CONVOR BIl{}

ECONOMICE DE

ION GHICA.

VOLWllIL III.

•

BDCDRESCi

EDITURA UBRĂRIEî SOCECU &; CO�[P ANIA

7. - CALEA VICTORIEI, - 7

1884.

I.

PRODUCTIUNEA,

CONSUMATIUN EA

SCHIMBU L.

I.

Pe cats Temistocli gloria lui Miltiad nu I-a oprit dinsomn! Costache nu era nici bataios Ia fire, nici limbutla gura ca sa aspire a juca un rol politic, dar a'vea sto-mac bun si cerul gurii subtire; era om cu gust .., .. lamancare; acesta cu atat mai mull cu cat einci-spre-tjeceani, cat fusese pe la cunt boeresci, de si nu se culcasetot-d'auna cu matele chioraind, gratie tingirii de calaba-lic; dar dusese jindul iacniilor si prajiturilor care-I treceape sub nas cand le radica de la masa ca sa le duca laMadama Nempica care imbraca pe coconita, sau la doicaUngurOica care dadacia pe coconasu Bibi, gun can nulasau nimic pe fundul farfuriei pentru bietele slugs in-digene.

Ilie Bulgaru, un amic al lui Costache, cu care fuseseIa un stapan in mai multe rinduri, desgustatu in sfirsitde slugarit, deschisese taraba la Filaret, in locul uncle era

Ghica, Convorbiri. Ill. 1

2

odiniOra frumOsa fantana mauresca pe care nemuritorulGodillot a radicat'o petra cu petra si a dus'o la dinsul a-casa. Acel Ilie cu o sermaia de Iece galbeni, tot prefa-cendu-1 cand in carnati trandafir cu must, cand in chiabapsi caltabosi, in bucataria din piata mica de la Amza,imultise asa de bine in cat ineepuse a mirosi pe la Sec-tia a treia, dOr d'o dibui vre-o mosiOra chilipir.

Tata gloria care nu lasa pe bietul Costache sa &Irma!Om cu imaginatiune vie, el I i ticea adesea :«Unchiu-meil Niculcea din Mantulesa e vaduv, copii nu

«are, nice nepoti altii decal pe mine. Sa ticem o intam-«plare , o dambla, feresce DOmne , ca prea s'a ingra.sat«de nu i se mai vede gatul. Nu e asa ca mi-ar remaneemie acea miisOra de galbeni pe care o tot invertesee«cu polite ? Asi face si eu ca lie, ba asi face ceva mai«bine : ca nu m'asi duce sa incep tocmai de la hariera ,

enici n'asi alege tocmai Bucurescii, unde sunt mil si sute«de birturi, de gradin1 si de cornaril si unde concurenta«a devenit prea mare , ci m'asi aseza intr'un oras de«provincie, in vre-un port cum e Braila sati. Galatia, unde«lumea n'a vedut inca ce va sa dica un adeverat birt'restaurant; m'asi aseza tocmai in centru, in piata cea«mai nobila : dejunuri, pranzuri si supeuri.,

0 minune! intr'o diminOta, pe and sorbia din cafeuacu lapte a boerulul , ca sa vada data era potrivita, iataca intra repede un baiat dicendu-i :

Ai nea Costache, Ca more jupan Niculcea !Costache lasa ibricul si eratita pe sema randasului,

si alerga intr'un suflet la Mantuleasa. Cand collo ce savada ? Nenorocita intimplare la dare tot visase se rea-

r

:

lisa : Unchiu-so sta lungit pe scanduri cu ochii sieliti inCavan ; trei lantete ale In! kir Stefan barbieru nu scosese

o picatura de sange. Apoplexia fusese fulgeratOre. AdOua di o caruta cu coviltir din Herasca ducea ramasi-tele repausatului la Caldarusani, dupa cum lasase cu limbade mOrte.

Costache, pus de tribunal in posesiune pe Lae politilegasite in chimirul mortului , le realisa una dupa alta lascadente, tota in galbeni kesaro-craesci ferecati cu

drepti la cumpana; si peste trei luni era instalat laBraila in strada Kisiloff sub casele lui kir Leonida Span-doni din Samotraca.

Ca om de gust ce era Costache voia ca birtul sea safie vestit, sa-i fie bucataria bucatarie camara plina.

Jupanesa Stanca Moldovenca, care fusese dece ani che-laresa la vestitul halmanul Masea din Dorohoiii, fu indataoranduita camara-sita , dandu -i-se deplina putere pestegainf, rate, curd., gasce , pore' $i puree!, cu drept deviata si de mOrte asupra-le, lasand pe sema lui Grigorebucataru, fiul vestitului Balaur Acci Bas lui Ionita SturzaVoda, numal cosnita, adica carnea de macelar si zarza-vaturile.

Cu o asemenea organisatiune, Costache, care acum numai era Costache, ci domnul Costantin Dobrotinescu, scOteo mie de galbeni din lada baga in chirie de prava-lie, cumparatori de tacamurf, farfurii, pahare, paharute,tingiri tigai; umple curtea de din dos cu fel de fel depasari si de ramatori.

Juptinesa Stanca, dupa ce ingrasa bine nevinovateledobitOce cu fel de fel de bObe si de nuci, infra cu Cu-

nic!

zimti§i

.si-t

ii

ii

4

titul in mijlocul for s'apoi sa mai aucli vaete si tipete!Trei Otte trei nopti urla targul de protestarile si deguitaturile victimelor. I-a fost destul Stancher cate-va.

ca sa faca camara domnului Dobrotinescu un ade-verat museil de gastronomic. Dispositiunea era ceva ar-tistic:

Ii intaiul rand, cum intrai pe usa, figurate un sir defarfuril cu pail de picieue de pore, de vitel si de labede paseri, cu usturoin si fara usturoin; fie-care dintr'ace-ste racituri avea la spatele sale eke un rit de pore sat .de pureel, cu urechile ciulite cu narile umflate, cu-ratite .si facute doba. In rnijlocul camarii se rOtdica, opiramida mare de pepti de gasca destinati a fi pusi lafum, ca sa se faca pastrama; apoi in tote partite festenede earnati man si mititei, insirati unit de altii i atarnatide tavan si de perett, ca pareau franghtile unei corabhgala de plecai e ; in fund o baterie de swim sfulau rthindruYorku i Westfalia.

Mezelieun, mancari 5i bautun de tot fetal avea domnulDobrotineseu,,numai un luau it lipsia : mu:?terii. Se plimbade dimineta pima sera d'a tungul si d'a latula, printretote ante fruniuseti de hicrun gustose, si jalea ii era mare,caul le vedea Wejindu-se. In tote dilele arunda la canicite cinci sese bucati, pe earl nu le mai put a suferivecinatatea.

Cum sa faca, cum sa drega ? Se vita in tavan Si indusumea mimic in gand venea. In zadar ehemain ajutor pe Peita Inspiratiunii, ca nimem respun*dea ; ar fi invocat'o ca Homer si ca Vergil, pe elinesce

chile,

§i

nu-1

gi

sinu-e

0

san pe latinesce, dar n'avea norocirea sa fie bacalaureat.Nici cea mai mica idee nu-I venia.

0 idee !Dar ce este o idee ? Idea este fumul care ese din fo-

Lul framintarii creerilor si pasiunilor , un fel de scanteeelectrica care himineza spiritul, precum fulgerul arataneptea drumul caletorului ratacit. 0 idee buna , canditi vine, te scapa de necasuri, iti da avere, iti da glorie,te face nemuritor. Iata un esemplu.

Eram intr'o cli la amicul meet Henric Heine la Paris,cand infra servitorul aducendu-I o scrisOre si 4icenciu4 :

Omul cu scrisOrea nu scie frantuzesce si cere sa-ti.vorbesca.

Faites entrer !Si intro in casa un Neamt nalt, nscat si jigarit. Seri-

serea era de la vestitul Nestroe.4Amice, II scriea acesta, Iti recomand pe aducetorul, om

(de isprava care moire de fOme, de si scie sa faca cea(mai buna pane. F-a ceva pentru bietul Frantz.,

Ce pot face pentru dumnia-ta mein Herr? it in-treba bunul Heine ; aicea ti-ai gasit sa vii sa-ti gasescitraiul? Dar soil dumnia-ta ce este Parisul ? Un Capernaum,adeverata vale a lui Iosafat ; lull si mu. de suflari asteptala gum acestui rain ; imbulzela e atat de mare, in catmai lesne ar fi Camilei sa treca prin urechile acului, decat strainului sa-si gasesea aici un rost. Al noroc cacunose pe Colonelul Bourlet , directorele manutentiuniipanil pentru garnisima Parisului, sa te recomand lui. Metem numai de gelosia lucratorilor Francesi, ca nu le place

6

sa vada strains in atelierele lor. Pustia de lupta pentruesistenta!

Esti prea bun Gneidiger Herr, ii respunde Frantz,si its multumesc, dar ea nu scia sa facts pane.

Cum? Glumetul de Nestroe imi scrie ca esti brutar.Sunt brutar, este adeverat, dar nu de pane solda-

tesca ; sunt brutar subtire, Iucrez numai faina picluita,flOre de faina : chipfele, caiser-semele, cafe o data sipumpernic pentru cafea cu lapte, ca la not la Viena.

Apoi daca e a.sa, dragul mea, mai bine du-te de undeas venit, si me lasa In pace, ca n'am cell face. Pe dracul'ai cautat sa vii la Paris? intarce-te la Viena, acolo totpot' gasi sa to bags la vre-o cornarie. Dar is staff !... Atlis : « Ca la not la Viena., 0 idee ! -Geva parale as ?

Am un credit de o mie de fraud.Putin, prea putin, n'ajunge ! si incepe a borborosi

din gura, «Mile mii chiria pe trei luni inainte; o mie-cinci«sute, cel putin, instrumente si material : albit, lopeti,«sue, Mina etc,; vre-o trei sute omului rosu pentru afire ;«peste tot trei mss opt sute de franci.... TI -ar mai trebuidaue miff opt& sute de fraud ; ti-i imprumut ea, its

fac si cate-va articole reclame in Constitutionalul. 'For-wertz !

Nu trecuse clece Mile de la aces visits, si in una dincele mai principals strade ale Parisului se citea pe o ta-bla riegra cu litere de our :

BOULANGERIE VIENNOISE

Nemtii din Paris faceaa coda la usa pravaliei, ca. sit a-

7

puce ale un corn sail un semel i Prancesii se luau dupadinii ca oile lui Pacala.

Dupa cinci ant. Frantz cel jigarit devenise proprietar pecasele sub cari isi asezase brutaria, si asta-di este mi-lionar. Nu schl daca o fi plait vre-odata aces dime milopt sute de franci omului cu idea sail de s'o fi ganditil sadepue o corona de recunoscinta pe mormintul nemuri-torului Heine. Independinta inimei este asa de comoda sirecunoscinta asa de apasatOre !

Dar sa ne intercemil la strada Kisiloff din Braila, uncle1m. bietul Dobrotinescu i se albise ochii tot uitandu-sepe ferestra, dOr d'o zari vre-un trecator apucand spre up.

Stanca (iicea ea era deochiat, si ca Schaft, ote-lierul de peste drum, ii Meuse fermece, .si-i tot descantscu carbune stins stropia dimineta si sera cu ape.neinceputa.

Intristarea birta.sului era mare, mai ales sera cand in-cheia bilantul dilei Si vedea ca se solda tot-d'auna cu ungalben sail dot deficit.

De Si pripasise cats -va musterii, dar mai tot! eran gaze-tineri, can plateau mai mult in anunciuri si reclame

sterpe in oiarele for respective. Veniati regulat la vre-mea mesei mai mult ca sa-si inspire penele in istoriOrelece le povestia Costache despre cele ce sciea, vedusesiaudise cat fusese prin casele boeresci; pdvesti cari seprefaceaft in articole de loc.

Unul dinteacesti obicinuiti, Epaminondas Iscuzaroglu,cam in gluma, cam in serios, dice birtasului intr'o di :

birtultn.

tart,

si-I

8

Scii c'ai face bine, frate Costache, sa mai schimbibucatele ca ni s'a acrit tot cu born si cu piftie.

POte ca sa le schimb numele, respunde birtasul culacramile in ochi, nu vedi ca m'am spetit. Chesat mare,boerule!

Soii c'ar avea haz, dice Epaminondas , idea nu erea! Ai cleft s'o facem ! Si luand condeiul scrie pe listade bucate :

e Gura Raiului, iti pui patrihir de gat, 41 armezitpalaria Estudentina cu lingua si furculita ; te asedi ladesfatatOre si te povatuesci dupa alaturata spovedanie :

,Mila lui Dumnedet de faina sat de malait.(Basma de nas de tocitere.(Rae' albi, umpluti.(Raci rosil ferti.tCalif de Bagdad.ginghetata de labe.,Semanta de vorba de Dragasani.g Galceava de la Marghiloman.cPalavra de Moca etc.

fie-care cu preturile lor.$i acum, Nene Costache, lipesce-o la giamu, sa se

vada de la ulita.Din cliva aceea birtul s'a umplut de mustert de nu mai

gaseai loc : boeri, negustori si meseriasi alergat din totepartite la Gura Raiului sa iea o transparenta, sa manancero§i ferti si albi umpluti, sa bga _sitrainta de vorba si sasOrba palavra.

Din cliva cu idea, de cand birtul Gura Raiului s'a fa-cut vestit, ai trecut d'abia dece .ani §i asta-di domnul

.Aicl

9

Constantin Dobrotinescu e alegetor si eligibil in colegiulIMAM de Inv ; este om de patru-clecl de mit de francivenit , s'a cumperat case si mosie , s'a retras in viataprivate., se resat& pe canapele de matasa. Ist scOte dincapete pentru tot timpul cat a postit prin casele boeresci;de apa nici nu vrea se. auda.

TL

Intr'o Ali aflandu-me la Braila si citind la fereastra instrada Kisiloff vestita lista de bucate, mi-a venit portasa intru in cGura raiul ub, si m'am aseclat acolo la o

desfatatere libera, cerend in limbagiul stabilimentuluio galceava, dandu-mi timp sa studiez spovedania (Wei.

Sala era plina, dar numat la o masa era galagie, nu-mai la una era vorba ; patru insi asezati in truce dis-cutaa aprins ; ceialalti consumatori ascultail. cu gurilecaseate. Unul din eel patru, la trup maruntel si sub-tire ca um) limbric, smead la fata si uscat, vorba iiera de un -fel de ovreiil frantozit, cu ochelari la nas,esplica cum tote relele proveniat numai din lipsa de in-vetatura populara.

A sera tardiA a trecut p'aici, clicea el, dommilMinistru, venia de la Botosani si de la Turnu Severiri,m'a chiemat de-am lucrat impreuna tOta neptea. Ceom! Ce om! Bre ! Bre!! Bre!!! Este cu totul de pa-rerea mea. Mi-a spus confidential la Urechie, ca es_timp are sa vie dinaintea corpurilor legiuitere cugreza de proiecte, ca sa reorganisam instructiunea si e..

o

11

ducatiunea din talpi pana in crestet, s'o facem pira-mida, jos la basa copii poporului, sus la verf ministru.Bre! Ce om! ! Ce om!!! Idee cu totul nOua si marl,necunoscuta lumil. Drept sa ye spina mi-a placut $i

Tama aprobat. Sunt sigur c'o s'o adopte ceialaltiministri at Europe!, cand afla-o.

Nu, mon cher, pardon, rasari visaviul, teller cumustata galbena Si lungs rasucita, patriot liber in ere -dintele Si cugetarile sale politice i sociale, om faraprejudete cum s'ar dice, trecut de curend de la unliar ultra-liberal la organul unut grup de opositiepatronat intretinut cu spese marl de do! fostt ministriparaponisiti. Dumnia-ta esci ideolog, dar eu care suntpositivist, to pot asigura ca la not tote relele ne yindin lips& de industrie. Dar o sa me intrebati We, cace fel de mancare este industria ! Sa v'o spuin indata.Industria este o manifestatiune a activitatit omenescl, ocestiune mare a umanitatii. Ceea-ce ye die resulta nunumai din etimologia cuvintulul Inde- strue, cad! nu sepOte dent de cat prin sine insasi. Ca una ce continetot-odata $i o parte abstracta, tau permite a o determinasi a o limita. Misiunea ei speciala este fericirea omene-sca Si nationals, adica inzestrarea terit cu fabric!. Saiasa fum pe cosurl ca la Lion si la Manchester ; inalte cuvinte sa confectionam no!, la not, prin not sipentru not, obiectele de care ne servim; sa cumparamnumat de la not, ca sa ne pastram banil, iar nu sa,-1trimitem strainilor. Sa ne imbogatim, ca sa devenhntart tnlauntnt Si respectatl in afara. Asta-di ca §i aka-data, banul este totul. Sunt deue mil de ani de cand

sioral

,si

12

marele orator si patriot al Atenei striga cat putea ingura mare : ban' ! bait I si iar Bani! De atuncl lumeaa remas tot aceea, nu s'a schimbat. Dar ca sa ne in-(elegem mai bine la vorba, sa parasimu pentru unt mo-ment teramul sintetic si s'o dam pe cOrda investigatiunilor;sa luam metoda analitica pasind pe esemple, pe lucruripipaite, altfel dise naturale sat materiale, tangibile si pal-pabile. Si sa ne inchipuhn de esemplu, ca am simti tre-buinta de a indulci lucrurile, ea am voi zahar, cum s'ardice, pentru ceaiU, cafea, inghetate, vutci, cofeturi, $i pra-jiturl.

«Ce ne-am dice, me rog? Ne-am dice ceea ce ne-amdis cand am infiintat Chitila Sascutu ; ne-am dice unce forte simplu : avem pament cu prisos ; al sa-1 seme-nam cu sfecla, sfecla s'o plamadim, s'o prefacem in zemadulce zema in zahar, ca sa facem noi, la noi, pentrunol substanta indulcitOre de care avem trebuinta. Nu easa Ca am nimerit'o $i ca astadi acele qece miliOne sarise duceat pe zahar nemtesc frantuzesc, reman pe totanul in punga terii. Dar voiti un alt esemplu ? Sa ye dampostavul. Ne-am dis : avem of ; ai sa le tundem, sa leluam lana s'o facem postav, nimic mai lesne, iataea astadi dece miliOne sari se duceat in Anglia, In Ger-mania si in Francia pe acesta materie, reman in Cara.Asa o sa fie si cu fabrica de hartie. De ce me rog, saaruncam in gunoii sdrentele, raduiturile de lemnft, foile deporumb si coja de copaci, si sa nu le stringemt, Sa nu letopim in apa sa nu le facem hartie de scris, de tu-tun, de masline . . . $i o sa vedi ca Si de acolo aresa ne remae cate-va miliOne pe an. El bine ceea ce am

?

§i

si

!

ei

ei ei

ei

ei

13

facut pentru zahar, pentru postav $i pentru hartie at s'ofacem $i pentru celealalte obiecte care ne yin din strai-natate. sa le fabricam not, la not $i pentru not, ca sa numat lasam sa tot iasa banit din tarn ; sa-1 pastram la bu-sunarul nostru, sa nu ne tot vie fel de fel de marfuride pe la Viena, de la Paris $i de la Londra. Sall dacanu le putem opri de a intra, de vreme ce avem trftctatecel putin se. le supunem la ni$te dart vamale de-aceleacum erat odiniera in Europa, ca sa nu mai Vita tinepiept la targ cu ale mistre. Nu clic sa le proibim, dar saindoim $i sa intreim tarifele, ineat sa se folosesca tesau-rul, ca acum nu mai suntem parte integranta din Impe-riult Otoman, ca sa ne impue Turcul tarifele lui ; suntemo tarn independenta, un stat de sine statator, un Regat.

«Intelegeti bine, domnilor, nu e a$a ? ca urmanda sis-ternul ma, pe de o parte ar intra in Cara pe gr'au,secara, orz $i rapita ce trimitem in strainatat ca ladeue tret sute de miliOne de fraud pe an, pe cand pede alta parte n'ar mai e$1 acele dOue stile cincl-fleas demilione cart se due pe tot felul de secaturt ce ne tramiteEuropa. Ve puteti inchipui ce ar devenl Romania in Metesan cinci- pre -dece am, cand s'ar gramadi cate tree sutede milione pe tot anul ; ar ajlinge sa aiba in punga $ese$epte milianle ; $'atunci se. poftesca puterile sa vie sa steala vorba en not, daca le-ar da imam. Cum ganditi ca s'aimbogafit Englitera $i Francia, dar apoi America, de numat all undell pune banit. pupa consideratinnile, ce avuiuonOrea a ye espune in eate-va cuvinte, industrie va saMica fabric', manufacture, maim ca la Chitila, ca la Sa-scut% ca la Nemtu.,

14

Intre rachin §i fleica fripta, tenarul diarist a imirat omultiple de vorbe cu o limbutie de cinci sute de cuvintepe minut, fara suite nici pe Ludovic XIV cu Napoleon I§i HI nici pe Colbert §i pe Turgot cu Folic fs, nici por-celanele de Sevra cu Gobelinurile, desvoltandn cu o. in-lesnire rara .i pe neresuflate cugetarile cele mai intime alelui Bismark, Gladstone, Andrassy §i Gambetta, §i a ter-minatn dicendn :

Am tratat acesta cestiune, fOrte pe larg, in par-tite sale teoretice §i practice in diarul men Infelepciunea

,poporeloru.Si intorcendu-se catre mine imi dice :

POte ca n'ai citit, domnule, articulit mei din In-elepciunea popOrelor ; to sfatuesc sa-i studiezt cu bagare

de sema, ca vei gasi acolo solutiunea tuturor chestiu-nilor economico-socialistice cars preocupa lumea de laLacul Sarat pan, in funduln Mandel §i in vOrful Ura-lilor.

HI.

Remasesem uimit de atata limbutie. Cum pOte vorbicineva ore intregi fara idel si fara ratiune, insirandnumal la vorbe? Cum un om fara invetatura si fara es-perienta to pOte permite a tracta cestiunile cele maivitale ale unui popor ? *i cum barbati maturl can: se ticuomen de stat, parinti at poporului, fostl ministri, pun inmanile unor Melt o army asa de puternica si de peri-culOsa precum este un liar, prin care se pOte propagaerOrea si strecura prejuditiele in spiritele a mil de ino-centi cititori, cari astepta in tote diminetile de la or-ganul partidului, sa le spue ce trebue sa cugete si sa facain cestiunile Mile'; si acesta intr'o tare, unde nu este permisnimanui sa prescrie macar un graunte de chinina fara dea se espune a vedea puscaria, daca n'a studiatti sciintabOlelor si arta de a le vindeca; intr'o tara unde legeanu permite omului celui mai invetat sa Mica macar &hiecuvinte dinaintea unui judecator petru sustinerea drep-tatilor unui amic, dace, n'a petrecut cel putin dece aril

16

in colegit, in gimnasia si in Heat, si alti patru cinci aniintr'o facultate de drept, unde sa fi dobandit titlul dedoctor sail eel putin de licentiat. Numaifie permis sa tracteze pasurile si suferintele sociale, farade a avea cea mat mica idee despre mijlOcele de a le u-sura ; acestuia sa-I fie permisi a scrie uscate, apropaga erOrea si a scurge venin in mil de suflete o-neste, invaluind minciuna in injuril si calomnil ; sa-I fiepermis sa pue impunit pana sa la discretiunea si la ser-viciult cand a unuia, cand a altuia ; a lauda asta.di o-norabilitatea si patriotismul omului pe care l'a tratatilerl de prevaricator, de concusionar si de tradator; a bat-jocori pe banl in colOnele set.

Este destul astadl ca un teller sa aiba fiere la inimasi nikice. limbu(ie de condeift, ca sa fie cautat pe platy'Duna la c1iarele de partid, cu deplina libertate de a in-jura si a calomnia. and cavalerul condeiulul este vre-unstrain apelpisit sat:vre un ovrei1 frantuzit, vre un sea-pat de deportatiune, platy si resplata este indoita.

Daca batjocoritul si calomniatul ar indrazni sa reclamein contra nedreptelor atacuri si acusan ce i se aduc, a-tunci se, se astepte a audi indoindu-se injuraturile, sidaca a avut norodul sa alba a face cu un folicular cevamat blajin, i se respunde prostindu-1 cu fel de fel de in-vertitun de condeit, 4icendu-i-se ca n'a stint sa citesca,ca. nu intelege cele scrise printre randun, si ca cliaruluinici prin gand nu i-a trecut a pune la indoiala probitateasi onorabilitatea reclamantului. 0 asemenea reparatie tre-bue sa fie considerata ca un act de mare condescendenta,eaci nimic n'ar putea sa, silesca pe autorul injuratu-

4iaristulul sapi

verdi si

4iarulul

17

rilor de a-I acorda nici macar atAta! Caci ce i s'ar puteaface,? Sa-1 traga la judecata dinaintea juriului ? dar a-colo poti fi sigur ca vel intAlni Oeee avocatt care mai decare gata si voiosi trage fie-care cate o gura ii matsi de cat injuraturile in contra carora a reclamat, acestetOte in numele si in on6rea libertatit de consciinta aliberei cugetarl ; fericit data parintit repausati as recla-mantului nu ar sughita in mormintele for ! Nimeni si ni-mic nu este crutat. Daca se raporta cineva la presa /16-stra, nicx un om din cei esitt din randuri nu merita nimicalta de cat ocna, dupa unele cjiare, sau de cat apoteosa,dupe altele. Titlul de critic nu este de cat o masca subcare se adapostesce invidia si gheseftul. Se pune pret pelaude si pe injuraturi, si ti se spune curat in oche, eadaca nu platesci pentru a fi laudat, at sa fit injurat pan&vet fi daramat.

Cu tOte acestea *ern ca legile ne garanteza viata, o-nOrea i averea; dar ce garantie a vietei ar fi aceea, sandasasinii s'ar primbla Oiva in amiaza-mare pe strade, cucutitele scOse asupra trecetorilor? $i ce garantie a averitara fi, cand vagabonqii ar putea incasa liber si impunitchiriele S arenclile caselor si mosiilor?

Sciu ca nu e lesne a scrie cu mez despre omen sidespre lucruri; sciu ca pentru acesta trebue studiu lungsi -cugetare sanatosa ; scia ca e lesne a scrie cum scriaei, si ca este anevoe a se pune in stare de a put6 scriecum trebue.

Sa nu se crecia din cate am cuffs, ca as cere sa se a-duca vre-u restrictiune cat de mica sau vre-o piedica ii-bertath cugetarit, dar cred ca ar fi de dorit ca presa sa.

Ghica, Convorbirl. III. 2

pi

18

gasesca ea insasi corectivul si incetarea scandalului la careasistam. Acesta nu prin legs de presa sail prin verdicteale curtilor cu jurati, dar chiar in libertatea de care sebucura $i de care trebue sa se bucure.

0 institutiune, ca si urni individ, 1st compromite positiu-nea si consideratiunea si-si perde actiunea morala, dacanu se respecta pe sine. Ce actiune $i ce putere ar avemagistratura, baroul, armata, daca personele cart le coin -pun nu ar inspira slum. si respect, daca intre dinselenu ar esista consideratiunea aceea ce ()meth" onorabihisi datoresc unit altora, si daca nu ar fi gelosi unul pen-tru altul de reputatiunea for ?

Intre on -cars ar fi opiniunile $i credintele in-dividuale , ar trebui sa esiste un spirit de corp , o soli-daritate de credinte $i de ides, in ceea ce privesce o-norabilitatea si buna credinta; sa fie o corporatiune deOmen' respectabili si respectati; cam alt-fel, me intreb ,unde are sa ajunga Presa roman& , acest paladiu al ga-rantiilor si al institutiunilor liberale, dace, deserventh ei arpersista pe calea pe care an apucat? Unde are s'o con-duca nisce servitor' car' se platesc nu dupa sciinta siseriositatea investigatiunilor si a cugetarilor, Fi dupa in-tensitatea invectivelor si calomniilor ce sunt capabili saasvarle asupra acelor Carl nu impartasesc opiniunile $i

patimile patronilor for si cand se platesc cum se plateaodiniOra pumnalul bravilor? Presa diaristica, daca nu vadeparts de la dinsa asemenea servitor", va fi redusa anu mai fi de cat instrumentul paraponisitilor si refugiulsicarilor condeiului, si impreuna cu prestigiul va perdeactiunea ce trebue sa esercite asupra moralitatii, va in-

c iari, ti,

19

ceta de a mai fi aperatOrea libertatilor publice si a in-tereselor tern.

Remediul reului nu se pete gasi decat in controlul mu-tual. Este sciut ca opiniunea emenilor are mult mai mareactiune asupra fie-carui membru de cat asprimea legilor.

Diaristica nOstra, preocupata mai mult cu politica mi-Manta, in care mai tot-deauna personalitatile Rica rolul cel

cl'intaia , a avut si timp putin Si spatia restrins pentrustudiul cestiunilor sociale cart i ntereseza Si lega viitorultern. Asemenea cestium ati fost tratate mai tot-deaunacu usurinta ii mai mult in trecat. Daca multe din proble-mele in fata carora ne-am gasit, s'aa resolvat intr'un modpripit si nu tot-deauna bine nimerit, causa a fost ca elen'aft fost bine studiate; bite luminile tent n'aii fost che-mate si consultate din vreme si la indelete; de cele maimulte on corpurile legiuitere au fost surprinse, cand me-sagiul capului Statului a vent sa le cera solutiunea uneicestium importante. Acesta s'a facut pentru ca. presa guver-namentala, in zelul i devotamentul sea, nu gasia alta defacut decat de a intona laude intelepciunil si prevederiiOmenilor de la putere; tar presa opositiunii, care cautain on ce vot un mijloc de a resturna ministerul, se strigela ineptie, la incapacitate si la tradare, in cat publicul n'aputut participa la resolvarea cestiunilor celor man, decatnumai cu inima cu patriotismu] fara de a face si par-tea ratiunii. Presa roman& a fost de multe-on atat de multdistrasa de la adeveratele interese ale terei, incat adeseapresa straina a fost mai din vreme informata decat cealocala despre cele ce erail sa se propuna si despre inten-tiunile guvernului nostru.

si

20

Dar and pe cititor cartind si observandu-mi ca la in-ceput par'ca promisesem sa-I vorbesc de cu totul altelucruri.

Asa este, dara ce sa fac daca asa este natura cestiu-nilor economice si sociale : ele se lega si se incalcescasa, in cat nici una nu eSte straina alteia in mod absolut.

Sa revenim dar la obiectul cu care am inceput!Infocatul tener vedendu-me uimit in admirarea mea, me

apostrofeza dicendu-ml :Ved ca tam, domnule, nu dic't nimic; ce, dora, nu

aprobi ideile mele ? En sunt gata a le discuta sa toconving.

Marturisese, domnul men, ca eu nu impartasesc cutotul felul dumnia-voastra de a vedea lucrurile.

Va sa Mica nu esti patriot, nu-4 iubest taxa, nu atvoi s'o vedi fericita!

Sunt roman, ca on ce roman doresc si ea s'o vedprospera $i gloriesa, dar nu cred ca sistemul ce preconi-sat' sa fie drumul eel mat nimerit ea s'o duca acolo uncledorim cu Ideile domniet- voastre nu sunt ale sciin-lei moderne; departe de a fi economice, ele stint anti-eco-nomice chiar anti-sociale; sunt contraril principiilor a-doptate de mat tots invetatit cart s'au ocupat cu sciintafericirei popOrelor.

Atat mat reit pentru din.ii, it plang!Cu aceste cuvinte , tenerul ziarist se ridica repede de

la masa iea palaria dicend:Opt oare trecute ! me astepta la Consilia!

Si

§i-§I

0i

-Lola

of

t fir.

Acei can s'au opupat de fericirea popOrelor numat inmod superficial, nu inteleg bine mecanismul acelor dOueoperatiuiu cart constitue vie(a sociala, si de la cart de-pinde buna stare nalionala : producfiunea consuma-liunea.

0 tern este bogata prin natura pamentului, prin climael, prin puterea vegetativa si prin activitatea si inteligintalocuitorilor. Un pament produce cu putina munca ceeace altul produce cu o munca de dOue si de trei on matmare. Si astfel clima si rodirea pamentului contribue lafericirea poporulut.

Fertilitatea pamentulut a avut tot-d'a-una o mare inri-urine asupra civilisatittnn; mat ales in lumea cea veche, aavut o actiune insemnala asupra luerarii si capacitatiimuncitorilor ; raportul dintre pament si om este un coe-ficient forte important al bogatiel sociale. Asta-di in A-frica, in pustiul Sachara, Baca, caletorul gasesce un coltde loe ospatos causa este ca acolo s'a gasit apa, s'aputut cultiva pamentul, de aceea s'an adunat omens, sis'a infiintat un suhat, un at sail un oras.

Fi

si

22

Este in natura omului sa nu-i plaea munca find -camunca e ostenitOre. Gaud cineva se pune pe munca, oface cu siguranta, sail eel putin cu speranta, ca prin a-cea ostenela, prin acea lucrare, va dobandi sad- lucruride can are trebuinta sail lucruri pe can sa le Witschimba cu altele cu earl sa-si indestuleze nevoile si mul-

Producerea find ostenitOre si consumatiunea find mul-tumitOre, este natural ca fie care sa caute a munci cats'ar pute mai putin si a se multumi cat s'ar pute maimult. Asa find , pentru a face pe om producator, tre-bue mai intaia de tOte ca el sa fie asigurat ca ceea ceva dobandi prin munca sa fie a! sea ca numai el saalba dreptul sa se serve de productul acelei munci, sailca numai el sa aiba dreptul sa dispue de acel productpentru a-I schimba cu obiccte de can voesce sa seserve.

Precum .vedem , productiunea este. supusa consuma-tiunii si valOrea productelor cauta sa fie in raport cutrebuintele sail cu dorinta ce se siinte de dinsele ; asadarn activitatea consumatiunii are o mare inriurire asu-pra productiunii, caci nu putem eonsuma data nu producern.

Tendinta omului este de a-si da multumin cat demulte, de a se bucura de tOte bunurile din lume ; cucat omul este mai cultivat eu atat si trebuintele lui suntmai marl si mai variate ; ele crest si se inmultesc pe tOtajiva, cu cat cultura lui se desvOlta. Cu cat un poporeste mai sus pe scara civilisatiunii, cu atat trebue sa pro-duca mai mult pentru intimpinarea multiplelor sale tre-

si

23

buinte ; ast-fel consumatiunea fiind strins legata de pro-ductiune, devine masura cea mai adeverata a civilisatiu-nil si a bunei stari a unut popor. Traiul bun, darea demana, sunt eleinente esentiale ale fericini mut popor ;iar saracia, miseria, neputinta de a consuma, sunt facenenorocite ale esistentei sale.

Precum vedem, consumatiunea la randrd sell este sub-ordinata productiunii; prin urmare, pentru a man con -sumatiunea nu esista alt mijloc de cat a activa produc-thmea Si a inlesni schimbul.

In vieta sociala toll amenil sunt tot-odata si produce-ton si consumatori, insa nimeni nti este in stare sa pro-duca el insusi tote obiectele ce consuma, si pe cele malmulte si le procura prin schimburi, in practica von-(lend ceea ce producem si cumperand pe cele ce ne trebue,cu pretul dobandit dupa cele ce am produs.

Dar fiind-ca acei earl cauta un obiectft de care auirehuinta, nu-1 pot gasi tot-d'auna la indemana, si demulte on ar fi siliti sa se duca sa -1 aduca de pesteman si de peste ten , apare rolul intermediaruliu intreproducetor si consumator, rolul comerciantului, a caruilucrare nu este de a produce obiecte de consumat , cinumal de a le lua de unde se gasesc, si a le duce acolonude se cer.

Misiunea comerciantului este de a fi mijlocitorul schim-burilor intre locuitorii deosebitelor localitati si ten ; dea duce productele pe apa saa pe uscat la locurile undese cauta ; et stabilesce , prin actiunea sa , balanta intrevalOrea obiectelor ce cauta consumatond si valOrea o-biectelor ce ofera producetorul.

24

Cu cat transportarea de la un loc la altul, de la o terala alta va fi mai lesne si mai ieftina, cu Obi s'ar infiintamai multe sosele, canaluri, drumuri de fier, corabilOre, care sa pOta inlesni si reduce costul transportulul,cu atat consumatorul, adeca tota lumea, va fi mai foth-sit ; de aceea stabilirea si perfectionarea mijlOcelor de co-munica(iune si de transport pe apa si pe uscatt, sunt con-siderate pretutindeni ca cele mat principals lucrari de utili-tate publica. Cu cat trecerea de la un loc la altul va fi mailibera, cu atat poporul isi va putea procura mai lesne simai ieftina obiectele de consumatiune.

Consumatiunea si productiunea sunt atat de legate intredinsele, in cat una nu pOte exista fara alta. Un importmare trage dupa sine un export deopotriva de mare si vice-versa ; ele sunt china operatiuni earl, vrend nevrOnd, tre-hue sa se balanseze. Un popor care impOrta mult, dove-desce ca consuma mult; ell cat impOrta mai Winn cuatat este mai neavut, cu atat isi procura multumin maipu(ine. Cu tote astea tot mai sunt omens cart cred, catenerul nostru din birt de la Gura raiulu", ca fericirea unuistat este do a aye o exportatiune mare si o importatiunecat s'ar puts mai mica. Cred ca impiedecand productiunileArable de a intra in tera, poporuhl isi pastreza bane si seimbogatesce, Nu vor sa vaqA, ca valOrea importului nupOte intrece intr'un mod constant valOrea exportului, si caatunci crud se vede una ca acesta, si se intampla ca trite°serie de mai multi am, sa iasa mai multi bani de cat intra,ca acesta nu 'ite proveni de cat din cause esceptionalesi lesne de esplicat. La not provine din causa anuitati-lora, dobandi si amortisari pentru imprmuturi contrac-

si va-

25

tate in strainatate si pentru cheltuelile intretinerii de ti-neri la studii, casuri cars amandOue sunt o intrebuintarereproductive a acelor bani, cad' plata anuitatilor este pen-tru un capital intrebuintat in lucrari reproducatOre : drumuride fen canaluri, acme etc., iar banil trimisl tinerilonl stu-dent' sunt un plasament care are sa fructifice prin sci-hita ce vor aduce in serviciul societatii.

Necesitatile tesauruhn public si unele exigente interesateail fost causa infiin(arii a o muhime de restrictiuni pusela trecerea obiectelor dintr'o Ora intr'alta si de multe onchiar de la un oras la altul al aceleiasi ten, restrictiumcu totul ,lignitOre consumatiunii si productiunii. Din noro-cire insa acele obstacole, daca nu dispar, dar cel putinisi pierd din di in di taria si chiar multe dintr'insele nicenu mai esista, ail disparut.

Darea puss asupra obiectelor de consumaliune la frun-taria unei ten sail a unut targ era pur fiscala; mai tar-dill insa plata asupra, inarfurilor strain a fost ca o corn-pensare a sarcinilor puse asupra productelor nationals,patente si altele dart pe carl nu le platise marfurile stra-ine §i can nu profitase statului care ail venitii sa fie intre-buintate. Darile asupra unor obiecte de consumatiune cannu ail semenele lore in productiunea indigene si can nuse pot inlocui, precum sunt colonialele at fost considerateca un mijlocil de a supune poporatiunea la o dare ascunsa,sail o dare indirecta lesne de priceputa,

In timpurl mai moderne insa, darile vamale ail avuttot o-data si scopul de a favorisa industria nationals, de a3 pune la adapost de a o apera de concurenta strains

26

si de a asigura mai mult sail mat putin consumatiuneaproductelor fabricate in tern.

Dupa cum vedem taxele vamale an avut si aft unscop fiscal 6i altul protectionist si se pot imparti in treieategorit pur fiscale. protegioniste si mixte sal). fiscalo-potec(ioniste.

Taxele fiscale, cars all de scop de a procura statuluiun venit, nu pot fi nici arbitrare, Mc' nelimitate; (tactonsecinta neaparata a unei taxe find de a sui pretulobiectului cu eel putin atat cat a platit la intrare, mic-6oreza consumatiunea, .i venitul statulul nu este tot-dea-una proportionat cu marimea taxei; adesea, daca nu tot-dea-una, o taxa mat mica aduce statului un venit matmare decat o taxa urcata, caci eftinind obiectula i se spo-resce consumatiunea.

V.

Cercetarea minutiosa ;i rationata, a intereselor gene-rale a unel natiuni, duce fara dOr pete la adoptareaprincipinlnt liberului schimb (Libre echange). Taxele va-male protectionismul sunt o pedica la desvoltarea buneistart ;i a fericirii nationale, caci scumpind preturile o-biectelor, imputineza numeral cumparatorilor, mic;orezaconsumatiunea, prin urmare mic,oreza imputineza mul-tumirile.

Aperatorii protectionismulut, ca sa justifice ;i sa sustieteoria lor, dic ca munca fiind bogatia unei teri, gu-vernul trebue sa, caute prin. tote mijlocele sa protega ;isa incurageze cat va pute industriile regnicole in contraconcurentel straine, ca astfel sa asigure munca lucratori-lor indigent. Ei mat adaoga, ca o Ora trebue sa-st pOtaprocura tote trebuinciOsele la dinsa, jar nu sa depindade alte teri. Unit merg cu acest rationament pana acrede Ca tarifele protec(ioniste sunt forte juste ;i admitchiar prohibi(iunea, precum am vedut cele ce diceati tjneritde la (aura raiultity.

Ceea ce a de5teptat mat mull spiritele in privinta sis-

si

si

si

28

temului vamal si a dovedit pana la evidenta teoriasustinuta de parintli sciin(ei economice : Adam

Smith, de Say, de Ricardo, de Bastia, de Cobden si deurmasil lor, a fost mai intait unitatea vamala GermanaZolverein, care a suprimat mai tete vamile de la unstat german la altul, marginind vama la periferia in carese cuprind trite statele intrate in unirea vamala.

0 alta imprejurare a fost legea cerealelor in Eng li-tera.Englesii si Francezh credean ca nu s'ar putea per-mite intrarea libera a granelor din Ungaria, din Rusia,din Romania si din America, fara de a da o lovitura demerte agriculturei indigene ; isi cliceau ca in Wile aceleacerealele se dobandesc cu mat putina mulled si cu ocheltuiala mai mica de cat in -Wile lor, si ca, de s'ar lasaintrarea lor libera, granele indigene, a caror produpti-une costa mai stump, n'ar mai pute tine concurenta cuacele venite dintr'acele tare ; ca cele indigene ar rema-ne ne'vendute si agricultorh s'ar ruina.

Sub influenta acestor idel iota ce se facea : on deMe oil, din causa unei recolte preste in Englitera, sescumpia panea inteatata, in cat poporul incepea sa car-tesca , guvernul convoca pe agricultorii eel marl .si-iconsulta; respunsul lor era tot-d'a-una acelasi si cunoscutde mai. nainte : 'sa se mentie taxele.,

Carid lucrul devenia prea gray, de muriaa emenfi deMine cu mifie, ca la 1841, agricultorli opinaft, cu maregreutate, pentru o mica reducere ; dar si acesta cu con-ditiune ca acea scadere de taxa de import pentpu ce-reale sa nu aduca vatamare agriculturei indigene si safie numai pana la recolta viitere, eel mult. Mai MOM ad

lath

29

consimtit cu mare greutate la sistemul nurnitil ,Scaramobila,. al earui scop era de a mentine pretul grauluipe pietele Engliterel intr'o stare nevariabila, ca ast-felpretul panel sa fie tot-d'a-una acelasi, in anil de recoltaprOsta ca si in aces de recolta .bursa. Cu cat recolta eramai buna in Eng litera, cu atat taxa asupra cerealelor stra-ine se urea, si cu cat era mai slaba cu atat taxa scadea.Acest sistem, ingenios in aparenta, s'a dovedit nepracticsi a ridicat reclamari din partea armatorilor i negusto-rilor granan, can necunoscend de mai inainte taxa lacare era sa fie supus graul for la sosirea in Englitera, numai indrasnian sa fact cumperaturi de producte, caci ast-fel comerciul cerealelor devenia periculos, devenia unfel de joc la noroc, care putea da une on beneficii fOrtemarl, data alte dati devenia ruinator.

In fata scumpetii de pane care a costal inani nenorociti vieta a sute de mil de omens, opiniuneapublica, avend in capul el pe vestitul Cobden si strigandmeren in contra fnmetil, a silit pe guvern a suprima entotal darile fiscale asupra cerealelor. Asta-cli ele sunt ad-mise in Anglia fara plata de taxa vamala. minune ICultura parn-entului nu a suferit cea mai mica smintela. CutOta spaima ce inspira agricultorilor Engles], granele ame-ricane mai ales, productiunea agricola s'a desvoltat simai mult Si renta pamOntului in loc de a scade s'a suit.

Un alt esemplu coneir1etor este ceea ce s'a petrecutin Francia cu ferul Cu carbunele de pament : Se cre-dea ca, &ca s'ar permite intrarea ferului .i a carbuneluide pament engles i belgian fara o taxa mare, ferul francesnu s'ar mai pute vinde .i esploatatoril indigeni s'ar mina.

upset

Si

si

30

Gruvernul frappes intimpina cea mai mare impotrivire, onde Me on se incerca sa scada taxa asupra acestordeue obiecte, si Francia remasese cu totul inapoi deEnglitera si de Belgia in privinta fabricarii masinelor maicu deosebire. In diva cand guvernul, trecend peste con-sideratiunile esploatatorilor de fer si de carbuni, a luatasuprii.4 de a reduce taxele ast-fel ca intrarea in Franciaa carbunelui si a fontei (tucia) englezesci si belgiane sadevie posibila, acesta nu a ruinat nici cuptOrele de fer,nici minele de carbune francese, si tete industriile ferului,precum fabricile de masini, de trasuri, cutitaria, lacatu-serie, unelte, drumurile de fieru si suma de alte fabri-catii s'aa infiintat, s'aa desvoltat si prospera.

Dace, am chiema pe tabaci intrebam ce taxa le-arconveni sa se pue asupra pieilor argasite in strainatate,putem fi siguri ca ei ar propune a se opri intrarea pie-ilor straine, sau cel putin a li se pune o taxa asa de mare,in cat nici cismarh, nici curelarii sa nu mat peta sa seserve de pieile straine in lucrarile for de incaltamintesi de selarie, ca ast-fel sa fie silita lumea sa cumperepieile tabacilor nostri si sa platesca scump incaltamintede calitate presta. Dar tot-odata sa intrebam si parereaceloralalti Romani can nu suet tabaci, si putem fi

ca ea va fi cu totul alta, caci le-ar conveni mat binesa gasesca in terg incaltaminte, hamuri si alte obiectede piele, ieftine si de calitate buna, fie ele de piele arga-sita in tera saa in streinatate; parerea for ar fi a selasa pielaria straine libertatea de a veni in tera fara platade taxa.

sa-i

si-gn''i

31

Ceea ce die aci pentru tabaci, o putem repeta pentrutOte cele-lalte meserit.

Numai croitorilor le convine ca hainele venite din stra-inatate sa fie grell impuse, iar tOta cea-lalta lume esteinteresata ca hainele sa pOta intra liber fara taxa, ca sasi le pOta procura mai ieftin.

Fie-care corporatiune cere taxe marl, daca nu si pro -hibitiuni, pentru obiectele din afara similare cu cele ceproduce, cismaril pentru cisme, croitorii pentru bailie, la-catusii pentru fierarie, tamplarii pentru mobile ; dar tot-odata cere libera intrare pentru tOte cele-alalte obiecte ;in cat, daca ne-am inchipui populatiunea imparlita intr'omie de meserii de cate o mie de membri in fie-care cor-poratie, din tOta poporatiunea numal o mie de familii arvoi imposit asupra hainelor venite din strainatate, cacinumai o mie ar fi interesate sa fie hainele scumpe, iarcele-alalte nOue sute de isnafuri sad nOue sute de mil defamilil, ar fi interesate sa nu fie impuse , ca sa le pOtaeumpera cat mai ieftin. Asemenea pentru cismari, ase-menea pentru ferarl, pentru tamplari etc. Taxa vamalaasupra hainelor este nu numal un imposit indirect asu-pra tuturor celor cart nu sunt croitorl si cart stint de omie de on mat numerOsi, dar este tot-odata un privilegit,pentru ca acel imposit profits numai croitorilor, cart, in-fr'un mod indirect, incaseza acel imposit prin scumpeteahainelor.

Adversaril sistemului protectionist nu tagaduesc impor-tanta muncel ca factor al bogatiel Statului, dar ceea cevoesc ei este ca ea sa fie bine Intrebuintata , intrebuin-tat& cu spor, aplicand-o la lucrarile acelea pentru can

32

poporatiunea are mai milli& aptitudine si pentru care con-ditiunile in can se afla sunt mai favorabile. Intr'o teraagricola de esemplu , care are pamenturi intinse , pftsu-wan bogate, ar fi o economie rea intelesa a fabrica po-stavuri si matasaril si a cumpera din strainatate vice, unt,branz& si Oud.

Liberil schimbisti cred ca drepturile protectOre nu nu-mat ca nu aduc nice un folos productiunii indigene, darmerg si mai departe, cred ca impiedeca desvoltarea gene-rala a industries indigene , a comertului si a agriculturiisi ca aduc adeverata vEttftmare desvoltarii si inaintariibogatiei publice.

Ideile protectioniste aU avut mare trecere in secoluItrecut, pe atunci pe cand transportarea de Ia un loc laaltul era scumpa, anevoiOs& si de multe on imposibila ;dar de la inceputul secolului al XIX-lea sciinta econo-mica in Francia, in Italia si mai cu deosebire in Anglias'a radicat contra lor. Zolvereinul le-a dat o lovitura demOrte, aratand intr'un mod pipait, ca lasand trecerea li-bera de la un stat german la altul, acele state nu numalca n'ai suferit nice o paguba, dar as simtit o usurare ,

un bine, precum va fi un bine si mat mare cand se vordesfiinta acele vami dintre Germania si Francia , dintreItalia , Spania si dintre tote statele mice si man. Zolve-reinul a dovedit pana la evidenta ca buna stare a popo-ratiunii se maresce cu cat se intinde mai mult cerculliberei circulatiuni a productelor. Suprimarea taxelor va-male dintre Piemonte si Toscana, dintre Toscana si Sta-tele papale , dintre acestea cele dOue Sicilii nu a adus.si

33

paguba, nice unel dintr'acele part' ale Italie', si unirea afost nu numai un bine politic dar si un bine economic.

Ideile de liber schimb an facut si fac pe tau Iivaproseliti, de si inthinesc opunere fOrte mare atat din parteaguvernantilor, caci lied o dificultate a inlocui prin altedart sutele de miliOne ce figureza in budgete ca venit va-mak; precum si din partea celor interesati in unele fa-bricari, in cars all angagiat capitalurl fOrte insemnate sicart s'ar simti tare loviti, de nu si mint*, daca ar fiabandonatt liberet concurente.

Cu tote acestea inse nu este mat putin adeverat eain terile cele mat industriale, chiar cele mat luminate, inFrancia, in Germania si mai ales in Anglia, se procedetreptat la realisarea acestet ides prin scaderea continuaa tarifelor gi prin admiterea tuturor produetelor.

A restringe comerciul unei teri cu celealalte, di-. nd avan-tajul, fie prin proibitiuni, fie prin tarife, unor industriia c4ror vista nu depinde decht numai de sacrificii na-tionale, este a impedica desvoltarea bunei star' a poporu-lui si a precipita decadenta economics, a terel. Nu se ri-die& bogatia nationals, prin taxe vamale, ea se ridica prin-tr'o aplicatiune intelepta si staruitOre a muncei, (landprotectiunea legit industriilor cart pot prospera prin na-tura lucrurilor, prin clima, prin calitatea pamentului, prinpositrunea geografica si prin indemanarea locuitorilor, cactnumai acele pot prospera producend mult, bine si ieftin ,si numai acele pot realisa beneficil adeverate; iar aceleaearl nu pot prospera decal numai prin ajutorul tarifelorasupra similarelor, nu fac alta decat sa imputineze rela-

Ghia, Cotworbert. III. 3

31

liunile de schimb , se, isoleze natiunea si sa apese caun imposit asupra ei.

Este fOrte de insemnat cum cad in contradictiune cuel insist' aces carl cer protectiunea industriei for prin darevamale ! Fabricantil de stofe de lana, de esemplu, cer castofele de lana similare straine sa fie supuse la o darecat s'ar putea mai mare , dar cer tot-odata ca lanastraina sa nu fie impusa ; o pretind si o cer, cu tote Cain sistemul for libera intrare a lanes ar imputina bene-ficiile si ar aduce paguba crescetorilor de 01, prin sca-derea pretului lanes. De aci lupta intre aceste Mile in-dustril si nedumirirea guvernului mare ! Cum sa combinesi sa mulfumesca pe amendOue grupurile de intere-sati? Fabricanfii de feraria cer pe de o parte ca fera-ria straina sa fie oprita sad cel pufind grew impusa, sipe de alta pretind ca fonta straina tntrebuintata la fa-bricarea ferulm, cu care se serva el, sa fie libera de asutra fara taxa; producetorh de fonta cud ca fonta stra-ina sa, fie impusa si carbuncle de pament sa intre farotaxa. lntr'un cuvent fiecare industrie cere protectiunevamala pentru obiectele ce produce si libera intrare pentrucele cu can se serve, la fabricarea productelor sale.

Unele guverne , leganate intre aceste deue exigentecontra-clicatOre, au imaginat und slab paleativ ; sistemulnumit Drawback, adica a inapoia fabricantilor, cand espOrtaproductele lor, pa,rtile taxelor percepute asupra tuturormateriilor cu can s'ad servitd la fabricare ; sistem si a-nevoe de practicat si pagubitor fisculul totodata; sistemcare s'a inlocuit prin altul tot atat de anevoe si de com-plicat numit acquit a condition (platit conditional), si care

35

eonsta intru a se admite intrarea libera a unor materil, peun timp determinat, cu condiliune ca in acel interval sase exparte o catime de articule la fabricarea carora sa fieservit o parte analoga de acele materit.

Lumina se face din di in di mat mult asupra acesteicestiunt Si lumea incepe a intelege ca restricliunile va-male, protectionismul probibitiunile aduc vatamareproductiunii rationale, in lac de a folosi, si ca sistemullibertatil it priesce mult mai bine. Fiecare intelege caadeverata prosperitate consta in inlesnirea de a-si puteprocura productele, ca conditiunea de capetenie a prds-peritatit este ca munca sa Ohl da maximum posibil deproducte de schimb i ca trebue aplicata mat cu deo-sebire la industriile acelea pentru can poporatiunea aremai multa indemanare, mat multe inlesnirti mat multemijkice, tar nu la industriile cart nu pot trdi de cat cusacrificiile contribuabililor.

De si interese politice, red intelese, fac pe unit sacreda ca se pate reveni la ideile cele vechi de protec-tionism, dar lumea merge pasind pe Vita diva catra li-berul schimb, caci legile ratiunit stint mai pre sus de once vointa individuals. Un om puternic pate impedeca sadintArdia, pentru un timp, mersul natural al lucrurilor, dara-1 opri nici o data ! Misiunea omului de bine, a cugeta-

. torului este de a descoperi legile adeverate ale interese-lor sociale, misiunea omului politic este de a aplica a-cele legi, de a supune acestor legs tote vointele indivi-duale si de a opri pe ori-cine de impune altele. Omeniicars se bucura de increderea poporului .i cart it voiescbinele, cand nu scin 'sat nu inteleg cum trebue cutn-

a-1

si

si

36

panite interesele generale acestut popor, fac une-ors unrea mult mat mare de cat cei rea-cugetatori, cam po-porul, avend tad increderea in patriotismul 0 in senti-mentele for de iubire, ii urtneza orbesce §i se face cam-pionul ideilor celor mat gre0te i mat vatamatore.

A voi sa se Infiinteze o industrie nationals este o cu-getare mare §i folositOre ; dar a voi sa se inflinteze prinprotectionism §i prin subventiuni este un reu forte mare,a can't consecinte sunt necalculabile.

Regulamentele i restrictiunile la cart comerciul a fostsupus n'aa facut de cat a aduce piedici desvoltdrii indus-trials. Reformele operate inteacesta a daua jumatate asecolulut prin tractatele §i conventiunile vamale n'at a-vut alt stop de cat de a ridica comerciului unele dinpiedicele care -1 incurcaa. Mal tOte acele tractate as avuttendinta de a face posibila trecereaproductelor dintr'o Oraintr'a1ta. In materie de schimb, ca 0 in modal de a conducetOte celealalte interese sociale, ar fi de dorit ca guvernulsalt concentreze actiunea numai intru a man(ine ordineapublics, a opri pe cei indrasnelt de a oprima pc cei slabs,0 de a ingriji de sanatatea generala.

S'a 1is de unit economists ca ar fi unele obiecte, peearl strainif neputend sa le gasesca de cat numal intr'unsingur loc, precum este guano care nu se afla in abun-denta decal in Peru, puciosa care nu se gasesce esplo-atabila de cat in Sicilia, ciaiul care pana in anii din ur-ma nu se putea produce de cat in China; ca s'ar pu-ts sa se pue la e0rea acestor obiecte din tera for taxe fOrtemart, pentru ca strainii sunt Oita sa le cumpere on catde scumpe ar fi, negasindu-le aiurea. POte fi aict o apa-

37

renta de adever, dar este positiv ca lucrul nu trebue !m-pins prea departe, find -ca atunci eel earl se servesc cuacele producte au sa caute tote mijlOcele de a le inlocuicu altele, precum se face cu ciaiul pe care Englesii auinceput a-I cultiva cu mutt succes in Indic cu ingra$a-rile artificiale, cu fulmicotonul cu dinamita cari o sainlocuiasca puciOsa ca material de razboiu.

Taxele asupra importulul sunt pur fiscale, cand se punasupra productelor cari nu se pot produce intr'acea tera,precum sunt cele asupra eiaiulula puciOsei, cafelei $i a-supra tuturor colonialelor si asupra zaharului, in Wileuncle nu se pOte cultiva lid trestia, nici sfecla; car candse pun asupra productelor earl au similare $i se pot pro-duce in tera, $i totodata acele produse in intru sunt sauscutite de tot sail supuse la o taxa mai mica, atunci a-cele taxe au un caracter protector, ast-fel ar fi de e-xemplu taxa pusa asupra straine la intrare, pecand lana indigena ar fl scutita : taxa asupra incaltamin-telor aduse din strainatate. pe cand cele indigene ar fiscutite. In asemenea casuri consumatorii platesc matmult de cat suma ce intra in casa statului, pentru caacele taxe sue prelul si al lftnel straine si al lane! indi-gene , $i al incallamintelor straine si al celor facute intera. Ca sa precisez mai Nine voift pane cifre : SA neinchipuim, de esemplu, ca intr'o Ora consumatiunea la-ne! ar fi de 10,000,Q00 de kilograme $i ca din stra-inatate ar veni 5,000,000 kilograme, car celealalte5,000,000 ar fi lama indigene; sa dicem ca land strainaar costa la fruntarie un lee kilogramul, ca i se puneo taxa de 10 la sun., 1121111.1 la intrarea el ; guvernul ar

si

lanei

Ii

percepe 500,000 lei vama asupra Mei strain, care nus'ar pute vinde deck pe un lea $i dece bani klogramuLBaca nu $i mai mull. Lana indigena s'ar vinde tot pe unlea $i dece hani, adica cu publicul ar plati 1,000,000 lelmai mull pe lana, deck data ar fi lipsit vaina. Din a-cest milion de lei pe care ti platesce publicul pesteceea ce ar fi platit daca lama straina ar fi intrat fare.vama, numai 500,000 lei ultra in casa statului, iar cei-lalti 500,000 lei se platesc indirect producatorilor de lankcu alte cuvinte statul supuse pe locuitorl a plati catorvaproducatori de Lana un imposit de 500,000 lei pe tot a-nti]. S'a calculat ca in Francia poporul platesce o dare de30,000,000 lei pentru carbunele de pament, pe cand dinacesta suma numai 2,000,000 lei intra in casa tesauru-hu de la taxa asupra carbunelui venit din strainatate, iarceilalti 28,000,000 sunt in faverea exploatatorilor de car-bum fara nice un fobs pentru Francia.

Impositele asupra obiectelor manufacturke venite dinafara au totdeauna un caracter mai mult protector decat fiscal. Numai atunsi se pot considera ca pur fiscale,cand productele similare nationale ar fi supuse la o dareinteriOra equivalenta.

Sistemul protectionist este combatut pe fata de tote a-eei tin snina de interesele generale mai mult de cat,.de cele individuale sau de grupuri, si este combatut, in-tr'un mod indirect $i ascuns, de chiar aces cart sunt pre-ocupati numai de interesele unui grup ; $i eta cum : Devom considera mai cu sema fabricatele, grupul care pro-,duce un obiect, instrumente de fer de esempltir pretinde$i staruesce a dobandi ca similarele venite din straina-

earl

ag

39

tate sa fie cat s'ar putea mai impuse, dar tot odata pre-tinde si starue ca materialul cu care se serva el la fa-bricarea lor, precum sunt fonta, carbunele etc., sa fie ad-mise far& taxa; ceea ce face ca interesele se impung sise contralupta. In casul citat aci fabricanth de obiectede fer cer si pretind ceva, care fiindu-le for de folos,este pagubitor fabricantilor de fonta si esploatatorilor decarbune. Cele mai multe grupuri de fabricanti sunt intea-celasi cas.

Acest antagonism a avut un resultat bun, a adus re-ducerea. si chiar suprimarea darilor de intrare asupra ce-lor mat multe materil brute, si a necesitat incheiarea amai multor tratate de comercift intre state; a facut ca instatele civilisate sunt astadi chine tarife : unul general sialtul conventional; eel d'intAiu lasat la discretiunea statu-pil si celalalt special numai pentru provenintele din WileCu earl esista tractat.

Sistemul tractatelor de comercift este o pasire gra-data call% liberal schimb si o lovitura data protectio-nismului.

Cand un prineipiii eronat este lovit pe de-o parte deinstituirea Zolvereinului, pe de alta parte printr'o lege calegea cerealelor si prin tractatele de comercift, momen-Lul disparitiunii 1111 nu este departe. Chiar putem dicede acum, ea darile protects re nu mai esista in Englitera;venitul eel mare doganal al Marei Britanii provine maiin totalitate din darile asupra colonialelor de 464,000,000lei care e venitul vamilor de asta-di, darea asuprarului fund suprimata.

zalia-

40

81,000,000 fr. provin din darea asupra ciaiului.5,000,000 » de la oafea,

134,000,000 , » de la spirtuOse.45,000,000 , » de pe vinuri.

183,000,000 , w de la tutun.448,000,000In cat numai minima swim de 16,000,000 provine de

la producte fabricate, si acesta mai mult ca represalii incontra Franciei care nu pOte renunta la unele taxe puseasupra provenintelor englese.

Cine n'a aviit a face cu practica formalitatilor neplacutea vamilor si n'a vedut de aprOpe pagubele simtitOre cese pricinuesc comerciului cu sistemul vamal, nu-si pOteface o idee de o asemenea calamitate. Este adeverat canu exista, nici nu We exista, imposite placute, cart sa-nu atinga mai mult sail mai putin libertatea individuala;dar nu e mai putin adeverat ca nici unul nu se pOtecompara, in vexatiuni, abusuri si arbitrar, cu impositelevainale.

On tine a comandat de adreptul obiecte din strainatatepentru trebuintele easel sale, furnituri din Viena, din Parissail din Londra, cunesce numerOsele greuta(i si neajun-suri ce intampina cu vama si cu vamesii nostri. Deosebitde darea legiuita catre stat, calculata de zelul prepusilorserviciului fOile adesea pe o valOre mai mare decal cea re-ala, cand alte consideratiuni nu fac sa se pretuiasca pe 50sail pe 601a suta mai jos de valOre,deosebit de descarcatulsi reincarcatul la magaziile vamii, mai exista pe ici pe coleacate o mica vamuiala in nature,. Cui nu i-a lipsit o ca-masa sail si &hie din duzina, mai multe servete dintr'un

,

41

asortiment de masa; dar pahare sparte, farlurii stirbite,palarir turtite si rochii gheinuite? Ladile bine asezate siinchise de la locul porniril ajung neatinse la Braila, laGiurgiu, la gara Targovistii sail la Filaret; acolo se des-chid, se cauta una cite una; dupa aceea ohiectele se a-runca unul peste altula in lada, lada se inchide in graha,cum da Dumnedea, incat ajung la destinatie intro stareca vat de ele. Ace" can nu le scia acestea Wail &scat santrebe pe negustori si vor afla ca ar fi mai bucurosi so.,tlatesca 10 si 15 la suta in Joe de 7 '/.., '16 numai sau li se pricinuesca neajunsurile si pagubile ce incercain causa revisuirilor la vami.Ni se va dice pOte, ca de ce vallimath si paguhasii nu

"'Mani si nu cer indreptare si despagubire ? Causeletauerii sunt multe si multiple. Particularii tac fiindca o-bie4tele aduse de adreptul, fara intermediarul negustorilorsi comisionarilor sunt de-o valOre putin insemnata si nuvor sa-si bata capul a-si procura dovedi, a alerga pe laproc\iron si judecatori, si a-si face vrajmasi pentru cat"-va frond ce li s'aa luat mai mult, pentru cateva felige-ire sparte, sail o pereche de cisme furate. Negustorii sicomisionarii tac pentru ea ce" mai multi au un interesmajor de a trai in pace cu impiegatii vamh, cari-i aft totdeauna la mana en fel de fel de fraude si contra-ban-de, cu declaratium inchipuite si cu facturi economicese,acte cu cart in tot momentul ar pute sa le causeze pa-gube insemnate.

VI.

Comerciantul, precum am cis, este un agent necesadistribuliunil productelor, adica trecerii for de la produc$.for la consumator. Este dar drept si echitabil ca el safie remunerat potrivit cu serviciul ce aduce producetoiu-lm consumatorului. Acesta remunerare se reguleza sin-gura, prin ea insasl, cand trecerea de la un oras la al-tul, de la un sat la altul, este libera, caci atunci se sLabi-lesce concurenla intre acel can peactica. acesta indus-trie, si remunerarea se reduce la aceea ce trebue k fie.Asa la costul producLului in locul unde s'a produs si lacheltuelile der transport mai trebue sa se adauga si re-munerarea comerciantului pentru munca sa si pentru ri-sicul capitalului ce intrebuinteza. Dar alaturi cu comer-ciantul mai gasim adese intre vindetor si cumparator, sialts agent! al schimbului, mai mull sail mal pulin nece-sari, curtieri sau samsari, earl se intrepun, vrend ne-vrend, ca mijlocitori intre vindetor si cumparator. Acestiagenli nu risica nimic, pentru Ca meseria for nu cere niciun capital, ceea ce face ca de multe orl numerul a-cestor agent' ajunge a fi atat de mare, in cat ma! mull

i

43

incurca transactiunile de cat le inlesnese ; se immulteseatat de Inuit, incat devin un parasit care sOrbe o parteinsemnata din valerea productelor, fac pe producetor sipe comerciant sa primesc& mai putin de cat adeveratavalOre a obiectelor, §i pe consumator sa le platesca mairpult de cat valoreza.

De§i profesiunea de samsar sat de curtier nu trebuesa fie un privelegit sat un monopol, nu este mai putinadeverat ca trebue permisa numai celor cart ofer ga-rantit de cunoseinta .i de experienta, numai celor re-cunoscutt pen tru onorabilitatea lor. La not, pant". acum celputin, meseria de curlier era practicata de cativa Greet,§i in cea mai mare parte de Israeliti, earl alerga pe lacumperatori, oferindu-le producte, fara a fi insarcinati devindetori, se due la vindetori fara a fi trime§1 de cum-paratori. ineurcand tar nu inlesnind transactiunile in cat.at devenit o adeverata plaga pentru transactiunile nOstre.

Talentosul nostru pictor Grigorescu a espus, acum 041-.va ant, un tabloti in care, cu penelul sell maestru, re-presitita un iarmaroc (un bMeit) : Multime de terani ro-man', barbati :j. femei, vind cal, boi, oi, pore', paseri, hue,

.iint, zarzavaturi, etc. §i numai Ovrei se ved cumperand,adever prins pe fapt. Ar dice cine-va, la vederea acestuitablou, ca in Romania numai ovreiul cumpera, numai eleste consumator ? Er6rea ar fi mare. Ovreiul cumperain adever, dar cumpera numai ca sa vin 1a adOua di, §i

data pictorul nostru ar fi zugravit parechea (le pendentyacestui tablot am fi veilut, in piata sfanta Vineri, Ovre-iul vine end Romanilor din ora4 ceea ce cumperase cu odi mai inainte de la teranl in iarmaroe. Ovreiul, in ge-

44

nere, nu este nice producetor nici consumator, el este nu-mai precupet : cumpera cand gasesce pe om la nevoe, ca savinda stump. Tirana ovreiului este putina, mamaliga cudeue trel fire de ceapa sail de usturoitt; el nu are tre-buinta de hrana substantiala, fiindca nu se ostenesce mun-cind, nu muncesce, nu cheltuesce putere muschiulara ;nu cheltuesce cu imbracaraintea, cam nu tine la cura-tenie, leapada haina de pe dinsul si cusma din cap nu-mai cand cad buca.tele. Ocupatiunea lui esclusiva este ase tine la panda, tuitind cliioras la punga si la necesi-tatile Romanulut serac saa cheltuitor : traesce din sudo-rea si din nenorocirile Romanului muncitor. Putini, fOrteputini Ovrei sunt meseriast : croitori, zidari, dulgherl, tim-plat" ; multimea cea mare sunt carciumari, camatari, za-rafi si sarasari, niet unul plugar.

Comerciul, ast-fel cum se practica la not, in loc de afi servitorul supus al productiunii si al consumatiunii, s'afacut stapanul si tiranul proclucetorului si consumatorului,intr'atat in cat agricultorul, producetorul nostru eel maiserios, muncesce numai si mum' ca sa hranesca traficulbanulul ; traesce asteptfuld en grOza momentul critic,and nimem nu-i va pute scOte biata mo0e din ghiarelecamatannui.

Orl tine cumisce starea plugarului roman pete spuneca o mare parte din proprietatile cedate acum optspre-dece ant celor 800,000 de fostl chinas', sunt vindute,intr'un mod mai mutt sau mai putin latent, carciumarilor,camatarilor si avocatilor stahiliti prinprejurul judecatorii-lor de ocOle, acestor trei puternic1 si dibaci aliati al co-merciului ovreesc. $i de n'ar fi fost interdictiunea legit

45

de a vinde, interdictiune care espird peste dot-spre-pieceam, putem 11 siguri, ca a treia parte, data nu jumatate,dintrneele pamenturl ar fi trecut in posesia acestor treeclase de lipitori.

Sa nu se credit ca lucrurile se petrec alt -fel cu pro-prietaril cei marl. Lua(i de curiositate o plasd si cerce-tati tine erail actin' tint]. -deci de and proprietaril mo§ii-lor celor marl din acel ocol, si comparatl acele nume cuale proprietarilor for de ast.1.41; veil gasi ca tree patrimidin ele all trecut in mdnile Grecilor, Bulgarilor si la Ovreideghisati si nedeghisati. Si sa nu ni se Mica ca tot' vechiiproprietari roman]. ad fost incapabih, risipitori si jucdton ;faptul este ca proprietatea fonciara a fost persecutata infolosul capitalului banesc, care a supus'o la niste con-ditiuni atat de aspre, incAt ea n'a nutut resista.

Una din causele acestei start. de lucruri a fost si esteca la not, ca si mai pretutindenl in Orient, trebuinteleconsumatiunii an crescut mai repede decal putinta si mij-lOcele de a produce ; ast-fel, acel care all avut un fondl'ad risipit treptat, consumand pe tot anvil impreuna cuvenitul si o parte din fond. Dar causa cea nuternica carea precipitat exproprierea vechilor proprietarl romam afost, in Moldova mai ales, numerosh camatari si samsariearl pe de-o parte inlesniad imprumuturile cu dobdndimarl si cu clause penale nepomenite,conditimu pe earltribunalele be judeca inteun mod judaic, iar pe de altadeprecia productele pdmintului prin tot felul de nasco-cirl

Cel andel earl avead imaginatiunea vie si talentul de apersonifica cele mai abstracte, si la earl comerciul

Si inselatoril.

ideile'

46

se petrecea ca si la noi, personificail in cleul Mercurtree atrihute : Elociqa, Cornerciul nurniaiiTrismegistul (eel de trel on mare). Acest cleft era atatde puternic, incat chiar lul Joe ii era tem& de dinsul.Tot el ducea sufletele in iad.

Un economist a comparat pe traficantil de felul celorde la 1101 cu paianginul, acea insecta numai ochi sighiare, care iii intinde panzele ca o plasa prin locurileunde scie ca tree muscele, iar el, ascuns in camasa sa,se tine la panda si indata ce simte reteaua miscandu-sescie ca i-a sosit o victima ; intocmai ast-fel clopotelul a-gatat de usa traficantului, (lice economistril, ii vestesceca i-a intrat in odae un nenorocit de jumulit, o vic-tima. Traficantul ca $i paianginul nu lepada victima dinghiarele sale, decal dupa ce i-a supt tom vieta. Carciu-marii camataril sunt, pentru Meth teranii nostri mai a-les, paiangini veninosi : le scurg punga si le fac vieta a-mara ca iadul.

Un croitor, un cismar cumpera stofe sari pies, le lu-oreza, le preface in haine si in incaltaminte, le da o va-lOre ce nu aveati mai inainte de a pune ei mana pe din-sele si de-a le transforma. Prin inunca sciinta for adaugao valOre noun pe langa cea primitiva a acelor materii;aceia sunt producetorl Carl sporesc avutia tern. El nucreaza, pentru ca numai Dumnecied pOte crea, dar ma-resc, crest valOrea lucrurilor. Acei Omen', fie el Romani,Greci, Nem(' said Ovrel, sunt Omeni folositori; nu este totast-fel cu zaraful camatar, cu samsarul sail cu carciuma-rub traficanti de ban!, a caror staruinta este de a cumperaastacil pe pret scalut ceea ce valoreza mult mai mult,

Si

si Mafia, si-1

si

si

si

47

a vinde mane cu pret suit ceea ce valoreza mult matputin, provocand cu mijlece felurite si mestesugite, lip-site de consciinta, suirea si scaderea preturilor, ca sa pOtabeneficia, fara a munci; aceia nu sunt producetori, sunttrantori cart traesc din munca altora.

Aci nu e vorba de adeveratil comerciantl si de ade-veratii financiarl ci numal de traficantl, zarafi si samsarl.

Am audit qicendu-se ca averea se tine cu munca, cueconomic si cu buna chibzuiala, si ca daca proprietate,aa trecut de la vechil proprietari in alte mam, causa esteca era fOrte natural sa tree& din main necapabile in mainde Omen' muncitort si ispititi. Dar Ore to vechil propri-etarl sa fi fost trantort, incapabili si risipitori, sl numaitraficantii, rachierif si zarafii sa fi fost capabilt si munci-tort? $i conditiunea avantajOsa ce s'a facut de cats -vaant, mat cu soma; capitalului banesc si traficului, in de-trimentul proprietatil agricole, sa nu fi avut nicl o in-riurire asupra acestet mi§cart a mosiilor ? Dar cine n'aveclut cum s'a eclipsat, in putim ant, stralucirea unoradin fostil traficantt deveniti proprietari de mosit? Cine nucunOsce starea de ruin& in care i-a dus si pe dinsit Ca-mata dupa ce din traficanti de ban' s'at facut proprie-tari de mosh ? Cum? lenest ad fost frail' X., dl. Y, si dl.Z. si alti multi, tot Omen" cunoscuti de harnici .si mun-citort, cart sciut a aduna bane peste ban" prin specula§i comercit, sa devie milionari, si cart s'ail ruinat candsi-ad bagat capitalul in mosil?

Sa nu fie Ore aci un red care trebue studiat, cautatsi vindecat ?

$i cum putea sa fie alt-fel, cand vedem ca un corner-

ail

48

ciant cu un capital de cate-va mil de lei, deschide can-tor, arunca pe *IA polite de q valOre de Iece, de cinci-spre-dece on mai mare decal capitalul sau metalic, si ri-dica bans pe simpla sa iscalitura cu 7 si cu 8 la suta,barn pe care-I specula cu 15 si 20 la suta, imprumutan-du-I pe la proprietan si pe la arendasI, can anevoie do-bandesc din munca pamentulul 4 sail 5 la suta? Cu mo-dul acesta au tOta probabilltatea, daca nu certitudinea,de all indoi capitalul in putini ant; dobandesc acest re-sultat cu un credit care nu este basat pe nimic alta de-cat pe un capital fictiv si imaginar, care nu consta decatin dibacia de a esploata pe producetor Tot ce i s'arpute Intampla mai reU, ar fi de a se scalda intr'un fali-ment, mai mult sau mai putin fraudulos, fara paguba,daca nu cu castig. lar proprietarul de pamint, care arebine la sore (du bien au soleil), cum dice francesul, mo-sie de o suta de mil de lei, nu pOte gasi credit decatpentru a treia parte, cel mult pentru jumatate valOreaproprietatil sale, ham can-1 costa 10 si 12 la suta, siacesta numai de la infiintarea Creditulul fonciar care aemis pana acuma opt-deci si cinci de miliOne si juma-tate de lei in scrisun fonciare pe mosii ipotecate de o va-lgre de cel putin 250 de miliOne, scrisun can s'a1 ne-gociat de proprietarl pe pretul media de 90, adica ca pro-prietarii dobandit un credit de aprOpe 76 de miliOne; iarpe cealalta valOre de 180 de miliOne anevoie mai gasesc ase imprumuta cu a &Ma ipoteca. $i unde se afla acele85 de miliOne de lei? Aft trecut tote de-adreptul in ma-nile camatarilor carora proprietaril le datoria cu ipoteca,cu polite si cu alte inscrisuri chirografare.

of

49

Pentru buna stare a unui popor este necesar sa e-siste un echilibru intre remunerarea ce se cuvine mun-

acea ce se cuvine capitalului Si pamentului. Nu-mai din echilibrul acestor tree factors at productiunitpOte results o functionare regulate. a mecanismului so-cial. Cand una dintr'insele iea o prea mare preponderantaasupra celoralalte, revolutiunea este la u§a, socialismuli ideile subversive se arata spaimantatOre, societatea

este in pericol.Unii din advocatii nostri, si din cel mai cu renume,

s'au facet adesea protectoril chiar aliatil capitalistilorcomerciantilor camatari. Sprijinul ce a1 dat traficanti-

lor acesti prineipi ai limbutiel, a fost forte puternic ; cuatat mat puternic, cu cat la nos, pana acum cel putin,ca in nici o alta Ora civilisata, baroul a avut Si are oadeverata superioritate asupra magistraturei. Profesi-unea de advocat find lucrativa §i magistratit rea re-tribui(i, legitu can s'au distins mai mult in studiile juris-prudentet, acea cart au dobandit mat multa esperientain afacerile judecatoresci, sit preferit si prefer cariera deadvocat. Advocatil au mare putere nu numai inaintea tri-bunalelor, dar chiar si in corpurile legiuitbre. Nu sciudaca multi iii pot da titlul de aparator, al veduvei si alorftinulm, dar sunt viii a caror sciinta si elocuenta sepot fali ca a ruinat fatnilii intregi in beneficiul cama-tarilor.

Sa comparam putin actiunea justitiei asupra capitalu-hit cu acea asupra proprietaiii fonciare.

Un vecin I i calca mosia, its rapesce o parte din ve-Giica. Convorbirl Ill. 4

cel i

gi

50

nitul tea ant indelungati, te duel la tribunal intenteziactiune.

Cestiunea nefiind urgenta, precum ar fi acea a uneipolite de ban!, de esemplu, prwdintele tribunalului ci-teza partile peste cate -va luni, cate o data fret sau pa-tru, insa nici-odata mai putin de sese septemani.

La diva desemnata pentru infatisare, te duel cu advo-cat si cu sineturi, la tribunal in capitala sau la judet.Usierul cfnama partile, strigand in gura mare ; partea ad-versa nu respunde. Presedintdle iea dosarul in liana, itresfoesce, cercetOza procedura, soptesce cu colegil sei, si

mai tot-deauna declara o-scapare de forma,sunt atateaforme !si proclama, ca citatiunea nefiind facuta in tOtaregula, pricina se amana peste trel, patru sail alte seseluni. Pentru acesta este de multe ori de ajuns amiciasad complesenta portarelului, sau un mic dar servitorululportarelulul.

Se fac alte citatiuni ; iei tote mesurile ca nu cum-vasa ramae vre-o formalitate neindeplinita, staruesci, pla-tesci taxele si calatoriile portareilor. Sosesce diva infati-

; iarte duct cu tote sineturile, dosarele si cu advo-catii; usierul striga partile, partea protivnica nu respunde;atuncl, daca nu se aplice. art. 151, pricina se judeca inlipsa si ca§tigi tot ce at cerut, ins& cu drept de oposi-tie qi apel.

Cu putina dibacie si Cu un mic dar, un intimat pOtefOrte bine sa reu0sca a nu ajunge in manile sale, inmod oficial, hotarirea de cat peste tree, patru, sau §eseluni ; la diva defipta tar vii cu sineturile si cu advoca-tul gata sa-ti areti dreptatile. Esc! al 24-lea pe tabloul

ti -I

51

lnfatiserilor ; pe sera vine randul ; daca at noroc sa nufie prea tardin, se infatiseza pricina, opositia se .pri-mesce tot-deauna ; principiul adoptat de cei mai multijudecatori este : opui, pentru ca opui, tribunalul intrain cercetarea fondului. Pledezi ear pledezi, replicaesplici; i judecatorii , dupa ce aud, hotarasc mai tot-deauna ca avOnd nevoe de nOue lumina, pentru a se pro-nunta in cunoscinta de causa, numesc pe d. membru A.ca impreuna cu ingineri hotarnici, luati de part', samerga la fata locului si sa cerceteze cu martori; une onimpun hotarnicie in regula, s'atunct e treba lunga, deani multi si cheltuielile tree peste mijlOcele reclamantulul.Dar sa dicem ca as avut noroc Si nu ti s'a impus sa-tihotarnicesci mosia; ai alte chemari, cu tote formalitatilede portarei, pentru cercetarea la fata locului ; a trecutcu acesta cercetare alte trees, patru, sese lum.

Ait trecut ast-fel doe, tree am, si Inca n'ai dobanditdreptate.

Dupa cercetarea la fata loculm alte chemari, alte pa-tru sau F,;ese lum, Vaud ce to infatisezi si se judeca pri-cina, in cunoscinta de causa.

Cunosc o pricina pentru care tribunalul, ca sa se lu-mineze, a facut patru cercetari la fata Iocului. In sfar-it, ce ii alergat i as cheltuit mereu cinci, sese

ani, cu advocate, cu ingineri i cu caletorii, se judecapricina in intaia insta.nta si dobandesci deplina dreptate.

De aci in colo apelurt la curt' cu alte am'anari, cualte opositium, daca nu si cu alte cercetari de membri lafata locului, en advocate ingineri hotarnici. Yana ce

itl

sisi si.

.sail

dupa

§i

'52

dobandeset si de la Curtea de Apel o sentinta definitive.a mat trecut un an, dot, daca nu si trei.

Mat adaoga Inca un an en cercetarea recursului inCasatie, si Inca un an cu aducerea sentintet la indepli-nire, si at terminat, daca nu s'au intampinat impiedicarila esecutarea sentintei.

Pricinile de calcari de mosie in ant indelungati, unelechiar tree mostenire din tats in fiii si fOrte putine setermina in mai putin de clece am.

Patru said cinci cercetari la fata loculut, cu advocattsi inginen ; einei sau case infalisart la tribunalul de in-taia instanta, alte dOua tree la Curtea de Apel, eel putin deluala Casatie, ai cheltuit mat multe mu de franci cu calg-torn si Cu plata Ornenilor speciah; ai alergat Oece amsi ti se da 300 de francs cheltuielile de judecata.

Cu tot dreptul ce al, limpede ca lumina sOrelm, dupa4ece am de traganeli, dobandesci o dreptate ciuntita.

Dar is sa ai o polita salt un inscris de barn, pre careti l'a preinoit cinci sau sese ani de-a randul, din tree infret lunt, platind la fie-care trimestru sate 1 si jum. sau2 ]a suta pe luna, capetele remanend tot capete, ca lipi-toarea de camatar Iii protesteza polita si in einet-spre-Oece chile are la maim hotarire definitiva, cu titlul ese-cutor; iii pane secuestru pe ce ai, si eat te stergt laochi, este p]atit cu mosia pe care ti-o vinde pe nimic, cupatul pe care te culct si cu cartile pe care eitesci. Istdobandesce suma intrega, fara cea mat mica scadere,plus tote cheltuelile de judecata.

Proprietatea, de pamOnt, care este produsul activitatitonmlui civilisat, nu este nict respectata, nice ineuragiata,

53

-Unit merg pana a crede ca proprietatea de pament ar fio usurpatiune asupra dreptulul comun; nu inteleg caproprietarul imbogatesce societatea, ca el impodobesceOra, ca istoria ne dovedesce ca numai acolo unde pro-prietatea este bine intemeiata protegiata esista liber-tate si prosperitate, ca numai acolo unde proprietateaeste asigurata, tera este bogata.

Cu toate ca si direct .i indirect tot ea alimentezatesaurul public, insa fiscul o trateza in modal eel mataspru; vine termenul omit impositulul fonciar, proprie-tarul nu a vendut Inca nimic din productele anulul, nuare cu ce plati; perceptorul Il pune secvestrul pe tetebucatele, ii pecetluesce tete magaziile, fara a-1 'Visa savenda un bob macar, fara a pate ridica si trimite laschele catimea ce i-ar trebui, pentru ca sa satisfaea ce-rerea statului. Trebue sa-I venda perceptorul cu toba ;.atunci se arata paiangenul, cu care de multe ori percep-torul sail casierul sunt aliati, Si iea 20 sat 30 de kile debucate, cu pretul jumatate. Perceptorul nu secvestrezanice o data proportional din tete productele cart consti-tue venitul mo, iel, ci numai acelea cart se pot vindeimediat: grau i porumb.

Capitalul banesc este cu total la adepost de aceste peri-petit, el este itesesisabil. Ori cate timbre s'ar cere pe po-lite pe efecte, pe contracte, pe inregistrarl si pe trans-miter', tot proprietatea fonciara le platesce. Cu cat s'arcauta a se impune capitalul banesc, cu atat se impova.-ieza mal malt situatiunea proprietatil funciare.

§i

gi

VII.

liar sa revenim la Industrie. 0 fabrica de zahar, incare s'ar fi pus un -capital de 500,000 let in zidirt, ma-ini, vita $i capital de rulement, nu p6te sa se luptecu fabricile de zahar din Galitia, din Ungaria, din Franrcia si din colonic. cand fabricantut roman are trebuinta.de bani, trebue sa platesca 12 $i 18 la suta, pe candeel austriac, eel francez platesce 5 sat 4 la suta; ar fi des-tul ca intr'un an, fabricantul nostru, sa aiba trebuinta de500,000 lei ca acesta sa-I coste 60 sail 90 mit de letdobanda, pe cand pe austriac sat pe frances l'ar costanumai 15 saii 20 de mii, adica 45 pana la 70 de mitde let mai mult, osebit de alt atat care costa capitaluLfond ; dar mesteri, masinisti .i lucratori cart o sa-Icoste indoit si intreit mat scamp, de cat pe eel dinUngaria sap. din Gilitia; alte o title $i o suta de-

eventualitati, cand are p. face cu lucratori a.dust din.strainatate. TOte acestea Impreuna, dad fabricantului dezahar din Ungaria Galitia o su,perioritate de 2si 3 sute de mil de !Yana pe aid asupra fabricantului de

si

sail dfn

zahar romanesc, avantaj cu care pate invinge, trimiten-du-ne sail zahar superior in calitate sail venclendu-1 cucite -va centime chilogramul mai ieftin decal ar putesa -1 dea fabricantul nostru.

Nu putem sci data capitalistic earl ail stabilit fabricilede la Chitila Sascut se pot felicita de intreprindereafor ca de o buna afacere ; dar, precum am mal dis-o nuse vede sa se fi mai ridicat o alto fabrica de zahar, cumvedem ca se imultesce fabricele de rachin din di in di,ceea ce dovedesce ca cele in fiinta prospera.

Ceea ce am dis de fabricile de zahar, s'a vedut si cufabricele de luminari de stearina, cars ail incetat una dupaalta dupa incercari de dot tree ani, neputend lupta cuconcurenta ce le fac luminarile aduse de la Triest si dela Marsilia.

Asa este, Domnule, imi dicea tenerul de la ,GuraRaiului,, dar tocmai de aceea guvernul nostru, daca esteun guvern parintesc si patriot, trebue sa ajute industrianationala si sa o sustie cu subventiuni si privilegiurl,caci ar fi o rusine, ca non, un stat independent, un re-gat, sa mancam zahar nemtesc si sa ardem luminarifrantuzesci, pe cand avem in tera nOstra sfecla si ,sec].

Dar fabricele de zahar, ii respundeam ea, cunt ca sisubventionate deosebit de scutirea de vama, care esteun avantaj de 25 la suta, mal au si alte scutiri muni-cipale, pentru rescuMpararea carora este vorba de o in-demnisare ca de un milion, adica un 1eil sail don impu-nere pe fie-care familie de roman pentru marea gloriede a dice ca mananca zahar de sfecla romanesca, fara

G5

si

;

56

a fi sigur macar ca de la espirarea privilegiului de scutirlacele fabrics vor mai putO urma.

Lucrul se esplica, lint respundea tenerul, incuraja-rea n'a fost suficIenta, iata fotul. Deci, sa se pue impo-sit si de trei si de patru let de familie, numai sa. scimca mancam zahar romanesc, si adaoga apoi nu to gan-desci, domnule, ca dupa cats -va ant conventiunile corner-ciale ad sa espire ca atunci o sa fim liberi de a opriintrarea zaharului strain, sad it vom impune destul, casa nu mai pOta aduce paguba fabricelor nOstre?

Nu intelegea ca inconvenientul ar fi tot acelasi, ca estea pune imposit pe Romani. 0 impunere mare ar aye e-fectul de a scumpi zaharul, ceea ce ar ecuivala cu unimposit in folosul fabricantilor de zahar, daca folos arfi, caci oprind zaharul strain de-a intra in ten. sadimpuindu-1 cu 30 sad 40 la suta, nu s'ar face alter de-cat a-1 scumpi de la un led chilog. la 1 led 40 b., a-dica a suptme pe Roman se platesca o dare de 40 bansfabricantului de zahar romanesc pentru fie-care chilo-gram ce se va consuma, in.ciaiii, in cafea sad dulceta.Unit, calari pe independenta, nu vor sa intelega ca astadinu mai este posibil nice unui stat, cat de puternic ar fi,sa pue dart vamale peste mesura, sad sa interdica intra-rea de producte straine ; barierele dintre state nu maisunt posibile. Et o in una buna cu

domnule, ca suntem un regat, un stat de sinestatator i ca guvernul este dator sa mantle drepturilei demnitatea tent.Desi observam ca sunt duct ant decand suntem inde-

pendeutt, decand nu mai avem suzeran, si nu mai pla-

si

$i.

Uiti,

.

57

tim tribut nici unui sultan, decand avem ministri pleni-potential.' la Viena, la Petersburg, la Londra, la Paris,la Berlin, la Constantinopol, si mai in tete capitalele Eu-rope', si cu tote aceste am inteles, pe ici pe colea, eftnu prea ar fi bine si cu minte, de a face acte de acelecare ar pate sa ne alieneze amicia si simpatiile celor-alalte ten. Statele cele mai mart si mat puternice ail con-sideratiuni unele pentru altele si chiar catre cele mid.Puternicele state Francia si Anglia cauta pe cat pot sanu jicnesca interesele ,micilor state Belgia si Elvetia.

Dar chiar de am pute face tot ce am voi, si am im-pune marfurile straine cum am voi, tot nu cred ca ar fibine, nici drept, nu pentru strain', dar pentru not in-sine, de a lua dispositil de acele cart ar sili pe Romanisa platesca cu 1.0 si cu 20 la suta obiectele de cart ailtrebuinta mat scump de cat ar putO sa le cumpere a-duse din strainatate. Credett ca ar fi bine, ca ar fi ra-tional sa platim 5 sail 6 let pe an de familie, ca samancam orez produs in tera la not ; se, mai platim 10sail 15 lei ca sa ne falim ca purtam matasarit tesute inOrn la not ; alt atat pentru haine, pentru cisme etc., sumala care ar trebui sa mai adaogam si golul lasat in te-saur ; ar fi a ne manca unit. pe alt.'', ar fi istoria ursu-lui care slabesce in visuina, traind ierna lingandu-si gra-simea din labe. Bogatia unei ten nu covista in naturasi forma obiectelor ce produce, ci in cantitatea si va-lOrea lor. A pune taxe pentru a protege industriile cartn'ail dat dovada de prosperare, este a lovi bogatia natio-nala in sorginta et.

Starea normala a comerciulut international a unei ter',

51

dice John Stuart Mill, este ctnd o Ora esporta pe catimport., cact atunci esista in comerciul el un echilibru stabil, ca In mecanica; iar natura si forma acelorobiecte este indiferenta.

VIII.

Un mare politic a qis ca. Omenii cu gandiri sincere $icu cugetari oneste si patriotice, cand cugetarile for nusunt intemeiate pe ratiune si pe sciinta, fac mai mult reitsi aduc terit for mai multa vatamare de cat despotic celmat aprigi; caci actele acestora pier cu tiranul, pe candideile gre$ite, propagate de Omen! mesa si stimati ,cand ail patruns odata in spiritul poporulul, anevoe sepot desradacina.

La not asta-01 multe inimi generase si patriotice is!as mintea atintata catre industrie. Ved ca tam a merssi merge cu pass repecli inainte, ca in putini ant s'a suitla un grad insemnat pe scara politica, si ca. asta-cli Ro-mania se pOte numera mandra intre terile libere siindependente ; dar ca in privinta economica a remas siremane din tli in cli mai inapoi de celealalte state civili-sate ; constata ca trebuintele aduse de desvOltarea natio-nala si de exigentele progresulut au crescut si cresc muttmai repede de cat sporirea productiunil si de cat mij-lOcele de a le satisface, si ca industria manufacturala nu

60

numai ca nu a facut nici un pas inainte, dar ca dincontra perde cli cu cli si din concistele sale cele vechi.Ved acesta si se inspaimenta cu drept cuvent, cact in-dustria manufacturala nu este numal un element de im-bogatire si de buna stare, dar este tot-o-data si un ele-ment de desvoltare intelectuala si politica ; este mantiain care se infasOra arta si sciinta, leganul in care aucrescut si desvoltat libertatile si drepturile omulul.

Esersarea unei industrii cere de la aces cart o prac-tica cunoscinte mat intinse, un spirit mai ager si maidestept, mat ornat, de cat al acelor cart tin de cernele plu-gului. Burghesia care este statul major al industries manu-facturale, a fost pretutindeni pazitorul libertatii, precumplugaria a fost pavaza patriotismulut. Industria apartine ora-selor precum plugaria apartine satelor. Baca moravurilesunt mai simple si mai curate la Ora, inteligenta este matdesvoltata la targ. La jera omul scie de cum se nasce cumare sa traiasca, jalOnele vietii ii sunt puse mat dihainte cacopil, are sa pazesca vitele la camp si la padure; ca flacan,are sa plivesca, sa sape, sa severe si sa culega ; la dOue-deci de ant are sa se insere, sa faca copil multi, sa ducaplugul pe brasda si carul la targ. La orase omul in copilarialut, fie What, fie femee, nu scie de ce o sa se apuce,nu scie daca mijlOcele II vor permite vre-o-data sa aibafamilie, casa si masa. Copiii la casa orasanulul suntcheltuiala, precum la Ora sunt bogatie. In lupta pentruexistenta trebuie de mic salt framante mintea ca saghicesca drumul ce trebue sa apuce, si ast-fel devinemat destept de cat cel de la Ora, mai putin scrupulosde multe ors, dar mai ager, mai activ, mat iute la

s'ail

61

conceptiune. Plugarul pentru meseria lut nu are trebuintade cunoscinte intinse ; in vreme ce mesterului, corner-ciantulut, speculatorului it trebue cunoscinte de geogra-fie, de statistica, de calcul, de fisica, de chimie, de me-canica, cunoscinte can mai tete sunt mat mult sail maiputin in strinsa legatura en trite meseriile, cu tote ra-murile industries. De nu vom considera de cat modestymeserie de dulgher sail de zidar, nu pOte deveni cine-va bun mester intr'aceste ramuri fara notiuni de geome-tric descriptive, de architectura, de taerea petrelor, dechimie, de desen, etc.

In dorinta binelui de a vede inllintandu-se ramuri deindustrie, unit cugetatori imping sovinismul OW. a credeca s'ar pute dobandi on si ce in Ora la not si ca ne-am pute scuti de a mat cumpera ceva de la straini.

Nu este indoiala ca on-ce obiect se p6te dobandi inon -ce loc. Ort-cine dandu-st ostenela p6te face o mastsau un scaun; dar acesta nu va fi o producere folosi-tOre, data obiectul dobandit ar costa induoit si intreitmat scump de cat l'am pute aye cumperandu-1 de latamplar ; in on -ce china. se pot produce ananasi siportocale, dar acesta cultura nu We fi remuneratOre, dacaacele fructe ne-ar costa mai scump de cat cele adusedin strainatate.

Un general vestit ne arata, acum vre-o cats -va am,tree pusci fabricate in atelierul ministerulut sea ; dar fa-candu-se socotela se dovedia ca fie-care pusca costamat multe mit de franci. Fara indoiala acel ministru pu-tea fl multumit de reusita, dar acea glorie nu era matputin pagubitOre pentru sera.

62

LTn forte bun patriot arata cu mandrie acum cats -vaant o bucata de fer, de forte buna calitate, in adever,estras dintr'un mineral aflat pe mosia Brostent, si adaogaca s'ar pute esploata tratandu-1 prin metoda catalana,intrebuintand la lucrarea acelui mineral intinsele paduride pe acea mosie ; bunul patriot isi da acesta parereimpins de un sentiment laudabil, dar cugetarea lui eralipsita si de sciinta si de ratiune. Proprietarul de atuncientusiasmat de buna calitate a ferului scos din pamentulset, a chemat ingineri sa-i cerceteze mosia in lung siin larg. Citind raportul acelor inginerl ar crede cine-vaca. pamentul Brostenilor ar fi numal our si argint, mosiaun Eldorado si apele ei un Pactol. Unil inginerl sunt siei ca unit advocati, care child le spur o pricina, ti-o de-clara drepta si nu-ti lasa indoiala ca ti-o castiga. Inseintendentul proprietarului actual, om practic si cubuna chibzuiala, a lasat ferul, plumbul, aurul si argintul,sa derma in panteeele pamentului si s'a pus a esploataserios adeverata bogatie a mosiet, padurile; le esploatezasistematicesce si cu inteligenta si trage un venit insem-nat si asigurat pe veal, pe cand sunt sigur ca daca s'arfi pus pe esploatarea ferului ar fi facut-o in paguba. A-eel intendant a sciut ceea ce nu scia patriotul, a sciut caferul, metalul atat de necesar omului, se afla respanditin abundenta in tote formatiunile geologice, ca nice unalt metal; dar ca Anglia, mai favorisata de natura intea-cast& privinta, poseda mineralele de fer in pamenturilecarbonifere, amestecat cu carbune si cu tote substantelesilicese si terese necesare topiril, in proportiuni asa depotrivite, In cat luand cu lopata acel amestec si arun-

63

candu-I in coptarele cele marl (hauls fournaux), curgedinteinsele! garla de fer topit (tuchl sau fonte) care peurma se transforms prin cuptbrele de pudlaj in fer duc-tibil. Asemenea conditiuni favorabile nu se afla nicaieriaiurea, si acesta face ca nicl o ter& nu pOte concura inprivinta ferului cu Anglia. Ar fi o nesocotinta a canto,sa esploatam bogatele minerale de fer ce avem in multepart.' ale Romanies, aducend carbune de pament din strai-natate sail ardend padurile. Natura ne-a refusat carbu-ncle de pament, in zadar 11 cautam, cad el nu se afla

In formatiunile tertiare si cuaternare can domina in for-matiunea nOstra geologica. Este mult mai avantagios aproduce ceea ce putem produce cu folos, iar feral sa-1cumparam de la Newcastle, unde II putem gasi une-onpe trei livre (76 fr.) tona, pe cand not nu l'am putproduce nici cu pret indecit. Acesta ins& nu va sa Mica,ca sciinta nu va gasi intro Ali mijlOce de a estrage fe-nal din pirite si din oxidurl, fara Intrebuintarea carbune-lm sail c& nu s'or invents cuptdre in care lignitul sapOta servi la asemenea lucrari. Atunci am gresi, daca n'amprofita de acel mijloc.

Nu este anevoe, dicea Inv atul Comb de all face ci-ne-va un cabinet de mineralogie, cu mineralele aflate inon-ce Or& ; dar acesta nu ar dovedi ca s'ar pute es-ploata on unde, on ce metal sai' on ce substanta mi-nerala.

Orfila, chemat ca profesor de chimie legala in celebrulproces Lafarge, a dovedit ca aparatul lul Marsh arata e-sistent& de arsenic in ce mobila veche, dar acestaon

64

nu dovedesce ea mobilele cele vechi ar pute servi demina de arsenic.

Reposatul Oteteleeanu, interesat inteo vreme in esploa-tarea salinelor nOstre, urn propune sa-1 intovaraeesc in-tr'o ealaorie la ocnele mars de la Ramnicul-Valcei, cuscop de a impinge voiajul pana la Cloeam; proprietarulmoeiet Baia de Arama propunea companies salinelor es-ploatarea metahilm. Am petrecut la Cloeani mat multe(pie cercetand acea mina, ei m'am convins ca vana dearama (filonu) era forte saraca, ca nu continea nisi aoecea parte de mineral de arama cat se Oa, in filOneleCornwalii din Anglia. La minele de arama, de plumb side cositor de la Penzans, Trurro ei Botalac, dupa ce soestrage mineralul din petra in care se afla respandit(Ganga), se inearca pe mare ei se trimite la Swentze,unde carbunele este abondent ei ieftin, acolo se prefacein arama roeie, plumb ei cositor. Esploatarea unui filonca cel de la Baia de Arama nu ar ave alt resultat decat destrugere de padurt ei mina companies care ar in-ecrea-o.

Nu este glorios nice util de a fabrica obiectele de callne servim ; glorie este atunct cand prin ingeniul nostruaflam mijlOce de a le produce cu mat putina cheltuiala,sail de calitate mat bung..

Dorinta care trebue sa ne preocupe in impulsiunea cedorim sa dam industries nationale, nu trebue sa fie dea ne proeura on-ce obiect in tera, impiedicand sail o-prind productele straine de-a patrunde la not, ci de acauta ei de a gasi care din obiectele cerute de trebuin-Iele nOstre sociale, cautate de consumatorit noetri, ei pe

65

can ni le procura strainatatea, s'ar putt dobandi de fa-bricanth nostri, folosind tot-o-data pe producator, fara dea impovara pe consumator sau a-1 obliga in mod directRau indirect a plati acele obiecte mat stump decal dacaje-ar aduce din strainatate.

Condus de acesta preocupgiune am parcurat targul, o-prindu-me, una dupa alta, dinaintea pravaliilor earl setin sir pe stradele Victories, Lipscant .i Bra.oveni, cer-'etand obiectele espuse la vederea trecatorilor ; dupa a-eea am luat tabelele nOstre vamale cele din urma, dinnul 1881, Si voesc sa inscrit aci reflecsiunile ce mi-autgerat acea cercetare.

0

Ix.

La pagina 12 No. 1, a tabelelor nOstre vamale, larubrica Anima le vii, se vede ca cumparam din Wilevecine vite marl : Cal, bol, bivoli, catarl de 5,014,164 fr.

Desi nos esportam de aceste vite pentru o sumamult mai mare, care se sue la cifra de 16,597,429 fr.,asa ca balanta ne este in favOre cu 11,583,265 fr., darnu este mai putin de observat ca fOrte lesne ne-am put6 scutide a cumpera de la strains, aducend Ore-care ingrijire increscerea vitelor nOstre. Sporind si imultind erghelfile sitamazlacurile, am crea un isvor insemnat de bogatie ; nunumai ca am scadea cifra importului, dar am spori cumult cifra esportului.

Crescerea vitelor nu numai Ca nu a facut nici un pro-gres, dar de cat-va timp a dat fOrte mult inapol; soiurileneistre de cal si de boi pipernicit ; suntem departe detimpii, cand armata prusiana fsl facea remonta de calde cavalerie in erghelii din Moldova.

Suma de 16 '12 miliOne este departe de a fi ceea ce

s'aft

67

ar pute deveni, daca am canta sa utilisam intinsele ospa-tOsele campii ce avem in Ialo mita *i pe malul drept.al Dunani.

and consideram importatiunea Angliei i Germanieide came *i de 01 vii aduse de peste ten i marl, vedema halanta nOstra s'ar pute sui la multe miliOne ; *i in

Joe de a vede sume insemnate in colOna importului, amvedea multe miliOne adaogate la colOna esportulul nostru.

Cultura cerealelor a devenit devine din ce in cemai dificila pentru proprietarii cei man, din causa lipseide brate ; deja cei mai multi au renuntat de-a mai cul-tiva porumbul. Cultura cartofilor char este marginita numaiin tinuturile de sus ale Moldovei ; de sfecla nice nu sepomenesce, Si fabricantii de zahar sunt obligati all producechiar ei sfecla de care au trebuinta acesta in marepaguba. De acum in colo adeverata esploatare a propri-,etatilor celor intinse are sa fie crescerea vitelor, o in-dustrie care nu are trebuinta de brate multe, dar care.sere capitalurl man, pe can numai proprietatea cea mare*i le pOte procura. Crescerea vitelor are tot-odata si da-rul de a imbunatati pamentul, ingra*indu-1 ; it face maiproducetor, pe cand plugaria fara vite it saracesce, it.seca *i-1 face neroditor. S'a observat de tot]. agricultorii.ca de cati-va ant inceice, sporul pamentului nostru scadedin recolta in recolta ; acum dOue-cleci de ant prodUce-rea mijlocie se compta pe o child jumatate de pogon,asta-01 sunt putine pamenturile can dal) mai mult de ochila de pogon. A face agricultura fara crescere de vite,-este a seca rodirea pamentului *i a saraci pe cultivator.Un proprietar roman intreband odiniOra pe un agricul-

ai

Si

ai

ai

68

for esperimentat, care este metoda cea mat bursa, de a.cultiva pamentul, acesta it respundea «bene pascere, ; in-trebandu-1 care ar fi metoda preferabila dupa acesta, in-vetatul ii respundea «mediocriter paseere,, Si in fine in-trebandu-1 care ar fi cea de al treilea grad, iar it respunse «male pascere,.

La pagina 12, rubrica prodacte animale alimentarNo. II, gasim pentru carnuri, pastramis, venat, lapte, branzapesce, icre, etc., un import de 2,993,125 fr., din carenot vindem strainilor de 4,159,339 fr., ceea ce ne dabalanta favorabila de 1,160,214 fr. ; xlar, afara de Ore-cart obiecte de o valOre minima, precum sunt fructelede mare, stridit, midi" etc., pentru celealalte am pute do-bandi o esportatiune mull mat mare, si o importatiune-redusa la o valOre neinsemnata.

Aceste tree articole de mat sus cu o Ore-care ingrijirein crescerea vitelor ar pute sa ne dea in forte putiut antun spor de venit de eel putin 20 de miliOne, spor carear merge tot crescend si s'ar sui treptat din an in an_

Trecend la productele propriit clise ale pamentulutsi la derivatele lor, la No. III, rubrica mate) is fai-nose derivatele lor, vedem importate, din Austro-Un-garia mat cu soma, cereale, faina, paste, pane si pesmettde 5,377,459 fr.

De si esportam in deosebitele part.' ale. Europe' pro-ducte d'ale pamentultu de 157,255,797 fr., ceea ce nelasa un folos banesc de 151,878,298 fr., dar cu putina in-

o

69

grijire Austro- Ungaria nu ne-ar mai pute lua nice acelecinci miliOne ce-i dam pe fainurile ei.

Este adeverat ca tractatul de convert din 1875 a in-lesnit mult intrarea fainurilor pastelor, dar acesta nutrebuia sa ne descurageze sa ne faca sa inchidem siputinele fabrici ce mai aveam ; din contra trebuia sa nefaca sa intelegem ca este un avantaj mare a face faina.i a petrece granele nOstre macinate, precum fac Ungu-rii cari esporta in mare parte graul for macmat, Ninafund mai putin espusa la avara. Graneie nOstre cele u-Ore gasesc anevoe cumperatori si se vend. fare pret, petend amestecand soiurile si macinandu-le iinpreuna, fainas'ar petrece mai lesne si cu mai mult folos. Graul ame-rican ajunge in Europa macinat gata; puternicile masimale vapOrelor de transport serva a transforma graill in-faina chiar pe bord, cand timpul caletoriei transatlanticeo permite : pornesc de pe cOsta Americei cu grail si a-jung pe cOsta Europei cu faina. Nu stall la indoiala caadoptand metoda de a ameSteca calitatile granelor nOstresi a le transforma in faina, s'ar pute spori activul nostrucu Oece saa dOue-Oeci de miliOne ; in tot casul ne-amscuti de cele cinci miliOne ce dam Austro-Ungariei.

In rubrica fruete, legume, etc. No. IV, vedem fructeazle tot felul : struguri, prune uscate, legume prOspete siuscate, seminte, uleiuri importate pentru suma de900,685 fr, de call vindem $i not strainilor de 7,658,757fr.,prin urmare o balanta in favOre cu 6,758,072 fr.; dar-cred ca nu ar fi anevoie sa imita,m fabricele de legumeconservate din Marsilia.

si

si

70

Zaharul figureza la pag. 58, 68, 70, 72 si 86 cu!5,749,274 fr., platind drept de intrare 1,279,159 fr. a-pr61)e 22, 3 010 ad valorem, adica 20 fr. de suta de chi-lograme. Am fost tot-deauna de parere ca fabricarea za-harului la noi nu p6te fi, de-o cam data, retribuitOresi ca vom merge din an in an platind strainului sumedin ce in ce mai mart pe acest product. Sfecla este oplanta anevoie de dobandit asta-di la noi, flind-ca ceresi aratura adanca, pe care cu greii o putem dobandi cuvitele nOstre, cere si brate multe la 'wash si la cules, Incat nici proprietarh cei marl nice plugarii nu o pot cul-tiva cu folos ; aces care au incercat nu aft dobandit resul-tate satisfacetere; teranii prefer cultura porumbului carese consuma in mare parte pe loc.

Acum vr'o patru ant me aflam intr'un vagon cu contelZichi, atunci ambasador la Constantinopol. Trecand peMg& Chitila a voit sa cumisca modul de esploatare al a-celei fabrics ; dupa ce i-am esplicat conditiunile si indato-ririle ce avea proprietarul cu fabricantul, mi-a Ca *idinsul avea fabricl de zahar pe mosiile sale, ca acele fa-brici ii aduceaa veniturl insemnate, dar ca daca ar fi obli-gat sa cultive singur sfecla, le-ar parasi, cad i-ar fi cupaguba; imi spunea ca gasesce sa cumpere de la terani oncata sfecla voesce si ast-fel fabricele sale nu se ocupadeck cu estragerea materiel zaharine si cu ingr4atulvitelor si al campului.

Platim strainului 1,214,554 fr. pentru cumperaturide vinuri si in schimb esportam vin de 200,000 fr..,a deca o balanta defavorabila de 1,000,000 fr., ceea ce

dis

71

este o mare paguba pentru not, fiind-ca vinul ce trimi-tern astacli Francesilor Belgienilor it dam pe un pret de-risoria, pe 2 si pe 3 fr. decalitru, pe cand et prelucran-du-1, 11 dal). o valOre intreita si impatrita, trimitedu-ni-1chiar nOue cu etichete de vinurl fine de Bordeaux, folo-sindu-se numal el de acea crescere a valorii.

Prelucrarea vinurilor a devenit o industrie forte lucra-mai ales de cand viile sunt bantuite de filoxera.

Proprietaril nostri vinicoli ar castiga miliOne, daca ar i-mita in cultura viei .i in facerea vinului pe Simu-lescu, Bratianu, Ferekide, cart fora Intrebuintare de pro-cedee chimice, ci numal printr'o lucrare mai ingrijita,

dobandit resultate forte insemnate. Vinurile for sevend cu pret intreit i impatrit decal al vecinilor pod-goreni.

Vorbim si scriem toti despre industrie, o chemam inajutor ca pe-o peitate, precum chiama femeile pe MaicaDomnului in momente de durere ; dar mi se pare ca ochemam cum se dice ea chiama femeile Israelite pe Ma-ria, gonind-o cu matura, Indata dupe ce le-a trecut du-rerea : nu facem ceea ce este de facut pentru a-i pre-gad venirea stabilirea el.

Una din causele parasirii meseriilor a fost si este ad-miterea prea lesne in slujbele statului. Se cere o preamica dosa de invetatura de la tineril earl aspira sa fieadmisi in cancelaril, incat inteligentele cele mat medio-cre pot sa pretinda a dobandi positiunile cele mai inalteIn stat. Acesta distrage pe o multime de linen de la me-seril .si de la profesiuni, in cart ar gasi o vieta mat fo-lositOre for societatil. Asta-41 flit croitorilor Si ai cisma-

si

tive,

d -nil

an

si

si

72

rilor nu mat vor meseria parintilor, ci visOza functiumsi influent& politica.

0 alta causa forte de considerat este ca nu avem pro-fesort seriost de chimie, nu avem cursuri de technologic,de chimie aplicata la industria manufacturala. Am avutsi avem mai multi tineri in scOla centrala din Paris siin OcOla politechnica. din Zurich; multi din et ate devenitinginert distinct; dar, condusi de ideea de a ocupa unbe in serviciul statului, mai tot" s'a'x aplicat la construe-tiuni ; mat Ca nu cunosc pe nici unul care sa fi trecutprin sectiunea mecanistilor, a chimistilor salt a minera-logistilor, cad' intr'aceste ramuri, data vom escepta oc-nele de sare, fabricarea tutunurilor si monetaria, nu suntfunctiuni publice de dobandit.

ScOtem pe here 441,462 fr. si esportam numai de14,273 fr., pe cand vedem ca toti aces cars aa incercatfabricarea beret, aft facut start insemnate.

Velnitele sau povernele, singurele n6stre fabric',putem (Ace,- sunt intr'o stare primitiva; mai tote suntconduse de evrei empiric', ast-fel ca, de si posedam omare calime de bostina, de prune, livecli intinse de po-meturi, cu tote acestea suntem tributari strainulw. cu3,241,520 fr., pe cand not nu vindem decal de 34,838 fr.,in cat platim o dare gratuita de 2,206,682 fr.

De fabric' de sapun, de potasa si de alte multe si multe,nici pomenela.

Ceea ce ar trebui sa pironesca gandirea nOstra, ar

73

trebui sa fie de a cauta modul cum s'ar imbunatati siimmulti ceea ce producem i ceea ce putem produce.

ScOtem pentru obiecte alimentare, legume, carnuriuscate, pe cart le putem forte lesne produce hnitand pro -cedarile intrebuintate la Marsilia, suma de 6,306,432 fr.

In rubrica ntaterii qi producte chimice, productelechimice figureza la import cu valOrea de 1,665,840 fr.,de§i multe dintr'aceste producte, precum acidul muriaticsat chlorydric, chlorydratul de amoniac (tiperigul) etc.,s'ar pute produce in Ord. Not lasam mormanele de prafde sare sa umple curate ocnelor nOstre fara folos nicipentru scat nici pentru particulars, §i mergem de cum-peram soda i acidul muriatic.

La rubrica materii tincturiale importam chiar Si

cernela, .'i tote colorile cart se estrag din pacurd ;asp, ca importam de 2,185,983 §i nu esportam de catde 194,328.

Rubrica ulciuri i grasimi. Importam 6,307,129, pecand nu esportam de cat de 47,536:

AprOpe 3% mil., pe obiecte pe cars ar trebui sa leproducem in term, fala ajutor de subventiuni, de protec-tiuni sat de prohibitiuni.

La rubrica pia qi blanarii, lasand blanaria la oparte §i considerand numai comertul pieilor, acest arti-col constitue un import de 36,500,119 fr., pe cand espor-

74

tul nostru nu este decal de 1,825,013 fr., o wire de banede 34,775,106 fr. De $i nu cred ca am pute produce de-ocam data marochinuri Si alte pies fine, dar pieile celegrese s'ar pute fOrte bine lucra la not in Ora, ceea cene-ar da o economie de mai multe miliOne pe tot anul.

Tabacariile nOstre cele Primitive si inapoiate ar trebuisa se transforme in stabilimente seriese, apropriindu-5iprocedarile indicate asta-di de sciinta chimica si me-canica.

Terminand aci cu obiectele trase direct sail indirectdin pament, am veOut, ca daca spiritul industrios s'ardestepta si s'ar dirige numai asupra unora dintr'insele,asupra acelor pe cari le-am indicat aci in treat, nume indoesc ca in forte putini ani Ora ar pute sa aibao sporire in productiunea nationals de eel putin sese-clecide miliene pentru satisfacerea consumatiunii interiere,deosebit de avantul ce ar lua acele industrii car! ar put&intinde debitul for Si in afara din Ora.

X.

La pagina 12, rubrica materii textile si industrii de-rivate, No. 16 confine o multime de obiecte, dar nu nevom ocupa de acelea a caror consumatiune este nein-semnata ; me voit margini a mentiona pe acele cars a-ting mai grey punga consumatorilor nostri, salt earl potdeveni intreprinderi fructuOse.

Strainatatea, Austro-Ungaria mai cu sema, ne tri-mite Ulna tOrsa, teseturi grOse de Una, paturi cu perlung, tolurt, abale, zeghil, dimii, palarii teranesci, depasla etc. de 3,280,315 fr. Desi ar ti indrasnet Si pOte sipagubitor a incerca sa concuram cu Europa, fabricandpostavuri fine, dar eel putin am pute fOrte bine a -I dis-puta aceste dOua miliOne si jumatate. Postavurile fine im-portate, figureza in tabelele nOstre vamale cu suma de35,032,204 fr. Pentru acest articul cred ca suntem con-demnati a fi Inca mult timp tributari fabricelor straine.

Teseturile de matase, pe cari scOtem mai multe

76

miliOne pe tot anul, asemenea nu cred Ca le-am }mite do-bandi la not, si avem se. le aducem inca multi ant dinFranta si din Italia. Dar de ce sa parasim, precum amfacut, vechea, frumOsa si banOsa industrie a crescent gan-dacilor de matasa; eel putin aveam de la duot borangicul$i matasa necesara femeilor de la Ora.

Tree Si asupra torturilor si teseturilor de bumbaccart sunt insemuate in tabelele importatiunii cu suma de35,295,511 fr., cact nu avem nici materia prima, nicimijlOcele colosale de fabricare, de cart' dispun Englezii $iAmericanii; on-ce am incerca, forte mic resultat am do-bandi; tot ce s'ar pute face ar ft introducerea unor res-bOie de tesut panza grOsa si a masinelor de impletit,dar tortul Pam cumpera tot din strainatate. Mulgeniile auomorit rota de tors, precum rota omorise furca.

Acute cap-va ant inul si canepa erau tOrse cu furcade terancele nostre si tote panzeturile necesare familiesteranilor se facea in argea. Batiste le si panzele de Olandasi de Silezia ar fi anevoe de dobandit din causa tortulmmai ales, dar cordariile fabricarea de panza grOsa near pute scuti de a scOte pe tot anul 7,084,294 fr.

Dintr'aceste articule insemnate in eel patru paragrafiprecedents am dobandi o productiune nationals de 10sea de 15 miliOne.

Din vesminte confectionate, strainatatea trage de lanot 10,323,853 fr. Nu putem concura cu Viena in con-fectionarea de haine, fiind-ca acolo se gasesc lucratori

§i

77

mai ieftim, acesta insa nu trebue sa opresca incercarile.De vreme ce avem croitorl, de ce sa nu cant= a orga-nisa asociatu, ca sa putem face stabilimente marl, bine.inzestrate cu instrumentele si cu masinile cele mat per-fecte ? Am pute scadea cate-va miliene din cele 8 ceplatim,

Exemplul atator modiste germane Si francese, earl ailfacut stall insemnate, ar trebui sa istimuleze pe fetele ro-mance atat de indemanatice la lucrul cu acul acestasuma n'ar mai figura in colOna importafiunilor.

Hartia, macavaua i obiectele de carton ne costa5,465,234 fr. Fabricarea hartiei mi se pare un ce bazar-dos, fiind-ca un debit de 5 sail 6 miliene nu este des-tul de mare pentru intrOnerea unel fabrics, fabricelecele mica nu pot lupta cu cele marl si perfectionate, dartransformarea macavalei in cutif i alte obiecte de car-ton ar fi o lucrare potrivita manelor tinerelor fete carIau dovedit in fabricele de tutun cat sunt de indemanatice.

La rubrica tonne qi industrii, derivate, in colenaimportultu , figureza suma de 13,912,270, deosebit demulte alte obiecte de lemn de arta ce importam, pe candnot nu esportam lemnarie de cat de 5,162,466 fr., in catin privinia acestin object, care ar trebui sa ne dea o ba-lanta eel pu(in favorabila, suntem tributani strainului, A-ustriei mai ales, cu 8,749,804 fr. Nepasarea nOstra inexploatarea padurilor este atat de mare in cat mare partedin cheresteaua de brad intrebuinfata in construcliuniledin Bucurescl ne vine din Bucovina.

§i

pi

18

Nu incape indoiala ca exploatarea sistematica a pa,-durilor nOstre si lucrarea lemnariel ordinare ne-ar scutide acele patru-spre-(lece miliOne ce scOtem, si ar sporisuma de tint' miliOne fr., a exporta(iei.

Combustibili minerals, gasim ca importam de 4,793,418 fr.carbune de pament. Acosta suma este mica si este do-vada de saracia nOstra industriala. Consumatiunea car-bunelui este asta-cli mesura cea mai, buna si mai exactaa starii de prosperitate industriala a, uriei ter'. Sper caacesta cifra, va merge sporind din an in an, tar nu sea-4end. De si carbunele de pament, houille, este indispensabillucrarilor industriale, dar lingnitul, care se afla in abon-dent& in formatiunea geologica care,. apar(ine Romania,pOte fi intrebuintat la multe.

Ca putere miscatOre tera nOstra este una din cele maipriviligiate prin isvOrele ei de ap& atat de puternice side abondente. La munte mai cu sema, prin descoperirileputerii electrice, electro-dimanice, puterea apelor are unmare viitor. Acea putere va inlocui p6te in multe intre-buintarea carbuneltu prin transmiterea puterii apes princable electrice ducend-o la locurile uncle are sa fie apli-cata. Acum de curend un inginer Sir John Thomson pro-punea a stabili masini de abur in minele de carbune dela Newcastle si a duce puterea acelor masinl in Londraprin cabluri electrice spre a o intrebuinta la luminatulora§ului si la fabric', ceea ce ar fi de un mare avantajsi pOte singura tamaduire in contra negurilor cart ban-tue o capital& de patru miliOne.

79

Parafina, unul din cele mai principals producte alepacurei, ar trebui sa fie pentru not un obiect care saaduca un vent insemnat; in loc de acesta. platim856,243 fr. strainului, si pentru luminari de stearine dam1,096,624 fr.

Cumparam ipsos de 24,903 fr. .i pamentul nostrueste bogat inteacesta materie.

lmi aduc aminte in tinerete ca un frances anume Petit,care se asedase la Campina, zidise tot atelierul seu defierarie cu pared de platru, fara a intrebuinta nice piatranici caramida. Acel frances lucrase mult in platrierile dela Mont Martre 1icea ca ipsosul de Campina este totatat de bun ca acel din formatiunea tertiara a Parisului.

Cumparam de la straim, var, nisip, .i huma, cara-mida., olarie grOsa, sticlarie grOsa, de aprOpe dOue milionesi jumetate i cari s'ar puts lesne gasi si produce la nos.

Sa speram ea fabrica de chibriturt ne va scuti de cele2,939,787 fr. ce platim strainatatii.

Adunand tote sumele ce am vedut Ca am put6 scutid'a trimite in strainatate, sail max bine dicend ca am pu-t' produce in tera obiectele ce am insemnat intfacestarepede ochire asupra tabelelor nOstre vamale, se vede ca inputin timp cu putina ostenela am pate spori productiu-nea nOsta cu eel putin 50 sail 60 de miliOne pe an,sums care ar merge tot Crescend s'ar puts sui la 100de miliOne, mai ales data am suprima vamile si am

si-mi

si

si

80

chema pe fabricanth strain]. intr'o Ora unde isi pot de-pune marfurile si productele destinate terilor vecine.Incetul cu incetul si unul dupa altul fabricantii ceI marlal Europei st-ar transporta unele din fabricele for la nos,ar stabili in Romania fabrics sucursale a marilor for a-teliere, ar aduce lucratori mesteri; libertatea de corner-ciu ar atrage mesteri si fabricanti, precum odiniera re-vocarea edictuhu de Nantes a gonit din Francia pelucratorli cei bum de cart s'a folosit Germania.

Se. nu se creaa ins& ca acel spor in productiune, oncat de mare ar fi, ar servi sa sporesca stocul nostru me-talic ; acele miliOne ar spori bunul traiii al Romanilor,servind teril a cumpara o mai mare catime de obiectelece consumam sae am pute consuma.

Ne lipsesc brake este adeverat, dar nu este mai putinadeverat ca bratele ce avem nu produc tot ce ar puteproduce.

Me resum in mode! urmator :1. Desfiintarea vainilor in mod absolut.1 Admiterea in functiunile statului dupa o programa

de cunoscinte care sa nu fie accesibile inteligentelor or-dinare.

3. Imultirea cursurilor de geometrie, de fisica, chimie,mecanica aplicate la arte si meserii.

4. Invetatura unei meserit in on ce scOla primal5. Inlesnirc't cue capitaluri de stabilire a celor sari

dau dove@ ca le-ar intrebuinta la infiintarea unui atelierpe basa bancilor scoti ene pentru agricultura.