6. CONTABILITATEA TREZORERIEI

6.1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A TREZORERIEI AGENŢILOR ECONOMICI

Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament, disponibilităţilor în conturi la bănci şi în casă, creditelor bancare pe termen scurt şi a altor valori de trezorerie.1

În trezorerie se includ toate operaţiunile financiare din întregul an, indiferent dacă se referă la investiţiile pe termen lung sau la activitatea curentă de exploatare.

În sens larg, noţiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune pentru a putea face faţă plăţilor cum sunt: disponibilităţile din casierie şi din bănci, valorile mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate, creditele pe termen scurt.2

În sens restrâns, noţiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilităţile băneşti ale unităţii economice aflate în casieria unităţii şi la bănci, fie în lei, fie în valută.

Importanţa trezoreriei a crescut în ultima perioadă datorită modificărilor intervenite în viaţa economică, cum ar fi:

• Evoluţia rapidă şi contradictorie a ratei dobânzii şi cursului de schimb valutar• Înzestrarea unităţilor economice cu tehnică modernă de calcul.

6.2. ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL CONTABIL AL TREZORERIEI

Contabilitatea trezoreriei trebuie organizată şi condusă în aşa fel încât să asigure înfăptuirea următoarelor obiective:

a) reflectarea, urmărirea şi controlul existenţei şi gestionării corecte a elementelor de trezorerie;

b) respectarea disciplinei financiare privind operaţiile de încasări şi plăţi fără numerar prin conturile deschise la bănci;

c) urmărirea modificărilor ce intervin în componenţa şi volumul elementelor de trezorerie;

d) asigurarea promptă şi corectă a tuturor informaţiilor privind elementele de trezorerie necesare factorilor de decizie din unităţile economice.

Pentru îndeplinirea în bune condiţii a obiectivelor ce-i revin, contabilitatea trezoreriei trebuie să fie organizată şi condusă în mod corespunzător. În acest scop trebuie să se ţină seama de influenţa următorilor factori:

a) Structura elementelor de trezorerie. În structura trezoreriei intră: titlurile de plasament, disponibilităţile în conturi la bănci şi în casă, în lei şi în devize, creditele bancare pe termen scurt şi alte valori de trezorerie. În contabilitate, elementele de structură ale trezoreriei sunt reflectate cu ajutorul diferitelor conturi sintetice de gradul I şi II şi a conturilor analitice.

b) Locul unde se află valorile de trezorerie, care pot fi: casieria unităţii, băncile, terţe unităţi sau persoane. Se folosesc evidenţe operative şi conturi sintetice adecvate locurilor unde se află valorile de trezorerie.

c) Formele decontărilor fără numerar prin intermediul conturilor deschise la bănci, cu instrumentele de decontare adecvate, necesită nu numai folosirea de conturi sintetice ci şi înregistrări contabile diferite.

1 Reglementări contabile aprobate prin OMFP nr. 306/2002 (M.O. nr. 279/2002).2 Pântea I.P., Managementul contabilităţii româneşti, Ed. Intelcredo, Deva 1998.

Contabilitatea sintetică a trezoreriei se organizează cu ajutorul conturilor din clasa 5 „Conturi de trezorerie”, care cuprinde următoare grupe de conturi:

50 „Investiţii financiare pe termen scurt”51 „Conturi” la bănci”53 „Casa”54 „Acreditive”58 „Viramente interne”59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie”Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt se realizează cu ajutorul grupei 50.

6.3. CONTABILITATEA INVESTIŢIILOR FINANCIARE PE TERMEN SCURT

Investiţiile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate în hârtii de valoare, care au ca scop principal realizarea unui câştig în urma vânzării acestora la un preţ mai mare decât cel de cumpărare. În categoria investiţiilor financiare pe termen scurt intră:3

• acţiuni emise de către societăţi din cadrul grupului sau din afara acestuia, care sunt cumpărate pentru a fi vândute în termen scurt pentru obţinerea unui câştig;

• acţiuni proprii, care sunt răscumpărate cu scopul de a fi anulate sau revândute;• obligaţiuni emise de către unitate, care sunt răscumpărate la scadenţă în vederea

anulării acestora;• alte investiţii financiare pe termen scurt: bonuri de subscriere automată, certificate

de investitor, drepturi de tragere, efecte comerciale, certificate de depozit etc.Titlurile de plasament se deosebesc de titlurile imobilizate deoarece acestea din urmă

sunt achiziţionate şi păstrate de către unitate în mod durabil, pe când titlurile de plasament sunt achiziţionate şi păstrate pe termen scurt.

Dacă titlurile de plasament achiziţionate au fost emise de către alte societăţi, operaţia se numeşte cumpărare. Dacă titlurile de plasament sunt redobândite de către emiţătorii lor pentru a fi anulate sau revândute, operaţia se numeşte răscumpărare.

Evaluarea titlurilor de plasament se poate face: la valoare de intrare la valoare de inventar la valoare de închidere a conturilor la valoarea de ieşire din patrimoniu.Valoarea de intrare este dată de costul de achiziţie al titlurilor de plasament, reprezentat

fie de preţul de achiziţie, fie de valoarea determinată în urma unui contract de achiziţie.Cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor de plasament, cum sunt comisioanele şi

alte cheltuieli similare, se înregistrează direct în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.Valoarea de inventar este stabilită în urma evaluării la valoarea lor actuală determinată pe

baza cursului mediu al ultimei luni, pentru titlurile cotate, şi pe baza valorii probabile de negociere, pentru titlurile necotate.

Valoarea la închiderea conturilor presupune comparaţia între valoarea de inventar şi valoarea de intrare, aplicând principiul prudenţei. Diferenţele de valoare se stabilesc pe categorii de titluri.

Valoarea la ieşirea din patrimoniu este dată de preţul de cesiune sau vânzare. Diferenţa între preţul de vânzare şi valoarea contabilă reprezintă rezultatul vânzării şi îmbracă forma plusurilor sau minusurilor de valoare.

3 Pântea I.P. şi Bodea G., Contabilitatea românească, armonizată cu Directivele contabile europene, Ed. Intelcredo, Deva, 2003.

Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt se realizează cu ajutorul grupei 50 „Investiţii financiare pe termen scurt”, care cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul I:

500 „Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului”501 „Acţiuni proprii”502 „Acţiuni”505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate” 506 „ Obligaţiuni”508 „Alte obligaţiuni financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate”, care se detaliază, pe

două conturi de gradul II.509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”

Contul 501 „Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului”Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa investiţiilor financiare pe termen scurt la

societăţile din cadrul grupului, cumpărate în vederea obţinerii de venituri financiare într-un termen scurt.

Contul 501 „Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului” este un cont de activ.

În debitul contului 501 „Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului” se înregistrează:

- valoarea la cost de achiziţie a, acţiunilor cumpărate de la societăţile din cadrul grupului.În creditul contului 501 „Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul

grupului” se înregistrează:- valoarea acţiunilor deţinute la societăţile din cadrul grupului, cedateSoldul contului reprezintă valoarea, investiţiilor financiare pe termen scurt (acţiuni)

deţinute la societăţile din cadrul grupului.

Contul 502 „Acţiuni proprii”Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa acţiunilor proprii răscumpărate.Contul 502 „Acţiuni proprii” este un cont de activ.În debitul contului 502 „Acţiuni proprii” se înregistrează:

- costul de achiziţie al acţiunilor proprii răscumpărateÎn creditul contului 502 ,Acţiuni proprii” se înregistrează:

- valoarea acţiunilor proprii anulate;- valoarea acţiunilor proprii cedate;- diferenţa dintre preţul de achiziţie şi preţul de cesiune.

Soldul contului reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate existente.Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa acţiunilor cotate şi necotate, cumpărate în

vederea obţinerii de venituri financiare într-un termen scurt. Coptul 503 „Acţiuni” este un cont de activ, în debitul contului 503 „Acţiuni” se înregistrează:

- valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate, în creditul contului 503 ,Acţiuni” se înregistrează:

- valoarea acţiunilor cedate.Soldul contului reprezintă valoarea acţiunilor cumpărate existente.

Contul 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa obligaţiunilor emise şi răscumpărate.Contul 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate” este un cont de activ.În debitul contului 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate” se înregistrează:- valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate.În debitul contului 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate” se înregistrează:

- valoare obligaţiunilor emise şi răscumpărate anulate.Soldul contului reprezintă valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate neanulate.

Contul 506 „Obligaţiuni”Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa obligaţiunilor cumpărate. Contul 506

„Obligaţiuni” este un cont de activ.În debitul contului 506 „Obligaţiuni” se înregistrează:- valoarea la cost de achiziţie a obligaţiunilor cumpărate, În creditul contului 506 „Obligaţiuni” se înregistrează:- valoarea obligaţiunilor cedate.Soldul contului reprezintă valoarea obligaţiunilor existente.

Contul 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate”Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor titluri de plasament şi creanţe asimilate,

cumpărate.Contul 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate” este un cont de

activ.În debitul contului 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate” se

înregistrează:- valoarea la cost de achiziţie a altor investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe

asimilate cumpărate;- diferenţele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri

de stat în valută şi depozite pe termen scurt în valută, la încheierea exerciţiului financiar.În creditul contului 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate” se

înregistrează:- valoarea altor investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate cedate;- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt

titluri de stat în valută şi depozite pe termen scurt în valută, la încheierea exerciţiului financiar sau lichidarea lor.

Soldul contului reprezintă valoarea altor investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate existente.

Contul 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa vărsămintelor de efectuat pentru investiţii

financiare pe termen scurt cumpărate.Contul 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt” este un

cont de pasiv.În creditul contului 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen

scurt” se înregistrează:- valoarea datorată pentru investiţii financiare pe termen scurt cumpărate.În debitul contului 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen

scurt” se înregistrează:- valoarea achitată a investiţiilor financiare pe termen scurt cumpărate. Soldul contului

reprezintă valoarea datorată pentru investiţiile financiare petermen scurt cumpărate.

6.3.1. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt, la societăţi din cadrul grupului

Societăţile din cadrul unui grup sunt legate între ele prin legături de capital. Pentru reflectarea distinctă a investiţiilor financiare pe termen scurt deţinute la societăţi din cadrul aceluiaşi grup a fost instituit un cont distinct: 501 „Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului”.

O societate comercială poate cumpăra acţiuni, în scop speculativ, de la o altă societate din cadrul grupului.

Exemplu. O filială achiziţionează în scop speculativ un pachet de 100 acţiuni emise de către o altă filială din cadrul aceluiaşi grup la costul de achiziţie de 50.000 lei/acţiune, pe care le achită prin bancă. Ulterior se vând în numerar 60 de acţiuni cu preţul de 55.000 lei/acţiune şi 40 de acţiuni cu preţul de 48.000 lei/acţiune.

Achiziţionarea acţiunilor:501 „Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului”

= 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii”

5.000.000

Achitarea acţiunilor:509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”

= 5121„Conturi la bănci în lei” 5.000.000

Vânzarea cu câştig a acţiunilor:5311 „Casa în lei” = %

501 „Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului”7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate”

3.300.0003.000.000

300.000

Vânzarea cu pierdere a acţiunilor%

5311 „Casa în lei”

= 501 „Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului”6642 „Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate”

2.000.0001.920.000

80.000

6.3.2. Contabilitatea acţiunilor proprii

Acţiunile proprii pot fi răscumpărate de unitatea economică care le-a emis, de la acţionari sau asociaţi cu scopul de a fi revândute sau anulate.

Cumpărarea pentru revânzare este determinată de o speculaţie financiară, când cumpărarea în scopul anulării se face în situaţia în care unitatea constată că volumul capitalului social este prea mare în raport cu activitatea pe care o desfăşoară, situaţie care ar putea avea ca efect scăderea procentuală a dividendelor cuvenite, în raport cu alte unităţi cu activitate similară. Pentru a nu crea nemulţumiri în rândul acţionarilor se poate hotărî răscumpărarea unui pachet de acţiuni şi anularea lor, astfel încât să se dimensioneze capitalul social la nevoile momentului.

Evidenţa acţiunilor proprii, răscumpărate se ţine cu ajutorul contului 502 „Acţiuni proprii”.

Exemplu. O societate comercială răscumpără 1500 bucăţi din acţiunile sale la un preţ de 2000 lei bucata, achitând jumătate din valoarea lor în numerar şi restul la o dată ulterioară. Din aceste acţiuni 500 le vinde salariaţilor cu plata în numerar la un preţ de 1800 lei bucata, 500 le anulează, valoarea nominală fiind 2500 lei bucata şi 500 bucăţi le vinde terţilor la un preţ de 3000 lei bucata, cu plata ulterioară.

răscumpărarea acţiunilor:502 „Acţiuni proprii” = %

5311 „Casa în lei”3.000.0001.500.000

509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”

1.500.000

vânzare de acţiuni salariaţilor:%

5311 „Casa în lei” 6642 „Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate”

= 502 „Acţiuni proprii” 1.000.000900.000100.000

anulare de acţiuni proprii:1012 „Capital subscris vărsat” = %

502 „Acţiuni proprii”768 „Alte venituri financiare”

1.250.0001.000.000

250.000 vânzare de acţiuni terţilor:

461 „Debitori diverşi” = %502 „Acţiuni proprii”7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt”

1.500.0001.000.000

500.000

6.3.3. Contabilitatea acţiunilorUnităţile economice pot cumpăra acţiuni emise de alte societăţi, în scopul revânzării lor

şi realizarea de venituri financiare într-un termen scurt.Evidenţa acestor acţiuni se ţine cu ajutorul contului 503 „Acţiuni”.Exemplu. O unitate economică cumpără 200 acţiuni la preţul de 5000 lei bucata. Din

acestea, 150 le vinde la un preţ de 6000 lei bucata, iar 50 bucăţi la un preţ de 4800 lei bucata. Vânzarea se face cu plata în numerar.

Cumpărarea de acţiuni:503 „Acţiuni” = 5311 „Casa în lei” 1.000.000

Vânzarea de acţiuni la un preţ mai mare decât cel de înregistrare:5311 „Casa în lei” = %

503 „Acţiuni”7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt”

900.000750.000150.000

Vânzarea de acţiuni la un preţ mai mic decât cel de înregistrare:%

5311 „Casa în lei”6642 „Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate”

= 503 „Acţiuni” 250.000240.00010.000

6.3.4. Contabilitatea obligaţiunilor emise şi răscumpărateUna dintre modalităţile de asigurare a mijloacelor băneşti necesare agenţilor economiei

este emiterea de obligaţiuni. Ele reprezintă elemente principale ale trezoreriei unităţii şi în acelaşi timp împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni.

Obligaţiunile reprezintă titluri de credit negociabile, emise, de regulă, de: către societăţile pe acţiuni.

Obligaţiunile emise de o unitate economică şi vândute terţilor trebuie răscumpărate la scadenţă şi ulterior anulate.

Evidenţa obligaţiunilor răscumpărate se ţine cu ajutorul contului 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

Exemplu. O unitate economică răscumpără 1000 bucăţi obligaţiuni, a 5000 lei bucata, pe care ulterior le anulează.

răscumpărarea obligaţiunilor:

505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

= 5311 „Casa în lei” 5.000.000

anularea obligaţiunilor răscumpărate:161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”

= 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

5.000.000

6.3.5. Contabilitatea obligaţiunilorAgenţii economiei pot cumpăra obligaţiuni emise de alte societăţi comerciale în vederea

obţinerii de venituri financiare sub formă de dobândă; sau pentru a le specula la bursă, prin vânzarea lor la preţuri superioare celor de cumpărare (similar acţiunilor).

Contabilitatea sintetică a acestor obligaţiuni se realizează cu ajutorul contului 506 „Obligaţiuni”.

Exemplu. O unitate economică cumpără 200 obligaţiuni la un preţ de 5000 lei bucata. Ulterior le vinde astfel: 100 bucăţi cu 6000 lei bucata, iar 100 bucăţi cu 4900 lei bucata.

cumpărare de obligaţiuni: 506 „Obligaţiuni” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1.000.000

vânzarea de obligaţiuni la un preţ mai mare decât cel de înregistrare:5311 „Casa în lei” = %

506 „Obligaţiuni”7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt”

600.000500.000100.000

vânzarea de obligaţiuni sub preţul de înregistrare: :

%5311 „Casa în lei”6642 „Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate”

= 506 „Obligaţiuni” 500.000490.00010.000

6.3.6. Contabilitatea altor investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilateContabilitatea titlurilor de plasament pentru a căror evidenţă nu avem conturi adecvate se

realizează cu ajutorul contului 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate”

Pentru reflectarea distinctă a altor investiţii financiare şi respective creanţe asimilate, contul 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate” se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul doi:

5081 „Alte titluri de plasament”5088 „Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament”Reflectarea în contabilitate a acestor operaţii se face astfel: cumpărarea altor investiţii financiare:

5081 „Alte titluri de plasament” = %5121 „Conturi la bănci în lei”5311 „Casa în lei”509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”

plata vărsămintelor de efectuat:509 „ Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt

= 5121 „Conturi la bănci în lei”

vânzarea altor investiţii financiare la un preţ mai mare decât cel de înregistrare:5311 „Casa în lei” = %

508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate”

7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt, cedate”

vânzarea altor investiţii financiare la un preţ sub cel de înregistrare:%

5311 „Casa în lei”6642 „ Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate”

= 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate”

Conform principiului separării în timp a cheltuielilor şi veniturilor, veniturile din dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament aferente unui exerciţiu financiar trebuie reflectate, chiar dacă ele nu au fost încasate.

Pentru reflectarea dreptului de creanţă aferent acestor dobânzi se foloseşte contul 5088 „Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament”, astfel:

reflectarea dreptului de creanţă privind dobânzile neîncasate, aferente exerciţiului financiar încheiat:

5088 „Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament”

= 766 „Venituri din dobânzi”

încasarea prin bancă, în exerciţiul următor a dobânzilor aferente obligaţiunilor şi titlurilor de plasament:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5088 „Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament”

6.3.7. Contabilitatea vărsămintelor de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt

În cazul achiziţionării de investiţii financiare, cu plata ulterioară, obligaţia de plată se reflectă cu ajutorul unui cont adecvat: 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”.

înregistrările sunt următoarele:1) cumpărarea de investiţii financiare cu plata ulterioară:

%502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”506 „Obligaţiuni” 5081 „Alte titluri de plasament”

= 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”

2) plata datoriei la o dată ulterioară, în numerar sau prin virament:509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”

= %

5121 „Conturi la bănci în lei”5311 „Casa în lei”

6.4. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎN NUMERAR

Unităţile economice pot efectua o serie de decontări în numerar, care pot fi în lei şi în valută.

Sumele în numerar, în lei şi în valută, de care dispune o unitate patrimonială sunt păstrate

în casieria unităţii, cu gestionarea lor distinctă.Pentru reflectarea acestor sume se utilizează contul 531 „Casa” care este un cont de

activ, care se debitează cu încasările în numerar şi se creditează cu plăţile de aceeaşi natură.Soldul debitor al contului reflectă numerarul, în Lei şi în valută, existent în casieria

unităţii.Pentru contabilitatea distinctă a operaţiunilor în numerar, în lei, de cele în valută, contul

531 „Casa” se dezvoltă pe două conturi de gradul doi:5311 „Casa în lei” 5314 „Casa în devize”

6.4.1. Contabilitatea decontărilor în numerar în lei

Operaţiunile de încasări şi plăţi în lei au o pondere redusă în totalul decontărilor.Încasările în lei pot să provină din vânzarea de produse din producţie proprie, din

vânzarea de mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări de numerar de la bancă, aport la capital etc.Plăţile în lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale

din fondul asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, depuneri de numerar la bancă etc.

Asemenea operaţii se fac prin casieria unităţii cu respectarea prevederilor Regulamentului nr.2/1991, cu completările ulterioare, emis de Banca Naţională a României.

Potrivit acestui regulament, unităţile pot păstra în casierie numerar în limita plafonului de casă, stabilit de comun acord cu unitatea bancară.

Ca documente folosite în operaţiile de casă în lei, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, întâlnim:

Cecul de numerar, folosit la ridicarea sumelor de la bancă. Trebuie să fie semnat de persoanele împuternicite să dispună plăţi din conturile deschise la bancă;

Chitanţa, se emite la fiecare încasare în lei, cu excepţia ridicărilor de numerar pentru care se foloseşte cecul de numerar;

Foaia de vărsământ cu chitanţă, serveşte pentru depunerea sumelor în lei din casierie la bancă;

Dispoziţia de plată încasare, utilizată fie pentru plăţi în lei din casierie, fie pentru încasări în lei, când nu există alte documente justificative de plăţi şi încasări. Când este utilizată ca dispoziţie de încasare, pentru sumele încasate, casierul trebuie să emită chitanţă.

Unele plăţi se fac direct pe baza documentelor justificative întocmite anterior de diferite compartimente ale unităţii (state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de deplasare) fără să se mai întocmească alte documente de plată.

Toate operaţiunile de casă se înscriu de către casier în „Registrul de casă”, care constituie evidenţa operativă pentru asemenea operaţii.

Reglementările normative în vigoare4 prevăd plăţi către persoane juridice în limita unui plafon maxim de 100.000.000 lei, plăţile către o singură persoană juridică fiind admise în limita unui plafon în sumă de 50.000.000 lei. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de materii prime, materiale, semifabricate, produse finite, obiecte de inventar, prestări de servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 50.000.000 lei. Se admit plăţi către o singură persoană juridică în limita unui plafon în numerar în sumă de 100.000.000 lei în cazul plăţilor către reţelele de magazine de tipul Cash & Carry. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către astfel de magazine, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 100.000.000 lei.

4 O.G. nr. 94/2004 pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar valutare (M.O. nr. 803/31.08.2004).

Sumele în numerar aflate în casieriile proprii ale persoanelor juridice nu pot depăşi la sfârşitul fiecărei zile plafonul de 50.000.000 lei. Se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni programate, pe bază de documente justificative, cu persoane fizice pentru perioada de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora. Aceste prevederi nu se aplică unităţilor bancare, ale Trezoreriei Statului, de asigurări şi financiare.

Contabilitatea sintetică a operaţiilor de casă în lei se ţine cu ajutorul contului 5311 „Casa în lei”. Este un cont sintetic de gradul II, operaţional, cont de activ.

Se debitează cu încasările în lei şi se creditează cu plăţile în lei. Soldul poate fi numai debitor şi reprezintă existentul de numerar în lei din casieria unităţii.

Exemple:a) In cursul unei zile se efectuează următoarele încasări în lei, prin casieria unităţii:

ridicarea de numerar de la bancă 2.500.000 lei, lichidarea unor debite 140.000 lei, vânzări de produse finite 250.000 şi T.V.A. aferentă 19%:5311 „Casa în lei” = %

5121 „Conturi la bănci în lei”461 „Debitori diverşi”701 „Venituri din vânzarea produselor finite”4427 „T.V.A. colectată”

2.937.5002.500.000

140.000250.00047.500

b) Prin casieria unităţii se fac următoarele plăţi în lei: achitarea avansului din salarii 2.500.000 lei, cumpărări de mărfuri 100.000 lei şi T.V.A. 19%, cheltuieli de protocol 120.000 lei.

%425 „Avansuri acordate personalului”371 „Mărfuri”4426 „T.V.A. deductibilă”623 „ Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate”

= 5311 „Casa în lei” 2.739.0002.500.000

100.00019.000

120.000

6.4.2. Contabilitatea decontărilor în numerar, în valutăUnităţile economice pot efectua încasări şi plăţi prin casierie, în valută.Evidenţa sintetică a acestor decontări se realizează cu ajutorul contului 5314 „Casa în

devize”. Este un cont sintetic de gradul II, operaţional, de activ. Se debitează cu încasările în devize şi se creditează cu plăţile în devize, prin casierie. Conform Legii Contabilităţii, contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.

Evidenţa analitică a contului 5314 „Casa în devize” se ţine pe feluri de devize. Pentru înregistrarea operaţiilor de încasări şi plăţi în devize se pot folosi una din metodele:

metoda înregistrării operaţiilor la cursul pieţei sau zilei metoda înregistrării operaţiilor la un curs fix.La sfârşitul exerciţiului financiar, pentru ambele metode, soldul este evaluat la cursul

oficial, iar diferenţa este înregistrată după caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din diferenţe de curs valutar.

Exemplu. Se încasează de către o societate comercială, de la un client, prin casierie 80$, la un curs fix de 33.000 lei/$. Ulterior se depun la bancă 50$. În ultima zi a exerciţiului financiar cursul oficial al $ este de 33.500 lei/$.

încasarea valutei:5314 „Casa în devize” = 411 „Clienţi” 2.640.000

depunerea la bancă: 5124 „Conturi la bănci în devize” = 5314 „Casa în devize” 1.650.000

înregistrarea la sfârşitul exerciţiului financiar a diferenţei de curs valutar (favorabilă): %

5314 „Casa în devize”5124 „Conturi la bănci în devize”

= 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

40.000

15.00025.000

Dacă diferenţa de curs valutar ar fi fost favorabilă (cursul oficial mai mic decât cel fix de evidenţă) înregistrarea care trebuie făcută este:665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

= %5314 „Casa în devize”5124 „Conturi la bănci în devize”

Dacă s-ar folosi metoda înregistrării operaţiilor la cursul pieţei sau zilei, pentru transformarea valutei s-ar folosi cursul din ziua operaţiei, restul înregistrărilor fiind identice.

Pentru depunerile şi ridicările de numerar la şi de la bancă se poate utiliza şi contul 581 „Viramente interne” pentru a evita dublarea înregistrării sumelor în conturile de disponibilităţi băneşti.

6.4.3. Contabilitatea altor valoriÎn casieriile unităţilor economice se mai păstrează şi alte valori, categorie în care sunt

incluse: timbrele fiscale şi poştale, biletele de tratament şi odihnă, tichete şi bilete de călătorie şi alte valori.

Aceste valori sunt înregistrate cu ajutorul contului 532 „Alte valori”, care este un cont sintetic, de activ, neoperaţional, care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II, astfel:

5321 „Timbre fiscale şi poştale”5322 „Bilete de tratament şi odihnă”5323 „Tichete şi bilete de călătorie”5328 „Alte valori”Toate sunt conturi de activ, care se debitează cu valorile achiziţionate şi se creditează cu

consumul acestora.Exemplu. Se achiziţionează cuplata în numerar timbre poştale de 50.000 lei şi tichete de

călătorie de 150.000, T.V.A. 19%. Se înregistrează utilizarea de timbre poştale de 30.000 lei şi tichete de călătorie de 60.000 lei.

achiziţionarea de alte valori:%

5321 „Timbre fiscale şi poştale”5323 „Tichete şi bilete de călătorie”4426 „T.V.A. deductibilă”

= 5311 „Casa în lei” 238.00050.000

150.00038.000

utilizarea timbrelor poştale:626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”

= 5321 „Timbre fiscale şi poştale” 30.000

utilizarea tichetelor de călătorie:624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal”

= 5323 „Tichete şi bilete de călătorie” 60.000

6.5. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIN CONTURILE DE LA BĂNCI

Contabilitatea decontărilor prin conturile de la bănci este cunoscută sub denumirea de decontări fără numerar. Acestea deţin ponderea cea mai mare în cazul decontărilor între unităţile

economice.Reflectarea acestor decontări se face cu ajutorul conturilor din grupa 51 „Conturi la

bănci”, care cuprinde conturile:511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”518 „Dobânzi”519 „Credite bancare pe termen scurt”

6.5.1. Contabilitatea valorilor de încasatÎn categoria valorilor de încasat se cuprind cecurile de încasat şi efectele de încasat

primite de la clienţi.Cecul5 este ordinul de plată dat de titularul unui cont curent către banca la care-şi ţine

depozitul, de a elibera o anumită sumă de bani persoanei înscrise în cec sau prezentatorului acestuia. Titularii de depozite folosesc cecurile în mod frecvent, pentru achitarea mărfurilor cumpărate, fapt care le atribuie şi rolul de instrumente de credit pentru circulaţia mărfurilor.

Efectele de încasat sunt titluri de credit care nu au valoare proprie. Ele sunt concomitent simbol al banilor şi document de expresie a relaţiilor de credit respectiv relaţii dintre debitori şi creditori. Creditul comercial dă naştere la titluri de credit sub forma .cambiei.

Cambia este obligaţia scrisă de a plăti sau de a face să se plătească, la scadenţă, o sumă de bani.

Cambia care cuprinde numai obligaţia de a plăti se mai numeşte şi bilet la ordin.În cazul biletului la ordin, în relaţia de credit apar două persoane: debitorul şi

beneficiarul.În situaţia în care creditorul dă ordin debitorului să plătească la scadenţă suma datorată

unei persoane specificate în cambie, cambia se mai numeşte poliţă sau trată.În circuitul tratei participă trei persoane; trăgătorul - acela care emite cambia, trasul -

acela care o achită şi beneficiarul - acela care primeşte banii.Reflectarea acestora în contabilitate se face eu ajutorul contului 511 „Valori de

încasat” . Este un cont de activ care se detaliază pe conturi de gradul H, astfel:5112 „Cecuri de încasat”5113 „Efecte de încasat”5114 „Efecte remise spre scontare”Toate sunt conturi de activ, care se debitează la primirea valorilor de încasat şi se

creditează la încasarea lor astfel:O societate comercială vinde produse finite la preţul de 800.000 lei şi TVA 19%. Pentru

suma de 452.000 lei, primeşte de la client un cec, iar diferenţa se decontează pe bază de efecte de comerţ.

facturare de produse finite:411 „Clienţi” = %

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”4427 „T.V.A. - colectată”

952.000800.000

152.000 primirea de cecuri de încasat:

5112 „Cecuri de încasat” = 411 „Clienţi” 452.000 încasarea cecurilor:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5112 „Cecuri de încasat” 452.000 primirea efectelor de încasat:

5113 „Efecte de încasat” = 413 „Efecte de primit” 500.000 încasarea efectelor la scadenţă;

5 Basno C. şi colab., Monedă, credit, bănci, E.D.P.R.A., Bucureşti, 1994.

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5113 „Efecte de încasat” 500.000În situaţia în care posesorul efectului de comerţ are nevoie de bani înaintea termenului de

scadenţă, el poate depune efectul de comerţ la o bancă specializată pentru scontare. În urma scontării, unitatea este creditată la valoarea efectului de comerţ, mai puţin comisionul şi dobânda reţinute de banca de scont.

Exemplu. O societate comercială a primit un efect de comerţ în valoare de 5.000.000 lei pe care-l depune spre scontare. In urma scontării primeşte un disponibil de 4.200.000 lei, iar banca reţine un comision de 200.000 lei şi o dobândă de 600.000 lei.

Înregistrările ocazionate sunt: depunerea efectelor spre scontare:

5114 „Efecte remise spre scontare” = 5113 „Efecte de încasat” 5.000.000

scontarea propriu-zisă a efectelor de comerţ:%

5121 „Disponibil la bănci în lei”627 „Cheltuieli cu serviciile666 „Cheltuieli privind dobânzile”

= 5114 „Efecte remise spre scontare” 5.000.000

4.200.000

200.000600.000

6.5.2. Contabilitatea încasărilor şi plăţilor prin conturile deschise la bănciA. Încasările şi plăţile prin conturile deschise la bănci sunt reflectate prin contul 512

„Conturi curente la bănci”. Acest cont poate fi folosit în două modalităţi:a) ca un cont de disponibilităţi în lei şi devize aflate în conturile de disponibilităţi

păstrate la bănci.În această situaţie, contul 512 „Conturi curente la bănci” este, după conţinutul

economic, un cont de disponibilităţi, iar după funcţia contabilă, un cont de activ. Se debitează cu sumele încasate prin bancă, în lei sau în valută, şi se creditează cu sumele plătite prin bancă.

Soldul său poate fi numai debitor şi reflectă disponibilităţile unităţii aflate în conturile bancare.

b) ca un cont curent, ce poate reflecta, la un moment dat, fie disponibilităţi băneşti existente în conturile unităţii la bănci, fie credite bancare de plăţi acordate de bănci, în cadrul limitei de creditare.

În cazul în care exprimă disponibilităţi băneşti păstrate la bancă, o debitare a contului exprimă o creştere de activ, iar o creditare exprimă o diminuare de activ, soldul său poate fi doar debitor.

În cazul în care exprimă credite de plăţi, acordate de bancă, o debitare a contului exprimă o diminuare de pasiv, iar o creditare a acestuia reprezintă o creştere de pasiv, soldul său poate fi doar creditor.

În general, o unitate economică poate avea deschise conturi pentru disponibil în lei la mai multe unităţi bancare. În acest caz se impune o detaliere analitică a contului 5121 „Conturi la bănci în lei”, pe fiecare bancă.

Toate operaţiunile efectuate prin conturile curente la bănci sunt înscrise de bancă în Extrasul de cont. Este emis de fiecare bancă şi cuprinde: data emiterii, soldul iniţial, încasările şi plăţile efectuate şi soldul final.

La un moment dat, soldul contului se disponibil confirmat de bancă prin extrasul de cont trebuie să fie egal (dar de sens opus) cu cel din contabilitatea unităţii, în caz de diferenţe se face un „punctaj” între datele din extrasul de cont şi cele din evidenţa unităţii. Diferenţele constatate se înregistrează şi în urma lor cele două solduri trebuie să fie totdeauna egale.

Exemplu. În baza extrasului de cont, o unitate economică înregistrează încasarea facturii de la un client în sumă de 600.000 lei şi plata impozitului pe salarii de 300.000 lei şi a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de 150.000 lei.

încasarea sumei de la client:5121 „Conturi la bănci în lei” = 411 „Clienţi” 600.000

plăţi prin contul de la bancă:% = 5121 „Conturi la bănci în lei”

444 „Impozitul pe salarii”4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

450.000300.000150.000

B. Contul 5124 „Conturi la bănci în devize”, este un cont de activ, care reflectă operaţiunile bancare în devize.

Operaţiunile bancare în devize se contabilizează atât în devize cât şi în lei, la cursul zilei sau la un curs fix. La sfârşitul exerciţiului financiar, disponibilităţile în devize existente în conturile la bănci se evaluează la cursul de schimb oficial din ultima zi. Diferenţele de curs valutar se înregistrează ca şi venituri sau cheltuieli financiare astfel:

diferenţele de curs favorabile (cursul oficial din ultima zi este mai mare decât cursul de înregistrare):

5124 „Conturi la bănci în devize” = 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

diferenţe de curs nefavorabile:665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

= 5124 „Conturi la bănci în lei”

Pentru diferenţele de curs valutar, rezultate în urma operaţiunilor bancare de lichidare a creanţelor şi datoriilor în valută ale unităţii, se utilizează aceleaşi conturi de venituri şi cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

Dacă unităţile au deschise conturi în valută, la mai multe unităţi bancare, contul 5124 „Conturi la bănci în devize” se desfăşoară în analitic pe fiecare bancă în parte, cu, gestionarea distinctă a fiecărei valute.

În ipoteza că băncile ar acorda credite în devize pentru activitatea curentă, contul 5124 „Conturi la bănci în devize” ar funcţiona ca un cont bifuncţional, asemănător contului 5121 „Conturi la bănci în lei”.

C. Contul 5125 „Sume în curs de decontare” reflectă sumele virate sau depuse la bănci sau prin mandat poştal de către terţi, pe bază de documente prezentate unităţii patrimoniale şi neapărute încă în extrasele de cont.

Este un cont de activ care se debitează cu sumele virate sau depuse la bănci, care nu au apărut în extrasele de cont şi se creditează pe măsura încasării (apariţiei în extrasele de cont) a acestor sume.

Soldul poate fi numai debitor şi reflectă sumele virate sau depuse la bănci sau prin mandat poştal de către terţi şi care nu au apărut în extrasele de cont.

Exemplu. O unitate economică primeşte mandate poştale aferente vânzărilor prin colete în sumă de 300.000 lei, sumă care nu a apărut în extrasul de cont. La o dată ulterioară se încasează suma.

contabilizarea mandatelor poştale:5125 „Sume în curs de decontare” = 411 „Clienţi” 300.000

încasarea sumei: '5121 „Conturi la bănci în lei” = 5125 „Sume în curs de decontare” 300.000

6.5.3. Contabilitatea dobânzilor aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente

Evidenţa dobânzilor datorate, precum şi a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, respectiv disponibilităţilor aflate în conturile curente se ţine cu ajutorul contului 518 „Dobânzi”.

Este un cont bifuncţional, în debitul căruia se înregistrează dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente şi cele plătite aferente împrumuturilor primite, iar în credit se înregistrează dobânzile datorate aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente şi cele încasate, aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente.

Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor, dobânzile de plătit.Contul 518 „Dobânzi” se detaliază pe două conturi sintetice de gradul II, în funcţie de

felul dobânzii, astfel:5186 „Dobânzi de plătit”5187 „Dobânzi de încasat”.Contul 5186 „Dobânzi de plătit” reflectă dobânzile aferente creditelor acordate de bănci

prin conturile curente, care nu au fost plătite până la închiderea exerciţiului financiar. Este un cont de pasiv care se creditează cu dobânda de plătit şi se debitează cu încasarea dobânzii în exerciţiile viitoare. Poate avea numai sold creditor care reflectă dobânzile de plătit în exerciţiile viitoare. Întrucât dobânda nu a fost plătită până la închiderea exerciţiului financiar, ea trebuie înregistrată ca o cheltuială financiară a acelei perioade şi ca o datorie de plătit în perioada viitoare.

Acestea se înregistrează astfel: plata dobânzii aferentă creditelor acordate de bănci în conturile curente, în exerciţiul

financiar la care se referă, se înregistrează:666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

obligaţia privind plata dobânzii, în perioada viitoare:666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5186 „Dobânzi de plătit”

plata dobânzii datorate, în perioada viitoare:5186 „Dobânzi de plătit” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

Pentru reflectarea dobânzilor de încasat privind disponibilităţile din conturile curente se foloseşte contul 5187 „Dobânzi de încasat”. Este un cont de activ, care se debitează cu dobânzile aferente exerciţiului curent, care însă nu au fost încasate până la sfârşitul perioadei şi care se vor încasa în perioada viitoare.

Se creditează cu dobânzile încasate în exerciţiile viitoare.Poate avea numai sold debitor care reflectă dobânzile de încasat la un moment dat.Aceste se înregistrează astfel: încasarea dobânzii până la sfârşitul perioadei la care se referă:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 766 „Venituri din dobânzi” dreptul de a încasa dobânzile în perioada viitoare:

5187 „ Dobânzi de încasat” = 766 „Venituri din dobânzi” încasarea dobânzii, în perioada viitoare:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5187 „ Dobânzi de încasat”

6.5.4. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurtCreditele acordate de bănci pe termen scurt se reflectă cu ajutorul contului 519 „Credite

bancare pe termen scurt”.Este un cont de pasiv, care se creditează cu creditele bancare pe termen scurt, acordate de

bancă pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânzile datorate, şi se debitează cu creditele bancare pe termen scurt, restituite băncii finanţatoare, inclusiv dobânzile plătite.

Soldul contului poate fi numai creditor şi reprezintă creditele bancare pe termen scurt

nerestituite la un moment dat.Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt” se detaliază pe conturi sintetice de gradul

II, în funcţie de felul creditului, astfel:5191 „Credite bancare pe termen scurt”5192 „Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă”5193 „Credite externe guvernamentale”5194 „Credite externe garantate de stat”5195 „Credite externe garantate de bănci”5196 „Credite de la trezoreria statului”5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”Toate sunt conturi de pasiv, se creditează cu creditele primite sau dobânda datorată şi se

debitează cu plata datoriilor.Pot avea numai sold creditor care reprezintă datorii neachitate.Contul 5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” este un cont de pasiv,

care reflectă datoria din dobânzile aferente creditelor pe termen scurt, neplătită până la finele perioadei la care se referă. Chiar dacă nu plăteşte dobânda în perioada la care se referă, ea trebuie înregistrată ca o cheltuială a acelei perioade şi ca o datorie de plată.

Exemple: primirea unui credit pe termen scurt:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5191 „Credite bancare pe termen scurt”

obligaţia de plată a dobânzii aferente, la sfârşitul perioadei:666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5198 „Dobânzi aferente creditelor

pe termen scurt” reflectarea creditelor pe termen scurt nerambursate la scadenţă:

5191 „Credite bancare pe termen scurt” = 5192 „Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă”

plata dobânzii datorate, în perioada următoare:5198 „Dobânzi aferente creditelor pe termen scurt”

= 5121 „Conturi la bănci în lei”

6.6. CONTABILITATEA ACREDITIVELOR Şl A AVANSURILOR DE TREZORERIE

6.6.1 Contabilitatea acreditivelor

Acreditivul reprezintă disponibilităţi băneşti ale unităţii, virate într-un cont distinct la dispoziţia unui terţ, de regulă furnizor, şi destinate achitării obligaţiilor faţă de acesta, pe măsura livrării de mărfuri, executării de lucrări sau prestării de servicii.

Evidenţa acreditivelor deschise în bănci pentru efectuarea de plăţi în favoarea terţilor se realizează cu ajutorul contului 541 „Acreditive”. Este un cont de activ, care se debitează cu sumele virate în conturile de acreditive deschise la dispoziţia terţilor şi cu diferenţele favorabile de curs valutar, aferente soldului la închiderea exerciţiului, privind acreditivele deschise în devize.

Contul se creditează cu sumele plătite terţilor sau retrase în conturile de disponibilităţi, ca urmare a încetării valabilităţii acreditivului şi cu diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente soldului privind acreditivele deschise în devize.

Soldul poate fi numai debitor şi reprezintă acreditivele deschise în bănci.Contul 541 „Acreditive” se detaliază pe două conturi sintetice de gradul II, în funcţie de

natura acreditivului, în lei sau în devize, astfel:5411 „Acreditive în lei”5412 „Acreditive în devize”.Operaţiunile privind acreditivele sunt următoarele: deschiderea unui acreditiv în lei:

5411 „Acreditive în lei” = 5121 „Conturi la bănci în lei” plata obligaţiilor faţă de furnizori din acreditivul deschis:

401 „Furnizori” = 5411 „Acreditive în lei” retragerea acreditivului neutilizat:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5411 „Acreditive în lei”Dacă acreditivul este deschis în devize se foloseşte contul 5412 „Acreditive în devize”

iar operaţiile contabile sunt similare cu cele privind acreditivele în lei.La sfârşitul exerciţiului financiar soldul contului 5412 „Acreditive în devize”, trebuie

evaluat la cursul din ultima zi şi înregistrate diferenţele faţă de cursul de înregistrare, astfel: înregistrarea diferenţelor de curs favorabile:

5412 „Acreditive în devize” = 765 „Venituri din diferenţele de curs valutar”

înregistrarea diferenţelor de curs nefavorabile:665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

= 5412 „Acreditive în devize”

În urma acestor operaţii soldul contului 5412 „Acreditive în devize” este evaluat la cursul în vigoare la închiderea exerciţiului.

6.6.2. Contabilitatea avansurilor de trezorerieAvansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziţia administratorilor sau altor persoane

împuternicite de unitate, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea acesteia.Reflectarea în contabilitate a acestor operaţii se face cu ajutorul contului 542 „Avansuri

de trezorerie”. Este un cont de activ, care se debitează cu sumele virate în conturi la bănci sau acordate în numerar şi se creditează cu diversele plăţi făcute din avansuri, în contul unităţii.

Poate avea numai sold debitor, care reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.

Avansurile de trezorerie se pot acorda în lei sau în devize. Dacă avansurile de trezorerie sunt în devize, la sfârşitul exerciţiului financiar se înregistrează diferenţele de curs valutar, după caz, ca o cheltuială sau ca un venit financiar.

Exemplu.a) Se acordă de unitate unui administrator un avans de trezorerie în sumă de 600.000 lei.

Ulterior se decontează din acesta 200.000 lei pentru transportul colectiv de personal şi 300.000 lei pentru acţiuni de protocol. Suma necheltuită se depune la casierie.

acordarea avansului de trezorerie:542 „Avansuri de trezorerie” = 5311 „Casa în lei” 600.000

decontarea avansului de trezorerie:%

624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane”623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate”5311 „Casa în lei”

= 542 „Avansuri de trezorerie” 600.000200.000

300.000

100.000b) Se acordă un avans de trezorerie unui administrator de 1000$ la un curs de 33.000

lei/$. La sfârşitul exerciţiului financiar cursul dolarului este de 33.500 lei /$. Acordarea avansului de trezorerie în valută:

542 „Avansuri de trezorerie” = 5314 „Casa în devize” 33.000.000

Înregistrarea diferenţei de curs:542 „Avansuri de trezorerie” = 765 „Venituri din diferenţe de curs

valutar”500.000

6.7. CONTABILITATEA VIRAMENTELOR INTERNE

Sunt anumite operaţii care reprezintă transferuri de mijloace băneşti dintr-un cont de trezorerie în altul şi anume:

- între conturile bancare;- între conturile bancare şi casieria unităţii;Întrucât aceeaşi operaţie se evidenţiază în mai multe registre, există riscul unor

înregistrări duble. Pentru evitarea acestor riscuri se poate utiliza contul 581 „Viramente interne”.Evidenţa viramentelor de disponibilităţi între conturile de trezorerie se realizează cu

ajutorul contului 581 „Viramente interne”.Este un cont de activ care se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt

cont de trezorerie şi se creditează cu sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie.

Contul nu prezintă sold.Întrucât aceste operaţii fac obiectul înregistrărilor în mai multe registre auxiliare, se

impune folosirea contului 581 „Viramente interne” pentru contabilizarea fără risc de dublă folosire a viramentelor de disponibilităţi dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie.

Exemple.a) Se ridică numerar de la bancă 500.000 lei intrarea numerarului în casierie:

5311 „Casa în lei” = 581 „Viramente interne” 500.000 ieşirea numerarului din contul de la bancă:

581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 500.000b) O unitate economică face un virament de 3.000.000 lei din contul de disponibil deschis

la banca „A”, în contul de disponibil, deschis la banca virarea sumei din contul de la banca „A”:

581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 3.000.000

intrarea sumei în contul de disponibil de la banca „B”:5121 „Conturi la bănci în lei” = 581 „Viramente interne” 3.000.00

0În urma acestor operaţii, contul 581 „Viramente interne” nu prezintă sold.

6.8. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE

Aceste provizioane se constituie în cazul în care, la inventarierea de la sfârşitul exerciţiului, se constată că valoarea de piaţă a investiţiilor financiare pe termen scurt este inferioară valorii de cumpărare a acestora. Pentru această diferenţă nefavorabilă, considerată ca fiind o depreciere reversibilă, se constituie un provizion pe seama cheltuielilor financiare. In cazurile în care titlurile de plasament se vând sau când valoarea acestora creşte până la nivelul valorii de cumpărare, provizioanele se anulează, prin majorarea corespunzătoare a veniturilor financiare.

Evidenţa provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie”, care cuprinde conturile:

591 „Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţi din cadrul grupului”

592 „Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii”593 „Provizioane pentru deprecierea acţiunilor”595 „Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi răscumpărate”596 „Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor”598 „Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare şi creanţe asimilate”După conţinutul economic, sunt conturi rectificative ale valorii investiţiilor financiare pe

termen scurt, iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.Înregistrarea constituirii sau majorării provizioanelor pentru deprecierea conturilor de

trezorerie reprezintă o cheltuială, ocazie cu care se debitează contul 6864 „Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante” şi se creditează, după caz, în unul sau mai multe conturi din grupa 59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie”.

Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie reprezintă un venit financiar, ocazie cu care se creditează contul 7864 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor” şi se debitează contul adecvat de provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie.

În privinţa societăţilor comerciale care conduc contabilitatea financiară după Ordinul nr. 94/2001, pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, facem următoarele precizări: partea de trezorerie este tratată în mai multe IAS-uri, în funcţie de structura trezoreriei: IAS 7 - Situaţiile fluxurilor de numerar, IAS 21 - Contabilitatea investiţiilor financiare, IAS 32 - Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare.