Control C1

3
Inspecţia şi controlul prod de orig anim. C. 1. 07.10.2013 Introducere - Îmbinare de cunoştinţe de la celelalte discipline. - Recunoaşterea org, ţes, speciilor de la care provin org sau fragm de ţes. -anatomie – recunoaştere org, ţes -chimie – met cant, cal – starea de prospeţime a alimentelor -histologie – microscopic – expertizare, apartenenţa sau struct unor ţes, înlocuirea cărnii. -microbiol – microorg. Recolt probe. -Microorg în alim nu cresc în mod normal. Cresc în cuiburi în anume substrat, anume temp. -Recolt ţine cont de eşantioane din anum zone îfd mărimea lotului care împreună constituie proba. -Dacă nu se găsesc microorg în eşantioane nu exclude prezenţa microorg în probă (cresc în cuiburi). -alim slab cal – puţini nutrienţi dar să nu creeze îmbolnăviri (siguranţa alim) -morfopat – interpretarea leziunilor. - Ex antemortem (administrativ, propriu-zis. În abatoare - numai anim sănătoase), - ex. postmortem (organe şi carcasă – boli cu transmitere directă şi indir). Leziuni de baza pt diagn macroscopic. (trecerea anim prin antrax) -parazitologie -ex macroscopice – paraz care se transmit direct (cisticercoză, trichineloză) – consecinţe şi măsuri -boli inf – boli transmisibile sau alte entităţi -biofizică, biostatistică Istoric şi evoluţia controlului s-v Alimentaţia – rol de bază în perpetuarea speciei. Iniţial omul consuma prod de orig veg. Interes crescut pt carne. Prelucrarea prin căldură a cărnii a facut ca ea să aibe rol cresc în alim. În trecut nu existau norme leg de consumul alim. Apar restricţii cu referire la acceptarea consumului unor alim, restricţii care nu aveau bază ştiinţifică dar aveau un suport mistic şi raţional. Egiptenii clasif anim:

description

ds

Transcript of Control C1

Page 1: Control C1

Inspecţia şi controlul prod de orig anim. C. 1. 07.10.2013

Introducere

- Îmbinare de cunoştinţe de la celelalte discipline. - Recunoaşterea org, ţes, speciilor de la care provin org sau fragm de ţes.-anatomie – recunoaştere org, ţes-chimie – met cant, cal – starea de prospeţime a alimentelor-histologie – microscopic – expertizare, apartenenţa sau struct unor ţes, înlocuirea

cărnii.-microbiol – microorg. Recolt probe.

-Microorg în alim nu cresc în mod normal. Cresc în cuiburi în anume substrat, anume temp.

-Recolt ţine cont de eşantioane din anum zone îfd mărimea lotului care împreună constituie proba.

-Dacă nu se găsesc microorg în eşantioane nu exclude prezenţa microorg în probă (cresc în cuiburi).

-alim slab cal – puţini nutrienţi dar să nu creeze îmbolnăviri (siguranţa alim)-morfopat – interpretarea leziunilor.

- Ex antemortem (administrativ, propriu-zis. În abatoare - numai anim sănătoase),

- ex. postmortem (organe şi carcasă – boli cu transmitere directă şi indir). Leziuni de baza pt diagn macroscopic. (trecerea anim prin antrax)

-parazitologie – -ex macroscopice – paraz care se transmit direct (cisticercoză, trichineloză) –

consecinţe şi măsuri-boli inf – boli transmisibile sau alte entități -biofizică, biostatistică

Istoric şi evoluţia controlului s-vAlimentaţia – rol de bază în perpetuarea speciei. Iniţial omul consuma prod de orig

veg. Interes crescut pt carne. Prelucrarea prin căldură a cărnii a facut ca ea să aibe rol cresc în alim.

În trecut nu existau norme leg de consumul alim. Apar restricţii cu referire la acceptarea consumului unor alim, restricţii care nu aveau bază ştiinţifică dar aveau un suport mistic şi raţional.

Egiptenii clasif anim:-curate-necurate (bolnave) – porcul

Nu se consuma sânge de la anim. Evreii împărţeau de asemenea anim în curate (rumeg) şi necurate. Cele cu leziuni nu

se consumau. Nu se consumau anim sub 8 zile. Ex organelor după un anumit ritual.Asirienii consumau carne de câineVechii greci – hale specializ pt consum public carne.În Roma antică – sacrif anim în locuri speciale (macerii – de la nobilul Macerius). Se

cunoştea conservarea cărnii prin sărare, afumare.La turci interz consum carne de porc.Evul mediu – breasla măcelarilor. A început să se instituie regulamente pt sacrif anim

şi desfacerea cărnii. În epoca modernă – norme, principii, care se bazau pe argumente ştiinţifice.Primele abatoare a apr în 1729 Rusia, 1726 Augsburg, Munchen, 1810 Franţa.

Page 2: Control C1

Progresele mari la examinarea cărnii – odată cu înfiinţarea şcolilor de mv, Alfort, Viena,

Discipl – inspecţia cărnii – la baza formării medicului veterinarPrima catedră de inspecţia alim – Cristian Al.. 1889-1892 1882-19901939-19531953-1964 Dumitru Popovici1964-1988 Prof. Gavrilă Popa – modernizat disciplina, 12 ani director institut de

sănătate publică, reprezentat al Rom la FAO, OMS.

Legislaţie şi organizarea reţelei Regulam pt transp de anim şi prod de orig anim 1886 – necesitate datorită normelor

impuse de alte ţări. 1890 – 1892 – legea sanitar veterinară care se modif în 1912-1926-1935-1944 îfd evol socială

a ţării1955 – decretul 167 – norme de calitatea prod şi responsabilit medicului vet în toate

sectoarele unde se obţ prod de orig anim. 1974 – legea 60 – atribuţiile şi responsbilit med vet şi metodologia de acţ în cazul

bolilor paraz, inf, de prev a toxiinf şi alte îmbolnăviri cu orig animală. Norme de aplicare practică. O lege comparabilă cu cele din sist comunist. Acum o lege asem cu federaţia rusă, dură. Schimb la aderarea în UE (2007). Regulam aplic şi în UE, de o flexibilitate exagerată uneori, datorită căreia se aplică destul de dificil. Flexibilităţile nu se leagă de siguranţa alim.

ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi Siguranţa Alimentelor) – siguranţa alimentelor. Preşedinte, 2 vicepreş, 1 secretar general.

IDSAIg şi sănăt publică - Obor42 DSVSA41 Lab ale direcţiilor (fără Ilfov)

Alimente şi alimentaţie

2