se infatosazaideile este luat cu deosebire din comoara deidei, icoane, particulare fiecarui popor, prin

limba lui, imitarea tipului seu, invaluirile sim-tirei asa cum se mi§ca in sufletul seu, pen-tru a da astfel nastere poesiei, sculpturei, mu-

ll

si

si

§i

atI,

sim-

p1

tirile,

82 PRELEGERI POPULARE.

sicei etc. de uncle urmeazI ca producerea fru-mosului, a artelor este esential nationall.

Limba, obiceiurile, traditiunile §i frumosul

formeaza impreuna acea parte a lumei inte-

rioare, care este particulara fiecarui popor.Afara de aceasta Anse, himea interioara a

unui popor mai cuorinde §i o parte generalAce se refera la ideile §i interesele generaleomene§ti, precum §tiinta, industria, *) corner-uI

Lumea interioara, particularei fiecArui po-

por forraeaza ceea ce se nume§te spiritul na-tional. Legatura individului §i a peporului

intreg de aceasta lume iuterioara se nume§teprin metafora iubire de ktra. Aceasta nueste iubirea pamentului brut pe care se na-§te §i trae§te un popor, ci iubirea gändurilor,sinaturilor, comoarei de traditiuni §i de fru-mos nascute §i crescute pe collul de pamentce ne adAposte§te. Aceste doue elemente for-meaza impreuna nafionalitatea. Ele se MODmutual, cresc, se inalta §i decad impreuna.

Nationalitatea este decz basatei in naturzi.S'ar pute crede prin urmare cit suntem scu-till de a mai demonstra ca ea trebue Matitin bagare de sang, in educatiune. Dar nutot ce este basat in natura este §i bun, §i incontra nationalitAtii s'au adus adese ori atatde grele banueli, incat trebue sa aratam canationalitatea este cerutei de naturd ca cepabun, pentru a justifica hiarea-i in privire ineducatiune.

Ca nationalitatea este un elemtnt de binein constituirea universului, deci un element

ce trebue cultivat §i desvoltat, se vede (liarde pe forma sub care se area. Nationali-

Industria trebue s fie nationalg din alt punt de ve-dere, din acel economic, care nu are a face cu na-tionalitatea ca product intelectual a popoarelor.

tatea apare ca ceva general, pe cand reul a-pare tot de-auna sub o forma singuratica; darmai mult decAt atAta, nationalitatea da na§-tere la o suma de simtimente, de porniri no-bile a sufletulni omenesc. Pentru nationali-tate ne inflacar6m, ea este obiectul iubirei

noastre, §i nici and feta nu se lipe§te sub

aceasta forma de sufletul nostril. Cine i§i a-

duce aminte de placerea cu care revedem tarapimisitit de mult thnp, eine gande§te ca in-dopartarea de tail este o p deapsa, i ca lacei vechi era pedeapsa cea mai mart., cii.e

observa numeral cel imens de produceri poe-tice ce au de radAciuit iubirea peutru tara,acela de sigur nu va pute clasa acest simi-

nint intre pornirile brute, animale a fiinteinoastre, precum o fac acei ce ved in natio-nalitate numai causa de ura intre popoare, deresbel §i perscutii, de impedecare a propa§ireiuniversale. Numai cand am stigmatiza iu a-cela§ mod iubirea peutru fannhe, am pute sacondemnAm acea pentru tarit, care nu este de-cat inbirea unei familii mai intinse.

Nationalitatea este apoi element esential deculturii pentru inclivid. Cultura este lucra-rea pentru scopuri generale ; cu cat este mainaintata cu atata cere ca interesul egoisticsa dispara inaintea interesului general. Pen-

tru ca individul sa'§i parasasca ( goismul seu

trebue 0, fie b gat de o sferd pentru care salucreze ; astfel omul uita fiinta sa §i se sa-crifica pentru parinti §i pentru copii, §i totaceasta causa pscologica ii va face sa uite

fiinta sa §i pentru folosul unei sfere mai in-tinse. Aceastã sferd mai intinsci nu este a-cea a omenirei ci acea a natiunei Omenireaeste prea intinsa, prea variata, prea impra-

§tiatI pen ru ca lucrarea unui om sa alba

etc.

PRELEGERI POPULARE. 88

=CM!

resultate pentru dansa intreaga.. Natura pre-vezend aceasta, a despartit ea insa§i omenireain natiuni, punend intre ele despartiri natu-rale. Lucrand pentru cultura si desvoltareanatiunei lucram pentru omenire, ctici oameniabstracti nu exista ci numai sub forma spe-ciala de Francezi, G-ermani, Englezi, Romani,cum i a creat natura. De acea cosmopoli-

tismul este fal§ ; vroind a lucra pentru toNnu lucreazd pentru nimene ; vroind a iubi petai nu iubege pe nimene. In natura ca siin omenire nu e dat omului a privi intregul.El vede universul numai sub furma de ori-zoane, omenirea sub forma de natiuni. Inaceste sfere trebue sa lucreze.

Dar nationalitatea este un element esentialde culturd pentru omenire. Prin ea es-te mantinuta varidatea in omenire, §i undenu este varietate de forme, de idei, de sim-timente nu poate fi ciocnire, nu poate fi schimb,

nu poate fi mi§care ; eara fall de aceste,

proprasirea nici poat,t fi gänditli St% priveasca

cine-va la istoria lumei, sa vada tot ce a pro-dus diversile nationalitati, cum una s'a impar-bogatit din productele pentru care alta a veao plecare deosebitä, si fiind scutitä de a munciin acest ram, a putut lucra in altul spre fo-losul universal. Nationalitatile ne presenta,

legea impartirei lucrului in omenire, si impar-tirea lucrului este necesitatea ci)a d'antei a pro-pa§irei. De aceea vedem ca timpurile celemai inalte prin cultura lor sunt acele in caresimtimëntul national este mai inalt. Conso-

lidarea nationalitatilor in timpurile noastre

este nnul din semnele inaltei civilizatiuni Eu-ropene.

Fiind nationalitatea un element esenCial desulturd, ea trebue desvoltatd, §i aceasta desvol-

tare trebue sa alba in vedere atat desvMireaspiritului national, cat si intarirea iubirei delark si precum aceasta cultivare tram sa sefad. in genere in sinul poporului a§a ea tre-bue mai ales sd fie obiectul unei indeletniciri

deosebite in educafiunea copiilor ; caci de ladirectia ce se duce spiritelor de midi atarnace sunt ele cand ajung mari.

Mijloacele de cultura si educatiune nationalavor cuprinde numai acele ramuri care se re-/era la lumea particular-a fie cdrui popor.vroi nationalitatea in tiinta, in religiune, incomertdupa cum se face adesa la noi, undevedem ca pana si invitarile de a'si asigura

casa in contra focului se fac in numele luiStefan si Mihai, este a'si bate joc de natio-palliate ! Si nu mai putin sumeata e pun-tarea acelor care cred, ca sub scutul acestornume pot trece ori ce aberatiune a creerilordrept lucrare nemuritoare, dupa cum se vededin nenumaratele poesii (?) patriotice(?) ce sedepun ca ofranda mitutica" pe aitarul pa-triei". Nationalitatea cere precum singelecelor bravi intru apararea ei, tqa produc-tele mintilor celor mai bogate si inystrateintru intdrirea si strdluczrea ei. Ea nu esteo umbra de adapostire pentru netrebnici §i

nechemati.

In acest inteles trebue in genere indreptatacultura §i educatiunea nationala, feritä de a-beratiune, ferita de injosire.

Mijloacele ei sunt: Limba si moravurilenationale. Limba trebue sa fie vorbitdmoravurile practicate. La noi aceste lucruriesentiale sunt lasate in paräsire. Copii stinttrimi§i adesa de mici in strainatate §i acestaeste un reu. Cultura streina ne e de marenecesitate, dar numai dupa ce vow avea in

i

A

gi

84 PRELEGEBI POPULARE.

noi bazit de culturd nationallt. Limbele stre-

ine fiind acele obicinuite in convorbire,noastra nu se imbogIteste, nu se mlfidiazd

dap& gandirea noastra, si astfel poetii §i lite-ratii se ghsesc impedecati in producerea lorprin materialul cel brut ce'l afld inaintea lor.Moravurile sant parasite cu ele i simti-mentele legate de dénsele ; cu phrdsirea sdruta-

tului manei pere cu incetul respect-Ill cdtre

$rin i ali superiori, care la noi este.li-pit de aceasta forma, pe chnd la alte po-poare nu tste astfel s. a. m. d. Toate legatu-rile cele mai trainice, cele mai sfinte i cele

mai dulci i fericitoare se sting cu incetulprin peirea moravurilor. Vina cea. mai marepentru aceasta stare de lucruri trebue arun-catti asupra femeilor Romane. Femeiile dau to-nul in societate, ele determind limba in care bar-

batul respunde ; tle ca element statornic tre-bue sä fie phzitoarele moravurilor. Educa-

tiunea fetelor trebue numai decht indreptatadac . vroim s curmdm reul d n rddlcind.

2) Desgroparea trecutului este un al doileelement de cu!tur i educatie nationall. Prineunostinta trecutului seu un popor prinde maiputernic rldticind. Comoara de legaturi co-mune se mdreste, sit aceste insgsi se intdresc.

Fericit poporal care ghseste in trccutul seuo fhntänd nesecatd de glorie märeatd, de tit-luri la recunoscinta omenirei. Trecutul nos-tru nu este de asemene naturrt; dar curio-

stinta lui are folosul sea. Din el invdtdmce mici am fost, ce putin am lucrat, dar totodatä cunoastera Ca avein puterea de viatapentru a lucra si a spera in viitor. Dad,trecutul altor popoare poate duel pe par-tea gloriei sp"e Vidarnicie, noi ne vora du-ce pe calea sperantei, spre munca roditoare.

Istoria trecutului nostru Ansè rationald si nuasa cum obicinueste a se preda, este un ele-ment esential de culturd nationald.

3) Bucurarea sufletului la frumosul na-tional. Acaasl a este unul d n elementele celemai puternice de trezire a spiritului nationalsi a iubirei de card. De la povestea spudcopilului langd camin, papa la reproducereajocului celui mare a vietei nationale in epo-pea si teatrul national, de la cantecul de lea-gdil, papa, Ia deinele batrine, toad contribuela o nespush fericire individualh, si la o pu-ternica legating a spiritelor, la o armonisarea lor pentru lucrul eolith]. Nimic nu leagi,mai puternic pe oaniLui impreund, nu stingeurele i discordiele lor, decat admiratiuuea

pentru acel i§ obiect, resimtirea in propriulseu sufiet a ceea ce inaltd si incantd pe su-fletul celuilalt.

El este bingurul mijloc de a crea un puntde intalnire a tuturor o greutate care sd

precumpe»eascr, patimele egoistice i sd lini-

steasca viata noastra blintuiti de partidelepolitice, facsendu-le sa lucr( ze mai mutt s.prebinele comun, mai putiu pentru a se combate.Dar nu numai legdtura intre indivizii unui

popor, ci i legatura ac, stoma de spiritul na-tional si intdrirea iubirei de tard se va facemai ales prin acest mijloc, chci astfel e firea

sufletulai omenesc ca sa se lege si sd iubeascatot ce'l incana i ii fericeste.

Prelegerea a §eptea fa tinutd de DomnulS. G. Vargolici, care vorbi despre scoald. Dupl.

o scurta introducere in care reaminti scopulgeneral al educatiunei, D-sa arath ca intretoate elementele din dart ce contribuesc la

formarea unni om, scoala este atat de imp ortantä,

si

sa-i

lim-

bo

PRELEGERI POPUL A RE. 85

inedt and se vorbeste de educatiune, ideea

ce se presentd in mintea fiecttruea este scoa-la, si cu tot dreptul, cdci scoala rezuma oarecum in sine pe toate celelalte; prin acest e-

lement se introduc si mare parte din celelal-te elemente de educatiune in sufletul omului.

Gaud copilul intrd in scoald la vrasta de6 sau 7 ani, o revolutiune intreagd se produ-ce in toatd fiinta lui. Incungiurat pdnd atuncide persoane cunoscute i iubite, el se gasesteacum intre oameni streini, a carora iubire tre-bue sa se sileascd a o capata prin silintabarna lui purtare. Din partea sa profesorul

trebue sit iubeascd pe copii ca pe insusi fii

lui, deprindli, de timpurin desvoltaju-

decata lor, sa le insufie principii de morahl,

nu cu rnaxime abstracte, culese din arti, cicu esemple, cu lucruri care se loveascd de-adreptul simprile lui, mai cu samd auzulvezul, caci acestea numai ii interesazd

desteaptd atentiunea i curiositatea.

Educatiunea din scoald, comparatd en ceaprimal in casd, este singura care presenta

garantii solide pentru viitorul copilului. Cu

un profesor in casii, spiritul copilului e in pe-ricol sd devie numai o copie fideld de pe unspirit strein, sau sd se revolteze in contra a-cestei influente exclusive, si se cadd intr'o te-seturd de contraziceri. Acest neajuns e cu to-tul inlIturat in scoald, undo copilul se afldnecontenit in contact cu spirite noue, §i prin

urmare cu noue feluri de a judeca, §i sedeprinde de pe scum cu cliversitatea spiritu-lui omenesc. Inteligenta lui are un campmai intins, i se aratd mai multe cdi, si co-

pilul e liber sit aleagit pe aceea ce se po-

triveste mai bine cu aplecarile, cu natura

spiritului seu, Numai in scoalit se poate du-

pd aceea destepta emulatiunea, ce consist&

in o miscare naturall a spiritului nostru dea ne compara en altii, de a nu ne lasa sa

fim intrecuti de cl'ensii. Acest sentiment

insufld copilului dorinta de a fi de o po-

trivd cu ceilalti, stimuleazd inteligenta lui,si'i inobileste aspiratiunile. Cei ce

vor sd escludi emulatiunea din educatiunenu-si pot inchipui cd o vor esclnde si din

viata cea mare. Pentru a nu tiveni dar maipe urind un element de nefericire peutru co-pil, degenerand in invidie, trebue sit deprin-

dem pe copil de mic cu (Musa, cad deprin-derile din copildrie, intemeete pe nevinova-tie si pe curatenia inimei lasd urrne nester-se peutru viitor. Astfel activitatea inteligen-lei si silintele pentru cultura ei gdsesc in re-uniun.le din scoall un sprijin s! un bold de'care e cu total lipsita educatiunea casnicd.

Tot astfel se intImpla si cu cresterea morald, a copilului. Chiar cdnd ne am inch--

pui di in casd copilul va aye sub ochi icoa-na tuturor virtutilor domestice, ceea ce e

cam greu de admis, e periculoasd pentru den-sul chiar aceastd neintrerupta i aceas-

td perfectiune a familie , ce samPind asa de

putin cu marea familie omeneasca.Ce desa-magire pentru un astfel de copil dud va esiin lume cu ideea gresita cit va intalni tot-

deauna aceleasi virtuti pe care le a vezut infamilia sa! Cunostinta reului este necesardspre a cunoaste binele i a-I practica cu sta-tornicie. In scoala copilul invata sii cuaoas-cd deosebirea ce face intre oameni implini-

rea sau neimplinirea datoriei lor, sd apretu-

eased foloasele consideratiunii publice i pe-

riculele ce resulta din perderea ei.Scoala presentd aceleasi garantii pentru

si

sa'i a-si

§1

§i

ii inaha

liniste-

86 PRELEGERI POPULARE..1=1131M.151=

formarea caracterului. In casd copilul se a-ft numai ii.tre inferioni i superiori. El nu'sipoate face nici o idee despre egalitatea intre oa-

meni, nestiintã funesta carr.-1 conduce la e-

goism, la despretul celorlalti oameni, si-1 fa-

ce s. creadd eä el e venit pe lurae ca

domneasrd peste altii, el cresterea lui in-teresazd pe tot genul omenesc. Silintile ce

vei face ca sa'i scoti din minte aceastd

ratácire vor contribui mai malt spre a o in-rddacina. In scoala Anse" copilul traeste cu cei

de o potriva cu dOnsul, se amesteca cu den-castigi locul ce i se cuvine. El do-.

bandeste astfel ideea (mai interes superior

interesului seu propriu, nici o data na-i treceprin minte a crede cá lumea e facuta pentradensul, si se convinge de nekisemnatatea per-soanei sale Ltd, cu lumea ceelalta in care elocupa un locusor cu total nebagat in samd.

Desvoltarea inteligentei, educatiunea mo-

rald a copilului i formarea caracterului lui,

nu sant Ansa singurele fructe ale educatiuniidin scoalä. Omul nu este numai o putere

eugetatoare. Elemental material and formea-zä parte coustitutiva a naturei sale. Cei

vechi aveau un precept foarte intelept care

zicea ca o minte seineitoasd se gaselste nu-

mai intr'un corp sanatos. Corpul dar, ele-ment tot gat de esential pentru esistenta

omului ca i spiritul, nu trebue nesocotit cdnd

vorbim de educatiune.Astfel educatiunea din scoall este singura

in stare de a pregati pe copil pentru viata

social-a. Ea ii desvoalta judecata, care efrtiul cel mai puternic ce se poate opune pa-siunilor si instinctelor rele; ea sddeste in ini-ma lui principii de morald, ii formeaza ca-

racterul, inraddcineaza sentimental discipli-

nei. Scoala este icoana vie a societatii, ea

ne dd, constiinta despre viata omeneascd, des-pre menirea i scopul ei, i prin urmare si des-pre menirea noasträ proprie, care e tinta fi-nald a ori cdrei bane educatiuni. Anse' pen-tru ca scoala sd, producr& aceste fructe, ti ebne

sit i se dee timpul necesar. Obiceiul de a luape copii din scoald de indata ce au cdpa tat

oare care cunostinte superficiale, are cele maifuneste resultate nu numai pentru viata in-dividuald, ci i pentru societatea in care eisunt chemati a trdi. Aseininea oLmeni sunt

destoinici pentru toate, sau, ceea ce e tot una,nu sunt destoinici pentru nimica, cäui ei santineapabili de a-si da socoteala de greutliple

pedicele ce vor intalni in calea lor. Edu-

catiunea din scoald numai atunci poate fi frac-

tuoasd, cancl devine o putere a voilitei, cdnd

patrunde intreaga fiintd a omului, nu lasa nici

un gol in inima lui, and ii da in mdnatoate armele cu care va avea sit lupte in viata.

Scoala decide de intreaga viata a indivi-dului. Deprinderile contractate in scoald ii

raman pang, la sfarsitul zilelor sale. In scoalase formeazd legdturile de prietinie cele maitrainice, pentru cit ele nu sant intemeete peinteres personal, ci pe sinceritate, pe inbire

afectiune mutuald. Ori care ar fi conditm-nea ce ocupd cineva in societate ; intalnirea

cu un camarad de scoald desteaptd totdeaunain iuima lui cele mai dulci si mai placate a-mintiri ; toate deosebirile se sterg dinainteaacestui trecut farmecdtor.

Scoala e un product carat al timpurilor mo-derne. La Greci si la Romani individul eracu totul absorbit in societate, i educatiunease facea pe piata publicd si sub cer liber.

Toate sentimentele erau concentrate in senti-

-wwweeraa.

si

sit

ph pi'oi

o

pi

PRELEGERI POPULARE.

me»tul national, in amorul de patrie. 0 trans-formare profunda s'a efectuat in societatea mo-dernd. Individul nu mai e perdut, absorbit

in stat. El exista prin sine insusi, se cultivapentru sine, si punctul de intrunire care sta-torniceste armonia §i buna intelegere intre in-divizi, este educatiunea si mai cu sanit ceaprimitit in scoala. De aice se intelege rolulce joaca scoala in viata unui popor. Scoalaeste )nainte-mergeloarea tuturor ideilor ma-ri care fram6nta mintea unei natinni. Ea esucul care impra§tie viata in toate crengilearborelui social. Scoalelor datoreste Italia u-nitatea sa nationall, ear nu dipiomatiei. tinCavour a putut tri i pill, data, ansë asemi-nea fapte nu stint opera unui individ, ci a ge-neratiuni intregi, si cand omul de geniu vine,el incarneaza numai i cUt viata ideei careacum era coapta §i trebuea sa se realizeze.Tot astfel s'a intamplat §i cu unitatea ger-mand. Soldatii ce se luptar6 in resbelul tre-cut, e§ise toti de pe bancele scoalei, nude eisupsese ideea unui popor unit.

Intr'un cerc mai restrins, acelas fapt s'aprodus la poporul nostru. Scoalelor datorim

noi realizarea unirei, ori cat de pntin nume-roase si de necomplecte au fost ele. Dar re-generarea noastra politica si literara, cui odatorim clacil nu scoalelor ? Astfel tot ce sun-tern noi astdzi ne vine de la scoli. In scolitrebue sit cautam dar i viitorul nostru. Scoa-lele care ne au dat unirea Moldovei si a Mun-teniei, ne vor da si unirea in'eun singur corpa tuturor terilor unde resuna clulcea limba

romaneasca, unde s'au pastrat obiceiurile §itraditiunile stremosilor nostri.

Ans6 pentru ca scoalele sa implineasca inviata unui popor acest rol bine-fgator, tre-

bue sa fie inainte de toate na(ionale. In pri-virea aceasta noi Romanii avem mai mult defacut de cat ori care popor. Relele de caream fost si suntem bantui0 provin in cea maimare parte din lipsa unei educatiuni nationale.Parintii la noi cred ca au facut pentra copiilor tot ce erau datori sa faca, cand i au tri-mis de mici in scoalele streine. Nu intelegAnse ca scoalelo streine ii educa ca Francezi,Germani, Italiani, ear nu ca Romani. Intor§iapoi in tar& copii, nu cunosc nicinici caracterul, nici istoria natiunei lor. Amo-ral de patrie e un sentiment strein pentru

dënsii. De aice provine anarchia ce domne§tein institutiunile, in moravurile, in viata noas-tra privatd §i publica, pana si in limba noastra.

Dar nu e de ajuns ca scoalele sit fie nationa-le: Ele trebue bine organisate, trebue sa inspirecopilului sentimentul disciplinei, a ordinei, arespectului pentru autoritate, de care avematat de mare trebuinta. La noi fi- care -si

inchipueste ca a se supune autoritatei este

a-si sacrifica o parte din libertatea sa indivi-duala in favoarea cutarei sau cutarei persoa-ne. Nirnene, salt foarte putini, se inalta pa-rit la ideea abstracta a autoritatei, care con-sista, in a separa cu total persoana de rolulcare-1 implineste ea in puterea unei legi. Inscoale se poate capata aceasta disciplina,

conditiune neapdrata a existentei unui stat.In scoale dar trebue se concentrarn toate si-lintele noastre, in loc de a ne nmltemi cu de-clamatiuni pompoase, cu frase goale despre na-

tionalitate, hbertate, drepturile poporului. si

care adese ori ascund sub masca iubirei depatrie un interes personal si meschin. Datoriaoarnenilor onesti si sinceri este de a spune

adev6rul in toll goliciunea lui, do a arat4

obiceinnle,

87

88 BIBLIOGRAFIA.CORESPONDENTX.

poporul nostru n'a fticut, n'a putut s. fa-a Ina nimica spre a aye un loc la masapopoarelor civilisate, dar a are in el un ele-ment puternic de vitalitate. Qind ne vom con-vinge de acest adev6r, atunci vom fi doban-dit deja un avantaj nepretuit, aci vom fi cu-noseut gresala, si a cunoaste gresala este uniuceput de indreptare.

BIBLIOGBAPIE.Alecsandri. Dumbrava rosie, poem istoric.

Bros. 8 mare, editie de lucs. 1ai, Tipo-litografiaNationalA. Pretul 2 lei noi.

B. Roessler. Romänische Studien, Untersuchun-gen zur Altmen Geschichte Romäniens. 1 vol. 8,Leipzig 1871, Dunker u. Humblot. (CriticA deH. Schuchardt in: Beilage zur Augsburger All-gemeinen Zeitung No. 90 si 91 din 30 si 31Martie a. c.)

A. de Cihac. Dictionnaire d'Etymologie Daco-Romane, Elements Latins compares avec les au-tres langues Romanes. 1 vol. 8, Francfort peMain 1870, Ludo If St. Goar. Pr. in Romania 7 1. n.

B. P. Hasdeu. Istoria criticA a RomAnilor,Fascicolul 1 (12 coale in 4.) Bncuresti la Redac-tia Columnei lui Traian. Pr. p. districte 6 1. n.

(Asupra aces tor trei opere din urmI vom publica atmai curad ate o dare de sam1).

G. Yintilti. Curs de practica gi Adinaritului side economia casei, ea figuri. 1 vol. 8 mic, Bra-sov 1872, Riimer et Kamner.

D. N. Preda. Istoria resbelului Franco-Ger-man cn 3 ilustratii, 22 portrete si 6 planuri-Patru fascicule 8, Bucuresti, 1872, Wartha. Pr.8 1. n.

A. Albin. Amicul joeului de Schach teoreticpractic, 1 vol. 8, Bac. 1872 Fr. Till. Pr. 4.1. n.

Pelimon. Zestrea Suzetei i CAntecul Clopotu-lui, poeme in versuri. 1 vol. 8, Bac. 1872. War-tha Pr. 2 1. n.

Catehismul popular republican trades din fran-ceza, Bue. Pr. 1 L n.

Propaganda, organ politico-literar, (Roman) apa-re de trei ori pe luta, Venetia, imprimeria zia-rului II Tempo. Abonament, trimestral p. Roma-nia liberA 6. I. n.

B. Nanianu. Elemente de fisicA espirimentatä,prelucratA, pentru usul invetAmentului secundarde ambele sexe. lid. II. 1 vol. ilustr. on 236figuri. Buc. 1871-72.

likindinescu baa. Elemente de Istoria nniver-sala. Vol. III, Istoria mcderna. Iasi 1872. Pre-tul 4 lei noi.

FORESPONDENTA.

D-lui 111. in Iasi. Cu parere de reu tin v'o pu-tem publica.

D-lui I. P. Liege. Pretul primit e pe junsiaa-te de an, adicA pAnA la 1 Oct. excl. yeti trituitesi restul cat mai curdnd.

D-lor abonati din striiintitate se anuntA a dincausa portului, abonamentele pentra SpaniaFrancia se urea la 25 fr., p. Belgia, Svitera, Italia20 fr. si p. Germania 15 fr., ear pentru Austriapretul remaue acelas ca i pana acuma.

.Red.

Redactor Jacob .NegruRi. Tipo-Litografia Nacional&

cä

V.

si

si