ROSA MONTERO

NEBUNIDIN IUBIRE

-tfr

I

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomanieiMONTERO, ROSA

Nebuni din iubire / Rosa Montero. - Bucuretti : RAO Distribulie, 2020

ISBN 978-606-006-411,4

42r.r34.2

RAO DistdbufeStr. Bargeului nr. 9-ll, sect.1, Bucure$ti, Romania

wlv \,v.mobooks.com

wvw.rao.ro

Rosa MonteroLa calne

o Rosa Montero, 2016

Toate drepturile reze ate

Traducere din limba spanioliLINGUA CONNEXION

@ RAO Distribulie, 2018

Penlru versiunea in limba romin?l

2020

ISBN 978-606-006-411-4

Viala este precum o fanti de lumini intre dou[ nostalgii:nostalgia pentru ce nu ai triit inci gi nostalgia lucrurilor pecare nu le vei mai putea trii. Iar momentul exact pentru a

dcliona este atat de confuz, atat de alunecos si atAt de efemer,

incit il irosegti privind amelit in jur.TotuEi, in zorii aceiei dimineli de octombrie, Soledad

era mai mult furioasi decat amefte. Prea multi manie are

acelagi efect ca gi excesul de alcool, producand o intoxicatiece te face si-!i pierzi simlul raliunii. Neuronii se ard, ratiuneacapituleazi in fala incdpildnirii, iar in minte nu mai rimineclecit un g6,nd: rizbunare, rizbunare, rizbunare. Md rog,poate ce aleturi de acest gend mai e gi un sentiment: rlzbunareqi durere, rizbunare gi multe durere.

Era imposibil si se culce in starea aceea, de$i la nouadimineala avea o intdlnire foarte importanti la bibliotecd. Darin condilii1e in care mintea ii eratulburati, patul nu ficea decitsi-i agraveze situatia. intunericul noplilor era plin de monstri,intr-adev1r, aga cum se temea Soledad gi cum binuia inci dincopillrie; iar cipciunii se numeau obsesii. ii scipi un oftat carese auzi ca un ricnet $i apese iar pe acel link. Pagina se deschisedin nou, un design elegant cu gri qi lila. Ciutd fereastra pe

care scria ,Galerie" $i intrl. Pe ecran apiruri primii trei tipi;o fotografie cu fiecare qi o descriere succinte: numele, vArsta,

5 ROSA MONTERO

inilJimea, greutatea, culoareapdrului 9i a ochilor, condiliafiziciL-atleticit. La toli scria atletic[, degi se vedea ci uniierau pulin mai plinuli. in prima fotografie, aproape tolierau imbricali; dar daci ficeai click pe imagini, apireauinci doul sau trei instantanee cu fiecare birbat, dintrecare una cu pieptul dezgolit gi talia pantalonilor maicdzuti, llsdnd Ia vedere o parte din abdomen, incordatigi ispititoare sub buric. Vreo doi dintre ei, mai indrizneli,aplreau complet dezbrica\i, degi, ce-i drept, lungili pe

burti gi intr-un con de umbre, dezviluind doar formele

perfecte ale feselor. in ansamblu, erau fotografii destul de

bune, Ilcute cu oarecare pricepere. Se vedea ci era vorba

despre o pagini de lux. PentruSatisfacereaFemeii.com.

Erau escorte, gigolo. Prostituafi. Serviciul minim, douiore, costa trei sute de euro, cu hotel inclus. ,Ca de obicei,

femeile sunt in pierdere", se gAndi Soledad: birbalii gigolo

erau mai scumpi decit tirfele.Trecu din nou in revisti galeria de fotografii, privind

cu atenlie. Erau patruzeci gi noui de birbali, majoritatea

de weo treizeci de ani, cdliva de douizeci, doi sau treitreculi de patruzeci de ani. Cei mai mulli erau negri. Nuse putea spune ce beielii erau urili; de fapt, aproape tofise incadrau in tiparul convenlional al birbatului tinir'puternic gi cu trlslturi obignuite. Dar nu-i pliceau,exceplie {Icind unul sau doi. Cei mai atrigitori i se

pireau manechinii din plastic, retugali qi fandosi.ti, lipsilide expresie gi de personalitate. Iar pe cei mai pulin graliogi

ii vedea ca pe nigte brute. Desigur cl Soledad fusese

intotdeauna greu de multpmit: era exigenti, cusurgioaicigi tiranicl. in orice caz, acum nici mlcar nu trebuia si-ldoreasci pe gigolo. Tot ce ciuta era cineva cu o inflliqare

NEBUNIDINIUBIRE 7

seducdtoare. Un insolitor extraordinar cu care sil facigelos pe Mario. Sau, cel pulin; daci nu sd-i trezeascd

gelozia, mlcar s[vadd ci ea se descurca foarte bine flr[ el.

Pentru o ciipi, igi imagini scena 1a operi. De exemplu: ea

intrdnd in Teatrul Regal, lnsolit[ de ,,buniciunea" aceea

gi intilnindu-se cu Mario Ei solia lui in foaier; ea afiqAnd

o atitudine linigtitd, nepdsitoare, irnpasibill, aruncdndu-ifostului amant cu coada ochiului o privire inghelati gi

mindri; firegte ci avea sl-i fie greu si priveasci de sus

pe cineva care era cu zece centimetri mai inait decAt ea,

dar, in imaginalia ei, Soledad reus,ea si incadreze perfectacea geometrie a disprelului. $i alt exemplu: ea stAnd pe

un fotoliu in sala de teatru, el ocupAnd plictisit, impreundcu solia sa, doud fotolii cu doui rinduri mai in spate; gi

Soledad, dedicatl pe deplin tipului extrem de chipeg,

toatd un zimbet gi cu o lumind deosebiti in privire,intruchiparea perfecti a fericirii. Avea sl-i ceare escortei

si-gi treaci din cind in cind braJul pe dupi umerii ei, s[se arate afectuos, intr-un mod foarte subtil, flri micar sise sirute, insinuarea eleganti a dorinlei fiind mult maidureroas[. Sau de exemplu: daci, la intrare sau la iegire,

se intilneau fa{n in fali si nu aveau incotro gi se vedeau

nevoili s[ se salute? $i daci, in toati agitalia, Mario i-oprezenta pe solia lui? Pe solia lui inslrcinatd. Care avea o

fiinli micu{i in burtd. inci micufi, trecdnd neobservatiin inliligarea acelei femei tinere $i, poate, frumoase, darcare palpita acolo, iniuntru, acea fiinjd micull gi plinide viall ce se agi{a cu unghiulele ei transparente de

placentd sau de perelii dilata{i ai uterului sau de ce s-ormai agila acele micule creaturi. Bine; iar daci Mario o

saluta qi i-o prezenta pe acea Daniela, atunci Soledad

8 ROSAMONTERO

avea si zambeasci cAt se poate de bucuroasd gi avea si iJprezinte pe... Rub6n, Francis, forge? Inci nu se hotirisela care gigolo si apeleze.

Trecu inci o dati in revisti galeria foto. in realitate,

nu-i convenea aproape niciunul. Cu tolii aveau un aspect

nu tocmai potrivit. Majodtatea erau ni$te parvenili, cuinftliqare de birba.ti ce-qi fac veacul prin discoteci sau

de animale de la sala de gimnasticd. in fine, niciunul nuse potrivea cu ceea ce-gi dorea ea. Pentru ci Mario era...

Era atit de atregetor, atAt de viril, cu acel corp robust gi

ochii aceia verzi! IT-ist, patruzeci de ani, de o eleganllinniscuti. Cu o inteligen!5 inniscutd. Nu foarte cult, darinsetat de cunoaqtere. Ca un burete. De exemplu, devenise

un impitimit al operei ahturi de ea. Soledad ii dezvoltase

gustul pentru muzici. lntr-un an gi ceva, cdt fuseseriimpreunl, i-a diruit mai multe CD-uri, inregistririmemorabile qi minunate. Iar acum el o trida in felulacesta. Cu cealalti. Cu sofia lui.

,,Nick Treizeci gi patru de ani. Un metru optzeciqi gapte, pdr s,aten, ochi albagtri, conformalie atletici,vorbegte spanioli, englezd gi catalani."

Avea pectorali splendizi gi un abdomen atrigitor,llsat la vedere de cdmaga descheiatl, dar ochii aceia micicu privirea obtuzi gi molul acela inspeimantetor dat cuun fixativ atat de putemic, incAt pirea mai degrabi uncuib de rdndunici decAt o coafurl, o descumpiniri.

Dar cu adevirat impardonabil, ceea ce ii sternise,de altfel, furia, era faptul cl era vorba despre Tristan gi

kolda. Al ficut dragoste pentru prima dati acasl laSoledad, la amiazi (relaliile cu bdrbalii insurali se consu-

md intotdeauna la ore neobignuite: de dimineall,la prAnz,

NEBUNIDINIUBIRE 9

la ora siestei, rareori seara), iar ea, desigur, indulcise at-

mosfera intAlnirii punind muzici la iPodul ce funclionaaleatoriu. Atunci cAnd Mario qi Soledad se indreptauspre punctul culminant, tocmai cAnd picioarele lor se

inlin{uiau cu o jinduire aproape dureroasl qi, respirdnd,iqi inghileau risuflarea unul altuia, chiar cdnd in propriulpiept risuna inima celuilalt gi pdntecele deveniserd ven-tuze umede, tocmai atuncj, in sfArgit, a inceput sd risunecantul cutremuritor al Isoldei, aI sdu Liebestod, moarteadmgostei sale, aria de la sfirgitul celui de-al treilea act gi al

intregii opere. $i,la inceput,lui Soledadi-a trecut prin cap:

,,ah, ce nenorocire, asta nu se potrivegte acum, este ceva

prea grandios, prea complicat, asta ne va strica cheful!";dar s-a gAndit la asta doar pentru o clipl, fiindci era con-centrate asupra senzafiilor sale gi asupra pielii sale, greu de

deosebit de pielea celuilalt. $i atunci au continuat $i s-au

cufundat din ce in ce mai mult, au galopat gi s-au mistuitin continuare, iar muzica a dogorit gi a continuat gi ea,

muzica i-a insolit in acel crescendo de o frumusele impe-tuoasl, iar cdnd totul a izbucnit in acelagi timp, muzica gi

trupurile, o supernova a transformat camera in cenugi

9i a distrus planeta.

Cdliva eoni mai tArziu, supravieluitorii apocalipsuluiau inceput sA se mis,te cu griji, Mario a ridicat cu greucapul, cu ochii lui verzi atdt de intunecali, incdt pireaunegri, gi a intrebat cu o goapti surprinzitoare:

-Ce-a... fost... momentul acela... atit de... impresionant?Era moartea iubirii Isoldei, primul fragment de operi

pe care Mario il auzea in viala lui, cel pu{in primul pe

care-l asculta cu inima. $i i-a plicut. Cititorul ar putea

si considere cl Wagner nu este cel mai potrivit pentru o

IO ROSA MONTERO

intilnire sexuali, ce este prea consistent pentru frivolitateavertiginoasd a dorinlei gi prea sublim pentru fierbinlealaneruginatl a trupurilor gi pentru satisfacerea nevoilor.Trebuie si recunosc cd, aga cum am vizut, Soledad insigis-a temut si nu fie aqa; dar acum ea susline sus gi tare infala lumii (pentru cl Soledad poartd de obicei conversaliiintense cu lumea, uneori in sinea ei qi alteori cuvoce tare,adici, vorbegte de una singurl) ci acest Liebestod este cea

mai maiestuoasi muzicl eroticl la care te-ai putea gindigi ci, dacd n-ai ficut niciodatl dragoste pe muzica luiWagner, ffri indoiall pierzi ceva extraordinar.

Cert este ci ii fusese greu si se desparti de Mario,dar, pe de alte parte, putea si inieleagi. La fel ca in toaterelaliile pe care le-a avut Soledad, sfirgitul s-a zirit laorizont din primul moment. $i-au scris scrisori tandrede despirfire, qi-au spus cuvinte frumoase, Soledad a

pldns mult si timp de citeva zile gi-a dorit sd moard. insfirqit, chestii normale. Doud luni mai tdrziu, Soledad a

aflat ci Daniela era insdrcinati. A durut-o. Firi indoiald,acesta era motir.rrl pentru care se desplrliseri. Dar n-afost totus,i ceva surprinzitor, cici Soledad gtia, a gtiutdintotdeauna cd Mario voia si aibi copii. Nu era nimicnou, qi-a repetat ea, incercAnd si imblinzeasci fiara ce

se trezea in ea. A mai trecut o luni zbuciumati qi s-auapropiat periculos doui date fatidice: ziua ei de nagtere

gi reprezentalia spectacolului Trktan ;i Isolda la Teatr:ulRegal, pentru care ea cumplrase doud bilete cu multtimp in urmi. intr-un moment de slibiciune, i-a trimislui Mario un mesaj stupid, pe \ArhatsApp: ,,Micar ili este

vreodati dor de mine? Am bilete p entrt Tristan ;i Isoldala Teatrul Regal in data de 2, dar nu gtiu daci voi fi in

NEBUNIDINIUBIRE II

stare s[ mi duc". La care ei a rispuns: ,,$i eu am luat biletepentru operi in d ata de 2" .

Parcb i-ar fi,retezat cineva capul cu o secure. O lovitur[fulgeritoare din partea cil[ului. Dupi primele momente

in care a resimlit o durere acutd gi neaqteptate, un torentde furie a nimicit-o. Nici micar asta nu avea sd-i rimini?Nici micar muzica aceea, care era cea mai profundiembleml a intimit5lii pe care o impirtigiseri, nu avea

s[ scape de a fi pAnglriti, renit5, inghiliti gi acaparat[

de femeia care avea si nasci? ,,Ah, mdi si fie, te duci cuDaniela? Pii, bine, ne vedem acold', i-a rispuns in sinea

ei. $i a Etiut ciJ provoca la duel.

Prin urmare, din acea zi, Soledad n-a mai flcut altceva

decit si-Ei rumege furia gi sI-gi pregdteascd armele pentruintAlnire. Cum nu avea un prieten destul de chipeE care

si o insoleasci (de fapt, a$a cum ii spunea gi numele,

Soledadl avea foarte pulini prieteni), a decis sl recurgi 1a

un profesionist. Escorta avea si fie pistolul ei. O metaforicAt se poate de falicl.

,,Adam. Treizeci qi doi de ani. Un metru noulzecigi unu, pi,r negru, ochi de cuioarea mierii, conforma{ieatletice, vorbeQte spanioli, englezi si franceza."

Soledad ofti. Acesta da, i-ar fi de ajutor. DacA avea se

indrizneasci sI faci acel pas, cu e1 avea sl fie. Cu cit ilprivea mai mu1t, cu atAt il pllcea mai mult. Ca o coincidenliciudati, semina destul de mult cu Mario: pdrul negru tuns

la fel de scurt, pulin ondulat gi bogat; acelagi chip delicat cu

buze subliri, pomeli proeminenli qi mandibuli puternici.MAini cu degete lungi, minunate. Ochii ciprui, o culoare

mai banali decdt verdele lui Mario, dar profunzi, frumogi.

Lin limba spanioli, soledad inseamne ,,singurdtate': (n.tr.)

12 ROSA MONTERO

$i umerii aceia lali gi rotunzi, talia aceea ingusti, pieph-rl

acela epilat, strdlucitor ca o tobi. Avea un aspect formidabilde pianist romantic .combinat cu inffligarea musculoasi a

unui trapezist. Un aspect elegant, interesant, uqor misterios.

Era chiar mai chipeg decdt Mario.in fine, trebuia si se hotirasci, rdsufli ea. Era agitati.

Dar trebuia si ia o hotirire, pentru ci nu mai era multpAn[laziua spectacolului de operi. Se imagini ducAndu-se

la Teatrul Regal cu weo cuno$tinli sau chiar singuri gi se

ingrozi. Nu. Asta niciodati. intr-un acces de indrizneali,trimise un e-mail la adresa care apirea pe pagin[: ,,Buni,sunt interesad sd angajez un insolitor pentru ziua de 2,

sdptimAna viitoare. Concret, a9 dori si fie Adam. Ag

avea nevoie sd ml intAlnesc cu el la 19.30 in cafeneaua

Oriente, din piala Oriente, ca si ne cunoagtem. De acolo

ar trebui si mergem la Teatrul Regal din apropiere, slvedem un spectacol de operl. Cu o durati de patru oregi douizeci de minute, cu tot cu pauze. Prin urmare, am

pleca de acolo pe la 0.30, cel mai tirziu. Sarcina lui Adamse termini aici gi este liber si plece. CAt m-ar costa, v[rog?" Spera ca, fiind o simpli intilnire, sl i se reduci dinpre{, dar rispunsul sosi surprinzltor de repede, avAnd invedere ci era ora trei dimineala, gi cu o totali indiferenliin ceea ce privegte circumstanfele: ,,Buni seara, credemci nu va fi nicio problemi, dar trebuie sd confirmlm cuAdam miine. Din ce-mi spuneli, sunt cinci ore, aga ciprepl ar fi de gase sute de eurd'.

,,$ase sute de euro!", se insplimdntl Soledad. Este

ridicol, este absurd, este o prostie, ii spuse in sinea ei

vocea plictisiti a raliunii. Dar deja nu mai putea si dea

inapoi, deja trecuse linia, deja se vedea tdrAti de inerfie,

NEBUNIDINIUBIRE 13

de dorinla de rizbunare, de curiozitate. $ase sute de euro.Foarte bine, avea se gi-i diruiasci de ziua ei, avea si-giddruiasci plicerea de a apirea cu ,,buniciunea" aceea de

birbat qi de a se fhli cu el in fala lui Mario, in fala vecinilorde fotolii, a plasatoarelor s,i a tuturor femeilor insircinatedin acel loc.

Pe I noiembrie, chiar cu o zi inainte de reprezenta{iaspectacolului Tristan gi Isolda, in ziua Tuturor Sfinlilorsau a Tuturor Morlilor - ce coincidenll -, Soledad avea

si implineascd gaizeci de ani. Grei ca o condamnare.in realitate, nimeni nu moare din dragoste, se gdndi

ea in timp ce tasta ,,de acord". Doar in operele acelea

blestemate se moare din dragoste.

,,Deqi trebuie si recunoastem ci unele persoane chiarigi puneau capit zilelor din dragoste sau, cel pulin, asta

suslineau ele in scrisorile lor de rimas-bun', igi zise So-

ledad in timp ce asculta fhrl s-o audd pe arhitecta care-ifusese delegatl pentru expozilie, Marita Kemp, pe care

tocmai o cunoscuse $i pentru care a simlit imediat anti-patie. Marita perora emfatic banalitlli, iar Soledad dese-

na nervoasi triunghiuri, iar qi iar, pe agenda ei, ca s[-gialunge disprejul gi oboseala. Nu dormise decAt vreo douiore gi sosise la Biblioteca Nalionald cu o intdrziere de mai

bine de douizeci de minute: era prima intrunire pentrua da undi verde demonstraliei, iar inspectoarea ajungea

ultima. in momentul in care o secretari agitate a intro-dus-o in sald, deja erau cu tolii acoio: arhitecta, directoruldepartamentului de cultur6, directorul departamentuluide expozilii, directoarea coordonatoare, responsabilul de

comunicare, directoarea Bibliotecii Naliona1e, singurapersoani, de altfel, pe care Soledad o cunogtea, 9i, desigur,

Personajul Eminent, avocatul Antonio Alvarez Arias, ad-

ministrator al considerabilului Fond Ducele de Ruzafa,

donalia pe care un aristocrat impitimit al literelor gi de-

cedat {hri mogtenitod o ffcuse Bibliotecii Nalionale, cu

NEBUNIDINIUBIRE 15

dispozilia de a organiza o mare expozilie cu teml liberi lafiecare doi ani. Cu tolii sorbeau cafea foarte circumspecli

$i au intampinat-o pe Soledad cu priviri evident dezapro-batoare. Chiar qi directoarea, Ana Santos Aramburo, care

de obicei era o dulce gi, in plus, era protectoarea ei, ceci ea

ii oferise acel proiect, a exclamat cdnd a vizut-o intrAnd:

,,Credeam ci ai pe|t ceva!"

$i chiar i se intimplase ceva. Si se simlea ca gi cum iifusese tiiat capul cu o lovituri de secure. Dar aqa ceva nuse putea spune.

Marga Ro6sset, de exemplu. Marga Ro€sset, poe6, gi

pictorile, gi sculptori{i excelentl, s-a impugcat la vArstade douizeci gi patru de ani pentru ci era indrigostiti ffrisperanli de fuan Ram6n Jtm6nez. Sau, cel pulin, asta a

spus in scrisoarea pe care i-a lisat-o Zenobiei Camprubi,solia lui )uan Ram6n. Asta s-a intimplat in i932. Viitorullaureat al Premiului Nobel avea cincizeci gi unu de ani.Dar acea obsesie ucigitoare era cu adevirat dragoste?Toate iubirile erau obsesive? Nu cumva obsesiile se

deghizau in iubire ca si pari ceva mai frumos decit unsimplu dezechilibru mintal?

- Desi, daci e si fiu sinceri, nu reugesc s[ inlelegfoarte bine ideea de bazi pe care lucrim.

- Poftim?Soledad se trezi din letargie, imbolditd de emfaza

Maritei Kemp. Nu diduse cu adevlrat atenlie cuvinteloracesteia, dar tonul vocii ei risuni in urechile lui Soledadca un clopolel: arogant gi suplrltor. Remarci faptul ci'se aplecase pulin deasupra mesei spre arhitecti si se

indrepti imediat. Acea inclinare putea fi interpretate ca

un semn de nesiguran{l.