-4.

Convorbiri Literare.

ANUL VII.

1 APRILIE 1873 1 MARTIE 1874.

Redactor : Tacob NegruRi.

---;

IASSI, 1874.TIPOGILAFIA NATIONAL A.

I!

**' .3:C.,11;GC.

Alecsandri V.Beldiceanu

Bodndrescu S.

Cugler Matilda

Eminescu M.

Gane N.Lazu

Naum A.

Negruzzi I.

Panu G.Petrino D.Pogor V.

TABLA DE MATERII.

Poezii.

-.444-4*-441.444444-144-1444--

Pagina.Caderea Rinului . 396Furtuna 453Jenica 454Moartea Cersitorului . 100De la Mare . . . 397, 398, 399

661276320

Ai auzit Taci am zisNu-mi placeTaci, soptesteVrei sä te duci Dintr'o

tartAnger si Demon . .Floare Albastri . .La lunitPetreanca drAgilasiVenturi rele ; . . Remäne

nebuntIintea i eu ;Copilul doarme lin . .Comedia Mortii (tr, din Th

Gauthier)Ecrisoare clitra Lamartine

'(tr. din Musset) . 195Isvorul (tr. din V. Hugo) ;

Pruncul i Angerul . . 200Fiemon i Baucis (tr. din

lafontaine) . . . . . 400ColOAria (tr. din V. Hugo). 480La Täti-va autori contim-

pOmni 280TreiWnete (tr. d. Petrarca) 38, 39Dechrarea 468Fragaent din Rolla (tr

din Musset) . . . .Cupa (tr. din Sully Prud-

homte) ; Iubesc muntii(tr. lin Th. Gauthier) ;Copillria (tr. din V. Hugo)

Verand, (tr. din Lecontede Lite)

Iarna .Dupit vals

erbdnescu Th. NoaptealStrajan N Turta din Virgiliu)Sturza V. La dommoara B** (tr. din

Heine) i

3631618

16285

86161162

60

36

38

319362363160246

469

Vcirgolici St.

X.

Pagina.Noaptea din Octomvrie (tr.

din Musset) . . . . .Tatal (tr. din F. Copée)Om si OmPrimblarea (tr. din Schiller)Pe albumul unui cancelarist

Istorie.

123319362416204

Istoria Critid a Romanilor de B. P.Häsdeu, critici de G. .Panu. 19, 101, 189, 229

Noi i Maghiarii, studiu. de Slavici. 216, 255, 295Earási Istoria Critid a D-lui Ildsden,

studiu de G. Panu 383, 454

Romanuri i Novele.

Mihai Vereanu, roman de I. Negruzzi.1, 41, 113, 133, 173, 205, 269, 334, 419

Domnita Ruxandra, novel& istoricri, deN. Gane. . . . 89

Teatru.

Boeri i Ciocoi, comedie in cinci actede V. Alecsandri. . . . . 365, 405, 437

Stosachi, cintecel comic de I. Ianov . 310

St udii Literare.

Despre principiul scrierei i o critid asistemului fonetic de T. Maiorescu .

Despre Epigrama studiu de A. .D. Xe-nopol

Scrierele lui Constantin Negruzzi innoua editiune complecta . .

Limba Romanet vechie i nouh, studiude A. Lambrior

321, 342

285

316

395

Criticä Literarii §i StiintificA.

Betia de Cuvinte de T. Maiorescu . . 78

.

N.

....

...,

.N.

,

.

,.

ill

(t:

I.

.

. .

. .

.. . . . . . . . . . . .

.

. .

. . . . .

. .

.. . . . . . .

. . ...... .. . . .

.

. . . . .

. .

. . . . .

. . . . . .

.

. . . .

.

. . , . .

. . . . . .

.

.

Respunsutile Revistel Contimporane, de

'Paella.Diverse.

Pagin.

T. Maiorescu . . . . 4 . . . . 142 Prelectiuni populare, anul IX, tinute deExplicarea teoretice si practice a Co-

dicelui Civil de D. C. Eraclide, cri-tick de V. Tasu. . . . . . . 163

societatea Junimea . . 29, 87, 127,Notite literare si stfintifice . . . v ,.D. Timoteiu Cipariu si Dictionarul cu

201,132,

281470

Povesti pentru copii traduse in roma- sintaxa societetii Academice . . . 277nesti, dare de same critice de A. D. 0 descoperire archeologice . . . . - 368Xenopol. . . ,. x 4. 429 Vocabularul Istriano-Romen din manu-

Convorbiri Economice de Ioan Ghica,dare de same ..... 283

scriptele lui Ioan Maiorescu . . .Bibliografie 39, 132, 324,

402,283,

431434

.044.

. . .

. . . . . .

No. 1. Anul VII. Iassi, 1 Apillie 1873

CONITORBIRI LITERARE.

Apare la 1 a lie, earthAbonamentul pe un an pentru Ronignia liberg 1 galbeu; pentru Austria G it; pentra Germania 15 Franci; pentru

Svitera, Belgia i Italia 20 franci; pentru Franeia i Spania 25 franci.Abonarnentele se fac numai pe un an intreg, in Jai la Tipo-Litograga liationalg, 0 la redactiune, in llucure$i

la librgria Soccec et Comp.; in toate celelaIte (wave din Benalitia la biurourile postale.

MINA! VEREANU.ROMAN.

CAP. I.

Generalnl Vereanu se primbla prin easg,mAnele la spate, precum avea obiceiul cand

era pe ganduri. La masa din mijlocul odaei§edea sotia sa cucoana Savastita, Lutica fiicalor §i Miss Mary, guvernanta acesteia. Celedoue de'ntei lucrau, pe cAnd cea din urmacetea inteo carte. Pe masa era o scrisoaredeschisa.

Nu frame sa te superi, frate, zise-dupacat-va timp cucoana Savastita catra, sotul sen.§tii, a§a stint copii, ei gandesc putin la gri-pe parintilor, fiindcli, nu le cunosc. S'apoi ointarziere de cate-va luni tin e vre o marenenorocire : ar trebui sa fin Litrilmiti c Mi-hitit,it trecut examen 'e §i isprivit studiile.Suntem in Aprilie, a§a dar in Tunic, sau eelmai tarziu in Julie va fi i casa.

Tie iti vine mai u§or de vorbit a§a, res-punse generalul, tu l'ai .vezut de done ori intimpul acestor zece ani de dad s'a pornit la§coli, dar eu care nu rain mai vezut . Pu-tnt'am sit te intovara§ese ? N'a trebuit sa re-

man infipt pe toe? itntei interesele noastreapoi ob§teasca adunare pe care nu m'a lasatVogt ea parasesc o singura zi . . . Pe densuleara§i tin Fam putut aduce niciodata, Divaatatea grijit ee am tras eede'nsul and era intara neniteafiti §i apoi In Paris, mai cu sama,and era bolinay, Trimesc in sfir§it vestea§i-a tread licenta, en plin de bucurie a§tep-tam ca va -vent sa ne vada indata, ca va venifart oprire zi §i noapte, pe cand el de doneluni de Ale cutriera lumea. Nu-i e dor sa mentai vada §i pejnine, mt-i e dor sa, -vada peLutica pe care a Iasat-o copilti, de §epte ani§'acum a s'e &eased fatal mare? Eu nu'ute-leg gustul de a colinda far de sfir§it teri strit-inc. Ce calla sic atata vreme in Italia? Si celputin dari ear intoarce acum, dar scrisoareace am brimit astazi din Venetia mini spune citva mai zabovI :Luca vr'o done luni si-mi maicere pantie.. lini vine sA mt-i mai trimit nicitin ban, atunci poate se va botari sti vie.

Dacii n'a ave bath, ntt va ave cii ce seintoarce.

.Am si-i taunt eid eL trebue de drum §isa-i scrio-41 vie pe loc. Lutica, scrie ce-tivoiu dicta en!

1

Irani.

ti-ind

§i-a

! , .

§i

cii

IIIIW VEREANU.

1

Fil-i-o si asta, dragii, cauti si-1 mai in-duplece cucoana Savastita cu glas bliind. Cine

cilliitoreste invatti; nu-i reu s:i mai cunoascasi sit mai vada . din cea lume..)

Atunci de ce nu s'a dus la Engleji, unclese 1 ed si se invatit lucrurf practice §i bune,cum se lucreazii, cum se ciistiga §i se aduntibani ? Dar lui totdeauna i-a placut sii fie cuocliii in noufi si &Idyl in visuri. Adulia minte de unele scrisori ce no scria. Nu-itrecuse prin minte s5, ins* filosofia? Pare citfilosofia are stt-i aduca vre un fobs, sau cava pute face vre-un bine terei lui en (Musa.A trebuit sa me super pc densul cu tot din-adinsul ca sd se induplece si studieze legile.

Dar in sfirsit ai vezut eft te-a ascultat§i cii a invetat bine. Nu-i scrie o scrisoareasprd, drag !

Ei bine, fie, treacd §i aceastä voie alui, dnse te incredintez ca va fi cea de peurnid. Serie Lutico cum ti-oiu dicta en §i mailasä la o parte portofoliul ce-i lucrezi Vezicd ai limp in destul ca sa-1 glite§ti.

Lutica puse lucrul la o parte, §i Boise ur-mdtoarea scrisoare sub dictatul tatalui seu:

Iubite Mihai!Ti-am scris di trecerea examenelor tale

mi-a fdcut multtimire, ciici actun te pot so-cotl ca barbat §i ai dreptul de a intra in ln-mea oamenilor copti §i de a spune §i tn ovorbd. Dar gdndeam ca vci grall a te in-toarce a casd §i cd, nu te vei mai opri pcdrumuri o vreme a§a de lung& Anse ved ciim'am inselat : tu imi scrii ca vrei si mai za-bove§ti dna vo doue luni in Italia. De§i a§fi dorit sit te ved §i sa te imbrito§ez cit maicurend, iti mai incuviintez aceagtii xabavi care

Anse iti poroncesc a fi cea de pe until. Te-am

instiintat ca de doi ani, de and betranetelesi oboseala m'au silit sit las la o parte tre-bile publice, ne-am mutat la Ora Casa noas-tra. aici la Vereni e reparatit, gradina e maifrumoasti si mai cautatii, dectit pc vremea ta,clad veneam la tart numai trei, patru lunipe an. Cu toate aceste casa din ora§ tot otinem dna, pentru ca intorcendu-te sa putempetrece acolo earna, §i si cuno§ti mai binelumea §i societatea noastrd, in care ai sd trt-e§ti deacum. Respunde-mi indata la areastiscrisoare si nu uita sit ne in§tiintezi desprezioa so sirei ca s6-ti pot trimite trasurii §i caila hotar."

Am sd-i scriu §i eu frate, nu pecetluiscrisoal ea, zise ear cucoama Savastita catrasotul ei, care dupa ce cetise scrisoarca cu ochii,luase acum pana in India pentru a subsci ie.

Pot sa scriu §i en, mtrautd ? adaose Lu-tica.

Serie draga, dact vrai, respunse cucoanaSavastita.

M'a§ duce iu boschetul cel cu lilieci.Bine, du-te.

Lutica e§1 pe terasa ce da in grAdinii§i deacolo, coboiind scara de peatri intl.&in una din alee. Miss Mary o urma incettiind cartea in maul. In vreme ce cucoanaSavastita scria scrisoarea, Generalul batii inpalme §i cere uu ciubuc. Dupd cite-va mi-nute feciorul ven1 purblind ciubucul §i o cafeaturceasca. Generalul se puse pe canapea §isorbl incet cafeaoa fumand ciubucul §i umplend

toatd camera de fum. Clnd sfir§1 sotia luiscrisoarea, generalul incepii astfel:

Nu me pot nici de cum deprinde cuEnglezoaica asta. De §ese luni de and e lanoi in casi pare ca-mi sti o peatra pe piept.I

MIRAI VEREANU. 3

Cand trag un ciubuc, nuinai o ved stranu-.tand §i strimbandu-se, incat imi vine safug din casa ; la masa abie gusta din bucate§i peste zi te miri de vorbe§te mai mutt dezece vorbe. Pe scaun sta dreapta §i teapangca un bat §i numai ochii èi umbla de vedetot. Apoi cand i§i prinde AncIt ocheana in nasca sa vada ceva din departare, nu mai pot. 0copila ma de tenëra, caci nu poate fi maimult de 25 sau 26 de ani, i ma de de§än-lata n'am vezut de cand sunt !

A§a sunt Englezcle, draga. Ta singur 1A-udai mai dinioarea Ora §i obiceiurilc lor §ispuneai c'ar fi fost mai nimerit sa zaboveascaMihaita in Englitera decat in Italia. Miss a-ceasta imi couvine mie pre mult. CIttui regulapaze§te in trebu§oarele ei, ce buna metoda arein lectiile ce da §i cat de bine data din cla-vir ! Lutica a facut en d6nsa mai multe pro-gresuri in §ese luni cleat cu profesorul eelvechiu in cinci ani. Apoi cat de bine cunomte§i vorbe§te mai toate limbele moderne : nicin'ai zice ca-i Engleza. Chiar limba noastrao cunoa§te mai bine cleat multe dame de lanoi. Dup. doi ani de zilecitei mai mult deoptsprezece luni n'a fost la *oldeanu memir cum de a inve'tat-o asa de bine ; data n'aiauzl pe ici pe cole accentul strain, ai credeca-i de-a noastre.

Ba asta n'ai mai crede-o ca pre multtace, pre mult cete§te §i pre are o fatgi ne-pasatoare. Dar sit lasam aceste.Odaea luiMihaita ai gatit-o ?

Biuroul de lucru i l'am mezat sub fe-reastra ce da in grading: biblioteca alaturea.Divanul ce merge dealungul pgretului din stinga

mi-1 aduce tapiterul inani on poimani. Nu §tiuce sa-i pun in parete deasupra nei. Sa-i dau

tabloul cel care represinta o furtima pe ma-rea, ori

basil el pe acela ii regulez eu. Acolo amsg-i pun meg% cea mug Englezeasca ce-amcumparat pentra densul, pistoalele cele tur-ce§ti, revolverul, torba de venat i iartaganulcel vechin ce-1 am de la bunu-mio.

Doamne, frate, and ai lgsa incolo armele,Nu tii cat imi e de frica.

Doar nu mai c copil. §'apoi §tii ea ecam batliu5 de oiu. Cu sabia §tie bine situmble. Wain afiat chii r despre ni§te dueluri,de care n'a indraznit sa-mi scrie niciodata ?Cu aceste anne paretele va fi frumos impo-dobit. Peste done sCptemani cand s'a desehideiannarocul sin sa inC due sa-i cumpgr §i uncal de calafe, vre-un harmasar tengr i cufoc. §eaoa frCul cel frumos ce mi-a &fruitVoda i le-am pastrat lui neatinse.

In vieme ce btitranii puneau astfel la calepregatin pentru fiul lor ce era sa vie, o tra-sura se anil intrand in curte. Feciorul anuntaCt a venit enconul Sandulachi.

Acesta era uu Mem slab, mic de stat, enochii vioi §i figura vesela. El ambla imbracatcu haine lungi mientale precum erau usitateodinioarg, avea antereu, giubeluta, bran, nu-mai fesul turcese ii inlocuise cu o §ap ea.

Sarut maim, veripara Savastita, plea-ciune vere, striga Sandu intrand in casg.

Sluga, cucoane Sandulachi respunse Savas-tia cu o scurta mi§care de cap.

Bine ai venit, vere, zise generalul, mer-inainte. Ce minune ca te mai areti pe Ia

noi ? Gindeam eg ne-ai uitat cu total. De astatoamna nu te-am mai vgzut !

He! De la mine pant la Vereni suntvo trei ciasnri bane §1 la virsta mea tragu-

i

gendu-i

4 1HUAIVEREANU.

rele hurdua lini pare bine a re vcd siiiii-toi; veripara tot tenerit remitne in ciuda vre-mei ce trece. Pare et te ved cu cinsprezeceani inainte, veri§oart ; la d-ta e potrii etevorba romitnulni vrabia tot pain remanc.

Te rog cucoane Sindulachi, Hit incepe earcu proverbele dumitale, §tii ca nu-nti plac.

Proverbele, veriparii, se alto et' suntintelepciunea popoarelor §i la virsta noastrit,adidt la a mea, putinit intelepciune nu strict.Dar Lutica ce face ? trebue si fie tit un bo-boc de trandafiri ce vra si infloreasci, §i definul meu Mihai ce mai §titi, ciind rine? Mi-edor st-1 ved.

i noue ne-i dor, respuuse generalul,dar ce folos? De§i §i-a sfir§it studiile el maizilbove§te Inca vo done luni pain Italia. Ziceca vra st mai cunoasca Innica pin a nu seintoarce a cast,.

Bine face, bine face. Last4 sä vada §1st cunoasch. Cite §tie, poate xo Itaiiancutafrumu§ica l'a fiirmecat pe acolo. Acestesunt ale tineretelor. noi am fost tineri,vere, he !

Vo Italianct? nu cred, Tel; respunse ge-neralul, cam ingrijit.

De n'a fi in Italia, are s'o pati a caslLa noi nici un teller nou venit nn scapii defriguri §i de dragoste. Cand nn se a§teaptii,atunci ii apuct. Imi aduc aminte di am vezutla d-voastrii o guvernanta tenet% si frumoasto Englezit, ai sit vezi cum ochii ei cei albastrian srt incurce pe baiet, mai virtos la tart,uncle te vezi §i te intalue§ti ilia role.

Te rog sfir§e§te vorba asta. cucuane Stu-dulacbi, ii intrerupse encomia Savastita. CUM

iti inchipue§ti cit un fecior de boor are st seinjoseasca pant a se nita la o biata &tit dinlutne, care k;i-a lasat patria, a vela peste mrtrii tefi ca st-§i ct§tige piinea. Numai Wen me

face de nebunesc.

He, veriparit, amorul e orb, el nu cu-nba§te ranguri §i boerii.

Da noi oare nu suntem aici ; dar eu nupot preveghia §i povatul?

Dracul stä in deal i spravale earn 'nyak. Amorul e dracul, el nu se privigheaztnici se preintimpint.

Totdeauna a i fost prevestitor de relc, zisecucoana Savastita superata. Nu-ti vine un gaudbun ; toate imprektrtfile numai in negru levezi. Om ca D-ta n'am mai vezut !

Nu te supera, verkoart, a§a vorbesc cuflirt giinduri rele. §'apoi o micrt dragoste, un nile

roman ciimpenesc cc au face? i cu am fost§i verul. Mai §tii, vere Vasilict, cand umblai

de cu zioa print noaptea la venat camai treacit anarul din suflet .

Eram copil atuncea, sit nu mai vorbimde asta, vere, respunse Vereanu, vezend casotia lui incretea fruntea tot mai mult.

Sitndulachi Dospin imbetranise neinsurat,§i i§i indreptase dragostea asupra lui MihaiVereanu care-i era fin §i nepot §1 area degaud a-I face ino§tenitor averei sale. Betrinul

Anse, era curios in felul seu. El nu areta niciodatit dragostea ce simtea pentru cineva, din-contra pe acel ce itibea mai mult, ii tractacu mai multt asprime. El era sarcastic inTorbii §i totodatt.susceptibil, a§a inctt ei phi-cea batt joc de cineva, dar nu puteasuferi sit ridt altul de densul. El avea de

Ile! sill

sa-§i

c5i

te-nCr

MMAI VEREANU. 5

gand sa faca pe Mihai Vereanu mo§tenitorulaverei sale, dar totodatit ar fi fost gata a-1desmo§ten1 la moment, (Lica ar fi vezut cit

nepotul sett aspira la aceasta. Generalul Ve-reanu era din contra bun §i bland, dar in-dgratnic, a§a incat sotia lui ce7i era cu multmai superioara in spirit, trebuea sti fie foarteghibace pentru a-I pleca vointelor ei. Vereanuci Dospin erau yeti, copilarise impreuni, §iremasese buni amici in toata viata kr.

In vreme ce urma convorbirea cu Sandu-lachi. Lutica era in boschetul cu lilieci §iscria in rava§ lung fratelui ei. Ea ei vorbeadespre dorul ce avea de a-1 revede, pe densalcare acum avea sa se intoarca in sinul fami-liei, spre bucuria ei §i a parintilor ei zicea catde frumos ii &este dupa portretul ce-i trimi-sese nu de mult, apoi despre ea insa§i zicea,ea e§ind din copilarie acum este fat& mare,

cit a§a o considerg guvernanta sa pe care oiube§te mult ; despre viata de la tart, despregradina ce acum era foarte frumoasa, despreflorile ce le ingrijea ea singurit §i la urmaeara§i de nergbdarea cu care il a§teaptg. Sfir-

§ind de scris ea se acufundil in aleele gra-

dinei.

Aceasta dinaintea casei era deschisit, cu fru-

moase gazoane de earba §i straturi de flori.Mai iucolo aleele devineau mai umbroase, lo-cul se pleca spre vale §i se vedea in depar-tare §erpuind Moldova. Un mic brat al ace§tiatrecea anse prin grading, din partea uncle erao padurice de brazi, in mijlocul careia se for-mase §i un mic lac pe care plutea o lun-tri§oarg. ; ear in jurul lacului erau mai multeboschete umbroase. Pe cand celelalte parti algradinei cu floritria, cu boschete deschise, cu

^straturi dese §i alocuri cu statue impodobitede verdeata erau vesele, aceasta era intunecoasa.

Lutica Anse' iubea cu deosebire paduricea debrazi unde domnea o misterioasa tacere. A-cok se dusese §i acuma §i se puse a aruncapane la lebedele ce inotau pe lag. Dupa catvatimp Anse' gandul la Mihai ëi revenl §i se a-§eza, gAnditoare pe o ban&

CAP. It

Sandulachi Dospin nu venise la Vereni nu-mai pentru a face o visita verului sett, ci areaa-i mai vorbl ceva in secret. De aceea dupapranz profitand de un moment and se gaseausinguri in grading, il lug de brat §i se dusecu densul intr'un loc mai departat. Acolo dupacata-va vreme de tacere Sandulachi incepitastfel:

Am sa-ti vorbesc, vere despre un lucrucare nu-ti va fi foarte placut. Pe and eramamandoi flecai tineri, imi aduc a minte despreo fapta a Dumitale la care nici n'a§ mai figilndit, dacg imprejurarile nu mi-ar fi impros-petat-o. Cu un an inaintea casatoriei Dumitale,

te-ai incurcat intr'un amor cu femeea luiSerbu, posesoraplui mo§ioarei Brasna din

mut*. Ai despartit femeea de barbatul ei §ierai s'o iei de nevasta, dad bietul mo§u1 E-nacachi §i biata matu§ica Frasina, Dumnezeu

ierte ! nu te-ar fi oprit de la tin asemene pas ne-

precugetat. Un an mai tgrziu, parintii te-au in-demnat cu staruinta sa te insori; ai fost sifit sa le

urmezi voea §i ai facut bine. Slava Domnuluiai fost fericit §i multamit in viata casatoreasd,precum putin se pot lauda. De atunci s'au tre-cut atati ani, incat §i d-ta §i lumea a uitatdespre o urrinta pot zice de copilarie. AnseManoli nu a uitat'o. El a fost ieri la mine....

sa4

ata-noli

6 11111AI VEREANU.

Nu se mai impaca acel cre§tin? intre-rupse aici generalulnu mai nag ci nu maiiartil,? Daci i-am tent un reu in viatl, nuam fost impins de du§manie, ci de patimeletineretei; o viata% de om s'a scars deatunci,generatia noastra a pent mai intreag5. §i altaa venit in loc. ducmanit §i prigonit multgvreme : abie m'am aphrat de cursele sale, ciastazi la betninete tot and, mai blinuecte, totmica Onde§te la prigoniri?

Nu, vere, nu mai gkde§te la prigoniri.Dar nu uita cit i-ai sdrobit toatit fericirea vie-

i-ai ademenit femeea §i ceea ce-i mai reui-ai rapit singura copilit ce avea. Caci Sultana,ala mi se pare se numea sotia lui,avea oeopilit5, de ateva luni, and l'a p5Asit pen-tru a te urma pe d ta. Acum Manoli e betran ;el a venit spuie c5, uit5, §i iarta" totul,numai crt n'ar vol sit moar5, fitra a-§i revedecopila. El a aflat cit muma §i fata traesc din-tr'un venit ce le-ai asigurat pe viata, dar aumblat in zadar prin toatit tara ca sit afleceva despre ele, nicitiri n'a dat de vre o urm5,.Fund dar cit trebue sit trIeascit in strIinatate,el te roagg spui unde le poate gitsi ciicie firesc lucru peutru un pariute de a volyacht copilul la betranetA, mai virtos and alturma§ nu mai are pe lume. La d-ta n'a in-draznit s5, vie singur, §tiind cit nu-1 vei primldupg toate cele intiimplate intre d-voastre, darla mine n'avea de ce se teme. Deaceea, in-demnat de densul, te rog §i eu sA-mi spui uncle

se afla Sultana c1 copila ca Manoli s5, le poatb.

ad& Iti mArturisesc cit el a venit odatl enmine §i a§teapta, respunsul meu la cri§ma dinsat unde a tras.

Auzind aceasta, generalul Vereanu increi

sprincenele §i toati figura lui anita o nespusinemultamire.

Este drept, vere Sindulachi, cit reul carel'am facut in tinerata mea acelui om e mare,dar adu-ti a minte ate mi-a &cut el pe unnit.De done ori am fost atacat de oameni inar-mati in padurea Cornului ci numai prin luptaam scapat de dencii. N'am aflat pe urm5, citacei fiketori de rele nu erau hoti, ci oamenidea lui Serba care voea resbune asupramea cu moarte? N'am fost pant de mai multeori atr5. Von, de nd giuiri ce a§ fi facut ca is-pravnic §1 nu am avut nevoie de stiiruint5, §i de do-

vezi ca sit me disv; lovittesc? Toate aceste ci multe

altele cu care m'am luptat ani intregi, el mi le a

urzit. De ale ori i am trimes respuns cn sase impace en mine, ca-i dau ce vrea, numaisit uite cele trecute,-nici n'a voit sit ctie demine, ci aduna tot mai departe urit in sufletulseu. Imi pare bine a astazi la Wan:theta §i- aadus a minte a are datorii cre§tine§ti §i ca vrasti nu mai gindeaseil la ceea ce-a fost intre noi.

eu ii iert de toate prigonirile sale : meargui cu

Domnul! Pe Sultana ci pe copila lui nu le-ammai vezut de rind in'am insurat; le-am pornitatunci in tam nemteasc5, le-am asigurat un venit

anual cu care sit trlieasa, venit pe care il tri-met regulat unui handier din Viena. Sultanain cei Ante ani mi-a mai scris ciite-odatii duddintfun ora§, and din altul, dar eu nu i-amrespuns niciodath. Unde se grisesc ele, nu §tiu,

atAta eunose c5, tritesc in tara nemteasca §1 cit

sunt sIngtoase §i mama §i fata. Spune luiSerbu asta din partea mea, da-i §i numele co-respondentului din Viena de la care poate aflalocninta lor, dar la mine roagit-1 O. nu vie,cici nu vreu ci nici pot sg-1 ved. Mai spune-iea, voiu inzestra fata cgnd s'a mIirita i dac'a

M'a

§i

sa-mi

sa-i

sa-si

sa-si

MIHAI VEREANII. 7

fi sa mor le-oiu lasa un capital din care se,traeasca amundoue. Nime nu a OUR mai scump

dead mine o gre§ala de tinereta, §i nime pelume nu are un suflet mai neimblanzit dealtSerbu !

Nu apucase a sfir§1 bine Vereanu, cand sevezit in capetul aleei un om mare de stat cuperul §i cu barba caruntA §i ochi mici §i stra-lucitori ce strabateau ca ni§te sAgeti prin genelungi §i dese. Vezendu-1, Vereanu ingalbeni la

fata §i se uita tinta la densul, ear Sandulachiplin de ingrijire pa§1 spre el cu gaud de a-Iindemna sa nu se iuteasca, ci sa-i fie vorbamai blanda cleat fata. Omul care venca eraManoli Serbu. Dupa ce a§teptase de mai multeoare in sat, cuprins de nerabdare, se hotarisea veni el singur la Vereanu §i a se esplicacu densul.

Ge vii aici, ce cauti in casa mea ? strigaVereanu catra Manoli, Nina cand acesta nusosise Mica de tot. Am zis verului ce aveamde zis, cu tine nu voiu sit am nici o talma-cire. Fugi din ochii mei, nu-mi amari zilelebetranetelor!

Ce-ai cautat in casa mea, ce-ai venit lamine, cand eram tenser §1 fericit, respunse a-cesta cu glas sec §i adanc, ce aveai sa-mi a-mare§ti toata viata pentru a-ti implini pof-tele de cucona§ de neam? Dece mi-ai rapitfemeea §i copilul, de ce m'ai facut- neom dincre§tin ce cram ?

Dad, ti-am facut un reit intimpina ge-neralul §i stingele ei fierbea tot mai tare, l'amfacut fall, voie, eram timer §i cu mintea ne-coapta. Dar tu ai vrut sa me omori cu gaudprecugetat. Multame§te bunatatii mele ca n'am

staruit sit te iuchida in Ocna sit nu mai vezi

lumina zilei. Te-am icrtat §i tu tot nu te-aimultamit. Mergi acum §i me scapa de chipulVett uricios !

Sandulachi vezend figura aprinsa a lui Ire-reanu cii fata lui Serbu care din ce in cc sefacea mai amenintatoare, sari intre den§ii.

Lini§te§te-te, vere ! striga el catra until,ce ai venit aici? striga catra celalalt, nu afost vorba sa m'a§tepti sa-ti aduc eu respunsul?

Hai, du-te acum §i nu mai aprinde patimivechi: a§teapta-me ca vin §i eu.

Cum stateau amundoi pe loc mesurandu-secu 6chii dar pazind Were, Sandulachi crezitde datoria lui sa cerce a-i impaca §i urma;

Daca m'ati asculta pe mine, zise el, in locde a ye zice vorbe a§a de rele v'ati impaca.Ce-a fost a trecut, zice Romanul. Omul bunuita reul ce i s'a facut dar binele il tine minte.Trustrei care suntem aici avem per alb §i zi-lele noastre nu mai sunt multe. Dati-vemana ca sa ye descarcati sufletul §i ye dis-pArtiti cu Domnul!

Nici unul nu fAcit un pas spre celalalt. Fi-gura lui Serbu se contracta nervos ; el nu in-tinse maim, ci intorcendu-se zise numai : Meduc, nu te teme ca tie iti voiu mai face unreu!Generalul i§i mura buzele urmandu-Icu ochii. D up a ce Serbu dispari" in o alta aleain dosul co pacilor, el §opti pintre dinti 4erpe!"

§i scuipa arunctind ciubucul ce tinea in minape drumul pe care pti§ise du§manul sett.

Sandulachi il lua de brat §i il duse inapoispre casti, foarte agitat §1 el de scena la carefusese martur. Pe drum intalnire pe Luticacare se juca cu un mic cane de venat. Copilaera a§a de vesela §i nebunatica, areta a§a de

8 MIIIAI VEREANU.

frumu§ica en buclele ce se jucau in jurul ca-pului ei, cänele eara§i, cat era de mare §ifrumos, era ma de bland in jocul sett cu co-pila, Mat aceasta privire inlatura, grija de pefruntea betranilor amundoi, facendu-i sa uitecele petrecute cateva momente inainte. In cu-rend, cucoana Savastita §i Miss Mary venire§i ele. Intreaga societate, pe care canele Ba-laban o urma incet, se indrepta spe terasacasei. Acolo se mezare cu totii, privind intacere cum soarele incepfi a se pleca spreapus. De la o vreme Sandulachi, vezend cite timp de intoarcere, 1u congediu, fagaduindca va revenI sa-i vada mai des, and finulseu va fi sosit. Dupa plecarea sa, generalulread' pe ganduri, neputendu-i e§l din me-morie intalnirea cu Serbu, vechiul seu dm-man, pe care de multi ani nu-I mai vezuse,ear intre celelalte persoane ce compuneau so-cietatea domnea Were.

CAP. M.

Orlogiul cel mare de pe piata San Marcodin Venezia suna tocmai zece oare. Resunetulvuitor al oarelor ce bateau trezire din somnpe Mihai Vereanu, care se scull!, prins de mi-rare cum a putut dorml ma de mult. Des-chizend jaluziile ferestrelor, el se incredintaca nu se imala §i ca zioa este inaintatit. Inpripa se gall pentru a nu ajunge pre tarziula un otel unde trebuea si se intalneasca cuamicul seu Henri Beaudicu cu care hotitrise avisita in acea zi Academia frumoaselor arte.Casa in care §edea Mihai avea fatada §i in-trarea principala pe piata San Marco insa§i,ea de o parte facea coltul unei stradele mici

auguste cum sunt cele mai multe din Ve-nezia, §i pe aceasta stradela dadeau ferestrele

odaiei lui Mihai. In vreme ce se gittea se a-propiese de mai multe ori de fereastra, §iprivirea lui cazit din intamplare asupra feres-trei din fatg, uncle jaluzia era intredeschisa.In dosul acelei fere§ti i se pitri a yea chipulunei femei. Strada era fat de Augusta incatnu cadea destula luminit asupra randului dejos a casei din fata pentru a recunomte binechipul ; ceea ce putea vede era a femeea i§ipeptena perul despletit, cIt perul era negru §ifrumos. DupPL o scurta vreme, femeea din 41se apropie §i ea de fereasta §i se uita afara,dar zarind chipul uuui barbat se retrase. Mi-hai se incredinyt cit necunoscuta era tenera§i de o frumuseta estraordinara. De maimulte septerartni §ed aici, fereastra Maga fe-reastrA cu o feraee ma de frumoasa §i Audinu o zarisem pana astazi ! Aceasta e neiertati§i zise el in sine, luand hotarirea de a nunegriji mai Built pe vecina sa. Pentru momentarise nu putea altfel decat a e§1, fiind mtep-tat. In adever dud ajunse la locul intalnirii,amicul set' ii intampina cu mustrari ca l'a fliedsit mtepte mai bine de o oarA. Acesta eraun teller pictor din Svitera, cu cati-va animai in vrista decat Mihai. Ei erau vechi a-mici din Paris §i venise impreuna in Italia.Henri pentru a face studii serioase in artalui, Mihai pentru a petrece §i a cunomte Ita-lia. Dupa o calatorie rapede prin ormele celemai principale ei ajunsere la Venezia unde erait

sit se desparteasca, de vreme ce deaici Mihaivoea sit plece in tart. Calatoria urmase &Titplanul lui Henri care voea mai autei sa aibao idee generala despre intreaga tart §i apoisa se meze pe un timp indelungat la Roma.pentru a se deda serios la studiile sale. Intot timpul, ei locuise §i traise impreuna, nu-

§i

MIIIAI VERMU. 9

mai in Venezia, Henri neputend refusa ospe-tia unei familii franceze ce se stebilise acolo§i care era in inrudire at a sa, fusese silit alocul in o atit cask destal de departata deotelnl amicului seu.

Ce ai 'Atli, Mihai, iii zise pictorul ctindii vezit intrand, de te-ai intArziet astizi a§ade unfit. Incepusem a crede c. ai sl fii ne-credincios cuventului teu, ceea ce nu ti s'aintiimplat Ana niciodata pan acum. Erarnsit via la tine, temendu-me sit nn ti se fi in-tamplat ceva. Am perdut o oarit intreaga dingaleria de tablouri.

Want de§teptat mai tarziu decitt obici-nuit, respunse ; acest ora§ extraordinar,in care vuetul trusurelor e inlocuit prin aceljalnic §i regulat al vislelor, face nn curios e-feet asupra nervelor mek Aici a§ vol sit tot§ed, sa me tot nit, §i sa dorm, pe cand alt-fel iubese mi§carea a§a de milt. Ne deprin-dem aici a ne fungi pe perine, a plutl .pe apa,si a dnee o viatA cu totul contemplativA, in-cid mintea simte o odilma deplina.

Mie-mi face Venezia un efect cu totulcontrar, intiimpina Henri ; toate frumuseteleartistice adunate aici cu asa amor, traditiu-nile istorice pastrate en atata respect, iubireace are poporul Veneziau pan in clasele celemai de jos pentru arti*tii lor ed. mari §1 pen-tru operele lor, cuno,tintele a tistice ce anchiar oamenii cei mai de rand care altfel auo invetaturit atat de negrijita, toate aceste facde-mi fierbe sitngele §i-mi insufla ambitiuneasit devin §i cu un artist iusemnat. Sufietul mene aici intfun neastemper necurmat.

Vorbind astfel, ei parasise otelul nude man-case de dimineata §i trecure peste Oat& §i

peste piateti en gand s iee o gondola caresa-i transporte peste canalul eel mare la Aca-demie, nude era galeria cea mare de tablouri.Un gondolier tkner i en figura veselit alergitinaintea bor.

Eatit-me, Signori, ear's-me, v'am a§tep-tat. Am ref:oat pe altii, presimtind eit vetiveni d-voastre_

Bravo, Lazaro, respunsere ei, intrandin gondola. It Galerie

Pre bine, Signori, intr'o secunda veti tiacolo

Si gondola title apa en inteala, impinsit devisla lui Lazaro_ Pe drum Mihai istorisi ami-cului seu despre iccina ce descoperise §i zisecat de frumoasa este, cat i-a Ora de impo-santa §1 toati refiectimiile ce-i inspirase o pri-

vire de citeva momente. Ikuri Beaudieu eiura, noroc §i sneces §i se incinse intre ei oconvorbire deswe caracternl femeilor italiane§i in special a V nezianelo despre care ce-tise cit sunt ut§oare, iubituare., dar nesuferiteprin gelosia lor. La nrini din ipotesii in ipo-testi, ei i§i formase un roman intreg §i ajunsese

gluml asupraurmarilor acebtei cuno§tinte carenici nu era Ana o cunocItif4A. Gondola Anse o-

pri ndu-se la plata tea mica ce este inaintea Acade-

miei, ei se coborire amundoi. Nu visitan ei pentru

Antela omit acea galerie de tablouri ; deaceeatrecure ritpede prim cele ;lintel sale spre amerge in mile principak unde Henri Ikea stu-diuri in tiblonrile cele ink vestite de Tizian,Tintoretto, Bellini, Veronece §i amundoi Palma.

Beaudieu observa tablonrile in toate amanun-timile lor; el §lia nude sit se a§eze pentru ase bucura mai bine de efectul luminei, pentrua nu picnic nici o amiinuntime ; el ambla de

9

Mihai

!

a

10 MIA! VEREANU.

la un tablou la altul, compara mai multe iutrecetea pasagiuri din cartt cc iva totcleauna

cu densul, care trathu despre tablonrile ves-tile din acea galerie i para m tot studiulsen ea un om al artei i un adeverat cunos-ctitor. Nu a§a Vereanu: and tun tablou èi im-punea prin frumuseta sa, uumai acesta ei a-tragea toata luarea aminte. El e aseza dina-intea tabloului §i se pirdea mat de malt incoutemplarea lui, in cat uta toate dimprejurulseu. Din frumoasa galerie Veneviani, Malta-rea Maicei Domnului de Tizi, n, acea o ne-sfir§ita atragere pentru treann. El se puteaperde oare intregi in privirea acestei capdo-pere, care ei detepta idei si vt un nesfirsitece luau proportii tot mai marl p i ce se in-citiceau in cu totul in nontea sa_ Desi ca totfiul adeverat al secululni, s The in ideilereligioase, el era sinnitor pentra tot ce estefrumos, dispus la moment &a ea& in senti-mentalismul cel mai mare data un op dearte ii apnea prin partea sa tea qlaba, prinimpresionabilitatea sa. Assunta ii impunea, nupropria sa valoare artistid. pentru (-Ire nuavea adeveratul simt, ci prin ideik: religioasece-i trezea in inchipuire. InlItarea maiu i Dom-nului se transforma la el in ideea nemurireicre8tine care il aeufunda in ganduri adanci.Din aceste ii destepti de la o vreme amiculsen, dud vremea sosirei venise.

Trebue sa plecam, caci m'a§teapta a casia.TEL n'ai profitat earl* nimica aid astazi. Tetii infipt inaintea unui tablon i te uiçi atata,incat nici mai ai sin-10re pentru acel tablouinsui. S mergem ; nu e§ti de indreptat

Sit mergem, respnnse Mihai, care de la

o vreme uitase unde se gaseee-

Ei se suit-6 earisi in gondola pentru a trecein partea opusa a canalului.

Zioa era calda i soarele ardea. Gondoleleprintre care Lazaro ii facea loc erau toateacoperite. Mihai, lovind pe umerul amiculuisett, striga deodata : Eat'o ! Nu era singura!"

eine? respunse Henri cu mirare, ridicandochii de pe un album deschis ce tinea in mana.

Ea, vecina mea, impreuna cu alta pecare n'am putut'o ye& A trecut, Lazaromaim, dupa (Musa.

,Ba me earta respunse Henri, eu n'am vreme

sg, fac goalie dupa femei cad m'asteapta aeasit Dar tu nu pierzi nimica, caci vei vede-odesara la fereastra.

Mihai tacit i peste putin gondola se opriearlisi la piazzeta, uncle amicii se coborire.

De indata Mihai se intoarse a casitpuse la fereastra cu speranta de a revede pevecina lui. Anse in zadar, cad jaluziile dinfata remasere inchise toatit zioa i nimica nuse zarea indaratul bor.

Pe and el sta cu ochii aiuititi asupra casesdin fata, servitorul otelului Ci aduse scrisori,pe care Mihai cunoscendu-le a fi de a cask,le deschise n pripa. Scrisoarea surorel salemai cu sama Ci produse un efect proftmd. Erascrisa cu atata naivitate i dragoste frateascade Lutica pe care nu o mai vezuse decandera copill mica, incat un dor foarte puternicde a se intoarce in Ora ii cupriuse. Scenemulte din copilarie i se infatosare in memoriesi el cazit pe ganduri. Idei despre viitor 8eamestecare cu altele despre trecut, tinur6astfel inteun fel de visare treazit mill vretne.

ele,

\

§i se

s

!

M1HAI VEREAN U. 11

Spre sarit el esi si se preumbla pe malul la-gunelor.

Era noapte, notipte luminata de hulacand Mihai se urea ear in gondola lui Lazaroce-1 pandea pretutindenea, pentru a face opreumblare pe apa. Gondola lui. plutea, im-preuna eu multe altele inaintea aa numituluiGiardinetto untie canta musics.

0 multime nenumeratit de barbati §i femeiumpleau giardinettul, §i vezut de pe apit eraun aspect minunat. Mihai remase cu gondolalui cel din urmit. Chiar dupa ce musica ta-ruse, lumea din gradinit se impra§tiase §i gon-dolele ce ascultau musica de pe apa se stre-curase, Mihai tot era ancit culcat pe perineleluntrei sale si se Lisa a pluti pe laguna In-ininatit de lunit. Lazaro manand Anse' mai de-

parte ajunsese pada la locul wide dinteuncanal mic e§eau o multime de gondole plinecu lume. La intrebarea lui Mihai ce insemnaaceasta imbulzeala, Lazaro respunse ca estepublicul care ese din teatrul Fenice" unclerepresentatia se sfir.;ise. Oprit pe loc pentrua lam sit treacit luntrile ce navaleau din ca-nalul cel august, lui Mihai i se para cit vedeearasi Pe e cin a sa in ima din ele. Atunciporonci lui Lazaro ca s'o urmeze, §i gondo-lierul cu ghibacia ohicinuita se arunca in mij-local imbulzelei, nepierand din vedere luntreaaretatii de stiptinul sen. Aceasta. dupa ce setinue cat-va timp pe canahd mare intra inunul mai mic §i se pierda in intuneric. Laza-ro, de§i vislea eu putere nu-i mai putit ga-si urnia in labirintul micelor canale ce se in-cruciseaza in toate partile. Vezend ea niciacum nu-i este cu putintit a mai vede pe a-eon femee ce-i paruse atitt de frumoasa, el

se coborl din gondola intfun bac apropiet decasa liii i se intoarse pe jos.

De,i noaptea erit inaintati el erA, nelinisjitsonmul nu-i i t'teà Deaceea dupiti ce se

primblase mult timp prin odaie, uitandu-sedin cand in end la fer ystra din fata ce re-mama tot in iptianeiie, el luA din non seri-smile ce primise, le receti 0 se puse a res-punde. PArinti/or le red' iertare de prelun-girea absentei Un dor foarte mare, zi-ceit el de a cano *le Italia, despre care ce-tise asa de mult, l'ar fi impins de a visititacea tara clasia iminte de a se intoarce ;ea studille art Awe si Morice ce facea aici,el le consider:a ca o e mplechre trebuincioa-sa cresterei s de, in sfirit ct va scurta opri-rea sa in Venezia 10, ca se va intoaree poate

curad decal- singur ci ezuse. In scrisoa-rea catra Lufcp, dupa o d e''riere calduroa-si a frumusetelor ct, arta si natura presentitori carui strain in Italia, i mai cu sama de-spre impresiunca ce produst e Roma si Ve-nezia asupra in hirfrii salt, el se intoarseIa ei amindoi si 6 sci ie Blithe despre do-rul de a o rered i! despre ideea ce-si facede densa §1 de viata br viitoare, cindse vor inlil a-t t mult si isi von comunicaunul altui to ate gandh simtirile. Candsfirsise scrisoare i chipeirt a lui era asa deaprinsa de acel viitor, despre care scrise-se, incat i en] id-T;). piece chiar de adoua zi. In au 6nd aust Wind se prefiica inhotarire §i chiar incepa dt a-si stringe In-crurile §i a §i le aseza in hat, cand z itri de-odata o mmmii. Ia fereastra din Nit. Jaluziase deschise si card de femee se areta earitsiun moment, aruncand ochii asupra lui MihaiCare Lirmecat de chipnl ei, in starea d e exal

plink§i

sate

si

A

I

mai

12 MIHAI VEREANIL

tare sufleteascrt in care se Owl', remasese carazenlat de fereastra sa cm ochii tint* asu-pra frumoasei vecine. El vElvit 0 zimbire pebuzile tinerei femei §i dupi ce se incbiserefereastra auzi o cantare bliluda mai mult §op-titA ce strAbätei duios in Miele sett. Toateideile de plecare §i de viitor Amore deodatrtea printfun farmec. Figurele pirintilor §i asurorei, tabloul casei parinte§ti in care copi-lArise §i care il induie§ase atata, disparurecu toate, pentru a face lot acestei singureguri de femee, a clirui chip il inciuta a§a demult. Lucrurile sale remaserZ cum erau §iel se lasa sl milt pe canapea inteo duke re-verie.

! nestatornicie a junetei Atunci andinchipuirea noastrA impresionabili §i inflaca-

ratit ne face sa, credem in o pntere nesflr§i-ta cc este in noi §i in realizarea eri cardidei de viitor ne trece prin cap, tounai a-tunci suntem a§a de slabi ineit imprejuritrilecele mai neinsemnate se joacii de hotAririlenoastre cele mai tali!

CAP. Iv.

Henry Beaudieu era de un caracter en to-tal deosebit de al lui Mihai Mintea lui ttcea odespartire radicala intre arta §i realitate. Pen-tru una avea o inchipuire largi1 pentru cea-laltA, o judecata rece §i aspen_ Stipa:a asu-

pra unei mici averi, de la .moartea tatAlui seucare fusese profesor la o von% inaltA dinvitera, el nu cheltuea venitul sea. intreg pen-

tm ciii impartea in jumetate en mu-ma lui care betranit acum, triei pe malurilelacului Leman in apropiere de Genet a impre-unrt cu 0 tenera orfanA nepoatit a sa depar-

tatii, de a carei cre§tere cauta ea. In dorintabetrAnei fusese ca fiul ei sa se insoare cu.copila ce-i indulcei betrAnetele §i ascultittorvointei mumei sale pe care o venera pestemewed, Henri se logodise cu vara lui, hota-rind intre ei ca mita srt se fad, doi ani maitarziu, canil va reveni din Roma ca pictor desA-

vir§it. Nu un amor pasionatu, ci o simpatie pit-

cutt, dorinta parinteascl §i recuno§tinta ce simtea

pentru vara lid Sofia care ingrijea de betranalui mumut cu o dragoste adeverat fiascii, iiindemnase sit ia hotarirea de a se insoti cuea. Odatit ce aceasta fusese a§ezat intre ei,cuventul el era a§a de dant, incat -i-ar fi pa-rut o crimk chiar de a se uita cu interes lao alta femee. Viitora lui 'Area regulat cao socotealA aritmeticit. Culnd timpul hotArit

pentru intoarcere ar fi fost sa se apropie, eltrebutea sit reintre in casa pArinteascl cu eu-no§tinte mai bogate §i talent mai desvelit,trebuea sa, se insoare i srt traeascA linititdin venitul seu, ocupAndu-se de pictura cascop principal al vietei. Un alt viitor nici nuspera §i singurele sale visuri §i grije suflete§tile producea numai intrebarea ce-§i lAcea ades :

dad, va ajunge pictor inseranat sau va ti nu-merat pintre cei inediocri. Ctici in omul cel mai

modest care din plecare fireasca s'a dedatartei sau literilor arde tainica dorinta de aatinge perfectiunea, pe cltud in toate celelalte,chiar omul ambitios cuteazit rare ori de a intinde nazuintele sale pant la culmile (Tie maiinalte.

Poate cii contrastul chiar intre uaturele de-osebite a lui Henri, omul rece §i chibzuit §ia lui Mihai cu mintea framiintata de aspirartmulte §i nehotarite, era tocmai causa amicieilor, citci astfel se complectau intru ciltva unul

0

dinsul,

Ai

MIIIAI VEREANU. 13

pe altul in caractere, avend avantajul de a seintalni pe teremul comun al admirarei a totce este mare si frumos in omenire.

Cand a doua zi dimineata, Henri se dusega vada pe amicul sell, el il gitsi intr'o de-plinii nehotarire de ce trebuea sit faca. Mihai

spuse do scrisarile primite de a casa tarel'ar fi hotArit un moment sti se porneasca in-aata, dar pc de &A parte despre zimbireace-i aruncase frumoasa vecinA, despre care elmarturisise cit yisase toatA noaptea. Tn falt cuaceste, Henri ei da dft sfatul sit piece. Le-gilturele familiei si ale patriei sunt eter-

ne. i zise el : ori and si la ori ce ne-multamire tot la ele ne intoarcem, pe andtoate celelalte si mai cu mina cele de simtireale junetei sunt trecetoare, intrimpliitoare sislabe. (Ind uncle stau altora improtiva, tot-deauna pentru cele antei trebue sa ne hot-rim ! Apoi peste cateva zile me duc i en dea-dreptul la Roma, si n'as voi sit remiti tu sin-gur aici in mijlocul unei aventuri care pentrutine este mai serioasit deat pentru altul. Tie

trebue totdeauna un suflet amic, carui sitte deschizi si care si te manghe si sit te des-tepte : plecand en, acel amic ri-ar lipsi i usorte-ai lasa atras de lucruri placute in apa-renta, la greseli co nu-ti este iertat a face."Aceste motive puse inainte de amicul seu,produsere efectul dorit asupra lui Mihai i eihotarire ca sa mai remitie Ana impreunii cit-te-va zile piinit la pornirea lui Henri, earapoi sa plece i Mihai in 'Atria sa.

Asa se si urma. Vecina nu se mai aretaseo inai intitini Mihai nicaire. Cate-va

/ile trecure i momentul sosi in care Henritrebuea sit porneasa. Amicii ici fitgaduire unulaltuia de a-si scrie regulat ori in ce loc s'ar

gasi, de a veni sit se vada, indata ce impre-juriirile Ci yor erta si de a pastra vie si fier-binte amiutirea amiciei ce-i legase in timp demai multi ani. La despartire, Henri era emo-tionat, dar tiit sit se stapaneasca, pe andMihai nu-si putft opri lacrimile ce-i udan fata.

Trenul cu care avea sit meargl Mihai, plecala miezul noptii i astfel ei mai remanea Anao zi intreaga de stat in Venezia pentru a sepregati de pornire.

Intorcendu-se a casa, cum trecea pe Magaturnul cel mare numit campange de pepiaaaVeneziei, o buchetiera betranit se apropiè dedensul i cu ghibacia ce au aceste femei obi-cinuit, Ci puse un mic bucket in maul. Mihaiyoind sa-i arunce o moneda de aramA, betrana

soptl cuyintele : fiori i scrisoaretineretitamor! Mihai, desteptat prin aceste cuvinte,

se uita la buchet i vezit a este legat inteohartiuta. In ea sta scris :

0 sciinteie produce pojarul, o priyire aprinde

amorul. Sara luceste luna plinacanta mu-sica in giardinetto si multi se primbla in el."

Un mare neastemper cuprinse pe Mihai Ye-reanu dupit cetirea acestui bilet, aci nu puteaaye nici o indoealii de eine era triines. El iizise cit va pleca dupa cate-va zile de vremece trebuea neaparat sit se ailo sara la lo-cul insemnat. Pan atunci nu a . Ise a face cle-at cu femei usoare care nu pun in joc in-chipuirea : aceasta era anteia adeverata aven-tura de amor iii viata lui ; cata, atragere aveadart pentru densul ! Deaceea i se parea citoarele nu se miscit din loc i pana ce luna searetil pe firmament o eternitate intreaga setrecii. In sfirsit ven1 momentul in care ln-mea incepea a se aduna in giardinetnl de pemalul lagunelor i pintre cei Antei era Mihai

ii

di

iti

pi aid

Ii

14 i1UAI VEREAN

Ang in zadar privea el cu grija cu Ltaie de inimit imprejur : persoana dorita, nu sevedea nicairi. 0 oara intreagii de schinjuitoarenerabdare se thise, eand vzii viind inspredensul frumoasa I runett, a cArui chip ei eraasa de viu, intovi rai;ita de o femee mai be-Ulna. Aceasta era slaba si mare de stat,fata ei avea semne marcate, cmn reman ace-lor figuri peste care multele emotiuni ce antrecut au lasat urine nestei se. Milt ii 1ii loela o mast apropiata de acea unde se asezaseamundoue femeile si in neastempthul in carese gasea, abie de indraznea sa arunce ochiisei din vreme in vreme asupra vecinelor sale.Totdeauna Anse cand se uita la ele, intalneaprivirile man a tinerei femei care pareau aarde de dor. Dupii, trecerea unni timp el auzicum betrana zicea incet catra, toN arasq :

Nu stiu unde am mai vezut pe tenerulde la masa de alaturea, figura lui mi mi-estraina.

Poate l'om fi intalnit in vre o hiseriel sanin vre un palat de aici, mama, respunse ceatenert. i elstrainii.

Pentru

strain?

Asa imi

rosindu-se.

Din aceste

le-a fi visitat ea si noi i ca toti

ce erezi, Lucretia, ea (1 0

inchipuesc, rev Luise aceasta i i-

euviute rostite inteo limba Ita-liana punt, fart nici o asemanare en dialectulVenezian, Mihai intelese ea ele erau din altaKovint.a. Interesul seu crestea tot mai multsi la urint auzi cu multamire ca femeile sepregatese a face o preum'ilare pe apA inaintede a se intoarce acast. In gondola lui Lazaro,el urma de depqrte pe acea a femeilor i cu

nespush multamire asculta glasul Lucretiei care

canta inca o romantaCand reveni a cast, Lucrezia era la fe-

reastra. Atunci apropiindu-se, el ei zise incet :Eram sa pornesc astazi in sant departata

care e patria mea i tu singurt m'ai oprit.Pentru tine as remane aici totdeauna. Dacame iubesti, o! frumoasti vecina, da-mi voie

scrin ceea ce simtesc çi fagAdu0e ca-mivei respunde.

De vrai sa-mi scrii, respuuse Lucretia.arunia-mi ravawl cu o pietricica pe fereastrasi en iti voin r spunde De cum te-am vezut,am pierdut linistea mea. Nu te duce de aicidata nu vrai sit fiu nenorocita.

Iti jur ca nu me voiu duce eita vremeoh.hfi tei cei frumosi se vor uita la mine enblandeta. Dar si tu remane-vei aici ? Limbata nu e veneyiana si patria ta trebue sA tiealta tura.

Noi nu suntem din Venezia si intr'o zine vein duce si noi. Cantu sa fii prudent sisit nu atle maicamea ca te cunosc, caci atunciar hotAri st plecam indata. Maica-mea e as-pra si nu iartA in veci sA se apropie tin bar-bat de noi. 0 and viind, fugi, eu sting lu-mina!

Lumina se stinse i fereastra se inchi,e.De indata, Mihai mit hartie i sci ise vecinei

sale. El o intrebA cine §i de undo este, daeAse gasec;te de mult in Venezia, rugtind-o safact toate chipurile ea sa remaie cat va putemai multt vreme ; ca cunostinta ei ii face fe-ricit ; ea pentru Anteia oarti simte batendnima lui ; ca, nu credea niciodata cii, aceasta

sin4ire va fi asa de frumoasa, ca noptile vi-seaza, si zioa intteagii, gandeste la densa. Apoi

o intreba duet si ea tot pentru anteia oara

i 1,-

o

italiana.

sg-ti

i-

MHiAI VEREANU. Th

simteste amorul si o conjurit spuie ade-vend. Sfir§in& scrisoarea, el legA de densa opetricicA ca sii o poatA arunca in Wadi dinfata. Pentru aceasta pan& la fereastrit prinintuneric si §nerA incet dinaintea mi cu spe-rantA cA acest senin va fi inteles. In adever,ciind noaptea inaintase mai mult, el auzi mis-cAmlu-se incet fereastra N ecinei si profitAnd de

moment aruncA scrisoarea. El auzi vuetulunei petricele cAzënd pe marmura si un glasblAnd care sopti incet: grazie o ! grazie infinite!

Zioa ce urmA, el o treat toatit numai inasteptarea intunerienhd noptii cand spera citN a primi respunsul &wit. Biletul i cad' inodaie, dar nu cuprindea cleat done rAnduri:Toatiti zioa nu am fost nn moment singurA

ea sit pot scrie, voiu scrie la noapte!"[Irma eari0 o zi lungA fir% nici o veste

lift a o vede. El cutrieri`t in grabA palatul du-cal, biserica San Marco, piazza, galeria de ta-blduri, in care altfel petrecase zile intregi cueel mai mare interes, acuma fArt. nici o luare

minte, numai cu speranta de a intAlni unde-va pe Lucrezia, Anse' nicairi nu o Spe-rantele sale se concentrarë earAsi asupra(And in adever preschimbt cittelva cuvinte siprimi iespunsul. In acesta, Lucretia ëi spu-nea cit ii iubeste peste mësurri, cA niciodatanu stiuse ce este amorul ; cit in visurile salegAndise mult la un barbat ce ar fi sl iubeasciodatit dar cit asa de frumos cum este el, in-chipuirea ei nu §i-1 zugrivise. Ii ruga, andva nu se apropie niciodatl, nicisA, tradeze prin cel mai mic semn cit o cu-noaste, altfel niuma ei ar pleca indatAcacieste asa de asprA incAt nu sufere ca un bar-bat sit se uite la dënsa. Mai cu samA in tim-purile din urmit muma ar fi luat samit cit ea

este mai tristii i ar fi intrebat-o de mai inulteori de ce suspinh, di in totdeauna dud i fA-cea aceastA intrebare ocliii mumei ar fi pri-vit-o cu pkrundere §i crt sprincenele ei ar fifost incretite semi cit presupune ceva. CAel, Mihai, sA-i mai scrie, dam sit nu cercea o vede pant peste patru zile, Vineri, cAndmama ei s'ar duce la postA, ca sA ice seri-smile adresate pentru ansacursA ce ar facetotdeauna in persoana. crt atunci ea s'ar ab-senta vre o oarA intreagl §i di, in acest in-terval, el a pute vein in coridorul casei eiar putè vorbi cAteva momente impreunl. CAfata ei din cas6 i-ar deschide usa, find o fe-mee bunt si care o iubeste.

A§a urmA corespondentit intre ei mai multezile panui ce Vinerea care era destinatri pen-tru intitlnirea lor, sosi. Mihai, care visase ingandul ski cA o va stringe in brate i-i vada inteia siirutare, tredi peste stradit cu ogroazA in suflet cum o simte acel care pentruAnt6ia oarg, a sit comitA o crimA. I se pAreaert-i pAndit si se uita cu grip, imprejur te-mëndu-se ca nu cumva sa se gaceascl pentruce trece el in casa vecinei sale. In coridorulAugust al casei, Lucretia il astepta, dar erapandit, tremura §i de slabit ce se sirntea, sesprijinise de zid iu fundul cc: intunecos.Mihai se apropie en sfialA, caci curajul ii pit-rAsise deodatA §i abie cutezA a-i lua mruia.Asa stature ei cAt-va tirnp plinii, ceo inimA el incepit a-i spune cuvinte blandedar EWA §ir dupit cum il inspira acest mo-ment. La sfirsit o cuprinse cu bratul sen §iostrut& cu infocare. Ea lasa pe Miahai sit heft§i dupit un suspin zise in sfirsit ; Ali ! Nufaci bine ceea ce faci!"

zarl!

sit

si

nai

sa-i

a

intahd-o

16 MIHAI VEREANU-POESIL

De ce nu, iubitea mea, respundea tunu me iube§ti?

O dar, Anse asta noapte m'am visat inhaini alba de mireas i aceasta-i un seninrem Am sit fiu nenorocita si am sti plang mult.

In vreme ce ei pt.eschimbau euvinte dulci,muma Lucretiei se opri in drama! ei spre postA,

euprinsa de o grijrt subita. Nu §tia ce este, darsitutea ca este ceva §i se intoarse in pipit acask Cand deschise usa de afark ea vezh pefata ei Ill bratele unui tener care o stringeaduios la piept ; fata ei luand Maui o espre-sie de groaztt, ea striga : One e§ti nenoroci-tale, i ce vrai aici ?

Lucretia ascunse fata in maid nabusita delacrimi, ear Mimi ingalbeni §i inceph a tie=Ira de Mc& §i de emotiune.

Fugi, fugi de aici cutezatorule ! Strigandasa ea lull, de man& pe Lucrezia ce era pra-prtdita §i aproape sa le§iue §i o duse mai mutten silt in cask. Ear Mihai se intoarse laotelul seu §i se amid pe pat, ascunzendu-sifat.% pe perina §i neavind cuaostinta despreceea ce se intamplase i ceea ee trebuea safaca.

CAnd mintea lui se destepta, si ii rein-fat* §irul celor intamplate, el se opri la oidee. Aceasta era ca trebue sa se poarte eaum de onoare sk se duca la muma Lu-cretiei §i ceara fiica de sotie. De§i

extrem, acest pas ei Ora singurul cuviineiospentru (Mitsui i pentru Lucretia. Astfel cu-prins de cea mai mare agitare, el astepta zi-oa urnattoare §i se duse in casa vecinei sale.Care fa Anse mirarea lui and gasi odailepustie ? Un barbat bet.% i sdrentaros ca-re servea de portar Ci zise cit doamnele celocuise in apartamentul de la rrtmlul Anteiu sOar

fi pornit in zori tie zit* fart a lasa Ind unrespuns in urma lor. Mihai esi plin de mirare§i mergea peste piatrt, schimband in minte

cele mai opuse §1 mai desantate, andbetrana Imeheteera cc cumo§tea, apropiindu-se

ei Wit earasi un bilet. In el mana cunos-cutA lui scrisese aceste cuvinte : Adio ! Nu me

uita. Serie-mi la Florenza, nude cred ea voipute lua scrisorile de la pstg. Cat sunt denenorocita ! 0 nu me uita. Adio !"

Lucia straniu ! De§i induiosat, Mihai nusimtea adeverata durere in sufletul seu. Iubekel oare pe Lucretia, pe aceasta copilit fru-moasA, care aparuse §i dispAruse asa de cu-rend pintre §irul de infiito§eri ce avea a vedein ? El avuse eele Antei emotiuni caresamena eu ale amorului §i dovedesc o inimitsimtitoare. Auzise numai prelndiul care pre-gateste melodia adanert §i eutremuratoare ce

a sa urmeze. Oara amorului adeverat nu ,u-nase AncA pentru Mihai Vereanu.

(Va urma.)Jacob Xeyi

POESI I.

ANGER SI DEMON.

Noaptea 'n Doma intristati prin lumini ingalbeniteA faclielor de cearl, care ard langa altarePe child bolta'n fundul Domei sta. intunecoasit, mareNepetrunsil de-ochii ro§ii de pe mucuri ostenite,

In biserica pustie langa arcul in pareteGenunchiath, sta pe trepte o copila ca un angerPe-a altarului icoanti in de raze rqii frangeriPanda i mohoritii, maica Domnului se vede

0 facie P infipta inteun strap de peatra suitLucii picaturi de smoali Ia piiment cad sferaind

;

sa-i

deile

viatit

11224.

tY111111.

cumuli de flori useate faseiese amirosindp,5'a copilei rugaciune tainic sopotit murmura.

Cufundat in intuneric, lang'o cruce marmuritaMO) umbra neagra deasa ca un demon El veghiazaCoate le pe bratul crucii le distinde i le-asazaOcbii cufundati in capu-i, fruntea trista i 'ncretita.

barbia liii s'apasit de al pietrei inner recePeru! sell negru ca noaptea peste-al marmurei

brat albAbia candela cea trista en reflectul ei ros-albBland o raza mai arunca ce peste a lui fata trece.

Ea un anger, ce se roagaE/ un demon, ce vi-;

La o inima de aurEl un sutiet apostatEl in umbra lui fatala sta 'ndartitnic razematLa picioarele Madonei trista, *nth, Ea vegheazit.

Pe un mur inalt i rece de o marmura curataAlba ca zapada iernei, lucie ca apa finkSe resfrange ea 'n oglinda a copilei umbra plinaUmbra ei, ce ca si densa sta in rug& 'ngenunchiata

Ce-ti lipseste core tie blond copil cu- a ta marireCu de marmufalbit fata i en manile de coal%Ve4-0 negura diafana mestecath'n steleClaraE privirea-ti inocenta sub a genelor umbrire,

Ce-ti lipseste sit fii angeraripi lungi i constelateDar ce ved : Pe-a umbrei tale limed vii ce se intinde?Doue umbre de aripe ce se misca tremurandeDone aripe de umbra, eatra cernri ridicate.

0 nu-i umbra ei aceeaeste angeru-i de pazaLanga marmura cea alba yid fiinta-i acrianaPeste viata-i inocenta viata lui cea santa planaMaga densa el se maga, liinga ea ingenunchiaza

Dar de-i umbra ei aceeaatunci Ea un anger esteAnse albe lume' a le vede mi poateMuri sfintiti de-a omenirei rugaciuni indelungateVed aripele-i diafane si de densele dau veste.

Te Mese !erO sà strige demonul in a lui noapteDarit umbra'naripatit a liii buze le immoaeNu spre-amor spre 'achiniteiune el genunchi-si

incovoaieSdi asculta dus din lame a ei dulei i timizi soapte.

Ea?-0 filed e de rege blonda'n diadem de steleTrcce 'n lume fericita, anger, rege i feinee,E/rescoala in popoare a distrugerei seanteet,4i in inimi pustiite samana gandiri rebele.

Despartiti de a vietii valuri, intre el si intre densaVeacuri snnt de eugetare, o istorie-un poporCateodardesi ararese'ntalnesesi ochii lorSe privesepar'a se soarbe in dorinta lor aprinsa.

Oebii ei cei man albastrii de blandete dulci i moiCe adanc petruml in ochii mi cei negri furtunosi

pe fata mi cea slaba treee-usor nit nour rosSe iubesc--i ce departe simt deolalta amundoi.

A venit un rege pad si corona sa anticaGrea de glorii i putere l'a ei poale-ar fi depus,Pe-ale tronului covoare ea piciorul de-ar fi pus*i in mana-i inseeptrata, maim ei lingua mica.

Dart numutit remas'au buzele-i abia deschiseMuta inima in pieptu-i, 'Mina ei trasa 'nditretIn a sntletului Wnit ea inbea. Clar i ineetSe ivea fata de demon fecioarestilor ei vise.

Ea-4 vedea *dud poporul eu idei reci 'ndrazneteCe puternic egandl ea cu-amoaroasit dulce spaimaEl presentul ii .rescoala en-a gandirilor lui faimaContra tot ce gramadire veacuri lungi i frunti

marete.

El tules suit pe-o peatra eu turbare se'nfasoaraIn stindardul ro i fruntea-i aspra-adanca, ineretitaParea en o noapte neagra de furtune-acoperititOcliii fulgeran i vorba-i trezea furia vulgara.

3

aripele-i

18 POESIL

Pe un pat sarac asuda inteo lunga agonieTenerul. 0 lampa 'ntinde limb' ararit i subtireSteraind in nor bolnavNimeni nu-i stie de stireNimeni soartea-i n'o'mblanzeste, nimeni fruntea

lm-i inanglte

Ah! acele ganduri toate indreptate cfnitra lumei.Contra legilor ce-s scrise, contra ordinirmbracateCu-a mai D-zeu numireastazi toate-s indreptateContra inimei murindesufletul vor zugrtune!

A min fara speranta! Cine stie-amtiraciuneaCe-i ascunsa 'n aste vorbe? Sit te simti neliberi,

micSa ezi ca-s reduse la nitnic,Ca domuesc in lume rele, ciiror nu te poti opiate

C'opuneudu-te la ele tu viata-ti risipesticand mon sa vezi ca'n lume vietuit-ai in zadar.astfel de moarte-i idalul. Alto lacrimi, alt amar

Mai crud, nici e cu putinta. Simti c1 nimica nu egi

acele ganduri negre mai nici a limn laskCum a intrat el in viata? Cat amor de drept si bineCitth sincera fratie adusese el cu sine?Si remplata ?Amarirea, care sufletu-i apasa.

D-tr prin negurile negre, care ochii ei acoperSe apropie-argintoasa umbra nalt'a unui fingerSe maza tin pe patu-i ochii ltd orbiti de prangedEa-i sarutiiDe pe dnii negurile se descoper...

Este Ea C'o multamire aditnca, ne mai simtitaEl in ochii ei se uitd Mandra-i de induiosereCeasul ultim ei impaca toatit viata-i de durereAh ! sopteste el pe moarte eine esti giicesc

Am unnat pamentul ista, vremea mea, viata, poporulCu rebele contra cernlui deschisEl n'a vrut ca sa condamne pe demon ci a trimi4P^e '.11 anger, si mit 'npace, i 'mpacarea-i... c amorul.

FLOARE ALBASTRA,

Ear te-ai cufundat in steleSi in non i 'n ceruri nalte?De nu m'ai uita incalte,Sufletul vietei mele.

In zadar nun in soareGramadesti 'n a ta gandireSi campiile AsiroSi inttmecata mare,

Piramidele 'nvechiteUrca'n cer verful lor mareNu cata in departareFericirea ta, iubite !"

Astfel zise mititicaDulce netezindu-mi perulAh ! ea spuse adeverulEu am ris, n'am zis

Hai in codrul cu verdeataUnd' izvoare plang in valeStanca sta sa se priivaleIn prapastia mareata.

Acolo 'n ochiu de padureLanga bolta cea seninaSi sub trestia cea HuiV'om sede in foi de mure

mi-i spune-atmici povestiSi minciuni cu-a ta guritaEu pe-un fir de romanitiiVoi cerca tie me iubesti.

Si de-a soarelni admitVoiu fi rosie ca mem].Mi-oiu desface de-aur perulSii-ti astup cu densul gura

marile-aspiratfi,

fi

gandirile-mi

nimica.

'M

0

itibitii.

Si

POESIIISTORIA CRITICA A ROMAN1LOR. to

De mi-i da o sitrutareNime'n lume n'a s'o VieClici va fi sub pitlitrie*'apoi cine treabit are!

Cand prim crengi s'a ti ivitLuna'a noaptea cea de varit

tine de sub swardTe-oitt tine de dupa gat,

Fe carare 'n bolti (Ie frunzeApuciind spre sat in valeNe-om da sitrutrtri pe calf,Dula ca florae ascunse,

sosind l'al porta pragV'om vorbi 'n intunecimeGrija noastri n'aib'o nimeCui ce-i pasl crt-mi eVi drag?

he() guritV dispareCa un stall) en stam inCe frumoasa, ce nebula'E albastra-mi, duke Hoare!

te-ai dus dulce minuneiTa murit iubitea noastraFloare-albastrit! floare-albastral...Totui este trist in lume!

Eminesen.

Istoria Critica a Romanilorde

D. B. P. HAJDAU.§

Nomenclatura.

(Urmare.)

Inainte de a trece la nomenclatura Munte-niei. iii secohil al 14-le se mai ziceni nil cu-vent asupra uneia din chestiunile ce le-amtractat in eapitolul din urma.

Patru argumente adusese D. Hajdau pentrua dovedi cii, Muntenia se intin(lea mai mult

in spre meaziti-noapte a Moldovei, thud lungul

Dunirei en gurele ei i cu o parte a termu-lui arei, anume tractatele comerciale a liiiAlexandra §i Stefan pe care cercetandu-le, le-am

v6zut ea restoArna pherea insa§1 a autorului,Bisantinul Halcocondila carnia i se dase o to-t/1116re gre§ita sau cel putin prea categorich,textul ffind cam incalcit, titularele lui Mircea pe

care noi i le-am piimit intim cat ele pot avevaloare numai pentru e parte din timpul dom-niei lui §i intru cat alte consider*, Mural-nice vin a le intari §i in fine titulara luiVlad Dracul care nefiind ajutata de niei o altactinsidergie mm poate sluji ca dovada in des-legarea unor Incruri a§a, de insemnate, mai ales

and noi am adus acte protivnice panala 1456aratind stipanirea MoMovei peste acele parci. ')

De asta data ne infatqam en o dovada Ft-ternica care nn numai ca inare§te zisele noas-tre de mai sus, dar chiar arata cit stapanireagurelor Dunarei §i a lermului mitrei de Mirceainsmg, nu era statornica nici durabila, cumcaea a avut loc in timpurile cele Mute a luicumea sunt gre§ite conclusiile la care ajungeautorul hmgindu-le §i largindu-le in lung §i inlarg asupra nnor timpari uncle puterea lor nupoate sit pe,trunda faptele din care pureed, a-cele conclusii find particulare unui anumetimp &terming peste care daca, cineva trece,cade in domeniul numai a ipotesei :

La 14082) Mircea inchee eu regele PolonVladislav un tractat comercial foarte priitorpentru negutitorii Poloth §i Litvani. Dupri cole di voe a veni in tara. en ori cate marfuri

Remine staptinirea momentan& a Kthei de Vlad Te-pel dupi 1456 pe care o vedem iins0 a fi foarte tre-celtoare.

Aceastã data nu e pe document, dar se coustatal dinnn conthnpuran polon. (Vezi ht. Crit. a Rom. pa e. 63

Mi-i

limh!

kfi

II.

N.

5i

t)

20 ISTORIA CRITICS A ROMANILOR.

vor vol §i ori en cata de multi avere, asigu-randu-i pe sufletul donmiei liii, apoi urmeazaastfel §i numai intr'un be unde le va fi des-legarea marfurilor la Tergoviltea acolo siiplateasca vama, §i apoi sa-§i cumpere ce vorpofti ; ear din marfa lor Domnia mea ii vacumpfta ce-§i va alege §i dupa aceea ei vor

fi slobozi de a ambla in. toata tura 0 pro-vincia domniei mele véneend i cumpi!randprin toate oraqele qi prin toate schelele de

pe Dunarea inceptad de la Portile de FerAiar pana la Braila i prin toate ea-

rile din munfi i nicairi, sa, nu plateascavama . . . .

0 marginire geografica mai pretioasa a Mun-

tenki acca epoca ml este eu putinca ; inloc sit ti iimblat D. Hajdau dupa erudititmeaducend locuri intunecoase din Halcocondilafaand supositii pe care d-sa ic da drept te-orii istorice mai pre sus de ofi ce contro-versa,' era mai bine ca sa citeze aceasta de-limitare geografica din gura insu§i a lui Mirteaccl inane Negutitorii Poloni i Litvani au roede a ambla prin toata tetra provinciaprim Mate oralcic lui Mircea ; mai mult and:ei an voc a ambla prin Mate schelele incepadde la _Mille de fer i chiar pana la Bra-ila. Chic nu vede in acest pasagiu toatiintintkrea Dituareaua in lung, a MuntenieilClue nu vedc ca portile de fer este capatuleel nmi occidental a Muntenici §i Braila esteeel mai r6s6.nitean dinspre marea. Si se iasama _bine la un luau chiar pond la Braik."aratii capiAul eel mai estrem rasaritean ea §icum Mircea ar fi zis negutitorilor, aveti roe

umbla nu numai prin tart, dar chiar piala cele din urmit margini a le ci." A cui era

*) Arch. i.t. 115jdan v. 1 f. 1 paa. a.

Galatul, Chilia gurele Danfirei §i tcrmul mit-rei? Pentru cc pintre toate oravle, scheleledin Mel tara i provincia Domniei mareluiMircea nu vedem figurand acea parte pe careD. Hajdau o face a fi in maim Muntenilorlinca de pe la 1270 fart ma mai midi, um-bra de probabilitate ? Eata dar imperiul Ba-sarabilor sub luceafaul lor Colosalul Mircea"redusa la proportiile §tiute tie toata lumea §ianiline in lungime incepend de la Portile defer pana la Braila.

Trecem la o pout serie de cercetai.Nomenclatura se ocupa cu cercetarea deo-

sebitelor muniri sub care a fost cunoscutaMuntenia in scculul al 14-lea la deosebite po-poare, in deosebite Mai dupa nationalitate,pame"nt, intindere §i dinastie §i anume Tart-Romaneasca, Valachia, Ungro-Ylachia, Tran-salpina, Muntenia, Yrancea, Ylachia-mare siBasarabia. Cele mai multe din aceste numirisunt foarte bine dovedite §i esplicate in chi-pul cel mai firese, sunt Ansi: eaten despre carenu putem zice aceasta. A§a D. Hajdan ince-pt: prin a arata cum din calm numerosuluielement romifnese i s'au cuvenit totdeaunamunirea de Tara-Bomaneasca, munire pc ca-re anteia treime pe urma chiar piime"nteniio esprimau pniu termenul de Tralachia sanVlachia. Staturniee§te foarte bine cum deose-bitele popoare intrebuinteaz5, ace§ti termini pen-

tru a arata o natiulle de vita latinii. Dovede-§te cat c de gre§ita parerea unor scriitori ca-re cred cit cuvëntul valah, insanina ciobancit Romimilor de a:ea ii s'au dat numirea deValachi tlind in deob§te piston. Apoi deduceoriginea radicalului V-1-h asupra careia noi ml

insistiim tic vreme ee insu§i D-sa declarif, cii o

hazardevii. Apoi trece la terminul de Ungro-

a

§i

din

fi pi

:0

ISTORIA clirricA A ROMANILOR.

Vlachia sub care figura Muntenia in crisoaveeata cum ii desvolta parerea D-sale in a-

ceasta privinta.De prin veacul al 13-lea 0 prima pe la

1700 Muntenii adtiogeau pe un misterios Un-yro ciitrit radicalul Vlachia formand astfel nu-mirea de Ungro-Vlachia. Ce insamna acesta

numire ? Discutand deosebitele pareri a lui§"incai, Seulescu, Cantemir le gunoaste a figresite ; trectind apoi la istoricii magbiarigermani spune ca-si talmacesc numirea deUngro-Vlachia ca o proba de suzeranitatea trllgariei, asupra Valachiei, fitrit Aug a a-duce vre-o dovada ca in fine ROsler, voind aface un pas inainte se pacaleste inteun chippiranzidal prin aceea cit constata intrebuinta-rea acestui nume in crisoavele Domnilor Mun-teni. Eata cum D. Hajdau argumenteaza maideparte pentru a dovedi absurditatea opiniu-nei de mai sus. Nu este nici o diploma, mun-teneasca scrisa in limba Slavona sau grecea-sea in care Tara-Romaneasca sit nu fie nu-mita Ungro-Vlachia ; de asemenea nu estenici un document Donmesc scris in limba la-tina in care Tara-Romaneasert sit fie numitaUngro-Vlachia, Domnii Munteni ar fi pututfoarte bine sit se intituleze in latineste Vay-voda Vlachiae sau Ungro-Valachie sauUnyaro-Blachiae, pentru ce dar nu a facut a-ceasta. preferind a se intitula : Vayvoda Ran-galpinus sau Valachiae Transalpin us?

Eata pentru ce. Toate referintele diploma-tice intre Ungaria si Muntenia se faceau inlimba latiiüi, prin urmare heti euvOntul Un-yro- Vlachia ar fi insemnat vasalitatea Munte-uiei catra Ungaria ar fi trebuit ca BasarabiivrOnd nevrènd sa se serveasca de el in cores-pondenOle lor ett regele ungur, ar fi trebuit

asemenea ca Curtea suzerana sa-1 intrebuin-teze si ea ultra vasalii sei, pe and acestiaadeca domnii munteni ar fi trebuittureze din toate actele lor interne, precumdin cele esterne priVitoare la celelalte popoa-re afara de Unguri anume la Greci, Slavi,Romani etc. Nemic din toate acestea. RegiiMaghiari se par a nu fi cimoscut chiar esis-tenta vorbei Unyro-Viachia paint pe la 1700ceca ce este foarte comic din partea unor sit-zerani ce nu stiu numele 'terei vasale.

Nu mai putin este comic de a se presupunecit Basarabii in actele lor catra Slavi, Greci0 Romani punènd cuvrmtul Ungro-Vlachias'ar fi laudat mereu de positia lor subalternafatti cu Ungaria. Lucrurile nefiind astfel. eatazisa scriitorior Maghiari si Nemli adusa dreptla absurd." Odata nimiciud parerile acestorscriitori D. Hajdan esplicit astfel termenul detUnyro-Vlachia. Numirea de Ungro-Vlachiadeparte de a arata un fel de vasalitate a Mun-teniei, arata din protivit o stapanire Munte-neasca in Ungaria anume Fagarasul si Amla-sul. In cuvOntul Unyro-Vlachia, Vlachia in-dica teritorul propriu a Munteniei, earl IT-Iwoportiunea olteana a Transilvaniei" Km Fa-garasul si mai in urma §i Amlasul. Aceastatahnacire este sustinuta de urmatoarele do-vezi : In nici o corespondenta a Munteniei cuUngaria 0 a acestei dill urmit en cea de'nte'inu se vede cuvëntul de Unyro-Vlachia, amau-done partile await cuve'ntul lor de a-I inititura,

Muntenia ca sa scrute susceptibilitatea 0 man-dria Ungureascit care ar fi fost ranita, pninacea crt-i aducea a minte de ni§te stapaniristraine in lara, Ungaria prin acea ca ar Iifost umilita dand Munteniei un nume care a-rata stapanirea ace§teia asupra unei ptirti tie

§i

§i

de

22 ISTORIA CIUTICA A ROYANILOR.

pruantul bor. Din contra in toate corespon-dentile domnilor Munteni cu alte teri, ei intre-buintau cu un fel de randrie cuv6ntul mgu-litor pentra ei de Ungro- V lachia. Era numelepompos terei intrebuintat atrtt in lluntru crtt§-i in afarii. Domn al Ungro-Vlachiei insemnapentra : Dominus Hungariae et Vala-.,chiae. Era ceva ca roy d'.angletere et deFrance in diplomele regilor Normanzi dinsecolul al 14-lea."Noi nu ne unim cu intregul acest §ir de

desvoltrtri care alminterea este sustinut cu

uvula iscusii4, dar pentru aceasta nu estemai putin gre§it. Yaloarea unor cercetrtri nuconstA numai in aceea ci desvoltärile se paraa e§1 unele din altele, ci mai cu sam:1 punc-tub de vedere, baza fundamentals' din care ausit curgrt ele s'a" fie adev6ratrt. Aceasta temelie

unor drtdiri ulterioare s6, aibrt rädticina eiin insii§i natura lucrurilor, in insA§i epoca decare se ocupli cineva. Lucrul eel mai pericu-los pentru cei ce cetesc o carte ca a d-luiHiljdrtu este citi ea find tesutii, de idei gene-rale false, sustinute cu esemple adev6rate, titi-nuicite in un chip rrttacit, acest amestec deadev'eruri §i neadevèruri intocmite cu milestrie,

pot u§or in§ela pe cei ce nu cereeteazrt serioslucrurile. De aici resulta crt cine-va admiteideea fundamentalit, nu din cams& ca este bine

statornicia i nitscutrt din sinul epocei, ci pentru

cit este oare cum ilustratrt cu un impodobi§tie adevëruri rëu aplicate sub care ea se as-cunde. Daci ne TOM lua de bazA duprt cumD. lftijdau crede, cit" in banatul Severinuluiera o natiune romaneasca, condusi din celemai adiinci timpuri de o stritlncitü, familie aBas-Arabilor a direia renume, §i fiilnicie eraa§a incrtt resfrungea arabismul din numele seu

in toate partile afarl de Ora ion, incunjurrtn-du-se in deprtrtare cu un cerc din care toatepopoarele primise inriurirea ei prin negreaface imprumutase in numirea lor fie care dinele ; dad, ne mai inchipuim cit" acea natiunealiAndu-se cu Bizantinii la 1170 cuceresc prinAc 0 sabie Fagara§ul impreunandu-1 astfel cutam lor, domnind cu puternicie peste ambelepoale a Carpafilor, liberi §i neatilrnati, atunciin adev6r ninferui nu i se va prtrè curios cinumirea de Ungro din cuv6ntul Ungro-Vlachianu ar fi insemnand dominatia Muntenilor peste

o parte din Ungaria rapit& de sub sceArulMaghiar." Nenorocirea este rtus6 cit toate a-ceste frumoase lucruri nu sunt dovedite §i calndD. Hajdau s'a incercat a o face s'a vëzutcum a trebuit srt creeze ni§te Basarabi pecare numai d-sa §tie de unde i-a scos a§ade miraculos, s'a ve"zut cum au mai trebuitsit amestece §i pe bietul Severin in un pasajunde despre dënsul nu se art cea mai midivorbrt §i toate acestea pentru ca primblepe pretin§ii Basarabi cu dobe §i surle prinTransilvania faand cuceriri imaginare pe so-coteala Ungurilor. 0 mai repetrun cu ni§te in-ceputuri a§a de stalucite ne miram cum ace§tiaprigi cuceritori s'au multAmit cu Fagara§ul§i nu s'au intins crunpul lor de glorie pesteintreaga Ungarie.

Dad, iinsè ne intoarcem a privl lucrurile a§a

cum de ni le aratrt documentele ap cum ac-yea s'au intimplat §i s'au petrecut atunci ve-dem cum susttherile D-nului HAjdrtu inceteazli,

de a aye insemnittatea ce li se cuvinea in casulWO, §i cea ce este mai malt se nimiceseincetul cu incetul.

Clind pentru data se arCta Mun-

al

an§ii

a

sit mi-i

itntia1i

ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

tenia in chip sigur ') pe scena Istoriei des-ftWndu-se din noianul in care o aruncase pa-valirile, aceasta aparitiune pretioasa se face

prin mijlocirea Ungurilor. Mai mult Ana inmomentul antëi al acestei aratiiri ea figureazdcd ftiand parte din regatol Ungar. La 1096deja se afla un episcopat Milcovean sub sta-piinirea Ungarii; la 1234 Grigoriu al 9-leascrie atilt regelc Bela IV urmatoarele pri-vitoare la Muntenia : in episcopia Cumanilor2)precum am inteles sunt Itilte oameni ce senumesc Vlachi, care macar ca se socotescsub nume crestinese totusi sub o credin0aviind alte obiceiuri etc." Pe la 1238 acela§rep scriind o scrisoare catra acelas Papaspline urmatoarele atinge:toare de Severinafara de accasta fiindca de cdtrd pdrfil6 Bul-gariei 3) in piinaintul ce se numegte Zrema(Severin) care mai (1e mult era de§ert s'auinmultit locuitorii care And, nu s'au supusvre-unei episcopii, pentru ca pe aceqtia sd-iputem da care cdrui episcop dupd pldccrea

,,noastrd poftim slobozenia de la Sfinfia ta.Pc la 1247 aproape intreaga Muntenic estedata in feud Calarilor Teutoni de Ierusalim,eatii cateva din acel privilegiu prin care ledarueste urmatoarele posesiuni : Tot pam'elitul

I)

1

1

Ca sit nu se (lea loc la neintelege.ti ne lrimurim: noiintelegem in chip sigur momentul crind se vede e-sistind Romilnii in prirtile Severinului fib% a pate fipusi esistenta lor in indoealri de cbiar cei mai info-cati dusmani ai lor. Cu alto cuvinte Roam la o partescartele si indoelnicele amintiri de prin Scriitorii116-siriteni inainta de veacul al 11-lea.

Cum a sub numelo de Cumania se intelgo o partedin Muntenia, aceasta usor se poate vede din docu-mental dela 1247.

D. Illjdit in urmgrirea nenorocitei espeditiuni de al1170 merge piing a crede cii sub pgrtile Bulgariei"se intelege Muntenhi, nevoind in ruptul capulai sitinteleagg Bulgaria care se invecina cu Banatul Se-verinului in resboiul cgruia cu Ungurii i5i vedem a-mestecati pe cei lintel domni Munteni.

_

Severinului cu muntii cc se tin de diinsul, a-sijderea cu Cnezaturele lui Ivan 0 Farmpang, in riul Oltului liisand dart' piimatulCnezatului Voevodului Linoi care il Iiisillii

Valachilor precum l'au tinut ace§tia pana a-cum etc Langa aceasta, am crania au-mitului Magistru §i printetinsul casei ospi-

tale de la riul Oltului qi Munfii, Ardealutuitoatd Cumania sub acele condifiuni care s'azis mai sus despre .Levin, ldsdnd afarti faralui Seneslas voevodul Vlachilor care o hi-siim acelorasi etc. etc. *) Este de prisos a

mai inmulti citatiile care devin en atat mai un-meroase cu cat intram mai mult in istorie_chiar acestea le-am facut nu ca D. Hajdannu le cunoaste, dar fiind ca le da o alta in-trebuintare cleat acea ce li se cuvine. Din dese vede foarte limpede cii Valachia impreunicu Severinul Cuibul Basarabilor era din ofoarte mare vechime supus coroanei Unguresti,find la Vointa regelui de a le da ori cui,cea cc arati o supunere destul de pronuntatii,cat despre Basarabi lid o urma nu vedemdespre drmsii dupa cum nici D. Hajdau im neda. Este vorba in aceste acte de mai multiCneji Romani anume Ivan, Farcas, Linoi din-colo peste Olt, Seneslas dincoace, si cu toateacestea despre vestitii Basarabi nici o vorba,de nu cumva D. Hajdau prin vre-un coup demaitre nit ne-i va boteza pe toti acestia deBasarabi intr'un chip foarte nevinovat. Asadar pe and prin secolul al 12-lea D. Hajdauface pe Severineni a-§i misca legiunile lor a-vend in frunte pe niste prea de curad im-provizati Basarabi, cam pe atunci Severimil era

sub stapanirea ungureasca si Inca foarte des-poporat dupa cum actul de. la 1238 arala_

*) Pentru toate aceste vezi Sincai anii respectivi.

03

24 ISTOTUA. CRITLCI A ROMANILOR.

Precum se vede realitatea lucrurilor nu preacorespunde cu marele §i intinsele proiecte §ifitpte ce autorul pune in Severinenii de atunci,ahninterea oameni destul de neinsentnati §idestul de lini§titi in coltn§orul lor. Cu altecuvinte starea de supunere §i de insernnatatein care se aflau Severinenii in secolul 12 §i13 nu le permitea astfel de cuceriri.

Dar sit admitem deocamdata, ea Severieniisupu§i regelui Ungurese cuprin§i in o Minadimineata de frigurile cuceririlor, trecii nu unriu, Oltul, ca sit se intinda spre partea riisit-nteana a terei ce se tinea de pame'ntul lor,ce au curiosul gust de a trece ni§te munti

Carpatii, pentru ea Transilvania, o Orasap-mita de aproape de staplinii lor sa fieteatrul isbanzilor bor. Este intrebarea acuin,acest eveniment, statornicirea mmi popor stra-in tara prin foc i sabie este el a§a deneinsemnat ca sit nu se aminteasca el nicai-rea ? Pare ca vëd pe unii din talento§ii §icunoseelorii apiratori a D-lui Hajdau stri-gandu-mi : dar cum actul de la 1231 nu esteel dovada cea mai vie pentru aceasta ? Nu,respundem noi, cad chiar admitend el subnumele de Bulgari se inteleg Romani, totu§ifrasa de cand se zice ca au venit Bulgariiin tara Romanilor" pe litngit cele aratate maisus vorbind despre acel act, apoi acum maiadiogim ca nu vade§te o cucerire. Mid ci-neva navale§te in o tara arzènd §i pradand,and ciueva rape§te cu putere un teritor desub sceptrul Maghiar, acest eveniment nu sepune in privinta datei and s'au petrecut, subun chip indoelnic, prin se zice," nici navalireaaceasta nu se esprima prin lini§titul cuv'ent :aa venit in Ora Romanilor " §i Ana §iaceasta amintire facadu-se cu imprejura-

rea unei necunoscute vënze'ri de moie inun document cu caracter cu totul civil, peand ori §i ce alte acte ce inregistreaza ase-menea fapte pazesc tacerea cea mai adancii ?A veni nu este a cuceri in acest cas §i toc-mai aceasta nu observa autond care voia cuori ce pret sa fad, din Bulgari, Romani, dinRomani Severineni, din Severineni Basarabi§i pe ace§tia cuceritori. Din o statornicirefacuta oare and de un mimer de Bulgari sal!chiar Romani in Fagara§, D. Hajdau ne faceo celebra espeditiune Severino-Basaraba careimplanteaza standardul Romanismului pe am:bele poate ale Carpatilor §i pe aceasta ca petemelia cea mai srmatoasa, i§i clade§te intrea-ga sa opera. Despre locul din Cinam nu maizicem nimic fiind zis tot ce trebuea pentru ase arata necesitatea sustinerilor autorului inintinderea teritoriala.

alte consider* mai vin a se mil cucele de sus aratand neputinta celor sustinutede miter. D-sa ne-i face pe Basarabi cuceri-tori, se grabe§te a le adaugi din aceasta Ca-uza pe Ungro intitularea lor ca semnul vic-toriei §i a stapilnirei, dar nu ne spune celputin pang, acum, cum a putut sa cinit Kinputere in cursul veacurflor un teritor rapit inchip violent. SI vedem data era cu putintaLa 1170 Severinenii cuprind Fagara§ul (?) print

foe §i sabie intovara§iti de Bizantini, ace§tiase retrag remaand Romanii pentru a. discntalucrul, noi admitem momentan cum ar zice al-tii o enormitate, textul din Cinam find posi-tiv in privinta retragerei intregei armate pninurmare §i a Vlachilor, Romgnii dcci i§i implanteaza standardul lor pe culmele Fagara-§ului. Odati eu navalirea celor trei armate,Bizantinii ce devastase tara inceteaza, lasand

S'apoi

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOR. 25

in urmh, ca o garnizoana §i ca un punct deraze'm pe Rom Alai in Fagaras, Ungurii an tre-

buit sii loveascit din toate puterile lor pe a-cesti dusmani cuceritori spre a-i alunga. Acea-sta este foarte firesc. Este intrebarea cum,prin ce mijloace imprastiesc ei necontenit a-cest loviri si ce fel isbutese a se sustine?

Care sunt nesecatele puteri a unei mlnide oameni ce-i fac a fine un teritor in ini-ma dusmanului, and chiar din vechia lor pa-trie nu puteau sa alba ajutoare fiind supusIacelui popor in contra eIruia trebu eau sl sestrAditnueasca a tine Fagarasul §i fiind des-partitit de ea prin un lant de munti ? Se vazice eh' tot poate a fost cu putintil tinereaacestei cuceriri, dacii a avut acolo cethti §imijloace puternice de aparare in dosul ciirorasedeau adapostiti. Dar nici aceasta nu a fost.Rom:mil cuprind, dup5. D. Hajdau, Fagara§ulla 1170, pe clnd cea Antal zidire a cettitiiFagarasului se face pe la 1300 *). Cum tinci dar acest teritor descoperit in curs de atilttimp si prin ce mijloace ? Preferau si ei casi Spartanii a aye pepturile lor drept zidiri ?Apoi mai vine o alt1 intrebare pe care unistoric critic nu trebuea sit o lase la o parte.D. lIajdiin in un moment dat si anca si a-cela foarte nepotrivit cu imprejurarile in carese afla Severinul, face pe locuitorii de a-colo in frunte cu niste Basarabi inchipuiti ase aliazh cu Bizantinii, cuprind Fagarasul §i-1miintin cu putere. Fiind ci acest fapt, pre-cum trebue de sigur sit stie §i D-sa, nu edovedit istoric prin Cinam §i actul de la 1231,trebuea Sit se intrebe cel putin in chip logiccare este motivul, care este scopul unei ase-mene dorinti de a cuprinde Fagarasul din

incai V. 1 pag.

partea Severinenilor ? Un popor numai cu do-ne scopuri face nIvAliri ? sau pentru pradh sanpentru Eitirea teritorului, acesta din urma es-te casul Severinenilor. Ei bine ! mai la valevom ye& a intinderea unui popor nu seface in mod arbitrar, dupti, cum pare a cre-de autorul, ci duph niste legi dictate de- pie-dicele naturale. Oprirea Severinenilor dina-intea unui riu mic ca Oltul, neintinderea lorpeste densul in partea restiriteanit a Munte-niei care se afla sub stapInirea- mai mult in-directii. a Ungurilor, si din contra latirea lorin Transilvania prin trecerea unor munti inaltiin o lug, ce nu se leagtt ca se zic asa debasenul natural a lor, este un curios mod decucerire pe care D. Flajdhu l'a creat anurnepentru Basarabi. D-sa mai inainte de a des-volta ideea de cucerire trebuea sti-§i esplice§i modul ulterior cum a fost tinut acel teri-tor in cursul timpului si daca este admisibilapIrerea de a fi tinut prin puterea armelor.Ce ar zice D. HIjdhu, care §tie sit lin, a§ade bine pe socoteala mai tuturor istoricilor,and tat istoric critic vezend in deosebite actec5. cetatea Transilvana Ciceul a fost cAnd-vaMoldoveneasa si nestiind sau nevrend sti §tiemodul conventional prin care s'a cedat Mol-dovei, s'ar apnea a intocml o teseturit intinslde idei prin care s'ar sill sti dovedeasch §iar pretinde c45, a dovedit, rh'zemat pe piste ac-

te cu totul straine de fapt, cit mult inaintede venirea lui Dragos in MoldaVa, armele mol-

dovene strilucise prin Transilvania, cucerinden foc si sabie Ciceiul?

Ana citeva cuvinte tot asupra cucerireiFagarasului.

Statornicirea imui popor non si neaternatin mijlocul unei pri nu este un lucru mic.

4

26 ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

El trebue sa lase urine daci nu in Cronicelegenerale a terei, ceea ce este foarte sigur, celputin in teritorul cuprius. Care sunt nrmelelocale ce lasarè in Fagara§ cuceritorii de la1170 liana peste jumelatea secolului al 14-le?Uncle sunt amintirile, traditiunile pastrate inpopor dad nu pang acum, dar cel putin panAcu cAteva veacuri in urma care d povesteas-c in limbagiul poetic a lui, un asemene faptdupl cum Muntenii i Moldovenii au pastratlegendarele fig ail a lui Rada Negri" §i Dra-go, ? Care sunt actele romine§ti sau micaractele povestind ceva despre acci cuceritori ?Nirnic §i ear nimic. De la 1170 fi pawl iuveacul al 14-lea numai trei acte amintesc e-sistenta I'agara.pdui i acele sunt Gate trekUnyure.;ti. Cu alte cuvinte in trei restim-puri sau la trei date deosebite avem §tiintadespre Fagara§ intre 1170-1369 §i in ace-le trei momente istorice el figureazi ca pro-prietate lingureasca. Dad avem numai treiacte, dad in acele trei acte el continuu esteunguresc, vine intrebarea fireasca : dud a fostdar a Romanilor? Aici D. Hajdau devine mi-nunat prin o tillmacire din cele mai nostime.D-sa ne respunde, este adevilrat ca. in aceletrei momente istorice, Fagara§ul era al Ungu-rilor iinee chiar atunci isbutise a-1 lua de laMunterd sau lamurind noi mai bine ideea :cAnd avem acte din care sa vedem cA Faga-ra§ut era unguresc, vrad nevrrind trebue saadmitem aceasta, cat pentru epocele desprecare nu avem documente precum §1 interva-lurile din cele trei acte, uoi trebue s. fim si-guri ca Fagara§ul era Muntenesc; sau ori decite ori nu avem nici o tiinhl, aceastil pro-prietate sit cuvine de drept Romanilor, face-rea este ideatid cu slapanirea dud este vor-

ba de dën§ll. Ori cat de rapede D. Hajdautale toate nodurile Gordiane cc le intAlne§tein istoric, totu§i find ca D-sa este critic §ine-o repetead la fiecare pas, cii numai prinlaborioasa criticA a ajuns la aserneue descopc-riri, deaccea a voit motiveze curioasaaselliune zicOnd cii. acele acte Ungure§ti ara-ta o stapinire Munteneasca anterioad pringraba de a indrepta in priviuta Ungurilor, no-dreptati acute de Romani in timpul stApani-rei bor. SA analizam in treacAt acele acte§i vorn yea ca. nu resulta cea ce zice D-sa.

Eata cuprinsul actului de la 1231 : Gallfiul lui Wydh de Bord cumparase un sat numitBoie de la Build fiul lui Stoic. Satul fAceaparte din Fagara§ in momentul acela, inveci-nandu-se cu satul Stimbata (Lumbuthel), mar-gina§ Fagara§ului; acel sat ills6 nu a fosttotdeauna a familiei Buiul de la care numitulGall il cumparase, asemene el nu se tinuseeara§i totdeauna de Fagara§; el fusese a mo-§ilor §i a stramo§ilor lui Trul fiul lui Haru

fusese alipit do Fagaras de cAnd Bulgariivenise acolo deci atat pentru a se ferl denna§terea unei certe in viitor, precum §i in-demnat de frateasca mill prescrisA de cAtra

religiunea cre§tina, acel Gall fiul lui Wydhde Bord a viizut satul Boie invecinat ciiSambata zisului Trul fiul lui Haru primindplata deplina, inaiutea noastri, drept care saface aceasta mArturie.

Uncle este insemnatatea politica' a acestuiact ? Uncle este graba de a indrepta in fa-voarea unui Afaghiar o strimbatate comisain intervalul stapattirei Muntene ? SatulBoie stapinindu-se cu nedrept de cAtra Buiul,acesta ii vinde lui Wydh de Bordh, adevtira-tul proprietar al acelui sat este Tr