Àniil al 21-lea Dumineci 2 o Iunie (6 Iulie) 1913 Nr. 26

' ‘

PREŢUL ABONAMENTULUI:

P. un a n ................................. 4 cor- J* “!' ,Pa o jum ătate de an . . . - COÎ- - 0 anl-România, America şi a lte ţări Ptrăine 11 c-jr. anuai. Abonamente se f a c la „T ipografia Poporului“ Sibnu.

Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.

T e le fo n Nr. 146.Adresa »rlrg rafică : »Foaia Poporului«, Sibiiu.

IN S E R A T E : g

să primesc la B IR O U L A D M IN IS T R A Ţ IE Iî (S trada M ăcelarilor Nr. 12).

Un şir petit prima-data 14 bani, a doua-oari- 12 bani, a treia-oară 10 bani.

Cum stăm.;• ;*)

I.Ceice a avut p r i le j sa iasă din o ră ş e l l

înzestrate cu toate în lesn ir i le unui traiu l ign it şi să petreacă şi numai cate\a oare, jiu în sate le din „M ărg in im e“ , cari şi în t im purile g re le au fost ocrotite de mana sorţii , ci la Câm pie , — a putut vedea în multe părţi lucruri, cari au trebuit să-I pună pe gânduri, deşteptându-i-se in su ­f le t gânduri dc compătim ire faţă dc popo­rul nostru, lă sa t aproape cu totul în voiaîn tâm plărilor .

A putut vedea, că par’câ un duh râu a săm ânat partea cea mai mare din sa te le noastre în locurile ce le mai sterpe, câţ.i- T.indu-le pe dealuri ori înfundându-le prin văi încunjurate de coaste sterpe şi l ips ite dc hotare. Iar acolo, unde se întind p ă ­mânturi mănoase, păşuni bogate, unde cu muncii puţină se scoate din pământ mult, aco lo sunt aşezate comune săseşt i , ori m a­g h ia re , ori apoi se întind proprie tăţ ile ce le m ari nemeşeşti, uncie a junse in manile J i ­dan ilor .

Dacă se af lă pe acî şi comune rom â­neşt i, accste ori prin comasări meşteşugite , o r i prin colonisări sunt strâmtorate şi l ip ­s i t e dc păşuni şi păduri, ori apoi au un ho­ta r de tot mic, ca a s t fe l să fie s il iţ i Românii s ă lucreze şi moşiile proprietarilor mari, or i chiar a le celor mijlocii, de nit neam.

Intrând în sate, că lă toru l va afla casc dă ­răpănate , iar drept c lăd ir i economice nişte co te ţe de nuiele bucşite cu bă ligar , curţile rău îngrăd ite , v ite s labe, totdeauna gata a m ug i după hrană, cari toate par'că-ţi z ic : „U ită -te la noi, ca să cunoşti starea s tă p â ­nului nostru“ I

Să intrăm în casă, sau mai potrivit in co l iba acestui „c lăcaş“ . Nici haine, nici mobile , nici mâncare, nici a ier nu afli aci. Inlăuntrul casei e şi el icoana sărăcie i ce­le i mai mare.

Nu plecă, ci s tă i şi fă cunoştinţa acelui „fiu al g l ie i“ , care nu se poate numi pro­prietarul, ci mai mult posesorul accstei s ă ­r ă c i i ! Vorbeşte cu el, cearcă a-i af la n ă ­cazurile , durer ile de care moare.

Priveşte-i în ochi, în ochii lui vioi şi Tiegrii a l tădată , obosiţi şi impăiengeniţi -acum!

De-i vei câ ş t iga încrederea, îţi va des­coperi toate durer i le lu i. Vei afla, că acest t ieam de oameni, cu un fond sufletesc a tâ t d e cinstit, e o sând it a tră i o v ia tă

g rea , ce are multe cauze, pe cari numai aci la faţa locului le poţi judecă bine şi nu­mai aci poţi să-ţi croieşti mijloace de în­dreptare.

— „Dările , dăr i le Domnule ne o-n ioară“ .

*) în tâ iu l artico l d intr’o serie mai lu r g ă primit dela unul dintre colaboratorii noştri e x ­terni. Atragem asupra lu i atenţiunea tuturor ce- lorce se interesează de starea noastră şi de m ij­

lo ace le trebuincioase pentru îm bunătăţirea ei.Redacţia.

Dările da, dăr i le , de dări îi e Ini mai întâi, căci aceste îi vând laptele din gura copiilor, boul din jug, ori porcul din coteţ. Dările , căci accste reclamă bani, bani gata, ia r ţăranului cere-i oricc, cere-i muncă, producte crude, că-ţi dă, dar bani n’are şi nici mijloace uşoare de a-şi face bani.

Nu te mulţăml însă numai cu atâta şi vei vedea, că acest ţăran afară de dările cerute de stat are o mulţime de a lte d ăr i : dăr i creştineşti şi de cele cerute de obiceiu, cum sunt pomenile, ospeţele, cumetriile ş.a. Pe acestea nu le socoteşte aşa îngreu- nătoare. căci ele cer mai mult producte brute, de care dispune, dar nu socoteşte, că acele producte preschimbate in bani, i-ar da sumele, cu care şi-ar puteâ p lăti d ă ­r ile ce le la lte .

— „Pământ, Domnule, pământ de-amavea !“

Tu la intrarea in comună ai văzut coa­s te le goale şi de bună seamă ţi-ai adus a- minte, că în a lte ţări oamenii duc cu spa­te le pământ pe stânci şi acolo il cultivă şi te vei miră de ce ccre acesta pământ, când are coaste aşa de potrivite pentru cul­tura pomilor şi a viţei de vie, din care ar t rage mari foloase.

Să nu te mire, ci în treabă : fost-a cineva iu sat, care să îndemne oamenii la p lantarea acestora? Dar îndemnul numai nu e destul. Invăţatu-i-a cineva la cultura acestora? C erca tă cineva să le uşurezeprocurarea lo r?

Abatc-te ’ ii hotar! Vei vedea oamenii lucrând. Colo doi viţei, dincoace două vă­cu ţe vor trage un pluguleţ de lemn, careabia râcăie pământul.

li vei spune, că cu o astfel de arătură nu va avea bucate, ii vei vorbi despre fo­loasele , ce rezultă din o arătură adâncă, dar nu te va în ţă lege , spusul numai nu a- ju tă . trebuie exemple. Intreabă-te mers a cineva in satul lor, care atât cu sfatul cat si ci: cxcr.iplul sa !e srete oamenilor o lu­crare raţională a pământului? De plante de nutreţ nici nu întreba. Şi aşa nu e \ei

află.U ită-te in g ra jd !Miu că dedat să vezi g ra jdu r i^ să­

seşti." cari sunt mai bune decât casele Ro­mânilor din multe părţi , îţ i vet întoarce ochii cu scârbă, când vei vedea gunoiul g ră ­m ăd it in v ru n colţ, când vei simţi aierul stricat şi vei vedea prin întURerec y t e e pipernicite atât prin nutreţul slab, cat şi prin o g r i jă rea.

Nu dispera, ci întreabă-te fost-a cine­va, care să-i sfătuiască să-şi facă g ra jdu r i le altfel, datule-a cineva p i lde?

Nu te d epă rta ! Iată şi femeia, cearcă de vezi nu poţi descoperi ceva din vorba ;ei Î

— „Purtăm Domnule hainele acestea^ fiindcă aşa ne-am pomenit.“

Tu vezi bine, că hainele acestea sunt româneşti, sunt f ă r ă gust şi scumpe şi slabe totodată, dar linişteşte-te. E a- celaş conservatism, care a adus poporului mult bine, dar şi mult rău. Intreabă-te cu toate acestea lucrat-a cineva, ca femeile a- ceste să-şi întocmească un port şi mai ro­mânesc şi mai ieft in?

— „Sunt mai lesne“ (ieftine).Tu vezi şi ştii, că g io lg iu ri le cumpă­

rate din boltă sunt mai s labe decât pânza făcută din cânepă, dar să te împaci, căci ţăranii fac o socoteală rea. Fabricile p lă ­tesc bine cânepa şi inul, cu preţul lor cum­pără pânză mai „faină“ şi nu muncesc. Tu ştii, că odată cu scoaterea răsboiului din casă, s ’a dus şi hărnicia proverbială a fe­meii române şi ştii că locul răsboiului îl ocupă lenea, c levetir i le şi a lte păcate şi mai ştii, că „fainul“ duce Ia lux, carc aduce risipă şi sărăcie , dar în treabă : Arătatu-le-a cineva relele, ce să nasc din această soco­teală rea?

Nu pleca, încă n’ai isp răv it ! Intrcabă-1 pe ţăranul nostru cum trăieşte cu vecin ii?

Tu ştii, sau ai auzit dc viaţa patriar­hală, când satul în treg era ca o familie, unde bătrânii conduceau şi sfaturile lor ieşite din o judecată sănă toasă erau ascu l­tate1 cu sfinţenie, iar locuitorii se a jutau u- iiul pe altul in formă de clăci. Să nu te

anwfi, dacă azi sunt între vecini uri, pisme % procese pentru n im icu r i ! Nu sunt aceste

cauzele, ci cauza adevăra tă zace în prefa­cerea vieţii oamenilor. Lupta pentru v iaţă s’ a îngreuiat, asta o simţesc ţăran ii şi ca să-şi poată agonisi ce le de l ipsă devinhrăpăreţi şi să înrăiesc.

Cercat-a cineva a- le aduce v iata în con­sonanţă cu spiritul v rem ii? Avut-au ei sfă-r tuitori în ţă legători ai v rem ii?

Intreabă-i apo i : „Sunte-ţi datori“ ? ^_ £)a> vor răspunde foarte l in iştiţi

căci ei nu-şi pot închipui, că a fi dator e rubine Ei sunt totdeauna şi tuturor datori.

! ' j e vei mira însă, că datorii le lor nu sunt numai la bănci, ci şi la privaţi.

Nu te miră, căci ei au l ipsa de sume mărunte, o păreche de opinci, o grapa, un r 10, 20 cor. Iar băncile cu astfej de împrumutri mărunte nu se ocupa afara de aceasta bâncii îi trebuie g a r a f e dep.,-

“ fac ei în cazurile acestea. Se a

r feg. q FOAIA POPORULUI Nr. 26

cari ca vampirii te &ug sânge le ori de ce neam ar, fi ş i orice haine ar purta.

Nu -te m ira tnsă , ci în treabă-te : Cer­cat-a cineva să- i îndemne să-şi facă bancă poporală , de unde să poată împrumuta su­me m ai mici, ca apoi să aibă cu ce să-şi a- copere trebuinţe le lor băneşti?

— B eţ i?— „Numai când bem, ne mai uităm

năcazurile“ .Dumineca şi sărbătoarea nu cerca a

merge l a sate. Te vei scârbi de acest po­por, când vei vedea casele întregi în crâjmă cu stic la dinainte. Nu disperă, ci întreabă- t e : dă-se ocasiune acestui popor de a pe­trece sărbători le în a ltă form ă? Adună-se la şcoală , ori la biserică, unde să se in- strueze prin cetiri frumoase, prin produc- ţiuni etc. Au ei alt local de întrunire afară de c râ jm ă?

— Cum veţi tră i de aci îna inte?— „Cum o da DumnezeuŢăranul nostru Iasă totul în voia sortii.

Şi din aceasta urinează lipsa de voinţă pen­tru îndreptarea răului de care e bântuit.

Spre a-ţi complectă cunoştinţele refe­ritoare In starea poporului ar trebui să cer­cetezi şi pe preotul şi învăţătorul, dela cari poţi află lucruri nouă. Fă-o şi aceasta §i în urmă fă judecata, care nu poate fi ’dccât u rm ătoarea :

1. Poporul nostru, care ducea o viaţă patriarhală, c acum in o stare tic pre­facere, pe care el n’o pricepe şi dc aceea a ajuns in o toropeală curioasă.

2. Pe când venitele in urma unui s is ­tem învechit de agricultura scad, pe a- tunci chcltuelile cresc.

3. Lipsesc poporului nostru unele din ramurile de economie bănoase, cum e vic- ritul, pom ă ritul, st tipăritul c t c .

■I. Industria casnică, clicmată a oc up ă ţărănimea in timpul iernii, in Ioc de a cre­şte scade, iar timpul acesta il ocupă petre­cerea in crâjmă, clevetirile, lencvirea şi alte păcate.

5. Căm ătar i i cu toată existenţa bănci­lor româneşti ca vampirii şi astăzi s u g

sa t ire le ţărănim ii, îniprumuiâmlu-i cu ca- mete mari sume mici, pe cari băncile nu le dau.

6. Băncile tocmai in locurile mai s ă ­race lucrează cu procente mai urcate.

7. Oamenii împrumută bani cu şi fă ră l ipsă ş i lipseşte un control în folosirea banilor.

8. Poporul e lipsit de îndrumători cu­noscători ai duhului vremii. /. C.

L e g e a despre cv incvena le le p r e o ţ i ­lo r î n c a sa m agnaţ i lo r . Nedreapta lege despre adausurile din cinci în cinci ani (nu­m ite cvincvenalii) la sa lar ii le preoţeşti a a juns ş i în casa magnaţilor. Mitropolitul Alihali din Blaj şi episcopii Cristea (C a­ransebeş) şi Pap (Arad) au protestat con­tra nedreptăţii de-a nu se m ăr i tuturor preoţilor sa lar i i le din cassa. statului, Ia care contribuim şi noi Românii aşa de mult. Protestul lor n’a fost luat în samă de m i­n istrul Iancovici, un şovinist tot aşa de u r ­gisit , ca şi ceia la lţ i miniştri barbari Aponi, Zici ş. a.

T i s a a le s Ia Arad . După lupte mari, în cari ameninţările şi cumpărarea de su ­f le te au jucat rolul cel mai mare, T isa a fost a le s dc nou deputat Ia Arad. Com ite­tul naţional hotărîse, ca Românii să nu ia parte la a legere . Câţiva Români t ică loşi de-acolo, cari au fost totdeauna în s lu jba du jm anuîu i, s ’au grăbit şi acum Ia gu laş , rachiu şi câteva coroane, pe cari Ii le-au a- nmcat cortOşii iui Tisa.

D e c la r a ţ iu n e a L igei C u l t u r a l e ş i p r e s a j id a n o - tu a g h ia r ă . Frumoasa decla- raţiune a Ligii Culturale a scos din pepeni pe jidănaşii dela gazetele poreclite m a­gh iare din Pesta. Cele scrise in limba lui Arpail varsă cătran şi venin şi ameninţă cu toate re le le naţia română, iar J idan ii dela gazeta „Poster I.lovii“ , scrisă nemţeşte, ca să ştie şi popoarălc e u r o p e n e ce se în ­tâmplă iu Ungaria, tâgailucse cu neruş i­nare, că in Ardeal şi Ungaria s ’ar fi inclus şco.ile româneşti.

Chiai şi lor le e ruşine de f ă răd e leg i le săvârş ite împotriva noastră, a ltfe l n ’ar t ă ­gădu i !

D epu ta tu l ro m ân S im io n o v ic i ş i a- l i a n ţ a g e r m a n o - m a g h ia r ă - r o m â n ă . Incamera (Re ic i isra tu l) austriacă, dl S im io­novici, deputat român din Bucovina, a ţinuto vorbire despre a lianţa Germanilor cu M a­ghiarii şi Românii din monarhie. A spus, că Germanii şi M aghiarii şi-ar împlini nu­mai o datorie de recunoştinţă faţă dc Ro­mani, dacă s ’ar apropia de aceştia şi i-ar

face a l i a ţ i adevăra ţ i . Durere însă, c ă M a ­gh iari i , cari din nenorocire s tăpânesc acum m Ungaria,^ au o purtare cât se poate d e barbară f a ţă de Români, ia r Tisa um b lă de patru ani cu minciuna unei a l ianţe m ag h ia - ro-române.

O n o u ă m iş e l i e . Am anunţat de ja , c ă se p regăteşte o nouă m işelie îm potr iva naţiunii n o as t re : înfiinţarea unei episcopii g r ^ c o - o r i e n ta l e 'm a gh ia re. 'Gazetele j id ano - m agh iare vestesc acum, c a 61 de parohii gr.-or. m agh iare ( ? ) cari acum sunt sub episcopi români şi sârbi, ar cere înfi in ţarea acestei episcopii nouă de m aghiar izare . S 'au găs it , după cum spune „Gazeta T ran­s i lvan ie i“ ch iar câţiva mişei d intre preoţii români, cari nemulţumiţi d intr’o cauză sau a lta au cerut dela miniştri să înfiinţeze câ t mai curând episcopia m agh iară , căci ei vreau să-şi vândă sufletul diavolului.

C o n s i l iu l co m u n a l d in B ra şo v , com­pus în m ajor itate din Saşi a vândut un loc m are comunal ministerului dc culte , care va face acolo un teatru maghiar , în care vor juca trupe teatra le j idane şi nemţeşti . De Români s au ferit ca de foc să pomenească.

Prin aceasta Saşii au ţinut de nou să do\edească stăru inţa lor de-a fi şi mai g ro ­zavi decât J idano-M aghiarii , când e vorba de-a-şi bate joc de Români. Dar lov ituri le acestea crude ale Jidano-A\aghiariIor se vor întoarce împotriva lor, şi încă nu peste mult timp.

O nouă u n iv e r s i t a t e s l a v ă . Atini- strul c om u n — nu j id ano -m agh ia r ! — pre­găteşte , spre marea durere a J idano-M a- ghiarilor , — înfiinţarea unei un ivers ită ţ i s l a v e (sârbeşti) în Saraicvo. Prin aceasta se face numai un act dc dreptate, căci toate naţiunile din monarhia austro-ungară au dreptul să pretindă uu numai şcoa lc primare şi secundare n a ţ io n a le , ci şi un i­versitate naţională .

înfiinţarea universităţi i sârbeşti din Saraicvo arată dc nou barbaria ne mai po­menită a guvernelor din Pesta, căci pe- când pentru nici două milioane de Bos­niaci se înfiinţează o universitate naţ iona lă , noi trei milioane şi jum ăta te de Români nu a\cm nici cel puţin o şcoală sătească ro­mânească înfiinţată dc stat.

Dar va răsăr i el în curând şi so are le n o s t ru !

Cu paloşul. 79

Eoveste v itcjască din vremea descălecatului Moldovei

■ deRadu R ose t t i .

(Drraare).

Sunt acum sil it să vorbesc, u r m ă e l cu mai multă căldură, căci nu pot să te las să crezi că Mihu este un nevrednic, în stare să te pângărească tnăcar cu gândul. Te iu ­besc kneghină, cu toată puterea inimii mele, da!' ™ ° iubire fără nădejde şi curată . Eşti stăpână pe inima şi pe mintea mea, e le zi ş i noapte sunt pline de Dumneta. Fiinţa Dumitale este pentru ochii mei lumina soa­relui, ea este pentru inima mea roua care d ă v iaţă floarei uscată de arş iţa lui Cuptor. De când sunt pe lume n ’am gusta t fericire mai mare decât acea de care am parte de fiseară, când întâmplarea ţi-o leg a t vremel­nic soarta de mine. De atunce mi s ’o tot

părut că porţile raiului sunt deschise pen­tru mine, şi ochii mei nu se satură privind la Dumneta. Dar nici odată, nici măcar prin gând, cu cutezătorul, a cărui chiemarc pe lume este să cutez orice, cu îndrăzneţul pentru care toate au fost a i putinţă, n’am năzuit să nădăjduiesc că, odată, ai putea să fii pentru mine altceva decât o icoană a tot ce este mai frumos şi mai ales în lume, căci am m ăsurat prăpastia ce ne desparte pe am â n d o i ; ştiu cât de departe eşti de mine prin naştere , prin stare, prin creştere, prin nume. Eu sunt un fărtat, ce mila unui c ă ­lu g ă r Po cules de pe drum uri; soarta o f ă ­cut din mine un haiduc în primejdie de a-şi g ăs i , în orice cias, sfârşitul prin ştreang sau pe r o a t ă ! Haiduc numai cu numele, căci nici odată braţul meu n’o vărsat sânge ne­vinovat şi, adesea, al meu o curs în ap ă ra ­rea nevinovăţia . Haiduc cu numele, căci am luat numai dela bogaţii nedrepţi şi nu e s t e sa rac căru ia să nu-i fi dat. Da, haiduc cu numele, pe când in adevăr sunt numai un oştean ce se luptă pentru desrobirea

neamului său. Ştiu că la iubirea Dumita le nu pot să mă gândesc deşi, kneghină, nu ­mai pentru a auzi acest cuvânt din gura Dumitale, n ’ar fi pentru mine sarc ină prea grea dc îndeplinit.

Pentru aceste cuvinte m’aş simţi îtr stare să-ţi cuceresc, eu singur, o ţară după ce voiu dezrobi pe a mea, şi să te aşez cră iasă pe scaunul acelei ţăr i cucerite. Ţ i - aş aduce roabe, ca să te s lu jască , fete de crai şi de îm păraţi şi ţi-aş pune la p ic ioare comorile lumii întregi. Ş i după ce ţ i-ar c ă ­dea de pe buze cuvintele dorite, să fiu s u ­pus la caznele ce le mai grozave, ce c ă lă u l cel mai iscusit a r fi în s tare să Ie iscodea­scă , Iasă de mi-ar scoate măcar un s in gu r ţ ipet de durere, Iasă de ar pieri surâsu l d e pe buzele mele . Fericirea de a fi auz it că. m ă iubeşti nu m’a r îngădui să s im t dure ­rea şi aş m uri fă ră a avea cunoştinţă d e chinurile mele . Dar eu îţi cer numai un cu ­vânt de ie r ta r e ; te rog, spune-I, kneghină,. fă-mi parte d e orice caznă afa ră de aceea a mâhnirii Dumitale.

I Nr. 26FOAIA POPORULUI

A le ge rea d e la D ic îo - S â n - M a r t in . LaD icio-Sân-M ărtin a fost rea le s deputat cu unanim itate (de J idan i, Saş i , M agh ia r i şi Armeni) Şandor Ianoş. îna in te de a le g e re Cătuţiu, care era p r e ş e d i n t e l e c lu b u lu i n a ­ţ io n a l 'român şi încă câţiva s lab i s lugarn ic i bu iluminat feres tr i le de bucurie, că vine iară Şandor. T ică loş ia aceasta ne m ai po­menită a umplut de scârbă pe toţi Rom â­nii, mai a les , că bravii noştri Români din comitatul Târnava-mică n’au putut fi prinşi nici la a lege rea trecută în m re j i le dujma- i i i lo r noştri. Comitetul naţ ional al acestui comitat şi-a dat demisia, ca să scapc de vânzătorii de neam şi să se a le a g ă unul nou fără aceştia.

V ă r s ă r i de s â n g e î n F iu m e . Incă- păţ inarea lui T isa de-a disolvâ consiliul •comunal din Fiume şi de-a tr im ite acolo poliţ ie m agh iară , a produs o adevăra tă re­vo ltă intre Italienii de-acolo. Când au so­s i t poliţ işti i maghiari, mai multe mii i-au întimpinat cu fluerături şi am eninţăr i. Po­l iţ ia oraşului a să r it intru apăra rea po li­ţ işti lor veneţiei întrebuinţând arm ele şi r ă ­nind mulţi demonstranţi.

Aşa dragoste faţă de tot ce face g u ­vernu l din Pesta mai r a r !

S in g u r a m â n tu i r e a A u s t r i e i . M a­re le nostru luptător naţional, dl A. C. Popo- vici a ţinut în Viena oconfere iiţă , în care a r ă ­tând starea nenorocită a naţiunilor din mo­narhie dovedeşte, că singura scăpare a ei dc veşnicile lupte lăuntrice e d e s f i in ţa r e a d u a lism u lu i şi a u to n om ia n a ţ io n a lă a f i e ­că r e i n a ţiun i, nu cum e acum in Ungaria , unde o singură naţiune, cea jidano-ma- g h ia ră , care a încălecat pe ce le la lte na­ţ iu n i şi le asupreşte în mod hunic.

R ă sp la t ă u n g u re a sc ă . In Bistr iţa s ’a a ran ja t 111 una din Duminecile trccute o pe­trecere poporală, venitul căre ia e hotărît pentru înfiinţarea unui spital dc ofticoşi. C ăpe ten ia aranjatorilor eră însuşi prefectul (corniţele) judeţu lu i B istrita-Năsăud. Ro­m ân ii încă au a ju ta t din răsputeri la reu­ş i tă . Mulţumită a fost h un ică : nici muzica m il itar i i , nici taraful dc lăutari ţ igani n’a cântat un singur cântec românesc.

O nouă dovadă, că Românii se bat jo ­coresc ci pe ei, când se amestecă cu — s t ră in i i în v iaţa socială.

Ileana îşi venise în fire, b ra ţe le le l ă ­s a s e în jos, spaima de care fusese cuprinsă p ier ise pentru a face, cu încetul, loc în in i­m a ci, unei simţiri de nem ărg in ită fericire Ia auzul cuvintelor dc iubire păt im aşă ce le rostea Mihu.

O iu b e a ! El, acel voinic, care de două ori, când cinstea şi viitorul ci erau în pri­mejd ie, îi apăruse pentru a o mântui. Acel v iteaz vestit despre a cărui fapte s tră luc iteo lume în treagă vorbea, o iubea pe d â n s a ! Ea era stăpână pe inima şi pe mintea lui şi e l nu cuteza să nădă jdu iască iubirea ei. EI ca re o scăpase de robie şi de necinste prino minune de îndrăzneală şi de a g e r im e ! El un haiduc. El apărătoru l în treg ii sărăcim i a ţă r i i şi apără toru l tuturor ce lor mici şi s l a b i ! Şi el o iubise dela în tâ ia lor în­tâ ln ire.

Mihu care aşteptă răspunsu l ei, tot în genunchi, mai zise odată cu g la su l ru gă to r :

— Iartă-mă, kneghină.Atunce Ileana făcu un pas spre el şi

îm p ă r a t e , f ă d r e p t a t e ! Scotus Via- tor — cine nu cunoaşte numele acestui En­g lez vrednic — a scris acum doi ani o carte englezească despre S lav i i dela meazăzi. A- cum a publicat-o şi în limba germană, mai adăogându-i câteva capito le. Intr’unul din capitolele ce le nouă z ic e : Austria trebue să se grăbească să facă dreptate Croaţilor şi sa l i b e r e z e n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e d in ju g u l o l i ­g a r h i e i u n g u r e ş t i . D a că A ustro-U ngaria a c e r u t să f i e îm p ă r ţ i t ă P en inzu la -B a lcan ică d u p ă d r e p tu r i l e , c e t r e b u i e să l e a ibă f i e ­c a r e n a ţ io n a li ta te , t o t a şa t r e b u ie s ă lu ­c r e z e ş i a ca să , fă c â n d d r e p t a t e R om ân ilor, R u ten ilo r , S â rb i lo r , C r o a ţ i lo r , S lo v a c i lo r ş i G erm a n ilo r*) d in U n ga r ia .

M in is t r u l de ş c o a le p r e ş ed in te le u- n e i so c ie t ă ţ i de s p io n a j n ec in s t i t . InPesta s ’a în fi in ţa t o reuniune maghiară „pentru cultura poporu lu i“ . Scopul ei e înfiinţarea d e şcoa le de maghiarizare prin­tre naţ iun ile n em agh ia re , apoi se zice în an u n ţ : m em b r i r e u n iu n i i v o r f i s t ra ja in t e ­r e s e l o r m a gh ia r e ş i in d a iă c e v o r v ed eâ v r e - o m iş ca r e a n t im a g h ia ră . c a r e să d ea d e bănu it, v o r d a d c ş t i r e la P es ta , ca să s e fa c ă p a ş i i t r c b u in c i o ş i .

E deci vorba de o spurcată tovărăşie dc spioni, cari dc s ig u r îş i vor umplea, prin minciunile lor, buzunare le cu bani din vi- steria statului.

Şi l a o a s t fe l dc b ă lto acă de gunoiti pri­meşte ministrul şcoa ie lo r să fie preşedinte !

V eş t i b un e p e n t r u B a s a r a b ia . Sfa­tul împărătesc al R us ie i ţinând Ia 21 Maiuo şedinţă, a hotărît , că in ş c o l i l e a r r l c a c a r e l e - o r f a c e u n i i o a m en i sau p op oru l, s in g u r , --- su n t s l o b o z i să in v r ţ r f i e c a r e p e lim b a lu i. Aşa 11c vesteşte gazeta ro­mânească G la su l B a sa ra b ie i din Chişiticul Basarabiei.

In Chişinău a ap ă ru t acum dc curând revista românească C u vâ n t m o ld o v e n e s c pentru l iteratură şi ş t i in ţă practică. Ii dorim izbândii deplinii pentru lum inarea naţională a fraţilor noştri moldoveni din Basarabia.

F iu m a n i i b r a v i . Consil iu l comunal (reprezentanţa) din Fiume a dat afară din s lu jbă pe căpitanul dc po liţ ie Derenciu, un maghiar scârbos. Guvernatorul Fiumei n ’a vrut să aprobe hotărirea consiliului. A- cesta a ţinut o şedinţa , în care un membru

*) Adrcn Şvab ilo r, c ic i Saşii a ju tă po n- supritorii naţiunilor nemaghiare.

punându-i, încet mâna pe umăr, îi zise cu g lasu l ci du ios :

— Scoală.Dar Mihu ră sp u n se :— Nu mă voiu sculă până ce nu mă

vei ierta.— Scoală, zise fa ta şi in g lasul ei eră

o rugăminte.Mihu se scu lă în picioare.— Mă ie r ţ i ? mai întrebă el.— Dar oare, zise ea după o scurtă tă­

cere, cuvintele ieşindu-i cu greu din gură şi fiind rostite cu un tremur, cum poate să încapă dela mine vorba de iertare cătră acelce, de două ori cu primejd ia zilelor lui, mi-a scăpat c instea şi v ia ţa ? Cătră omul cel mai viteaz, cel mai mărinimos din lume, cătră a c e l . . . . .

Glasul i se opri dar, deodată, împinsă de o putere necunoscută, adăog i cu pat im ă:

— C ătră ace lce îmi este mai drag de­cât orice pe lume.

De ab ia scăpase aceste cuvinte din

a zis, că nu numai s lu jbaşii, d a r ş i gazetele^ ş i g a z e ta r i i jidano^ m agh ia ri t r e b u i e m ă tu ­ra ţ i d in F ium e, c ă c i t o ţ i ' s lu je s c s c o p u lu i m â rşa v 'd e m a gh ia r iz a re. Iar medicul pri­mar al oraşului a z is : cu ltu ra m agh iară , e c e a m a i jo a s ă ş i t o cm a i a c e a s ta n a ţ i e un ­g u r e a s c ă l ip s i tă d e cu l tu ră v r ea să ap ese, cu ltu ra 'd e v ea cu r i a I ta l i e n i lo r ?

Bravo F ium an i !

Lupta pentru desrobire.După stră lucitu l congres al Ligii Cul­

turale, ţinut la Peatra-Neamţ şi unde s ’a ve­s t i t declaraţiunea publicată şi de noi, a urmat meetingul (marea adunare) din Bucureşti.

Din ce le vorbite în acest meeting s ’au desprins urm ătoare le constatări întemeiate în celece ne arată istoria neamului nostru:

Austro-Ungaria a fost totdeauna duj- mana î n t r e g u lu i neam românesc, prin ;i ur­inare România, unde se adăposteşte numaio parte a neamului românesc, nu poate fî a lă turi cu acest stat.

Toţi Românii, atât aici în Austro-Unga* ria, cât şi în România trebuie s ă fie p ă ­trunşi tot mai mult, că trebuie să j e r t fea s că , şi să sc jertfească, cum a făcut părin te le M urăşanu din M oftin u l-rn ic şi ţăranii neîn­fricaţi de-acolo.

Nu mai e vreme de tratative (consfă­tuiri) dc pace, căci numai Iaşi sau mişei pot fi Românii, cari le încearcă. Intre, noi şi guvernele din Pesta până Ia Viena mai poate fi vorba mimai de p u te r e . Cu pute- terea brută nc-au subjugat, a i putere brută va trebui să ne desrobim.

Ne parc rău, că nu putem reproducc pe dintrcgul vorbirile ţinute la meetingul din Bucureşti, ca să vadă lumea românească de pe pământul îngrăşat cu sângele şi su­dorile neamului românesc din Ardeal şi Ţara Ungurească convingerea tare a t u ­t u r o r Românilor de-a lupta fără preget pentru desrobire.

Ceicc au vorbit dc data aceasta sunto garanţie , că nil e vorba numai dc un pro­test prin vorbe, ci de pregătirea pentru a pâşi la fapte.

DI B o g d an -D u ic ă , secretarul general al Ligii, face istoricul ţinutei celei nouă a conducătorilor maghiari faţă dc Români. Aponi şi toţi asociaţii Iui au lucrat din r ă s ­puteri, ca România să nu se a le agă a i vre-o în tăr ire de pe urma celor întâmplate în Peninzula-Balcanică. Ei spun, că Ungaria

gură şi îşi ascunsese faţa a i mâni le, spă- r iată şi ruşinată dc mărturis irea făcută.

— O Doamne! s tr igă Mihu, căzând în genunchi înaintea ei, îţi mulţămesc, mi-ai dat ceeace 11’aş fi îndrăznit să v isez : mi-ai hărăz it iubirea I lene i! Te rog, mai spune- mi odată acele cuvinte ca să fiu încredinţat că nu visez, că nu sunt prada unei vră ji, că am auzit bine că mă iubeşti.

In g lasu l Iui eră o rugăm inte fierbinte unită cu o patimă puternică care învinseră simţirea de ruşine ce pusese stăpân ire pe Ileana. Luă mânile dela fa ţă şi răspunse cu hotărâre :

— Da, te iubesc! şi de astădată m ăr­turisirea îi păru dulce.

Mihu luă mânile ei în mânile lui şi le acoperi cu sărutări. Ileana nu se mai îm­potrivea, dar văzând că rămâne in genunchi, se ’ncearcă cu slabele ei puteri să-l ridice, zicându-i:

— Scoală , nu se cade ca mântuitorul să ste ie în genunchi dinaintea mântuitului, scoală , te rog.

« Pag. 4

a r e trebu in ţă de pace, pentrucă numai a- ţimci nem eşim ea m agh iară j idăn ită îşi poate în făptu i visul e i : maghiarizarea cu fo rţa b ru tă , (puterea tâ lhărească) a Româ­nilor. Aceştia însă nu-mai vreau pace, nu m ai v reau să f ie socotiţi oamenii bunei rân- dueli . In gazetele din Transilvania se spune pe faţă , că timpurile cer acum mai m u ltă răsvrătire sufletească, cer ag itaţ ie , ş i nu linişte. Gazetele din Bucovina spun, c ă a sosit momentul de-a întrebuinţa m ij­loacele cele mari, pentrucă credinţa noa­stră dovedită de veacuri faţă de monarhie nu ne-a fost răsp lătită niciodată. Românii nu au nici un folos sprijinindu-se pe ideea de stat. S ingurul lor sprijin poate fi numai ideia curat naţională românească. Celece

-se în tâm plă în Ungaria, nu poate să-i îm­pingă pe Români decât pe ca lea cea roşie a popoarălor, la revoluţie, după cum arată

•părintele Lucaci în scrisoarea publicată în „Românul“ .

România, ca stat, e datoare să iee în b ăgare de samă aceasta ţinută a Românilor

'd in Austro-Ungaria şi să ne călăuzim 'p a ş i i noştri !după ei. Poporul de-acolo, s im te ca şi scriitorii lui.

Sunt patru milioane de Români aduşi Ia m arg inea desperării. Ce trebuie să fa­cem noi, când ci spun, cu sinceritate, că nu le-a mai rămas decât gâr la roşie, g â r la i dc s â n g e ? Nu putem sta nepăsători, căci j aceasta c o primejdie şi pentru România. Dc aceea chestiunea naţională trebuie dis- ! cutată în camera (d ieta) din Bucureşti şi ' ca şi Românii de dincolo, trebuie să facă , şi cei din România fapte de energie. :

Dl general S to ica , ca şi dl inginer i C lobanu , fecior dc ţăran din Gorjul Oltc- j nesc, şi dl Cilt. D ragu arată amănunţit prigonirile barbare, la cari suntem supuşi Românii din Austro-l higaria şi protestează’ i cu e n e r g i e împotriva oricărei a l ianţe a Ro­mâniei cu acest stat atât de nerecunoscător faţă dc naţiunea română.

Vorbeşte apoi dl Nîcolnc lo rgn , apo­stolul neamului nostru, care atâta sămânţa a s e m ă n a t , tată ce a spus : Imnrejui ul no­stru sc petrec fapte. După atâta vorbărie dc zcci dc ani a sosit şi pentru noi vremea faptelor. Domneşte la noi n nepăsare su­râzătoare în contrast cu clipele îngrij itoare prin cari trecem. Sunt mulţi la noi, cari trăind printre noi, nu simt nimic pentru ţa ră şi neam. (Aplauze). In aceste mo-

mente g re le , .Austro-Ungaria nu-şi cautădecât interesele e i . . . (O voce. Jos Au­stria I)

! Dl Io rg a : Să nu strigăm jos Austria, ci : jos păcatele noastre, jos nepăsarea, sus Rom ânia ! (Aplauze). Politica de prietenie cu cei mari e nenorocită pentru noi, o spuneam acum cinci ani. E trebuincioasă prietenia cu cei mici, pentrucă sprijinindu- ne unii pe alţi i , să ne facem puternici. P r ie ­tenia cu cei mari e politica de slugărnicie . Ea nu ne aduce nici un folos, pentrucă Au­stria nu ne poate servi. Nici ură, — după cum foarte bine s ’a spus — nu trebue să avem pentru nimeni. Suntem 13—14 mi­lioane de Români şi asămânarea nu trebuie să o facem pe temeiul teritoriilor caştigate acum de Sârbi şi Bulgari, ci între păm ân­tul lor de drept al atâtor milioane de Români. (Aplauze).

Nu duşmănim pe Austria, dar nu pu­tem m erge alături de oarece tot viitorul României e ţinut în loc de tot trecutul Au­striei, de tot trecutul Ungariei.

Numai nouă, blestemaţi de osânda ne­merniciei noastre, să nu ne fie permis a nădă jdu i , ceeace alţii au îndep lin it? Dacii România e chemată să rămână ceeace e a- cum, atunci păcat că s ’a întemeiat Româ­nia. (A p lauze ) .

Aceasta nu trebue înţeles ca o că lcare a leg ă tu r i lo r politice, scrise sau nescrise. Noi nu vorbim pentru mâne, ci pentru v ii­torul nostru întreg.

O parte din credincioşii români de dincolo, au fost smulşi de sub păstoria m i­tropoliei din Blaj spre a fi daţi pe mâna unui episcop maghiar. Trebue s ’o spunem că dacă Românii din Ardeal sunt în starea de acum, v ina d e si'.ţur e ţ i a d u şm a n i lo r to r , d a r ţ i n lo r În şişi. Iii nu trebuiau să p ărăsească o clipă dreptul lor în treg : aşa trăeştc o naţiune. Şi dacă cei de sus acolo n’au înţeles-o, au inţeles-o ţă ran ii , cari s 'au împotrivit cu tărie încercării de-ale r ă ­pi limba. Iii stau acum in temuiţi. P r e o tu l M urăşanu e a cum c e l mai m a r c om p o l i t i c a l o r . ' ) Dacă toţi ar fi pătrunşi ca acest preot de lipsa jertfei. Românii dc dincolo ar fi avut acum o a ltă stare. Şi de unirea strânsă intre noi şi ci, s 'a r sfărâmă toată duşmănia inimicilor noştri la o la ltă . (A-

* i Snln SnU'ngîi i?bu£iir;te in nplmifo v i­foroase Iu n'lri-Mi p.iritiirhii MurBşanu şi a ţă ra ­nilor bravi tliti .Siitnmr.

" FOAIA POPORULUI ________

— Mântuitorul eşti Dumneta, zise Mi- hu sculându-sc, căci iubirea unui înger nu poate să fie dccât mântuitoare. Şi ce aş putcâ face cu oare să mă arăt vrednic dc această iub ire?

— O dragul meu, zise Ileana făcând un pas spre el şi punând mâna dreapta pe umărul stâng a lui Mihu, bun, viteaz, mă­rinimos cum eşti, care este oare iubirea Vicdriică de Dumneta? Oarecare îm pără­teasă n ’ar fi fericită s ’o îngădui să tc iu- bcască şi să ştie că în această inimă este un loc a les pentru dânsa. Şi fata răzam ă capul pe pieptul lui .Milrj. iar el o săru tă întâi pe frunte, pe urmă pe amândoi ochii si. în sfârşit, îmbărbătându-se, lip i buzele iui pe buzele ei.

Ea răspunse desmierdării şi la această lungă sărutare luară parte, nu numai buzele dar şi inimile lor, aprinse de aceiaşi iubire fierbinte, tânără şi curată.

Şi în acea fundătură îngustă şi întu­necoasă din fundul codrilor, în faţa copa­cilor urieşi ce de abia lăsau să se vadă pe-

■ tcci din bolta cerului, uitând primejdia g ro ­zavă din care dc abia ieşise, Păunaşul Co­drilor şi kneghină Ileana sc legară să îm-

; partă pe viaţă z ile le bune şi z ile le rele.' Şezând lângă foc, el cu braţul împrejurul

mijlocului ei, ea cu capul răzămat pe umă-| rul lui, îşi cântară lungul cântec al iubirii| tinere şi curate, cântec vcchiu cât lumea dar• vecinic tânăr şi vecinic dulce pentru aceli ce-1 asculta ca şi pentru acel ce-1 cântă.\ Mihu era îngr i j i t de chipul, în care| era să fie primită de kneazul Baloş, măr-i turisirea fetei lui. II ştia mândru de nu-| mele lui străvechiu, de bogăţia , de cinsteaÍ Iui, dârj şi îndărătnic şi nu-şi ascundea tea-j ma, că kneazul se va opune la căsător ia sin-I gurei lui fete, f loarea frumuseţei moldo-i vene, cu un fărtat fără avere, cu un căpitan| de haiduci. Ştia ca era lucru uşor să se do-i vedească kneazului că acel căpitan de hai-; duci avea inimă şi mâni mai curate decât i

ţ mulţi viteji vestiţi slujind prin ostile s tră i- j; ne ce i-ar fi primit de gineri cu bucurie, ji dar numele de fost căpitan de haiduci tot J

plauze). Nu u ră contra duşmanului, ci iu ­b ire în tre noi. Să nu primim mila n im ănu i, ci noi să ne apărăm dreptul nostru p ân ă la moarte.

Dând credinţe i noastre puterea unu i izvor învietor pentru neamul în treg , vom p regă t i începutul b im inţe i noastre. S ă a - rătăm că vrednicia noastră nu s tă mai p re­jos decât a ce lor din prejurul nostru. S ă dăm fiecare obolul pentru L igă . S ă facem jertfa cea mare. S ă dea cei bogaţi , pentru tezaurul de m ilioane pe care L iga trebue să- l s trângă . (Aplauze).

Propaganda cu ltu ra lă poate înlocui şcoala. Fiecare din Românii de dincolo

§ poate fi o şcoală vie. Cuvântul de cred in ţă naţ iona lă trebue trimis acolo în p ag in i le sfinte a le cărţ ilor .

Să fim oameni şi să căutăm a în tem eiao naţiune care să se poată aduna, prin toate s i l in ţe le sufletulu i său, sub acela^ steag . (Aplauze pre lungite) .

In urma propunerei dlui V î r g i l A r io n sc dec lară ca hotărîre „D eclaraţ iunea“ îm ­păr ţ i tă în sală .

Intre Unguri şi Români,—adaogă domnia- sa, — nu vor mai fi dc acum decât raporturi de forţă. Nu mai ponte fi vorba de îm pă­care între stăpân şi rob.

Faceţi deci, ca mai întâi, să s tab il i ţ i aci ega l i ta tea pc care o cereţi acolo. E de lipsă ca şi din viaţa noastră socia lă să

i se ş teargă unele neega l i tă ţ i .•

Am dat numai pe scurt ce le spuse în mcetingul Ligei, pentrucă ed i to r i i să-şi pontă face o ideie, fie şi pa lidă , despre- ceeace se gândeşte în România.

Noi cei de-aici, cari ne găs im în fond celei mai ferbinţi lupte pentru cu ltura n o a ­stră naţ ională , cetind despre celece sc lu ­crează iu România, să nu uităm un s ingu r moment, că u n ita tea cu l tu ra lă a tu tu r o r R om ân ilo r , fă r ă d e o s e b i r e d e g r a ţ i i l e p o ­l i t i c e , e stânca, de care sc vor f rânge va­lu r i le urâte ale şovinismului asupritor i lor no­ştri. Până când sufletul nostru nu se va pângăr i de cultura mincinoasă a duşmanu­lui, până când nu vom înceta nici un mo­ment lupta pentru curăţenia naţ ională a su ­f letului nostru, dujmnnul nu va b irui. Şi vremea nu e departe, când ci sc va svârcolî la picioarele noastre, a le celorcc suntem stăpânii de drept ai acestui pământ.

_____________________ Nr. 26

■ era să apese asupra întregii lui v ieţi , r ă s ­p lată amară pentru că se jertf ise , trup şi suflet, izbânzii pricinii româneşti.

Dar Ileana era încredinţată, că kneazul nu va face nici o greutate . Ea privea pe Mihu cu ochii iub ir i i : pentru dânsa el era cinstea, mărinimia, puterea şi v ite j ia în tru ­pate în tr ’un trup de zeu şi nu-i putea trece prin minte ca cineva şi, mai a les , ta tă l ei, cuminte şi iubitor cum îl ştia, s ă poa tă privi pe Mihu a ltfe l iu decât cum îl p r ivea ea, dupăce, pentru a doua oară , o sc ăp ase de pierire.

— O femeie, o ţară , un nume, z ise e a r. se cuceresc numai odată, pe când pe inine- m ’ai cucerit de două ori. Eşti de două or i stăpân pe m in e ! Cine oare ar putea s ă - ş i tăgădu iască un drept de stăpân ire dobân­d it într ’acest ch ip?

Trecuse de miezul nopţii când M ihu îşi aduse aminte că mai aveau o ca le l u n g ă de s trăbă tu t şi că dacă pentru el câ teva nopţi fă ră somn erau un lucru fă ră s e a m ă , , g ingaşa f i in ţă , pentru a cărei fer ic ire e r2_

9o 'JNFOAIA POPORULUI- Pag. 5

Ştiri politice din străinătate jCând s ’ au vestit c e le d in tâ i î n v in -

• a |e a l i a ţ i l o r balcanici, aproape toate i 7, i d e din lum e şi-au exprimat (spus) bucuria, că în s fârş it , l iberându-se M ace­r a __ căci de as ta c r i vorba, — vor în­ceta veşn ic ile f recăr i între sta te le din Ba l-

™ «i vor înceta îndeosebi cr imele nemai cam y . . _ _pomenite, cari de vre-o zece an. încoace segăvârşiau cu o barbarie sălbat ică de B u l­gari, Greci, Turci, Sârb i şi Albanezi unii în contra a l to ra . S lăb iciunea nem aipom e­nită a Turciei s făş ia te de lupte lăuntr ice a avut drept urm are , că a l ia ţ i i au cucerit ţ i ­nuturi în tinse , cum nu se aşteptase.

In deosebi B u lg a r i a a cuprins Tracia , de care nici nu fusese vorba în tractatul de a l ian ţă . O cupată cu luptele dela Adriano- pole şi C ea ta lg ea , unde în sfârşit au g ă s i to împotriv ire v ite jească din partea Turc i­lor, arm ata b u lg a ră n ’a mai putut da a ju tor Serbiei în Macedonia apuseană, cum fu ­sese vorba în tractatul de a l ianţă . Pe de a l t ă parte Austria , a ju ta tă la urmă şi de ce le la lte Puteri, s ’a împotrivit ca Serb ia s ă cucerească Albania de meazănoapte pen- truca să poată a junge la Marca-Adriatică.

în tâm p lă r i le acestea au fost cauza, de S e r b i a a ju ta tă dc G rec ia s ’a socotit des- leg a tă dc-a se mai ţinea întru toate de coiuliţ iunile sta tor ite in tractat, aşa că abia se încheiase pacea cu Turcii, şi a l ia ţ i i au început să se gâiidcascâ la un nou răz ­boiţi, dar acum între ci.

S e r b ia adecă cere să-i rămână ei M a­cedonia apuseană cu oraşele Monastir, Oli- r ida, Dibra şi Vcles (Copriilii) , pe cari ea Ie-a cucerit şi pe cari vrea să Ie păstreze in schimbul Albaniei dc meazănoapte. Dacă foştii a l ia ţ i , îndeosebi Bulgaria, mi şi-ar fi perdut capul îm bătaţi fiind dc b iru in ţe le lor, îm păcarca ar fi trebuit să urmeze în ­dată, căci e vorba dc un ţinut de vre-o zece mii dc cliilometri pătraţi , în care abia daca sunt vre-o cincisutc dc mii de locuitori, în ­tre cari sunt Turci, Albanezi, Romani şi S lavi (B u lgar i sau Sârbi). Numărul ace ­stor din urmă nu poate să treacă cu mult peste două sute dc mii. Şi pentru aceştia Bulgaria şi Serbia au început să se în- caerc, ameninţând dc nou pacea Europei şi silind lumea să-şi întoarcă cu neplăcere privirea dela state le cri atat dc lăudate pentru v ite j ia armatelor lor.

La g r a n i ţ a b u lg a ro - s â rb ă s ’ au dat lupte sângeroase, fără ca războiul sa se fi

declarat în toată forma. In Aiacedonia ban­de de B u lgar i înarmaţi mai ales cu bombe atacă trupe sârbeşti. Pe de a lta parte, a r ­mata b u lg a ră e bântuită de revolte. Mulţi so ldaţi rezervişti, cari de nouă luni nu şi-au mai văzut fam ilia , soţii le şi copii, cari m e­reu primiau ştir i , că iubiţii lor de-acasă mor de foame, s ’au revoltat şi şi-au omorît chiar ofiţer ii. Unii declară, că nu vreau să lupte contra Sârb i lo r , fraţii lor, cari i-au a jutat la Adrianopol, alţii cereau să se înceapă odată războiul, ca să-l isprăvească mai iute şi să m eargă apoi acasă. In Ro­mânia au dezertat o mulţime de soldaţi bu l­gari, ch iar şi câte un ofiţer, cari spun, că nu mai pot sufer i chinurile foamei şi a le boalelor. In o parte a armatei bulgare mai bântuie şi holera. Bulgarii au concentrat de data aceasta şi pe Turcii din Bulgaria, cari n ’au făcut nici odată serviciul militar. Turcii aceştia dezertează cu sutele peste Dunăre, căutând scăpare de moartea s igurăîn România.

După t r a c t a t u l d in tre a l ia ţ i , în caz de ne în ţe legere Ţ a r u l R usie i av ea să- i îm p a c e , d ar acum nici Bulgaria, nici Serbia nu vreau să pr im ească liotărîrea Ţarului, fă ­ră a fi mai îna in te as igurate , că li se vor lua în sama cerer i le lor. Ba Bulgarii a cerut chiaro nouă conferenţă a celor şase Putcri-Mari.

R u s ia s ’a d a t de partea Serbiei, c ă ­reia i-a trimis m ereu muniţiuni şi cai pen­tru armată. Ca să silească pe Bulgaria la pace, a dat ordin, ca flota rusească din Ma- rca-N cagră să p lece spre porturile bulgare.

Se crede in să , că pacea va fi as igurată şi asta din cauza ţinutei R om ân ie i. Gu­vernul român a înştiinţat guvernele Mari- lor-Puteri, precum şi pe cel din Sofia, că în caz de războiţi intre a l ia ţ i , a r m a t a ro m S n ă în c ă va lu a p a r t e . Toate pregătir ile erau făcute in România pentru mobilizare, ba Sâmbăta trecută In ca i le ferate din Româ­nia se oprise prim irea de mărfuri, căci toa­te vagoanele erau oprite pentru transportul so ldaţi lor spre Dunăre. Regele, care era să plece la Sinaia , a rămas tot in Bucu­reşti. Aceste pregătir i se vede, că au cu­minţit încâtva pe cei de peste Dunăre, căci in momentul când scriem acestc rânduti sunt încă nădejd i dc pace.

Ţ inuta hotărită a României a supărat guvernele din Viena şi din Pesta. Mai a les guvernul clin Pesta ar vrea, ca Serbia să fie cât se poate dc slabă, pcntruca să nu poată a ju tă pe Sârbii din Ungaria în lupta lor contra asupririi barbare a administra-

hotărât să-şi întrebuinţeze viaţa, era nede- prinsă cu drumurile lungi pe jos şi avea neapărată trebu inţă dc odihnă.

Aduse câteva braţe dc frunze uscate şi, aşczându-le cu îngr i j ire pe pământ, aşternusumanul peste ele şi aşeză gluga ca căpata iu .

Dupăce I leana se întinse pe accst pat de vânător, e l o acoperi cu mantaua ei şi dându-i încă un lung sărut, voî să se d e­părteze.

— Dar unde şi pe ce ai să dormi .■'111- ~trebă ea.

— Fii f ă ră g r i jă , zise Mihu zâmbind, voiu petrece o noapte mai dulce decât ce le mai dulci ce le-am petrecut până astăzi.

— Dar nnde şi cum ? mai în trebă ea.— Am să veghiez răspunse el. De

Tnulte ori vegheat-am până a s t ă z i ; sarcini mari şi scumpe au fost încredinţate neador- mirii m e le , dar nici odată n ’am păz it încăo sarcină a t â t de dulce şi atât de scumpă § i nici o v egh ia re încă nu mi-a pric inuit a-

ţ ie i az iat ice dela noi. Din aceeaş cauză a r vrea o Bulgarie câ t mai mare, care s ă ame­n inţe mereu România, pentruca aceasta să, nu se poată interesa de soartea noastră , a Românilor din Ardeal, U ngaria şi Buco­vina. Gazetele j idano-maghiare din Pesta şi cele din Viena au şi început să str ige , că România e pe ca le să se alieze cu Ru­s ia împotriva Austro-Ungariei. Din partea Românilor Ii se răspunde, că nu e vorba, de o a l ian ţă cu Rusia, dar nici alianţa cu Austro-Ungaria, unde Românii sunt prigo­niţi în mod barbar, nu poate să însemneze, că România e s luga Austro-Ungariei.

Nouă ne pare bine de ţinuta bărbă­tească a României, căci în modul acesta şi lupta noastră de-aici pentru câştigarea sf in te lor noastre drepturi e mai s igu ră de izbândă.

j tâta fericire. Dorm!, iubito, şi lasă pei Milui să veghieze şi să te privească| dormind.| Ileana adormi surizând, iar Mihu, ra-j zămându-sc cu spinarea dc plop, râmase înI picioare cu arcul în mâna stângă şi cu| dreapta pe coada securii. Ochii lui s tră lu-j citori, când se opreau pe faţa dulce a^ Ile-j nei adormite şi când dădeau o roată dei ju r împrejur, cercetând întuncrecul pentru| a se încredinţa că nu o ameninţă nici oj primejdie. ^; C iasur i le nopţii trecură, p arca r fi fosti numai o c l ipa lă . Soarele răsărea când, pă-i rasind plopul. Mihu dupăce ’ şi spălă obra- j zul şi m an ile la pârău şi ’şi pieptenă părul î cu un pieptene de lemn ce-1 scoase dinchi-i mir, îngenunchiă lângă Ileana şi °_trezi cu

o săru tare a căre i răspuns nu întârzia, j Fata îş i răcori şi ea mânile şi obra­

zul l a şipot şi îşi pieptănă părul negru şii g reu cu pieptenul lui Mihu. (Va urm a).

Ce scriu alte gazete?„ N eam u l R o m â n esc“ (V âLemi-de-

m u n te ) . B u lgar ia s tă gata s ă se îneaere cu Serbia a ju ta tă de Grecia. Se cere din Sofia îndep lin irea fă ră discuţie (fără vor­bă m u ltă ) şi fără zăbavă a tratatului (con­trac tu lu i) , secret până ieri, prin care i s e lă să ei Macedonia, ia r Sârbii, care o ocupă, dec la ră , că n’o vor părăsi cu nici un preţ, pcntruca au dat mai mult decât se prevedea (spunea) în tratat şi n’au primit, la rândul lor, nici un ajutor.

Ţaru l a intervenit ( s ’a intrepus) cu un ucaz (poruncă) de pace, cum nu se în tâ l­neşte în legătu r i le dintre sta te le indepen­dente, oricât de mare ar fi unul şi oricât d e încurcaţi a r fi ce ila lţ i , mult mai mici.

Dar S lavii de peste Dunăre au numai ce li se cuvine. In loc să păstreze, ca bu ­nul cel mai preţios, a lian ţa cu atâta greu* tatc dusă Ia bun capăt şi consfinţită prin b iru in ţă , — in loc să se gândească Ia a u ­tonomia internaţională a pământurilor, pentru cari se ceartă, în loc să cheme prin m ărin im ia , uşoară biruitorilor, Iurcia Ia o trainică prietenie şi să ajute România, prin- tr ’o atitudine (purtare) potrivită şi prin concesiuni înţelepte, a sc dcsfacc din iţe le m eşteşug it ţesute a le vechii intrigi au- slro-tmg.irc , - - Bulgaria, Serbia, Grecia işi ascut din nou săb ii le pentru a se spin­tecă una pe alta . Ce poate fi mai nat' 'a l , decât întoarcerea pe accst drum de duş­m ăn ii balcanicc a celor două influenţe ne­faste (ncnorocitoarc), care şi până acum au făcut atâta rati popoarălor dela Sudul D unăr i i : a Austriei exploatatoare şi a po­runcitoarei R usii?

Din partea noastră (a României) e limpede pentru oricine, că o s ingură ţinută putem av ea : a împiedeca, fie şi cu armele, ca Serbia să fie zdrobită. Bulgaria vrea s ’o facă pentru a mulţumi Viena, căre ia însăşi ex istenţa Serbiei, gata de luptă pentru Bos­nia şi Herţegovina, îi e un spin în ochi. Dar tocmai pentru a face ca Serbia să-şi poată îndeplini în viitor misiunea naţio­nală , asemenea cu aceea, care ne aşteaptă peste Carpaţi, suntem datori a interveni. Data aceasta se poate spune cu drept cu ­vânt, că peste Dunăre se discută chestia Ardealulu i. Nu putem avea deocamdată o confederaţie balcanică cu noi în frunte, — ei bine, s ă nu avem măcar ca s ingură p u ­tere hotărâtoare o Bulgarie prietenă cu Austria şi înteţită de Austria, care o va a - ju tâ din răsputeri să crească împotriva noa­s t ă N ico la e l o r g a . t

Ceteşte — şi învaţă!i ;■ Ceteşte şi învaţă,

Ce-i bun şi de folos.Ceteşte şi învaţă,S trângând sârguincios

Merinde sufletească Din cărţi şi din foi iară,Precum albina strânge >

: ; Din flori miere şi c i a r ă :

Şi cum albina mică,Nu ţine pentru sine Ce strânge, ci dă altui,Fă şi tu ca ea, — bine.

împarte ’nvăţătura ;Cu cel neînvăţat Şi n ’ascunde talantul,Ce Dumnezeu ţi-a dat.

P e tr ea D ască lu l.

fiag. 6 ________ FOAIA POPORULUI '_____________ ,Nr- 2&

Nenorocire pe calea ferată.— Vezi descrierea chipului stis. —

Jfcnorocir? pe calea ferală.— Vezi chipul mai jos. —

Lângă Preni pe linia dintre Mostar şi Seraieva, în Bosnia, s’a prăbuşit o stâncă peste ca lea ferată La un pod tocmai când trecea un tren. Locomotiva a deraiat (să r it din ş in i ) şi rupând podul a căzut în apa riului Narenta, împreună cu două vagoane. Focarul trenului, tată la opt copii, şi un funcţionar financiar au fost omorîţi, două persoane au fost rănite greu, mai multe uşor. — Paguba căii ferate e de pesie o ■sută de mii de coroane. — Chipul de jos e făcut după un desemn la faţa locului şi a ra tă prăbuşirea stâncei dimpreună cu lo­comotiva şi vagoanele, cari au căzut î:i Na­renta. In colţul de sus din stânga, se vede cum s e prăbuşise stânca peste şini, înaintea podului.

Poezii poporale.Din Ibăneştu

Foaie verde de lemn gros, Nevestele ’ n satul nost Toate um blă fără rost.C ă să uită 'n ochii tăi C a gâscă la puii săi.Stau în sărbători la joc,P ar ’că n ’au bărbaţi de loc. Frunză verde prin nuele Pe bărbaţ i i-au prostit ele .C a pe ei i-au ameţit Cu rachiul otrăvit.Seara dupăce-a ’nseratO iau trei-patru prin sat.

Foaie verde Ieuştian, C u leasă de-un Ibăştian,De Florian Todoran.

FOIA POPORULUI Pag. 7Nr. 26

C ătră abonaţi.Cu num ăru l 26 a l Foii se îm plineşte

abonamentul ace lo ra , cari au p lă tit numai pe prima ju m ă ta te a anulu i. De aceea am pus m andate In fo ile acestor abonaţi, iar prin aceste rânduri îi rugăm ca să trim ită de g rabă preţu l foii şi pe jum ătatea a

•doua a anului, a ltcum în curând vom fi s i ­l i ţ i a opri foaia.

Având în vedere preţul foii, care, — în asem ănare cu m ărim ea ei, — e o nimica toată, ne rugăm de vechii noştri abonaţi, c a s ă o p lă tească şi pe mai departe cu toţii. Ştim că în anul acesta e o mare l ipsă de bani peste tot locul. Dar nu trebue să tre­cem cu vederea , că cele 2 cor. 20 bani unde îl a jun ge pe om acolo îl şi lasă, f iind­c ă aceasta sum ă e cât se poate de mică.

Pe de a l t ă parte, în timpul de faţă s e petrec lucruri mari în toate ţă r i le din juru l nostru. T ră im timpuri, în cari se pot întâm pla fapte mari de azi până mâne. De- l a desfăşurarea acestor lucruri atârna In inarc m ăsură şi viitorul neamului românesc. De aceea avem datorinţa sfanţ.î a urm .in cu -grijc, a ne interesă şi a ceti despre toate cele ce se petrcc în jurul nostru. Altcum — prin neştiinţă — ne săpăm noi înşine -groapa.

Un mijloc bun de învăţătură avem în fo ile noastre româneşti, — dintre cari „Foaia Poporulu i“ c cea mai veche, mai bogată în cuprins şi totuşi cea mai ie f ­tină foaie pentru popor! Abonaţi-o deci cu toţii şi îndemnaţi fiecare încă pe câte un prietin sau doi ca şi ci să o aboneze. Pe lâ n g ă ‘munca zilei, în c iasurile de seara şi dc sărbătoare căutaţi a Vă înmulţi cuno­ştin ţe le , cetind foi şi cărţ i b u n e ! Lăsaţi la o parte cârc imcle şi clevetirile făra rost <lespre cutare vecin sau cunoscut! îndem­na ţi-Vă unul pe a ltu l , fraţi Români, la ştiinţă, şi învăţătură tot mai multă , pen- tn ică altcum rămânem în coada tuturor po­poarelor.

Iar pcntruca că rţ i le şi foile să se poată facc tot mai bune — c de lipsă a-şi abona ficcarc foaia lui, nu să cetească tot dela n itul. Noi ş tim , că sunt mii şi de mii, cari cetesc aceasta foaie, împrumutandu-o de la a lţ i i . De aceasta încă ne bucurăm, ob­servând că dorul de cetit creşte văzând cu ochii. Dar cu toate acestea, fiecare ar tre­bui să-şi ţ ină de datorinţă şi să îndemne pe ccicc cetesc bucuros aceasta foaie, ca s ă o şi aboneze, prin cceace contribuie şi e l cu puţinul lui l a susţinerea foii. Pen- trucă, dacă toţi ar voî să cetească, tot dela a l ţ i i '— atunci cum să se s u s ţ i n ă şi să în a ­inteze fo a ia ? De aceea e de lipsă ca să se înm ulţească mereu şi p lu tito r ii , nu numai ce t ito r i i ! Iar noi, la rândul nostru, ne \om strădu i a o face tot mai bună şi mai mare.

(Dacă cineva, din greşeală , ar fi p r i­m it mandat de p la tă , dar el nu e în re ­s tan ţă , atunci s ă dee mandatul unui abonat n ou , ia r e l s ă ne scrie pe o carte poşta lă z iua când a p lă t i t . — Tot asemenea, dacă vr’un abonat n’ ar fi căpăta t mandat, atunci s ă tr im ită ban ii e l de bună voie şi să nu m ai aştep te provocări. Dar f i e c a r e s ă s c r i e Lângă a d r e s a lu i d c s c u r c a iă şi n u m ă ru l f o i i s u b c a r e o ca p ă tă . Acest număr e tipăr it j n partea d re ap tă de pe adresa, sub care .abonaţii c ap ă tă fo ile ) .

C u r s u r i l e d e la V ă le n i i -d e -M u n te . Inf r u m o su l o r ă ş e l d e m un te , a p r o a p e d e g r a ­n iţa A rd ea lu lu i n o s tru , d l N ico la e /o r g a va d e s c h id e la 1 I u lie v e sh iu v e s t i t e l e cu r su r i u r .h 'e r s i ia r e p o p o r a l e a ju ta i d e în v ă ţa ţ i i fru n ta ş i a i R om ân ie i. Îndemnăm şi acum cu toată că ldura pe preoţii, învăţătorii şi studenţii noştri să iee parie în număr cât mai mare la aceste cursuri în ă lţă toare de suflet, unde vor mai avea şi p r ile j să se întâlnească cu fraţi Români din toate ţ ă ­rile româneşti. Anul trecut a luat parte şi Alteţa Sa Principele Carol al României, vii­torul rege român. E de lipsă , ca ceice vreau să iee parte, să se anunţe cât mai curând la dl N. lo rga în Văleni (Prahova), pentruca să li se găsească cvartire. Viaţa în Văleni e eftină, drumul nu e departe.

C on vo ca re . Conform § -lui 1 / din „Regulam entul genera l al secţiunilor ştiin- ţifice-literare a le Asociaţiunii“ convoc prin aceasta pe Onoraţii membri ai secţiunilor pe ziua de Luni, 1/14 Iulie a. c., ore le 10 înainte de ameazi, la Ş ed in ţa p l e n a r ă o rd i­na ră , care se va ţ inea în sa la de şedinţe a comitetului „Asociaţiunii“ (S ibiiu , strada Şaguna Nr. 6) cu următorul program : 1. Deschiderea şedinţe i plenare la orele 10a. m. 2. Raportul secretarului l iterar c ă ­tră şedinţa p lenară. 3. S tabilirea ordinei de zi. 4. După amiazi şedinţe le s ingura t i­celor secţiuni. Prezidiul „Asociaţiunii“ : A ndrciu B iirseanu .

G im naz iu l d in B rad . Părin te le-ase- sor Nicolae Ivan din Sibiiu a fost la Brad, , unde s ’a sfătuit cu comitetul g imnaziului | în privinţa zidirii c lăd ir i i celci nouă pentru acest focar al. cu lturii naţionale. S ’a ho- tiirit a i mare însufleţ ire începerea cât mai grabnică a c lăd ir i i , care să cuprindă o p t - c l a s e g im n az ia le . Având un liceu a i toate opt clasele , mulţi din tinerii noştri vor sc ă ­pă de liceele stră ine, în cari nu e vorbă de cultură, ci de îndobitocire naţ ională .

f loan Oncescu. La 1 Iunie v. a r ă ­posat în Sebeşul-săsesc lo a n O n ce s cu . no­tar pensionat, in etate de 73 de ani. Des­pre frumoasele fapte, săvârş ite de acest Român vrednic, am primit o corespondenţă mai lungă, din care dăm u rm ăto a re le :

Răposatul în Domnul şi-a f ă a i t numele nemuritor la neamul nostru, căci darurile făcute pentru aşezămintele noastre de a i l - tură până când trăia şi ce le lă s a te spre a- ce laş scop prin testament îl pun pe lista marilor binefăcători ai neamului nostru.

Până eră itică în viaţă , a făcut cu cliel- tucala sa tâmpla bisericei din Răhău, unde se născuse, şi a înzestrat b iserica cu odăj- d ii lc trebuincioase. Pentru zidirea b iser i­cei a treia din Sebeşul-săsesc a cumpărat un loc cu opt mii de coroane. Pentru cate­drala din Sibiiu a dăruit 500 cor., pentru biserica românească din Viena 300 cor., pentru Muzeul Naţional din Sibiiu o miie coroane. Nenumărate au fost darurile pen­tru mesele de studenţi şi pentru a lte sco­puri de binefacere.

Prin testament a lă sa t pentru zidirea bisericii a treia din Sebeş 12 mii de cor., casele din Sebeş în preţ de 50 mii de co­roane le-a lă sa t pentruca din venitul lui să se dea stipendii la elevii de gimnaziu născuţi în Sebeş şi Răhău. Zece mii cor. în acţiuni a lă sa t fondului cu ltural al arhi- diecezei, a l te zece mii Asociaţiunii pentru stipendii. Bisericei din R ăhău i-a lăsa t un pământ în valoare de opt mii de coroane. Pomana şi lum ânări le de la înmormântare le-a răscum părat cu sume pentru fonduri de binefaceri. — In veci am intirea l u i !

P r in c ip e le Carol a l României şî V la icu . Săp tăm âna trecută Principele C a­rol al României, năde jdea neamului no­stru, a venit pe neaşteptate Ia hangaru l (şopronul de a ieroplane) dela Cotroceni, ca să viziteze pe Vlaicu al nostru şi să auda cu deamăruntul din gura lui ce le întâmplate când cu ruperea ţevii dela aieroplan. Aici a stat o jum ătate de cias împreună cu Vlai­cu, care i-a explicat f« lu l de alcătu ire al aieroplanului celui nou. Principele Carol a fost foarte mulţum it şi la urmă a spus tu­turor celor de fa tă , între cari şi generalu l Boteanu: . •

„Aşa cum e aparatu l lui Vlaicu e mai bun decât orice aieroplan s tră in .“

I n s t a la r e a de c ap e lan ş i d a r p e n t ru b is e r ic ă . In parohia gr.-cat. română din Bistriţa a fost cu pr i le ju l sfintelor sărbă­tori instalarea de preot-capelan a părinte­lui lo a n P ă trU n jel prin părintele protopop. G. Stancîu. P ăr in te le capelan a rostit oi predică foarte frumoasă, care a mişcat ipl* m ile credincioşilor. — C u pr i le ju l acesta K dăruit, îm preună cu soţia d-sale, suma dc 400 cor. pentru sfânta noastră b i s e r i c i Dumnezeu să-i primească darul şi să-i deÎ piliere s ă poată păstră pe că ile Domnului turma credincioşilor. Em. T. D.

C az de m o a r te . Despre moartea u- mii t inăr şi harnic Român din Porceşti pri­mim următoarea în ş t i in ţa re : Cu inima în­frântă dc durere aducem la cunoştinţa tu­turor rudeniilor şi a in o sa i ţ i lo r , că prea bunul nostru soţ, ta tă şi frate F ilip S in ton , hotelier în Porceşti, a răposat Duminecă în 22 Iunie la Bă ile Buziaş, unde s 'a fost dus să-şi caute dc sănătate . Cruda moarte ni Va răp it în al 30-lea aii a l ctăjţii ş iia î 5-lea al fericitei căsătorii. înmormântarea n avut loc Joi in 20 Iunie, în cimitirul gr.- or. din Porceşti. II deplâng; nem angăiata soţie Susana dimpreună a i doi copilaşi mi­nori Emil şi Aurora, apoi Ana Simon ca mamă, Maria şi Paraschiva ca surori, Ior­dan Pascu şi Tcofil Cirama ca cumnaţi, Ma- rioara Popa din Cărpin iş ca cumnată. — Odihnească 111 pace !

C a id u r i g ro z a v e în S p an ia . Săp tă - tămâna trecută au fost in Spania nişte că l­duri, de cari nu s ’au mai prea pomenit a- colo, căci termometrul arătă până la 41 centigrade în umbră. Chiar şi noaptea temperatura era foarte urcată, aşa că oa­menii nu puteau sta in case, ci a lergau , Ia oraşe, în grădin i şi pe strade. Căldura a- ceasta a inebunit pe mulţi. In Madrid, ca­pitala Spaniei, 1111 mire a înebunit, dupăce veniseră nuntaşii acasă. Nenorocitul fc eş it afara şi s ’a spânzurat. Un a lt om a înebu­nit în faţa unui sp ita l. Cu un cuţit în mânii a pătruns într ’o s a lă cu bolnavi încercând să în junghie pe ceice săr iseră înaintea lui, ca să-l oprească. O biata fată bolnavă a murit de spaimă la vederea nebunului. Pe a lţ i i i-a apucat nebunia, când vorbiau pe stradă cu cunoscuţi. Mulţi au murit de insolaţie (soare sec). Din a lte părţi vin ştiri despre mari v ărsăr i de apă . Ceti­torii de gazete îşi vor aduce aminte de anul trecut, că vara a fost cum s ’a început şi cea din anul acesta. Dumnezeu să ne fe ­rească de o astfe l de vară întreagă/ căci ajungem la sapă de lemn.

N um er i de p ro b ă din „Foaia Popo­rului“ se trimit, l a cerere, oricui g r a t i s . Cine doreşte s ă o aboneze de acum până la A n u l-nou costă 2 cor . 20 b a n i . . C et iţ i şi lă ţ i ţ i „Foaia Poporului“ peste to t locul.

r Rag. 8 FOAIA PDBÖRULUI Nr. 26

Spaima de petrecerile noastre. Incomitatul T re iscaune lor e comuna româ­n ea sca V ătce le , cunoscută şi dio vina noa­s t r ă mai m u lt cu numele săcuesc Elepo- toc. 'Sun t b ă i vest ite acolo cu apă bună de leac. i Locuitorii sun t toţi Români, dar nu a u şco a lă românească. Li-a dat Dumnezeu un preot vrednic, care ştie, că în lipsa şcoalei n aţ iona le obişnuite trebuie să se g ândească Ia înfăptu irea a ltu i fel de şcoa­l ă naţ iona lă . Aceasta e, între a lte le , cea cu reprezentatiuni teatrale , cântece şi joc românesc. ; Şi a aran jat o frumoasă repre­zentaţie, în care s ’ a cântat, s ’a jucat şi s ’a declamat româneşte. Românii şi-au mai în­tă r i t sufletul. Dar veneticii încuibaţi acolo ca nişte omizi s*au înspăimântat. Au înce­put s ă ţipe prin gazete le jidano-maghiare, c ă ia tă , Românii îşi petrec româneşte, ba îşi b a t joc de Unguri. Au pornit jandarmii s ă caute pe vinovaţii, cari au pus la cale declamarea lui Şoldan-V U cazul, Ţ iga n u l- că - ia n ă , .— cari a u îndemnat să joace B ătu ta , H ora f e t e l o r ş. a. La urmă s ’a constatat, că toată goana a fost pusă la ca le de nişte oameni de nimic.

în v ă ţă tu ra ? Preotul şi cei buni să a- ran jeze cât mai des astfel de pctreceri. Tocmai faptul, că dujmauilor noştrii nu le place, dovedeşte, că simt bu n e .

R ep ub l ican ac h ita t . Căpetenia parti­dului republican din Ungaria, I)r. Naghi f ih iorgh i din Hodmezevaşarheiu a fost a- chitat ( ierta t) de curtea cu ju ra ţ i din Seghe- din cu toatec.i intr’un discurs (vorbire) a înjurat [>c îm păratu l. Acum arc alt proccs, din acccaş cauză.

Partidul lui Naghi vrea să a lunge pe Imparatul de pe tron şi să schimbe legea de temelie a ţării astfel, ca in Ungaria să nU mai fie domnitor, ci un preşedinte, care s ă fie a les to t d in ■! in I sau 7 în 7 ani. Cu toafccă partidul lucrează contra s ta tu ­lui, cum c acum, şi contra împăratu lu i, Naghi nu c pedepsit. Iu schimb pe noi Românii he condamnă, fiindcă arătăm ade­văru l, că U ngaria e o a doua Macedonie.

R â n d u ie l i cu p r iv i r e Ia ţ ă r a n i i din B u lg a r i a . In Bulgaria nimeni nu c ertat să a ibă moşie mai mare de cincisutc de hectare. O lege foarte bună, căci păm ân­tul nu se poate îngrăm ădi in mâna tuturor paraziţilor, ci c îm părţit intre ceicc-I mun­cesc cu adevărat. Aşa trebuie să se facă Şi 1.1 noi şi în România, unde sunt moşii mari de mii de hectare, din venitul cărora se îmbuibă câte-o familie de împuţiţi, ia rcc ice le muncesc mor de foame. Aceasta însă nu s e va schimbă până când se mai găsesc ţă ­rani dobitoace, cari să voteze cu „domnii" venetici, iar pe cărturarii , cari ii îndeamnă l a aşa ceva nu-i toacă.

D ar p en t ru z id ir e a s f in t e i B is e r ic i .Ni se scr ie : Din următoarele comune, in cari se află Români cu inima curat româ­nească, s’au dăru it pentru sf. Biserică gr.- or., ce se va zidi în comuna B razova (com. C araş-Sever in ) : C oru l p lu g a r i l o r din C hi-ş e t e u 5 co r . ; p o p o r e n i i din C h iş c t e u .........co r .* ) ; p o p o r e n i i din Ic ta r 9 c o r . ; p o p o - r e n i i din B u d in ti 5 c o r . ; p o p o r e n i i din B e - l in ţ 21 cor . ; p o p o r e n i i din C u tina 25 c o r . ; L eu cu ş e ş t i 25 c o r . ; cei din B a lin t 25 c o r . ; ce i din F ă g e t 150 cor.

în treg poporul comunei noastre B ra­zova cu in im ă curată mulţumeşte la popo­renii, cari au a ju ta t biserica noastră . G he- ■orghe T ite l , econom in Brazova.

Nu e arătat în scrisoare, cât au dat.

D a ru r i p en tru Uniunea fem e i lo r r o ­m ân e . Cu prile ju l congresului din Braşov, mai multe doamne au făcut daruri frumoase pentru Uniunea femeilor române, şi anume d-na A lexandrina G rig o r e C antacuzino (din România) 300 lei, E le fter ia Dr. T eo d o r M i- ha ti o m iie de coroane, E ugen ia A nion P u şca r iu o su tă de Iei, F ilo fte ia M ariş20 cor., dl E ftim iu M unteanu o sută de lei.

D e sp ă r ţ ă m â n tu l „ T u rd a“ a l Aso- c ia ţ iu n i i aran jează mai multe c o n f e r e n ţ e după urm ătoru l program: I. Duminecă în6 Iulie la 11 ore înainte de amiazi în Cooc. Duminecă în 6 Iulie la 3 după ameazi în Trit iu de jos. Trimesul com itetu lu i: Dr. Vaier Moldovan. — II. Luni în 7 Iulie Ia2 ore d. a. în Hrastăş. Trimesul comitetu­lu i : Nicolae Ratiu. — III. Duminecă în 20 Iulie Ia 11 ore a. m. în Ceanu-mare. Du­minecă în 20 Iulie Ia 3 ore d. a. în Bei. Trimesul com itetu lu i : Dr. George Popescu.IV. Duminecă în 27 Iulie Ia 11 ore a. m. în Grind. Duminecă în 27 Iulie la 3 ore d. a. în Luna. Trimesul comitetului: Dr. George Pătăceanu. V. Sâmbătă în 2 Au­gust la 3 ore d. a. în Mischiu, unde va fi şi adunarea gen era lă , iu liu \'ludu(iii, director, Dr. Vaier M o ld o va n , secretar.

N e n o ro c ire pe ca lea fe ra tă . In C a li­fo r n ia (S ta te le -U n ite ale Americei) a d e­raiat (sărit de pe şin i) un tren. V agoanele de lângă locomotivă au luat foc. Dintre ca la tor i au fost scoşi din dărâmături (>() de morţi şi 25 de răniţi. Aproape de 5#- l o n i c (M acedon ia) s ’au ciocnit două tre­nuri, dintre cari unul era pliu de so ldaţi bulgari. Din aceştia au nutrit l'3, intre cari un colonel şi cinci ofiţeri inferiori.

C r im a în f io r ă t o a r e a unu i n eb u n .învăţătoru l Sclimidt din Hremen (port in Germania) a inebunit fără de veste. Spre ameazi veni la şcoală, cu toatecă nu avea ore. întâln ind pe coridor o învăţătoare, scoase din buzunar un revolver şi cu un glonţ o culcă la pământ. Apoi intră iu clasa intâiu de fete şi scoţând două revol­vere îucepti să tragă asupra lor. Trei fe­tiţe răm aseră moarte, mai multe rănite. Un alt învăţător, auzind ţipetele b ietelor copile, a a le rga t să vadă, ce e. Şi pe ace­sta l-a omorât. Ucigaşul a mai tras câteva g loanţe asupra elevelor, cari fugiau îngro­zite, rănind pe mai multe din ele, apoi fugi pe stradă. Aici erau dejâ adunaţi mulţi oameni, cari s ’au luat după el. După o goană nebună l-au prins şi de sigur, că l-ar fi omorât de nu-i scăpă poliţia. La el s ’au găs it 6 revolvere şi o mulţime de car­tuşe. Nenorocitul a fost internat intr’o casă de nebuni.

M u l ţu m i tă pub l ică . Cu prile jul pro- ducţiunci corului tinerimei române din Sco- rciu ce s ’a ţ inut în 3/16 Iunie a. c. în sala şcoalelor comunale din loc au incurs dela Onor. domni mai jo s indicaţi următoarele sup raso lv ir i : de la dl Dr. L. Pandrea, adv., F ăgă ra ş 3 cor., Solomon Făgărăşan, paroh, Drăguş 3 cor., Ioan Pralea, notar, Scoreiu cor. 2.80, 1. M ăsar , paroh, Glâmboaca 2 cor., I. Hampu, primar, Scoreiu cor. 1.20, Gavrilă Paştea , paroh, Sărata cor. 1., dela N. S tănciu lea , comerciant, Sărata, Andrei Teaş, Săra ta , I. Popdavid, paroh, Scoreiu, câte 40 bani, Oct. Sumea, înv., Săcădate 30 bani, Irimie Socaciu, Mândra, Candit Vulc, înv. şi I. C iungu, cassar, Scoreiu, câte 20 bani, pentru care binefacere Ie exprimăm Onor. donatori şi pe această cale ce le mai ca lde mulţumiri a le noastre. Comitetul.

C in e ia j u r a t s t r â m b ? La a le g e r e a din cercul Z ă lau lu i a reuşit în anul 1910 candidatul guvernamental Lenghel Zoltan . Contracandidatul din opoziţie contele T e- lechi a dovedit cu martori, c ă 'Zoltan a cum­părat votur i le cu câte zece ş i douăzeci de coroane. Despre a s ta un a le g ă to r Liocei Laslo a depus şi jurământ. Dar şi Len­ghel a ju ra t, c ă n ’ a da t bani, aşa că a fost achitat. Acum s-’a pus şi a dat în judeca tă pe Liocei pentru ju răm ânt fals . Dar tribu­nalul l-a achitat pe Liocei, căci s*a dovedit, c ă 'nit a ju ra t fa ls . Cum răm âne acum cu jurământul deputatului Lenghe l?

Când a f lăm astfe l de lucruri ne cuprin­de o scârbă adâncă fa ţă de gunoiul g ră m ă ­dit în partidul guvernamental, ai cărui de­putaţi au fost a leş i prin luarea ban ilo r s ta ­tului, prin omoruri săvârş ite d e jandarmi,, prin cum părarea sufle te lor ce lor tică loşi ş i prin oprirea celor cinstiţ i de la votare. Nu­mai votul universal, ega l şi secret n e va pu­tea scoate din aceasta mocirlă, în care l e p lace să se Iăfăească toţi mişeii. De aceea au şi votat monstrul de lege e lec to ra lă din anul acesta. Dar li se va rupe şi lor în curând gâtu l.

S p o r tu l la R o m ân i. Când zicem sport, în ţe legem deprinderile g im nastice şi tot felul de jocuri gimnastice, prin cari vrem să ne oţelim corpul. Noi Românii nu ne-nm prea ocupat mult de sport, iar ce ice găsiatt p lăcere în el, se înscriau de reg u lă în societăţi străine. Sunt popoară, ca de p ildă Englezii, Germanii, Francezii şi a l ­te le , la cari nu numai tinerii, dar şi b ărbaţ ii mai în vârstă şi chiar femeile fac deprin­deri gimnastice.

La concursurile gimnastice aran ja te la noi de ministrul şcoalelor a i elevii de l iacc de stat, mai totdeauna au învins tinerii ro­mâni. Acum de curând au învins Ia o a s t ­fel de întrecere studenţii români din Pesta . Iar în gazete jidano-maghiare cetim, c ă tinerii români din Arad vreau să iese din societăţile m aghiare de sport şi să înfiin­ţeze una românească. Foarte b ine !

B is e r ic ă ro m â n e a s c ă în I e r u s a l im . Sfântul Sinod al bîsericei din România a hotărît c lăd irea unei biserici româneşti în Ierusalim. In felul acesta Românii, cari m erg spre închinare la locurile sfinte, unde a învăţat şi pătim it Mântuitorul, vor auzi sfânta s lu jbă în dulcele nostru graiu.

Un t â lh a r d in c e a ta lu i M o ră re s c u ,anume Ion Beşuagă din Bran, s ’a prezentat s ingur Ia tribunalul din Braşov, dupăce e ră cât p’acî s ă fie prins de jandarmi când intrase în oraş în căruţa unor Ţ igan i cor- torari.

Un s a t f ă r ă a p ă de bcut . In satu l Lendva (dincolo de Dunăre, în U ngaria ) lo ­cuitorii s ’au pomenit, c ă fântânile dau apă tot mai puţină. Numai în câteva fântâni mai g ăs iau dimineaţa puţină apă şi atunci toţi năvă l iau cu urcioare, oa le şi doniţe s ă şi le umple. De multeori se luau Ia băta ie . Acum nu mai au ap ă de Ioc, a ş a că trebuie s ă aducă apa din depărtăr i mari în butoaie.— Se vede, c ă izvoarele de sub păm âiit , cari umpleau fântânile, au început să cu rg ă în a l tă parte.

S in u c id e r e a u n u i o f i ţ e r a u s t r i a c . Locotenent-colonelul Lebl din Viena, după­ce a avut o - scu rtă consfătuire cu m aioru l Chiş, s’a sinucis trăgându-şri un g lonţ în inimă. In public nu se ş t ie cauza aceste i sinucideri, m u lţ i bănuesc, că c în legătură, cu sp ionajul Iui RedI. . . . . . . .

Nr. "26FOAIA RO P-ORULUI Pa g 9

im

Mort tn fântână. In Sibiiu s’a pus

>kLr pe “ "d fâ," a'"' “^ t e X « « M T’° c5r- id ,Ci' ,

Au mpt îi «<*■> om a fan'd e unde a fost scos mort.

Convocare. Prin aceas ta sunt poftite a luă parte toate p. t. m em bre a Reuniunii femeilor g r . « r . « »m âne pentru mfnm.se- rărea bisericii din S ib iiu - Suburbiul Iose- fin la adunarea g e n e ra lă , care se va ţinea Duminecă la 30 Iunie a . c. st. v. în sa laf e s t iv ă a şcoalei centra le din loc. Ordinea dezi: 1. Cuvânt de deschidere. 2. Constitu irea biroului şi constatarea ce lo r prezente. 3. Prezentarea raportu lu i genera l despre ac­tivitatea comitetului, d im preună cu socote­l i le de pe anul 1912. 4. Schimbarea § 3 din statute. 5. în scr ierea de membre noua.6. Eventuale propuneri. 7. A legerea a 2 membre, pentru ver if icarea procesului ver­bal. S ibiiu, la 20 Iunie 1913. E lisa b e ta P op on ea , vice-prez., N ico ta u G. l o r d cui, secretar.

T r e i o a m e n i o m o r â ţ i de t r ă z n e t .Peste hotarul comunei O da ila din judeţu l Buzău s ’a des lăn ţu it o furtună cu trăznete. Fulgeru l a lovit în ţă ranu l Nicolac Inca, ia re eră la sapa cucuruzului, şi l-a omorât. \ce laş fu lger a omorât şi pe nevastă-sa şi >e feciorul lui, cari se af lau lângă el.

T â lh a r i dc d ru m î n S ib i iu . Sub icest t i t lu s ’a publicat o n o t iţa în Nr. 9 a l ,Foii Poporului“ din anul acesta, unde se rpuncâ, că trei b ă ie ţ i au pândit pe o ca lfă tc rotar, ce mergea seara spre casă că tră Pumişor, şi I’ au bătut, luându-i portmo- aeul. După cum af lăm acum, lucrul nu s ’ a xrfrccut atunci astfe l . Ci din contră, ccrce- i r c a Introdusă dc judecătorie a dovedit,L b ă ie ţ i i respectivi au fost învinuiţi pc î t f rcp tu l 'de calfa respectiva . Ei au fost l i i t a ţ i la judecătorie . Atrăgându-ni-se a-3i ţ i un ca asupra acestei achităr i, rectificăm x p lă c e re ştirea de atunci, care s ’ a publi- i t în Foaie numai în urma unei reg re tab i le i fo n n a ţ i i greşite, cc apăruse în gazeta c n n a n ă „Siebcnburgisch-Dcutsches Tagc- l a t t “ din localitate.

C i r c u l K r a tc j l , care e cel mai marc irc că lă to r în U ngaria , a sosit în S ib iiui s c a f l ă pe P ia ţa-găr i i . Personalu l constă lin SO persoane, art işt i de prima forţă, 50 ^ i , 5 căm ile dresate, moime şi a l te an imale ocotice. Iluminaţia circului se face cu lu- n in ă electrică proprie, iar şa tra de circ cu- j r in d c 3000 de persoane. E deci un circ l e primul rang, despre ceeace a dovedit şi •eprezentanţia fest ivă de deschidere, carel avut loc Joi seara în 3 Iulie n. Publicul prezent a răm as pe deplin mulţumit dc in­teresantele producţiuni cu cai, g imnastică, convorbiri hazlii , etc. etc. S e a trage a ten ­ţiunea onoratului public asupra acestui circ, care oferă m ulte de văzut amatorilor de circ. începutul l a 8 ore seara . Dumineca ş i în sărbători se dau două rep rezen ta ţ i i : d u p ă prânz 1a 4 şi sea ra la 8 ore.

B io scopu l A p o l lo încă îş i continuă reprezentaţ i i le , p e P ia ţa Hermann. Tot a doua zi urm ează Un program nou. In z i le le acestea s’ a predat exped iţ iunea căp itanulu i Sco tt l a polul sudic, unde acest îndrăzneţ om d impreună cu însoţitorii lui, şi-au per- d u t v ia ţa în g h la ţă şi zăpadă grozavă. Vizi­ta to r i i bioscopului au răm as foarte m ulţu­m iţ i d e bine reu ş ite le vederi. Pe Sâm bătă ş i Duminecă acum v a avea loc un nou pro­g ram interesant ş i variat, asupra căru ia se a t ra ge aten ţia publicu lu i din Sibiiu şi jur.

ECONOMIE8

Asigurări de nutreţuri şi cereale.

— In a t e n ţ iu n e a e c o n o m i lo r n o ş tr i . —

Pentru economii noştri, anul acesta este mai bine cuvântat de Dumnezeu ca cel trecut. N utreţurile su n t frumoase, abun­dente şi coasa e în to iu l e i. Cereale le (grâu , secară, orz, o v ă s etc.) deasemenea sunt destul de bune ş i cu rod mulţumitor. Nutreţurile au început d e ja s ă se adune, iar cerea le le peste 2 —3 săp tăm ân i deasemenea vor fi în c lă i. Bucuria economilor noştri — mai cu seam ă după anu l de g re a încercare— e mare şi f ieca re s e u i tă cu nădejdi bune Ia rodul muncii şi pământului său. Ş i fericit va f i ace la , c a r e va a junge în pa­ce să-şi vadă n u tre ţu r i le a şezate la adăpost şi cerealele tre ierate .

Dar până a a ju n g e omul la accasta mulţumire, a re s ă t re a că priii multe încer­cări. Tn timp d e v a r ă , c;uul arşiţa este mare, fie din g re ş e a lă , f ie din adins, fo­curi le sunt destul de d e s e ş i m ulte nutreţuri şi cereale cad p radă f lă că r i lo r . Primejdia e destul de mare şi p o a te a junge şi pe cel mai băgăto r dc scam ă . Alai marc c insa primejdia acolo, unde nu tre ţu r i le şi cerea- lc lc se aşează în l iber , sub cer fără nici o pavăză. Aci focul ad e seo r i face pustiiri în­spăimântătoare. Am pu tea dovedi aceasta cu zeci şi sute dc cazur i. A junge însă să amintim câtcva diii anu l trocul. S ă amintim focul îngrozitor de la Pec ica (com. Arad) şi din câtcva comunc b ă n ă ţe n e , unde s ’au pu­stiit ar ii întregi.

Pentru a p re în tâm pină primejdia focu­lui, oamenii cuminţi vor face lucru bun şi folositor dacă vor a s ig u ră nutreţuri le şi ce rea le le lor, f ie c ă lc pun în şuri, dar în­deosebi dacă le a şează în l ib er . Căci pen­tru câtcva coroane cc lc p lă te sc ca premii dc ;as igurarc sunt puşi la adăpostu l or i­căre i temeri dc pr im ejd ii şi în caz dc pagu­bă prin foc, primesc desdaunarc întreagă în bani.

La neam urile mai în a in ta te decât noi, cu deosebire la Saşi şi Nemţi nu este eco­nom, care s ă nu-şi a s igu re roada câmpului. Ei în ţe leg folosul cel m are al as igurăr ii . Noi ştiin că şi oamenii noştr i îl în ţeleg, căci nu e lucru marc a în ţe le g e că c o da- torinţă să te îngr i jeş t i dc preîntâmpinarea pagubei. Dar dacă nu a s ig u ră , cauza c alta. E că nu se pricep In trebu r i le de as igurare şi poate şi aceea c ă unii au fost înşelaţi dc unii agenţi s tră in i . A s igu ra rea insă nu c lucru inarc. Ea se poate face uşor şi eftin, căci taxele de as igu ra re , p rem iile cum se mai numesc sunt foarte eftine. Aşa de p i ldă dacă cineva a r avea g râu în paiu pe care şi-l preţueşte la 500 cor. şi ar vrea să- l as igure până î l îm b lă te ş te , zicem peo lună, a r p lă t î — d ac ă g râ u l e afară — o taxă de 3 cor. 50 ban i . D ar dacă l-ar avea în şură, a r p lă t î şi m a i puţin . Dacă careva a r vrea s ă a s igu re g r â u pentru suma de cor. 1000 pe două lun i, a r p lă t i cam 8 cor. — Sunt tot taxe fo ar te m ic i în asemănare cu l in iştea cea m are ce o da. omului as igu ra ­rea. Ş i apoi d acă m a i punem că aceste taxe nu trebuesc p lă t i t e n u m a i decât, ci numai la toamnă, nu credem s ă m ai f ie cineva care s ă nu poată a s ig u ra .

Până acum oamenii noştri au fost l ă ­saţi ce priveşte as igu răr i le pe mâna bănci­lor şi agen ţ i lo r străin i. Azi însă — slava Domnului — avem şi noi banca noastră de asigurare, bancă în tem eiată de “toate băncile

'româneşti şi de toţi fruntaşii neamului. A- ceasta este B a n c a g e n e r a l ă de a s ig u ra re d in S ib i iu , a şeza tă în casele „Albinei“ . Aceasta bancă a făcut şi în anul trecut tot felul de a s igu ră r i şi face şi acum în măsură cu mult mai mare. Oamenii noştri să nu întrelase a se face părtaş i de folosul as igu ­rării şi să-şi a s igu re nutreţurile şi bucatele lor la banca susnumită, banca noastră ro­mânească. i Oferte de a s igu răr i se pot că­pătă dela Centra la băncii din Sibiiu sau dela agentur i le ei principale din Braşov (Piaţa-mare, la f i l ia la „Albina“ ) şi din Arad (József Fóherczegut Nr. 1, casele „Victo­riei“ ) precum şi de la oricare bancă româ­nească şi dela bărbaţ ii de încredere.

Căci va fi păcat d e Dumnezeu să se mai întâmple şi de aci îna inte aceeace ade­seori s ’a în tâm plat până acum, adecă să ne a jungă pagube de foc şi să nu fim as i­guraţi. S ă ne orânduim lucrurile ca oa­menii cuminţi şi s ă nu ne ferim de câţiva creiţari, daţi pentru as igu rare în folosul şi spre binele nostru.

încheiem deci aceste rânduri zicând economilor n o ş t r i : as iguraţ i-vă productele voastre, dar numai la banca noastră româ­nească.

Ştiri economice.S ta r e a s ă m â n ă tu r i lo r . Despre 9tarea

sămânăturilor în timpul dela 1 15 Iunie nou găs im în raportul ministerului dc ag r i­

cultură u rm ăto a re le : T im p u l , i-a priit g râ u lu i şi rugina, care se arătase pc a lo­curi, a d ispărut mai dc tot. Pc alocurca s'au ivit inscctc (goange) . Grâncle dc toamnă, cari au fost sămânate mai târziu, sunt cam rari. — S eca ra arc spicul în ccic mai multe ţinuturi marc şi destul dc plin, afară dc unele locuri, unde a rămas gol, căci tocmai pc timpul înfloririi a plouat prea tare. — Starea sămânăturilor dc orz s ’a îmbunătăţit. O viisu l c mai slab, paiul mic, se arată şi insecte. C ucu ruzu l şi ca r­t o f i i stau bine, deasemenea nap ii dc zuliar şi dc n u tr e ţ . R ap i(a se adună de pe câmp. Ea a fost rară. F â n a ţe t c şi p ă şu n i le sunt bune. C cra ş c şi v iş in e sunt în Bănat şi A r­deal destule, în a l te părţi puţine. M ere şi p e r e vor fi mai multe. P ru n e vor fi multe, dar adesea stricate.

S p r i j in i ţ i c o m e rc ia n ţ i i r o m â n i ! Inportul F iurne e băcăn ia cea mare (prăvă­lie de coloniale) a Ardeleanului nostru, dl F. A. D cga ti. Nicăiri nu se capătă ciaiuri, cafele, rumuri, fructe din ţă r i le calde aşa de proaspete şi de lesne ca acolo, unde se descarcă mereu din vapoarăle , cari Ie aduc. Cereţi prin o ca rtă poşta lă de 5 bani Pre- ţul-Curent şi v ă veţi convinge. Adresa e : F. A. Degan, importator de cafea şi tea, Fiume, Postafiok Nr. 163.

P e n t ru d e p r in d e r e a ţ ă r a n i lo r d in R o m â n ia s ă - ş i f a c ă g r a jd u r i . Mulţi din­tre cetitorii noştri, cari au fost prin Româ­nia pe la şes, ştiu, că ţă ran ii de-acolo gri- jesc foarte rău d e Vitele lo r , lăsându-le une­ori şi eam a fă r ă nici un adăpost. Ministrul de agr icu ltură de-acolo a hotărit s ă dea premii ţă ran ilo r , cari î ş i fac gra jduri bune pentru vite. .

Pag. 10 FOAIA ROP-QRULÜI Nr. 26

Ultime ştiri.Războiul nu s’a declarat pe faţă,

dar luptele sunt tot mai mariîn tre B u lg a r i , Sârb i şi Greci. Peste tot lo­cul, unde s ’au în tâ ln it trupe bu lgare cu de ce le sârbeşt i sau greceşti, s 'au luat la lup­tă . Războiu pe fa ţă n’a voit însă nici o ţ a r a s ă declare până acum. Asta din ş ire­tenie, voind ca la urmă fiecare ţară să se scape, zicând ca ea n’a provocat războiul, ci ce a la ltă e de vină.

In tre ' îm pre jurăr i le acestea, cu greu se mai poate spera Ia o în ţe legere pacinică între a l ia ţ i .

Ce face România?Ştir i le , sosite azi Joi din Bucureşti

spun, că România mai aşteaptă puţin cu mobilizarea, până când se va declara răz­boiul din vr’o parte sau se va putea con­stata cu s iguranţă , că se dau lupte război­nice în toată forma.

De altcum în Bucureşti nelin iştea cre­şte. Ieri, Mercuri, a avut Ioc o mare de­monstraţie contra Bulgariei. înaintea pa­latului rega l mulţimea a înccput a s tr igă : Cerem războ iu . Iar înaintea casei, unde se a f lă ministrul Serbiei în Bucurcşti, lumea a început a s tr igă vorbe de încurajare pen­tru Serbia.

Dacă România va mobiliza, o să trea- c.i îndată Dunărea, ocupând linia dcla Tur- tucaia până la Balcic. Guvernul Ţării Ro­mâneşti nu vrea insă să se pripească, ci aşteaptă incă ceva. Asta şi din cauză, că ţara se a f lă aşa zicând in faţa secerişului, ta re se arată foarte bun. Intre astfel dc împrejurări, unii nu af lă a i cale, a pune ţara in foc, in mod uşuratic.

S i l i s t r a .De aproape d ouă su p t .im .w i lucrează

co/uÎMimca comoriă şi cea bu lgară , ca să slatorc.iscă gran iţe le hotarului S i l is tre i .câ t a re sa vie la România potrivit cu hotiirirea dcla Pctcrsburg. .Membri comisiuiiii b u lg ă ­reşti au inccput cu obişnuitele şiretenii, ba că marginea oraşu lu i, dc unde să se în­ceapă m ăsurătoarea , trebuie socotită cea ved ic dc acum o sută de ani, ba cea dc acum cincizeci de ani, aşa că până acum nu s 'a liotărit nimic.

După u ltimele ştiri se susţine, că n’o să se poată a junge Ia înţelegere. Din Bu­cureşti se vesteşte, că s ’au întrerupt con­sfătu ir ile . Acum urmează — in înţelesul hotăririi dcla Petcrsburg — ca să se ceară mijlocirea reprezentanţilor celor şase Pu- teri-mari.

F u r tu n i ş i v ă r s ă r i dc apă .La sfârşitu l săptămânci trecute şi Ia

începutul acesteia au dat ploi mari în mai multe părţi a le ţării. Bănatul a fost din nou ameninţat. In Lugoj a cşit pe uliţi apa Timişului, de asemenea a eşit Timişul pe Ia Făget, Rechitova, Reşiţa şi a lte comune din juru l acestui râu.

De pe Valea .Murăşului incă sosesc ştiri îngrijitoare. Oraşul Deva a fost mai tot acoperit cu apă, astfel că umblarea se fa^e pe unele străzi cu luntri. Sămânătu- r i le încă au suferit mult. Trenurile de prin acele părţi sosesc cu întârzieri de ciasuri întregi, fiindcă pe multe locuri s ’au stricat podurile şi l inia ferată.

In juru l Devei e totul o mare. G ră­diştea, Bretea ungurească, Sângeorgiu şi a lte comune sunt pline de apă. Dealungul Murăşului 80 de chilometri e apa revăr­

sată în mod îngrozitor, iar podurile luate de va luri . .

Berzava încă a eşit din alvie Ia Gataia (în Banat) , sunt Ia ;1000 de jugă re inundate de ap ă . Linia ferată lângă Reşiţa a fost ru in ată pe o întindere de 45 chilometri, iar partea d e jos a Reşiţei e de asemenea sub ap ă . i

In p ă r ţ i le noastre a le Sibiului încă a p louat în zilele trecute.

P es te comuna F e lm er (în comi­tatul Târnava m are) s ’a des lăn ţu it săp ­tăm âna trecută o furtună îngrozitoare cu p loaie m are şi grindină. Poamele din toţi pomii au fost date jos, holdele culcate, car­tofii şi cucuruzul nimicit aproape cu totul, livez ile acoperite cu nămal. In timp de o oră, n ăde jd ea unei recolte a fost nimicită. Lipsa şi desperarea se va încuiba în casele b ie ţ i lo r oameni, cari şi anul trecut au su­ferit m u lt din cauza vremii.

O furtună, care a făcut pagube mari, s ’ a descărca t şi peste comunele R a s c io r i şi S lirn n ic (comit. Sibiului), unde ape le au înăm olit o parte din holde. Va lurile au dus cu e le şi câteva capete dc vite.

In B ic r ta n fulgerul a omorit un băiat de 11 an i, iar pe maină-sa a rănit-o greu, în n i i i j c l a omorit un fecior dc 18 ani şi o vacă cu v iţe l .

Cărţi şi reviste.„ C o s in z c a n a “ , revista l ite ra ră pentru

familie , ce apa re odată pe săp tăm ână Ia O răş l ic , ş i-a schimbat formatul şi cuprin­sul. Nr. 26 a rc o scamă dc fotografii dcla congresu l femeilor din Braşov, precum şi a lţ i artico li interesanţi. Preţul este 12 cor. pe un an sau 6 cor. y>c o jum ătate dc an. Numeri de probă se trimit ori cui gratis .

Poşta Redacţie! şi a Administraţiei.. U. (n F), Nu rnînmi tem n iţi jţrcn

dnr ţi iimnndii mnro In hani nc-nr nşt'-ptn, pe fitil şi |>i n »i, cincă nm publică co no*ni trimis. Do altm interi ne-nm îngrijit, r« cclo trimiso bh njungS la locul înnlt în Bucuroşii, ca sïi çtio n- colo, cc nşt-'nplii nnţiunon română din A rdeal delii cei liberi.

N. Ai. in R. Cu regret nm cetit roln perine.O astfel do Hcri^oaro n ’nm primit pKnă acum!

I. (7 în In lrn foaio do mni naintfl « ’a publicat n ; a ccva. Acum nu mai putem repetn. Niţto ciirţi potrivite avem : , Cunoaşterea boalelor la an im ali ÿi vindecarea lor“, do D. A lcxnn- diescu. P re ţu l cor. 2 .7 0 . _ „ C re a re a ei i„ Kri- j ir c i pa.-cr.l -ra, do N. F-lip. P reţu l «or. 1.70, cu trim ite:ea pe postii la olnlta.

F ca .c s c r ts o r i lc , cari s ’au adresat la ad- mini.-tr.iţia fo*i noa.’.tro, în cauz-i in g ra te lo r des­pre călătorie , n iiţin ist; cas? do vânzare etc. __s ’au trim is mai departe peroanelor rctpeclivf. K ăspun? «u să aştepte delà n ;ele persoane, iar nu delà noi. ̂ Persoanele, cari eu publicat inse­ratele, primind hcviii diferita s e r s o r i__‘■untiu ga te a n i-pm rle la fit care scrisoare, ca a ltfe l ceicc au irirnis srisorilo in c i să ştie ce şi cum Că ce vor rép an d e , a ; ta e treaba lor, dar vorba e ca fiecare persoană să capele riHpuns la scri­soarea trim isă la administraţia Ko.istra, prin ceea- ce să afie ca scrisoarea adresată nôu* a ajuns la locul dorit.

/ Borghma în FIcrţ. Preţul de 14, 12 şi IU bani un =ir litera petit costă toate publica- ţiun ile d e la partea inseratelor.

. itfihaiu Todor în S. Cartea num ita nu mai e szi d e n ie i o treabS, de aceea nu ţi-o rè- comandăm.

Fraţilor rezervişti din Bosnia, Herte- govina şt Dalmaţia. D upa cum am mai spus

In două rânduri, plângeri din tabără n u se p o t publica, chiar dacă ar fi neiscălite, căci do no strânge pe noi cu uşa, trebuie să dăm numele.

E" D . în B istriţa. Versurile trimise au mai fost publicate. în jurul Bistriţei, chiar şi In Bistriţa de sigur, că ai putea culege poesii po­porale nouă , pe can le publicăm cu plăcere.

Târgurile de ţară.(Ziua târgurilor e după calendarul v ech ia ).

21 Iun ie : Arad, Bercaş, Corond, T ă ş -nad.

22 Iun ie : Cem atul-de-jos, Ibaşfa lău , Mehadia, S ilvaşul-de-sus.

23 Iun ie : Arpaşul-de-jos, Batania, Ca- polnaş, Cermeiu, Drag, Geaca, I l ia , Or- meniş.

24 Iun ie : Lăpuşul-ung., Szeke ly -C r i-stur.

25 Iun ie : Crasna, Făg ’et, Ghiriş, Sic, Veneţia-de-jos.

27 Iun ie : Panciova.28 Iun ie : Hunedoara, Roşinău, Zor-

lenţul-mare.29 Iun ie : Berceniş, H ab n ag iu -m are ,

Reteag.

30 Iun ie : Ciuc-Sercda, M ediaş, Po iana (eoni. S ib iiu lu i) .

2 Iu l ie : Po iana-Sărată .3 Iun ie : Giula.4 Iu l ie : Balavaşar, Bogşa-montană,

Dcmaşnia, Gherghio-Ditru.8 Iu l ie : Zam.In aceste zile se ţine în comunele d c

mai sus tâ rgu l dc mărfuri, pe când tâ rg u ­r i le dc vite, cai, oi, porci, etc. s e ţin, ca dc obiceiu, cu 1—2 zile mai înainte.

Preţul bucatelorIn 8IBIIU Ia 1 Iulio e», d.

Orâu Cor. 18.40 p iu i 19 87 do bcctoliltvHicară . . . . , 1 1 — , IC. — , ,Ora • . . . . 1 4 ,- ir> ,- ,Ovin . . . „ 8 ,— , 10 40 . „Cucuruz, . . . . 17,— , 13,60 .Cartofi . . r>.— „ fl,— „KmoIo . . , . 2 2 . - ,, 3 1 ,- „Filaft Nr. 3 . . ><5 20 „ îtr.,20 la 100 c iilo

» . 4 . . . 31.-10 31,40 „ ,. 6 . . . 83,80 „ 33,*0 .

HlAnini . . . „ ICO- . 1 7 0 .- „ . .Un&oar© do porc „ 1 7 ^ - w 17G.— . .SAu brut . . . 5 6 . - „ 6 4 . - ! ! \H5n tic lumini . , 84, — B 83,— „Sila dc lumini topit „ 104,— t 101— *Săpun . . . . „ 6 6 , - „ GG,- , ’ „

• • • - S.CO „ 8,— „Lcmnodo focneplutito 10 80 „ 11 to I* met. cab.

, .. ,. plutite 10 20 H 1 0 ,7 0 ....................Bpirt rafin at. .L o r . 2.12 „ 2,12 la litruSpirt ordinar . . „ 2,21 , 2.28 „ „Carne doTitâpnmrn «upi Cor. î,Snp in* J .- U c h i lo

.. » . « fripturi , 1,00 „ 2, - . „h .. , t ,— » 1,60 ,„ . poro . . . , 1,20 . y t -

OnA 10 bucăţi . . , - , 6 7 . —,60 . „Un p itrar de miel . , —(__» __.__Carne de cal .........................—’.80 „ 1*20 * Z

In BUDAPESTA 2 Iulie st. n.Oriu de Tisa 78 chilo Cor. 10,87 pină 11,05 la&Oehilo

>» • » 79 . , 11,— s 11,15 p , .„ . , 80 , . 11,03 , 11,17 . . „- * ■ ol .. „ ,— „ —,— „ ».

....................... 8.25 , 8,50 . „ ,Orz .............................. 6,20 , 8.40 , , _° Tăa................................ ......... ......... . 1 0 , - , . .Cacuruz . . . , 7,70 „ 7.S0 ^ , ,

PreţaI banilor în 2 Iulie n,cump&si! rtajdx t

G a lb e n i ............................ , Cor. n ,4 2100 La:, hârtie. . . . . , 93;— 93 60103 Lei, argint. . . . . 90,— 93.—Lire turceşti, aur . . . . 21,45 21,651 fnnt jterlingi englezeşti . 23,83 2-4,lS100 maree, aur . . . . 117,8J 11825100 h irtie . . . . 117,80 118 25Napoleon . . . . 19,06 19,20lOu Rable ruseşti, hârtie . 252,— 252.75ICO . , argint 342.— 245,—

Redactor resp.: Nicolae Bratu.Editura 51 tiparul „Tipografia Poporului**»

Nr. 26EOAIA ROP.ORULUI Pag. 11

109G l î r . 937/913

P u b l i c a ţ i u n e .

Se publică, c& în 12 Iulie 1913, i . a. la 2 ore, se c jo rân d ează casa de crâimă comunală din Alsó-szombatfalva (S a » l> ş i . d e )«.), p«>-văzută cu licenţa de beutun, in cancelaria com unală din Aleoezom- batfalva pe 3 an i şi anum e dm 1 Ianuarie 1914 până în 31 Decemvrie 1916, celui ce va oferi mai m ult m Ucitsţiune publică.

Preţul strigării e 8 0 0 cor., din care vádiul de 1 0 % a™ eă so de­pună înain te de începerea licitaţiunei. Oferte în scris încă se prim ear.

Condiţiunile mai deta ilate eă pot vedea în orele oficioase dela cance­laria notarială din V oila.

A lsószom batfalva, in 1 Iulie 1913. Primăria comunală.

Nr. 1310/913 not. 1090

Publicaţiune.Casa cârciumel comunale ce

formează pr prietatca comunei Voi* vodenll mici (K isvn jdafalva), con- etiitătoaro din o odae ce serveşte ca localitate de cârc iu m i, provăzută cu licenţa măsurării bcuturilor, din o chilic întocmită pentru negoţ do sfur- nărio, din o mlao do locuit, din bu­cătărie, (culm ii) şi din p ;vniţă, dim­preună iu curtea, grăd ina şi edifi- ciilo economico aparţinătoare, SC va_ csarânda po 3 (trei) ani succesivi, începând din 1 Noemvrio 1913, po calea licitaţiunei publice re să va ţinea în 12 Iulie 1913, In 10 oro a. m„ in canc la r ia com unală din K isvaj'Iafalvn ţVoivodenii m ci;. ^ •P re ţu l strigării o400coroano după caro e.Hte a t-o depune vadiul de 20 °/0

Vindiţiunilo detailate sîi pot vedea In ce n cel ari a com unală ori ţi când.

K in n jd iifa lv a , in 25 Iunie. 1913 .Primăria comunală.

Anunţ de căsătorie.Un tinăr notar comunul voieţto a

no că lăto ri cu o fată sau văduvă tijiări». — Respectiva trebuo să fie fnim oax» ţi să fio in staro a con­duce o oconomio (gospodărie) maro. Numai epistole serioasa provăzuto cu poză Mint a hî trimite la adminis­tra ţia acestei foi ml» „notar comu­n a l- Discreţia o cliestio de onoare.

1001

Caseledin S ib iiu , strada Turnului (.Saggasso) N r. SO şi strada W agner (W ngm r gasse) Nr. 1 dimpreună cu grădina, precum şi H otelul M ibaiu din strada T urnului Nr. 11 sunt de vânzare din m ână liberă. Am ănunte la Ioan Mihaiu, proprietarul caselor, Sibiiu etrnda W agner Nr. 1. 1012 1—

Dentist

Sir. Urezului (Reispergasse) 17 Pune dinfi 615

l a caadnc şi de aur ca = preţuri moderate. =

Un tinărdin familie bună, absolvent de 3 sau •1 clase gimnaziale, reale sau civile, află loc de p ractican t la firma Ioan Comşa &f i u în Sălişte (com. Sibiiu), 1087

Onoraie domnule! **Cunoscând multele lipsuri ale pu­

blicului românesc dia provincie, am deschis ta B u d a p e s t a an

* 5şi agentură românească.

Dau orice informaţii In orice cauzâ ce se ţine de Budapesta. Esoperez re- golvarea grabnică a diferitelor rugări făcute cătră oricare ministru. Curie, ori alt «ficiu. În cauze de licenţe, de că­lătorie şi alte drepturi esoperez resol- rare tn cel mal scurt timp posibil.*

» Prin mine sc pot comanda pe cred it în ra te de 5—6 ani ca pre(nri ieftine o ricare sistem de motoare de benzină, ori de oloiu brut ori de gaz. Tot felu l de m aşini de tră ie ra t, tot felul de mori cu petri fine ş i mo­toare tra in ice , tot felul de automo­b ile , punipe şi fereslrc ic ş ia l t e r e c - viztte economice. Toate ncestcavor fi gnrnntato pe mai multă vrem e şi ror fi cum părate dela cele mni ves­tite fab ric i, — deci din mână prim ă, — ş l nu dela agenturi jidoveşti. Zilnic primesc p lângeri dela ţă ran ii români, cnri cum părând m aşini de ia agen ţi, au fost în şe la ţi, căci neştiind ţă ran ii români ungureşte , an iscă lit con- trncfo n căro r con(!nwt nu l-an cu­noscut. P lanul meu este cn să - i scu­tesc pe ni noştri de ş a r la tan iile J i­dovilor şi să -i scap de procese . — II sfătu icsc deci pe fie ştecare Ro­mân doritor să -ş i cumpere ceva să-m i scrie cn să m erg eu la dânsul ori ?ă vină dânsul la mine să ne în ţe­legem , — ia ră de agen ţi Jidovi să se tcnmă ca de foc, şi să -i scoată a îa ră din case le sa le .

Esoperez dela bânclle mari din Buda p es ta împrumuturi pe amortizare .ie 20 IVI ani cu procente mici şi mi]- 'vjcesc vânzări ?i cumpărări de moşii şi .i.'.dnri m ari .

Cumnăr grâu, cucuruz, ovăs, boi, j i şi poîu . Tot ii-'ul de poame şi le­gume, — cu un cuvânt tot ce are Ro­mânul de vânzare.

Cant agenţi români pentru pâr- jile locuite de români.

P e n tru serviciul meu îmi plătiţi o taxă după învoială. Cu stimă 627

L. OLARIUI l u í l n p c s t II. .Margit körűt 11

lingă podul Margithid.

D a n i ü a c o B ü D o a i i a D O B i B B C

Marc succes ■au inseratele în , Foaia Popo­rului“ unde sunt cetite de mii de persoane de pretutindenea din toate ţările şi din toate cer­curile sociale, atât inteligentă ctt şi popor.

* De aceea .Foaia Popo­rului* este cel mai potrivit organ p«ntru publicarea a tot felul ce inserate: pentru ocuparea sau căutarea unui post, apoi pentru vânzări, arândâri, cumpărări, de­schideri de prăvălii şi alte însti- tutiuni, cum şi anunţarea a tot felul de mărfuri şi articli ce tre­z e s c persoanelor singuratice sautn ttm llie. - Informaţii asupra preţului inseratelor se dau cu p lite i* 1»

.FOII POPORULUI“

P e n t r u | c ă s ă t o r i e .Un tinăr român, lucrător, doreşte

a face cunoştinţa unei domnişoare sau doamne potrivită, f e şi dela sat, spre a sa căsători. Scrisorile sunt a se adresa: Balăşan, Sibiiu (N agy- szeben), postrestante. 1089

Casadin Sibiiu, Grabengasse Nr. 14constătătoare din 2 od ii şi cuL’ns, grajd, curte şi grădină sunt c l© vân zare din mână liberă. Informaţiuni mai denproape în Sibiiu, Srada Măcelarilor Nr. 36 , în pră­vă lia de pantofărie. 1 q9 7

Se caută un morarpentru o moară cu motor de gaz, intr’o comună curat româneasca. S ă recere să poată conduce singur mo­torul şi ir oara. Doritorii pot să se adreseze direct proprietarului Octa- vian Marcu în Tău. 1094

Un tinărabsolvent de pedagogie, caută post de scriito r in vr’o cancela­rie, eventual şi numai pentru câteva luni, pe lângă pretensiuni modeste. Adresa so poato afla la administraţia „Foii Poporului”. 1076

Păşunat de oi.Duminecă, în 13 Iulie 1913, Ia

10 ore a. m„ se va exarânda păşuna- tu l do oi do pe botarul comunei F râu a , in aarim e de 100— 120 ju- gîire. Preţul de strigare 2000 cor. Condiţiile do nrundnre se pot vedea la Nr. casei 10G din Frâua (As*7.ony- falva, u. p. K iskapus) 1038

Cela m ai fru m oase

IfiîiiteVederi din Sibiiu. Porturi naţio­nale, ilustrata artistice şl pentru

orice ocazii, apoi

Hârtii pentru ■ scriso ri

dela ccle mai simple pănă la cele mai fine şi mal moderne, In diferite calităţi şi colori moderne se află, cu preţuri ieftine, 13

Librăria dela

Foaia PoporuluiS ib i i u

Strada Măcelarilor Nr. 45.Probaţi numai odată şi vă veţi

convinge.

EP O >-ti-—i ui

iitra cu 72 b a n i şi 84 to a a i la cum­părare de cel puţin 50 litre hferează r j- .n n p m are p r ă v ă l iej ü S ü r űL liU y I á , do Vinuri £52

S i f o i i M * Berggaşse JNf. ?(colţul s t r a d e iŞ a g u n a s a u s t r a d a Mo'nO.

1064

După cum susţine fe ş tiin ţa de az i, Odol

e dovedit ca cel m ai bun mij oc pentru dinţi ş i gu ră .Preţul: sticlă mare K2-—

- mic& „ 1'20

O casă 1054

constătătoare din 4 odăi, 1 culină, şură, grajd, coteţ şi grădină, potrivită pentru crâjm ărit, prăvălie şi instalată şi pentru brutar e e d ev ân d u t.D o - ritorii sunt ru g iţi a se adresă la ad­ministraţia „Foii Poporului“, Sibiiu.

Pentru negustori.S ă face cunoscut prin aceasta, că

să află de dat în chirie un lo­cal pentru prăvălie, lâ n g ă acesta o casă cu 2 încăperi în nemijlocita apropiere a lo ca lu lu i meu de cârcium ă, fiind situate In cea mai bună poziţie din comuna Dala (O lâhdulya), posta Szászsebes Doritorul do n în ich iria aceste poato a ran ja p răvă lie singur, s a u fiind compnnist cu subscrisu1, mai în treprinzâm l în comună, ş» alto afaceri -de câştig . Simion Ispas, proprietar. 1093

Moşie de uânzajre.Po botarul comunei Feldioara

(S'/i'ki'lyföldvár), lângă gnra cca maro a Cuccrdei (Széktlykocsíírd), se i f lă de vânziire o moşie de 02 până la 110 jugîiro catastrale, po iângă un preţ ieftin. Pam âiitul o do clasa pri­mă, vânzarea so poato face îndată. Do moşie so ţino şi curte dimpreună cu toato edificiile in cea mai bună staro. Sc poato cumpăra şi fără bani gata, fiindcă esto datorie, pe care o poate purta mai d parte. A r fi de dorit, dacă sar sfla un R mân bun. A sc adresa la G e o r g e 3 - t a -

cassar comunal in Feldioara, u. p. Cucerdea (Székdykoceárd). 1080

A t e n ţ i u n e 1 a »T

50 ,000 p ă rech i de g h e te 4 părechi de ghete numai cor. 9*—

Din cauză că mai multe fabrici mari au Încetat plăţile, am fost încre» dinţat a cheltui o mare cantitate de ghete adânc sub preţul de fabricare. Deci eu vând fiecăruia 2 părechi ghete cu şinoare, pentru domni şi 2 părechi pentru dame, de piele brunăsau neagră, galoşatâ, cu talpă bătută cu cuie, foarte eleg. fasonul cel mai nou, mărimea con­form numărului. Toate 4 părec-hile costă numai K 9 '—. Trimiterea per rambursăS . LUSTIG, e x p o r t d e g h e t e

Neu-Sandez, 54/p, A ustria Schimbul e admis sau banii retour.

Pag. 12 FOAIA RDP-ORULUI Nr. 26

€ F s S O M

câlcâiii nou de gumi se poartă de fete cu deose­bită plăcere.

Cereţi dela pantofardirect, ca b& p u n ă ______de cel mai nou in carton aurit.

„Berson“3 3 1 0

Beutură es- ce.'entă ; i cu gust bun care

produce « sânge. — Re comandă de medicicontra

boalei de anem ie, lip ­să de sânj^e, nervoşi ta te , reconvalcs- cenţu. Influ­

enţează producerea sAn^elui, tn- tirind muşchi fi nervii, du ap e tit Mră a area cera urm iri neplăcute asupra stomacului sau la dinţi.

Preţul unei sticle mari Cor. *-50, una m ici Cor. 2-—. S« capătă ta toate apotecele.

Depozitul principal la :

GUIDO FABRITIUS,«potccnr In S ib iiu .

10 vagoane cucuruzrotund, dintele calului, e de vânzare chiar şi în cantităţi mai mici, pe lângă un preţ foarte ieftin, la 0 . Scheyhing, Sibiiu, strada Cisnădiei Nr. 20. 1061

l|n majinist şi lăcătuşcaută un post potrivit, acum sau mai târziu, la o maşină cu aburi, ben- zin ori motor cu gaz (Sauggazmotor). Adresa respectivului să poate afla la administraţia „Foii Poporului“. 1064

DulapuriI p en tru ghiaţă sI Cei mal IsnicJ ESOT[iî in forai âi lUButioi j K 30-—i In tornifi do dulapuri după mărime i d«ln K 40*— pinfl la K 420*—

Cias cu îa n f !Un cias pentru nuniaf K. 1-95

Cumpărănd o cantitate marc de cianuri, mai jos subscrisa casă de ex ­p e r t trimite: un ci.is aurit anker. ce nifr^e 3t) de oare firă a (i tras. cu tin lanţ frumos, pentru preţul dc numai K l'9f), d.And ţi 3 ani garanţie In scrii. Trimiterea se face cu rambursil prinCasa de Export F. W indisch

K r iiU n n N r . t l . ia u D»c* » » conrlot ■< trUmt b**U lu p te

nToşbil pcnlru sdrobllul ghejei ITlnşInl pentru pregătirea îngheţatei maşini pentru pregătirea untului Dulapuri pentru Iert şl oale pentru

| dulopuri de Iert xh»1 Dulapuri pentru came ! fîlaşlnl pentru copt

ITloşInl majonaise ! maşini pentru tfllot ialami şl a\H

cflrnurlList o d« p reţuri *• trim it In djorlnţă

CAROL F. JICKELISibiiu şi A lba-Iulla *

« r a t epe IftORtl preţuri modemte se află la

— WILÎ3 . PKEO =SHîIIU, s tra d a UrezitlMl Nr. 7

■ yt

W ; p * r . • y t - v v - . . « . . ■’ t t j - i-=13

« Berea albă şi neagră din sBereria delaTrei-Stejari

în SIBIIUpsg* este foarte bună şi gustoasă! “223

» a s i a

Această bere • căutată şi »«b ea cu p lă­cere d» toţi c it i o cunosc, a t it la ofzţM c it ^ la sat*

TU

W

Că berea o o□ □ noastră • foarte căuta­ţ i «e poat» vedea şi de aco lo ,ci cum­părătorii se□ o tamuljesc n i e r a 0 0 no (

Pife l

j ţ r r ?ităta 3 : = li

Prima negufătorfe mare .■■■--̂ 7= de uinuri ==- ■ -

Isudiöig fronius

FabrfcM de liche­nul şi ferbâtorie

rachiuri a o a Mar« negafStorie de rachiuri de □ Dro}dH,Trevere şi Prune □ a d d a

ŞU SIBÍÍU, Pivnija »Mönchhof“

SPECIALITĂŢI:Ţuică veritabilă, fierbere proprie şl Romuri lamalca = direct importate. = ii

500.000 dc paşipoate nmbla cn aţa o pireebe de pav- pud san cizme, cari «u it cumpărate dia atelierul meti san sunt proTăiate c* numele G E O R G E L I M P E D E

Gratis rCP3rCZ orice tadUţfc-r mia te soco­

tind dela campărare 3 tnol, daci ta acest timp e de lipsi crra

reparare. * •

GEORGE LIMPEDESIB IIU =

P ia ţa B râ n z e i Nr. 9

Pentru ceice vin Ia Sibiiu fluizi

♦♦♦

Pentru ceice vin Ia Sibiiu

Fubscrisul nduc In cunoştinţa onoratului public, din comunei« din ju n ii S ib iu lu1, cit am preluat

Cârcima din Sibiiu, poarta Cisnădiei jYr. 3fostă mai nainte a lui Klein,

voiţi ptradu) In con mai maro niKnurif a mulţumi po toţî, cnri mn \or corcita, IndroM^hi Hunt o K*ama do oanirni dr-ai npgtri do prin romunolo dimprojur, cjiri au o lmna ocazio n trn^o la mim*, cAnd vin la Sd>:iu, fio Bin/juri nan cu chruţolo cara cu vito

ÎTlilncilri şi bculuri bune, iefline şl cttraieKuţ'ându-mK do binevoitorul f>j>rijin, oemnez

iW7______ cu toata ytim.i TRAtAN MARIAN [o e t 0 § e e 8 f e t |

^ ̂ T —»• ̂ •»■ * - -

M a r c a p r r . t r j fcSIr l if c s i r l i

r â Coisedi" »w * diioiantM j» r ca p c n l r u c o a s e ,Bune, uşoare şi frumoase“

65 70 75 80 85 centim.Coroane: 1*40 1*50 1 60 1*70 1 80

Ciocane pentru coase Cor. — *80li M l ’: AN ă c o v e l i

Cor. —-70 ̂ La cumpărare de 10 buc.

se dă încă una gratuit!Revânzătorii sunt rugaţi a cere ofert special

S i se procure la firm a rom ânească:

N I C O L A E R Ă C H I T A NSĂSCIORI (Szászcsór,“Szebenmegye) 1095

Nr. 26EOAIA’ RÖRÖRULÜI Pag. 13

mL a" „C fo ito ria u n i v e r s a l ă

I . P E T R A- SIBIIU---- -

B t r > a d a C i s n ă d i e l N i* . 3 0

! r z r -I i i

TELEFON Nr. 172

E2 E3 E3 C3

Aduc la cunoştinţă on. public, c i In a te lie ru l meu de prim ul ran g , primesc şi execu t tot felu l de haine, atât ci- r l le cât şi m ilitare .p re- cam reverenz i pentru rreoţi. — Pe muşterii lin pirovlncie.cari voesc

î - ţ i comanda haine, când sosesc la Sibilu, ti rog să mă cerceteze În­dată dimineaţa, ca apoi Incă tn decursu l u le i s ă p o a tâ ş i proba hai- rvele In caz de lipsă.

PREMIAT: Expoziţ ie intfrnsţ ion&Ji de modi - P i r i i « I l - Orand

Prix |X medall* dt aur Expoziţia uoWertiLS din R om i 1911 — Orand Prenrfo

ţ i medalia de aur

7'J’^iiSv F:-»-*»

l l J l ilÜ N lÉ

TO -LTCN Mr. 172

E] ED KI E9

niT V

_____________ T2S

Pentru sesonul de p r i - ! m âvară şi v e r i tocmai acum mi-a sosit o m are a le g e re dă sto fe en­g leze şi Ind igene. Cro­ială cu gust şl după ul­tima modă, garantând pentru orice lucru. — Brâuri preoteşt: negre, vinete şi roşa se pot comanda şi cu poşta.

- C 3 —

Serv ic iu so lid şi g rab ­n ic. — P reţu ri m ode­r a te . — S p r ij in iţ i in­

d u str ia roraflnăl

m na s a m d

Maşină de clocit puipentru 120 ouă, se vinde ieftin in Sibiiu, S ir . Seiveri 11, (Conracwicso).

..In1

Pentru zidiriÖ

Traverse?i tot felul do

s r jtK a asgasMa i i

N i l inias t im a t e c e t i to r , — la c o m a n d e s a u tot fe lu l d e a l t e c u m - pArări f ă c u te In u r m a u n u i in s e r a t c e t i t in f o a i a n o a s t r ă , — a a m i n t i ş i s p u t i e , c ă d e ­s p r e l u c r u r i l e c o m a n d a t e snu c u n i p ă r a t e a i c e t i t in i n s e r a t u l

din „Foaia Poporului“.P r in a c e a s t a c o n t r ib u i şi D - T a la r ă s p â n d i r e a ş i l ă ţ i r e a fo ii n o a s t r e , i a r | e a i t ă p a r t e v e l fi s e r v i t d c g r a b ă , f ă r ă c a a c e a ­s t a sfl te c o s t e c e v a m a i m u l t

Noutate : 1039

cn tcncul.iIA Isel.itâ cc sc n D l U C I foloseşte la pireţi umezi.

Carol f . JicHcIiSibiiu îji Alba-lulia.

Câteva cuvlnîc asupra boalelor secreie.

E tr l i t , — dar t a rea li ta te a d i v l r a t dl a vremea de a i i • h l t i t o i r « la ochi mulţimea ■ ce lor ««meni, a c I ro r « Jn £ « ş l sucuri trupe|U « M t « tm lU te »1 e»r l In urma uşurinţei din t i­nere le (I prin deprinderi rele ş l-au sd rundnat si stemul nervos şl puterea sp i r i tu a l i . E timpul atiprem ea « cc i t e l ş t i r i Inurozlto.ire s i i e pun» c ă n i t . Trehue «1 l i« cineva care s l dea t lns- t lmel des luşir i hlne-voitoare, s incere fl a r a i - nuntite In toi ce priveşte v ia ţa s exua lă , — ţrebue l i l le cineva cârtii a oamenii s » - ; l Incr t- «siniexe f i r i tc*m». t i r * s lia lă »1 cu inc reder ; n ic a zu r i l e lor secrete . Dar nu e In dca juns t m l • dest i lnu l aceste n ic a n i r l ori si cut. ci trebue l l ne adrc»3m unul astfel de ncd ic-specla l lM . con i l lenc lu f , care şt ie sJ dea asupra vle|d sfaturi hune sexuale l i ţt ie a aju ta ii morbu­r i lo r ce deja eventual e x iş t i atunci apoi va fnecta ex istenţa boale lor secre te .

De o chemare r.tM de m ărea ţ i sl pentru a c e s t scop e Institutul renumit In to a t l ţara al D-ru lu i i 'A I .O C Z , medic de sp ita l , specia li s t , (Budapesta IV, Muzcur.i-k^rut 13), unde pe Unt:* d i s c r e t a cea m.ii st r ic tă , primeşte ori-clne ( a t i t b irbaţ : ! c i t ?! i ; :n e : !e ) des;u = iri asupra » i c ţ c l sexuale unde sSnce’ e si sucuri le trupeşti a l e bo’navu!ui se cm Sţâ , ;ierv,i i- se întăresc , to t organismul l-se e U b i r e e z i de materii le de b o a l i , chinuri le sufleteşti i se lin iş te sc .

Fiind conturbar ea ccupaţ iunilor zilnice» dr . PALOCZ vir .dec î deja de ani de zi le re ­pede fi radica l cu me;odul său propriu de v indecare ch ia r si cazurile cc le mai neglese , r ane le sifi lit ice boaîele de teve , beş icâ , nervi ţ i şira sp in î re i , Incefuturli e de ccn'.usie a minţe i, urmările onanie i şi a le si fi li sulu i, e l e c ­ţ iunile de sp a im i , s ' î b i r e a pu lc re i bârb itc ş t l (Impotenţa), v iU m itu r i i e , ţ o a le l e de s l n s e

500 Coroane *gî5£a r m a l c ă p ă t a v r e - o d a t i d u r e r e d c d in ţ i o r i Ii v a m iro s i g u r a d u n f t c e vn fo lo s i a p a d e d in ţ i a Iui OnrWIln , o s t i c l ă cu MO fi l. E d . B n r t l l l a - W i n k l e r V ie n a 1911, S o m m e r g a a s c I. In S i b i i u : la f a r m a ­c i i l e : In P i a ţ a m a re 10; In P i a ţ a m ic ă 2 7 ; s t r a d a C i s n ă d i e i 59 ; u l i ţ a T u r n u lu i ( S a r g a s s e ) ; u l i ţ a O cne i 2 ; f a r m a c i a T e a u t s c h ; M e l t z e r , s tr . ( i u ş t c r i ţ e i ; i s t r . C i s n ă d ie i . In B i s t r i ţ a : f a r m a c i a Iui, H e rbe r t . S e b c ş u l - s ă s e s c : f a r a m c i a L e - d e r h i l g e r . S i g h i ş o a r a : f a r m a c i a lu i L ig n e r . ,vr>

S ă s e c e a r ă p r e t u t in d e n e a « p r i â t a p a d e d in ţ i a lu i B n r t f l l n . i J c n in . j â r i d e f a l s i f i c a r e v o r fi b in e p lă t i t e . La lo c u r i l e u n d e nu s c p o a t e c ă p ă t a , t r im it o s t i c l ă cu 5 co r . 81) fi i. f r a n co

'■/ -,

Capifal social Coroane 1,200.000.Telefon Nr. 188 Postsparcassa ung. 29.349

O de IEsocieiaie pe aejii în Sibiiu—Flagyszeben

csic prim a bancă dc a s ig u ra re ro ­m ânească, înfiinţată de inslitn iele financiare (băncile) rom ân e din T ran- ——... silvan ia ş l U ngaria. ...Prezidentul dircc|iunil: PARTENIU COSMA

directorul executiv al „ A l b i n e i “ şi prezidentul „ S o l i d a r i t ă ţ i i “

Banca generală dc asigurareface tot felul de asigurări, ca a s ig u ră r i contra focului şi a s ig u ră r i aatrpra v ie ţii In toate combinaţiunile. Mai departe mijloceşte: a s i- g a r a r i contra spargerilo r, contra accidentelo r şi contra g rind inei. Toate aceste asigurări BANCA GENERALĂ DE ASIGURARE le face In condiţiile cele mai favorabile. Asigurările să pot face

' p in orice bancă românească, precum şi la agenţii şi bărbaţii de încredere ai societăţii. — Prospecte, tarife şi informaţiuni să dau

gratis şi imediat c a

’f. - 7 Ï/ iîv c ■■

I

P ersoanele cunoscute ca acv iz ito ri buni şi cu le^ă- tori — pot fi prim ite oricând în serv ic iu l socie tăţii

BANCA GENERALĂ DE ASIGURAREdă informaţiuni gratuite in orice afaceri de asigurare fără deo­sebire că aceste afaceri sunt făcute la ea sau la altă societate do asigurare. Cei interesaţi să se adreseze cu încredere Ia:

Banca generală de asigurareSibiiM-Nagyszeben — Edificiul «ALBINA“ *

A ap ă ru t o c a r t e de v a l o a r e : „C u lt iv a rcc v ie i , M a n u a r e a v in u lu i ,

M o rb u r i le şl v in d e c a r e a l o r “Autorul opulu i este D aniil D. G raur, înv . ţ» p ro p rie tar dc v il. Opul nrc peste 150 ilu stra ţii ţ i 294 pag. este ccnzurat şi ap ro b at prin M i­n istru l de ag r ic u ltu ra r e g , ung. sub No. 90780/1912 VIII — l . Şe c ap ât» In au to r în

Sornljr6gyi5rtclck p. u . K ra izn a liid v ig (S z ll ig y ugye), cu preţu l de 2 coroanc p lus 20 iii.

I p o r l o . L i b r ă r i i l e c a p ă t ă r a b a t c u v c n i t .

/; À Ê L @

/ :s p iJ LÇ .iiSa vit- a r '-v ;:-

J

de pie le ţ i toate boalcle crgane 'c r sexua le fe- n e e ş t i . Pentru femei o sălii de a ţ tep ta re se­p a r a ţ i ţ i ie ţ i re s ep a ra ţ i . In ceea ce pr iveite cura, d e p l r t i r e a nueste ţ i e d e c ă .c ă c i d a c sc in e v a ,d i a o r ice cauza n ’ar putea veni in persor.nJ, atunci c a pUeere i se r a da r ispuns amănunţit foart« discret prin scr isoare fin ep is to i i e de a lu n i a se aUtu^a numai marca de r i sp u n s ) . Limba româna >t vorbeşte perfect. D u r i încheierea ea r e i ep istolele se a :d . or* ia dorir. ţi se re­tr im it fieciruia . însti tutui s « îngrijeşte ţ i da medicamer. te specia le , v i j i t e l e se primesc tn- c tp ân d deîa 10 ore a. n . şi p î n l l a 5 oare p. m . fDumineca p î r . I Ia 12 oare a. tn.) 790

T ratam ent ş i cu Sa lvarsam u l Ehrlich 606.

’ A d re sa : D r .P A L O C Z ,o e d le de sp ita l, p t t i a i i s t , Budapest IV., Muzenm-k6ri it Nr. 13.

1074g c e a m a i b u r s ă b s r o f r s n s i i \ f ă n © a n a

Pag. 14 W A V RÖEQRULUI Nr.'26

_ _ _ _ _ _

C t w t e r i f ^ v ' 3 ^ cunoscut onoratului public, că 1b SlfeUtx, s tra d a g a s s !) N r . i f m 'd e s c h i s u ^ 8 t r a d e i L ă m P a ? » i “ > (^ »e n j-

aielier mehanicc S t l " ?*• j ? e cunoştinţelor mele, ce mt

In n o ri*^ i ** 'n străinătate !b decars de mai mulţi ani, mă aflumod n w K t ' 3- " ? ,“ *? Jon<? loc? J- re ^ tine de acest fach, tn

’ multHm'nd ch,,a r ?' « l e mal mari pretensinnl. In r Care e ? ran]at “ cel* mai nouă maşini după sistemul

3? .pn.ra.e3C;: executarea şl repararea de instrumente fl- S rtftm ow u h mKed"^ Şl Reparaturi şi montări de motoare pentru

H Î-1n! i n- .«** *• petrolen, precum şi alte maşini de acestea. t S r ™ M 8 i ® 'nst™mi Dte S n.e- ‘ ‘Pirea cu autegen, poieirea me-

; arg,nA .et(7 r t c Pornesc şi esecutarea de invenţiuni noua, ce se ţin de acest fach. ^Rugândn-mă pentru binevoitorul sprijin a l onoratului public, semnez

ca toată stim a _ALBERT LIEBLiCH. *

R is k a " ?.T„ scutitorli ■ pentru animalesingurul mijloc do vindecare şi scutire contra boalei de gură şi de unghii, boala de porci şi de galiţe, Permis spre folosinţă din partea ministerului reg. ung. de agricultură.

1063----- § Deporit principal 1»

Pretai uneişatule HELLEH ÎS TflHSfl, BudaDESt, IV. originale X 3*— I Kâroly-k6rut Nr. IO L =

Q

Del a 1878 t S.’a dovedit pretutindeDea de renume, de obşte plăcut • şi m ai p resus de o rice m ed icam en t de casămm M m m ^ m _ . _ _—— r * « w ui»»,6 iiicu itttin en i ae

Veritab ila A lifie-C entifo lia(mal oalnte aşa numita alif ie m lracn loasî)

S*®" P n te r e a şl efectu l el -TgBJ2-1 ,opre5te invenlnarea sângelui. Face de prlso*

? SeV e ,:1 ,em e i> cari ]1P eaz J - ** pornirea lap* eVrri^nr a I,mP,; t^,^,, pcp'ulul. Arc un efect v indecătorr/nlri i ( i",r i or i, ant 5* 101 f«1“! J e leziuni hronice, la r in l r i , im l lam aţ le de pic ioare, la cari de o j , la răniri de sabie

împunsă uri, rJn i de împuşcaturi , Ia tă ietur i î i sdrunclnari; apoi Ia înlăturarea din corp •j obiectelor străine, cum sunt sticla , l an ­du r i le , prav, a lice, spini j c l . ; |a totfelu] de umflaturi, rani, c irbuncul , cxema, c in ccr .m r n u l f l n t i i r « l> r l I, A - t__ . 1. . , 1

1072

iu*‘ , w m . i -uuuu iu i , cxcina, canccr, paras l l l , putrefacţii, rosuri dc Inci l|lmime la to t f e lu l dc a r s u r i , la sparţi de membre inghela te . Ia leziuni provenite din racut In-• — •“ UIHI 1’lUfVIII'V. Util irfCUl indciungat , la JmlIara.Mil dc grumazi, buboaie

curceri de urechi , abscesc ele .Com m i le sub doua cutii mt sc c lcptucsc .

. . . . . . , , Spedare* t e f>cc prin rambursa, smi ne Unna tr tn .tcrra Ina.nte a preţului.Doua cutii costa 3 00 Kor. Ln cu. roande m a l m a r i s e a c o r d l un s c â i ă r a a n t în s e m n a t l a p r e ţ Ia I î ;n î* jv s u »« pot co r^n d* dtU Apoifc* T őrök Jó z s e f si in 15 ma' Kn Rfoi ne »(11 h «IrogwrMl*: T h a l -n o J i m V Yi î ' i - r e r l l Kochm els tcr ?i U f rn t l l R ad a - no\ f is u in ! iu; l«pc«ta, cum i a t o a t e np ofecc lc d in tcarĂ

I judr lips^ jtr drposn, acolo s* comand« di-la:Apo leca la In-

Allem echlerBalsam*w> ^*»,5<kurx#*y(rl imâ Tfiierrv In P r » g r jd »b*i

«pi'-Jt? drposA. THIERRY,

Se r.1nd 12 st ic lu (e sau ö mari, sau I sticlA faml- il arapentru călătorie cu

K. 5 ro

Nu-i reclamă—ci e fapt• c3 flecare în Inferesul său propriu numai în

lorenhiiiis E rfo b tra usă facă cumpărări de

Haîne pentru domni, dame = băieţi, fete şi copii = bluse, rochii, jupoane, negli-

154 g£s şi costume pentru dame

Strada Cîsnădiel, Palatul comandel de corp •

5 M are a le g e re ! 5 I P re ju ri fă ră | B concurenţă l §

- Cel m al m a re - Q depozit i g dc b lă n ă rii ! g

Inseratelenum alalunciau ra - Io.irenurc,d3c.1 să r.1i^).1ndcsc pretu- tinciencn, fn fonte (ir ile , In fonic cer­curile sociale, i ’en-1

I iru ace?t scop sc ofere îndeosebi in­serarea In .FOAIA POPORULUI* Informaţii să dau ?i comando să pri- mc#c la adminis­traţia .FOII PO­PORULUI*. ■■■■

ludovic ferriezc ro ito r de b ărb aţi

SIBHU, slrada Cisnădiei Nr. 12 recomandă p. t. publicului

c e l e in n l n o t i c » t o f e d e p x itn A v n rA ş l m r f t î u m a r e

--------- a s o r t i m e n t . -

Nouiăiilesosite chiar acum, p e n t r u h n ln e f lc b A r h n ţ i s t o f e e n g l e z e * ! t l , f r a n ţ u z e ş t i şi indigen e, din cari se execută după măsură cele mai modeme vestminte precum: S a c k o , J n q i i e t e şi h a i n e d e » n lo n , cu preţuri foarte moderate.

n e o s c b l t ă a t e n ţ i u n e merită noutăţile de stofe pentm p n r d ip ln r l şi „ R a g l n m “ , cari se afiă totdeauna In deposit bogat

Asupra r e v e r e n z i l o r con­fecţionate !n atelierul meu, Îmi per­mit a atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi şi teologi ab­solvenţi. — I n c a r u r i d e n r » R e n ţ â c o n f e c ţ i o n e z un r â n d c o m p l e t d e l i n i n e în t im p d e 24 o r e . — Uniforme pentm ro Iun teri, cura şi tot felul de articli

oaiform i, d e p i prescripţie cro- rtnra cea mai nouă. a i • r a

Carol î. Jickeli, Sibiiu $ fllba-îoliaC F ]

Inslgnnl pentru = coase =

c i

C F J u,":

Coas e : Lungimea 70 i "bucată C. PoT

7 5 en ?0 cm.I O ) 1 « ) 2 — 2--

InsiKtiiul pentru nicovale şl ciocane

p unde/ c h l a " şfi'Can in c i 'a ' c * ] I f d n ' fostAbăt'îft^ «V*ÍnVr SC° , C,f*aS^ ^ o v ă ^ t ă cu semnul f C T l ] ca Incrcderc coasa accnuta. In dccursui anilor V i annriiCf U,n)a ♦* ÉconomiJor Ic pot rccomanda cu

u c t i m p S n r o 5Î . V.Í.S't i”.»p, » ? ■” ,™,re nu ar corcs-

cea mai mare

N icovale g en tru coase Forma F ig. i 21 bucată C. — 80 — 60

Ţ lito a re de coase P'£. 4 simple duplu

Nicovalele si ciocanele pentru coase să rând fiecare Ducată 8ub garanţă. Fiecare bucată, care s ’ar dovedi

do prea tare sau prea moale să schimbă.

Ţ iito a re pentru cuţî de conse, em aila te I buc. C. - 42 Ţin- cuite 1 buc. C. —'<0

■80 1 bucată C. —’ 16 —-<0

Ciocane pentru coase P'K- fl 250 300. 6 300. 7 300 grame 1 b.C. - 7 0 - -8 0 —■85 - 85

Cuţi de coate dela 10 fileri In sus In asortiment bogat Cuţi de Bergamo albastre-negre insignul f TT I | 1 kuc* C. —'80. Coade de coase, pentru coase dn cere­a le 1 buc. C —"90. Greble dc fer pentru coase de ce­reale de şirofat pe coade simple de coase de lemn, 1 buc. C. 1-30. 102̂

A g â rb id u :‘ Johann S c h u n e ^ A g n H ^ garantata s i mai află la următoarele firme:Carol F. Jickeli. A lţ in a : Johann lacch AnnM„i Â*̂ 5’ / i? .ian,n„ KA ^ hu.I!e ’̂ t ri€dri?h Essigmann. A lb a -In lia :

Consumverein, Johann Mesch. C rfs t ian 1 I G Conn^rf n l lL a L . •?!! Kauff^ an/1- C isn ad ie : Michael .Mathias, Karl König. FrÄ ua: Josef Schuster G u rarlu ln i• V ̂ ’w 4?°n a s £ fchmann> Simon Zeck. F äg ä ra^ : Mint, Johann Thiess. Ha? a g : Daniel Ungar H u sJsän ■ T i'.>h^i l • ° Tri|.t,.u- . J ? a n Dragomir, Thomas Samuel Wach^mann KAlnic- V:co!3e aI n » , d i n Michael Simonis, Friedrich Grail. J id v e iu : Johann Orendi, Klein M e reu re a • Karl Kxhii p ho h (frm f ^ ’ Pai£ B»faom. K irchberg : Friedrich Essigmann. L oaranä?: Moritz

ioi'd Lcsnano ‘ O c n L .V b in ä -' N°,CnC^ Alfr^ Römer, Georg Buchholtzer. N onl-rom änesc:loan Scorobefiu .O rlat: Simion.1 n n <* a n « _ - • r - ' • * - -

Seica 4,i~I- !oh/n„ i ■ Vraf?;. Ş e .c a -m are : Julius Everth, S. G. Theil, Wilhelm Rosenstein.iii- F-i J îIlm ? ă^ : J ri,!5 »e M ixa . Ş o ro stin : Elekes Lajos, NicuJae Ittu. Şona: Josef Graef

Sch:Ă1.kí,• S treza -C ârtfşo ara : loan Stopu. S ad u : Hie Şandru, Constantin B arb j. S ljm m c. jOhan,. Ha„.,en, Ti.omas Zimmermann. T iliş c a : Vasilie Juga. V nrpăr: Bernhard Destech.

ROAIA U j LBQRUJ-LU Pa#. 15

B a n c a a e n e r a l ă d o a s i g u r a r e m u l u a i a

„ T r a n s s y l v a n i a “« » o c i a ţ i e Cn garan ţie Umltatft în Sibiiu (NmgrrMetien)

recom and! încheierea de ^. „ v i , *0 x x !n cele mal culante condiţii

a s i g u r ă r i p c V i a ţ a <je poliţe (penírnlnvájAtűrico n fesion a li ţ i prooţl rom âni a v a n ta g il d eo sab lte ).

Ca speciale combinaţii deosebit de favorabile sunt d* n o t t t :

3 0 mAslir u rări s im p le »1 m ixte c a p artic ip are de 40a/t la c â ş t ig .

A s igu ră r i m lr te ct> reb o n lf lca re g a r a n t a t ! da In terese de 3'/* 1 | Q

Asigurări de focDela fondarea .Transsylvaniei'. sau plăfll prin acest Instlfdl:

A sigu ră r i m ix t» cu solvlrtift BV cond iţionat de două ori a capft.

deasemenl cu premH foarte Ieftine I «- • — • ■ ■ » » a

Capitale as lrtirate pe viaţă Pagube d» incendiu

’ l Ti

K

In total a fost la vania la 31 Dec. 1912 l asig

C ap ita l do fondare ş l reze rve

a s i j . pe Tlaţă de foc

5.458.6S9‘43 6.456,&1567

11.740,710-— 133.037,24 1>-

2.603,400-^-Iolorm*ţluBl i l p ro ipecU >1 drn ta ortpe r a o m n t

— u Dlrtctlunt |l ta roit» «iiatuillc. ct-t- —Periotn» prlctpatc IiiU ctrl de iilp im * (acblxiţorl) c*rill la proYlndt, *1 pnocM In «trrlclu tatdetua» tn cele olîl livorieil» coiaiUial.

«~*i i n.rfi ~i -1*-' ■* '*■ ■

E

[E

La ImblAtitul din . inu l trecut s ’n dovedit din nou ,c i numai accl eco­nom a putut fi deplin m ulţumit, cnrc posede una dintre renumitei*

LocomoMîe ale iui Adam—- ——t t respect i ve — ■1

Maşini de imblătit cu beminpnteiifnfe c a r i sunt c e l m a t bun f a b r i c a t .

M o la re le lui Adam pentru benzin, ulciu? brut şi gă z ap Mp*l di; cea mai puţină cantitate din stofa susnumltă pentru ara. Mulţi industriaşi şi economi dovcdcsc aceasta prin scrisorile toi

ilţumitA. S I ----------------------------- -------------*-------- ! ------'blfltit su

«trAţuri a ..................— ...............— - „ . . . ,curat şi cea mai mare prestare dc lucru. — Condiţii de plată

______________ _ In rate loarte favorabile. —Depozit de m otoare perm anante Ia

de mulţumit*. $1 fiindcă cererile după aceste motoare şi maşial dc ttnbifttit sunt tot mai mari, z n c e In I n t e r e s u l D -Y o a »

p r o p r i u , dacă cereţi pratis Incft acum o listă ds pre- accsici fabrici. Primesc garanţie dep lin i pentru tmblătit

m

IOAM SCHÎEB, Birou tehnic= SIBIIU— NAGYSZEBEN =Strndn MAccInrilor Nr. 8, v ls - i-v l* Hotel B onfert

A t e l i e r ’ d e c u r e lă r ie , ş e lă r i e ş i e o f e r ă r i e

ORENDT G. & FEIRI.W.— — — ( o d i n i o a r ă S o c i e t a t e a c u r e l a r i l o r ) —— —

Strada Cisnădiei45 - S I B I I U - Hcllauergasse 45.Magazin iuarte bogat in articole pentru c A r o - ţ a t , c A lA r it , v â n a t , s p o r t şi v o i a j , p n - c l i\ z l şi p r o c o v A - ţ u r i , p o r t m o u e e şi b r e t e l e s o l i d e şi

a l t e a r t i c o l e d c g a ­l a n t e r i e cu p r c ’, u r ; ! c c e l e m a i m o d e r a t e . C u ­r e l e d e m a ş i n i , c u ­r e l e d e e u h u t ş i l e ­g a t , S k y ( r u r z o b l ) p e r m a n e n t In d e p o s i l .

EL

Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se ex ecu ţi prompt şi ieftin. — L iste de p re ţu r i, la c e re re , se tr im it franco , s s Com ande prin postă se e e c tu e sc prom pt ş i co n jitien ţio s =

Mare deposit de hamuri peniru cal dela so iu rile cele mai ieftine până la cele mai fine, copcri-

loa re (foluri) de cai şi cofere de călălorie. G

H SE 2S3

• it

Ami ; %t* ‘

lît- îr

Mobile m odem eîn loalc stilurile, cca mai solida exccutare pc I3nfl3 aaran(3

recomandă m

EMIL PETRUŢIUfabrică dc mobile :-------- :

SIBIIU, Sfr. Sării (Saizgasse) 37

1Expozijie de mobila zilnic dcschisâ, fără silS dc cum

păr are.

Prfrnesc şi cxcctif fonic Iu- crflrllc dc llps.1 In biscrlci

noua şl vcchi.

*a■■■■

h- tlnără, juiEi|îp|v

dafirie sFată. .“ poato tA - " ~ • *mai scurt, c:nc J f f t

-.1t’

i

alifie p E n fn C r,iii BoWsfe'' fţ& fc

Ocazie foarie potrivităla prfivfilia dc fncSI(Anilntc

„La cism a m arc roşie"Sibiiu, s trad a Ocnei fir . 7

= pc lângă preţuri iefiine. =Tot felul de ghete, în orice anotimp, cu pre|uri dc reclamă.

Preturi:

\

Principiul meu = e s te : = C âştig puţin , vân zare m are !

□□□□

motoar• i __ J n « înrfifcfr1

Sţei.

_ _ _ ______ stă şipentru întreprinderi industrial^entru păra dela o fabrică de motoare a re aooi stă totdeauna ia îndem ână^ ■ ,f dică 1« motor, dexa«eanuepoxaecâ ia moioi,cărora lucrul de căpeten ie le est vânzării, iar celelalte urmări nu-i a cumpăra vr’un motor sâF a b r ic a de m o to a re

. 4 - 5

. 5 - 7

. 7 -9

. 4 - U

• 8—U

t . : • urmaw f ' í í “ f â t doreşte

» credere lafân, saller

Ohete In C h c rrc au x , Box aau K a lr :Pentru copii, mărimea . . 20 - 25 «* K 3 -

» • . . . 26 - 2S —» » * . . 29- 34 «

, » . . 35 - 39 —Păpuci de jumătnte pentru dam e Che-

vreaux şi Box sau Kalv . . . .Ghete înalte pentru dam « Chcvreâux*

şi Box sau K atr . . . .Ghete de lucru pentru domtii. tari, e W

cuţie fn Kalv sau p iele de vlchs . . 7~_Ghete fa C h e r r e a u i s a u B o x :

Ghete pentru domni cu puroi sau M ieri K > 50■ » » » bumbi s a a Ideal to-_

K o b r a t ...........................» » m O alana . . . . t2^— * * » formă am ericană .* " » __

b ^ ,w 5l 'b 5 lc r i m a

A" iu ^ ’ ■ * ''______ * ........................... .... 20“—

■■

alegere in:Fabrica de m o t o a r e îh fcgp, 5ALLERS I B U U - N A O Y Ş Z E B E N , r t a i c

: M u l t e e c r l a o r i d e r e

cisme p en tru eo p ű ţ i donm i. ~

i* 'rtPy. jjiiwtcautn construcţie

s i^ L da tă . -í S ^ í *Camasi “ < ̂ 7,

i_ . __ ~ 1 t . 8 şl I co r .Tn dmnte.ci şl sărftftorf* pănâ la 10 ore a. nu -şa ş

■m

« ■ » ■ ■ • ■ ■ ■ a *

Pag. Í6 f o a ia bû ro ru lu iNr.' 26

^oljjlC 3110̂ °°-

Cel mai vechiu şi m ai mare institui financiar românesc din Austro-Ungaria

fiA LB IN A i i

institut de credit şi de economii în SibiiuU i 1 i o 1 q * B raşov, Bozoviciu, Elisabeiopole, r i l l d l c . Lugoş, Mediaş ş i M ureşoşorheittA n -aM Ín ri* O rşova, Sânm ăriin, Sâiwni-

A g e n i u n . clăuşu l-m are şi Şeica-m are

C a p i t a l s o e i e t n r . . . . . . . .F o a d t s r i d e r e z e r v ă ş l p e n r i n n lP o r t o f e l d e c a m b i i

K»»

O,©OO.OOO*— 2 ,350 .000*—

17 ,700 .000*r o r io ie i a e i-am uu . .................................»» <0 jftĂ inn.___î m p r u m u t u r i l i i p o t e c n r e ....................... .. • • » 1 2 ,4 0 0 .4u uW e p im e r i s p r e f r u c t i f i c a r e . . . S c r i s u r i f o n c i a r e în c i r c u l a ţ i u n e

„ 24-,500 .000— „ 10,000.000*—

Primeşte depuneri *1spre fructificare cu d |2

după terminul de abzicere, plătind însuşi d a re a d e in te re s e

execută asemnări de bani la Americaşi îngrijeşte încassări de cecuri ş i asignafluni asupra oricărei pie|i, mijloceşte tot felul de a faceri de bancă. — Orice informa|iuni se dau gratis şl prompt atât de Centrala din Sibiiu, cât şi de filialele

?7ffiaflen<uril€ înslilu,ulu1. Direcţiunea.IU

Í A NS turnătorie □ □ □ □5 de metal şi artă: s i b i i uÏ Str.Marsareihen18

m Lffcrar« prompta ş i lucru ^ so lid l — P reţu ri ie ftin e i

se recomandă pentru esecutarea a tot felul de j j r e u t ă ţ l (măsuri), p u m p e pentru b e r e , p i p e pentru t r i ţ l d e v in , m a ş in i pentru s t r o p i r e a T i i îo r , c l o p o t e l e pentru v i t e , pisălugurl din aramă, părţi întregitoare la orice fel de maşini, precum şi tot felul de lucrări, ce se ţin de aceasta branşe.

♦♦

«nunonnDH■O

alaD Bim iBO D RanaRD RRBD D nD H flH RtiaH «^

peronospora, Oidiuin şi a lt« boale, ce se ivesc in v i . şi la pom i, - • » , sih/nind si uscănd frunza etc. - au de urmare, că fac grozav de mari . I pagube In grădinile de pomi, ba de multe on tumicesc întreagă recolta. ;

i Un priceput proprietar de vii jşi cultivător de pomi ‘

nu se 'asă ademenit prin reclamele, ce se fac In cele multe ziare, ci folo­seşte numai acel mijloc, care a fost probat şi anat de cel ma. bun. - MHlocul contra Peronosporei, cu numele „Cucasa , a fost folosit şi pro­n ii in im ii 1908 1910, 1911 ?< 1912, .de cele mai renumite pepinerii, bat In an . > #tat sţ j ţ junj speciale In Austro-Ungaria, Germa-n î^ F ran ţa^ ^ 'iţe ra^ tc rV recu m 'şrd T m iiltl proprietari "de%'ii şi go d in i« pomi Mii de atestate de recunoştinţă. De aceea ;

s t r o p i ţ i c u „ C u c a s a “ . 1031 JSimplu, ieftin pentru folosit, descompunere clară, nici o astupare a terii, lcea mai m a re durabilitate, se lipeşte perfect efect maro stropire potn- .vită Dreste tot locui. Patentat In 14 state. Dr. L. C. Marquart, chem. •Fabrik In Viena X. Beue! <S Klein In Bordeaux. Premiat la 21 expoziţii. JMedalii de a u r şi de argint. ■

, R e p r e z e n t a n ţ ă şi depozit p e n t r u T rans i lvan ia : ■

■ C a r i F . j i c k e l i , S i b i i u ş i A i b a - i u i i a . j; □ Prospecte şi informaţii se dan gratis. □ ■■ _ _ ........ .................................. " ' ----- --- ----- 9

j 0 maşină pentru soda ;* puţin folosită, aranjată complet, e de vânzare avantagios la doamna Jl Morarfu In Veştem . /

Mare atenţiune!!'zaraasatsnasEi

S A M. WAGNEE ‘su"F abrică de m aşini a g r ic o lc ......... A telier de m ori şi p ră v ă lie dc Ier

Recomandă cu cca mai mare căl­dură bogatul său asortiment de tot felul de m o t o a r e dela p r b n u f a ­b r i c ă , deln cel msi mic şi pană la cel mai marc; asemenea ţi n in .H ln l d e t r e e m t din renumita f u b r lc A H o f t i e r r tlela cea mai mică şi pănă la cea mai marc; numai puţin reco­mandă şi tot felul de article pentru edificări prccum: ?•.**.

C e m e n t de I 'i i J 'D n n d şi R o ­m a n din I J c o c ln ,/ r r n T c r K c , T r c u t l c , C a r t o n o iT r â n l t pentru Invălit.lPA nxil d e w â n n â pentru în­grădit. prccum şi ori ce fel de ferărie aparţinătoare la edificări.

B a a n a ■ a a a a a a a

Toate pe lăngă cea mai strictă garanţie cu preţuri foarte moderate şl condiţiuni de plată nvnntngmnse.

Nu vă Kfăbiţi a co­manda din alt loc, — pâ­nă im veţi vi/.ita In pri­ma linie aceasta mare şi bine asortată fabrică.

Efectuarea se face prompt şi conşti'-ntios.

1-eriţi-vă stimaţi agricultori a nu cnm- prtra imitaţii şl vă feriţi dc escroci. • 58t

a a a a b a a h

HH

rau_________ \

."T*v;_.

* i l

» Î---

F R A Ţ II H Â S .E R— B ererie In c ;ib iiu > F

recomandă esce lcn te le şi durab ile le

Beri pentrij export

B ere albă L a s e rŞ i 8 3

Bere Bock ==a a a ' '

Serviciu cu preţuri^ moderate.! !

Cetiţi şi vă m ira ţ i !D e n e c re z u t I

600 bucăţi numai Hor. 3'BOUn cím aurit minunat precis'.oa

Anker, ro merge of! ore rctinl^t, dimpre­ună nu un lanţ, po lân g i îl ani R»ranţif, 1 rravjitil modernă de 3 bnc. b»-tistr fine, 1 inel pentru domni cti imi- taţio da pontra scumpi, 1 Hpiţ pentru tip»* reto rn pcatră «rumpă, 1 broşo de dame (noutate), 1 oglndă (lo Imznnar frumoaiâ, 1 portmoncti do piele, 1 briceag elegant. 1 pilreclm de bumbi do manjete, 3 bambi pentru răm iţi la piept, aur double eu patent, 1 a'bum cu 36 ilustrate foarte frumoaso, f> obierto d* rîs şi petreceri pentru tineri ţi büträni, 1 rarte pentru compus Hcrisori, t20 obiecte de corespon­denţi şi incă 500 diferite obiecte folo-

*S'toare, cari Hiat neapărat de lip si In Vasi. Toata la o la lti ru cias eu tot, care singur e vrolnic preţul arela, coîtă nu­mai Kor. 3‘SO. — Trimiterea se faca cu ramburíü prin

W ie n e r-W a re n h a u sF. Windisch, Hrafiau, Hr. Z IZ.

' ' N B . C c n ; i c o n v i n e , s e r e t r i m i t b a n : : .

Uleiul pentru urechia lui Dr. G. Sch m id t , medic le g i s t ş i mili tar, vindecă repede şi perfcct a s u r - zen îa crcn ic i , dure rea de urech i, v â j â ­itul şi a l te boale de urechi şi în cazu r i învechite. O st ic la e 4 cc r . şi sä poate câpăta l a : F a rm a c i a o r a ş u lu i ( S t a d t - A potheke) în T im i ş o a r a (Tem esvár )

v is - l -v is s de b le r ica sem in aru lu i.

• La eomastde*.5 Î Â Î S ; s ă ,inseratul respectiv tai JPoala «Foportiîiai c a a s t f e l s ă f i i s e r v i i

t ó í s * e r a b n i c ş i i e t ü a

.T ip o p a fU P o p o ru la l* , s ib l i a