Conceptul i evoluia istoric a instituieicontenciosului administrativ

Noiunea, constituirea i evoluia intituiei contenciosului administrativDac incercm s cautm originea cuvintului contencios, observm ca ea provine de la cuvintul francez contentieux, care la rindul su se trage de la cuvintul latin contentiosus ce inseamna contestat, litigious, i care la rindul sau provine de la verbul latin contendere ce inseamn a lupta . Din limba francez contanteux, semnific organ de jurisdicie, specializat in rezolvarea litigiilor dintre stat i persoanele fizice.Un al doilea sens al cuvintului contencios intrunete in sine noiunea de sistem de norme dup care se rezolv litigiile de ctre acest organ.In general, in doctrina juridic naional i internaional, de la autor la autor vom observa diferite tendine i incercri de a define contenciosul administrativ.Insi prin definiie, contenciosul administrativ regrupeaz totalitatea regulilor aplicabile la soluionarea juridic a litigiilor aprute in urma activitii administrative, ce sint indreptate atitspre impunerea unui comportament legal al autoritilor administraiei publice in activitatea lor, cit i repararea prejudiciilor morale i materiale aprute in legtur cu lezarea unor drepturi ale persoanelor fizice i juridice.Valentin Prisacaru consider necesar evidenierea elementelor ce vor face posibil definirea noiunii de contencios administrativ: - in primul rind este necesar de observat c activitatea desfaurat de instana de contencios administrativ este aceea de a soluiona cu putere de adevr legal, un conflict juridic in care una din pri este un serviciu public administrativ - in al doilea rind, organele special create, care infptuiesc aceast activitate fac parte din sistemul organelor judecatoreti - in al treilea rind, obiectul aciunii de contencios administrativ il constituie anularea sau modificarea unui act administrativ de autoritate, obligarea autoritii administrative la rezolvarea cererii referite la un drept recunoscut de lege i repararea pagubei ce i-a fost cauzat prin emiterea actului administrativ de autoritate ori prin refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.Deci, dupa prerea autorului sus-menionat, prin contencios administrativ se poate de ineles o activitate de soluionare cu putere de adevr legal, de ctre instanele de contencios administrativcompetente potrivit normelor legale, a conflictelor juridice in care cel puin una din pri este un serviciu public administrativ iar conflictul juridic s-a nscut din adoptarea sau emiterea unui act administrativ de autoritate ilegal ori din refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege.In opinia marelui doctrinar romin Teodor Mrejeru , prin contencios administrativ se poate intelege un ansamblu de norme juridice care reglementeaz relaiile sociale ce apar in activitatea de soluionare a litigiilor, in care cel puin una din pri este un organ al administraiei publice; deci contenciosul administrativ reprezint o instituie juridic, in cadrul dreptului administrativ , ca ramura de drept. Dupa prerea aceluiai autor cit i a altora, contenciosul administrativ urmeaz a mai fi definit in sens larg i ingust.In sens larg, inelegem prin contencios administrativ litigiile de competena instanelor judectoreti, dintre un organ al administraiei publice, respectiv un funcionar public sau o structur autorizat s presteze un serviciu public, pe de o parte, i alt subiect de drept, pe de alt parte, in care organul public sau funcionarul public apare ca purttor al autoritaii publice.In sens ingust, noiunea de contencios administrativ evoc totalitatea litigiilor de competena instanelor de contencios administrativ.In doctrina francez, sintagma de contencios administrativ este definit ca fiind un ansamblu de probleme legate de existena unor anumite litigii survenite cu ocazia unei activiti administrative in sensul cel mai larg al cuvintuluiIn opinia autorilor Valeria Zubco, Anastasia Pascari i Gheorghe Creu , prin contenciosadministrativ se poate inelege drept o: activitate de soluionare de ctre instanele de contencios administrativ, competente potrivit legii, a conflictelor juridice in care cel puin una din prti este o autoritate public, un serviciu public sau un funcionar public, i conflictul juridic aprind dup adoptarea sau emiterea actului administrativ sau dup nesoluionarea in termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege .Odata cu intrarea in vigoare a Legii contenciosului administrativ, prin art.1 alin. (1), se definete contenciosul administrativ ca : o instituie juridica care are drept scop contracararea abuzurilor i exceselor de putere ale autoritailor publice, aprarea drepturilor persoanei in spiritul legii, ordonarea activitaii autoritailor publice i asigurarea ordinii de drept.In literatura juridic de specialitate strina, este rspindit opinia, precum c instituia juridic a contenciosului administrativ a aprut ca urmare a organizarii puterilor in stat potrivit cerinelor principiilor separarii puterilor in stat i a fost legiferat pentru prima dat in Frana cind in anul 1790 a fost infiinat Consiliul de stat i Comisiile de prefectura, mai apoi in majoritatea statelor europene, in mod ad-hoc in perioada din sec.XVII-XIX.Savantul rus Nazimov ., susine ins, c apariia institutului justiiei administrative se atesteaz in Europa, inc in evul mediu. De la mijlocul secolului XIII in Anglia apare treptat institutul judectorilor, funcie ce putea fi deinut de marii proprietari de pmint, cumulind, totodat, funciile de conductori cu cele de judectori ai justiiei administrative, care examinaulitigiile legate de fiscalitate dintre ceteni i organele de poliie etc.In epoca feudalismului in Frana, Germania, Italia un rol important in examinarea plingerilor cetenilor asupra aciunilor autoritilor publice il jucau instanele de drept comun care adoptau decizii. In Frana medieval, parlamentele erau exponentele puterii judectoreti superioare administrative in toate provinciile competena general a parlamentelor le oferea derind cu toate i competena de organ al jurisdiciei administrative, care soluiona litigiile de dreptpublic.Prin urmare, toate sistemele monarhiei absolute din Europa Occidental au preluat aceast modalitate de aprare a drepturilor publice i au funcionat pin la crearea in mod ad-hoc a unui institut al jurisdiciei administrative dup un model cu totul nou, generat de istoricele evenimente din Frana de la sf. sec. XVIII-XIX .Odat cu Revoluia Francez din 1789, in Frana apare i instituia contenciosului administrativ,care treptat s-a dezvoltat i in cellalte ari, reprezentind un mijloc fundamental de protecie a cetteanului . In acea perioad, contenciosul administrativ era definit ca un sistem deorgane competente in soluionarea litigiilor intre administraie i administrai.Instituia justiiei administrative a fost cunoscut in istoria dreptului romanesc inc de la mijlocul sec. XIX, fiind la indemin i populaiei Basarabiei in perioada aflrii ei in componenaStatului Roman .Prima perioad de existenta a contenciosului administrativ roman aplicat i pe teritoriul Basarabiei a fost reglementat de Legea contenciosului administrativ din 11.02.1864. In materie de contencios administrativ, Consiliul de stat soluiona, potrivit legii organice, litigiile intre particulari i persoanele juridice care reclamau vtmarea intereselor lor, prin msuri administrative, luate de: minitri, prefeci i ali ageni administrativi, cu inclcarea legilor i regulamentelor interne.In anul 1866 Consiliul de Stat a fost desfiinat, iar atribuiile lui de contencios administrativ au fost transmise organelor judectoreti.Se poate de efectuat o periodizare a evoluiei instituiei contenciosului administrativ i pentru spaiul basarabean: contenciosul n perioada sovieticEste caracteristic faptul c, dei nu a existat instana specializat de contencios administrativ, drepturile i libertile ce in de dreptul cetenilor la petiionare s fac plingeri impotriva actelor funcionarilor, organelor de stat i obteti au fost stipulate in Constituia URSS (art.58) i Constituia Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneti. Potrivit acestora, actele funcionarilor indeplinite cu inclcarea legii, cu depirea limitelor imputernicirilor, ce tirbesc drepturile cetenilor, pot fi atacate in justiie conform legii. Plingerile trebuie s fie soluionate in ordinea i in termenele stabilite de lege. contenciosul n perioada anilor 1990 2000Perioad la fel lipsit de existena de jure i de facto a fenomenului dat. Declarinduse drept stat independent i suveran, Republica Moldova a adoptat legea suprem - Constituia, in care se reglementeaz principiile i caracteristicile statului de drept. In acest sens, in problemele care ne intereseaz se contureaz deja trsturile cele mai importante i anume: independena i separarea puterilor asigurarea drepturilor i libertilor cetenilor exercitarea i respectarea strict a legilor de ctre toi (ceteni, funcionari, organe de stat sau organe nestatale contenciosul in perioada 2000 - prezentAdoptarea Legii contenciosului administrativ, lege ce a marcat necesitatea reglementrilor intr-un mod corect i adecvat a raporturile juridice administrative din sfera administraiei publice, supunind unui control judectoresc specializat actele emise de autoritile administraiei publice.