tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

92
UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATEA SI GESTIUNEA TREZORERIEI INTREPRINDERII COORDONATOR STIINTIFIC: Lector univ. dr. IONESCU MIHAELA

Transcript of tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Page 1: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

 

 

LUCRARE DE LICENTA

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA

TREZORERIEI INTREPRINDERII 

 

COORDONATOR STIINTIFIC:

Lector univ. dr. IONESCU MIHAELA

ABSOLVENT

Page 2: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

BUCURESTI – 2008

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................3Capitolul 1. Caracterizarea generala a trezoreriei.......................................................................4

1.1. Definitii............................................................................................................................41.2. Structura trezoreriei.........................................................................................................5

1.2.1. Actiunile....................................................................................................................71.2.2. Obligatiunile.............................................................................................................81.2.3. Dreptul de subscriere................................................................................................91.2.4. Warantul....................................................................................................................91.2.5. Optiunile...................................................................................................................91.2.6. Contractul Futures...................................................................................................101.2.7. Bonurile de tezaur...................................................................................................101.2.8. Obligatiuni de stat...................................................................................................101.2.9. Certificate de depozit cu dobanda...........................................................................10

Capitolul 2. Contabilitatea primara a trezoreriei.......................................................................112.1. Sistemul de conturi utilizat............................................................................................112.2. Documente privind operatiile de incasari si plati..........................................................132.3. Contabilitatea operatiunilor de trezorerie......................................................................15

2.3.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt............................................152.3.2. Contabilitatea actiunilor..........................................................................................162.3.3. Contabilitatea actiunilor proprii..............................................................................172.3.4. Contabilitatea obligatiunilor...................................................................................182.3.5. Contabilitatea obligatiunilor emise si rascumparate...............................................202.3.6. Contabilitatea altor investitii financiare pe termen scurt........................................212.3.7. Contabilitatea varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt...........................................................................................................................................242.3.8. Contabilitatea valorilor de incasat..........................................................................262.3.9. Contabilitatea operatiilor de incasari si plati fara numerar.....................................272.3.10. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt.................................................292.3.11. Contabilitatea dobanzilor aferente disponibilitatilor banesti si credite bancare pe termen scurt.......................................................................................................................302.3.12 Contabilitatea operatiilor de incasari si plati in numerar.......................................312.3.13 Contabilitatea acreditivelor si a avansurilor de trezorerie.....................................343.3.14. Contabilitatea viramentelor interne.......................................................................352.3.15. Contabilitatea deprecierilor investitiilor financiare pe termen scurt.....................36

Capitolul 3. Studiu de caz.........................................................................................................37CONCLUZII SI RECOMANDARI..........................................................................................50Anexa 1 - Chitanta pentru operatiuni in valuta.........................................................................53Anexa 2 - Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare........................................53Anexa 3 - Registru de casa........................................................................................................54Anexa 4 - Dispozitie de plata/incasare......................................................................................55Anexa 5 – Bilant prescurtat.......................................................................................................56BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................58

2

Page 3: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

INTRODUCERE

Contabilitatea, ca stiinta si practica economica, a aparut si s-a dezvoltat o data cu

productia de marfuri, cu necesitatea evidentierii afacerilor, in ordinea lor cronologica, pe

subiecti economici.

Obiectivul contabilitatii presupune lamurirea cat mai precisa a domeniului ei de

cercetare.

Primul care a dat o definitie obiectului contabilitatii a fost invatatul italian Luca

Pacciolo, de altfel intemeietorul stiintei contabile, care in lucrarea sa „Summa de l’aritmetica,

geometria, proportioni e proportilonalita”, publicata la Venetia, in anul 1494, spunea ca

“obiectivul contabilitatii este tot ce are pe lume comerciantul, ca averi miscatoare si

nemiscatoare si ca datorie, precum si toate afacerile mari si mici, in ordinea in care au avut

loc”.1

Se poate afirma deci ca obiectivul contabilitatii il reprezinta, in primul rand, bunurile

economice, in forma si miscarea parcursa de aceasta in circuitul lor economic, modificarile

aduse acestor bunuri, dar si drepturile si obligatiile pe care le genereaza detinerea lor.

De asemenea, contabilitatea sistematica si cronologica, asigura prelucrarea, publicarea

si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute atat pentru

necesitatile proprii ale agentilor economici cat si in relatiile acestora cu ceilalti agenti

economici respectiv: clienti, furnizori, bancile, organele financiar-fiscale, actionarii, asociatii,

persoane fizice sau juridice. Asigura controlul operatiunilor patrimoniale efectuate de agentii

economici si al procedeelor de prelucrare utilizate precum si exactitatea datelor contabile

furnizate. Asigura furnizarea informatiilor necesare stabilirii patimoniului national, executiei

bugetului public national precum si intocmirii balantelor financiare si a bilantului, pe

ansamblul economiei nationale.

Din punct de vedere al contabilitatii prin trezorerie intelegem ansamblul obligatiilor

monetare si financiare pe care le deruleaza un agent economic, pentru procurarea mijloacelor

circulante banesti de care are nevoie.

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor financiare,

disponibilitatilor in conturi la banci şi in casa,creditelor bancare pe termen scurt si altor valori

de trezorerie.

1 Luca Pacciolo „Summa de l’aritmetica, geometria, proportioni e proportilonalita”, Venetia 14943

Page 4: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Contabilitatea trezoreriei este parte componenta a contabilitatii financiare care asigura

evidenta existentei si miscarii urmatoarelor stocuri patrimoniale:

1. Titluri de plasament ( investitii financire )

2. Conturi la banci

3. Casa si alte valori

4. Acreditive si valori de trezorerie

5. Viramente interrne

6. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament

Informatiile contabilitatii cu privire la aceste elemente patrimoniale permit studierea

trezoreriei, stabilirea acesteia la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune si determinarea

capacitatii de plata a unitatii patrimoniale.

Capitolul 1. Caracterizarea generala a trezoreriei

1.1. Definitii

Prin trezorerie se intelege ansamblul operatiunilor financiare desfasurate de un agent

economic pentru atragerea disponibilitatilor banesti necesare si utilizarea lor in vederea

realizarii obiectului sau de activitate. Legat de activitatea agentilor economici apare termenul

de lichiditate care reprezinta capacitatea unitatii economice de a transforma imediat sau intr-

un anumit interval de timp si fara pierderi, mijloacele materiale sau creantele de care dispune

în bani de cont sau in numerar. Lichiditatea da expresie calitatii activitatii desfasurate si

determina solvabilitatea intreprinderii, adica aptitudinea acesteia de a-si onora in orice

moment obligatiile ce decurg din relatiile cu creditorii sai.

Notiunea de trezorerie a cunoscut diferite definitii de-a lungul timpului.

Intr-o acceptiune globala trezoreria reprezinta diferenta dintre activele si

datoriile a caror lichiditate si exigibilitate sunt imediate.

Cea mai restransa definitie a acesteia: Trezorerie = Disponibilitati

Alta, mai extensiva, include pe langa disponibilitati si titlurile de plasament

susceptibile a se transforma în disponibilitati.

Definitia acreditata de O.E.C.C.A. (Franta) extinde continutul de trezorerie

neta adaugand disponibilitatilor, titlurile de plasament, creditele pe termen scurt plus

soldurile creditoare ale conturilor curente, efectele comerciale scontate dar neajunse la

scadenta, precum şi creantele cedate (incluse în categoria angajamentelor în afara bilantului).

4

Page 5: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

O alta definitie practica si de altfel mai completa este reprezentata de suma

elementelor constitutive ale acesteia, adica a activelor si pasivelor de trezorerie. Conform

acesteia:

Trezoreria= Lichiditati ( in cont curent si in casa)+ Active Financiare de

Trezorerie – Pasive de Trezorerie, unde:

Active financiare de trezorerie = Valori mobiliare de plasament + Efecte comerciale de

incasat + Bilete de trezorerie si certificate de depozit

Pasive de trezorerie = Soldul creditor al contului curent + Credite de trezorerie +

Credite de scont

1.2. Structura trezoreriei

Investitii financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sau valori mobiliare

de plasament sunt achizitionate in vederea vanzarii si realizarii unui castig pe termen scurt.

In structura investitiilor financiare pe termen scurt se includ: actiuni, obligatiuni,

actiuni proprii rascumparate, obligatiuni emise si rascumparate e socieate, precum si alte

titluri si creante cum sunt bonurile de tezaur pe termen scurt, certificate de depozit, etc.

In functie de sursa de provenienta si de destinatia lor, actiunile si obligatiunile se

impart in doua categorii:

- actiuni si obligatiuni cumparate in scopul vanzarii si obtinerii unui venit

- actiuni si obligatiuni proprii, ce includ actiunile emise de societate, vandute si

apoi rascumparate in scopul revanzarii la un pret avantajos sau acordarii salariatilor proprii, si

obligatiunile emise de societate in scopul obtinerii unui imprumut pe obligatiuni. In momntul

rambursarii creditului obligatiunile sunt rascumparate si anulate.

Disponibilitatile banesti se rezinta sub forma numerarului din caseria societatilor, a

depozitelor bancare in conturile curente de lei sau valuta si sub forma unor valori de incasat

cum ar fi cecurile de incasat, efectele de incasat si efecte remise spre scontare.

Numerarul din caseria societatilor se prezinta in lei sau valuta si alte valori ( timbre

fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie, alte valori).

Conform Hotararea nr. 2185 din 30 noiembrie 2004 privind aprobarea Normelor

metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996

privind intarirea disciplinei financiar-valutare prin plafon zilnic maxim de plati se intelege

totalitatea platilor efectuate in numerar de o persoana juridica intr-o singura zi, respectiv

10.000 RON. Platile in numerar catre persoane juridice sunt acceptate in limita unui plafon

zilnic maxim de 10.000 RON, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita

unui plafon de 5.000 RON.

5

Page 6: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii,

pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 RON.

Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 RON

catre furnizorii de bunuri si servicii astfel: 5.000 RON in numerar, suma care depaseste acest

plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar.

IAS 7 „ SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR” prezinta notiunea de

echivalente de numerar.

Echivalentele de numerar sunt investitii pe termen scurt si extrem de lichide, usor

convertibile in numerar al caror risc de schimbare este nesemnificativ. Acestea sunt: depozite

la termen cu scadenta sub trei luni; actiunile, obligatiunile si alte titluri foarte lichide

achizitionate pentru a fi transfomate in numerar .

Prin conturile curente la banca se evidentiaza disponbilitatile in lei sau valuta ale

intreprinderii existente in conturile bancare. Prin aceste conturi se inregistreaza toate

operatiunile banesti intre societate si banca. In debitul acestor conturi sunt evidentiate

incasarile ( creante de la clienti sau debitori diversi, depuneri de numerar, primirea unui credit

bancar, etc.) iar in creditul conturilor sunt reflectate toate platile ( datorii catre furnizori,

creditori diversi, bugetul statului, ridicari de numerar, ramburasare rate credie, etc). Soldul

final al unui cont este in mod curent debitor, reprezentand disponibilul existent la un moment

dat, daca soldul este creditor exprima creditele acordate de banca si nerambursate. Extrasul de

cont este documentul ce atesta tranzactiile in lei sau valuta.

Depozitele la termen sunt considerate instrumente de trezorerie daca scadenta este

mai mica de un an.

Acreditivul este o modalitate de decontare de regula impusa de furnizor, care asigura

acestuia mijloacele banesti pe masura livrarii unor bunuri sau prestari de servicii.

Acreditivul reprezinta disponibilitatile banesti ale cumparatorului virate intr-un cont

distinct la dispozitia furnizorului si destinate achitarii obligatiilor fata de acesta, pe masura

livrarii de marfuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii. El poate fi alimentat si din

credite bancare pe termen scurt, daca cumparatorul nu dispune de lichiditati proprii.

Deschiderea acreditivului trebuie comunicata bancii furnizorului prin intermediul

bancii cumparatorului, odata cu conditiile in care el se realizeaza.

Pentru incasarea sumelor prevazute in acreditiv, furnizorul trebuie sa prezinte bancii

de care apartine documentele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru

livrarea bunurilor si prestarea serviciilor.

Acreditivele pot fi deschise la banca in lei sau in devize. Deoarece in cazul

acreditivelor deschise in devize intervin active banesti in valute straine, acestora li se aplica

6

Page 7: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

aceleasi cerinte privind evidenta lor cat si aceleasi reguli privind relatia dintre leii romanesti si

unitatile monetare straine ca si disponibilitatilor banesti pastrate in devize in bancile

cumparatorilor. Principalele etape privind derularea decontarilor pe baza de acreditive sunt:

- incheierea unui contract comercial prin care partenerii au convenit decontarea pe

baza de acreditiv;

- deschiderea acreditivului in lei sau in valuta pe baza ordinului dat de catre client

bancii sale;

- livrarea bunurilor, concomitent cu intocmirea documentelor aferente;

- utilizarea efectiva a acreditivului;

- intrarea in posesia bunurilor pe baza documentelor prezentate de catre client.

Avansuri de trezorerie sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau altor

salariati din unitate, in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii cum sunt:

· aprovizionari de materiale si alte bunuri de valori mici;

· efectuarea de plati in cadrul unor actiuni de protocol, reclama si publicitate;

· cheltuieli de transport, deplasari, detasari;

· servicii postale si taxe de telecomunicatii.

Avansurile de trezorerie pot fi acordate in lei si devize. In cazul avansurilor in devize,

la decontarea lor pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar.

Alte valori de trezorerie In caseriile unitatilor economice se mai pot pastra si alte

valori, categorie in care sunt incluse: timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna,

tichetele si biletele de calatorie si alte valori.

1.2.1. Actiunile

Actiunile sunt titluri financiare ce reprezinta drepturile detinatorului intr-o societate.

Actiunile reprezinta parti indivizibile, de valoare egala, din capitalul social al societatii.

Valoarea nominala a unei actiuni emisa de o societate reprezinta banii pe care actionarii i-au

depus initial, la inceperea afacerii, pentru fiecare actiune emisa. Pretul platit ulterior pentru

cumpararea unei actiuni reprezinta valoarea rezultata in urma cererii si ofertei de pe piata si

poate fi diferit de valoarea nominala. Prin cumpararea de actiuni, investitorul devine actionar

al societatii respective, acesta dispunand de anumite drepturi specifice prin impartirea

profiturilor si a riscurilor. Un investitor poate cumpara sau vinde actiuni oricand doreste. El

este indreptatit sa voteze politica societatii, sa numeasca sau sa demita conducerea executiva a

acesteia si, in cazul in care societatea obtine profit, el este indreptatit sa primeasca o parte din

acesta sub forma de dividend. Dividendul (partea din profitul societatii platit detinatorilor de

7

Page 8: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

actiuni) acordat actionarilor nu este fix si de el beneficiaza actionarii care detin actiuni la o

data stabilita si facuta public prin mijloacele mass-media (numita data de referinta).

In fiecare an, în functie de profitul rezultat la societatea respectiva, conducerea

recomanda actionarilor, ce procent din profitul acesteia sa fie alocat pentru dezvoltarea

societatii (care ramane la dispozitia societatii si este reinvestit) si ce procent sa fie distribuit

actionarilor.

Actionarii sunt cei care decid in cadrul Adunarilor Generale ale Actionarilor (AGA)

daca se acorda dividende si care este cuantumul acestora.

Exista posibilitatea ca intreg profitul rezultat sa fie folosit pentru dezvoltarea

societatii.

1.2.2. Obligatiunile

Obligatiunile reprezinta titluri de valoare de credit pe termen lung. Emitentul

obligatiunii imprumuta de la cumparatorul ei dreptul de folosinta al sumei respective,

contractand astfel o datorie.

In contractul de imprumut (contractul obligatiunii/contract fiduciar) incheiat intre

debitor (emitent) si creditor (investitor) sunt mentionate:

-Valoarea imprumutului - valoarea nominala, suma pe care debitorul o restituie la

scadenta.

-Rata dobanzii - determinata de siuatia de pe piata la acel moment.

-Termenele de plata a dobanzii - intervalele la care se achita dobanzile(6 luni/1 an)

-Termenul de scadenta - data la care debitorul ramburseaza imprumutul creditorului

-Clauza de rascumparare - daca exista o asemenea clauza. Emitentul isi poate

rascumpara obligatiunile inainte de termenul de scadenta la un pret stabilit dinainte. De

regula, pretul de rascumparare trebuie sa fie mai mare decat valoarea nominala a obligatiunii,

pentru ca investitia sa prezinte interes. Daca obligatiunile sunt rascumparate inainte de

scadenta, debitorul plateste creditorului o prima peste valoarea lor nominala.

-Clauza de restituire - daca este prevazuta aceasta clauza. Investitorul poate inapoia

emitentului obligatiunea inainte de termenul de scadenta. Suma platita de emitent este egala

cu pretul de cumparare a obligatiunii plus dobanda.

-Refinantarea - daca la termenul scadent, emitentul nu isi poate achita obligatiile

contractuale, el poate emite o noua serie de obligatiuni prin care isi poate plati obligatiunile

vechi sau sa si le rascumpere (daca exista o asemenea clauza).

-Colateralul - obligatiunile pot fi garantate de un colateral, care poate fi o proprietate

imobiliara, actiuni, polite de risc financiar, alte titluri de valoare.

8

Page 9: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

-Obligatiunile pot fi vandute si cumparate pe piata bursiera, la valoarea lor nominala

sau cu discount, la un pret sub valoarea nominala.

-Obligatiunile reprezinta o alta forma de atragere a capitalului, pe langa actiuni si

imprumuturi bancare, dar spre deosebire de acestea prezinta unele avantaje.

-Ratele dobanzii la obligatiuni pe care emitentul le plateste investitorului sunt mai mici

decat cele pe care le-ar datora unei banci comerciale in cazul unui imprumut. Iar pe de alta

parte, actiunile reprezinta titluri de participatie la proprietate, deci cumparatorul detine cota

din capitalul social. Din acest punct de vedere, in cazul obligatiunilor, cumparatorul doar

imprumuta emitentului bani, fara a avea vreun drept de proprietate.

1.2.3. Dreptul de subscriere

Titluri negociabile destinate protejarii vechilor actionari in urma majorarii capitalului

social prin subscriptie publica. Dreptul acordat actionarilor de a subscrie actiuni sau

obligatiuni convertibile cu ocazia majorarii capitalului social al societatii. Majoritatea

societatilor pe actiuni importante isi majoreaza capitalul social atunci cand este necesara

adaptarea acestuia la cresterea cifrei de afaceri sau in scopul finantarii proiectelor de

expansiune prin folosirea de fonduri proprii. La majorarea capitalului social, actionarii au

dreptul sa subscrie actiuni noi, proportional cu participatia lor anterioara. Acest drept trebuie

sa fie exercitat intr-un termen determinat.

1.2.4. Warantul

Este un document care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general

(porturi,vami). El permite transmiterea proprietatii, fiind utilizat pentru obtinerea si garantarea

creditului bancar. Warantul se utilizeaza fie ca efect de comert (cambie) asigurand

creditorului, respectiv bancii garantia asupra marfurilor si posibilitatea rascumpararii

creditului acordat, fie se poate mobiliza, respectiv negocia, respectiv poate fi vandut bancii

obtinandu-se pe seama lui un imprumut.

1.2.5. Optiunile

Optiunea defineste un contract standardizat care da cumparatorului dreptul, dar nu si

obligatia, de a cumpara sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un pret prestabilit,

nenegociabil, numit pret de exercitare, contra unei sume platite vanzatorului la incheierea

contractului, numita prima, in cadrul unei perioade de timp predeterminate. Activul suport

poate fi reprezentat de actiuni, obligatiuni, titluri de stat, devize, marfuri, contracte futures etc.

9

Page 10: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Exista doua feluri de optiuni: optiunea Call care da cumparatorului dreptul, dar nu si

obligatia, de a cumpara activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o

anumita perioada pana la acea data si optiunea Put care da cumparatorului dreptul, dar nu si

obligatia, de a vinde contractul futures de la baza optiunii la pretul de exercitare prestabilit.

Cumparatorul de optiuni poate pierde doar prima, si poate castiga nelimitat, in timp ce

Vanzatorul de optiuni poate castiga doar prima si poate pierde nelimitat.

1.2.6. Contractul Futures

Contractul Futures este o obligatie asumata intr-o piata organizata, de a cumpara si

vinde un anumit activ (monetar, financiar, marfa), la o anumita data in viitor, la pretul stabilit

in momentul incheierii tranzactiei.

Pentru a tranzactiona contracte Futures, un client trebuie mai intai sa depuna la

societatea de servicii de investitii financiare Broker SA o suma de bani numita marja. Aceasta

marja este o garantie ca cel care castiga isi va incasa banii, iar cel care pierde ii va plati.

Tranzactiile Futures nu se finalizează cu livrarea activului suport de la baza contractului.

Aproape toate tranzactiile Futures se lichideaza prin plata in lei a diferentelor dintre pretul la

care a fost realizat contractul si pretul activului suport la scadenta. O alta varianta este

lichidarea contractului inainte de scadenta, printr-o operatiune de sens contrar (vanzare in

cazul in care s-a inceput cu o cumparare).

1.2.7. Bonurile de tezaur

Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul

de scadenta fiind de maximum un an. Acestea sunt emise pe termen scurt de catre Ministerul

de Finante pentru procurarea de resurse de la agenti bancari sau nebancari. Statul se

imprumuta, dobandind calitatea de debitor fata de persoanele fizice si juridice care cumprara

bonurile de tezaur. Aceste instrumente financiare sunt purtatoare de dobanda, sunt

transmisibile si pot fi scontate. Au un grad ridicat de atractivitate prin garantia pe care o

prezinta statul.

1.2.8. Obligatiuni de stat

Obligatiunile de stat sunt hartii de valoare emise de stat pe un termen de 365 zile si

mai mare, pentru care emitentul plateste periodic dobazi potrivit ratei fixe sau flotante in

conformitate cu conditiile emiterii si sunt rascumparate la valoarea lor nominala la scadenta .

10

Page 11: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Obligatiunile de stat pot fi vandute la un pret mai mic decat valoarea nominala (cu scont), la

valoarea nominala sau la un pret mai mare decat valoarea nominala (cu prima).

1.2.9. Certificate de depozit cu dobanda

Certificatul de depozit reprezinta un inscris, nenegociabil, emise sub forma unor

cupoane tiparite si avand caracteristici de securitate; un titlu de credit pe termen, emis de

banca,care atesta depunerea unei sume de bani. Pe baza acestei hartii, la scadenta, se poate

incasa atat suma depusa, cat si dobanda aferenta. Aceste instrumente sunt foarte lichide si cu

risc minim, putand fi utilizate de catre detinator in diverse scopuri sau operatiuni: scontare,

gaj, garantie bancara (colateral) etc. Certificatele de depozit sunt purtatoare de dobanda ,

avand o valoare nominala si un pret de emisiune care poate fi diferit. Dobanda poate fi simpla

sau compusa. In cazul in care cerificatul se sconteaza inainte de scadenta , dobanda primita

este cea aferenta depozitelor la vedere.

Capitolul 2. Contabilitatea primara a trezoreriei

2.1. Sistemul de conturi utilizat

Disponibilitatile banesti in conturi la banci si in caseria intreprinderii reprezinta

activele curente ale unei entitati si sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor din

clasa 5, conturi de trezorerie.

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

501. Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului

502. Actiuni proprii

503. Actiuni

505. Obligatiuni emise si rascumparate

506. Obligatiuni

508. Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

5081. Alte titluri de plasament

5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament

509. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt

51. CONTURI LA BANCI

511. Valori de incasat

5112. Cecuri de incasat

5113. Efecte de incasat

11

Page 12: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

5114. Efecte remise spre scontare

512. Conturi curente la banci

5121. Conturi la banci in lei

5124. Conturi la banci in valuta

5125. Sume in curs de decontare

518. Dobanzi

5186. Dobanzi de platit

5187. Dobanzi de incasat

519. Credite bancare pe termen scurt

5191. Credite bancare pe termen scurt

5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta

5193. Credite externe guvernamentale

5194. Credite externe garantate de stat

5195. Credite externe garantate de banci

5196. Credite de la trezoreria statului

5197. Credite interne garantate de stat

5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

53. CASA

531. Casa

5311. Casa in lei

5314. Casa in valuta

532. Alte valori

5321. Timbre fiscale si postale

5322. Bilete de tratament si odihna

5323. Tichete si bilete de calatorie

5328. Alte valori

54. ACREDITIVE

541. Acreditive

5411. Acreditive in lei

5412. Acreditive in valuta

542. Avansuri de trezorerie

58. VIRAMENTE INTERNE

581. Viramente interne

59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE

TREZORERIE

12

Page 13: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

591. Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul

grupului

592. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii

593. Provizioane pentru deprecierea actiunilor

595. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate

596. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor

598. Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate

2.2. Documente privind operatiile de incasari si plati

Obligatiile banesti intre societatile comerciale sau intre societatile comerciale si alte

persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz, in numerar si fara numerar.

A. Plata/incasarea în numerar se face imediat, fara intermediere, prin miscarea

directa a sumelor banesti. Documentele folosite pentru inregistrarea operatiilor de casa sunt:

Chitanta serveste ca document justificativ, pentru incasarea unei sume in numerar in

casieria societatii comerciale. Ca o varianta a chitantei este chitanta pentru operatii in valuta,

Anexa 1.

Procesul - verbal de plati pentru sumele predate de catre casierul societatii

comerciale catre casierii platitori.

Imputernicirea este documentul justificativ prin care se autorizeaza o persoana

membra a familiei sau incadrata in munca la aceeasi unitate pentru a incasa drepturi banesti de

la casieria intreprinderii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.

Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document

justificativ, impreuna cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu

şi fara limita de suma, Anexa 2.

Registrul de casa, in lei sau in valuta, serveste ca document centralizator de

inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate de casieria intreprinderii pe

baza actelor justificative. Pe baza lui se stabileste soldul de casa la finele fiecarei zile, Anexa

3.

Factura document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de plata a produselor si

marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi si ca document

de insotire pe timpul transportului si de receptie - incasare in gestiune a primitorului.

Foaia de varsamant se intocmeste in cazul depunerii la banca a numerarului din

caseria unitatii.

13

Page 14: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Dispozitia de plata – incasare catre casierie este docmunetul prin care

compartimentul financiar contabil da dispozitie caseriei fie sa plateasca, fie sa incaseze in

numerar anumite sume potrivit dispozitilor legale.

Statul de salarii justifica platile facute catre salariati.

B.Operatiile de incasari/plati fara numerar constau in lichidarea drepturilor banesti

prin utilizarea unor instrumente si mijloace de plata fara miscare efectiva a sumelor banesti.

Din categoria acestor instrumente de plata adoptate de sistemul de plati din Romania fac

parte: cecul, cambia, biletul la ordin si ordinul de plata.

Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil

corespunzator in aceste conturi. Circuitul sau se deruleaza intre trei persoane, tragator - tras -

beneficiar. Instrumentul este creat de tragator care, in baza disponibilului constituit in

prealabil la o societate bancara, da ordin acesteia, in calitatea sa de tras, sa plateasca la

prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului, aflat in pozitie de

beneficiar. Cecul prezentat este platit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare

fiind de 8 zile, daca cecul este platibil chiar în localitatea in care a fost emis şi 15 zile, in

celelalte cazuri.

Cecul poate fi la purtator, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat si cecul de

calatorie. Cecul barat consta in inscrirea a doua linii paralele orizontale sau oblice pe fata

cecului. Bararea indica obligatia ca beneficiarul sa recurga la serviciile unei banci pentru

incasarea sumei inscrisa pe cec, incasarea in numerar direct de la banca tragatorului nefiind

posibila. Cecul certificat prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta si blocarea

disponibilului necesar efectuarii platii. Cecul de calatorie prin care tragatorul poate

conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul

(posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare. O prima semnatura se

pune în momentul primirii cecului si a doua in momentul incasarii, in prezenta functionarului

bancar sau in momentul efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului.

Cambia este simultan un instrument de plata si un titlu de credit prin care tragatorul,

creator de titlu, plateste o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei

persoane (tras) care era datoare tragatorului. Plata se face la ordinul tragatorului sau al

beneficiarului, dupa caz.

Biletul la ordin este un instrument de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de

a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul

legitim al instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent in calitatea de debitor care se

obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat

in calitatea de creditor.

14

Page 15: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Warantul este o varianta a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra marfurilor.

La vanzarea marfurilor, cumparatorul achita contravaloarea lor si dobandeste warantul.

Posesia legala a warantului echivaleaza cu titlul de proprietate asupra marfurilor respective.

Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount),

termenul de scadenta fiind de maximum un an.

Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia

unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de

bani la o anumita data. Pentru a face plata trebuie sa existe lichiditati suficiente in contul de la

banca.

Cecul simplu inlocuieste “cecul de numerar”, fiind utilizat pentru ridicarea de

numerar din conturile de la banci.

Mandatul este o imputernicire scrisa data de un mandant, unei alte persoane numita

mandatar pentru a o reprezenta in anumite operatii sau sa lucreze in interesul sau potrivit

indicatiilor date. O forma folosita in acest sens este mandatul postal care serveste la

expedierea de sume de bani.

Trata este o forma a cambiei utilizata mai ales in decontarile internationale.

Reprezinta un ordin scris, neconditionat, emis de tragator (creditor) asupra trasului (debitor)

de a plati la vedere (prezentare) sau la un anumit termen o suma de bani unei alte persoane

(beneficiarul).

Cardul este un instrument modern de plata care permite achitarea obligatiilor fara a

apela la numerar. Cardurile cunosc o diversitate de forme si tipuri.

2.3. Contabilitatea operatiunilor de trezorerie

2.3.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt

Investitiile financiare pe termen scurt sunt titluri achizitionate de intreprindere in

vederea realizarii unui castig pe termen scurt. Titlurile de plasament sunt o componenta a

activului circulant. Spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de plasament reprezinta

cel mult 10% din capitalul societatii emitente, atunci cand imbraca forma actiunilor, sau 10%

din totalul obligatiunilor emise, mai este cunoscut si sub numele de investitie de portofoliu.

In structura titlurilor de plasament sunt cuprinse:

actiuni ( cotate si necotate);

obligatiuni ( cotate si necotate);

actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de societate;

alte titluri de plasament si creante asimilate ( bonuri de tezaur pe termen scurt,

titlurile institutiilor financiare specializate, certificatele de depozit).

15

Page 16: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Valorile mobiliare, partile sociale, titlurile de creanta negociabile, bonurile de

casa nu intra in categoria titluri de plasament.

Intreprinderea cumparatoare de titluri de plasament cauta fie utilizarea

temporara a unei parti din disponibilitatile sale în vederea conservarii valorii de trezorerie, fie

rentabilizarea plasamentelor sale prin:

- cresterea veniturilor percepute prin dobanzi si dividende;

- realizarea unui plus de valoare prin revanzarea lor.

Evidenta valorilor mobiliare de plasament se realizeaza prin conturile din

grupa 50 Investitii financiare pe termen scurt.

Contul 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta investitiilor financiare pe termen scurt la

societatile din cadrul grupului, cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un

termen scurt.

Contul 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului este

un cont de activ.

In debitul contului 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul

grupului se inregistreaza:

- valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate de la societatile din cadrul

grupului (509, 512, 531).

In creditul contului 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul

grupului se inregistreaza:

- valoarea actiunilor detinute la societatile din cadrul grupului, cedate (512, 531, 664).

Soldul contului reprezinta valoarea investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni)

detinute la societatile din cadrul grupului.

2.3.2. Contabilitatea actiunilor

Contul 503 - Actiuni.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor cotate si necotate, cumparate in

vederea obtinerii de venituri financiare pe termen scurt.

Contul 503 este un cont de activ.

In debitul contului 503 se inregistreaza:

- valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate (509, 512, 531).

In creditul contului 503 se inregistreaza:

- valoarea actiunilor cedate (512, 531, 664, 461);

- actiunile depuse ca aport la capital (456).

16

Page 17: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor cumparate, existente.

Subconturile pentru "Contul 503 - Actiuni" sunt:

5031 - Actiuni cotate.

5032 - Actiuni necotate.

Veniturile obtinute din vanzarea actiunilor se inregistreaza in contul 764 - Venituri din

investitii financiare cedate, iar pierderile obtinute din vanzarea actiunilor se inregistreaza in

cont 664 - Cheltuieli privid investitiile financiare cedate.

Inregistrari contabile:

1. Achizitia actiunilor

5031 Actiuni cotate = 462 Creditori diversi

2. Plata cheltuielilor cu ocazia achizitie de actiuni

5031 Actiuni cotate = 5121 Conturi la banci in lei

3. Plata actiunilor

462 Creditori diversi = 5121 Conturi la banci in lei

4. Vanzarea actiunilor la bursa cu obtinerea de venituri

5121 Conturi la banci in lei = %

5031 Actiuni cotate

7642 Venituri din investitii financiare cedate

Actiunile necotate sunt tratate similar. Dar pentru a putea fi considerate instrumente de

trezorerie, aceste actiuni trebuie sa fie lichide, chiar daca nu sunt cotate la bursa.

2.3.3. Contabilitatea actiunilor proprii

Contul 502 - Actiuni proprii.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor proprii rascumparate. Contul 502

este un cont de activ.

In debitul contului 502 se inregistreaza:

- costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate (509, 512, 531).

In creditul contului 502 se inregistreaza:

- valoarea actiunilor proprii anulate (101);

- valoarea actiunilor proprii cedate, rascumparate, distribuite angajatilor sau tertilor

(456, 509, 512, 531);

- diferenta dintre pretul de achizitie si pretul de cesiune (664).

Soldul contului reprezinta costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate

existente.

17

Page 18: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Cumpararea, detinerea si anularea de actiuni proprii sunt strict reglementate de Legea

societatilor comerciale, Legea nr. 31/1990, art. 103-107 “Art. 103. (1) Societatea nu poate

dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu,

dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a

actionarilor hotaraste altfel” si in anumite scopuri , cum ar fi distribuirea gratuita salariatilor

sau vanzarea catre salariati , stabilizarea cursului bursier, anularea lor, ca urmare a deciziei de

micsorare a capitalului social, etc., conform art. 104 . Daca actiunile proprii sunt achizitionate

in alte scopuri, societatea nu poate detine mai mult de 10% din capitalul social, sin u le poate

achizitona decat daca valoarea profitului distribuibil si a rezervelor , fara rezervele legale,

depasesc valoarea actiunilor ce urmeaza a fi cumparate.

Rascumpararea actiunilor proprii determina urmatoarele operatiuni contabile:

1.Inregistrarea rascumpararii propriilor actiuni:

502 Actiuni proprii = 5121 Conturi la banci in lei

2.Valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea nr. 31/1990,

republicata

129 Repartizarea profitului = 1068 Alte rezerve

3. Anularea actiunilor proprii si diminuarea capitalului social in cazul in care costul

de achizitei este mai mare decat valoarea nominala a actiunilor proprii:

% = 502 Actiuni proprii

1012 Capital subscris varsat

6642 Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate

si concomitent pentru valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea

nr. 31/1990, republicata

1068 Alte rezerve = 7642 Venituri privind investitiile financiare pe termen scurt cedate

4. Anularea actiunilor proprii si diminuarea capitalului social in cazul in care costul de

achizitei este mai mic decat valoarea nominala a actiunilor proprii:

1012 Capital subscris varsat = %

502 Actiuni properii

7642 Venituri din investitii financiare cedate

si concomitent pentru valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea

nr. 31/1990, republicata

1068 Alte rezerve = 7642 Venituri din investitii financiare cedate

18

Page 19: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Veniturile rezultate din anularea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din

Legea nr. 31/1990, republicata , sunt neimpozabile.

2.3.4. Contabilitatea obligatiunilor

Contul 506 - Obligatiuni.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor cumparate. Contul 506 este un

cont de activ.

In debitul contului 506 se inregistreaza:

- valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor cumparate (509, 512, 531).

In creditul contului 506 se inregistreaza:

- valoarea obligatiunilor cedate (512, 531, 664, 461);

- obligatiunile depuse ca aport la capital (456).

Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor existente.

Subconturile pentru Contul 506 - Obligatiuni sunt:

5061 - Obligatiuni cotate.

5062 - Obligatiuni necotate.

Obligatiunile (numite si titluri de renta daca sunt emise de stat) sunt titluri reprezentate

prin dreptul de creanta al proprietarului asupra emitentului.

Posesorul unei obligatiuni este o persoana care a imprumutat o anumita suma de bani

emitentului, in anumite conditii, obligandu-l astfel pe cel imprumutat de a-l remunera, prin

varsarea periodica a unei dobanzi.

In functie de schimbarea caracterului fix al dobanzii, pentru contracararea procesului

inflationist, precum si avand in vedere posibilitatea creditorului de a renunta la rambursarea

imprumutului la scadenta si achizitionarea de actiuni la respectiva societate, intalnim si alte

tipuri de obligatiuni: obligatiuni indexate, obligatiuni participative, obligatiuni convertibile,

obligatiuni ipotecare, obligatiuni cu cupon flotant, etc.

Obligatiunile indexate sunt, prin definitie, obligatiunile la care emitentul isi asuma

obligatia de a reactualiza valoarea acestor titluri in functie de un indice ales de comun acord

cu investitorul (creditorul).

Obligatiunile participative au ca scop legarea creditorului de bunurile rezultate din

investitiile la care a contribuit cu finantarea. Modalitatea consta in a face sa varieze suma

anuala a dobanzii varsata si a sumei de rambursat, in functie de rezultatele financiare ale

emitentului, de dividendul varsat actionarilor sau de sumele destinate pentru rezerve.

Obligatiunile convertibile sunt obligatiunile care, la expirarea termenului fixat in

contractul de emisiune, in general cuprins intre 2 si 6 luni, ofera investitorului posibilitatea sa

19

Page 20: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

isi exercite optiunea de convertire a titlului in lichiditati sau in actiuni, la o paritate data de

valoarea actiunilor substituite de o noua emisiune care acopera contravaloarea obligatiunilor

asupra carora s-a exercitat optiunea de convertire

Obligatiunile ipotecare reprezinta titluri mobiliare emise de banci ipotecare si urbane

pentru imprumuturile acordate debitorilor pe baza ipotecarii terenurilor sau a imobilelor. In

baza contractelor de ipoteca incheiate cu bancile ipotecare, proprietarii de pamant si/sau

imobile primesc suma solicitata drept imprumut, nu in numerar, ci in inscrisuri funciare la

valoarea lor nominala. Pentru a obtine banii necesari, detinatorii vand aceste titluri de credit la

bursa de valori.

Cumpararea de obligatiuni determina urmatoarele operatiuni contabile:

1. Achizitia obligatiunilor

5062 Obligatiuni necotate = 462 Creditori diversi

2. Plata cu numerar a obligatiunilor

462 Creditori diversi = 5311 Casa in lei

3. Inregistrarea dobanzii de incasat. Societatea va inregistra un venit din dobanzi

numai pentru perioada in care detine obligatiunile. Diferenta de dobanda, nerecunoscuta ca si

venit va micsora costul obligatiunilor.

5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament

= %

5062 Obligatiuni necotate

762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt

4. Incasarea in numerar a dobanzii

5311 Casa in lei = 5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament

5. Vanzarea cu incasare in numerar a obligatiunilor in cazul in care se micsoreaza

costul obligatiunilor

5311 Casa in lei = %

5062 Obligatiuni necotate

762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt

6. Vanzarea cu incasare in banca a obligatiunilor in cazul in care se inregistreaza

pierdere

% = 5062 Obligatiuni necotate

5121 Conturi la banci in lei

6642 Cheltuieli din investitii financiare pe termen scurt

20

Page 21: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

2.3.5. Contabilitatea obligatiunilor emise si rascumparate

Obligatiunile emise si rascumparate sunt titluri de credit pe care societatile comerciale

le emite in vederea obtinerii de imprumuturi publice de la terte persoane.

Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor emise si rascumparate.

Contul 505 - Obligatiuni emise si rascumparate este un cont de activ.

In debitul contului 505 - Obligatiuni emise si rascumparate se inregistreaza:

- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate (509, 512, 531).

In creditul contului 505 - Obligatiuni emise si rascumparate se inregistreaza:

- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, anulate (161).

Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, neanulate.

Inregistrarile contabile pentru obligatiunile emise si rascumparate sunt:

1. Rascumpararea obligatiunilor:

505 Obligatiuni emise si rascumparate

= 5311 Casa in lei

2. Anularea imprumutului obligatar:

- daca obligatiunie sunt rascumparate la o valoare mai mare decat pretul de

rambursare, apare o pierdre financiara inregistrata in cont 668 - Alte cheltuieli financiare sau

in cont 6642 – Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurd cedate.

% = 505 Obligatiuni emise si rascumparate

161 Imprumuturi din si emisiunea de obligatiuni

668 Alte cheltuieli financiare

- daca obligatiunie sunt rascumparate la o valoare mai mica decat pretul de

rambursare, apare un castig financiar inregistrat in cont 768 – Alte venituri financiare sau

7642 – Castiguri din investitiile financiare pe termen scurd cedate.

161 Imprumuturi din si emisiunea de obligatiuni

= %

505 Obligatiuni emise si rascumparate

768 Alte venituri financiare

2.3.6. Contabilitatea altor investitii financiare pe termen scurt

Contabilitatea altor titluri si creante asimilate se refera la evidenta altor titluri de

plasament achizitionate in scopul obtinerii unui venit prin realizarea unei plus-valori la

21

Page 22: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

revanzare sau la scadenta. In această categorie sunt incluse: actiunile atat cele cotate cat si

cele necotate, bonurile de subscriere autonoma, certificatele de investitor, titlurile

participative, drepturile de tragere si alte titluri de creantă.

Contul 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de plasament si creante asimilate,

cumparate.

Contul 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate este un cont

de activ.

In debitul contului 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

se inregistreaza:

- valoarea la cost de achizitie a altor investitii financiare pe termen scurt si creante

asimilate cumparate (509, 512, 531);

- diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt

titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar

(765).

In creditul contului 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

se inregistreaza:

- valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cedate (512,

531, 664);

- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt

titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar

sau lichidarea lor (665).

Soldul contului reprezinta valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante

asimilate existente.

Optiunile

Optiunile sunt de doua tipuri: de cumparare (Call) sau de vanzare (Put). Prin optiuni se

cumpara/se vinde dreptul de a vinde sau de a cumpara la un anumit pret de exercitare .

Cumparatorul dobandeste fie dreptul de a cumpara fie de a vinde un titlu financiar la

un pret de exercitiu stabilit la bursa. Acest drept poate fi exercitat in orice zi pana la scadenta

fixate de bursa. Pretul optiunii este cotat prin licitatie sau stabilit electronic.

Optiunile Call se contabilizeaza astfel:

1. Cumpararea optiunilor cu plata in numerar:

5081 Alte titluri de plasament = 5311 Casa in lei

2. Exercitarea dreptului de cumparare de actiuni cotate :

5031 Actiuni cotate = %

22

Page 23: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

5311 Casa in lei

5081 Alte titluri de plasament

3. In cazul in care actiunile au un pret mai mic decat optiunile nu se exercita dreptul

de cumparare are loc inregistrarea:

668 Alte cheltuieli financiare = 5081 Alte titluri de plasament

Optiunile Put se contabilizeaza astfel:

1.La cumpararea optiunilor cu plata in numerar:

5081 Alte titluri de plasament = 5311 Casa in lei

2. La exercitarea dreptului de vanzare de actiuni cu obtinerea de venit financiar:

5311 Casa in lei = %

5031 Actiuni cotate

5081 Alte titluri de plasament

7642 Venituri din investitii financiare pe termen scurt cedate

In cazul in care optiunile au termen scadent mai lung decat sfarsitul anului , confom

IAS 39 – Instrumente financiare, la sfarsitul anului optiunile se evaluaeaza la valoarea justa si

se inregistreaza pierderea sau castigul de valoare in rezultatul curent al exercitiului.

Drepturile de subscriere

Drepturile de subscriere sunt titluri negociabile destinate protejarii vechilor actionari

in urma majorarii capitalului social prin subscriptie publica.

Inregistrarile contabile sunt:

1. La primirea drepturile de subscriere

5081 Alte titluri de plasament = 7617 Venituri din alte imobilizari financiare

2. La exercitarea dreptului de vanzare de actiuni cu obtinerea de venit financiar:

5311 Casa in lei = %

5081 Alte titluri de plasament

7642 Venituri din investitii financiare pe termen scurt cedate

Warantul

“Warantul este un titlu de valoare care da dreptul detinatorului sa cumpere actiunile

societatii care l-a emis, la un pret fix, intr-o perioada de timp determinata , spre deosebire de

dreptul de subscrire, nu are rol de a proteja sau privilegia vechii actionari si are o durata mai

mare de viata (dar mai mica de un an) “

Warantul se inregistreaza in contabilitate identic cu optiunile.

23

Page 24: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Contractele forward

Acord intre doua parti prin care acestea accepta sa cumpere, respectiv sa vanda o

anumita cantitate din activul de baza (o marfa, un instrument financiar guvernamental, o

valuta sau alt instrument financiar) la un anumit pret, cu livrarea la o data viitoare specificata

si in conditii stabilite in prezent.

Exemplu: O societate are o datorie in valuta de 1000 EUR ( 1000 EUR x 2,9 lei)

scadenta peste 3 luni de zile, cursul in prezent ( curs la vedere) este de 3 lei iar cursul la

termen (forward) este de 3,2 lei.

Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:

1. La incheierea contractului forward in valuta la cursul forward( la termen):

% = 462 Creditori diversi/lei 3200 lei

3000 lei 461 Debitori diversi/EUR

200 lei 471 Cheltuieli inregistrate in avans

2. Amortizarea lunara a primei egale cu diferenta dintre cursul prezent si cursul

forward este 200 lei : 3 luni = 66,66 lei

66,66 lei 668 Alte cheltuieli financiare = 471 Cheltuieli inregistrate in avans

66,66 lei

3. La sfarsitul celor 3 luni se cumpara 1000 EUR la pretul de 3,3 lei:

3300 lei 5124 Cont bancar in valuta = % 3300 lei

461 Debitori diversi/EUR 3000 lei

765 Venituri din diferente de curs valutar

300

4. Se plateste suma datorata in lei

3200 lei 462 Creditori diversi = 5121 Cont bancar in lei 3200 lei

5. Se plateste datoria externa, cursul din momentul in care a fost contractata de 2,9

lei:

% = 5124 Cont bancar in valuta

2900 lei 401 Furnizori

300 lei 665 Cheltuieli din diferente de curs

2.3.7. Contabilitatea varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt

Contul 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru investitii

financiare pe termen scurt cumparate.

Contul 509 - Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt este un

cont de pasiv.

24

Page 25: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

In creditul contului 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen

scurt se inregistreaza:

- valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate (501, 502,

503, 505, 506, 508).

In debitul contului 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen

scurt se inregistreaza:

- valoarea achitata a investitiilor financiare pe termen scurt cumparate (512, 531).

Soldul contului reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen

scurt cumparate.

Contul 509 - Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt tine

evidenta varsamintelor de efectuat pentru titlurile de valoare dobandite dar neachitate integral.

Inregistrarea datoriilor prin contul 509 - Varsaminte de efectuat pentru investitii

financiare pe termen scurt se face numai în cazul în care nu sunt apelate sau nominalizate sub

aspectul termenului de decontare. Daca sunt apelate, se inregistreaza in contul 462 -Creditori

diversi.

Circulatia titlurilor de plasament determina urmatoarele operatii:

a) titluri de plasament achizitionate, a caror valoare este imediat achitata:

501 Investitii financiare pe termen scurt

= 5121 Cont bancar in lei

b) achizitia de titluri de plasament cu plata ulterioara a partii neapelate:

501 Investitii financiare pe termen scurt

= %

462 Creditori diversi (valoarea apelata)

509 Varsaminte de efectuat(valoarea neapelata)

462 Creditori diversi = 5121 Cont bancar in lei

c) efectuarea de varsaminte pentru titlurile achizitionate:

509 Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt

= 5121 Cont bancar in lei

d) deprecierea valorii titlurilor de plasamente

6864 Cheltuieli finaciare privind amortizarile si provizioanele

= 591 Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare

e) iesirea prin cedare a titlurilor de plasament - in cazul in care pretul de vanzare este

mai mare decat pretul de cumparare (valoarea contabila de intrare ) :

461 Debitori diversi ( pretul de vanzare)

= %

509 (valoarea contabila de intrare)

764 Venituri din investitii financiare cedate ( cu

25

Page 26: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

diferenta)- in cazul in care pretul de vanzare este mai mic decat pretul de cumparare se

anuleaza provizioanele constituite si apar si cheltuielile privind investitiile financiare cedate.

2.3.8. Contabilitatea valorilor de incasat

Contul 511- Valori de incasat

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta valorilor de incasat, cum sunt cecurile si

efectele comerciale primite de la clienti.

Contul 511 - Valori de incasat este un cont de activ.

In debitul contului 511 - Valori de incasat se inregistreaza:

- valoarea cecurilor si a efectelor comerciale primite de la clienti (411, 413).

In creditul contului 511 - Valori de incasat se inregistreaza:

- valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate (512);

- valoarea sconturilor acordate (667).

Soldul contului reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale neincasate.

Contul 511- Valori de incasat se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II :

5112 -Cecuri de incasat, 5113- Efecte de incasat si 5114 - Efecte remise spre scontare.

Aceste conturi de bilant au functie contabila de activ si implicit solduri finale debitoare, care

reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale depuse la banca spre incasare,

inscriindu-se la doua posturi bilantiere, primul la ‘’Casa si conturi la banci’’, iar celelalte doua

la ‘’Investitii financiare pe termen scurt ‘’ si aceasta datorita continutului lor economic.

Cecurile de incasat

Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele:

1. Primirea cecului de la client:

5112 Cecuri de incasat = 411 Clienti

2. Incasarea prin banca :

5121 Conturi bancare = 5112 Cecuri de incasat

Efectele de incasat

Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele:

1. Depunerea la banca a efectelor de incasat :

5113 Efecte de incasat = 413 Efecte de primit

2. Incasarea prin banca :

5121 Conturi bancare = 5113 Efecte de incasat

Efecte remise si scontate

26

Page 27: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Efecte de incasat primate de furnizor de la clienti sunt pastrate in gestiune pana la

scadenta si apoi depuse la banca pentru decontare. Daca furnizorul are nevoie de bani inainte

de scadenta efectelor , poate sa decida vanzarea acestora, adica le poate sconta unei banci.

Scontul este dobada la care se adauga un comision bancar pentru plata efectului

comercial inainte ca el sa ajunga la scadenta.

Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele:

1. Predarea catre banca a efectului scontat:

% = 413 Efecte remise spre scontare

5114 Efecte de primit

667 Cheltuieli privind sconturile acordate

2. Incasarea contravalorii efectelor remise spre scontare:

5121 Conturi bancare in lei = 5114 Efectete remise spre scontare

2.3.9. Contabilitatea operatiilor de incasari si plati fara numerar

Unitatile patrimoniale, pentru o buna circulatie a banilor, sunt interesate sa pastreze la

diferite banci disponibilitatile lor banesti si sa efectueze operatiile de incasari si plati in

sistemul decontarilor fara numerar.

Decontarile fara numerar sunt acele operatii bancare prin care, platile, respectiv

incasarile, se fac prin trecerea (virarea) unei sume de bani datorata de debitor (cumparator sau

alt platitor) din contul sau de la banca in contul de la banca al carui titular este creditorul

(furnizorul sau beneficiarul de drepturi).

Plătile din contul debitorului se fac cu consimtamantul acestuia, cu exceptia celor ce

reprezinta obligatii stabilite prin titluri executorii si in limita disponibilitatilor banesti din cont

si a creditelor contractate. Intreprinderile isi pot deschide mai multe conturi de disponibil la

banci (conturi, subconturi) pe activitate, destinatie, unitati, etc, astfel incat sa poata beneficia

de servicii operationale, de securitatea si valorificarea mijloacelor banesti.

La efectuarea operatiilor de incasari si plati fara numerar, prin banca, se pot utiliza

diferite forme (sisteme) de decontare şi instrumente adecvate care sa faciliteze cu siguranta

aceste operatii.

Disponibilitatile in lei ale agentilor economici sunt pastrate la banca in conturi

deschise pe numele lor. Din ele se fac plati, in lei, catre alte persoane juridice care au, la

randul lor, deschise conturi la banci, ori se ridica numerar pentu nevoile agentului economic

spre a se face plati prin casieria lui .

Toate operatiile efectuate prin conturile de la banci sunt consemnate de banca in

"Extrasul de cont" al acesteia, unde se inscriu incasarile, platile si soldul final. Aceasta

27

Page 28: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

impreuna cu anexele sale stau la baza inregistrarilor din contabilitatea agentului economic.

De mentionat ca semficatiile debitului si respectiv creditului din contabilitatea

agentului economic sunt de sens contrar fata de debitul si creditul din extrasul de cont al

bancii. Inscrierea unei sume in debitul contului de disponibilitati din contabilitatea agentului

economic semnifica o crestere a mijloacelor banesti ale acestuia, pe cand in extrasul de cont al

bancii apare in creditul extrasului de cont, semnificand cresterea obligatiilor banesti fata de

agentului economic

Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate şi valorile

de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banca, disponibilitatile in devize

din conturile de la banca, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente

disponibilitatilor si creditelor bancare.

Toate conturile de la banci care concentreaza disponibilitatile banesti au functie

contabila de activ. Se debiteaza, dupa caz, cu valorile de incasat sau cu incasarile de

lichiditati, se crediteaza cu diminuarea valorilor de incasat pe masura lichidarii lor si cu platile

de lichiditati. Au sold final debitor care reprezinta valorile de incasat sau disponibilitatile

banesti existente in conturile de la banci, dupa caz.

Contul 5121 - Conturi la banci in lei, este un cont bifunctional, care se debiteaza cu

incasarile si se crediteaza cu platile, prin intermediul sau sunt evidentiate si creditele de

trezorerie acordate de banca. Cand soldul contului este creditor, el reprezinta creditele de

trezorerie primite de intreprindere si cand soldul este debitor reprezinta disponibilitatile in lei

Inregistrarile contabile ale operatiunilor de incasari si plati prin Contul 5121 - Conturi

la banci in lei:

1. Incasari in cont curent:

5121 Conturi bancare in lei = %

4111 Clienti

456 Decontari cu asociatii privind capitalul

461 Debitori diversi

581 Viramente interne

766 Venituri din dobanzi

2. Plati din cont current:

% = 5121 Conturi la banci

401 Furnizori

441 Impozit Profit

444 Impozit salarii

627 Cheltuieli cu serviciille bancare si asimilate

28

Page 29: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Contul 5124 - Conturi la banci in devize

Evidenta analitica a conturilor de la banci se dezvolta pe fiecare banca in parte si pe

fiecare tip de cont in parte.

Operatiile privind disponibilitatile in devize se inregistreaza in contabilitate folosind

una din metodele:

a) metoda cursului fix consta in inregistrarea si evaluarea in lei , de-a lungul

anului, a tuturor operatiunilor la un curs fix, prestabilit.

b) metoda cursului variabil ( cursului zilei) toate operatiunile se inregistreaza si

evalueaza la cursul zilei comunicat de Banca Nationala. .

Exceptie fac cumpararile si vanzarile de valuta ( licitatii) care se inregistreaza la cursul

bancii.

La inchiderea exercitiului financiar, disponibilitaiile in devize se evalueaza in

contabilitate, la cursul valutar de schimb in vigoare la acea data, iar diferenta de curs valutar

se inregistreaza dupa caz in conturile de venituri si cheltuieli.

2.3.10. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

Agentii economice care nu dispun de suficiente disponibilitati apeleaza la banci pentru

obtinerea de creditele pentru finanterea desfasurarii activitatii curente a companiei.

Forma cea mai cuprinzatoare, mai putin restrictiva si mai facila sub aspectul derularii

este finantarea prin linie de credit. Dobanda se aplica numai la soldul debitor al contului

curent al companiei astfel, orice incasari pe care intreprinderea le primeste in contul curent

diminueaza valoarea soldului debitor, respectiv suma la care se aplica, zilnic, rata convenita a

dobanzii, ceea ce duce la plati de dobanda dimensionate in stricta concordanta cu gradul de

utilizare a facilitatii si corelate cu rulajele companiei in conturile bancare.

Creditele bancare se pot acorda in lei sau valuta astfel:

a) credite in limita unui plafon de creditare. Banca achita obligatiile societatii

comerciale chiar daca in cont curent nu exista disponibilitati suficiente efectuarii platilor. In

acest caz contul de disponibilitati 512 se crediteaza.

b) Acordarea creditului prin alimentarea contului de disponibilitati cu

valoarea creditului, utilizandu-se ciontul 519- Credite bancare pe termen scurt .

In cazul creditelor in valuta , la rambursarea creditului pot aparea diferente de curs

valutar.

Pentru creditele acordate bancile percep o dobanda care poate fi:

a) Simpla si se calculeaza astfel Dobanda = Suma imprumutata * Rata dobanzii

29

Page 30: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

b) Compusa ( cu capitalizare sau dobanda la dobanda) si se calculeaza:

Dobanda = Suma imprumutata ( 1+ Rata dobanzii)n- Suma imprumutata

Contul 519 Credite bancare pe termen scurt

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creditelor acordate de banci pe termen scurt.

Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" este un cont de pasiv.

In creditul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se inregistreaza:

- creditele bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare, prin

conturi bancare distincte, inclusiv dobanzile datorate (512, 666).

In debitul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se inregistreaza:

- creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobanzile platite (512).

Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerestituite.

Inregistrarile contabile ce se efectueaza la primirea unui credit bancar:

1. Incasarea creditului acordat de banca:

5121 Conturi bancare in lei = 5191 Credite bancare pe termen scurt

2. Dobanda cuvenita bancii

666 Cheltuieli privinddobanzile

= 5186 Dobanzi de platit

3. Rambursare partiala credit pe termen scurt:

5191 Credite bancare pe termen scurt

= 5121 Conturi bancare in lei

4. Inregistrarea creditului pe termen scurt la credite nerambursate la scadenta:

5191 Credite bancare pe termen scurt

= 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta

5. Rambursarea ulterioara a sumei restante:

5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta

= 5121 Conturi la banci

2.3.11. Contabilitatea dobanzilor aferente disponibilitatilor banesti si credite bancare pe termen scurt

Contul 518 - Dobanzi

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dobanzilor datorate, precum si a dobanzilor de

incasat, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, respectiv disponibilitatilor

aflate in conturile curente.

Dobanzile datorate si cele de incasat, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza la

cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.

Contul 518- Dobanzi este un cont bifunctional.

30

Page 31: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

In debitul contului 518- Dobanzi se inregistreaza:

- dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (766);

- dobanzile platite aferente imprumuturilor primite (512);

In creditul contului 518 - Dobanzi se inregistreaza:

- dobanzile datorate, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente (666);

- dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (512).

Soldul debitor reprezinta dobanzile de primit, iar soldul creditor, dobanzile de platit.

Inregistrarile contabile aferente incasarilor si platilor dobanzilor :

1. Inregistrare dobanda cuvenita pentru disponibilitatile pastrate in cont la banca :

5187 Dobanzi de primit = 766 Venituri din dobanzi

2. Incasarea dobanzii

5121 Conturi la banci in lei = 5187 Dobanzi de primit

3. Inregistrare dobanda de platit bancii pentru creditele obtinute:

666 Cheltuieli privind dobanzile

= 5186 Dobanzi de platiti

4. Plata dobanzii

5186 Dobanzi de platiti = 5121 Conturi la banci in lei

2.3.12 Contabilitatea operatiilor de incasari si plati in numerar

O parte din operatiile de incasari si de plati efectuate de o unitate patrimoniala se

realizeaza in numerar, prin casieria acesteia. incasarile si platile in numerar detin o pondere

mai redusa in ansamblul operatiilor banesti, comparativ cu cele fara numerar, sub aspectul

volumului de bani vehiculati, dar se caracterizeaza printr-o frecventa mare si o importanta

deosebita pentru gestiunea agentului economic. Manipularea banilor prin casieriile proprii are

in vedere, in general, operatii de incasari si plati care nu presupun utilizarea unui volum mare

de disponibilitati banesti.

Documentul de înregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa este

“Registrul de casa” la care se anexeaza documentele justificative de incasari si plati in

numerar. Aceste documente sunt:

Pentru incasari:

cecul în numerar- pentru ridicarea banilor din contul bancar si depunerea in

casierie;

chitanta – pentru banii incasati la facturile de vanzari de bunuri, lucrari si de

prestari de servicii;

bonuri si centralizatoare ale caselor de marcat;

centralizatoare monetare pentru vanzari in magazinele cu amanuntul.

31

Page 32: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Pentru plati:

foaia de varsamant a numerarului la banca;

chitante pentru plati emise de alte unitati;

liste de plata avansuri la salarii, premii, concedii de odihna, etc.;

state de salarii, plata dividendelor pe baza statului de dividende repartizate.

De asemenea, sunt asimilate mijloacelor banesti sub forma de lichiditati si alte

valori pastrate in casieria unitatii, cum ar fi timbre fiscale si postale, bilete de tratament si

odihna, tichete si bilete de calatorie, etc. Motivatia pentru care aceste valori sunt asimilate

lichiditatilor o constituie posibilitatea transformarii lor rapide in bani.

Contul 531- Casa este un cont de activ.

In debitul contului 531- Casa se inregistreaza:

- sumele ridicate de la banci (581);

- sumele incasate de la clienti (411, 419);

- sumele incasate de la asociati (455);

- sumele incasate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind

interese de participare (451, 452);

- sumele incasate reprezentand aport la capitalul social (456);

- sumele incasate de la debitori (428, 461);

- sumele incasate de la creditori diversi (462);

- sumele incasate reprezentand venituri anticipate (472);

- sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate (542);

- sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate (501, 502,

503, 506, 508);

- sumele incasate din prestari servicii, vanzarea marfurilor si alte activitati (704, 707,

708);

- sume incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare (758);

- diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea

exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta (765);

In creditul contului 531- Casa se inregistreaza:

- depunerile de numerar la banci (581);

- costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar (261, 262, 263,

265, 267, 269, 501, 502, 503, 505, 506, 508, 509);

- platile efectuate catre furnizori (401, 404);

- valoarea avansurilor acordate pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau

executari de lucrari (409);

32

Page 33: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

- sumele achitate personalului (421, 423, 424, 425, 426, 428);

- sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din remuneratii (427);

- sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind

interese de participare (451, 452);

- sumele restituite asociatilor (455, 456);

- dividendele platite actionarilor sau asociatilor (457);

- sumele achitate diversilor creditori (462);

- platile efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati (481);

- avansurile de trezorerie acordate (542);

- platile in numerar reprezentand alte valori achizitionate (532);

- diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor in valuta la

incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului

(665);

- platile efectuate reprezentand alte cheltuieli de exploatare (658);

Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie.

Subconturile pentru Contul 531 - Casa sunt:

5311 - Casa in lei.

5314 - Casa in valuta.

Contul 5314 – Casa in valuta functioneaza ca si contul 5311 Casa in lei, doar ca

sumele sunt exprimate in devize si in lei.

Agentii economici pot efectua, in limitele prevazute de legislatia in vigoare, incasari si

plati prin caserie in valuta.

Evidenta operativa a numerarului in devize se tine cu ajutorul “Registrul de casa” care

va avea coloane atat pentru incasari, plati, sold in lei, cat si pentru asemenea operatii in

devize. Pentru fiecare fel de valuta se conduce cate un registru de casa.

Relatiile dintre valutele straine si leii romanesti ca si diferentele de curs valutar ce apar

in timpul si la sfarsitul exercitiului financiar, se calculeaza si se regularizeaza la fel ca cele

privind disponibilitatile in valuta pastrate in conturi la banci.

Pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize se pot folosi una din

metodele:

· metoda inregistrarii operatiilor la cursul pietei sau zilei;

· metoda inregistrarii operatiilor la un curs fix.

La sfarsitul exercitiului financiar, pentru ambele metode, soldul este evaluat la cursul

oficial, iar diferenta este inregistrata dupa caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din

diferente de curs valutar.

33

Page 34: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Contul 532 - Alte valori

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta bonurilor valorice, timbrelor fiscale si postale,

biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie, tichetelor de masa, a altor

valori, precum si a miscarii acestora.

Contul 532 - Alte valori este un cont de activ.

In debitul contului 532 Alte valori se inregistreaza:

- valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si

odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori, achizitionate (401, 531, 542).

In creditul contului 532 Alte valori se inregistreaza:

- valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si

odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori, consumate (301, 428, 604, 624, 625,

626).

Soldul contului reprezinta alte valori existente.

2.3.13 Contabilitatea acreditivelor si a avansurilor de trezorerie

Una din modalitatile de plata cel mai des utilizate in tarile cu economie de piata

si in schimburile economice internationale o reprezinta acreditivul. Acreditivul este definit de

literatura de specialitate ca o suma de bani rezervata in mod special de unitatea cumparatoare

din contul sau, la unitatea bancara ce deserveate unitatea patrimoniala furnizoare, pentru ca

acesteia sa i se achite contravaloarea bunurilor expediate, serviciilor prestate sau lucrarilor

executate in baza prezentarii documentelor specifice, bancii sale. Acesta este utilizat des in

decontarile internationale ca o masura de siguranta pentru incasarea livrarilor la export. Pentru

incasarea sumelor prevazute in acreditiv furnizorul trebuie sa prezinte bancii de care apartine,

documente din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru livrarea bunurilor,

prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor.

Daca disponibilitatile sunt imobilizate sub forma de acreditive se inregistreaza in

debitul contului 541- Acreditive. Pe măsura efectuarii platilor catre terti sau incetarii

valabilitatii acreditivului, contul se crediteaza. Soldul debitor reprezinta acreditivele existente

deschise la banci. Acesta se dezvolta pe doua conturi analitice: 5411- Acreditive in lei si 5412

- Acreditive in devize.

Sumele încredintate de intreprindere administratorilor sau altor persoane

imputernicite, inclusiv avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor plati in favoarea

acesteia se înregistreaza în contul 542 - Avansuri de trezorerie.

Tipurile de inregistrari proprii contului 542 - Avansuri de trezorerie sunt:

34

Page 35: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

a) sumele acordate în numerar administratorilor sau altor persoane autorizate sa faca

plati:

542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa in lei

b) platile efectuate de catre administratori sau alte persoane autorizate sa faca plati:

401 Furnizori = 542 Avansuri de trezorerie

c) soldurile neutilizate se depun la casierie, iar inregistrarea este:

5311 Casa in lei = 542 Avansuri de trezorerie

3.3.14. Contabilitatea viramentelor interne

Contul 581 Viramente interne

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta viramentelor de disponibilitati intre conturile

de trezorerie.

Contul 581- Viramente interne este un cont de activ.

In debitul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza:

- sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (512, 531, 541,

542).

In creditul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza:

- sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (512, 531, 541,

542).

De regula contul nu prezinta sold.

Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii la banca a

ordinului de plata si documentelor justificative privind transferul efectiv de sume intre

conturile de trezorerie si consemnarea lor in extrasul de cont poate interveni un anumit

interval de timp. In acest interval de timp, operatiile se inregistreaza prin contul 581 -

Viramente interne. De exemplu: La depunerea din casierie pe baza de foaia de varsamant a

unei sume de bani in contul curent de la banca se fac inregistrarile:

a) la depunerea efectiva a sumei de bani:

581 Viramente interne = 5311 Casa in lei

b) la consemnarea operatiei in extrasul de cont:

5121 Conturi la bănci in lei = 581 Viramente interne

Un al doilea motiv este cel al delimitarilor acelor operatii care fac obiectul inregistrarii

in mai multe registre distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie, precum si evitarea

contabilizarii fara risc a dublei folosiri a viramentelor de disponibilitati dintr-un cont de

trezorerie la alt cont de trezorerie.

35

Page 36: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

2.3.15. Contabilitatea deprecierilor investitiilor financiare pe termen scurt

Din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie" fac parte

conturile:

Contul 591 "Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile din

cadrul grupului";

Contul 592 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii";

Contul 593 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor";

Contul 595 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate";

Contul 596 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor";

Contul 598 "Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante

asimilate".

Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta constituirii, provizioanelor

pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile din cadrul grupului, actiunilor proprii,

actiunilor, obligatiunilor emise si rascumparate, obligatiunilor si a altor investitii financiare si

creante asimilate, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora, potrivit legii.

Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv.

In creditul conturilor din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de

trezorerie" se inregistreaza:

- valoarea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie, constituite sau

suplimentate, potrivit legii, pe feluri de provizioane (686).

In debitul conturilor din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de

trezorerie" se inregistreaza:

- sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea

conturilor de trezorerie (786).

Soldul conturilor reprezinta valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile

constatate existente la sfarsitul perioadei.

Provizioanele sunt instrumente contabile de corelare a inregistrarilor scriptice cu

realitatea economica faptica. Ele sunt simple conventii contabile, care impiedica distribuirea

catre actionari a anumitor sume din profitul intreprinderii.

Din punct de vedere financiar, se poate spune ca provizioanele duc la intarirea

capitalizarii firmei pentru a se putea face fata unor deprecieri, cheltuieli sau riscuri viitoare.

Principalele doua forme in care se realizeaza corelarea inregistrarilor scriptice cu

realitatea economica faptica sunt:

-reglarea valorii activelor si pasivelor inregistrate in patrimoniu la costul istoric si

aducerea lor la valoarea de utilitate, de piata sau de realizare, valoarea justa in prezent;

36

Page 37: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

-anticiparea anumitor riscuri si cheltuieli pentru perioada curenta si reflectarea lor in

situatiile financiare ale acestei perioade chiar daca manifestarea lor ca fluxuri financiare va

avea loc numai intr-o perioada urmatoare.

Determinarea valorii juste, de piata, a unui activ se face prin inventariere; operatiunea

de inventariere trebuie sa se aplice simultan tuturor activelor apartinand aceleiasi categorii,

pentru a pastra imaginea fidela a patrimoniului.

Daca valoarea justa este mai mica decat valoarea de intrare a investitiilor financiare ,

diferenta este o depreciere si pentru a o putea contabiliza se constituie un provizion pe seama

cheltuielilor sau se ajusteaza valoarea contabila a investitiilor .

Anul urmator la inventar poate rezulta :

- pretul de piata este mai mic decat pretul de intrare in acest caz pentru diferenta

respectiva se constituie o depreciere sulimentara ce se inregistreaza intr-un cont de cheltuieli

- pretul de piata este mai mare decat pretul de intrare – in acest caz provizionul

se diminueaza sau anuleaza transformandu-se in venit din provizioane pentrui deprecieri.

Capitolul 3. Studiu de caz

S.C. EXPREL PROD S.R.L.. are sediul social in municipiul Constanta, Bdul. Aurel

Vlaicu nr. 25 judetul Constanta si are ca principal obiect de activitate exploatarea forestiera

procesand masa lemnoasa proprie precum si prestari de servicii pentru diversi agenti

economici. Societatea a fost constituita in anul 2001.

Firma cu capital integral privat a avut o evolutie ascendenta ca rezultat al

dezvoltarii bazei materiale si a investitiilor realizate pentru procurarea mijloacelor si

mecanismelor cu specific forestier . Societatea este preocupata pentru continuarea etapei

investitionale , pentru perioada imediat urmatoare in scopul completarii obiectului de

activitate va achizitiona masini si utilaje specifice prelucrarii lemnului pentru a putea procesa

materia prima proprie rezultata prin exploatatrea masei lemnoase pe picior, dupa cum , va

37

Page 38: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

continua sa procure utilaje de tip forestier performante pentru cresterea gradului de

mecanizare a lucrarilor forestiere.

Capitalul social este fixat la suma de 200 RON, impartit in 20 actiuni

nominative in valoare nominala de 10 RON fiecare, capital in intregime subscris si varsat,

raspunderea fiind impartita intre cei doi asociati ai sai. Acestia au contribuit la aportarea

capitalului social in mod egal.

Societatea este platitoare de TVA lunar si este deasemenea platitoare de

impozit pe profit.

Scopul societatii este producerea si comercializarea produselor care fac obiectul de

activitate al societatii comerciale.

Obiectul de activitate al societatii este:

a) executia si comercializarea de produse din material lemnos ( busteni gater si de

derulaj, celuloza,lemn foc, cherestele);

b) activitati de export ( busteni, cherestea);

c) lucrari de intretinere si reparare a utilajelor cu specific forestier;

d) comercializarea cu ridicata si amanuntul a tuturor produselor rezultate din obiectul

de activitate, prin retea proprie pentru terti si prin terti.

Toate sortimentele din material lemnos rezultate au desfacere pe baza de contracte cu

societati profilate pe prelucrarea lemnului, cum sunt S.C. TREMULA S.A. Tulcea, S.C.

CELHART DONARIS S.A. Braila, S.C. ROMTIL FOREST S.R.L. Isaccea, S.C. TOMIS

FOREST S.R.L. Constanta precum si prin vanzarea cu amanuntul din depozitele proprii.

Segmentele de piata vizate sunt: in special prelucrarea lemnului- rezultand cherestele

si semifabricate din lemn, constructii, comertul cu ridicata si amanuntul.

S-a asigurat o calitate mai buna a produselor din lemn in special la buteni de gater,

publicitate si facilitati contractuale care sa-i incurajeze pe clienti. Toate acestea au ajutat firma

sa vinda 200.000 mc de busteni gater.

Profitul brut realizat in anul 2006 este 378.494 RON, iar cel net de 316.149 RON.

Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2006 era de 316.549 RON

In ceea ce priveste repartizarea profitului avem:

Din total profit net: 316.149 RON

- pentru fond de rezerva 0 RON;

- surse proprii de finantare 0 RON;

- dividende 316.149 RON.

Cifra de afaceri 2006 : 1.066.888 RON

Cheltuieli totale 2006 : 770.845 RON

38

Page 39: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Profitul brut realizat in anul 2007 este 183.430 RON, iar cel net de 153.625 RON.

Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2007 era de 154.025 RON

Din total profit net: 153.625 RON

- pentru fond de rezerva 0 RON;

- surse proprii de finantare 0 RON;

- dividende 153.625 RON.

Cifra de afaceri 2007 : 966.393 RON

Cheltuieli totale 2007: 708.681 RON

Analiza financiara pe baza datelor din bilantul contabil Anexa 1, se bazeaza pe

corelatiile existente intre elementele patrimoniale aflate in activul bilantului sub forma

mijloacelor economice si cele din pasivul bilantului sub forma surselor de finantare.

Analiza financiara are ca obiectiv determinarea punctelor slabe si tari ale firmei

pornind de la analiza exercitiului financiar incheiat.

INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. EXPREL PROD S.R.L.

Indicator

economico-financiari

Mod de calcul 2006 2007

I. Situatia neta Active totale - Datorii

totale

902.901-586.352=

316.549

1.958.759-

1.006.235=952.524

II. Indicatori de

lichiditate

1. Lichiditate generala Active circulante /

Datorii curente

769.212 / 550.826 =

1.40

1.865.198 /986.536

= 1.89

2. Lichiditate partiala Active circulante -

Stocuri/Datorii curente

(769.212 - 134.024) /

550.826 = 1.15

(1.865.198-72.571)

/ 986.536 = 1.82

3.Rata solvabilitatii Active totale / Datorii

curente

902.901 / 550.826 =

1.64

1.958.759 /

986.536 = 1.99

4. Rata de indatorare

generala

Datorii totale/Capital

propriu

586.352/316.549 =

1.85

1.006.235/154.025

= 6.53

III. Indicatori de

echilibru financiar

1. Rata autonomiei

financiare

Capital propriu/Capital

permanent

316.549/352.075=0.90 154.025/173.724=

0.89

2. Rata de finantare a

stocurilor

(Capital permanent-

Active imobilizate)/

Stocuri

(352.075 - 124.712) /

134.024 = 1.70

(173.724 - 90.547)/

72.571 = 1.15

39

Page 40: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

3. Rata datoriilor Datorii totale/Active

totale

586.352 / 902.901 =

0.65

1.006.235 /

1.958.759 = 0.51

4. Rata capitalului propriu

fata de activele imobilizate

Capital propriu/Active

imobilizate

316.549 / 124.712 =

2.54

154.025 / 90.547 =

1.70

5. Rata de rotatie a

obligatiilor

Cifra de afaceri /

Datoriilor totale

1.066.888 / 586.352 =

1.82

966.393/1.006.235

= 0.96

IV. Indicatori de gestiune

1. Rotatia activelor

circulante

Cifra de afaceri/ Active

circulante

1.066.888 / 769.212 =

1.39

966.393/ 1.865.198

= 0.52

2. Rotatia activului total Cifra de afaceri/ Active

totale

1.066.888 / 902.901 =

11,15

966.393/ 1.958.759

= 0.49

3. Durata medie de

recuperare a creantelor

Cifra de afaceri/

Creante totale

1.066.888 / 534.407 =

1.20

966.393 / 804.060

= 1.20

V. Indicatori de

rentabiliate

1.Rata rentabilitatii

economice

Profit brut / Capital

permanent

378.494 / 352.075 =

1.08

183.430 / 173.724

= 1.06

2. Rata rentabilitatii

financiare

Profit net / Capital

propriu

316.149 / 316.549 = 1 153.625 / 154.025

= 1

3. Rata rentabilitatii

resurselor consumate

Profit net / Cheltuieli

totale

316.149 / 770.845 =

0.41

153.625 / 708.681

= 0.22

VI. Indicatori ai fondului

de rulment

1. Fondul de rulment total Active totale - Active

imobilizate

902.901 - 124.712 =

778.189

1.958.759 - 90.547

= 1.868.212

2. Fondul de rulment

propriu

Capital propriu-Active

imobilizate

316.549-124.712 =

191.837

154.025-90.547 =

63.478

3. Necesar de fond de

rulment

Stocuri + Creante +

Active de regularizare -

Datorii curente - Pasive

de regularizare

134.024 + 525.430 +

8.977 - 550.826 =

117.605

72.571 + 801.046 +

3.014 - 986.536 =

- 109.905

4. Fondul de rulment net

global

Capital permanent -

Active imobilizate

352.075 - 124.712 =

227.363

173.724 - 90.547 =

83.177

5. Trezoreria neta Fondul de rulment net

global - Necesar de

227.363 - 117.605 =

109.758

83.177 - (-

109.905) =

40

Page 41: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

fond de rulment 193.082

I. SITUATIA NETA (2006) = 316.549

(2007) = 952.524

Situatia neta a intrepinderii este pozitiva si crescatoare, in anul 2007 avand cea mai mare

valoare, realizandu-se astfel obiectivul major al gestiunii financiar si anume maximizarea

valorii intreprinderii, adica a valorii capitalurilor. O situatie neta crescatoare este rezultatul

desfasurarii unei activitati eficiente, profitabile, care genereaza un profit suficient atat pentru

remunerarea aportorilor de capital (actionarii si creditorii, in primul rand), cat si pentru

cresterea sau, cel putin, mentinerea afacerii prin cresterea abilitatii managerilor.

II. INDICATORI DE LICHIDITATE

1) Lichiditate generala (2006) = 1.40

(2007) = 1.89

Acest indicator reflecta posibilitatea activelor circulante curente de a se transforma

intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plati exigibile. Se considera

o lichiditate globala favorabila cand indicele este supraunitar. Se observa ca lichiditatea

generala a crescut in anul 2007 fata de 2006. Se apreciaza o lichiditate mai buna. Valoarea

optima a acestei rate este cuprins intre 2 si 2,5.

2) Lichiditate patiala (2006) = 1.15

(2007) = 1.82

Aceasta rata exprima capacitatea societatii de a-si plati datoriile pe termen scurt din

creante, investitii financiare pe termen scurt si disponibilitati . Valoarea optima este cuprinsa

intre 0,8 si 1.

41

Page 42: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

3) Rata solvabilitatii (2006)= 1.64

(2007)=1.99

Acest indicator exprima gradul in care societatea face fata datoriilor sale. O rata mai

mare de 1,5 dovedeste ca intreprinderea este solvabila, adica are capaciatea de a-si achita

datoriile pe termen scurt, mediu sau lung prin valorificarea activelor.

4) Rata de indatorare generala ( 2006) = 1.85

(2007) = 6.53

Aceasta rata furnizeaza informatii asupra autonomiei intreprinderii fata de creditorii

sai, si sta la baza normelor bancare de acordarea creditelor si definesc capacitatea de

indatorare. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de crestere accentuata in perioada analizata.

Valoarea optima este mai mica de 2. Cand aceasta valoare este atinsa capacitatea de

indatorare este saturata- deci nu mai poate lua credite bancare.

III. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR

1) Rata autonomiei financiare (2006) = 0.90

(2007) = 0.89

Acesta masoara independenta sau dependenta intreprinderii fata de banci. Sensul

favorabil de evolutie este crescator. O autonomie foarte mare indica insa nefolosirea sursei

42

Page 43: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

bancare de finantare. Indicatorul este utilizat si de catre banci in aprecierea oportunitatii

acordarii creditului.

2) Rata de finantare a stocurilor (2006) = 1.70

(2002) = 1.15

Exprima gradul in care stocurile sunt finantate din fondul de rulment, respectiv din

resursele permanente ramase dupa finantarea investitiilor in imobilizari are valoarea cea mai

mare in anul 2006, cand stocurile inregistreaza cea mai mare valoare, iar fondul de rulment

cea mai mare valoare. Pe ansamblu valorile sunt satisfacatoare.

3) Rata datoriilor (2006) = 0.65

(2007) = 0.51

Reflecta gradul de indatorare, limita pana la care societatea este finantata din alte surse

decat cele proprii. Cu cat indicatorul este mai aproape de 0 este mai bine. In perioada

analizata, cel mai bun rezultat s-a obtinut in anul 2007.

4) Rata capitalului propriu (2006) = 2.54

(2007) = 1.70

5) Rata de rotatie a obligatiilor (2006) = 1.82

(2007) = 0.96

Indicatorul care are valoarea cea mai apropiata de 0 este de preferat, astfel, in anul

2007 s-a obtinut cea mai buna valoare.

IV. INDICATORI DE GESTIUNE

1) Rotatia activelor circulante (2006) = 1.39

(2007) = 0.52

2) Rotatia activului total (2006) = 11.15

(2007) = 0.49

Rotatia activelor marcheaza starea lor de lichiditate si se pot exprima in numar de

circuite sau numar de zile. O buna gestiune financiara consta in apropierea duratei creditului

acordat clientilor de cea obtinuta de la furnizori.

3) Durata medie de recuperare a creantelor(2006) = 1.2043

Page 44: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

(2007) = 1.20

V. INDICATORI DE RENTABILITATE

1) Rata rentabilitatii economice (2006) = 1.08

(2007) = 1.06

Exprima capacitatea societatii de a produce profit din activitatea de baza si masoara

eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate. Ea trebuie sa fie superioara ratei inflatiei.

In anul 2006 intreprinderea a obtinut profit mai mare decat in anul 2007.

2) Rata rentabilitatii financiare (2006) = 1

(2007) = 1

Exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit. Profitul este distribuit

sub forma de dividende actionarilor sau se capitalizeaza fapt ce determina cresterea valorii

intreprinderi si implicit a averii actinarilor. Pentru ca actiunile soietatii sa fie atractive , rata

rentabilitatii financiare trebuie sa fie mai mare decat rata dobanzii remunerate de banci pentru

depozitele la termen.

3) Rata rentabilitatii resurselor (2006) = 0.41

(2007) = 0.22

Exprima eficienta activitatii, a consumurilor pentru obtinerea profitului. Se poate

constata ca rentabilitatea oscileaza.

VI. INDICATORI AI FONDULUI DE RULMENT

44

Page 45: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

1) Fondul de rulment total (2006) = 778.189

(2007) = 1.868.212

2) Fondul de rulment propriu (2006) = 191.837

(2007) = 63.478

Un fondul de rulment propriu pozitiv asigura intreprinderii independenta financiara si

libertate in luarea deciziilor de investitii.

3) Necesar fond de rulment (2006) = 117.605

(2007) = -109.905

Daca necesarul de fond de rulment este pozitiv rezulta ca resursele curente nu acopera

nevoile curente, diferenta urmand sa fie finantata din fondul de rulment net global sau din

credite de trezorerie.

Daca necesarul de fond de rulment este negativ inseamna ca operatiile curente nu

implica nici o imobilizare de capitaluri, ci degaja resurse.

4) Fond de rulment net global (2006) = 227.363

(2007) = 83.177

Fond de rulment net global exprima incidenta ciclului de investire asupra echilibrului

financiar global. Daca este pozitiv rezulta ca o parte din resursele durabile ramane disponibila

pentru finantarea activitatii curente.

5) Trezoreia neta (2006) =109.758

(2007) =193.082

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati

echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen

lung cat si pe termen scurt.

Trezoreria neta este pozitiva in toti ani evidentiind ca exercitiile financiare s-au

incheiat cu un surplus monetar ce trebuie fructificat pe piata monetara si financiara.

Evolutia trezoreriei nete pe perioada exercitiului financiar prezinta cash-flow-ul.

Cash-flow = Trezoreria Neta (2007) - Trezoreria Neta (2006) = 193.082 - 109.758 =

83324

Cash-flow pozitiv reflecta o marja a activului real, a averii proprietarilor.

Cash-flow-ul este in primul rand un proces investitional continuu intr-o afacere, care

are ca tinta obtinerea unui surplus monetar , in al doilea rand, cash-flow-ul este o stare

financiara a firmei care reflecta atat formarea resurselor banesti, cat si utilizarea lor si in al

treilea rand, prin cash-flow se evalueaza castigurile monetare pe care le poate obtine un

intreprinzator dintr-o afacere.

Contabilizarea operatiunilor ce au loc in anul 2008 :

45

Page 46: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

- In data de 01.01.2008 societatea constituie la BRD un depozit lunar in valoare de

100.000,00 lei , rata dobanzii anuale 12% . In data de 31.01.2008 se incaseaza dobanda

aferenta depozitului iar la data de 01.02.2008 depozitul se lichideaza:

- constituirea depozitului la data de 01.01.2008

Inregistrarea in contul curent:

100.000,00 581 Viramente interne = 51211 Conturi curente la banci in lei

100.000,00

Inregistrarea in contul de depozit :

100.000,00 508 Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

= 581 Viramente interne 100.000,00

- incasarea dobanzii aferente depozitului:

1.000,00 51211 Conturi curente la banci in lei

= 766 Venituri din dobanzi 1.000,00

- lichidarea depozitului

Inregistrarea in contul de depozit :

100.000,00 581 Viramente interne = 508 Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

100.000,00

Inregistrarea in contul curent:

100.000,00 51211 Conturi curente la banci in lei

= 581 Viramente interne 100.000,00

- In data de 02.01.2008 pentru a obtine un beneficiu pe termen scurt, societatea achizitioneaza

un numar de 2000 de titluri de plasament la un pret de 15,00 lei. Plata se face cu ordin de

plata din contul curent deschis la BRD .

30.000,00 5081 Alte titluri de plasament = 51211 Conturi curente la banci in lei

30.000,00

- In data de 02.01.2008 societatea a achitat prin contul curent din BRD cu ordinul de plata

factura furnizor in valoare de 1.652,00 lei . Banca a perceput un comision bancar de 8,00 lei

1.660,00 % = 51211 Conturi curente la banci in lei

1.660,00

1.652,00 401 Furnizori

8,00 627 Cheluieli cu serviciile bancare si asimilate

- Societatea achita in data de 03.01.2008 suma de 1.400,00 lei reprezentand chiria pentru

sediu social, conform contractului de inchiriere incheiat intre Proprietar - persoana fizica si

S.C. EXPREL PROD S.R.L. , plata acestuia realizandu-se din casieria unitatii pe baza

dispozitiei de plata. Inregistrarile sunt:

1.400,00 462 Creditori diversi = 5311 Casa in lei 1.400,00

- Societatea cumpara motorina pentru masina in valoare de 119,00 lei, pe baza bonului fiscal

de la SC Mol Romania SRL . Operatiunea impune achitarea pe loc cu numerar a datoriei,

precum si inregistrarea directa in contul de cheltuieli a combustibilului.

119,00 % = 5311 Casa in lei 119,00

46

Page 47: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

100,00 6022 Cheltuieli privind combustibilul

19,00 4426 TVA deductibil

- Se ridica in data de 12.01.2008 numerar din contul de la BRD in valoare de 3.500,00 lei, in

vederea achitarii chenzinei a doua de salarii. Ridicarea de numerar se face pe baza CEC-ului

de numerar, documentul urmand a fi inregistrat atat in registrul de casa al unitatii, cat si in

Extrasul de cont. Pentu aceasta operatiune banca percepe un comision de 0.5% din valoarea

ridicata. Inregistrarile sunt urmatoarele:

3.500,00 581 Viramente interne = 51211 Conturi curente la banci in lei

3.500,00

3.500,00 5311 Casa in lei = 581 Viramente interne 3.500,00

17,50 627 Cheluieli cu serviciile bancare si asimilate

= 51211 Conturi curente la banci in lei

17,50

- In data de 15.01.2008 se plateste lichidarea de salarii (chenzina a doua ) pentru luna

Decembrie 2007 în valoare de 2.765,00 lei, conform statulul de salarii . Plata catre salariati

este înregistrata in registrul de casa.

2.765,00 421 Personal- salarii datorate

= 5311 Casa in lei 2.765,00

- Se achita din BRD factura de leasing din data de 11.01.2008 prin virament bancar cu ordin

de plata in valoare de 1.268,74 lei. Operatia este evidentiata in extrasul de cont, si duce la

stingerea datoriei fata de furnizorul de imobilizari . Banca opreste pentru operatiunea de plata

un comision de 6.10 lei.

% = 51211 Conturi curente la banci in lei

1.277,84

1.268,74 404 Furnizori d imobilizari

6,10 627 Cheluieli cu serviciile bancare si asimilate

- In data de 18.01.2008 sunt virate catre Bugetul asigurarilor de stat, contributiile sociale

aferente fondului de salarii din luna Decembrie 2007, precum si impozitul pe veniturile din

salarii ale angajatilor in procent de 16%. Acestea sunt evidentiate centralizatorul statului de

plata din luna Decembrie 2007 . Plata acestora se face pe baza de ordine de plata, iar pentru

fiecare operatiune banca percepe un comision de 6 lei.

2.499,00 % = 51212 Conturi curente la banci in lei

2.499,00

1.039,00 4311 Contributia unitatii la asigurari sociale

455,00 4312 Contributia personalului la asigurari sociale

344,00 4313 Contributia unitatii la asigurari sociale de sanatate

328,00 4314 Contributia personalului la asigurari sociale de sanatate

47

Page 48: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

147,00 4371 Contributia unitatii la fondul somaj

51,00 4372 Contributia personalului la fondul somaj

32,00 444 Impozit pe venit din salarii

91,00 447 Fonduri speciale

6,00 627 Cheluieli cu serviciile bancare si asimilate

6,00 627 Cheluieli cu serviciile bancare si asimilate

- Se vireaza din contul bancar de la Trezorerie Mun. Constanta in data de 24.01.2008 datoria

fiscala - TVA de plata aferenta activitatii din luna Deecembrie 2007. Valoarea acesteia de

1.117,00 lei, este reflectata in soldul initial creditor al contului 4423. Plata se realizeaza cu

ordinul de plata de trezorerie. Trezoreria nu percepe comision pentru operatiunile de plata

efectuate.

1.117,00 4423 TVA de plata = 51212 Conturi curente la banci in lei

1.117,00

- Se intocmeste lista de avans chenzinal, iar pe baza ei se achita prima chenzina a drepturilor

salariale cuvenite salariatilor pe luna Ianuarie 2008. Avansul este in valoare de 1.800, 00 lei,

el achitandu-se din casieria unitatii, plata fiind inregistrata registrul de casa al unitatii:

1.800,00 425 Avansuri acordate personalului

= 5311 Casa in lei 1.800,00

- Se incaseaza venituri financiare de natura dobanzilor in contul bancar deschis la BRD si in

contul de Trezorerie. Incasarea dobanzi in valoare de 18,32 lei pentru disponibilitatile banesti

din contul curent BRD este evidentiata in extrasul de cont bancar din data de 30.01.2008. In

extrasul de cont de trezorerie este evidentiata incasare dobanzii in valoare de 6,87 lei.

18,32 51211 Conturi curente la banci in lei

= 766 Venituri din dobanzi 18,32

6,87 51212 Conturi curente la banci in lei

= 766 Venituri din dobanzi 6,87

- In data de 30.01.2008 soldul titlurilor de plasament achizitionate este de 32.000,00 lei,

deoarece o unitate de fond a inregistrat cursul de 16,00 lei. Avand in vedere ca la data

achizitionarii celor 2000 titluri de plasament, cursul unei unitati de fond era de 15,00 lei,

societatea va inregistra venituri financiare in suma de 2.000,00 lei

( 16,00-15,00) * 2000 titluri = 2.000,00 lei

2.000,00 5081 Alte titluri de plasament = 766 Venituri din dobanzi 2.000,00

- Se incaseaza in data 01.01.2008 in numerar valoarea de 13.000,00 lei aferenta unei facturi

client. Se taie chitanata care va fi înregistrata in registrul de casa.

13.000,00 5311 Casa in lei = 4111 Clienti 13.000,00

- Se incaseaza in data de 01.01.2008 prin banca ordinul de plata al unui client, in valoare de

10.000,00 lei. Operatiunea este evidentiata in extrasul de cont bancar BRD care percepe un

comision de 6,00 lei.

48

Page 49: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

10.000,00 51211 Conturi curente la banci in lei

= 4111 Clienti 10.000,00

6,00 627 Cheluieli cu serviciile bancare si asimilate

= 51211 Conturi curente la banci in lei

6,00

- Asociatul „x” al societatii crediteaza firma prin casierie in data 01.01.2008 cu suma de

3.550,00 lei, pentru nevoile urgente de plati ale acesteia. Inregistrarea creantei fata de asociat

este evidentiata prin dispozitia de casierie de incasare si este trecuta in registrul de casa.

3.550,00 5311 Casa in lei = 4551 Asociati 3.550,00

- Avand nevoie de disponibilitati in contul curent BRD in data de 19.01.2008 societatea

decide transferarea unei sume de 32.500,00 lei din contul de trezorerie in cel de la BRD.

Operatiunea se realizeaza prin ordin de plata .

32.500,00 581 Viramente interne = 51212 Conturi curente la banci in lei

32.500,00

32.500,00 51211 Conturi curente la banci in lei

= 581 Viramente interne 32.500,00

- SC EXPREL PROD SRL primeste de la un client un CEC in valoare de 10.000,00 lei , pe

care il depune in banca pentru incasare. Incasarea este evidentiata in extrasul de cont de la

BRD care percepe un comision de 8,00 lei pentru sume incasate.

10.000,00 5112 Cecuri de incasat = 4111 Clienti 10.000,00

10.000,00 51211 Conturi curente la banci in lei

= 5112 Cecuri de incasat 10.000,00

8,00 627 Cheluieli cu serviciile bancare si asimilate

= 51211 Conturi curente la banci in lei

8,00

- Avand nevoie de bani inainte de scadenta unui bilet la ordin in valoare de 60.000,00 lei

primit de la un client SC EXPREL PROD SRL decide scontarea acestuia bancii BRD care

pretinde un scont de 500,00 lei

60.000,00 % = 413 60.000,00

59.500,00 5114 Efecte remise spre scontare

500,00 667 Cheluieli cu serviciile bancare si asimilate

59.500,00 51211 Conturi curente la banci in lei

= 5114 Efecte remise spre scontare

59.500,00

- SC EXPREL PROD SRL are în evidenata sa contabila un client care ii datoreaza 10.500,00

lei creanta neincasata cu o vechime de peste 60 zile. Societatea a actionat in justitie clientul

respectiv pentru obtinerea titlului executoriu in vederea executarii silite, dar nu a evidentiat in

contabilitatea sa creanta incerta. Astfel ca in cursul lunii decembrie, trebuia sa se inregistreaze

urmatoarea operatie contabila:

10.500,00 4118 Clienti incerti sau in litigiu

= 4111 Clienti 10.500,00

La inchiderea exercitiului financiar, in baza principiului prudentei, trebuia constituit un

provizion la nivelul creantei datorate de client, mai putin TVA aferent:

8.824,00 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante

= 491 Provizioane pentru deprecierea creantelor- clientilor

8.824,00

49

Page 50: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

In situatia in care in exercitiul urmator se va incasa creanta de la clientul incert, se va anula

ajustarea constituita si se va inregistra incasarea creantei:

8.824,00 491 Provizioane pentru deprecierea creantelor- clientilor

= 7814 Venituri din provizioanele pentru deprecierea activelor circulante

8.824,00

8.824,00 5121 Conturi curente la banci in lei

= 4118 Clienti incerti sau in litigiu

8.824,00

Daca se constata ca acest client este insolvabil, se anuleaza provizionul si se inregistreaza

pierderea din anularea creantei:

8.824,00 491 Provizioane pentru deprecierea creantelor- clientilor

= 7814 Venituri din provizioanele pentru deprecierea activelor circulante

8.824,00

10.500,00 % = 4118 Clienti incerti sau in litigiu

10.500,00

8.824,00 654 Pierderi din creante si debitori diversi

1.676,00 4427 TVA colectata

CONCLUZII SI RECOMANDARI

In urma analizei financiare pe baza datelor din bilantul contabil aferent anului 2007 se

pot sintetiza cateva aspecte esentiale cu privire la activitatea desfasurata in perioada 2006-

2007:

- Cifra de afaceri pe anul 2007 a scazut cu 10 % fata de anul 2006 iar profitul net al anului

2007 s-a redus la jumatate fata de anul 2006.

- Experienta indelungata in domeniu si existenta unui personal bine format;

- Existenta unui actionariat stabil;

- Capacitati de productie si transport mai greu de adaptat la reducerea consumului;

- Activitatea de marketing insuficient dezvoltata;

- Diversificarea insuficienta a producţiei;

- Ciclu de productie lung, iar in lunile de iarna exploatarea forestiera este ingreunata de

cantitatile excedenale de precipitatii si temperaturile foarte scazute.

- Lichiditatea este in crestere dar sub limitele minime - firma nu este capabila sa faca fata

angajamentelor asumate fata de terti, fapt ce poate fi cauzat de incapacitatea firmei de a-si

recupera la timp creantele.

- Solvabilitatea calculata mai sus este mai mare de 1,5 deci societatea are capacitatea de

a-si achita datoriile pe termen scurt, mediu si lung prin valorificarea activelor de care dispune.

Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitate, firma poate apela in continuare la 50

Page 51: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii,

dezvoltarii si efectuarii de noi investitii, deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din

capitalul sau propriu.

Insa, aceste rate trebuie asumate si in functie de pozitia sa de lichiditate. Nivelurile

inregistrat la ratele de lichiditate se afla sub cele cerute de banci, si astfel exista riscul ca

obtinerea de credite sa se faca la o rata de dobanda mai mare. Iar, daca rentabilitatea

economica pe viitor nu va depasi aceasta rata de dobanda, utilizarea de astfel de capitaluri

imprumutate nu va fi eficienta, si va determina in timp scaderea puterii firmei.

- Rata de indatorare generala este crescuta deci societatea nu mai poat lua credite si in acest

caz managerii trebuie sa apeleze la surse de finantare proprii – emisiuni de actiuni. Daca se

previzioneaza profituri mari pe viitor se vor prefera sursele imprumutate si cand valoarea de

piata a actiunilor va creste datorita profiturilor obtinute, se pot emite actiuni.

- Trezoreria neta pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus

monetar.

Masuri cu aplicabilitate incepand cu anul 2008:

- Controlul strict al cheltuielilor si supravegherea permanenta a starii de lichiditate;

- Urmarirea mai atenta a evolutiei concurentei;

- Consolidarea si extinderea actualei retel de vanzare;

- Stabilizarea si atingerea nivlelor prevazute si cointeresarea mai buna a rezultatelor din

productie cu nivelul salariilor platite printr-un sistem de salarizare stimulativ corelat cu

cresterea productivitatii muncii (politica de salarizare)

- Renuntarea la produsele nerentabile si axarea pe produsele cerute de piata;

- Promovarea unui sistem de vanzari cu plata in rate, care sa creasca cota de piata din randul

persoanelor fizice, ducand astfel la o crestere a vanzarilor si implicit a incasarilor;

- O politica de promovare mai activa, o crestere a productivitatii, o implementare de sistem de

management al calitatii care sa creasca sansele competitive si sa duca la incheierea unor

contracte pe termen lung (participarea la licitatii, oferte publice) care sa asigure vanzari/

incasari si in periodele de iarna.

- O politica de aprovizionare mai eficienta care sa presupuna reducerea stocurilor

supradimensionate de materii prime fata de necesarul de productie ;

- Perfectarea de contracte comerciale de vanzare-cumparare, a caror clauze sa faciliteze

activitatea de productie si sa creasca viteza de rotatie a debitelor clientilor:

- perceperea de penalizari in cazul nerespectarii termenelor de plata;

- incasarea unui avans de 20%-30% din totalul valorii contractului, inainte de inceperea

livrarilor;

51

Page 52: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

- retinerea drept garantie de file CEC sau incasarea prin efecte comerciale de natura biletelor

la ordin si cambiilor.

- Achizitionarea de echipamente de investitii finantate prin imprumuturi cu scadenta egala cu

durata de viata economica a echipamentului, pentru ca din cash-flow-ul generat de utilizarea

respectivului activ sa fie achitate transele si dobanzile aferente imprumutului.

- Cotarea intreprinderii la bursa – firmle cotate la bursa au mai multe posibilitati de finantare

decat cele necotate, putand atrage fonduri pentru investitii.

- Realizarea unei concordante intre scadentele creantelor si cele ale datoriilor pe termen scurt,

iar pe de alta parte dezvoltarea unei politici agresive cu clientii prin reducerea soldului

creante-clienti micsorand astfel durata de incasare. Acest alternativa trebuie adoptata, insa, cu

luarea in considerare a limitelor impuse de riscul indepartarii clientilor spre alti furnizori.

- Firma poate opta pentru obtinerea de disponibilitati si la stimularea platii creantelor in

numerar prin acordarea de disconturi.

52

Page 53: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Anexa 1 - Chitanta pentru operatiuni in valuta

│Unitatea .......................................... ││Codul de identificare fiscală ..................... ││Nr. de înregistrare la Oficiul reg. com. .......... ││Sediul (localitatea, str., număr) ................. ││Judeţul ........................................... ││ ││ CHITANŢĂ PENTRU OPERAŢIUNI ÎN VALUTĂ Nr. ............... ││ Data ................. ││ ││Am primit/plătit de la/către .................................................................││următoarele sume în valută, reprezentând: ....................................................││..............................................................................................│├───────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────┤│ │ Suma în valută │ │ ││ Felul valutei ├────────────────┬────────────────┤ Cursul │ C/val în lei ││ │ în cifre │ în litere │ │ │├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤│ Total │ x │ x │ x │ │├───────────────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────────────┴──────────────────┤│ Casier, │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 14-4-1/a

Anexa 2 - Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Unitatea ................... ││ ││ BORDEROUL ││ DOCUMENTELOR ACHITATE CU CECURI ││ DE DECONTARE ││ prezentate de ....................... la data de ............ │├────┬──────────────────┬─────────────┬────────────┬───────────────┬───────────┤│Nr. │ Documentul │Documentul de│Beneficiarul│ Seria şi │ Suma ││crt.├─────┬───────┬────┤ recepţie │ sumei │numărul cecului│ achitată ││ │Felul│Numărul│Data│(nr. şi data)│ │ │ │├────┼─────┴───────┴────┴─────────────┼────────────┼───────────────┼───────────┤│ ├────────────────────────────────┼────────────┤ │ │├────┼────────────────────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────┤│ ├────────────────────────────────┼────────────┤ │ │├────┴────────────────────────────────┴────────────┼───────────────┼───────────┤│Anexez un număr de ............ acte justificative│TOTAL │ ││ Gestionar carnet cecuri, └───────────────┴───────────┤│ │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 14-4-6 Viza compartimentului Viza de control Întocmit, Verificat, aprovizionare sau alt financiar preventiv compartiment desemnat,

53

Page 54: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Anexa 3 - Registru de casaUnitatea .............. ┌────────────────────┬────────┐ │ Data │ Contul │ REGISTRU DE CASĂ ├──────┬──────┬──────┤ casa │ │ Ziua │ Luna │ Anul │ │ ├──────┼──────┼──────┼────────┤┌────┬───────────┬───────────┬─────────────────┬─┴──────┴──────┴┬─────┴────────┤│Nr. │ Nr. │ Nr. │ Explicaţii │ Încasări │ Plăţi ││crt.│ act casă │ anexă │ │ │ │├────┴───────────┴───────────┴─────────────────┼────────────────┼──────────────┤│Report/Sold ziua precedentă │ │ │├────┬───────────┬───────────┬─────────────────┼────────────────┼──────────────┤├────┼───────────┼───────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────┤├────┼───────────┼───────────┼─────────────────┼────────────────┼──────────────┤├────┴───────────┴───────────┴─────────────────┼────────────────┼──────────────┤│De reportat pagini/TOTAL │ │ │├──────────────────────────────────────────────┴────────────────┴──────────────┤│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Unitatea .............. ┌────────┐ │ Contul │ REGISTRU DE CASĂ │ casa │ ├────────┤──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘┌────┬────────────────────┬───────┬────────┬────────────┬───────────┬──────────┐│ │ Data │ │ │ │ │ ││Nr. ├──────┬──────┬──────┤Nr. act│ Nr. │ Explicaţii │ Încasări │ Plăţi ││crt.│ Ziua │ Luna │ Anul │ casă │ anexă │ │ │ │├────┴──────┴──────┴──────┴───────┴────────┴────────────┼───────────┼──────────┤│ Report/Sold ziua precedentă │ │ │├────┬──────┬──────┬──────┬───────┬────────┬────────────┼───────────┼──────────┤├────┼──────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────────┼───────────┼──────────┤├────┼──────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────────┼───────────┼──────────┤├────┴──────┴──────┴──────┴───────┴────────┴────────────┼───────────┼──────────┤│ De reportat pagini/TOTAL │ │ │├───────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┤│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

┌───────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────┐│Unitatea .............. │ Data │ Contul ││ ├──────┬──────┬──────┤ casa ││ REGISTRU DE CASĂ (în valută) │ Ziua │ Luna │ Anul │ ││ ├──────┼──────┼──────┼────────┤└───────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴────────┘┌────┬────┬─────┬───────────────┬───────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┐│ │ │ │ │ ÎNCASĂRI │ PLĂŢI │ ││ │Nr. │ │ ├───────┬───┬───┬───┬───┬───┼──┬──┬──┬──┬──┤ Contravaloarea ││Nr. │act │ Nr. │ Explicaţii │ Felul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ în lei ││crt.│casă│anexe│ │valutei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ ├───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤│ │ │ │ │Cursul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ x │├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤│ │ │ │ Report/Sold │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ziua precedentă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤├────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤│ │ │ │ De reportat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ pagini/TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┴────┴─────┴───────────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────────────┤│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐│Unitatea .............. │ Contul ││ │ casa ││ REGISTRU DE CASĂ (în valută) ├────────┤├────┬──────────────┬────┬─────┬───────────────┬───────────────────┬───────────┬─────┴────────┤│Nr. │ │Nr. │ Nr. │ │ │ │ ││crt.│ DATA │act │anexe│ Explicaţii │ ÎNCASĂRI │ PLĂŢI │ ││ │ │casă│ │ │ │ │Contravaloarea│├────┼────┬────┬────┼────┼─────┼───────────────┼───────┬───┬───┬───┼───┬───┬───┤ în lei ││ │ │ │ │ │ │ │ Felul │ │ │ │ │ │ │ ││ │Ziua│Luna│Anul│ │ │ │valutei│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ├───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤│ │ │ │ │ │ │ │Cursul │ │ │ │ │ │ │ x │├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤│ │ │ │ │ │ │ Report/Sold │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ziua precedentă│ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤├────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤│ │ │ │ │ │ │ De reportat │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ pag/TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┴────┴────┴────┴────┴─────┴───────────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤

54

Page 55: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

55

Page 56: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Anexa 4 - Dispozitie de plata/incasare Unitatea .........................┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│DISPOZITIE DE*) ................................................. CATRE CASIERIE ││ nr. ............................... din ..........................................││ ││Numele si prenumele .........................................................................││Functia (calitatea) .........................................................................││Suma ......................... lei ..........................................................││ (in cifre) (in litere) ││Scopul incasarii/platii .....................................................................││.............................................................................................│├─────────┬─────────────────────────┬───────────────────────┬─────────────────────────────────┤│ │ Conducatorul unitatii │ Viza de control │ Compartiment financiar-contabil ││Semnatura│ │ financiar-preventiv │ ││ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼─────────────────────────────────┤└─────────┴─────────────────────────┴───────────────────────┴─────────────────────────────────┘*) Se va inscrie "INCASARE" sau "PLATA", dupa caz. 14-4-4 t2

(verso)┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ DATE SUPLIMENTARE PRIVIND BENEFICIARUL SUMEI: ││ Se │ ││completeaza │Actul de identitate ...................... Seria ................ nr. ..........││numai pentru│Am primit suma de .......................................................... lei││ plati │ (in cifre) ││ │ Data .................................... ││ │ Semnatura ............................... │├────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ CASIER ││Platit/incasat suma de .................................................. lei ││ (in cifre) ││ Data .................................... ││ Semnatura ............................... │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Anexa 5 – Bilant prescurtat

Page 57: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

La data de 31.12.2007

Denumirea indicatorului Nr.

Rd

Sold la

01.01.2007 31.12.2007

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. Imobilizari necorporale 01 0 325

II. Imobilizari corporale 02 97931 73782

III. Imobilizari financiare 03 26781 16440

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTALE( rd.01 la rd.03) 04 124712 90547

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. Stocuri 05 134024 72571

II. Creante 06 525430 801046

III. Investitii pe termen scurt 07 0 0

IV. Casa si conturi la banci 08 109758 193082

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL ( rd. 05 la rd. 08) 09 769212 1066699

C. CHELTUIELI IN AVANS 10 8977 3014

D. DATORII: sume care trebuie platite intr-o perioada de pana

la un an

11 550826 986536

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE

NETE (rd.09+10-11-18)

12 227363 83177

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

(rd.04+12)

13 352075 173724

G. DATORII: sume care trebuie platite intr-o perioada mai mare

de un an

14 35526 19699

H. PROVIZIOANE 15 0 0

I. VENITURI IN AVANS (rd.17+18) 16 0 0

- subventii pentru investitii 17 0 0

- venituri inregistrate in avans 18 0 0

J. CAPITAL SI REZERVE

I. CAPITAL( rd.20 la rd. 22) 19 200 200

- capital subscris varsat 20 200 200

- capital subscris nevarsat 21 0 0

- patrimoniul regiei 22 0 0

II PRIME DE CAPITAL 23 0 0

III. REZERVE DIN REEVALARE 24 0 0

IV. REZERVE 25 200 2000

57

Page 58: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

Actiuni proprii 26 0 0

Castiguri legate de instrumente de capitaluri proprii 27 0 0

Pierderi legate de instrumente de capitaluri proprii 28 0 0

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(A) Sold C 29 0 0

Sold D 30 0 0

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI Sold C 31 316149 153625

Sold D 32 0 0

Repartizarea profitului 33 0 0

CAPITALURI PROPRII- TOTAL (rd.19+23+24+25-26+27-

28+29-30+31-32-33)

34 316549 154025

Patrimoniu public 35 0 0

CAPITALURI – TOTALE ( rd.34+ 35) 36 316549 154025

BIBLIOGRAFIE- Calota, Traian Ovidiu – Contabilitate financiara – Culegere de probleme si studii de caz,

Editura Universitatii Romano-Britanice , Bucuresti, 2006

58

Page 59: tea Si Gestiunea Trezoreriei Intreprinderii

- Ristea, Mihai si colectiv – Contabilitatea financiara a intreprinderii, Bucuresti, Editura

Universitara, 2005

- Ristea, Mihai si Dumitru, C. – Contabilitate aprofundata, Bucuresti, Editura Universitara,

2005

- Ristea, Mihai si Dumitru C – Contabilitatea in managementul intreprinderii, Bucuresti,

Editura Tribuna Economica, 2005

- Ristea, Mihai si Dumitru C. – Contabilitatea afacerilor, Bucuresti, Editura Tribuna

Economica, 2006

- Todea, Nicolae - Contabilitate financiara – curs universitar, Editura Aeternitas, Alba Iulia,

2006.

- Vintila, Georgeta – Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica ,

Bucuresti 2000

*** Legea societatilor comerciale, Legea nr. 31/1990

***Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare,

Monitorul Oficial nr. 927/2003.

***Legea contabilitatii republicata nr. 82/1991, Monitorul Oficial nr. 48/2005.

*** Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare

***Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor

contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr. 1080 bis/2005.

***Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1753/2004 privind organizarea si efectuarea

inventarierii elementelor de activ si de pasiv, Monitorul Oficial nr. 1174/2004.

***Ordin nr. 1850/2004, Monitorul Oficial, nr. 23/2005

***Standardele Internationale de Contabilitate, Editura Economica, Bucuresti, 2002.

***Standardele Internationale de Raportare Financiara, Editura CECCAR, Bucuresti, 2005.

***Ghid practic de aplicare al Standardelor Internationale de Contabilitate, Partea I, Bucuresti,

Editura Economica, 2001

***Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial

nr. 112/2004

*** Tribuna economica

59