UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI

ȘTIINȚA MATERIALELOR

CONTAMINAREA ALIMENTELOR CU

MICOTOXINE

Student:Geambașu Georgiana Cristina

Specializarea:Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Grupa:1141

1

Cuprins1.Generalități..........................................................................................................................................3

2.Contaminarea produselor lactate cu micotoxine..............................................................................9

3.Micotoxinele în preparatele enzimatice fungice........................................................................11

4. Micotoxinele în carne şi preparate din carne..........................................................................12

5.Necesitatea prevenerii contaminari............................................................................................17

2

1.GeneralitățiMicotoxinele sunt un grup de substanțe chimice toxice, produse de diferite

specii de fungi, care pot provoca boli sau chiar moartea din cauza efectelor

acestora. Deși mai mult de 400 de micotoxine sunt cunoscute pentru efectele

toxice asupra oamenilor atunci când sunt ingerate, împreună cu alimente

contaminate, cum ar fi aflatoxinele, micotoxine ochratoxins, zeralenone,

tricotecene și fumonisin sunt principalele micotoxine care influentează sănătatea

publică și agricultura. Din cauza lantului de aprovizionare natural al produselor

alimentare și progreselelor ofertei în capacitătile de analiză, contaminarea cu

micotoxine va continua să fie o zonă de preocupare pentru agențiile de

reglementare, industria alimentară, și a consumatorilor1.

Micotoxinele sunt contaminanți naturali produși de o serie de specii de

fungi. Apariția lor în produsele alimentare și furaje reprezintă o amenințare

pentru sănătatea oamenilor și animalelor. Această amenințare este cauzată fie de

contaminarea directă a produselor agricole sau de un "carry-over" de

micotoxine și a metaboliților lor în țesuturile animale, lapte, și ouă după hrănirea

acestora cu produse contaminate . Din punct de vedere agro-economic si a

sanatatii publice, cele mai importante clase ale micotoxinelor sunt aflatoxine

(AFT), ochratoxins (OTA), zeralenone (Zea), tricotecene, fumonisine și (MDM)

produse de specii de Fusarium, Penicillium și Aspergillus. Dacă aceste

micotoxine apar la un nivel de concentrare mai mare în produsele alimentare,

acestea pot provoca efecte toxice de la un nivel acut la cronic (mutagene,

teratogene, cancerigene). Manifestări ce apar la oameni și animale. Impactul

economic al micotoxinelor este pierderea de vieți omenești și a animalelor,prin

cresterea costurilor de ingrijire a sanatatii si a costurilor de ingrijire

1 ScienceDirect, Procedia Food Science 5 ( 2015 ) 187 – 190, Dragan Milicevic, Ksenija Nesic , Sandra Jaksicc „Mycotoxin contamination of the food supply chain - Implications for One Health programme” - traducere din engleza - http://ac.els-cdn.com/S2211601X15001431/1-s2.0-S2211601X15001431-main.pdf?_tid=40f5b3d4-782d-11e5-9087-00000aab0f6b&acdnat=1445457326_6aa227a07f83940956f35e6dad55521b accesat în data de 21.10.2015

3

veterinare,atat pentru oamenii cat si pentru animale, producția animalieră redusă,

eliminarea de alimente contaminate , precum și investiții în cercetare și aplicații

pentru a reduce severitatea problemelor micotoxinelor2.

După Mannon şi Johnson ( 1985), aproximativ 25% din produsele agro-

alimentare sunt contaminate cu anumiţi metaboliţi secundari ai unor specii de

mucegaiuri.Mucegaiurile trebuie privite sub doua aspecte (Dupuy, 1994):

benefic: produc transformarea unor materii prime alimentare (în

particular prin fermentaţie), produc antibiotice, enzime, proteine, etc.,

cu largă utilizare în industria alimentară şi medicină;

dăunător: alterează produsele alimentare, iar unele sunt agenţi

patogeniproducând micoze şi alergii; multe produc metaboliţi

secundari- micotoxine.3

Datorită efectelor nocive asupra oamenilor și animalelor , mai multe țări

au implementat reglementări de prescriere pentru limitele de micotoxine în mai

multe produse alimentare destinate consumului. În 1993,International OMS-

Agenția pentru Cercetare pe Cancer,a evaluat potențialul carcinogen al AFT,

OTA, TCT, ZEA și MDM4.

Pentru o simplificare a prezentarii acestui grup de produsi toxici ce pot

influenta calitatea alimentului sau nutretului, cu repercusiuni grave asupra

consumatorului, consideram ca este logic sa impartim micotoxinele in trei grupe

mari5:

— micotoxine cu actiune cancerigena;

2 idem3 http://documents.tips/documents/contaminarea-produselor-alimentare-cu-micotoxine.html -acesat la data de 21.10.2015

4 Ibidem

5 Produsele alimentere și inocuitatea lor, de Prof. Dr. Ing. Banu C, Conf dr. Preda N., Prof Vasu Sabn-Sorin, Editura Tehnica, Bucuresti, 1982

4

— micotoxine ce produc aleucie toxica alimentara;

— micotoxine cu efecte nocive la om si animale.

Un interes deosebit va fi acordat acelor micotoxine ce pot fi prezente in

produsele alimentare destinate consumului uman sau in furajele destinate

animalelor.

Figura 1.1 a) si b) prezintă cateva formule chimice ale unor micotoxine

specifice 6

a) b)

6 http://www.scribd.com/doc/60081561/Studiul-Efectelor-de-are-a-Alimentelor-Cu-Micotoxine

5

Fig. 1.2 Mucegaiurile şi micotoxinele care se gasesc în diferite alimente7

Ciuperci Toxinele Produsele

Aspergillus

Aflatoxine

Ochratixina A

Sterigmatocistina

Porumb, arahide, orez, fasole,

preparate din carne (jambon,

crenvurşti etc), lapte şi derivate

Fusarium

Tricotecine ( DON,

Toxina T2, DAS)

Zearenonă

Fusarină

Moniliformină

Grâu, porumb, orez, secară, nuci

Penicillium

Patulină

Penitrem A

Acid ciclopiazonic

Fructe şi sucuri de fructe, grâu,

orez, brânză, nuci

Alternaria Alternariol

Acid tenuazonic

Fructe, legume şi produse derivate

Claviceps Alcaloizi de ergot Orez şi derivate, secară

Boabele de cereale in general :porumb, grâu, orz, ovăz, secară sau de

leguminoase:soia, mazăre, fasole, oferă prin conţinutul lor ridicat în trofine,

mediul nutritiv ideal pentru multiplicarea micromiceţilor şi elaborarea

micotoxinelor . Ele pot fi contaminate cu fungi şi micotoxine atât în faza de

vegetaţie a plantelor, cât mai ales în perioada de conservare sau când condiţiile

7 http://www.scribd.com/doc/60081561/Studiul-Efectelor-de-are-a-Alimentelor-Cu-Micotoxine

6

de recoltare şi păstrare sunt favorabile germinării formelor de rezistenţă ale

micromiceţilor şi multiplicării aparatului micelian8.

Daca la inceput s-a izolat , dintr-o specie de mucegai un singur tip de

toxine, cercetarile ulterioare au demonstrat faptul ca o anumita specie poate sa

produca un complex de substante toxice, care nu au structura asemanatoare, cat

si faptul ca o aceeasi toxina poate sa fie produsul de metabolism al mai multor

specii de mucegaiuri9.

In prezent este greu de facut o clasificare a micotoxinelor, intrucit nu

provin din structuri chimice asemanatoare si nici efectele biologice produse nu

se aseamana intre ele10.

Termenul de micotoxină derivă din grecescul mykes care înseamnă fungi

si din latinescul toxicum care înseamnă toxină, otravă. Termenul de micotoxină

din punct de vedere literal înseamnă toxină fungică sau otravă fungică, o

substantă toxică produsă de fungi si mucegaiuri, ca un opus al unei substante

care este toxică pentru mucegaiuri cum este fitotoxina, ce implică toxicitate

pentru plante, zootoxina este toxică pentru animale.11

Prezenţa micotoxinelor în diverse produse alimentare12

Micotoxinele în cereale

Micotoxinele în seminţele oleaginoase şi în ulei

Micotoxinele din legume şi fructe

Micotoxine în cafea şi cacao

Micotoxine în băuturi fermentate

8 Idem

9 Toxicologia produselor alimentare de Popa, G. Dumitrache, S. Apostol, C. Segal, B.; Segal, R. Teodoru, V., Editura. Academiei Republicii Socialiste, Bucureşti, 1986, pag. 61-72.

10 idem11 idem12 http://documents.tips/documents/contaminarea-produselor-alimentare-cu-micotoxine.html -acesat la data de 21.10.2015

7

Fig. 1.3 Interconexiunile existente între agenţii producători de

micotoxine, alimente, furaje, om, animale şi bolile posibile13

2.Contaminarea produselor lactate cu micotoxineÎn brânzeturi micotoxinele apar ca urmare a prezentei mucegaiurilor atât în mediul

ambiant cât şi în urma proceselor tehnologice. Absenţa microorganismelor fungice s-a

constatat la telemea şi în unele cazuri la cascavalul tip Dobrogea. Valorile maxime de

micotoxine s-au constatat la sortimentele păstrate un timp mai îndelungat cu grad avansat de

proteoliză.

Cu cât consistenţa pastei este mai tare, cu atât filamentele de mucegai

pătrund mai greu în profunzime,iar numărul cel mai mic de mucegaiuri se

înregistreză la brănzeturile opărite. Aflatoxinele pot fi prezente şi în brânzeturile

topite, dar cu o frecvenţă mult mai mică decât la celelalte tipuri.

13 Igiena şi securitatea produselor alimentare de Tofan, C., Ed. Agir, Bucureşti, 2001, pag. 153-163

8

Totuşi, cercetările întreprinse de Scott au evidenţiat faptul că

P.camemberti şi P.roqueforti utilizate la fabricarea brânzeturilor sunt capabile să

producă substanţe toxice (patulină, acid penicilic şi alcaloizi toxici).14

Laptele și produsele lactate pot fi contaminate cu aflatoxine. Aflatoxinele

sunt un grup de compuşi chimici similari metaboliţilor toxici fungici

(micotoxine) produşi de anumite mucegaiuri din genul Aspergillus, în creştere în

materiile prime alimentare. 15

Aflatoxinele sunt alcătuite din aproximativ 20 compusi chimici apartinând

unui grup numit difurano-cumarine dar numai 4 se găsesc în mod natural în

alimente. Acestea sunt aflatoxinele B1 B2, G1 si G2. Aflatoxina B1 este cea mai

frecvent întâlnită în alimente si cea mai toxică. Atunci când bovinele si alte

animale aflate în perioada de lactatie ingerează furaje contaminate se pot forma

metaboliti toxici care pot fi prezenti în lapte. Acesti metaboliti hidroxilati sunt

denumiti aflatoxina M1 si M2 si sunt cei mai importanti contaminanti în

produsele lactate. 

Aflatoxinele sunt compusi destul de stabili si pot supravietui la

temperaturi relativ ridicate cu o mică degradare. Stabilitatea lor termică este

influentată de alti factori cum ar fi nivelul de umiditate si pH-ul , dar procesele

de încalzire sau gătire nu pot fi invocate pentru a distruge aflatoxinele.

Stabilitatea aflatoxinei M1 în procesele de fermentatie a laptelui a fost de

asemenea studiată şi, deşi apar pierderi semnificative, cantităti semnificative de

toxine au rămas în brânză si iaurt.

Începând din 1962 s-a constatat că în cazul în care se administrează

vacilor furaje cu conţinut mare în aflatoxine, se determină prezenţa în lapte a

unui metabolit al aflatoxinei B1, cunoscut la început sub denumirea de milktoxin

14 http://documents.tips/documents/contaminarea-produselor-alimentare-cu-micotoxine.html -acesat la data de 21.10.2015 15 http://documents.tips/documents/contaminarea-produselor-alimentare-cu-micotoxine.html-acesat la data de 21.10.2015

9

şi denumit în prezent aflatoxina M 1.

Kiermeier şi colaboratorii au analizat 165 de eşantioane de lapte şi au constatat

că 14% din acestea aveau un conţinut în aflatoxina M 1,superioară valorii de

0,05 µg/l. În numeroase ţări s-a pus în evidenşă prezenţa aflatoxinei M 1 în

lapte.

Cercetările efectuate asupra laptelui praf au decelat un număr mare de

mucegaiuri în cazul în care depozitarea s-a făcut în condiţii necorespunzătoare.

Moreau a pus în evidentă următoarele specii:Aspergillus glaucus, Penicillium

stoloniferum, Penicillium viridicatum, Cladosporium cladosporioides. 

În cazul brânzeturilor se poate înregistra prezenţa micotoxinelor datorită

atât mucegaiurilor din mediul ambiant, cât şi celor utilizate în tehnologia de

fabricare a brânzeturilor.Valori maxime s-au întalnit de obicei la sortimentele

păstrate timp îndelungat, cu grad avansat de proteoliză. Aflatoxinele pot fi

prezente şi în brânzeturile topite, dar cu o frecvenţă mult mai mică decât la

celelalte tipuri.

Micotoxinele pot pătrunde în alimente pe două căi:

- prin contaminare directă

- prin contaminare indirectă. 

Contaminarea directă este atunci când mucegaiul creşte direct pe

substrat şi micotoxina se produce chiar pe substrat .Mucegaiurile cresc pe

alimente în timpul depozitării ca de exemplu pe: brânzeturi maturate.

Contaminarea directă a produselor lactate cu micotoxine poate rezulta din

cresterea mucegaiului utilizat în scopul fermentării sau din cresterea accidentală

a acestuia.16

Matrite care sunt cultivate în mod intentionat pe brânzeturi ca si culturi

starter, precum specii de Penicillum pe brânzeturile franceze Roquefort si

Camenbert chiar si în conditii sigure de cultivare acesti fungi sunt capabili să 16 http://documents.tips/documents/contaminarea-produselor-alimentare-cu-micotoxine.html--acesat la data de 21.10.2015

10

producă micotoxine (si asta datorită contaminării în mod accidental din mediul

inconjurator).17

Contaminarea indirectă a alimentelor apare atunci când se folosesc

ingrediente deja contaminate în obţinerea alimentelor, de exemplu obţinerea

brânzei, iaurtului, smântânii din lapte. Acestea pot fi folosite mai departe ca

ingrediente petru alte alimente ex: brânză topită, cascaval, unt. Produsele

procesate sunt cele mai implicate în contaminarea indirectă şi expunerea la

micotoxine. Expunerea indirectă la micotoxine poate rezulta şi din consumul de

produse de origine animală ca laptele. Laptele poate fi contaminat cu aflatoxina

M1 şi M2 ca rezultat al hrănirii animalelor cu hrană contaminată.Contaminarea

indirectă cu micotoxine se realizează şi prin consumul de furaje contaminate cu

mucegaiuri, care produc astfel de substanţe toxice (mai ales Aspergillus). Cea

mai periculoasă micotoxină este aflatoxina, care se elimină în lapte chiar în

primele zile după consumarea furajelor mucegăite.18

3.Micotoxinele în preparatele enzimatice fungice

O preocupare importantă a cercetării ştiinţifice actuale o constituie problema

folosirii preparatelor enzimatice în industria alimentara, ca urmare a eficienţei

economice, reducerii timpului de fabricaţie şi a consumurilor specifice, îmbunătăţirii

calitătii produselor.

Acestea în majoritatea cazurilor fiind de natură fungică s-a ridicat problema

verificării inocuităţii lor, deoarece în conditii de cultură există posibilitatea dezvoltării

de micotoxine.

Parerile specialiştilor în aceasta direcţie sunt contradictorii. Astfel, unii autori

citează pe A.oryzae ca producător, în anumite condiţii,de aflatoxine, în timp ce alţii

au stabilit inocuitatea preparatelor obţinute de acest fung.În cazul mucegaiului

A.niger, unele preparate au prdus efecte toxice, în timp ce altele s-au dovedit lipsite de

17 Idem

18 idem

11

toxicitate. De remarcat este faptul că la preparatele obişnuite, la aceleaşi mucegaiuri

apar diferenţe de toxicitate. Preparatele enzimatice nepurificate care sunt obţinute din

aspergili pot să ducă la apariţia unor dereglări profunde, datorită includerii unor

metaboliti toxici (aflatoxine, ochratoxine, acid aspergilic etc.). În urma analizării

preparatelor enzimatice din Rhizopus s-a constatat acţiunea lor negativă asupra

organismului animal, ceea ce a determinat scoaterea acestora din fabricaţie. S-au

izolat două micotoxine în preparatele pectolitice obtinuţe din Sclerotinina sclerotium

şi care au acţiune toxică asupra ficatului, dar şi un posibil efect cancerigen.19

4. Micotoxinele în carne şi preparate din carne

Micotoxinele pot infecta carnea animalelor ca urmare a ingerării de furaje

mucegaite.Cea mai mare cantitate de micotoxine se acumulează în rinichi, în special

ochratoxine. Ochratoxina are o termostabilitate ridicată. Prin prăjirea cărnii la 150-

160°C, timp de 6-12 min, se reduce conţinutul de micotoxină doar cu 14-35%, dar în

ţesutul gras concenraţia nu se schimbă.

Preparatele din carne pot fi contaminate cu mucegaiuri din genurile: Penicillium,

Aspergillus şi Fusarium. Salamurile fermentate-uscate pot fi contaminate cu tulpini de

Penicillium, producătoare de micotoxine ca tremortină, citrinină, patulină, şi mai

multe tulpini de Aspergillus.

Dezvoltarea mucegaiurilor are loc atunci când păstrarea produselor se face în

conditii nefrigorifice, iar pentru prevenirea dezvoltării acestora este necesar adăugarea

de sorbat de potasiu.

S-a constatat că o sursă de infectare a preparatelor de carne cu mucegaiuri o

constituie şi condimentele.20

Produsele uscate afumate din carne sunt produse și consumate în diferite

țări din întreaga lume.Producția de produse din carne afumate, combinate cu utilizarea

19 http://documents.tips/documents/micotoxine-timar.html -accesat la data de 21.10.201520 http://documents.tips/documents/micotoxine-timar.html -accesat la data de 21.10.2015

12

unor metode de sărare, uscare și de afumare are o lungă tradiție . Produsele uscate din

carne afumate sunt caracterizate de o activitate scăzută a apei (aw) și concentrații

ridicate de sare Obiectivul principal al procesului de sărare al carnii uscată-întărite

este de pătrundere a sării în țesutul muscular, în cazul în care sarea, ca umectanți,

reduce aw oferind un efect inițial de conservare în prima etapă a producției.Cu toate

acestea, în cazul în care procesul de producție este prost gestionat, fungii necontrolați

(drojdii și mucegaiuri) cresc pe suprafața uscată a produselor din carne afumate si pot

cauza probleme semnificative de calitate. Deoarece unele matrite sunt micotoxigenice,

creșterea lor pe produsele din carne afumate ar putea prezenta, de asemenea, un risc

grav pentru sănătate.

Multe studii au arătat că fungii xerotoleranți și xerophilici, specii de

Aspergillus, Penicillium și Eurotium sunt asociate cu carne afumată uscată, produse în

diferite părți ale lumii și dezvoltate datorită conținutul redus de umiditate al

substratului.

”Stocarea” matriței prefera un conținut mai mic de umiditate a substratului (13-18%,

<0,75 aw) (fructe uscate, lapte praf, cereale și produse de panificație) și temperaturi

mai ridicate.21

”Micotoxinele sunt produsi secundari ai fungilor ca si antibioticele doar ca acestea sunt toxice pentru animale si oameni. Toxicitatea lor este destul de mare si astfel cantitati foarte mici pot influenta starea de sanatate a organismului.

Aproape toate micotoxinele sunt citotoxice si pot produce spargerea membranelor celulare si sa impiedice sau sa influenteze sinteza ADN, ARN si a proteinelor.

Cele mai monitorizate micotoxine

21 Procedia Food Science ,Volume 5, 2015, Pages 239–242,The 58th International Meat Industry Conference (MeatCon2015), ”Microbiological and Chemical Evaluation of Dried Smoked Meat Product”, Dragana Plavsic, ,Djordje Okanovic, Jasmina Gubic, Zvonko Njezic.

13

3-acetildeoxinivalenol (3-AcDON)

Ergocristina Neosolaniol

15-acetilDeoxinivalenol (15-AcDON)

Ergocriptina Nivalenol (NIV)

Aflatoxina B1 Ergometrina Ochratoxina A (OTA)

Aflatoxina B2 Ergotamina Patulina

Aflatoxina G1 Citrinina Toxina T-2

Aflatoxina G2 Fumonisina B1 Toxina HT-2

Aflatoxina M1 Fumonisina B2 T2-triol

Deoxinivalenol (DON) Fumonisina B3 Verrucol

Diacetoxiscirpenol Fusarenona-X (FUS-X)

Zearalenona (ZON)

Ergocornina Monoacetoxyscirpenol

In general, micotoxinele intra in organism prin intermediul alimentelor contaminate dar mai pot intra si pe calea aerului sau prin contact direct cu pielea.

Majoritatea micotoxinelor sunt rezistente la temperaturi ridicate (coacere, fierbere si in unele cazuri rezista si la prajire). Multe toxine rezista si la procesarea industriala a alimentelor de aceea pentru a avea alimente libere de micotoxine trebuie analizata materia prima (grau, lapte, legume, carne etc).

Din cauza faptului ca sunt rezistente la procesare acestea pot fi gasite in paine, cerealele de la micul dejun, vin, bere etc. Prin procesare doar se poate reduce cantitatea de micotoxine nu si eliminarea totala a acestora.

In tabelul de mai jos puteti vedea in ce alimente s-au gasit micotoxine si ce micotoxine sunt prezente in alimente.

14

Contaminarea produselor alimentare cu micotoxine

Produse

contaminate

Principalele micotoxine gasite in alimente

Ochratoxina

Fumonisine Zearalenona

Deoxinivalenol

Fasole *

Grau * *

Porumb * * * *

Orz * *

Secara *

Ovaz *

Orez * * *

Secara *

Sorg *

Produse derivate din alimentele de mai sus

* * * *

Bere * * * *

Vin *

Cafea *

15

Cacao *

Fructe deshidratate

* *

Carne *

Lapte *

Oua *

Micotoxinele se pot dezvolta in timpul cultivarii, transportului, depozitarii sau in alte momente pe parcursul productiei. Rezultatul final este ca acestea sunt gasite in foarte multe alimente (in special cele bazate pe cereale).

Se considera ca micotoxinele prezinta risc alimentar mai mare decat aditivii, contaminantii sintetici si pesticidele.

Mucegaiurile producatoare de micotoxine sunt foarte comune si pot creste pe foarte multe substraturi nutritive si in conditii climatice variate.

In agricultura contaminarea recoltelor variaza de la an la an in functie de clima si alti factori de mediu. De exemplu aflatoxina este de obicei in cantitate mai mare in anii de seceta pentru ca atunci plantele sunt slabite si pot fi mai usor atacate de boli si daunatori. Se estimeaza ca un sfert din culturile, prezente la nivel mondial, sunt, intr-o oarecare masura,contaminate cu micotoxine.

Consecintele economice al contaminarii cu micotoxine sunt grave. Recoltele cu cantitati mari de micotoxine sunt distruse sau aceste sunt folosite ca furaje pentru animale ceea ce poate duce la o dezvoltare slaba a animalelor sau chiar la deces.

Daca recoltele folosite pentru furaje sunt contaminate atunci produse ca laptele si carnea vor contine toxine sau produsi de biotransformare. De exemplu vitele transforma aflatoxina in aflatoxina M1 ce este apoi secretata in lapte. In cazul porcinelor ochratoxina prezenta in hrana se acumuleaza in carnea acestora”22

5.Necesitatea prevenerii contaminariContaminarea cu microtoxine se poate produce in camp in timpul cultivarii

plantelor.Metodele si strategiile pentru prevenirea contaminarii cu micotoxine au fost

22 http://cesamancam.ro/ce_sunt_micotoxinele.html-accesat in data de 22.10.2015

16

clasificate in strategii pentru prevenirea contaminarii cu micotoxine:inainte de

recoltarea plantelor ,in timpul recoltarii plantelor si dupa recoltarea plantelor(Kebak).

Anumite tratamente sunt capabile sa reduca cantitatea de micotoxine din

diferite materii prime,din eliminarea completa a materiilor prime contaminate cu

micotoxine nu este realizabila in practica.

Contexul Alimentar cuprinde ghiduri de buna practica pentru prevenirea si reducerea

contaminarii cu micotoxine a cerealelor ,alunelor produselor pe baza de mere si

materiilor prime predispuse contaminarii.Elaborarea si acceptarea unui cod general de

bune practici de catre Codexul Alimentar va permite o uniformizare a legislatiei din

toate tarile privitoare la controlul si managementul contaminarii cu diferite

micotoxine.Pentru ca aceste practici sa fie eficiente ,va fi necesar ca producatorii din

fiecare tara sa considere principiile generale date in agricole .Recomandarile pentru

reducerea concentratiei diferitelor micotoxine sunt bazate pe bunele practici

agricole.23

23 http://documents.tips/documents/micotoxine-timar.html -accesat la data de 21.10.2015

17

Bibliografia:

ScienceDirect, Procedia Food Science 5 ( 2015 ) 187 – 190, Dragan Milicevic, Ksenija Nesic , Sandra Jaksicc „Mycotoxin contamination of the food supply chain - Implications for One Health programme” - traducere din engleza - http://ac.els-cdn.com/S2211601X15001431/1-s2.0-S2211601X15001431-main.pdf?_tid=40f5b3d4-782d-11e5-9087-00000aab0f6b&acdnat=1445457326_6aa227a07f83940956f35e6dad55521b accesat în data de 21.10.2015

http://documents.tips/documents/contaminarea-produselor-alimentare-cu- micotoxine.html -acesat la data de 21.10.2015

Produsele alimentere și inocuitatea lor, de Prof. Dr. Ing. Banu C, Conf dr. Preda N., Prof Vasu Sabn-Sorin, Editura Tehnica, Bucuresti, 1982

http://www.scribd.com/doc/60081561/Studiul-Efectelor-de-are-a-Alimentelor-Cu-Micotoxine

Toxicologia produselor alimentare de Popa, G. Dumitrache, S. Apostol, C. Segal, B.; Segal, R. Teodoru, V., Editura. Academiei Republicii Socialiste, Bucureşti, 1986, pag. 61-72.

http://documents.tips/documents/contaminarea-produselor-alimentare-cu- micotoxine.html -acesat la data de 21.10.2015

Igiena şi securitatea produselor alimentare de Tofan, C., Ed. Agir, Bucureşti, 2001, pag. 153-163

Procedia Food Science ,Volume 5, 2015, Pages 239–242,The 58th International Meat Industry Conference (MeatCon2015), ”Microbiological and Chemical Evaluation of Dried Smoked Meat Product”, Dragana Plavsic, ,Djordje Okanovic, Jasmina Gubic, Zvonko Njezic.

http://cesamancam.ro/ce_sunt_micotoxinele.html-accesat 22.10.2015

18

19