Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

88
CAPITOLUL III PREZENTAREA SI ANALIZA INFORMATIILOR PRIVIND TREZORERIA 3.1 CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE A TREZORERIEI Efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului şi a echivalentelor de numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxului de numerar pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Această valoare este prezentată separat de fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare, investiţie , finanţare şi include diferenţele , dacă există , ale acelor fluxuri de numerar care au fot raportate la cursul de schimb de la sfârşitul perioadei. 1 De aceea se cere determinarea diferenţelor de curs valutar şi înregistrarea lor în contabilitate la sfârşitul exerciţiului financiar. 1 Ristea M.(coordonator) Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004 119

description

Contabilitate

Transcript of Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Page 1: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

CAPITOLUL III

PREZENTAREA SI ANALIZA INFORMATIILOR

PRIVIND TREZORERIA

3.1 CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE A TREZORERIEI

Efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului şi a

echivalentelor de numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxului

de numerar pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la

sfârşitul perioadei. Această valoare este prezentată separat de fluxurile de numerar

provenite din activităţi de exploatare, investiţie , finanţare şi include diferenţele , dacă

există , ale acelor fluxuri de numerar care au fot raportate la cursul de schimb de la

sfârşitul perioadei.1

De aceea se cere determinarea diferenţelor de curs valutar şi înregistrarea lor în

contabilitate la sfârşitul exerciţiului financiar.

Fluxurile contabile de deprecieri ale trezoreriei vizează investiţiile financiare pe

termen scurt. Provizioanele pentru deprecierea acestora se constituie şi se regularizează ,

de regulă, la sfârşitul exerciţiilor financiare , cu ocazia inventarierii generale a trezoreriei.

Se impune deasemenea înregistrarea la sfârşitul exerciţiului financiar a acestor

provizioane de depreciere a trezoreriei unei societăţi.

Deci, putem spune că operaţiile contabile de închidere a trezoreriei se referă în

special la contabilitatea diferenţelor de curs valutar şi la contabilitatea deprecierii

investiţiilor financiare.

1 Ristea M.(coordonator) – Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004

119

Page 2: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

3.1.1 CONTABILITATEA DIFERENTELOR DE CURS VALUTAR

Diferenţele de curs valutar pot apărea la sfârşitul unui exerciţiu financiar ca

urmare a tranzacţiilor efectuate prin casieria societăţii.

Contabilitatea mijloacelor băneşti aflate în casieria unităţilor patrimoniale şi a

mişcării acestora ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în numerar se tine distinct în

devize cu ajutorul contului 5134 ,,Casă în devize”.

Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în devize se efectuează eu

respectarea regulamentului operaţiilor de casă, a regulamentelor emise de Banca

Naţională şi a altor reglementări.

Conform acestor regulamente pentru operatiunile “cash” în valută se utilizează

documente justificative şi de evidenta operative distincte.

Astfel, pentru încasările în valuta se utilizează documentul justificativ “Chitanţa

pentru operaţii în valuta” care îndeplineşte următoarele funcţii:

a. Document justificativ pentru depunerea unei sume în valută , în numerar , la

casieria societăţii

b. Document justificativ de înregistrare în registrul de casă (în valuta ) şi în

contabilitate.

Similar încasărilor şi plaţilor în moneda naţionala , şi cele în devize nu se

înregistrează în contabilitatea curenta document cu document, ci pe baza “Registrului de

casă (în valuta)”., care îndeplineşte următoarele funcţii:

a. Document de înregistrare operative a încasărilor şi plăţilor în valută (numerar sau

cecuri de călătorie ), pe baza actelor justificate anexate

b. Document de stabilire , la sfârşitul fiecărei zile , a soldului de casă

c. Document de înregistrare zilnica în contabilitate , a operaţiunilor de casă în

valuta.

Registrul de casă (în valută ) se întocmeşte în două exemplare , de către casierul

unităţii , pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi în valută. În cazul în care o sumă

plătită se referă la două sau trei conturi corespondente , în registrul de casă (în valută ) se

trece distinct fiecare operaţie în parte . se semnează de către casier pentru confirmarea

120

Page 3: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

înregistrării operaţiilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar

contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate.1

Contul 5314 ,,Casă în devize” funcţionează similar contului 5311, cu deosebirea

că sumele sunt exprimate atât în devize cât şi în lei.

Registrul de Casă în valută şi documentele anexate ale societăţii INOX SA

confirmă încasarea pe data de 1 octombrie 2003 a unei diferenţe privind un avans de

trezorerie (în valută, în valoare de 200 EURO, cursul de schimb al zilei fiind de 42.255

lei/USD. Avansul a fost acordat la data de 20 noiembrie 2003, cursul de schimb fiind la

acea data de 41.755 lei/USD.

La data încasării diferenţa de curs este de 42.255. lei/USD-41.755 lei=500 lei,

ceea ce duce la un câştig de 500 lei*200 euro=100.000 lei.

Societatea INOX SA a operat în contabilitatea sa următoarele înregistrări:

5314 = % 6.451.000 lei

“ Casă în devize “ 411.02 6.351.000 lei

“Clienţi-externi”

765 100.000 lei

“Venituri din diferente

de curs valutar”

Societăţile comerciale pot realiza operaţiuni în devize (respectând reglementările

legale) având deschise conturi la bănci pentru fiecare monedă străină utilizată. Prin aceste

conturi se fac operaţiuni de încasări i p1ăi în devize.

Reflectarea în contabilitate a acestor operaţii se realizează cu ajutorul contului

5124 Conturi la bănci în devize. În cadrul acestui cont, valuta se exprimă atât în monedă

străină, cât şi în monedă naţională, adică în lei.

1 Pop Athanasiu – Contabilitatea financiară românească, armonizată cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj, 2002

121

Page 4: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

În astfel de cazuri , diferenţele de curs valutar se vor înregistra în aceleaşi conturi

ca şi în cazul diferenţelor de curs provenite din tranzacţiile cu numerarul din casierie.

Astfel diferenţele nefavorabile de curs valutar se vor înregistra în cheltuieli

financiare înregistrate în contul 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” iar cele

favorabile se vor concretiza în venituri financiare înregistrabile în contul 765 “Venituri

din diferenţe de curs valutar”.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în devize pot fi înregistrate folosind una din

următoarele metode1:

a) metoda cursului fix-care presupune înregistrarea şi evaluarea în lei, de-a lungul anului,

a tuturor încasărilor şi plăţi1or la un curs fix, prestabilit (de regulă cursul de închidere sau

un curs mediu al anului anterior)

b) metoda cursului variabil (cursului zilei)- presupune înregistrarea şi evaluarea în lei,

de-a lungul anului, a tuturor încasărilor şi plăţilor la cursul zilei (în România se utilizează

cursul zilei comunicat de Banca Naţională). Excepţie fac cumpărările şi vânzările de

valută (licitaţiile), care se înregistrează la cursul băncii societăţii.

Diferenţele apărute între cursul înregistrat la data recunoaşterii creanţei, respectiv

datoriei în valută, constituie un venit sau o cheltuială financiar, după caz.

Indiferent de metoda utilizată, la sfârşitul anului societatea reevaluează în lei

soldul disponibilităţilor în valută utilizând cursul de închidere al valutei respective la data

bilanţului (în România se utilizează cursul zilei de 31 decembrie comunicat de Banca

Naţională).

Societatea INOX SA încasează de la societatea, prin contul bancar în devize, de

la banca BCR-Sucursala Decebal contravaloarea Facturii fiscale nr 348425 în suma de

1 Ristea M.(coordonator) – Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004

122

Page 5: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

500 euro. La data înregistrării creanţei, cursul de schimb era de 42.050 lei/EURO, iar la

data încasării,. cursul zilei comunicat de BNR este de 44.550 lei/uro.

Societatea INOX SA utilizează metoda cursului variabil (cursul zilei).

În aceeaşi zi societatea plăteşte unui furnizor din Germania. prin con tu! bancar în

devize, contravaloarea unei Facturi fiscale de 600 EURO. La data înregistrării datoriei,

cursul de schimb era de 40.950 lei/euro.

Societatea INOX SA a operat în contabilitatea sa următoarele înregistrări:

1.Încasarea prin contul curent în euro a creanţei externe:

5124.01 = % 500euro*44.050 lei = 22.275.000 lei

________________________________

411.02 500euro*44.550 lei=21.025.000 lei

“Conturi la bănci “ Clienţi-externi”

în devize-euro”

765 22.275.000lei-21.025.000lei=1.200.000lei

“ Venituri din diferenţe

de curs valutar”

2.Plata prin contul curent în euro a datoriei externe:

% = 5124.01 600euro*42.050lei=25.230.000lei

401.02 “Conturi la bănci în devize” 600euro*40.950lei=24.570.000lei

“Furnizori-externi”

665 16.820.000lei-16.380.000lei=660.000lei

“Cheltuieli din diferenţe

de curs valutar”

123

Page 6: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

La începutul anului soldul iniţial al contului 5124_euro era de 6.315.000lei

(150euro*42.100lei).

D 5124_euro C D 5124_lei C

________________________ ___________________________

ŞI 150 600 ŞI 6.315.000 25.230.000

500 22.275.000

________________________ ____________________________-

SFD 50 SFD 3.360.000

La 31.12.2003 cursul de schimb, adică cursul de închidere pentru anul 2003 a fost

de 44.600lei/euro.

Societatea INOX SA e operat în contabilitate la 31.12.2003 următoarele

înregistrări privind evaluarea disponibilităţilor în valută:

Valoare în situaţiile financiare =50euro*44.600=2.230.000lei

-sold înainte de actualizare 3.360.000lei

=diferenţa de înregistrat(venit) 5.590.000lei

5124.01 = 765 5.590.000lei

“Conturi la bănci “ Venituri din diferente

în devize-euro” de curs valutar “

În cazul societăţii INOX SA datorită faptului că pentru operaţiunile de încasări şi

plăţi societatea foloseşte metodei cursului variabil, poate apărea situaţia în

124

Page 7: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

care contul 5124 să aibă sold final debitor sau nul în valută şi creditor în lei

situaţia este normală ţinând cont că se folosesc cursuri diferite pentru încasări şi plăţi.

Se observă că societatea la data închiderii exerciţiului, cu ocazia inventarierii,

societatea evaluează activele ş datoriile sale pentru a întocmi situaţiile financiare. Este

obligatorie evaluarea disponibilităţilor în valută la data bilanţului în funcţie de cursul de

închidere.

În ceea ce priveşte evaluarea disponibilităţilor în valută în cursul exerciţiului

financiar (de regulă la sfârşitul lunii sau la jumătatea anului) trebuie să se ţină seama de

principiile contabile general acceptate. Atâta timp cât această practică nu intră în

contradicţie cu nici unul din aceste principii contabile nu se interzice aplicarea ei.. în

măsura în care societatea are nevoie de o valoare reală (în lei a disponibilităţilor în valută

(de regulă pentru raportări interimare său raportări diverse) este chiar indicată o asemenea

actualizare, În lipsă unor astfel de necesităţi (de raportare)este inutilă o astfel de

reevaluare a disponibilităţilor în valută1.

În cazul licitaţiilor valutare Operatiunile privind cumpărarea, respectiv vânzarea

de valută, nu generează cheltuieli sau venituri din diferenţe de curs valutar, în această

situaţie utilizându-se cursul de schimb practicat de fiecare societate bancară la data

efectuării operaţiunii.

3.1.2 CONTABILITATEA DEPRECIERII ÎNVESTITIILOR FINACIARE

La sfârşitul exerciţiului societăţile comerciale efectuează, potrivit legii,

inventarierea generală a activelor şi datoriilor întreprinderii. Cu această ocazie se

inventariază şi investiţiile financiare, stabilindu-se valoarea de piaţă (valoarea justă).

Această valoare se compară cu valoarea de cumpărare (de intrare) a titlurilor.

Dacă valoarea de piaţă este mai mică decât valoarea de intrare a investiţiilor

financiare, diferenţa respectivă reprezintă o depreciere i pentru această depreciere se

poate utiliza una dintre metodele:

1 Ristea M.(coordonator) – Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004

125

Page 8: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

1) se constituie un provizion pe seama cheltuielilor (metoda provizioanelor);

2) se ajustează valoarea contabilă a investiţiilor financiare (metoda ajustării valorii

contabile).

La sfârşitul exerciţiului următor operaţia de inventariere se repetă şi pot rezulta

două situaţii:

• Preţul de piaţă este mai mic decât preţul de întrare

• Preţul de piaţă este mai mare decât preţul de intrare al titlurilor

În prima situaţie pentru diferenţa dintre cele două preţuri se constituie o

depreciere suplimentară, fie prin intermediul provizionului fie ajustând valoarea contabilă

a investiţiilor financiare. Deprecierea se înregistrează într-un cont de cheltuieli.

n a doua situaţie, deprecierea constituită la sfârşitul exerciţiului precedent se

diminuează sau se anulează transformându-se în venituri financiare din reluarea

deprecierii.

Pentru contabilizarea provizioanelor pentru deprecierea investiţiilor financiare pe

termen scurt se utilizează conturile din grupa 59, PROVIZIOANE PENTRU

DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE.

Prin reglementările contabile aprobate prin OMFP NR 94/2001 şi OMFP

306/2002 s-a instituit o structură de conturi operaţionale pentru provizioanele pentru

deprecieri ale trezoreriei în concordanţă cu structura conturilor din grupa 50 “Investiţii

financiare pe termen scurt” pentru a putea permite evaluarea în valori contabile nete a

fiecărei “poziţii

De investiţii financiare pe termen scurt în situaţiile financiare anuale.

Conturile din clasa 59, PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA

CONTURILOR DE TREZORERIE sunt conturi rectificative de activ care se creditează

cu provizioanele constituite i suplimentate pentru deprecierea investiţiilor financiare şi se

debitează cu provizioanele pentru deprecierea investiţiilor financiare diminuate său

anulate1.

Soldul creditor reprezintă provizioanele constituite pentru deprecierile constatate

1 Ristea M.(coordonator) – Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004

126

Page 9: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

aferente investiţiilor financiare existente.

În ceea ce priveşte înregistrarea provizioanelor, există 2 metode:

a) metoda ajustării provizioanelor

b) metoda reluării provizioanelor

Potrivit primei metode, provizioanele sunt ajustate, diferenţa fiind înregistrată ca

şi cheltuială ( dacă este necesară creşterea provizioanelor existente) sau ca şi venit( dacă

este necesar scăderea provizioanelor existente).

Potrivit metodei reluării provizioanelor, provizioanele existente sunt reluate pe

seama veniturilor, urmând să se constituie provizioane noi pentru suma necesară stabilită

în urma inventarului.

Indiferent de metoda utilizată de întreprindere, valoarea investiţiilor financiare din

bilanţ este aceeaşi.

La 31 decembrie 2002 la Societatea comercială INOX SA se constată în urma

inventarierii existenţa în stoc a unor acţiuni în valoare contabilă de 5.000.000 lei valoarea

de piaţă fiind de 4.900.000 lei. La 31 decembrie 2003 în urma inventarierii, se constată că

valoarea de piaţă a acţiunilor este de 4.750.000 lei.

Societatea INOX SA utilizează metoda a II şi anume metoda ajustării valorii

contabile.

Astfel societatea a operat în contabilitatea să următoarele înregistrări:

1. Testul de depreciere la 31 decembrie 2002 arata o depreciere în suma de

100.000 lei. Se face înregistrarea:

6863 = 503 100.000 lei

“Cheltuieli financiare pentru Acţiuni

deprecierea activelor circulante”

2. Testul de depreciere la 31 decembrie 2003 arată o creştere a deprecierii înregistrate

anterior eu 150.000 lei.

127

Page 10: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

6864 = 503 150.000 Lei

“Cheltuieli financiare pentru “ Acţiuni”

deprecierea activclor circulante”

3.2 PREZENTAREA INFORMAŢIILOR DE BILANŢ

PRIVIND TREZORERIA ÎNTREPRINDERII. SITUAŢII

FINANCIARE

Situaţiile financiare întocmite de societate trebuie să ofere o imagine fidela a

rezultatelor şi poziţiei financiare a acesteia la sfârşitul exerciţiului financiar, oferind

informaţii utile unei categorii largi de utilizatori. În funcţie de natura şi dimensiunea

evenimentelor ce au loc intre data bilanţului şi data la care sunt semnate situaţiile

financiare, aceste tranzacţii pot fi, de asemenea, incluse în situaţiile financiare sau

prezentate în notele la situaţiile financiare.

Valorile ce trebuie incluse sau prezentate în situaţiile financiare întocmite de

societate se stabilesc utilizându-se raţionamente profesionale. Aceste decizii vor fi

fundamentate pe anumiţi factori ca de exemplu, cat de semnificative sunt informaţiile şi

daca acestea trebuie prezentate separat fie în bilanţ, fie în contul de profit şi pierdere, fie

în notele la situaţiile financiare, precum şi cat de interesaţi sunt utilizatorii situaţiilor

financiare să aibă acces la aceste informaţii, chiar daca acestea pot să nu se refere la

tranzacţii de valoare.

Este deosebit de important ca cei în măsura să întocmească situaţiile financiare ale

unei societati să cunoască şi să înţeleagă1:

a) principiile şi considerentele ce stau la baza politicilor contabile;

b) distincţia curent / imobilizat (pe termen lung) şi cum se aplica

aceasta distincţie la întocmirea bilanţului;

1 Pop Athanasiu – Contabilitatea financiară românească, armonizată cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj, 2002

128

Page 11: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

c) principalele prevederi ale reglementarilor sub incidenţa cărora intra

respective societate în ceea ce priveşte întocmirea bilanţului şi a

contului de profit şi pierdere;

d) ce informaţii trebuie prezentate în bilanţ şi în contul de profit şi

pierdere şi / sau în notele la situaţiile financiare.

Societatea INOX S.A. în urma OG nr. 64/2001 din Legea contabilităţii nr. 82/1991

cu privire la conţinutul şi structura situaţiilor financiare anuale, întocmeşte situaţii

financiare simplificate armonizate cu directivele europene , compuse din:

1. Bilanţ

2. Cont de profit şi pierdere

3. Politici contabile şi note explicative

Aceste situaţii sunt întocmite de societatile care nu îndeplinesc criteriile pentru

aplicarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV a CEE şi cu IAS sin u

sunt supuse auditului financiari aplica Reglementările contabile armonizate cu

Directivele europene ,aprobate prin OMF NR 306/2002.

La întocmirea situaţiilor financiare societatea INOX SA are obligaţia să respecte

anumite principii contabile care contribuie la menţinerea unei imagini fidele a situaţiilor

financiare întocmite de societate.

Societatea tine cont de Principiul continuităţii activitătii la întocmirea

situaţiilor sale financiare, principiu care cere ca situaţiile financiare să fie întocmite

pornind de la presupunerea ca entitatea îşi va continua activitatea în viitor. În cazul în

care societatea ajunge în situata de imposibilitate a continuării activităţii sale trebuie

prezentate motivele pentru care entitatea nu poate sa-si continue activitatea pe baza în

notele explicative.

Deasemenea situaţiile financiare întocmite de societate se supun şi Principiului

permanentei metodelor care cere ca modul de prezentare şi clasificare a diferitelor

elemente din situaţiile financiare să fie menţinut de la o perioada la alta.

Societatea INOX SA are în evidenta o Contabilitate de angajamente , adică

tranzacţiile şi evenimentele realizate de societate sunt recunoscute atunci când acestea se

produc (si nu atunci când se primeşte sau se plăteşte numerarul) şi raportate în perioadele

aferente conform principiului Pragului de semnificaţie elementele semnificative

129

Page 12: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

trebuie prezentate daca pot influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza

situaţilor financiare şi conform Principiului Cumulării / compensării fiecare elementele

semnificative nu trebuie cumulate sau compensate, fiecare element semnificativ trebuie

prezentat în mod separate în situaţiile financiare .

Aceste situaţii financiare societatea le întocmeşte obligatoriu în fiecare an,

existând doua perioade de raportare. Pentru prima perioada de raportare societatea

întocmeşte situaţii financiare referitoare la perioada cuprinsa intre 1 ianuarie şi 30 iunie,

pe care le depune de regula în termen de 30 de zile la Administraţia Financiara din a cărui

raza teritoriala face parte .

Deasemenea societatea mai întocmeşte situaţii financiare la sfârşitul fiecărui exerciţiu

financiar la data de4 31 decembrie al fiecărui an, situaţii pe care societatea le depune tot

în termen de 30 de zile la aceeaşi Administraţie Financiara din a cărui raza teritoriala face

parte .

Societatea Inox SA are obligaţia de a întocmi aceste situaţii financiare şi în

situaţia fuziunii, divizării sau încetării activităţii.

Schema Bilanţului întocmit de societatea Inox SA este o “schema de bilanţ

vertical”, menita să pună explicit în evidenta poziţia financiara neta sub forma a doi

indicatori calculate la diviziunile bilanţiere:

E.active circulante nete, respective obligaţii nete, care pune în evidenta existentul

(+) sau deficitul(-) de fond de rulment.

F.total active minus datorii curente, care pune în evidenta poziţia financiara neta

curenta, respective o situaţie patrimoniala neinfluenţată de datoriile cu scadente la plata

mai mari de un an.

Aceşti indicatori oferă informaţii utile despre situaţia societatii, fiind uşor de

înţeles şi de utilizat în analize comparative, chiar de un personal mai puţin “avizat” în

efectuarea de analize economico-financiare complexe. Datorita acestui fapt schemele de

bilanţ patrimonial vertical sunt agreate , îndeosebi , în economiile în care finanţarea

bursiera , respective atragerea resurselor de pe piaţa de capital este preponderenta.

Elementele de trezorerie se găsesc în activul bilanţului şi sunt evaluate la valoarea

lor neta.

In cadrul bilanţului Ele se găsesc la rubrica B ACTIVE CIRCULANTE.

130

Page 13: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Primul element de trezorerie întâlnit în cadrul acestei rubrici este poziţionat la

subrubrica B.II CREANTE , şi anume contul 5187 “Dobânzi de încasat” unde societate

încadrează sumele ce urmează a fi încasate după o perioada mai mare de un an1.

Subrubrica INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT se refera la

titlurile achiziţionate de întreprindere , în vederea realizării unui câştig pe termen scurt.

In cadrul acestei subrubrici se înscriu conturile

501,502,503,505,506,508,5113,5114,591,592,593,595,596,598.

Deci conturi referitoare la acţiuni (cotate sau necotate), obligaţiuni(cotate sau

necotate), bonuri de tezaur şi bonuri de casă pe termen scurt, acţiuni şi obligaţiuni emise

şi răscumpărate de societate.

Stabilirea valorii bilanţiere a investiţiilor financiare pe termen scurt pleacă de la

comparaţia intre valoarea de inventar şi valoarea de intrare. Plusurile sau minusurile de

valoare se stabilesc pe categorii de titluri de aceeaşi natura şi care conferă aceleaşi

drepturi.

Compensările intre plusurile de valoare şi minusurile de valoare sunt admise , cu

respectarea următoarelor doua condiţii:

1. titlurile să fi fost cotate în mod curent pe piaţa financiara organizata

2. titlurile să nu fi fost acţiuni sau obligaţiuni emise de societate şi

răscumpărate de aceasta.

De asemenea, atunci când în cazul titlurilor cotate se constata o scădere anormala

a cursulu8i , iar aceasta scade are un caracter tranzitoriu, minusul de valoare poate fi

compensate cu plusurile de valoare ale altor titluri. De regula minusurile de valoare

(rezultate în urma unor compensări admise) impun înregistrarea în contabilitate a unui

provizion pentru depreciere.

O alta subrubrica ce conţine conturi de trezorerie este B.III CASA şi CONTURI

LA BANCI, unde regăsim conturile: 5112,5121,5124,5125,531,532,541,542.

Toate aceste conturi: conturi la bănci, în lei, conturi la bănci în devize, , casa în

lei, casa în devize, acreditive în lei, acreditive în devize, valori de încasat, alte valori,

avansuri de trezorerie se refera la disponibilităţile societatii.

Conturile la bănci, casa şi acreditivele sunt elemente cu grad înalt de Lichiditatea.

1 Pop Athanasiu – Contabilitatea financiară românească, armonizată cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj, 2002

131

Page 14: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Conturile la bănci se refera la lichidităţi sub forma de cecuri de încasat şi efecte

de încasat, disponibilităţi din conturile curente deschise la bănci .

Casa reprezintă totalul lichidităţilor monetare curente şi a altor valori sub forma

de timbre fiscale şi poştale , bilete de tratament şi odihna , tichet şi bilete de călătorie,

adică alte valori de trezorerie.

Ca urmare a creşterii frecventei utilizării cecurilor şi a cărţilor de credit, de plata

lichidităţile din casierie înregistrează din ce în ce mai mult o tendinţa de micşorare

considerabila.

In rubrica D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN

AN întâlnim conturile 509,5186,519, conturi referitoare la vărsămintele de efectuat

pentru investiţiile financiare pe termen scurt, la creditele bancare pe termen scurt şi la

dobânzile de plătit aferente acestora.

Aceleaşi conturi le întâlnim şi în rubrica G.DATORII CE TREBUIE PLATITE

INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN.

Diferenţele de conversie sunt determinate ca diferenţa intre valoarea de intrare în

lei a creanţelor şi datoriilor exprimate în devize, stabilita la cursul zilei operaţiei de

vânzare sau de cumpărare, şi valoarea în lei a acestora, la cursul ultimei zile a

exerciţiului.

Înscrierea acestor diferenţe în activul bilanţier are doua raţiuni:

1. diferenţele sunt considerate pierderi latente, deoarece respectivele creanţe

şi datorii nu au fost încă incasate/platite pana la sfârşitul exerciţiului,

diferenţele de conversie nu exprima o situaţie nefavorabila certa , pentru a

afecta contul de profit şi pierdere. Aceste pierderi latente sunt pasibile

pentru constituirea unui provizion (provizion pentru riscuri). Soluţia

afectării bilanţului contabil cu aceste diferenţe de conversie nu are un

caracter general. În unele tari astfel de diferenţe afectează rezultatul

exerciţiului (contul de profit şi pierdere).

2. prezenta diferenţelor în structura bilanţului răspunde necesitaţilor unei

informări corecte (sincere) a terţilor , utilizatori ai informaţiilor contabile.

În evaluări şi analize, de regula, specialiştii trebuie să includă diferenţele

de conversie –activ în categoria “activelor fictive”.

132

Page 15: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Operaţiile referitoare la elementele de trezorerie sub forma obligaţiunilor, şi

anume, operaţiile de rambursare a acestora generează prime de rambursare a

obligaţiunilor, prime ce apar în activul bilanţier sub forma cheltuielilor financiare

capitalizate. Ele se stabilesc ca diferenţa intre preţul de rambursare al obligaţiunilor şi

preţul lor de emisiune. Prezenta lor în activul bilanţier este datorata necesitaţii de

echilibrare a activului cu pasivul, deoarece în urma emisiunii de obligaţiuni de către o

societate , activul creste , prin majorarea masei disponibilitatilor (la nivelul preţului de

emisiune), în timp ce pasivul creşte, prin majorarea masei capitalurilor împrumutate

(datoriilor pe termen lung), la nivelul preţului de rambursare.

Contul de profit şi pierdere se prezin5ta sub format vertical cu structurarea

veniturilor dup a provenienţa şi a cheltuielile după natura economica .

Acest format al contului de profit şi pierdere pune în evidenta explicita unele

aspecte majore şi anume:

extinde conţinutul indicatorului “cifra de afaceri neta”, incluzând altui de

producţia vânduta şi veniturile din vânzarea mărfurilor şi veniturile din

subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri proprii

pune în evidenţă explicit veniturile financiare realizate din plasamentele

financiare sub forma intereselor de participare şi a investiţiilor financiare.

Alte componente ale situaţiilor financiare întocmite de societatea INOX SA mai

vizează politicile contabile care trebuie să rezulte din Notele explicative.

In cadrul acestor note explicative societatea trebuie să înscrie informaţii relevante

referitoare la elementele de trezorerie sub forma acţiunilor şi obligaţiunilor în NOTA 7

ACTIUNI şi OBLIGATIUNI.

In cadrul acestei note se vor prezenta următoarele informaţii:

capital subscris vărsat

numărul şi valoarea totala a fiecărui tip de acţiuni emise

acţiuni răscumpărabile:

data cea mai apropiata şi data limita de răscumpărare

caracterul obligatoriu al răscumpărării

valoarea eventualei prime de răscumpărare

133

Page 16: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar:

tipul de acţiuni

numărul de acţiuni emise

valoarea nominala totală şi valoarea încasată la distribuire

drepturi legate de distribuire:

o numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor corespunzătoare

o perioada de exercitare a drepturilor

o preţul plătit pentru acţiunile distribuite

obligaţiuni emise:

tipul obligaţiunilor emise

valoarea emisa şi suma primita pentru fiecare tip de obligaţiuni

obligaţiuni emise de persoana juridică , deţinute de o persoana

nominalizata sau împuternicita de aceasta:

o valoarea nominala

o valoarea înregistrată în momentul plaţii.

Referitor la elementele de trezorerie societatea poate înscrie observaţii sau

constatări cu privire la principalii indicatori de trezorerie în dreptul NOTEI 9:EXEMPLE

DE CALCUL şi ANALIZA A PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-

FINANCIARI.

Putem calcula aici principalii indicatori de lichiditate1.

-indicatorul lichidităţii curente (indicatorul activului circulant)=

Valoarea recomandata acceptabila pentru acest indicator –in jurul valorii de 2.

Indicatorul oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

-indicatorul lichidităţii imediate (indicatorul test acid)=

1 Pop Athanasiu – Contabilitatea financiară românească, armonizată cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj, 2002

134

Page 17: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Deasemenea tot referitor la trezoreria societatii mai putem calcula aici indicatori

de activitate (indicatori de gestiune), care furnizează printre altele şi informaţii cu privire

la: viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale societatii.

-viteza de rotaţie a debitelor-clienţi =

Calculează eficacitatea societatii în colectarea creanţelor sale.

Exprimă numărul de zile pana la data la care debitorii îşi achita datoriile către

societate.

O valoare în creştere e a indicatorului poate indica probleme legate de controlul

creditului acordat clienţilor şi în consecinţa creanţe mai greu de încasat(clienţi rău

platnici)

-viteza de rotaţie a creditelor-furniori= *365

Aproximează numărul de zile de creditor pe care societatea îl obţine de la

furnizorii săi.

Alte informaţii referitoare la alte elemente de trezorerie se pot înscrie în dreptul

rubricii 10.ALTE INFORMATII.

3.3 ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIEI

FLUXURILOR DE TREZORERIE PRIN ANALIZĂ

Fiecare acţiune desfăşurată de o societate determină, imediat sau mai târziu, o

intrare sau o ieşire pentru trezorerie , ceea ce conduce la decalaje intre fluxurile

operaţiunilor economice şi modificările trezoreriei. O analiza asupra acestor fluxuri

urmăreşte descrierea fenomenelor economice in dinamica lor , rezultatele unei astfel

de analize fiind esenţiale pentru luarea de decizii viitoare.

135

Page 18: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Este cunoscut faptul ca nici unul dintre tablourile privind analiza trezoreriei nu

răspunde la toate solicitările informaţionale ale teoreticienilor şi mai ales ale

practicienilor. De aceea , in practica şi teoria de specialitate si-a făcut apariţia „tabloul

fluxurilor de trezorerie”, care îşi găseşte tot mai mulţi adepţi, chiar şi in tarile in care

tabloul de finanţare este tradiţional şi funcţionează din punct de vedere legislativ, cum

este cazul Franţei.

Practica acestui tablou îşi are originea in Statele Unite ale Americii, unde a fost

reglementat in noiembrie 1987, prin norma SFAS 95(Statement of Financial Accounting

Standard) şi prin care se recomanda societatilor comerciale publicarea unui tablou al

fluxurilor de trezorerie( Statement of Cash Flows).

În România s-a reglementat, prin Reglementările contabile armonizate includerea

documentului de sinteza care sa evidenţieze fluxurile denumit Situaţia fluxurilor de

trezorerie in cadrul situaţiilor financiare începând cu anul 2001.

Extinderea ariei de aplicabilitate a tabloului fluxurilor de trezorerie in favoarea

tabloului de finanţare este rezultatul avantajelor pe care le are fata de acesta din urma,

avantaje concretizate în1:

Cunoaşterea situaţiei fluxurilor de numerar are un rol important in aprecierea

viabilităţii entităţii economice, a posibilităţii de a-si achita plăţile la scadenta. Un

cash-flow pozitiv reflecta o creştere reala a capacităţii de finanţare a investiţiilor ,

in timp ce un cash-flow negativ evidenţiază o reducere a puterii economice,

existenta unor dificultăţi financiare in achitarea obligaţiilor fata de terţi

Determinarea fluxurilor de trezorerie după criteriul funcţional asigura fluxului

generat de activitatea de exploatare un rol determinant in finanţarea investiţiilor

şi in stabilirea necesarului de finanţare externa şi corespunde capacităţii de

autofinanţare încasata

Pune la dispoziţia investitorului informaţii pentru aprecierea capacitatii societatii

de a plăti dividende, interesul acestuia regăsindu-se , mai degrabă, in fluxuri

monetare decât in beneficii contabile sau alţi indicatori derivaţi.

Informaţiile care vizează fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi sunt

folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare , deoarece ele oferă o baza de

1 Ţugui Anca – Fluxuri de Trezorerie în Cadrul Societăţilor Comerciale, Ed. Economică

136

Page 19: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

evaluare atât a capacitatii societatii de a genera elemente de trezorerie şi

echivalente de trezorerie, cat şi a nevoilor de utilizare a acestor elemente de

către societate.

Pe lângă aceste utilizări , informaţiile relative la fluxurile de trezorerie sunt

folositoare pentru a putea permite destinatarilor situaţiilor financiare sa-si elaboreze

modele pentru aprecierea diferitelor întreprinderi.

Cu toate acestea exista şi o serie de critici referitoare la acest tablou al fluxurilor

de trezorerie, intre care cele mai semnificative sunt:

Nu exista o delimitare precisa a operaţiunilor economice ce constituie activitatea

de exploatare, şi din acest motiv , utilitatea informatei oferite de fluxul de

trezorerie al exploatării este limitata

Efectuarea unei analize asupra evolutei situaţiei financiare a societatii , pe baza

informaţiilor oferite de tabloul fluxurilor, nu este relevanta, pentru ca la

întocmirea acestuia nu sunt luate in calcul unele operaţii fara influenta directa

asupra trezoreriei

Includerea in activitatea de exploatare a dobânzilor şi dividendelor plătite de

societate a dat naştere la numeroase controverse, deoarece pornind de la ideea ca

dobânda reprezintă modalitatea de remunerare a creditorilor, iar dividendele

constituie remunerarea proprietarilor , ambele ar trebui sa fie încadrate in funcţia

de finanţare.

Prin intermediul tablourilor fluxurilor de trezorerie s-a abandonat descrierea

variaţiilor patrimoniului, prin bilanţ şi prin contul de rezultate, şi in consecinţa s-a

renunţat la determinarea fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment ,

precum şi la indicatorul excedent brut din exploatare(EBE) in favoarea excedentului de

trezorerie a exploatării (ETE), care corespunde fluxurilor monetare.

Pornind de la EBE se poate calcula valoarea excedentului efectiv de trezorerie

obţinut de activitatea de exploatare astfel :

EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE (EBE)

- Producţia stocată (stoc final - stoc iniţial)

- Variaţia stocurilor din aprovizionări (stoc iniţial - stoc final)

- Variaţia creanţelor-clienţi (solduri finale - solduri iniţiale)

137

Page 20: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

- Variaţia datoriilor faţă de furnizori (solduri finale - solduri iniţiale)

________________________________________________________

=EXCEDENTUL DE TREZORERIE DIN EXPLOATARE (ETE)

Cum variaţia stocurilor, creanţelor-clienţi şi a datoriilor către furnizori generează

variaţia nevoii de fond de rulment (NFR), atunci excedentul brut din exploatare,

exprimă fluxul real al trezoreriei din exploatare rezultat după acoperirea variaţiei nevoii

de fond de rulment, astfel:

EBE = ETE - NFR , respectiv ETE = EBE - NFR

Excedentul de trezorerie din exploatare, reprezintă surplusul de trezorerie degajat

efectiv din activitatea de exploatare şi are rolul de a măsura, pe de o parte, capacitatea

întreprinderii de a face faţă nevoilor proprii de creştere, în sensul autofinanţării

investiţiilor, iar, pe de altă parte, de a răspunde în mod operativ scadenţei de plată a

datoriilor.

În ceea ce priveşte modul de determinare a excedentului de trezorerie din

exploatare, baza de pornire o constituie excedentul brut din exploatare (EBE),

procedându-se astfel:

- mii lei-

EXCEDENTUL DE TREZORERIE DIN EXPLOATARE LA SOCIETATEA INOX SA

Indicator 2002 2003

Marja comercială (MC) -609 0

Producţia exerciţiului (P.E.) 47.454.457 39.822.393

Valoarea adăugată (V.A.) 36.028.586 22.914.121

138

Page 21: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Excedent brut de exploatare (E.B.E.) 24.871.252 10.222.337

Variaţia nevoii de fond de rulment   -404.890

Excedent de trezorerie din exploatare   10.627.227

În urma calculelor efectuate pe baza informaţiilor din contul de profit şi pierdere

societatea INOX SA a înregistrat o scădere a excedentului brut de exploatare in anul

2003 când valoarea acestuia a fost de 10.222.337 mii lei, fata de anul 2002 când valoarea

acestui indicator a fost de 24.871.252 mii lei.

Deci scăderea excedentului brut din exploatare a fost de 2,433 ori, scădere destul

de importanta pentru societate.

Excedentul de trezorerie din exploatare in anul 2003 este pozitiv, in suma de

10.627.227 mii lei ceea ce înseamnă ca exploatarea degaja trezorerie, adică încasările

societatii au fost superioare plaţilor. Suma excedentului net din exploatare nu are o

valoare mai mare şi datorita faptului ca variaţia necesarului de fond de rulment este

negativa (-404.890 mii lei),ceea ce semnifica o scădere destul de mare a nevoilor de

finanţare a activitatii de exploatare1.

În urma calcului ETE putem aprecia ca societatea INOX SA are capacitatea de a

genera lichiditati ,dar nu suficiente pentru a si finanţa şi politica sa de creştere.

Prin calculul excedentului de trezorerie din exploatare se pune in evidenta şi

faptul ca ETE este un instrument de analiza previzională , pentru ca societatea determina

nivelul excedentului de trezorerie necesar pentru acoperirea costurilor împrumuturilor ,

remunerării proprietarilor, finanţării investiţiilor etc.

O valoare negativa a acestui indicator semnifica o situaţie critica pentru societate,

creata fie de o rentabilitate insuficienta , fie de o politica financiara prost organizata.

Analiza deciziilor strategice adoptate de întreprindere, potrivit unei logici

financiare şi globale coerente, se bazează pe distincţia ce trebuie efectuată între

excedentul de trezorerie din exploatare (ETE) şi excedentul de trezorerie global (ETG) şi

utilizarea fluxului de trezorerie disponibilă (FTD).

1 Vintilă G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000

139

Page 22: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Dacă, excedentul de trezorerie din exploatare (ETE) este definit ca diferenţă între

excedentul brut din exploatare şi variaţia nevoii de fond de rulment din exploatare

(NFRE), atunci excedentul de trezorerie global se determină astfel:

ETG = EBG - NFR

în care:

EBG = EBE Alte venituri sau cheltuieli de exploatare - Venituri financiare

incasabile Alte venituri sau cheltuieli excepţionale incasabile sau plătite (exclusiv

cesiunile de imobilizări).

NFR = NFRE NFRAE

Excedentul de trezorerie global (ETG), nu trebuie confundat cu fluxul de

trezorerie din exploatare.

Ca indicator, ETG serveşte la evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera

lichidităţi, indiferent de politicile financiare şi fiscale

În cursul unui exerciţiu dat, excedentul global de trezorerie se stabileşte ca

diferenţă între încasările şi plăţile generate de întreaga activitate a întreprinderii. Acest

excedent global de trezorerie provine din următoarele operaţii distincte1:

1. Operaţii de gestiune, în principal operaţii de exploatare, dar şi alte

operaţii de gestiune. Această categorie degajă excedentul de trezorerie al

operaţiilor de gestiune (ETOG) şi excedentul de trezorerie al exploatării

(ETE),

2. Operaţii de investiţii şi de finanţare care generează excedentul de

trezorerie al operaţiilor de investiţii şi de finanţare (ETOIF)

-mii lei-

EXCEDENTUL DE TREZORERIE GLOBAL LA SOCIETATEA INOX SA

Indicator 2002 2003

Excedent brut de exploatare (EBE) 24871252 10222337

- Alte venituri pentru exploatare 10007 19641

1 Vintilă G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000

140

Page 23: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

- Alte cheltuieli pentru exploatare 5035199 5664302

- Venituri financiare încasabile 1744232 411207

Cheltuieli financiare 2260384 1198439

Venituri extraordinare încasabile 5891641 0

Cheltuieli extraordinare 5888447 43

Excedentul brut global 19333102 3790401

- Variaţia necesarului de fond de rulment   -404890

Excedent de trezorerie global (ETG)   4.195.291

În anul 2003 societatea INOX SA inregistrează un excedent de trezorerie global in

valoare de 4.195.291 mii lei.

Excedentul de trezorerie global este influenţat pe de o parte de nivelul rezultatelor

(excedentul brut de exploatare şi excedentul brut global), de gradul de dezvoltare a

activităţii întreprinderii, iar pe de altă parte de structura nevoii de fond de rulment

(variaţia necesarului de fond de rulment).

Interpretarea variaţiei excedentului de trezorerie global trebuie obligatoriu

precedată de o analiză a rezultatelor întreprinderii şi a nevoii de fond de rulment.

Pe ansamblu atât excedentul brut de exploatare cat şi excedentul brut global

înregistrează in anul 2003 valori pozitive , dar raportat la exerciţiul financiar precedent

ele înregistrează o pierdere considerabila de valoare, pierdere care împreuna cu variaţia

negativa a necesarului de fond de rulment conduce la diminuarea excedentului de

trezorerie global.

Din informaţiile obţinute din contul de profit şi pierdere se observa o reducere a

activităţii societarii INOX SA , reducere ce contribuie la diminuarea nevoii de fond de

rulment, iar pe de altă parte determină o creştere a trezoreriei globale.

În situaţia în care societatea INOX SA va opta pentru o dezvoltare rapida a

vânzărilor trebuie avut în vedere ca marjele comerciale să fie astfel dimensionate încât să

acopere creşterea nevoii de fond de rulment.

Excedentul de trezorerie global, serveşte acoperirii cheltuielilor financiare, plăţii

impozitului pe profit şi a dividendelor, precum şi rambursării împrumuturilor financiare.

141

Page 24: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Menţinerea echilibrului trezoreriei, presupune un efort continuu de gestionare a

nevoii de fond de rulment.

În situaţia în care excedentul de trezorerie global este acoperitor pentru toate

datoriile scadente ale exerciţiului, aptitudinea de autofinanţare a întreprinderii este

evidentă în sensul că sunt asigurate sursele proprii necesare finanţării investiţilor interne

şi/sau investiţiilor externe.

Soldurile intermediare ale gestiunii se prezintă intr-un tablou care, in esenţa este o

alta modalitate de prezentarea a contului de rezultate1.

Tabloul soldurilor intermediare ale gestiunii se prezintă astfel in cadrul societatii

INOX SA in anii 2002 şi 2003:

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA SOCIETATEA INOX S.A.

NR INDICATORI 2002 2003

1 Vânzări din mărfuri (ct 707) 109425 20566

2 Costul mărfurilor vândute (ct 607) 110034 20566

3 Marja comerciala -609 0

4 Producţia vânduta (ct 701 la708) 47454457 37817867

5 Variaţia producţiei stocate (ct 711) 0 0

6 Venituri din producţia de imobilizări (ct 721, 722) 0 2004526

7 Producţia exerciţiului 47454457 39822393

8 Consumurile ex. provenind de la terţi (gr 60 - ct 607, gr 61, gr 62) 11425262 16908272

9 Valoarea adăugata 36028586 22914121

10 Subvenţii de exploatare 0 0

11 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (gr 63) 368979 236922

12 Cheltuieli cu personalul (gr 64 - ct.621) 10788355 12454862

13 Excedentul (deficitul) brut al exploatării 24871252 10222337

14 Alte venituri din exploatare inclusiv cele din provizioane 10007 19641

15 Alte cheltuieli de exploatare 5035199 5664302

16 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea şi provizioanele 2097912 2083519

1 Vintilă G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000

142

Page 25: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

17 Rezultatul exploatării 17748148 2494157

18 Venituri financiare 1744232 411207

19 Cheltuieli financiare 2260384 1198439

20 Rezultatul curent al exerciţiului 17231996 1706925

21 Venituri extraordinare 5891641 0

22 Cheltuieli extraordinare 5888447 43

23 Rezultatul extraordinar al exerciţiului 3194 -43

24 Rezultatul brut al exerciţiului (20-23) 17235190 1706882

25 Impozit pe profit 179166 138637

26 Rezultatul exerciţiului (profit net sau pierdere) 17.056.024 1.568.245

Evoluţia soldurilor intermediare de gestiune pe anul 2002 respectiv 2003 poate fi

observată în tabelul prezent in ANEXA 1.

În urma întocmirii tabloului soldurilor intermediare de gestiune se observa

reducerea considerabila in anul 2003 a profitului societatii INOX SA , care inregistrează

un profit de doar 1.568. 245 mii lei, fata de profitul pe care societatea l a înregistrat in

anul 2002 17.056.024 mii lei.

in urma unor calcule simple se observa ca societatea si-a micşorat profitul de 10,88 ceea

ce duce la o situaţie îngrijorătoare , chiar riscanta pentru aceasta, situaţie care s-a datorat

in principal scăderii considerabile a cifrei de afaceri pe care societatea a înregistrat-o in

anul 2002.

Baza de pornire în ceea ce priveşte analiza fluxurilor de trezorerie o reprezintă

Tabloul "utilizări-resurse" prin informaţia furnizată privind variaţia trezoreriei.

Deşi, această informaţie poate fi considerată ca fiind condensată, este de la sine

înţeles că pasul următor îl constituie analiza componentelor, precum şi a cauzelor

variaţiei trezoreriei, scop în care se recurge la utilizarea tabloului fluxurilor de

trezorerie.

Următoarele argumente, vin să susţină necesitatea utilizării tabloului fluxurilor

de trezorerie1:1 Vintilă G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000

143

Page 26: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

- tabloul reprezintă un document de sinteză a cărui vocaţie este să explice

variaţia trezoreriei;

- trezoreria reprezentând unul dintre principalii indicatori utilizaţi în analiza

financiară pe termen scurt (măsura a solvabilităţii), cât şi pe termen lung (măsură a

nevoilor de finanţare). În acelaşi timp, trezoreria are o însemnătate vitală pentru

întreprindere, prin dimensiunea cât şi prin semnul său (pozitiv sau negativ) deoarece

permite caracterizarea situaţiei în care se află aceasta (sănătate financiară,

vulnerabilitate, faliment, etc.);

- spre deosebire de fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi capacitatea de

autofinanţare, trezoreria asigură obiectivitatea analizei financiare, deoarece ea nu se

află în mod pregnant sub incidenţa convenţiilor contabile.

Din multitudinea tablourilor de flux, tabloul explicativ al variaţiei trezoreriei pare

a câştiga în ultimii ani un loc şi un rol primordial. Practica acestui tablou îşi are originea

S.U.A.

Fiind puternic influenţată de piaţa financiară, contabilitatea financiară anglo-

saxonă este mult mai receptivă la cerinţele investitorilor (deţinătorilor de titluri de

creanţe), decât la cele solicitate de alţi utilizatori. În atare condiţii, în analiza situaţiei

financiare, noţiunea privilegiată nu este cea de rezultat (precum în Franţa, Germania şi în

majoritatea ţărilor Europei continentale), ci aceea de fluxuri nete de trezorerie (cash-

flow).

Analiza financiară pe baza tabloului fluxurilor de trezorerie devine mai

concludentă, dacă, se procedează la separarea fluxurilor financiare pe tipuri de activităţi

(activitatea de exploatare şi activitatea de investiţii) şi respectiv, pe modalităţi de

finanţare (autofinanţare şi îndatorare). Astfel, analiza prin fluxuri de trezorerie oferă o

viziune mai dinamică, analiştii concentrându-şi atenţia asupra indicatorului excedentul de

trezorerie din exploatare (ETE).

-mii lei-

TABOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE LA SOCIETATEA INOX SA

Explicaţii 2003

Excedent brut de exploatare (E.B.E.) 10222337

144

Page 27: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

-Alte venituri din exploatare 19641

-Alte cheltuieli din exploatare 5664302

-Venituri financiare 411207

-Cheltuieli financiare 1198439

-Venituri extraordinare 0

-Cheltuieli extraordinare 43

-Impozit pe profit 138637

Capacitatea de autofinanţare 3651764

-Variaţia nevoii de fond de rulment -404890

A. Flux de trezorerie degajat din activitatea curentă 4.056.654

-Achiziţia sau producţia de imobilizări necorporale 0

-Achiziţia sau producţia de imobilizări corporale 544219

-Achiziţia sau producţia de imobilizări financiare 6847430

-Cesiuni ale elementelor de imobilizări necorporale 0

-Cesiuni ale elementelor de imobilizări corporale 0

-Cesiuni ale elementelor de imobilizări financiare 0

B. Flux net de trezorerie afectat operaţiilor de investiţii -

3.334.995

-Creşterea de capitaluri proprii 7420

-Rambursarea datoriilor financiare 39850

-Creşterea datoriilor financiare 2995220

-Distribuţii de plată în cursul exerciţiului 481363

C. Flux net de trezorerie rezultat din activ. de finanţare -853.568

Variaţia trezoreriei (A-B-C) -131.909

Trezoreria la deschiderea exerciţiului 198514

Trezoreria la închiderea exerciţiului 66605

Variaţia trezoreriei nete -131.909

145

Page 28: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Evoluţia fluxurilor nete de trezorerie, precum şi variaţia trezoreriei nete poate fi

observată în tabelul prezentat in ANEXA 2.

La întocmirea tabloului variaţiei trezoreriei nete s-au avut in vedere următoarele

informaţii:

Imobilizările financiare achizitionate in decursul anului 2003 au fost in

valoare de 6.847.430 mii lei

S-au rambursat datorii financiare in valoare de 39.850 mii lei

Datoriile financiare au crescut in valoare cu suma de 2.995.220 mii lei

În decursul anului financiar 2003 s-au efectuat distribuţii de plata in

valoare de 481.363 mii lei

Contribuţia pe care şi-o aduce tabloul fluxurilor de trezorerie, constă în aceea că

furnizează informaţii relevante privind explicarea variaţiei trezoreriei, prin încasările şi

plăţile efectuate de întreprindere în cursul unui exerciţiu, servind utilizatorilor

documentelor de sinteză, în evaluarea solvabilităţii acesteia.

Se observa ca societatea INOX SA inregistrează la nivelul activitatii de exploatare

o performanta in valoare de 4.056.654 mii lei, performanta concretizata intr-un excedent

de lichidităţi.

La nivelul activitatilor de investiţie şi de finanţare societatea INOX SA a

înregistrat in exerciţiul financiar 2003 valori negative in valoare totala de 3.334.995 mii

lei şi respectiv 853.568 mii lei.

Faptul ca fluxul generat de activitatea de finanţare a înregistrat o valoare negativa

sugerează faptul ca in anul financiar societatea INOX SA nu a utilizat in mod adecvat

soldul net rezultat din finanţarea investiţiilor.

Soldul negativ al fluxului de trezorerie generat de activitatea de investiţii pune in

evidenta necesarul de trezorerie rezultat din operaţiile de investiţii

Se observa ca soldul diferenţei dintre trezoreria generata de activitatea de

exploatare şi trezoreria generata de activitatea de investiţii este pozitiv ceea ce înseamnă

ca societatea INOX SA este in măsura sa finanţeze investiţiile sale prin trezoreria

degajata de activitatea de exploatare si, cu mici eforturi sa ramburseze şi o parte din

datoriile sale financiare.

146

Page 29: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Comportamentul financiar al societatii poate fi considerat favorabil in acest caz

numai daca investiţiile realizate sunt suficiente pentru a asigura evoluţia societarii in

limitele domeniului de activitate din care face parte şi pentru a menţine competivitatea

societatii.

Societatea INOX SA face parte din categoria societatilor care aparţin sectoarelor

cu grad de imobilizare ridicat. De aceea fluxul de trezorerie al exploatării obţinut de

societate trebuie sa finanteze cu prioritate investiţiile de reînnoire.

Pentru aceasta societatea INOX SA trebuie in primul rând sa-si imbunatateasca

politicile sale de investiţii şi de finanţare.

Variata negativa a trezoreriei nete in suma de 131.909 mii lei rezultata din

fluxurile de trezorerie de la nivelul celor trei activitati ale societatii:de exploatare , de

investiţii şi de finanţare semnifica faptul ca trezoreria neta pentru anul financiar la

societatea INOX SA se prezintă sub forma unui deficit monetar, ceea ce conduce la o

stare de dezechilibru financiar.

3.4 DEGAJAREA PRIN ANALIZĂ A INFORMAŢIILOR PRIVIND

TREZORERIA ÎNTREPRINDERII

În mod firesc analiza fluxurilor de încasări şi plăti este urmata de analiza soldului

de trezorerie şi de luarea unei decizii privind modalitatea de gestionare a acestuia. Spre

deosebire de capitalurile permanente , elementele structurale ale trezoreriei suporta

modificări sensibile de la o zi la alta , astfel încât este necesara o buna gestionare şi

organizare a acesteia.

Analiza economico-financiara la nivelul unei entităţi economice se realizează pe

baza informaţiei contabile oferite de documentele de sinteza (bilanţ, cont de profit şi

pierdere, anexe) la sfârşitul unei perioade de gestiune.

Din acest punct de vedere , bilanţul exprima starea patrimoniala existenta la

încheierea exerciţiului financiar, iar contul de rezultate exprima modul în care s-a ajuns

la aceasta stare patrimoniala, care au fost fluxurile de cheltuieli şi de venituri ce au

marcat evoluţia întreprinderii de la începutul pana la sfârşitul perioadei.

147

Page 30: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Analiza statica este orientata pe studiul structurilor de capital ale societatii, iar

metoda utilizata pentru aceasta o constituie compararea diferitelor elemente

complementare sau opuse din aceeaşi structura , sub forma decalajelor sau sub forma

ratelor .

Pentru realizarea acestui studiu asupra structurilor de capital, analiza statica

apelează la bilanţul contabil.

3.4.1. ANALIZA ECHLIBRULUI FINANCIAR PE BAZA DE BILANT

O analiza financiar-contabila pe baza de bilanţ este o analiza statică a situaţiei

unei societati la o anumita data, de regulă , sfârşitul anului. În aceste condiţii se poate

realiza o analiza la intervale egale de timp pentru a vedea modul în care a evoluat din

punct de vedere economico-financiar societatea.

Pentru ca aceasta analiza să fie edificatoare , este necesara comparabilitatea

datelor în timp din punct de vedere al perioadelor şi al unităţii monetare. Astfel, prin

intermediul bilanţului se urmăreşte evidenţierea modalităţilor de realizare a echilibrului

financiar pe termen lung şi pe termen scurt, acesta prezentându-se sub forma unui

echilibru intre utilizări şi resurse.

Analiza pe baza structurii bilanţului este o metoda tradiţionala de apreciere a

echilibrului financiar care permite punerea în evidenta a indicatorului global al

echilibrului financiar ce poarta numele de fond de rulment

Fondul de rulment este definit ca un excedent de resurse al cărui grad de

exigibilitate este redus sau chiar nul, peste activele al căror grad de lichiditate este

scăzut sau nul. Cu alte cuvinte fondul de rulment apare ca o marja de securitate sau ca o

garanţie a solvabilitatii viitoare a întreprinderii.

Pentru ca informaţiile oferite să fie semnificative , sunt necesare câteva corecţii

asupra elementelor patrimoniale din bilanţul contabil în vederea obţinerii bilanţului

financiar şi a celui funcţional care să reprezinte doua instrumente de apreciere riscurilor

financiare la care este supusa societatea.

148

Page 31: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Corespunzător celor doua feluri de bilanţ, exista posibilitatea realizării unei

analize financiare statice bazate pe bilanţul financiar , respectiv o analiza financiara

statica bazată pe bilanţul funcţional.

3.4.1.1 ANALIZA STATICA A ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA

BILANTULUI PATRIMONIAL

În general, riscurile financiare la care este supusa societatea sunt legate de lipsa

lichiditatilor şi de existenta unui grad mare de îndatorare, ceea ce presupune ac analiza

acestor riscuri pe baza bilanţului financiar să aibă la baza principiile unei finanţări

clasice prudente, finanţare care presupune respectarea anumitor reguli, cum ar fi1:

1. activele stabile, în care se încadrează bunuri de natura imobilizărilor şi

activele ciclice ce au o stabilitate de cel puţin un an şi nu sunt afectate de

datorii fata de furnizori, nu trebuie să fie finanţate pe baza datoriilor pe

termen scurt sau a creditelor de trezorerie

2. finanţarea activelor stabile pe baza datoriilor pe termen mijlociu sau lung

este posibila doar daca se respecta următoarele condiţii:

aceste datorii să nu reprezinte mai mult de jumătate din capitalurile

permanente

aceste datorii să poată fi rambursate progresiv prin autofinanţare,

pana când societatea va reveni la situaţia „ideala”, în care toate

activele stabile să fie finanţate pe seama resurselor proprii

3. finanţarea activelor stabile se poate realiza şi pe seama datoriilor de

exploatare, dor daca acest tip de active nu reprezintă mai mult de o treime

din totalul activelor stabile, iar diferenţa să fie finanţată din surse

permanente

4. atunci când o societate vrea să fie independenta din punct de vedre

financiar, exigenta finanţării din capitaluri proprii impune realizarea unui

excedent brut de exploatare suficient de mare care să permită efectuarea

următoarelor plăti:

1 Ţugui Anca – Fluxuri de Trezorerie în Cadrul Societăţilor Comerciale, Ed. Economică

149

Page 32: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

plata cheltuielilor financiare, peste nivelul veniturilor financiare, în

special a dobânzilor la împrumuturile nerambursate

plata anuităţilor la împrumuturile restante

plata dividendelor stabilite pentru remunerarea capitalului propriu

finanţarea menţinerii activelor existente şi a extinderii investiţiilor

făcute în imobilizări

in aceste condiţii excedentul brut de exploatare este considerat un sold intermediar de

gestiune de baza, chiar daca majoritatea analiştilor considera capacitatea de autofinanţare

sau rezultatul net mult mai adecvate pentru analiza.

Respectarea regulilor impuse de o finanţare clasica prudenta se constata în momentul

realizării analizei financiare prin intermediul bilanţului financiar care trebuie să permită:

prezentarea patrimoniului real al societatii în condiţiile evaluării posturilor din

bilanţ , daca este posibil al valoarea venala

măsurarea echilibrului intre diferitele mase bilanţiere

evaluarea capacitătii societatii de a face fata obligaţiilor de plata cu termen

scadent sub un an

evaluarea solvabilităţii societatii

calcularea şi reprezentarea grafica a fondului de rulment financiar, instrument

care pune în evidenta atât modul de finanţare a activelor cu o durata de utilizare

mai mar de un an cat şi capacitatea societatii de a acoperi datoriile cu scadenta

mai mica de un an

analiza financiara se bazează pe doua principii proprii care trebuie respectate în

materie de finanţare.

Primul principiu al analizei financiare consta în necesitatea finanţării alocărilor

permanente pe baza capitalurilor permanente , adică imobilizările trebuie finanţate

din capitaluri proprii şi din datorii financiare.

Societăţile au nevoie de capital pentru finanţarea necesarului de exploatare, nevoie ce

poate căpăta în timp un caracter permanent şi deci este evident ca ea ar trebui să fie

finanţata din resurse stabile.

Din punct de vedre teoretic, este suficient ca suma capitalurilor permanente să fie cel

puţin egala cu suma utilizărilor permanente, dar eficient pentru societate ar fi ca o

150

Page 33: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

parte din activele circulante să fie finanţate din resurse cu caracter permanent, adică

suma resurselor permanente să depăseasca alocările permanente, situaţie în care

societatea ar dispune de o marja de siguranţa. acest excedent poarta denumirea de

fond de rulment şi serveşte la finanţarea exploatării, jucând rolul de prim indicator al

echilibrului financiar ce sintetizează modalitatea de realizare a echilibrului structural

intre elementele stabile ale bilanţului.

fondul de rulment reprezintă surplusul de resurse permanente fata de imobilizările

nete şi care se utilizează la finanţarea parţiala a activelor circulante.

Fondul de rulment reprezintă marja de siguranţă a întreprinderii, impusă de

diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit, precum şi de decalajul dintre

termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi durata medie în care

datoriile pe termen scurt devin exigibile.

Existenţa unui fond de rulment suficient de mare, mai ales în cazul firmelor cu

activitate de producţie este determinată de faptul că, în cazul datoriilor pe termen scurt

probabilitatea de plată a acestora este de 100%, în timp ce pentru activele circulante

probabilitatea de transformare în disponibilităţi nu este întotdeauna de 100%, ca urmare a

existenţei unor stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă, precum şi a unor creanţe incerte.

Fondul de rulment calculat pe baza bilanţului patrimonial se poate determina în

două moduri:

a) FR = Capital permanent - Active imobilizate

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent folosită pentru

finanţarea activelor circulante.

Fondul de rulment patrimonial poate fi descompus în: fond de rulment propriu

(FRp) şi fond de rulment împrumutat (FRî).

FRp= Capitaluri proprii - Active imobilizate

FRî = Datorii pe termen mediu şi lung

INDICATOR 2002 2003VARIATIE

INDICATORI%

VARIATIE

%

CAPITALURI

PROPRII 61.207.304 61.214.724 7.420 100.01% 0.01%

151

Page 34: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

ACTIVE

IMOBILIZATE 58.168.132 58.712.351 544.219 100.94% 0.94%

DATORII PE

TERMEN

MEDIU şi LUNG 0 0 0 0.00% 0.00%

FOND DE

RULMENT

PROPRIU 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%

FOND DE

RULMENT

IMPRUMUTAT 0 0 0 0.00% 0.00%

FOND DE

RULMENT 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%

Se observa ca societatea INOX SA dispune de un fond de rulment propriu

negativ, ceea ce indica faptul ca imobilizările sale nu sunt finanţate integral din

capitalurile sale proprii.

O prima formula de calcul pentru fondul de rulment ar fi deci:

Fond de rulment(FR)=resurse permanente(RP)-alocari permanente (AP).

Unde:

Resurse permanente=capital propriu+provizioane pentru riscuri şi cheltuieli+datorii

pe termen mediu şi lung

Alocări permanente=imobilizari necorporale+imobilizari corporale+imobilizari

financiare

INDICATOR 2002 2003VARIATIE

INDICATORI%

VARIATIE

%

RESURSE

PERMANENTE 61.207.304 61.214.724 7.420 100.01% 0.01%

NEVOI

PERMANENTE 58.168.132 58.712.351 544.219 100.94% 0.94%

FOND DE 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%

152

Page 35: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

RULMENT

Analiza fondului de rulment calculat în funcţie de resursele permanente si

nevoile permanente ale societăţii INOX S.A. este evidenţiată în graficul prezentat in

ANEXA 3.

In baza acestui prim principiu al analizei financiare se naşte întrebarea daca

existenta unui fond de rulment pozitiv semnifica faptul ca unitatea respectiva se găseşte

permanent în situaţia ideala de a face fata plaţilor.

Răspunsul este negativ, pentru ca în fapt fondul de rulment depinde de politica

viitoare a societatii , de politica financiara pentru capitalurile permanente (îndatorare mai

mult sau mai puţin importanta, apelarea la capitalurile acţionarilor sau atragerea de noi

aporturi), dar şi de nivelul politicii de investiţii pentru utilizările permanente.

Nu este cazul societatii INOX SA care înregistrează un fond de rulment negativ

probabil şi datorita aplicării neadecvate a politicii sale financiare pentru capitalurile sale

permanente şi a politicii de investiţii în utilizarea acestora.

Fondul de rulment negativ indica deficitul capitalurilor permanente în raport cu

imobilizările pe care le finanţează.

b) FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt

INDICATOR 2002 2003VARIATIE

INDICATORI%

VARIATIE

%

ACTIVE

CIRCULANTE 17.362.319 23.806.275 -536.799 137.11% 37.11%

DATORII PE

TERMEN

SCURT 14.323.147 21.303.902 6.980.755 148.74% 48.74%

FOND DE

RULMENT 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%

153

Page 36: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

În acest caz, noţiunea de fond de rulment rezultă prin punerea în corespondenţă a

lichidităţii activelor circulante cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.

Fondul de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate

de plată.

După cum se observă fondul de rulment a înregistrat o scădere în valoare de

536.799 mii lei adică în procent de aproximativ 17,66268% în anul 2003 cad valoarea

fondului de rulment a fost de 2.502.373 mii lei fata de anul 2002 când fondul de rulment

a avut o valoare de 3.039.172 mii lei.

Această situaţie este nefavorabilă pentru întreprindere mai ales pentru că

această scădere s-a realizat datorita faptului ca datoriile pe termen scurt care au înregistrat

o creştere de 6.980.755 mii lei, au crescut mai repede decât activele circulante, care la

rândul lor au crescut în anul 2003 fata de anul 2002 cu 6.443.956 mii lei.

Faptul ca fondul de rulment înregistrat de societate în 2003 este negativ

semnifica faptul ca o parte din resursele temporare ale societatii INOX SA sunt utilizate

pentru finanţarea necesitaţilor permanente şi ca societatea se afla în situata foarte

riscanta în care nu poate face fata plaţilor către terţi, plăti antrenate de ciclul de

exploatare al societatii.

Modificarea fondului de rulment poate avea drept cauze principale: înregistrarea

de profit sau de pierderi, distribuirea de dividende, noi aporturi ale acţionarilor, variaţia

datoriilor financiare pe termen mediu şi lung, vânzarea de active imobilizate, noi

investiţii în imobilizări necorporale, corporale şi financiare, etc.

In cazul societatii INOX SA modificarea fondului de rulment are drept cauze

înregistrarea de pierderi, creşterea datoriilor pe termen mediu şi lung.

Mărimea fondului de rulment este relativ stabila în timp , de aceea pentru

modificarea să este necesara o intervenţie financiara sau o investiţie mai mare decât

creşterile de resurse permanente ale perioadei , în timp ce necesarul de exploatare

variază zilnic în funcţie de încasări şi plăti

Cel de al doilea principiu al analizei financiare consta în faptul ca finanţarea

necesarului de exploatare trebuie să fie realizata din resurse temporare, care îmbracă

forma datoriilor de exploatare(resurse ciclice: furnizori, creditori, obligaţii sociale,

obligaţii fiscale etc.).

154

Page 37: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Derularea activităţilor specifice obiectului de activitate intr-o societate impune

un caracter permanent al fluxurilor de încasări şi plăti rezultat din caracterul permanent al

fluxurilor de exploatare ale societatii.

Astfel fluxurile de plăţi corespund cumpărărilor de materii prime, energie şi apa,

serviciilor prestate de terţi, cheltuielilor cu salariile directe şi altor cheltuieli cu caracter

general de plăti generatoare de plăţi ce se reglează periodic.

Exista trei momente importante parcurse de o cheltuiala: angajarea

cheltuielilor(ce se realizează când se „contractează obligaţia băneasca generatoare de

plaţi sau consumatoare de resurse”), consumul (ce corespunde utilizării efective a

resurselor pentru desfăşurarea unei activităţi), plata (ce consta în achitarea sumei de

bani).

Decalajul ce apare în urma celor trei momente parcurse de o cheltuiala conduce

la un sold minim de plata cunoscut sub denumirea de pasiv stabil şi care contribuie la

desfăşurarea normala a ciclului de producţie1.

In cele mai multe cazuri, nevoile de finanţare ale ciclului de producţie sunt mai

mari decât resursele de finanţare, situaţie în care apare un necesar de finanţat cunoscut

sub denumirea de necesar de fond de rulment(NFR).

Datorita caracterului repetitiv al necesarului de exploatare (active de exploatare

ce se reînnoiesc permanent) este indicata finanţarea să din resurse permanente, adică din

fondul de rulment.

Se obţine astfel cel de al doilea indicator al echilibrului financiar denumit

necesar de fond de rulment:

NFR=nevoi temporare(NT)-resurse temporare(RT)

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre nevoile

temporare şi sursele temporare, respectiv suma necesară finanţării decalajelor, care se

produc în timp, între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate, în principal, de

activitatea de exploatare. Este un element de activ şi reprezintă activele circulante care

trebuie să fie finanţate din fondul de rulment.

INDICATOR 2002 2003VARIATIE

INDICATORI%

VARIATIE

%

1 Ţugui Anca – Fluxuri de Trezorerie în Cadrul Societăţilor Comerciale, Ed. Economică

155

Page 38: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

RESURSE TEMPORARE 20202977 26242043 6039066 129,89% 29,89%

NEVOI TEMPORARE 17362319 23806275 6443956 137,11% 37,11%

NECESARUL DE FOND DE

RULMENT 2840658 2435768 -404890 85,75% -14,25%

Analiza necesarului de fond de rulment calculat ca diferenţă intre resursele

temporare şi nevoile temporare este evidenţiată în graficul prezentat în ANEXA 5.

Pe baza datelor din bilanţul financiar necesarul de fond de rulment se poate

determina astfel:

NFR = Active circulante exclusiv - Datorii pe termen scurt, exclusiv

disponibilităţi băneşti credite pe termen scurt

sau:

NFR = (Stocuri + Creanţe) - Obligaţii pe termen scurt

INDICATOR 2002 2003VARIATIE

INDICATORI%

VARIATIE

%

STOCURI 14.575.372 18.913.904 4.338.532 129.77% 29.77%

CREANTE 2.588.433 4.825.766 2.237.333 186.44% 86.44%

DATORII PE

TERMEN

SCURT 14.323.147 21.303.902 6.980.755 148.74% 48.74%

NECESAR

FOND DE

RULMENT 2.840.658 2.435.768 -404.890 85.75% -14.25%

Se observa ca necesarul de fond de rulment calculat la societatea INOX SA a

scăzut cu 404.890 mii lei în anul 2003 când necesarul de fond de rulment a fost de

2.435.768 mii lei fata de anul 2002 când necesarul de fond de rulment a avut o valoare de

2.840.658 mii lei.

In anul 2003 societatea a înregistrat un necesar de fond de rulment pozitiv.

Avem deci de a face cu o situaţie favorabila în măsura în care se datorează unei crestei a

156

Page 39: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

nevoii de finanţare sau nefavorabila când se datorează unei accelerări a plaţilor şi unei

întârzieri a încasărilor.

Daca se face o raportare a necesarului de fond de rulment înregistrat în anul 2003

la cel înregistrat în anul 2002 se observa ca variaţia necesarului de fond de rulment este

negativa., situaţie considerata pozitiva daca aceasta se datorează unei viteze de rotaţii

accelerate a activelor circulante (stocuri, creanţe) şi nu unei întreruperi temporare în

aprovizionare cu elementele stocabile.

Daca la un moment dat , fondul de rulment existent depaseste necesarul de fond

de rulment al exploatării, excedentul de finanţare se regăseşte sub forma trezoreriei nete

(TN), concretizata în disponibilităţi.

Trezoreria neta(TN)=fond de rulment(FR)-necesar de fond de rulment(NFR)

INDICATOR 2002 2003VARIATIE

INDICATORI%

VARIATIE

%

FOND DE

RULMENT 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%

NECESAR

FOND DE

RULMENT 2.840.658 2.435.768 -404.890 85.75% -14.25%

TREZORERIA

NETA 198.514 66.605 -131.909 33.55% -66.45%

Analiza trezoreriei nete a societăţii INOX S.A. este evidenţiată în graficul

prezentat în ANEXA 4.

Se observa ca fondul de rulment are o valoare mai mare în anul 2003, an în care

valoarea acestuia a fost în suma de 2.502.373 mii lei fata de necesarul de fond de rulment

a cărui valoare a fost de 66.605 mii lei, date ce conduc la obţinerea unei trezorerii nete

pozitive în anul 2003 pentru societatea INOX SA.

In acest caz, de existenta a unui fond de rulment pozitiv care să acopere

necesarul de fond de rulment , la o anumita data, orice modificare în structura celui de al

doilea indicator va avea influenta asupra trezoreriei societatii INOX SA astfel:

157

Page 40: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

o Creşterea încasărilor din vânzări, precum şi amânarea la plata a datoriilor

pe termen scurt, duc la o reducere a necesarului de fond de rulment,

situaţie în care trezoreria se „insanatoseste”

o Încetinirea ritmului încasărilor din vânzări , precum şi accelerarea plaţii

datoriilor pe termen scurt duc la o creştere a necesarului de fond de

rulment, situaţie în care trezoreria poate întâmpina greutăţi

Astfel, trezoreria neta pozitiva înregistrată de societatea INOX SA în anul 2003

evidenţiază echilibrul financiar al societatii şi corespunde unui exerciţiu financiar încheiat

cu un surplus monetar, acesta fiind o expresie a profitului net din pasivul bilanţului, prin

care resursele stabile asigura atât finanţarea ciclului de exploatare, cat şi un surplus de

disponibilităţi ce se poate constitui în plasamente viitoare.

Cu toate acestea se observa ca trezoreria neta a societatii INOX SA înregistrată în

anul 2003 a înregistrat o scădere în suma de 131.909 mii lei, deci o scădere de

aproximativ trei ori, fata de exerciţiul financiar 2002 când acest indicator a avut valoarea

de 198.514 mii lei. Aceasta scădere reprezintă din punct de vedere financiar o reducere a

capacităţii reale de finanţare a investiţiilor.

Pentru acest indicator se folosesc diferite expresii, cum sunt: flux de trezorerie,

flux de lichidităţi, toate acestea referindu-se la diferenţa dintre toate intrările şi toate

ieşirile de disponibilităţi ce provin din activitatea de exploatare a societatii şi din celelalte

activităţi.

Exista opinia unor specialist conform căreia se utilizează pentru trezoreria neta şi

denumirea de trezorerie potenţială pentru diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul

de fond de rulment.

Pornindu-se de la ideea ca daca o societate are o trezorerie potenţială pozitiva,

aceasta nu înseamnă ca are efectiv aceste disponibilităţi trebuie făcuta în acest sens o

delimitare neta intre trezoreria imediata (TI) şi trezoreria potenţiala (TP). Astfel,

determinarea trezoreriei imediate se face pornind de la trezoreria potenţiala, la care se

adaugă diferenţa dintre activele şi pasivele pe termen scurt din afara exploatării.

Trezoreria imediata(TI)=trezoreria potenţială(TP)-active pe termen scurt din afara

exploatării(ATSAE)+pasive pe termen scurt din afara exploatării(PTSAE).

158

Page 41: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

3.4.1.2 ANALIZA STATICĂ A ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA

BILANŢULUI FUNCŢIONAL

Din punct de vedere funcţional , se considera ca societatea deţine un ansamblu de

mijloace şi resurse ce stau la baza unei activităţi continue , grupate pe cele trei tipuri de

activităţi : exploatare, finanţare şi investiţii1.

Ordonarea mijloacelor şi resurselor după natura activităţii da posibilitatea

construirii bilanţului funcţional pe baza căruia se analizează echilibrul financiar al

societatii.

Bilanţul funcţional reprezintă o alternativa la bilanţul financiar, acesta fiind

utilizat în Statele Unite ale Americii încă de la începutul secolului al XX-lea şi considerat

o „descoperire” relativ noua în Franţa.

Analiza funcţională descrie funcţionarea societatii distingând trei tipuri de

operaţiuni cărora le corespund trei tipuri de cicluri şi de funcţiuni al societatii:

-ciclul operaţiunilor de investiţii

-ciclul operaţiunilor de curente sau de exploatare

-ciclul operaţiunilor de finanţare

întocmirea unui bilanţ funcţional se realizează plecând de la bilanţul contabil ,

înainte de repartizarea rezultatului, la care se aduc următoarele rectificări:

1. reclasarea posturilor de bilanţ după funcţionarea lor

2. integrarea elementelor patrimoniale din afara bilanţului, cum sunt:

-efectele comerciale scontate înainte de scadenta

-efectele comerciale şi creanţele cedate

-achizitiile în sistem leasing

3. eliminarea din bilanţul contabil a unor posturi, cum sunt

-capitalul subscris şi nevărsat

-primele de rambursare a obligatiunilor

un bilanţ funcţional poate fi utilizat pentru următoarele destinaţii:

aprecierea structurii financiare a societatii

evaluarea nevoilor financiare şi tipurilor de resurse de care dispune societatea

1 Ţugui Anca – Fluxuri de Trezorerie în Cadrul Societăţilor Comerciale, Ed. Economică

159

Page 42: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

aprecierea echilibrului intre diferitele structuri patrimoniale, inclusiv determinarea

marjei de securitate financiara a societatii

principiile de echilibru financiar specifice analizei financiare pe baza bilanţului financiar,

trebuie respectate şi în cazul analizei funcţionale.

analiza statica a echilibrului financiar pe baza bilanţului funcţional presupune calculul a

trei indicatori fundamentali, corespunzători celor trei funcţii fundamentale:

1. fondul de rulment net global pentru ciclul de investiţii

fondul de rulment net global (FRNG) reprezint resurse stabile sau durabile aflate la

dispoziţia societatii pentru finanţarea utilizărilor ciclului de exploatare.

Pentru societate , valoarea acestui indicator reprezintă o marja de securitate financiara

destinata finanţării unei părţi din activul circulant.

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent destinată şi utilizată

pentru finanţarea activităţii curente de exploatare.

De aici rezultă că se poate vorbi de un fond de rulment antecalculat sau normativ

şi un fond de rulment existent sau efectiv utilizat.

In aceste condiţii se poate face o comparaţie între fondul de rulment existent

(utilizat) şi fondul de rulment destinat sau prevăzut prin bugetul de venituri şi cheltuieli.

Situaţia normală este cea de excedent, mai ales dacă s-a creat pe seama capitalului

propriu.

Pe baza bilanţului funcţional se determină indicatorul fond de rulment net global

(FRNG), astfel:

FRNG = Surse aciclice - Active aciclice

Fondul de rulment funcţional este partea din sursele aciclice destinată finanţării

activelor ciclice, în principal a celor aferente ciclului de exploatare.

Calculul fondului de rulment net global (FRNG) se poate realiza în doua variante:

FRNG=resurse stabile-active stabile brute

FRNG=active circulante brute-resurse ciclice

160

Page 43: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

INDICATOR 2002 2003VARIATIE

INDICATORI%

VARIATIE

%

RESURSE

CICLICE 2.625.704 2.633.124 7.420 100.28% 0.28%

NEVOI

CICLICE 0 0 0 0 0

FOND DE

RULMENT 2.625.704 2.633.124 7.420 100.28% 0.28%

O valoare pozitiva pentru acest indicator este necesara în orice societate, iar

cunoaşterea evoluţiei pe mai multe exerciţii este la fel de necesara pentru a pune în

evidenta cauzele şi efectele corespunzătoare.

Diferenţa care apare intre valoarea acestui indicator calculata pe baza bilanţului

financiar şi cea calculata pe baza bilanţului funcţional este data de structura diferita a

elementelor luate în calcul. Astfel interpretarea fondului de rulment net global (FRNG)

trebuie realizata comparativ cu necesarul de fond de rulment.

2. necesarul de fond de rulment pentru ciclul de exploatare

Necesarul de fond de rulment care este o variabila legata direct de ciclul de

exploatare , reprezintă partea din activele ciclice care nu sunt acoperite din pasive ciclice.

necesarul de fond de rulment(NFR) este un indicator legat în mod direct de operaţiunile

de aprovizionare, producţie şi desfacere şi reprezintă acea parte a utilizărilor ciclice , de

exploatare, care nu este finanţată pe seama resurselor de exploatare.

In optica funcţională NFR cuprinde doua parţi:

a. necesarul de fond de rulment de exploatare (NFRE) calculat ca diferenţa intre

nevoile de finanţare sub forma utilizărilor ciclice de exploatare şi resursele ciclice

de exploatare disponibile

NFRE=active circulante brute din exploatare-resurse ciclice din exploatare

b. necesarul de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE) calculat ca diferenţa

intre nevoile de finanţare sub forma de utilizări ciclice din afara exploatării şi

resursele ciclice din afara exploatării de care dispune societatea

NFRAE=active din afara exploatarii-resurse ciclice din afara exploatării

161

Page 44: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

În analiza financiară pentru aprecierea necesarului de fond de rulment din

exploatare se poate folosi indicatorul viteza de rotaţie exprimată ca număr de zile

(NFRE/CA*360) sau ca număr de rotaţii (CA/NFRE).

Accelerarea vitezei de rotaţie a necesarului de fond de rulment din exploatare

este un aspect pozitiv şi influenţează disponibilităţile întreprinderii.

Mărimea necesarului de fond de rulment din exploatare este influenţată de: natura

activităţii, durata ciclului de fabricaţie, viteza de rotaţie a stocurilor şi creanţelor, nivelul

de activitate etc.

Pentru a se păstra echilibrul financiar , FRNG trebuie să permită acoperirea

necesarului de fond de rulment, care poate fi influenţat de următorii factori:

o durata ciclului de exploatare, care variază pe ramuri de activitate

o nivelul cifrei de afaceri, deoarece valoarea elementelor constitutive ale NFR

variază în funcţie de cifra de afaceri

o deciziile de gestionare privind nivelul creditelor furnizori, a creditelor clienţi,

precum şi a stocurilor.

3. trezoreria, corespunzător ciclului de trezorerie sau de finanţare

trezoreria este indicatorul care permite stabilirea echilibrului financiar intre

FRNG şi NFR.

Acesta se calculează ca diferenţa intre FR şi NFR, ceea ce poate determina doua

situaţii posibile:

a. daca FRNG>NFR, atunci trezoreria este pozitiva şi se înregistrează un excedent

de trezorerie

b. daca FRNG<NFR, atunci trezoreria este negativa şi este necesar a se procura

resurse pentru a finanţa NFR, de obicei prin credite bancare pe termen scurt.

TN=FR-(NFRE-NFRAE)

Trezoreria este un indicator cu rol primordial, pentru ca majoritatea operaţiunilor

dintr-o unitate se finalizează trezorerie de intrare sau de ieşire, ceea ce justifica o

analiza detaliata asupra mărimii sale şi a factorilor care l-au influenţat.

O trezorerie pozitiva nu trebuie automat să creeze o stare „de linişte” privind situaţia

financiara a unei entităţi economice, din cel puţin doua motive:

162

Page 45: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

calculul acesteia se realizează pe baza unor date valabile la un moment dat,

pornind de la elemente patrimoniale grupate funcţional, şi nu după gradul de

lichiditate şi solvabilitate, caz în care riscul este mai ridicat

rezultatul pozitiv poate fi datorat fie unei creşteri a fondului de

rulment( apelarea la împrumuturi pe termen lung), fie unei reduceri a

necesarului de fond de rulment (printr-o gestiune neeficienta a creanţelor, a

datoriilor şi a stocurilor)

3.4.2 ANALIZA ECHILIBRULUI ECONOMICO-FINANCIAR PRIN

METODA RATELOR LA SOCIETATEA”INOX” SA

Echilibrul financiar al societatii reprezintă un sistem de corelaţii, prin care se

stabilesc anumite proporţionalităţi în cadrul şi intre diferitele fluxuri financiare.

Acestea reprezintă o premisa dar şi o consecinţa a unei desfăşurări normale a

activităţii societatii, în conformitate cu obiectul sau de activitate.

Ca premisa , trebuie avute în vedere corelaţiile obiective dintre necesităţile de

resurse materiale şi posibilităţile de finanţare. De modul cum sunt utilizate şi valorificate

aceste resurse depinde asigurarea echilibrului economico financiar sau dereglarea

acestuia1.

Aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii pe baza acestor rate se realizează

ţinându-se cont de dinamica lor la nivelul întreprinderii, precum şi prin compararea cu

ratele medii ale ramurii de activitate a întreprinderii

Pentru exprimarea sintetica a multiplelor corelaţii implicate de echilibrul

financiar, exista o multitudine de indicatori.

In practica se utilizează în special următorii indicatori:

1 Stănescu C, Işfănescu I., Băicuşi A. – Analiză economico–financiară, Editura Economică, Bucureşti,

1999

163

Page 46: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

a) rata autonomiei financiare, reflectă ponderea capitalului propriu în cadrul

surselor ce sunt la dispoziţia întreprinderii pentru o perioadă mai mare de 1 an:

-mii lei-

INDICATOR 2002 2003 VARIATIE

CAPITAL PROPRIU 61.207.304 61.214.724 7.420

DATORII PE TERMEN MEDIU şi

LUNG 0 0 0

CAPITAL PERMANENT 61.207.304 61.214.724 7.420

RATA AUTONOMIEI

FINANCIARE 100.00% 100.00% 0.00%

După cum se observă rata autonomiei financiare a scăzut de la 96,4 % în 2002 la

86,7 % în 2003 adică cu 11 %.

Acest lucru s-a datorat creşterii mai rapide a capitalului permanent (+28,3 %) faţă

de creşterea capitalului propriu (+15,4 %).

b) rata de finanţare a stocurilor pe seama fondului de rulment:

-mii lei-

INDICATOR 2002 2003 VARIATIE

FOND DE RULMENT (FR) 3.039.172 2.502.373 -536.799

STOCURI 14.575.372 18.913.904 4.338.532

RATA DE FINANTARE A

STOCURILOR PE SEAMA FR 20.85% 13.23% -7.62%

164

Page 47: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

La societatea INOX SA rata de finanţare a stocurilor pe seama fondului de

rulment a scăzut cu 7,62% , de la procentul de 20,85 % în anul 2002 la procentul de

13,23 % în anul 2003.

Acest lucru s-a datorat unei scăderi mult mai importante a fondului de rulment în

valoare de 536.799 mii lei , faţă de creşterea stocurilor în valoare de 4.338.532 mii lei.

Această situaţie are o influenţă nefavorabilă asupra activităţilor societatii, arătând

faptul ca societatea nu dispune de fonduri suficiente pentru a-şi finanţa activitatea.

c) rata de finanţare a activelor circulante pe seama fondului de rulment:

-mii lei-

INDICATOR 2002 2003 VARIATIE

FOND DE RULMENT (FR) 3.039.172 2.502.373 -536.799

ACTIVE CIRCULANTE 17.362.319 23.806.275 6.443.956

RATA DE FINANTARE A

ACTIVELOR CIRCULANTE PE

SEAMA FR 17.50% 10.51% -6.99%

După cum se observă la societatea INOX SA în anul 2003 rata de finanţare a

activelor circulante pe seama fondului de rulment a scăzut de la 17,50 % în anul 2002 la

10,51 % în anul 2003, deci a înregistrat o scădere în valoare de 6,99 procente, scădere

datorată creşterii de 6.443.956 mii lei a activelor circulante faţă de scăderea de 536.799

mii lei a fondului de rulment .

d) rata de finanţare a necesarului de fond de rulment:

-mii lei-

INDICATOR 2002 2003 VARIATIE

FOND DE RULMENT (FR) 3.039.172 2.502.373 -536.799

165

Page 48: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

NECESAR DE FOND DE

RULMENT 2.840.658 2.435.768 -404.890

RATA DE FINANTARE A N.F.R. 106.99% 102.73% -4.25%

Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment la societatea INOX SA a

scăzut de la 106,99% în anul 2002 la 102,73% în anul 2003, înregistrându-se astfel o

scădere de valoare de 4,25 procente.

Acest lucru s-a datorat unei scăderi mai însemnate a fondului de rulment de

536.799 mii lei fata de scăderea necesarului de fond de rulment care a înregistrat o

scădere de valoare în suma de 404.890 mii lei.

După cum se observă aceste rate sunt mai mari de 100% pentru că în cei doi ani

trezoreria netă a fost pozitivă.

f) rata datoriilor:

-mii lei-

INDICATOR 2002 2003 VARIATIE

DATORII TOTALE 14.323.147 21.303.902 6.980.755

ACTIVE IMOBILIZATE 58.168.132 58.712.351 544.219

ACTIVE CIRCULANTE 17.362.319 23.806.275 6.443.956

RATA DATORIILOR 18.96% 25.82% 6.85%

Această rată este complementară cu rata de autofinanţare a activelor. Cu cât

valoarea ei este mai scăzută cu atât gradul de îndatorare este mai mic.

Se observa ca la societatea INOX SA rata datoriilor a crescut de la 18,96 % în

anul 2002 la 25,82 % în anul 2003 adică cu 6,85 procente.

166

Page 49: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Aceasta semnifica faptul ca societatea nu si-a plătit datoriile din anul 2002 fata

de creditorii săi, contractând alte datorii şi anul 2003, fapt ce a condus la creşterea

acestora .

g) rata de finanţare a imobilizărilor pe seama capitalului propriu:

-mii lei-

INDICATOR 2002 2003 VARIATIE

CAPITAL PROPRIU 61.207.304 61.214.724 7.420

ACTIVE IMOBILIZATE 58.168.132 58.712.351 544.219

RATA DE FINANTARE A

IMOBILIZARILOR PE SEAMA

C.P. 105.22% 104.26% -0.96%

In cei doi ani această rată este mai mare decât 100 %, deci întreprinderea

înregistrează un fond de rulment propriu pozitiv, iar o parte a activelor circulante este

finanţată pe seama acestuia, însă această rată este în scădere cu 0,96 procente faţă de anul

2002 când a înregistrat 105,22 procente, fata de anul 2003 când a înregistrat 104,26

procente.

.

3.4.3 ANALIZA LICHIDITATII şi SOLVABILITATII LA SOCIETATEA

INOX SA

Lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile de plată

la scadenţă.

Capacitatea de plată este reprezentată de solvabilitatea imediată şi exprimă

capacitatea mijloacelor băneşti disponibile la un moment dat sau pentru o perioadă scurtă

de timp (de obicei până la 30 de zile) de a acoperi obligaţiile scadente pentru acelaşi

167

Page 50: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

interval de timp. Pentru analiza lichidităţii şi solvabilităţii unei firme se recomandă

folosirea metodei ratelor.

Pentru caracterizarea lichidităţii unei societati se impune compararea pasivelor

pe termen scurt cu resursele disponibile pentru aceeaşi perioadă1.

Ratele de lichiditate sunt cunoscute şi sub denumirea de rate de trezorerie şi au

rolul de a măsura capacitatea de plată a întreprinderii, respectiv solvabilitatea pe termen

scurt.

Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:

a) Rata lichidităţii generale (Rlg), se determină prin raportarea valorii activelor

curente la valoarea pasivelor curente.

-mii lei-

INDICATOR 2002 2003 VARIATIE

ACTIVE CIRCULANTE 14.773.886 18.980.509 4.206.623

DATORII CURENTE 14.323.147 21.303.902 698.755

RATA LICHIDITATII GENERALE1.03 0.89

-

0.140528776

Datoriile curente sunt formate din obligaţiile fata de furnizori, cele fiscale şi

salariale, creditele pe termen scurt precum şi partea din împrumuturile pe

termen mediu şi lung a căror scadenta este în cadrul exerciţiului financiar

curent.

Activele circulante reprezintă totalul activului circulant din bilanţul patrimonial al

societatii.

Rata lichidităţii generale a scăzut de la 1,03 în anul 2002 la 0,89 în anul 2003

datorită creşterii datoriilor curente de la 14.323.147 mii lei în anul 2002 la

21.303.902 mii lei în anul 2003.

1 Stănescu C, Işfănescu I., Băicuşi A. – Analiză economico–financiară, Editura Economică, Bucureşti,

1999

168

Page 51: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

Această situaţie este expresia existenţei unui fond de rulment care îi permite

întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor

circulante sau unor deteriorări ale valorii acestora.

Se apreciază ca situaţia lichiditatii generale a societatii este satisfăcătoare, după unii

specialişti, în condiţiile încadrării acestei rate în intervalul [1,2 şi 1,8] , iar

după alţii , în intervalul [2 şi 2,2].

Se observa ca rata lichidităţii generale a societatii INOX SA, calculata pe baza

datelor din bilanţul patrimonial în anul 2003 nu se încadrează în nici unul din

cele doua intervale.

Deci societatea înregistrează în anul 2003 o lichiditate generala nesatisfacătoare şi o

insuficienta de trezorerie, insuficienta ce ar putea fi determinata de

nerambursarea datoriilor pe care le are fata de diferiţii creanţieri.

b) Rata lichidităţii curente(intermediare) (Rlc), este cunoscută şi sub

denumirea de "rata rapidă" sau "testul acid", potrivit teoriei nord-americane.

Ea exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din

creanţe şi disponibilităţi.

Rata lichidităţii curente (Rlc) se poate determina prin scăderea valorii stocurilor

(activele curente cel mai puţin lichide) din valoarea activelor circulante şi împărţirea

diferenţei astfel obţinute la valoarea pasivelor curente.

Aceasta rata este de obicei subunitara. Intervalul considerat satisfăcător pentru

aceasta rata este [0,65 şi 1].

-mii lei-

INDICATOR 2002 2003 VARIATIE

ACTIVE CIRCULANTE 14.773.886 18.980.509 4.206.623

STOCURI 14.575.372 18.913.904 4.338.532

DATORII CURENTE 14.323.147 14.323.147 0

RATA LICHIDITATII CURENTE

(INTERMEDIARE) 0.0139 0.0047

-

0.009209498

169

Page 52: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

După cum se observă în anul 2003 la societatea INOX SA această rata a înregistrat

o scădere a valorii de 0,0092 , de la 0,0139 în anul 2002 la 0,0047 în anul 2003 .

S-a înregistrat deci o valoare subunitară ceea ce înseamnă că întreprinderea nu

poate să achite datoriile curente pe seama disponibilităţilor şi creanţelor.

c) Rata lichidităţii imediate (Rli), realizează corespondenţa dintre elementele

cele mai lichide ale activului cu obligaţiile imediat exigibile ale pasivului.

In teoria economica aceasta rata este cunoscuta şi sub denumirea de rata

solvabilitatii imediate , ea măsurând capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor,

utilizând disponibilităţile existente.

Un nivel ridicat al acesteia indica o solvabilitate mare, dar poate fi consecinţa

unei utilizări mai puţin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicata a acestei

rate nu constituie în acelaşi timp şi o garanţie a solvabilităţii, daca restul activelor

circulante au un grad redus de lichiditate.

O valoare redusa a lichidităţii imediate poate fi compatibila cu menţinerea

echilibrului financiar, daca societatea minimizează valoarea disponibilităţilor sale,

deţinând în schimb, valori de plasament, creanţe , stocuri cu un grad mare de lichiditate

etc.

-mii lei-

INDICATOR 2002 2003 VARIATIE

PLASAMENTE ŞI

DISPONIBILITATI 198.514 66.605 -131.909

DATORII CURENTE 14.323.147 21.303.902 6.980.755

RATA LICHIDITATII IMEDIATE0.0139 0.0031

-

0.010733241

170

Page 53: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

In anul 2003 această rată înregistrează la societatea INOX SA înregistrează un

nivel foarte scăzut de 0,0031 şi o scădere fata de anul 2002 de 0,0107, an în care

valoarea acestei rate a fost de 0,0139.

Toate acestea ceea ce indică o lichiditate, respectiv o solvabilitate deosebit de

scăzuta, dar care poate fi consecinţa unei proaste utilizări a resurselor disponibile.

In anul 2003 valoarea foarte redusă a ratei (0,0031) poate fi compatibilă cu

menţinerea echilibrului financiar, dacă întreprinderea minimizează valoarea

disponibilităţilor sale, deţinând în schimb valori de plasament, creanţe, stocuri uşor

mobilizabile în concordanţă cu exigibilitatea datoriilor imediate.

Solvabilitatea societatii se poate exprima cu ajutorul mai multor indicatori,

calculaţi pe baza bilanţului patrimonial, dintre care cei mai importanţi sunt:

1.Rata solvabilităţii patrimoniale

Rsp

Valoarea minima a ratei solvabilităţii patrimoniale se apreciază ca trebuie să se

încadreze în limitele intervalului [ 0,3-0,5], iar peste 0,5 situaţia poate fi considerata

normala.

INDICATOR 2002 2003 VARIATIE

CAPITAL PROPRIU 61.207.304 61.214.724 7.420

CREDITE TOTALE 14.323.147 21.303.902 6980755

RATA SOLVABILITATII

PATRIMONIALE 0.8104 0.7418

-

0.068536756

La societatea INOX SA se observa o scădere de valoare de 0,0685 a ratei

solvabilităţii patrimoniale, de la valoarea de 0,8104 în anul 2002 la valoarea de 0,7418 în

anul 2003.

171

Page 54: Contabilitatea trezoreriei Capitolul III

După cum se observa valoarea înregistrată în anul 2003 de rata solvabilităţii

patrimoniale la societatea INOX SA nu se încadrează în intervalul care face ca situaţia

la o societate să poată fi considerata normala din punct de vedere al solvabilităţii

patrimoniale.

2.Rata solvabilităţii generale

Aceasta rata indica în ce măsura datoriile totale sunt acoperite de către activele

totale ale societatii (active imobilizate şi active circulante).

Cu cat valoarea ratei solvabilităţii generale este mai mare decât 1, cu atât situaţia

financiara de ansamblu a societatii este mai buna.

INDICATOR 2002 2003 VARIATIE

ACTIVE TOTALE 75.530.451 82.518.626 6988175.00

DATORII TOTALE 14.323.147 21303.902 6980755.00

RATA SOLVABILITATII

GENERALE 5.2733 3.8734 -1.40

In urma calculelor efectuate în scopul determinării ratei solvabilitătii generale la

societatea INOX SA se obţine o valoare mult mai mare de 1, ceea ce conduce la ideea ca

societatea pe ansamblul ei are o situaţie financiara buna.

Se observa insa o scădere a valorii a acestei rate de 1,40 în anul 2003 când rata a

înregistrat o valoare de 3,8734 fata de anul 2002 când situaţia financiara a firmei pe

ansamblul ei a fost mult mai buna, rata solvabilităţii generale înregistrând o valoare de

5,2733.

172